| Date post: | 26-Nov-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | lapadat-mihaela |
| View: | 939 times |
| Download: | 121 times |
FUNDAIA ECOLOGICA GREENSCOALA POSTLICEAL F.E.G. EDUCATION
FILIALA: DOROHOI SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOM
NDRUMTOR: ABSOLVENT:ASISTENT MEDICAL: ORSINSCHI VIORICA COVALIU MIHAELA
ANUL 2012
COALA POSTLICEAL F.E.G. EDUCATION
NGRIJIREA PACIENTULUI CONSUMATOR DE ALCOOL
MOTTO: ,,Alcoolul este anestezicul pe care ni-l administrm pentru a suprta intervenia chirurgical a vieii
(Citat)
CUPRINS
ARGUMENT..................................................................................................................................5
CAPITOLUL I................................................................................................................................6
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE........................................6
CAPITOLUL II..............................................................................................................................9
PREZENTAREA BOLII.............................................................................................................10
1. Definiia alcolismului............................................................................................................102. ETIOLOGIE...........................................................................................................................103. PATOLOGIE..........................................................................................................................124. CLASIFICARE......................................................................................................................125. TULBURRI PSIHICE.........................................................................................................136. SIMPTOMATOLOGIE (SEMNE).........................................................................................147. COMPLICAIILE CONSUMULUI DE ALCOOL..............................................................158. TABLOUL CLINIC AL INTOXICAIEI CU ALCOOL ETILIC........................................189. FACTORII FAVORIZANI CARE DUC LA APARIIA ALCOOLISMULUI.................1810. INVESTIGAII....................................................................................................................1911. TEHNICA RECOLTRII ALCOOLEMIEI........................................................................1912. TRATAMENT......................................................................................................................2113. ATENIONRI SPECIALE..............................................................................................2414. PROFILAXIA ABUZULUI I A DEPENDENEI DE ALCOOL.....................................2615. PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUAL...........................................................2716. CONSECINELE ALCOOLISMULUI N SOCIETATE...............................................29
CAPITOLUL III...........................................................................................................................30
ROLUL ASISTENTEI N NGRIJIREA PACIENILOR CONSUMATORI DE ALCOOL
........................................................................................................................................................30
CAPITOLUL IV...........................................................................................................................32
MSURI DE URGEN N INTOXICAIA CU ...................................................................32
ALCOOL ETILIC........................................................................................................................32
1. MSURI DE URGEN......................................................................................................332. PERFUZIA INTRAVENOAS.............................................................................................333. SPLTURA GASTRIC....................................................................................................364. CLISMA EVACUATOARE SIMPL..................................................................................385. PREGTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORRI OBLIGATORII.........................39
CAPITOLUL V............................................................................................................................41
PREZENTAREA CAZURILOR................................................................................................42
CAZ CLINIC NUMAR I............................................................................................................42
CULEGEREA DATELOR:........................................................................................................42INVESTIGAII DE LABORATOR..........................................................................................44CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON..............................46PLAN DE INGRIJIRE...............................................................................................................57CAZ CLINIC NUMARUL 2......................................................................................................62CULEGEREA DATELOR:........................................................................................................62INVESTIGATII DE LABORATOR..........................................................................................64CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON..............................65PLAN DE INGRIJIRE...............................................................................................................68CAZ CLINIC NUMARUL 3......................................................................................................74CULEGEREA DATELOR:........................................................................................................74INVESTIGAII DE LABORATOR..........................................................................................76CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON..............................77PLAN DE INGRIJIRE...............................................................................................................84
CAPITOLUL VI...........................................................................................................................84
EDUCAIE PENTRU SNTATE...........................................................................................84
CONCLUZII.................................................................................................................................86
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................87
ARGUMENT
5
In opinia mea, eu cred ca oricine, din orice tara si indiferent de statutul social
pe care il are consuma alcool, dar intr-o cantitate moderata.
Majoritatea adultilor care consuma alcool stiu cat si cum sa-l consume;cu
toate acestea exista alte persoane care nu pot sa-si controleze aceste
obiceiuri.Aproximativ un numar de 3 adulti din 10 consuma alcool irational si au
probleme din aceasta cauza.
Orice persoana care nu este capabila sa-si controleze apetitul excesiv de alcool
este posibil sa sufere de alcoolism sau de dependenta de alcool.
Alcoolismul cunoscut de asemenea drept dependenta de alcool este o boala
care consta intr-o nevoie puternica de a bea si neincetarea consumarii bauturii chiar
si in momentul in care apar probleme provocate de alcool ca de exemplu pierderea
slujbei sau incalcarea legii si consecintele acesteia.
Dupa parerea mea, dependenta de alcool se intalneste intr-o proportie mai
mare la barbati decat la femei; cele mai multe probleme legate de alcoolism sunt la tinerii adulti cu varsta cuprinsa intre 14-18 si 29 ani si mai putine la adultii de 65 de
ani sau mai mult, persoanele cu studii superioare consuma mai mult in comparatie
cu cei care au un nivel de educatie mai scazut.
CAPITOLUL I
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE
6
In organism sistemul nervos central este cel mai grav afectat de intoxicatia
alcoolica. Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos cu actiune asemanatoare
aceleia a anestezicelor generale. Efectul sau stimulant este urmarea eliberarii
centrilor subcorticali de sub controlul scoartei; fenomenele psihice care apar sub
influienta alcoolului sunt deci un efect al deprimarii functiilor cerebrale superioare,
mai ales a acelora care contureaza personalitatea. Miscarile fine isi pierd precizia,
memoria, atentia, capacitatea de concentrare, posibilitatea de intelegere diminuiaza.
Lipsit de controlul inhibitiei, individul manifesta impulsivitate in vorbe si
actiuni, astfel ca trasaturile de caracter sau de personalitate pana atunci ascunse,
impulsiuni reprimate ies la iveala: ,,Alcoolul nu creaza vicii, le scoate doar la
iveala. Alcoolul ii face pe unii vioi, expansivi, comunicativi, chiar elocventi,
dispusi la confesiuni deseori penibil de ascultat. Exista trei factori care pot marca
comportamentul celui aflat sub influienta alcoolului: propria personalitate, anturajul
si toleranta la alcool.Toate experientele au demonstrat ca alcoolul nu creste
capacitatea intelectuala sau fizica, desi cel in cauza este incredintat de contrariu.
Prin probe psihometrice (psihomotorii si mintale) s-a demonstrat ca afectarea
scoartei cerebrale de catre toxic determina ca prim efect pierderea autocontrolului.
Astfel viteza de reactie, a persoanelor aflate sub influienta alcoolului scade, in timp
ce perioada de latenta creste, ceea ce are drept consecinta aparitia incordarii. Prin
probe mintale sau de performanta intelectuala s-a constatat scaderea atentiei,
memoriei si a puterii de concentrare.
Studiile de electrofiziologie arata ca alcoolul,ca si alte anestezice generale,
deprima in primul moment acele parti ale creierului, responsabile de cele mai
specializate functii de integrare; aceasta duce la o scoatere a scoartei cerebrale din
circuitul functional avand drept efect dezorganizarea proceselor fine legate de
gandire si a indemanarii actelor motorii. Efectul euforizant al alcoolului il face sa
7
vada viata ,,in roz(euforia apare la concentratii de alcool in sange mai mici decat
cele ce provoaca incoordonarea).
Alcoolul nu are efect pronuntat asupra respiratiei decat la concentratii mari
in sange; in doze mici, stimuleaza respiratia.
La nivelul sistemului cardiovascular efectele alcoolului nu sunt prea
accentuate: cantitatile moderate determina vasodilatatie cutanata si senzatie de
caldura, desi temperatura corpului nu creste. La frig acest efect este nefavorabil,
pentru ca suprima vasoconstrictia reflexa; in loc sa impiedice pierderea de caldura,
alcoolul o creste.
Cantitatile moderate de alcool nu modifica semnificativ tensiunea arteriala si
debitul cardiac.Tensiunea arteriala creste cu 0,5-1 mmHg, ca si frecventa pulsului,
dar aceste efecte de scurta durata ar fi, o reactie reflexa, ca urmare a iritatiei
mucoasei bucale si gastrice.Alcoolul avand actiune vasodilatatoare cutanata, s-a
recomandat folosirea lui in angina pectorala.
Alcoolul nu determina cresterea fluxului de sange in creier decat in doze
mari; la acest nivel el reduce consumul de oxigen. S-a constatat ca alcoolul deprima
migratia globulelor albe in zonele unde exista o inflamatie, ceea ce ar explica
partial slaba rezistenta a alcoolicilor la infectii.
Efectele alcoolului asupra tractului gastrointestinal difera dupa tipul bauturii
si depind de stadiul proceselor digestive, de cantitatea si felul alimentelor, de
existenta unor afectiuni digestive sau de toleranta.
Vomismentele apar la alcoolemii de 1,20g ceea ce ar pleda pentru
originea centrala (in sistemul nervos central) acestor tulburari.
Constipatia in alcoolism poate fi pusa si pe seama alimentatiei incorecte, iar
diareea este rezultatul actiunii iritante a anumitor esente ulieoase aromate, precum
si al unor carente vitaminice. Iritatia mucoasei poate determina un spasm piloric,
care intarzie absorbtia.
8
Absorbtia alcoolului asupra aparatului urinar se caracterizeaza prin cresterea
cantitatii de urina eliminate dar si prin cresterea aciditatii urinii.
Efectele alcoolului asupra functiilor sexuale au fost mult timp controversate.
Este raspandita ideea ca alcoolul ar creste apetitul sexual. Actele sexuale de
violenta se datoreaza pierderii inhibitiei corticale.
Efectul local al alcoolului aplicat pe piele consta din senzatie de racire; dar el
este in acelasi timp iritant si astringent. Intensitatea acestor actiuni depinde de felul
tesutului pe care este aplicat.
La nivelul mucoaselor devine iritant in concentratii de 10-15%; concentratii
mai mari determina inflamatie (gastrita).
CAPITOLUL II
9
PREZENTAREA BOLII
1. DEFINIIA ALCOLISMULUI
ALCOOLISMUL ACUT
Intoxicatia acuta sau betia simpla isi datoreaza simptomele gradului de
alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gaseste in singe) si incepe de la o alcoolemie
de 0,8% cu tulburari psihice hipermaniacale (euforie, logoree) si evolueaza
progresiv pana la tulburari psihice mari, cand alcoolemia depaseste 3%.
La inceput se schimba dispozitia afectiva, individul devenind vesel, logoreic
exaltat (betie vesela) sau dimpotriva betia simpla poate debuta printr-o stare de
depresiune (betie trista). Treptat apare o stare de ebrietate marcata si individul
devine mai iritabil, agresiv, miscarile sunt mai nesigure, mersul si echilibrul se
tulbura, vorbirea devine disartrica. Crescand inpregnanta alcoolica apar tulburari de
constienta cu obnubilare progresiva, care poate atinge starea de somn profound si
chiar coma.
ALCOOLISMUL CRONIC
Totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma un timp
indelungat cantitati mari de alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale
functiilor organelor interne.
2. ETIOLOGIE
10
FACTORII PSIHOLOGICI:
Cercetarile efectuate in aceasta directie au evidentiat pe de o parte anumite
caracteristici psihologice, alcoolicii avand personalitati diferite; pe de alta parte
alcoolismul este present in numeroase afectiuni psihice. Alcoolul exercita o
anumita influienta asupra celui care devine alcoolic, calitativ si cantitativ difera de
efectele pe care le are asupra indivizilor normali, fiindca numai astfel se poate
explica de ce alcoolicul consuma din ce in ce mai mult alcool, ignorand toate
consecintele nefaste ce decurg din acest abuz. Daca se pune intrebarea unui alcoolic
de ce bea, ce schimbare se asteapta sa apara atunci cand se afla sub influienta
alcoolului; unii autori cercetand comportamentul diferitilor indivizi inainte ca
acestia sa devina alcoolici s-a constatat ca in copilarie cei in cauza manifestau
tendinte agresive, incapatanare, vagabondaj, neglijarea indatoririlor.
La femei explicatia alcoolismului ar putea fi legata de existenta unor tulburari
obstetricale si ginecologice precum neintelegerile conjugale sau divortul.
Cercetarile ample au dovedit ca bautorii sunt in majoritatea cazurilor
personalitati psihopatice cu dificultati de adaptare, mergand pana la inadaptabilitate
la mediul social sau familial.Cei mai multi dintre alcolici sunt personae lipsite de
vointa in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor profesionale si sociale si
respectarea normelor de convietuire in societate, dar si cu o uimitoare tenacitate de
vointa in procurarea bauturii.
FACTORII SOCIALI:
In trecut alcoolismul se intalnea la persoanele de varsta medie; dar in zilele
noastre consumul de alcool incepe de la varste din ce in ce mai fragede. Aceste
persoane sunt afectate mai mult de trauma psihice si de stari stress-ante; anturajul
consumului de alcool apare in grup la diferite ocazii.
Conceptiile potrivit carora ar exista o legatura dintre nivelul de trai si
alcoolism nu trebuie absolutizate, alcoolicul nefiind neaparat un individ cu
posibilitati financiare reduse.
11
3. PATOLOGIE
Persoanele care consuma de obicei mari cantitati de alcool sunt expuse
diferitelor patologii: sensibilitate crescuta fata de infectiile bacteriene,cancere
orofaringelui, esofagului, bronhiilor, boli hepatice (ciroza, hepatita alcoolica),
leziuni nervoase grave (encefalopatii), tulburari psihice. Alcoolismul cronic
conduce la delirium tremens sau la forma sa atenuata delirul subacut; dementa este
consecinta finala a unor alcoolisme, necesita internarea intr-o institutie.
4. CLASIFICARE
Alcoolismul este impartit in:
-alcoolism acut;
-alcoolism cronic.
Tulburarile legate de alcool sunt:
a)tulburari legate prin uz de alcool(legate de comportamentul care se
asociaza cu alcoolul):
-dependenta de alcool;
-abuzul de alcool.
b)tulburari induse de alcool:
-intoxicatie alcoolica;
-sevraj alcoolic;
-dementa persistenta indusa de alcool;
-tulburare a dispozitiei, indusa de alcool;
-tulburare anxioasa indusa de alcool;
-tulburare a somnului indusa de alcool.
12
5. TULBURRI PSIHICE
Tulburari psihice care apar la indivizii ce consuma un timp indelungat
cantitati mari alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale functiilor organelor
interne.
1.DELIRIUM TREMENS:
Este declansat de obicei, de intreruperea brusca a alcoolului sau de un
traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta. Acest tablou psihotic se
caracterizeaza prin prezenta iluziilor, tactile, vizuale, olfactive si a halucinatiilor
vizuale avand caracter terifiant. Bolnavul vede in fata ochilor: animale fioroase,
serpi, caini care se reped la el, ape mari care vin si-l ineaca; constienta se tulbura si
apar reactii de aparare ale bolnavului, care devine agitat, anxios, agresiv.Tabloul
psihotic este intovarasit de manifestari somatice tot atat de grave. Bolnavul este
febril (39-40 grade), cu un facies vultuos, are tremuraturi generalizate, puls
accelerat, transpiratii profuze, oligurie.
Delirium tremens se instaleaza uneori, dupa o stare de neliniste, tulburari de
somn, indispozitie generala si apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3-4 zile,
bolnavul restabilindu-se dupa tratamentul instituit imediat, sau poate avea o
evolutie nefavorabila, ducand chiar la exitus. Dupa primele 12-24 ore, se poate
complica prin crize convulsive, cu sfarsit letal in 3-4 zile.
2. DELIRUL PARANOID ALCOOLIC:
Se caracterizeaza prin aparitia ideilor delirante, cu teme de gelozie,
persecutie, autoacuzare; teme alimentate de halucinatii auditive, vizuale, tactile.
13
3. HALUCINOZA ALCOOLICA WERNICKE:
In aceasta categorie de tulburare constiinta se pastreaza, apar halucinatii
auditive neplacute, amenintatoare, care genereaza idei de persecutie, anxietate.
4. PSIHOZA ALCOOLICA KORSAKOV:
Se caracterizeaza prin tulburari de memorie, apatie, indiferenta, confabulatii
generate de golurile de memorie.Dureaza de la cateva luni, la un an si jumatate;
evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin casexie.
5. EPILEPSIA ALCOOLICA:
In cazul alcoolismului cronic, pot aparea crize comitiale,acolo unde creierul
prezinta un prag convulsivant scazut.
6. DEMENTA ALCOOLICA:
Este stadiul final al alcoolismului cronic. Marii consumatori de alcool devin
treptat dependenti, se degradeaza pe toate planurile (social, etic, economic).
Capacitatea de munca scade, functiile psihice (memoria, atentia, gandirea,
afectivitatea) scad si ele treptat, pana la realizarea dementei. Toti cei care trec prin
aceasta categorie de tulburare ajung frecvent la ciroza hepatica, tuberculoza
pulmonara etc.
6. SIMPTOMATOLOGIE (SEMNE)
SEMNE ALE ABUZULUI DE ALCOOL:
*probleme aparute la scoala sau serviciu (absenteism, imposibilitatea respectarii
orarului impus, performante reduse);
*consumul de alcool in situatii potential periculoase (inaintea sofatului);
*episoade de pierderea constiintei, acest lucru insemnand ca dupa un episod de
consum exagerat de alcool, persoana nu isi aduce aminte nimic despre ce s-a
intamplat in aceasta perioada;
*accidente personale sau accidentarea unei alte persoane;
14
*consumul alcoolului in ciuda prezentei unor afectiuni care pot fi agravate, ca
de exemplu ulcerul peptic (ulcerul stomacului);
SEMNE ALE DEPENDENTEI SAU ADICTIEI LA ALCOOL:
*dorinta nestapanita de a consuma alcool, pierderea controlului volitional,chiar
si in cazul in care se doreste acest lucru;
*aparitia simptomelor de sevraj la intreruperea consumului de alcool (greata,
tremor, transpiratii, anxietate);
*necesitatea consumului unor cantitati tot mai mari de alcool pentru a obtine
efectele ,,placute ale acestuia;
*in ciuda tuturor semnelor negative, se continua consumul excesiv de alcool si
nu se constientizeaza gravitatea acestui fapt;
*membrii familiei si prietenii din anturaj, sunt ingrijorati in legatura cu acest
comportament;
*prezenta semnelor fizice de dependenta, precum pierderea constientei in cazul
consumului excesiv de alcool;
*tendinta de a ascunde faptul ca exista o dependenta de alcool (fie ca persoana
in cauza consuma alcool pe ascuns, fie ca nu recunoaste ca bea in cantitati
excesive);
*jena, disconfort in situatiile in care este implicat consumul de alcool (in special
cele sociale);
*persoanele care sufera de alcoolism cronic prezinta probleme de ordin psihic,
precum si depresie, anxietate;
*alcoolicii sunt predispusi la abuzul si dependenta pentru alte substante toxice
cum ar fi tutunul sau drogurile de orice fel.
7. COMPLICAIILE CONSUMULUI DE ALCOOL
15
Folosirea alcoolului in cursul sarcinii este un toxic pentru fat si poate cauza
defecte congenitale.
Alcoolul este toxic fata de numeroase sisteme si organe:
A) Boli nutritionale ale sistemului nervos, secundare abuzului de alcool:
-Sindromul Wernicke-Korsakoff;
-Degenerescenta cerebrala;
-Neuropatie periferica;
-Neuropatie optica;
B) Boli alcoolice cu patogeneza incerta:
-Miopatie;
-Dementa alcoolica;
-Atrofie cerebrala alcoolica;
C) Boli sistemice datorate alcoolului cu complicatii
neurologice secundare :
-Boli hepatice;
-Infiltratie grasa a ficatului;
-Hepatita;
-Ciroza;
-Encefalopatie hepatica;
-Hepatom (tumora hepatica);
D) Boli gastro-intestinale:
-Gastrita;
-Ulcer peptic;
-Varice esofagiene;
-Pancreatita acuta si cronica;
-Sindroame de malabsorbtie;
E) Boli cardio-vasculare:
-cardiomiopatie;
16
-aritmii si tensiune arteriala normala, conducand la boala cerebro-vasculara;
F) Tulburari hematologice:
-anemie;
-leucopenie;
-trombocitopenie;
-cancere la nivelul cavitatii bucale,faringelui,
esofagului si ficatului;
G) Boli infectioase:
-meningita;
-tuberculoza;
H) Incidenta crescuta a traumatismelor:
-hematoame (colectii sanguine intracraniene);
-leziuni ale maduvei spinarii;
-tulburari convulsive postraumatice;
-hidrocefalie postraumatica simptomatica;
-leziuni de zdrobire musculara;
I) Alte complicatii:
-hipotermie;
-hipertermie;
-depresie respiratorie cu hipoxie;
-encefalopatii toxice;
J)Dezechilibre hidroelectrolitice ce duc la stari confuzive acute:
-hipoglicemie;
-hiperglicemie;
-hiponatremie;
-hipocalcemie;
-hipomagnezemie
-hipofosfatemie, deficiente vitaminice.
17
8. TABLOUL CLINIC AL INTOXICAIEI CU ALCOOL ETILIC
Semnele intoxicatiei acute evoluiaza in trei faze:
1. Faza de excitatie:
*logoree, volubilitate, tendinta de violenta;
*facies congestiv, conjunctivele injectate (la alcoolemie de aproximativ 2g);
2. Faza de incordare motorie:
*confuzie agitatie psihomotorie, apar tulburari de coordonare si echilibru, tulburari
de vorbire, incordare musculara accentuata (la alcoolemie de 3g);
3. Faza de coma etilica (la alcoolemie de 3-4g):
*relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza, relaxare sfincteriana,facies
vultuos,uneori paloare cadaverica, puls tahicardic si aritmic, hipotensiune
arteriala,halena alcoolica (in toate fazele).
Exista totdeauna pericolul aspiratiei traheo-bronsice a continutului gastric, exprimat
prin varsatura, blocarea cailor aeriene si asfixie.
Decesul poate sa survina din mai multe cauze:
*deprimare respiratorie centrala si insuficienta obstructiva respiratorie;
*colaps vascular sau edem pulmonar acut;
*accident vascular cerebral (alcoolemia de 5g este mortala).
9. FACTORII FAVORIZANI CARE DUC LA APARIIA ALCOOLISMULUI
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile,
sentimentele, starile de dispozitie. In general se apeleaza la consumul de alcool
18
cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare,s
arbatorire) in asteptarea unui lucru neplacut temator.
Factorii favorizanti care duc la aparitia alcoolismului:
-supararea, anturajul, probleme personale (de familie, sanatate),
teribilism/distractie, agresivitatea, povara singuratatii, alungarea temporara a
stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, placere.
10. INVESTIGAII
Medicul specialist poate diagnostica dependenta de alcool sau alcoolism,
prin efectuarea corecta a anamnezei, a istoricului medical personal, dar si a unui
examen clinic general.Sunt posibile diferite teste pentru a identifica concentratia
alcoolului in sange sau a efectelor acestuia asupra diferitelor organe. De asemenea
se pot efectua testari psihologice pentru a identifica unele afectiuni psihiatrice
asociate alcoolismului, precum depresia si sindroamele anxios-depresive.
11. TEHNICA RECOLTRII ALCOOLEMIEI
Descriere:
Determinarile alcoolemiei (etanol in sange) se numara printre analizele cele
mai frecvent solicitate laboratoarelor de toxicologie clinica, in scopuri medico-
legale. Etanolul se absoarbe cu usurinta din tractul gastrointestinal; concentratiile
maxime se inregistreaza de obicei in 40-70 minute de la ingestia pe nemancate.
Prezenta alimentelor in stomac scade absorbtia alcoolului.
Simptomele intoxicatiei cu alcool instalate in prezenta unor concentratii
scazute pot indica o problema medicala grava si necesita interventie terapeutica de
urgenta.
IMPLICATII CLINICE:
19
*nivelurile de 50-100 mg/d L pot determina incetinirea reflexelor, tulburari
ale acuitatii vizuale;
*nivelurile>100 mg/d L pot induce depresia sistemului nervos central;
*nivelurile>300 mg/d L sunt associate cu instalarea comei;
*nivelurile>400 mg/d L pot cauza decesul.
RECOMANDARI:
Determinarea alcoolemiei poate fi efectuata in scop medical sau medico-
legal pentru diagnosticul intixicatiei cu alcool si stabilirea terapiei adecvate.
Nivelurile de etanol trebuie testate in toate cazurile de coma de origine
neclara, deoarece intoxicatia cu alcool poate mima coma diabetica,traumatismele
cerebrale sau supradozarea de droguri.Acest test este de asemenea folosit pentru
screening-ul alcoolismului cat si pentru monitorizarea terapiei cu etanol in
intoxicatia cu metanol.
PREGATIREA PACIENTULUI:
*se recolteaza a jeun sau postprandial.
METODA FOLOSITA:
*este folosita metoda enzimatica (cu alcool dehidrogenaza);
*se recolteaza sange venos; nu se va folosi la punctia venoasa tampoane
sau comprese imbibate cu solutie de alcool.
RECIPIENT DE RECOLTARE:
*vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
PRELUCRAREA NECESARA DUPA RECOLTARE:
*se va separa serul prin centrifugare;tubul trebuie sa ramana inchis
ermetic pana in momentul testarii pentru a impiedica evaporarea etanolului.
VOLUM PROBA:minim 2 ml ser.
LIMITE SI INTERFERENTE:
20
*cresterea cetonemiei in cetoacidoza diabetica poate cauza false cresteri
ale alcoolemiei.Ingestia altor tipuri de alcooli (izopropanol, metanol) poate
influienta testele.
INTERFERENTE MEDICAMENTOASE:
*cresteri: Aspirina, Ranitidina, Cimetidina.
*scaderi: Atropina, Fenobarbital.
12. TRATAMENT
TRATAMENTUL INITIAL pentru abuzul si dependenta de alcool cuprinde:
*screening-ul prin teste speciale penrtu identificarea alcoolismului;
*reevaluarea stilului de viata si al efectului pe care il are alcoolul asupra
acesteia;
*stoparea consumului de alcool;
*tratarea simptomelor de sevraj la alcoolicii cronici (simptome care apar la
intreruperea consumului de alcool);
*abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii, dar si dupa aceea.
Cu toate acestea nu toate persoanele care au probleme legate de consumul de
alcool, nu reusesc sa renunte la acest viciu, fiind necesar un tratament
medicamentos si psihiatric adjuvant pentru a obtine acest lucru.
Medicul curant poate sa prescrie diferite medicamente care vor ajuta pacientul
in perioada de sevraj, iar apoi alte medicamente care-l vor ajuta pe acesta sa
mentina abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii.
In cazul simptomelor grave de sevraj (tremor accentuat, crize de apoplexie,
halucinatii) este recomandat internarea intr-un centru de specializat in tratarea
acestor pacienti (centre de detoxifiere).
MEDICAMENTE CARE COMBAT SIMPTOMELE DE SEVRAJ:
21
*medicatia anxiolitica (combate anxietatea), ca Diazepamul, sunt folosite in
tratamentul pacientilor cu sevraj alcoolic in special in cazul celor cu delirium
tremens;
*medicatia antiepileptica folosita pe parcursul detoxifierii, pentru a trata
crizele pseudoepileptice (de apoplexie).
MEDICAMENTE FOLOSITE PE PERIOADA RECUPERARII
CARE-L VA AJUTA PE PACIENT SA RAMANA ABSTINENT LA
ALCOOL:
*DISULFIRAM, acest medicament reduce efectele ,,placute date de alcool si
care induce de asemenea, anumite simptome neplacute (greata), instalate o data cu
consumul de alcool;
*NALTREXONE, acesta reduce placerea secundara consumului de alcool;
*ACAMPROSATE, scade dorinta de a consuma alcool;
*TOPIRAMAT, ajuta in tratarea simptomelor secundare consumului de
alcool.
Persoanele consumatoare de alcool prezinta efecte negative asupra intregului
organism manifestat prin: dezechilibre hidroelectrolitice, carente in vitamine si
minerale(de obicei deficit de vitamina B1-Tiamina; in acest caz se va recomanda
utilizarea suplimentelor nutritive care contin Tiamina pe toata perioada recuperarii.
In unele situatii este necesar si terapia cu fluide administrate parenteral (i.v)care
contin electrolitii necesari unei recuperari corespunzatoare.
TRATAMENT DE INTRETINERE
Dupa terminarea programului de detoxifiere si a tratamentului corespunzator
simptomelor de sevraj, se va decurge in gasirea unor metode eficiente care-l va
ajuta pe pacient sa ramana abstinent pe o perioada cat mai lunga.
22
Tratamentul de intretinere consta in:
*educatia corespunzatoare legata de consumul de alcool;
*consilierea psihologica individuala si de grup, pentru reevaluarea
problemelor legate de consumul excesiv de alcool;
*terapia cognitiv-comportamentala;
*terapia motivationala (stabilirea unui plan corespunzator pentru a evita
consumul de alcool);
*administrarea medicatiei adjuvante (DISULFIRAM; NALTREXONE;
ACAMPROSATE; TOPIRAMAT)
*in cazul carentelor vitaminice si minerale, in special deficit de vitamina B1-
Tiamina, se va administra suplimente nutritive care contin Tiamina.
TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII
Rezolvarea problemelor legate de consumul excesiv de alcool, este un proces
care poate dura intreaga viata (tratament cronic). Majoritatea persoanelor tratate
pentru alcoolism, au una sau doua recaderi pe toata perioada recuperarii. In cazul in
care aceste recaderi sunt mai frecvente si reapar simptomele caracteristice
sevrajului, este recomandat un nou consult de specialitate, care va necesita de cele
mai multe ori,intrenarea intr-un centru specializat de tratament.
Consumul cronic de alcool si alcoolismul tratat necorespunzator, pot duce la
diferite complicatii de ordin medical. Pot aparea diferite afectiuni, precum ciroza
hepatica sau ulcerul peptic. De asemenea consumul inadecvat de alcool poate
agrava sau complica unele afectiuni medicale.
TRATAMENT AMBULATORIU
In cazul in care membrii familiei sunt ingrijorati pentru o persoana care
consuma alcool, este foarte posibil ca aceasta sa aiba o problema legata de un
eventual abuz de alcool.
23
13. ATENIONRI SPECIALE
La pacientii cu sau fara antecedente de convulsii sau epilepsie administrarea
medicamentelor antiepileptice incluzand Topiramat trebuie intrerupte treptat,
pentru a reduce la minim riscul de aparitie a convulsiilor sau de crestere a
frecventei acestora.
La adultii cu epilepsie dozele zilnice au fost reduse la intervale de o
saptamana cu cate 50-100 mg si cu cate 25-50 mg la adultii tratati cu Topiramat in
doze de pana la 100 mg/zi pentru profilaxia migrenei.
In cazurile in care din punct de vedere medical este necesara intreruperea
rapida a tratamentului cu Topiramat; se recomanda monitorizare adecvata.
Insuficienta renala:
*la pacientii cu insuficienta renala moderata sau severa poate fi necesara o
perioada de 10 pana la 15 zile pentru atingerea concentratiilor plasmatice la starea
de echilibru,comparativ cu 4 pana la 8 zile la pacientii cu functie renala normala;
Nefrolitiaza:
*hidratarea adecvata in timpul tratamentului cu Topiramat este foarte
importanta si poate reduce riscul aparitiei calculilor renali.Mai mult poate reduce
riscul aparitiei evenimentelor adverse asociate incalzirii in timpul exercitiilor fizice
si expunerii la medii deosebit de calde.
*factorii de risc pentru nefrolitiaza includ antecedente de calculi renali,
antecedente heredocolaterale de nefrolitiaza si hipercalciurie.
Insuficienta hepatica:
*la aceasta categorie de pacienti Topiramatul trebuie administrat cu prudenta,
deoarece clearance-ul Topiramatului poate sa fie scazut.
24
Evenimente asociate cu suicidul:
*la pacientii tratati cu Topiramat au fost raportate depresie si modificari ale
dispozitiei;
*conform ghidurilor clinice de buna practica pacientii cu antecedente de
depresie si/sau comportament suicidar, adolescentii si adultii tineri pot prezenta un
risc mai mare de tentativa de suicid si trebuie sa fie monitorizati cu atentie in
timpul tratamentului.
Miopia acuta si glaucomul cu unghi inchis secundar:
*miopia acuta cu glaucom secundar cu unghi inchis s-a raportat rar atat la
copii cat si la adulti in timpul tratamentului cu Topiramat. Simptomele apar in
prima luna de la inceperea tratamentului si includ diminuarea acuitatii vizuale
si/sau durere oculara.
*examenul oftalmologic poate evidentia miopie bilaterala,ingustarea camerei
anterioare,hiperemie oculara si cresterea presiunii intraoculare cu sau fara midriaza.
Este posibil sa apara si difuziune supraciliara,care determina deplasarea anterioara
a cristalinului si irisului.
Acidoza metabolica:
Bolile sau tratamentele care predispun la acidoza (cum sunt bolile renale,
tulburarile respiratorii severe,diareea,interventiile chirurgicale sau anumite
medicamente)pot determina cresterea efectului Topiramatului de scadere a
concentratiilor plasmatice ale bicarbonatului.
*la copii si adolescenti, acidoza metabolica cronica poate reduce ritmul de
crestere.
*acidoza metabolica cronica creste riscul de formare a calculilor renali si
poate duce la osteopenie;
*daca apare acidoza metabolica si este persistenta se va reduce doza sau se va
intrerupe administrarea de Topiramat.
25
Suplimente nutritionale:
*se va lua in considerare administrarea de suplimente nutritionale sau
cresterea aportului alimentar,daca pacientul scade sau creste in greutate in mod
necorespunzator in timpul tratamentului.
Profilaxia migrenei:
*Topiramatul trebuie utilizat numai in prezenta migrenei si nu este indicat
pentru tratamentul episoadelor acute;
*in preventia migrenei inainte de intreruperea tratamentului, dozele trebuie
reduse treptat pe durata a cel putin 2 saptamamani.
Scaderea ponderala:
*se recomanda ca pacientii tratati pe termen lung cu Topiramat pentru
preventia migrenei sa-si verifice periodic greutatea pentru observarea scaderii
ponderale continue. Daca apare o scadere ponderala manifestata clinic,trebuie luat
in considerare intreruperea tratamentului.
Se recomanda ca femeile aflate la varsta fertila sa foloseasca masuri
contraceptive adecvate.
Topiramatul nu trebuie administrat in timpul alaptarii.
Exista informatii limitate despre utilizarea la copii cu varsta sub 12 ani.
Pacientii care efectuiaza sedinte de hemodializa Topiramatul se elimina din
plasma prin hemodializa. In zilele in care se efectueaza sedintele de dializa trebuie
sa se administreze o doza suplimentara de Torlepta egala cu aproximativ jumatate
din doza zilnica. Doza suplimentara trebuie administrata in doua prize la inceputul
si finalul procedurii de dializa.
14. PROFILAXIA ABUZULUI I A DEPENDENEI DE ALCOOL
In incercarea de a preveni consumul excesiv de alcool si tulburarile legate de
alcool se pot folosi doua abordari:
26
a) Imbunatatirea ajutorului si indrumari acordate pacientului;
b) Introducerea unor masuri sociale care sa influienteze obiceiurile in materie
de consum alcoolic in intreaga populatie:
*pretul mare al alcoolului, probabil asa va duce la reducerea consumului;
*controlul sau abolirea publicitatii la bauturile alcoolice, nu se stie cat de mult
publicitatea incurajeaza consumul unei anumite marci sau consumul general de
alcool;
*controlul vanzarilor-relaxarea restrictiilor a dus la cresterea vanzarilor in
unele tari, dar nu se stie daca o crestere a restrictiilor va reduce ratele acluale de
consum alcoolic sau va altera si mai mult obiceiurile legate de uzul de alcool.
*educatia sanatatii-nu se cunoaste daca educatia privind abuzul de alcool este
eficienta.Conform unui studiu sticlele de alcool care aveau pe eticheta un
avertisment cu privire la afectarea sanatatii i-a facut pe tineri sa fie mai constienti
asupra hazardului asociat cu consumul de alcool, dar nu le-a schimbat semnificativ
obiceiurile legate de consumul de alcool.
15. PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUAL
Dupa reabilitarea completa a alcoolicului 60% sau mai mult din alcoolicii din
clasa de mijloc mentin abstinenta cel putin 1 an, iar mai multi toata viata.
Manevrele de reabilitare cuprind doua categorii generale:
*prima incearca sa ajute alcoolicul sa atinga si sa-si mentina un nivel
motivational ridicat pentru a se supune abstinentei. Aceasta include educatia
pacientului in legatura cu alcoolismul si invatarea familiei si/sau prietenilor sa nu
protejeze alcoolicul de problemele cauzate de alcool.
*a doua serie de manevre ajuta pacientul sa-si duca viata fara alcool si sa
restabileasca un stil de viata functional prin consiliere personala, reabilitare
profesionala, sprijin familial.
27
Nu exista dovezi convingatoare ca reabilitarea in spital este in totdeauna mai
eficienta pentru alcoolicul obisnuit decat este ingrijirea in ambulator.
Decizia de spitalizare poate fi luata daca:
a) pacientul are probleme medicale care sunt dificil de tratat in afara spitalului;
b) depresii, psihoze sau confuzii interfereaza cu tratamentul in ambulator;
c) pacientul are o criza severa de viata,incat este dificil sa fie determinat sa
coopereze ca pacient in ambulator;
d) tratamentul in ambulator a esuat sau pacientul locuieste prea departe de
centrul de terapie.
Fie ca tratamentul incepe cu pacientul internat,fie ca incepe in
ambulator,contactele ulterioare trebuie mentinute pentru minim 6 luni,preferabil 1
an intreg dupa ce abstinenta a fost atinsa.Sfatuirea cu un medic sau prin grupuri de
terapie ce se focalizeaza asupra vietii de zi cu zi subliniind ameliorarea activitatii in
abstinenta alcoolicului si ajutand pacientul sa-si petreaca timpul liber fara alcool-
contribuie la integrarea intr-un grup de nebautori si la depasirea stresului
ocupational in lipsa alcoolului.
Medicul are un rol important in identificarea alcoolismului ducand la bun
sfarsit dezintoxicarea, recomandand programe de reabilitare si psihoterapie pentru
pacientul in situatia de spitalizare sau in ambulator. Medicul trebuie de asemenea sa
regleze tratamentul medicamentos in timpul programelor de reabilitare. Odata ce
dezintoxicarea acuta este completa (in medie de 3 pana la 5 zile) nu se recomanda
hipnotice sau medicamente anxiolitice in tratamentul celor mai multi alcoolici.
Pacientul deja si-a demonstrat incapacitatea de a modera consumul unui depresiv
cerebral-alcoolul-si are un risc considerabil de a abuza de somnifere sau
tranchilizante.
Anxietatea si insomnia pot fi tratate prin exercitii de relaxare, meditatii si
exercitii fizice. Referitor la insomnie pacientii trebuie reasigurati ca aceasta este
28
normala dupa intreruperea alcoolului si se va ameliora in saptamanile si lunile
anterioare.
16. CONSECINELE ALCOOLISMULUI N SOCIETATE
Consecintele abuzului de alcool, afecteaza nu numai pe bautor, ci si mediul in
care traieste, familia, serviciul. Persoanele comsumatoare de alcool vor avea
probleme la nivelul sanatatii mintale si fizice, la serviciu-absente, scaderea
productivitatii si calitatii muncii, accidente rutiere sau de munca, violenta,
maltratarea sau neglijarea membrilor familiei, dificultati economice sau sociale.
Multi dintre copii adolescentilor prezinta insemnate tulburari de conformare
corporala, la care se adauga anumite tulburari mintale. Cel putin in prima generatie,
copii alcoolicilor prezinta tulburari corporale si mintale, tulburari comportamentale,
tendinta la vagabondaj, tendinta la criminalitate. In cazul comiterii unor crime,
alcoolul nu face decat sa-i dea impulsul de care are nevoie pentru a se dezlantui; in
aceasta situatie se poate demonstra ca alcoolismul a fost cauza exclusiva a unei
crime, dar se poate admite rolul lui dezlantuitor.
Exista cateva diferente intre formele de alcoolism: betia simpla este in general
cauzatoare de infractiuni sau delicte mai putin grave, ea neducand decat relativ rar
la crima. Betia va determina mai ales la alcoolicii cronici, actiuni de o deosebita
gravitate: viol sau tentativa de viol. In ceea ce priveste alcoolismul cronic, el este in
cea mai mare parte constituit din cazuri raspunzator de loviri, raniri si urmate de
sinucidere sau tentativa de sinucidere.
O buna parte din criminali isi dau seama de rolul jucat de alcool in savarsirea
actelor lor. De-a lungul timpului statisticile au demonstrat ca pe intinderea
continentelor, in toate tarile si la toate clasele sociale, efectul nociv al alcoolului,
agent provocator al delicventei si crimei.
29
Sub aspectul alcoolului, atentia scade, iar perceptiile devin incete, obtuze,
vederea devine dubla sub aspectul betiei, tremuraturile dau nesiguranta miscarilor,
reflexele conditionate, atat de pretioase in activitatea profesionala a unui
conducator de vehicul sunt viciate; timpul dintre perceptie si raspunsul motor se
lungeste, profesionistul volanului nemaiavand rapiditatea lui obisnuita de a evita
obstacolele mai ales la viteza mare; tulburarile de constiinta, scaderea puterii si
claritatea de judecata, nelinistea si nerabdarea, toate aceste efecte ale alcoolului
scad aptitudinile profesionale ale soferului.
In procesul muncii lucrurile se schimba, activitatea lucratorului alcoolizat,
chiar cand nu conduce la accident, scade randamentul si altereaza calitatea lucrului;
asadar sub influienta alcoolului capacitatea de munca scade.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI N NGRIJIREA PACIENILOR CONSUMATORI DE ALCOOL
30
Cadrele medicale care se dedica indrijirii pacientilor indiferent de afectiunea
de care acestia sufera trebuie sa aiba o pregatire teoretica si practica deosebita, sa
aiba calitati morale deosebite. Respectarea demnitatii umane a pacientului este una
din principalele elemente de baza pentru castigarea increderii pacientului, care in
numeroase cazuri devine mai deschis si mai sincer.
Asistenta medicala trebuie sa-l cunoasca indeaproape pe pacient si sa
stabileasca raporturi de incredere reciproca. Din momentul internarii, primul
contact al bolnavului cu spitalul,prima injectie, felul cum este primit, au o mare
importanta pentru o evolutie buna a procesului patologic.Tratamentul bine si
constiincios aplicat, administrarea medicatiei, adresarea unui cuvant incurajator si
bland, chiar in situatia in care pacientul este agitat, agresiv constituie premise de
evolutie favorabila a bolii.
Cadrele medicale trebuie sa vegheze asupra ambiantei in care stau bolnavii
(igiena saloanelor, a paturilor, igiena personala a bolnavilor) cautand sa realizeze
un climat cald, contribuind la realizarea unui sentiment de siguranta. Rolul
asistentei medicale nu este numai de a administra medicatia si a recolta analize, ci
si de a convinge bolnavul de eficacitatea tratamentului. De asemenea asistenta are
obligatia de a face educatie sanitara pacientilor si familiilor acestora in orele de
vizita.
Dupa perioade lungi de spitalizare, alcoolicul prezinta: dezinteres pentru
viitorul sau si al familiei, pierderea initiativei, incapacitate de readaptare la viata
profesionala si familiala. Sentimentul de izolare pe care bolnavul il resimte atat in
spital cat si in afara este deseori cauza care provoaca reluarea consumului abuziv de
alcool; asadar i se va asigura alcoolicului o atmosfera de confort psihic: il vom
incuraja, ii vom insufla o atitudine optimista, il vom incuraja cu prietenie si
intelegere, fara ca aceasta sa insemne toleranta fata de viciul sau.
31
In concluzie, in orice actiune terapeutica va trebui sa-i creem bolnavului un
mediu cat mai asemanator cu cel din afara spitalului, sa nu il facem sa se simta
izolat, respins de societate.
CAPITOLUL IV
MSURI DE URGEN N INTOXICAIA CU ALCOOL ETILIC
32
1. MSURI DE URGEN
Provocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbine activate (in solutie de
bicarbonat de sodiu 5%)sau doze succesive de cafea concentrata este posibila in
formele usoare.
In formele severe se va transporta pacientul de urgenta la spital.
IN SPITAL:
*daca este necesar se va executa reanimarea cardiorespiratorie in timpul
transportului;
*la indicatia medicului asistenta medicala va monta o perfuzie cu solutii
macromoleculare, glucoza 5% si bicarbonat de sodiu. Se va injecta Vitamina B6 (3-
4 fiole i.v.-fiole a 250 mg), Vitamina B1 i.v.-fiole a 100 mg, Hidrocortizon,
Diazepam 1-2 fiole i.v.sau i.m.in caz de agitatie.
CONTRAINDICATII: Morfina, Plegomazinul, Barbituricele.
O mare importanta sociala si medico-legala o are recoltarea sangelui pentru
alcoolemie. Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii decat cu
sublimat, oxicianura, in lipsa cu apa simpla.
In caz de coma, spalatura gastrica este permisa dupa intubatia traheala.
Asistenta medicala va aplica tratamentul prescris de medic: tratamentul comei
toxice, al insuficientei respiratorii si circulatorii acute, corectarea tulburarilor
functionale.
In mod accidental si copii mici pot fi victime ale intoxicatiei cu alcool.
2. PERFUZIA INTRAVENOAS
DEFINITIE:
33
Introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura a solutiei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a
organismului.
SCOP:
*hidratarea si mineralizarea organismului;
*administrarea medicamentelor la care se urmareste efectul prelungit;
*depurative, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici;
*completarea proteinelor sau a altor componente sanguine;
*alimentare parenterala.
PREGATIRE:
Materiale:
*dezinfectante: alcool iodat;
*pentru punctia venoasa (materiale de protectie-perna elastica pentru
sprijinirea bratului, musama, aleza);
*perfuzor (ambalat de unica intrebuintare);
*seringi si ace de unica folosinta (se verifica integritatea ambalajului,
valabilitatea sterilizarii, lungimea si diametrul acelor);
*solutiile de perfuzat.
Pacient:
*pregatirea psihica: se informeaza pacientul asupra scopului perfuziei;
*pregatirea fizica: se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila atat pentru
pacient cat si pentru asistent; se va examina calitatea si starea venelor; se aseaza
bratul pe pernita, musama.
EXECUTIE:
*tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica;
*asistenta medicala se spala pe maini;
34
*imbraca manusile sterile;
*pregateste solutia de perfuzat;
*monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi
pentru indepartarea aerului;
*alege vena (mai intai locurile distale si apoi cele proximale);
*aplica garoul;
*curata locul cu alcool de la centru in afara;
*introduce acul in vena;
*scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza rata de
flux 60 picaturi/minut;
*mentine locul de perfuzie, acopera cu pansament steril;
*schimba pansamentul (cand se fixeaza catetere) la 24 ore se inspecteaza
zona;
*schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a
precedentei;
*se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:
*la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si
se retrage acul in directia axului vasului;
*se aseaza pacientul comod,i se dau lichide caldute (daca este permis).
ACCIDENTE:
*hiperhidratare: se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia;
*embolia gazoasa: prin patrunderea aerului in curentul circulator;
*revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite,
necroze;
35
*coagularea sangelui pe ac sau canula: se previne prin perfuzarea
lichidului cu solutie de heparina.
3. SPLTURA GASTRIC
DEFINITIE:
Prin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal si curatirea
mucoasei de exudate si substante straine.
SCOP:
Terapeutic:
*evacuarea continutului stomacal toxic;
INDICATII:
*intoxicatii alimentare sau cu substante toxice;
*staza gastrica insotita de procese fermentative;
*pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac;
*pregatirea pentru examen gastroscopic.
CONTRAINDICATII:
*intoxicatii cu substante caustice;
*hepatite cornice; varice esofagiene;
*imbolnaviri cardio-pulmonare decompensate;
*ulcer gastric in perioada dureroasa;
*cancer gastric.
PREGATIRI:
Materiale:
*De protectie:
-doua sorturi din material plastic;
-musama, traversa;
-prosoape.
36
*Sterile:
-sonda gastrica Faucher;
-doua seringi de 20ml;
-casoleta cu manusi de cauciuc;
-pensa hemostatica;
*Nesterile:
-cana de sticla sau metal de 5L;
-palnie,apa calda la 25-26 grade;
-recipient pentru captarea lichidului (galeata, lighean);
-scaun.
*Medicamente:
-carbune animal, alt antidot la indicatia medicului.
Pacient:
*pregatire psihica:se anunta si se explica importanta examenului si a
colaborarii sale;
*pregatirea fizica:
-se aseaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gatului;
-se aseaza sortul de cauciuc;
-se indeparteaza proteza dentara (daca este cazul);
-i se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie (pentru captarea
salivei si pentru imobilizarea pacientului).
EXECUTIE:
*asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc;
*umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre
mana si torace;
*cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc;
*introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai
aproape de radacina limbii invitand pacientul sa inghita;
37
*prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere
ajunge in stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentara);
*la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se adduce la nivelul toracelui
pacientului;
*se verifica temperature lichidului de spalatura si se umple palnia;
*se ridica palnia deasupra capului pacientului;
*inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul
epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac;
*se goleste continutul palniei in vasul colector;
*se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare
sau substante straine;
*se indeparteza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se
extrage cu atentie, pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe, de
unde ar putea fi aspirat de pacient.
PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU EXAMEN DE LABORATOR:
*daca spalatura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante toxice ingerate
accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru
examinarea de catre medic, iar un esantion va fi trimis la laborator.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:
*i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura;
*se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
*se indeparteaza tavita renala si sortul;
*se aseaza pacientul in pozitie comoda.
4. CLISMA EVACUATOARE SIMPL
38
CLISMA EVACUATOARE SIMPLA:*se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul;
*se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase;
*se umple irigatorul;
*se evacueaza aerul si prima coloana de apa;
*se lubrifiaza canula cu o compresa de tifon;
*se fixeaza irigatorul pe stativ;
*asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza;
*indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga;
*introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe
suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare;
*dupa ace varful canulei a trecut prin spfincter se ridica extremitatea externa si
se indreapta varful in axa ampulei rectale;
*se introduce canula 10-12 cm;
*se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin
ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului;
*pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculature
abdomimala,sa retina solutia 10-15 minute;
*se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de
scurgere;
*se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala;
*pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal
pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare;
*se capteaza scaunul la pat sau la toaleta.
5. PREGTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORRI OBLIGATORII
39
ECOGRAFIA
Ultrasonografia, este lipsita de orice efect nedorit, asupra organismului. In
acelasi timp, ultrasonografia a largit sfera posibilitatilor de diagnostic, fiindca in
afara de plamani si oase toate celelalte organe beneficiaza de examenul ecografic.
Pregatirea bolnavului pentru examinari ecografice este minimala.In ecografia
abdominala imaginea poate fi deranjata prin interpunerea gazelor din tubul
digestive. Din acest motiv, este bine daca in preajma examinarii, bolnavul primeste
o medicatie absorbanta a gazelor, sau la nevoie i se administreaza un purgativ.Cu
cel putin 12 ore inainte de examinare bolnavul ramane nemancat.
La examinarea organelor din micul bazin,inclusiv a organelor genitale
feminine,bolnavul trebuie sa fie cu vezica urinara umpluta,ceea ce asigura
examinatorului vizibilitate mai buna in spatele vezicii urinare.Vezica umpluta
reprezinta o adevarata fereastra sonica pentru examenul ecografic al organelor
genitale feminine. In vederea acestui scop,cu 2-3 ore inainte de examinare,
asistenta va servi bolnavul cu 500-700 ml lichide si se va supraveghea ca bolnava
sa-l consume in timp util.Va atrage atentia bolnavei,ca pana la examinare sa nu-si
goleasca vezica,asigurand astfel reusita examenului.In cazul sarcinilor inaintate,nu
este nevoie de umplerea vezicii urinare.
Examinarea celorlalte organe (cordul, vasele mari, rinichii, glanda mamara,
tiroida etc) nu necesita nici o pregatire.Asistenta trebuie sa arate bolnavului ca
examinarea este lipsita de orice pericol si nu este insotita de nici un inconvenient,
pentru a-l priva pentru obsesii inutile.
Majoritatea examinarilor se fac in decubit dorsal, uneori bolnavul trebuie
intors dupa dispozitia medicului putin la stanga (ecografia cardiaca) sau adus in
decubit lateral stang (ecografia splinei sau a rinichiului stang) sau in decubit lateral
drept (ecografia vezicii biliare si a cailor biliare); examenul rinichilor se face in
40
decubi ventral. Pentru evidentierea mai buna a regiunii lombare, sub abdomenul
bolnavului se aseaza o perna mai tare sau chiar un sul improvizat dintr-o patura.
Prin ultrasonografie se pun in evidenta afectiunile valvulare ale inimii, bolile
congenitale ale acesteia, tumorile intracardiace, pericarditele, tumorile ficatului,
chisturile si tumorile pancreasului, numeroase afectiuni renale si ale organelor
genitale masculine si feminine, precum si ale unor glande endocrine: suprarenalele,
tiroida si altele.
CAPITOLUL V
41
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZ CLINIC NUMAR I
CULEGEREA DATELOR:
PACIENT: L.A.
SEX: Masculin
VARSTA: 61 de ani
CETATENIE: Roman
DOMICILIU: Sendriceni; Judetul Botosani
DATA INTERNARII: 5.01.2012
DATA EXTERNARII: 9.01.2012
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Hipertensiune arteriala stadiul I
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Bronhopneumopatie Obstructiva Cronica
Acutizata, Hepatita cronica
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism cronic, Bronhopneumopatie
Obstructiva Cronica Acutizata,Hepatita cronica
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Cord pulmonar cronic compensat
-Hipertensiune arteriala stadiul I
-Sechele de tuberculoza pulmonara cronica
-Etilism cronic
-Polineuropatie toxica membrele inferioare
EXAMENUL CLINIC: murmur vezicular diminuat bilateral, raluri sibilante.
E.K.G: tahicardie sinusala; AV=12/mm, Axa QRS intermediara, morfologie
normala.
42
EXAMEN RADIOLOGIC: Rx.pulmonara;fibroza interstitiala pulmon drept,in
special lobul mijlociu unde prezinta si micronoduli fibrocalcari.Desen bronsic
accentuat cu Bronhopneumopatie cronica obstructiva acutizata,cord cu diametre
normale.
ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE:
-Spirometrie
-Hematologie
-Biochimie
-Examen urina
MOTIVELE INTERNARII:
-dispnee, tuse productiva,expectoratie mucopurulenta,dureri in hipocondrul
drept.
ISTORICUL BOLII:
-in urma cu aproximativ un an de zile pacientul a prezentat diverse manifestari
hemoragice (epistaxis, hemoragii retiniene), semne cerebrale (cefalee occipitala de
obicei dimineata la trezire, ameteli, oboseala, astenie, tulburari de memorie si
concentrare, furnicaturi la nivelul extremitatilor) crezand ca este vorba despre
hipertensiune arteriala.
OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE
EXAMEN OBIECTIV:
-temperatura corporala:T=39C; hipertermie
-starea de constienta: prezenta
-starea generala: alterata
-starea de nutritie: inapetenta
-tegumente: cu coloratie normala
43
-mucoase: normale
APARAT RESPIRATOR: tuse productiva, dispnee
APARAT CARDIOVASCULAR:
TA=14/95 mm/Hg; P=80b/min
-zgomote cardiace bine batute fara sufluri
APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal prezent
APARAT GENITAL: mictiune patologica.
INVESTIGAII DE LABORATOR
SPIROMETRIE:
T R + %CV 4766 1818 42%-58%
V.MAX 105120 33060 40%-60%VEMS 3504 1102 40%-60%
IT 73.5 50% 65%-35%
HEMATOLOGIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
VSH 15 mm/h B:1-10F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOARE REALA
WBC 6.11 mii/ l B:4-9F:5-10
RBC 4.27 mii/ l B:4-6.08F:3.93-5
HGB 14.2 g/dl B:14-17.5F:11.2-16
44
HCT 42.9 % B:42-51F:34.1-48
MCV 100.5 fl 79-94.8MCH-HEM 33.3 Pg 25.6-32.2
MCHC-CHEM 33.1 g/dl 32-36.5
PLT 266 mii/ l 163-400RDW-SD - - - - - - - fl 35.1-46.3RDW-CV - - - - - - - % 11.6-14.4
PDW - - - - - - - fl 11.5-16.5P-LCR - - - - - - - % 0-20NEUT 40.7 % 34-71.1
LYMPH 37 % 19.3-53MONO 18.3 % 4.7-12.5
EO 2.9 % 0.7-7BASO 1.1 % 0.1-1.2NEUT 2.48 mii/ l 1.56-6.13
LYMPH 2.26 mii/ l 1.18-3.74MONO 1.12 mii/l 0.24-0.82
EO 0.18 mii/l 0.04-0.54BASO 0.07 mii/l 0.01-0.08
BIOCHIMIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
GLUCOZA 84.3 mg/dl 55-110UREE 17.47 mg/dl 120-500
EXAMEN URINA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
DENSITATE 1.015 g/dl 1.016-1.022Ph 6 - - - - - - - 4.8-7.4
LEUCOCITE NEG leuc/l
PLAN DE INGRIJIRE
Nrcrt NEVOIA
FUNDAMENTALA
MANIFESTARIDE
DEPENDENTA
SURSA DE DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA
-dispnee -frica,teama din cauza respiratieinecorespunzatoare
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
-greturi,varsaturi
-bautul lichidelor interzise
-anxietate-obisnuinte alimentare
daunatoare
3. NEVOIA DE A ELIMINA
-oligurie, -anxietate
4. NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A MENTINE O BUNA POSTURA
-bradicardie-tahicardie
-mobilitatescazuta
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
-insomniedatorita trezirilor
frecvente din timpul noptii
-anxietate datorita cunoasterii insuficiente
de:sine,ambianta adecvata
6. NEVOIA DE SE IMBRACA SI A SE DEZBRACA
-port de haine neadecvate
-insuficienta cunoastere despre sine,mediul
inconjurator7. NEVOIA DE
A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
-hipertermie-hipotermie
-imposibilitatea functiilor
termoreglatoare de a-si satisface nevoia
8. NEVOIA DE A FI CURAT,INGRIJIT SI A-TI PROTEJA TEGUMENTELE
-neglijareaindeplinirii masurilor
de igiena
-lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si
curative ale pielii
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
-pierderea controlului asupra mediului fizic si
-izolare-perturbarea
comunicarii familiale
57
TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA PROBLEMA DE
DEPENDENTA
OBIECTIVE INTERVENTII
PROPRII SI
DELEGATE
EVALUARE
5.01.2012
-dispnee,tuse
productiva,
anxietate,
expectoratie
mucopurulenta
-pacientul sa-si
diminueze dispneea
-pacientul sa respire fara
dificultate
-pacientul sa aiba un
ritm respirator regulat
-invata pacientul sa faca
exercitii respiratorii
-educa pacientul sa
tuseasca si sa
expectoreze
-invata pacientul sa
incerce sa-si diminueze
cantitatea de alcool,apoi
renuntarea la acest viciu
-dispneea se
amelioreaza putin
-pacientul tuseste si
expectoreaza cu
succes
-pacientul incearca
sa-si reduca
cantitatea de alcool
pe care o consuma
inainte-hipertermie/
hipotermie
-pacientul sa prezinte o
temperatura corporala in
limite normale(36,4
grade Celsius axilar;37
grade Celsius bucal;37
grade Celsius rectal)
-invata pacientul tehnici
pentru a avea o
temperatura corporala
normala -pacientul prezinta o
temperatura
corporala in limite
normale-greturi,varsaturi
hipohidratare
-pacientul sa-si exprime
acceptul in a-si urma
dieta pe o perioada de 3
zile
-sa-si diminueze
cantitatea de alcool in
cele 3 zile de dieta
-sa-si diminueze
greturile varsaturile
-asistenta culege date
despre varsta
pacientului,conditiile de
viata
-i se alcatuieste
pacientului un regim
alimentar corespunzator
-incurajeaza pacientul sa
respecte dieta impusa
-pacientul a inteles
modul de intocmire a
regimului alimentar
si principiile dupa
care trebuie sa ne
ghidam
-pacientul a renuntat
la consumul de
alcool
6.01.2012
-oligurie,pierdere
in
greutate,uscaciune
a pielii si
mucoaselor
-pacientul sa nu prezinte
nici un semn de
deshidratare
-pacientul sa aiba pielea
supla si bine hidratata
-sa aiba mucoasele si
-ajuta pacientul sa se
hidrateze corespunzator
-datorita hidratarii
corespunzatoare
pacientul prezinta
mai putine semne de
deshidratare
58
DATA MEDICATIA5.01 MIOFILIN 100 mg-3 caps./zi
OXACILINA -4 caps/ziMETOCLOPRAMID 10 mg-1/ziBROMOVAL-1/zi
6.01 MIOFILIN 100 mg-3caps/ziBROMOVAL-1/ziMETOCLOPRAMID 10 mg-2/ziOXACILINA-4 caps/ziACC 200 mg-3/ziX-PRESSOL 5 mg-2/zi
7.01 MIOFILIN 100 mg-3caps/ziMETOCLOPRAMID 10 mg-2/ziOXACILINA-3/ziACC 200 mg-2/ziDIUREX 50 mg-3/ziX-PRESSOL 5 mg-2/zi
8.01 MIOFILIN 100 mg-2/ziDIUREX 50 mg-3/ziTEOTARD-3/ziTINIZOL-2/ziACID FOLIC-1/ziOXACILINA-3/ziX-PRESSOL 5 mg-1/ziACC 200 mg-2/zi
9.01 MIOFILIN 100 mg-2/ziDIUREX 50 mg -2/ziACID FOLIC-1/zi X-PRESSOL 5 mg-1/zi
EPICRIZA
59
In prezenta tratamentului igieno-dietetic si medicamentos (hipotensive,
tranchilizante, sedative) situatia a revenit la normal.
Recomandari: -tratament: *EFICEF 200 mg
*ACC 200 mg
*METOPROLOL 25 mg
*TEOTARD 200 mg
*LAGOSA 150 mg
-va evita eforturile fizice, intemperiile, fumatul, alcoolul;
-regim alimentar prescris aparte;
-va ramane in dispensarizare.
60
FOAIE DE TEMPERATUR CNP
Numele.. PrenumeleAnul.. luna Nr. foii de observaie. Nr salon.. Nr pat..
ZiuaZile de boal
Res
p.
T.A
.
Puls
Tem
p. D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 160 41
30 25 140 40
25 20 120 39
20 15 100 38
15 10 80 37
10 5 60 36
Lichide ingerateDiurezScauneDiet
61
CAZ CLINIC NUMARUL 2
CULEGEREA DATELOR:PACIENT: S.N
SEX: Masculin
VARSTA: 40
CETATENIE: Roman
DOMICILIU: Comanesti; Judetul Botosani
DATA INTERNARII: 14.03.2012
DATA EXTERNARII: 16.03.2012
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE : Colecistopancreatita acuta necroticohemoragica
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Colecistopancreatita acuta necroticohemoragica
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism Cronic,Colecistopancreatita Acuta
Necroticohemoragica
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Colecistopancreatita Acuta Necroticohemoragica
-Etilism Cronic
-Pseudochist de pancreas
MOTIVELE INTERNARII:
-stare generala alterata, greturi, varsaturi, anxietate, dureri intense in
etajul abdominal superior descries ,,in barairadiind posterior.
ISTORICUL BOLII:
-in urma cu 9 luni pacientul a refuzat internarea respectiv interventia
chirurgicala; simptomatologia s-a remis sub tratament medicamentos (antibiotic,
antispastic, analgezic).
-din istoricul afectiunii actuale simptomele au debutat brusc cu: dureri de
mare intensitate in etajul abdominal superior in plina sanatate aparenta, alterarea
starii generale,ulterior cu greturi,varsaturi,distensie abdominala moderata;simptome 62
ce au persistat si sa-au agravat progresiv determinand bolnavul sa se prezinte la
spital pentru investigatii.
OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE
EXAMEN OBIECTIV:
-temperatura corporala: T=37C
-starea de constienta: pastrata
-starea generala: influientata
-starea de nutritie: greturi, varsaturi, anorexie
-tegumente: normal colorate
-mucoase: uscate
APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat simetric, sonoritate pulmonara
normala
APARAT CARDIOVASCULAR:
TA=15/90 mmHg; P=80b/min
-zgomote ritmice bine batute fara sufluri
APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal prezent
APARAT GENITAL: relativ normal
63
INVESTIGATII DE LABORATOR
HEMATOLOGIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
VSH 16 mm/h B:1-10F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOARE OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
WBC 5.9 mii/l B:4-9F:5-10
RBC 6.02 mii/l B:4-6.08F:3.93-5
HGB 14.8 g/dl B:14-17.5F:11.2-16
HCT 46 % B:42-51F:34.1-48
MCV 88.2 fl 79-94.8MCH-HEM 28 Pg 25.6-32.2
MCHC-CHEM 36.9 g/dl 32.2-36.5PLT 380 mii/l 163-400
RDW-SD - - - - - - - - - fl 35.1-46.3RDW-CV - - - - - - - - - % 11.6-14.4
PDW - - - - - - - - - fl 11.5-16.5MPV - - - - - - - - - fl 9.4-12.4
P-LCR - - - - - - - - - % 0-20NEUT 55 % 34-71.1
LYMPH 76 % 19.3-53MONO 4.9 % 4.7-12.5
EO 0.6 % 0.7-7BASO 1.4 % 0.1-1.2NEUT 4.33 mii/l 1.56-6.13
LYMPH 3.55 mii/l 1.18-3.7464
MONO 0.33 mii/l 0.24-0.82EO 0.55 mii/l 0.04-0.54
BASO 0.10 mii/l 0.01-0.08
BIOCHIMIE:DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
GLUCOZA 95 mg/dl 55-110UREE 160.1 mg/dl 120-500
EXAMEN URINA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
DENSITATE 1021 g/dl 1016-1022Ph 6.3 - - - 4.8-7.4
LEUCOCITE NEG leuc/l
Nr.crt. NEVOIA FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SURSA DE DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA -prezenta secretiilor abundente
nazale impiedicand respiratia normala
-alterarea mucoasei nazale
-anxietate
2. NEVOIA DE A BEA SI AMANCA
-anorexie,greturi,varsaturi
-supraincarcarea datorita consumului de alcool
-insuficienta cunoastere de sine
3. NEVOIA DE A ELIMINA -oligurie,anurie -insuficienta cunoastere pentru
o hidratare corespunzatoare
4. NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A MENTINE O
BUNA POSTURA
-necoordonarea miscarilor,tremuraturi
-dezechilibru datorat tremuraturilor
-efectul secundar al drogului(alcool)
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
-oboseala,insomnie,disconfort
-iritabilitate-diminuarea puterii de a
se odihni6. NEVOIA DE A SE
IMBRACA SI A SE DEZBRACA
-dezinteres fata de tinuta vestimentara
-refuz de a se imbraca corespunzator
-neindemanarea de a-si alege o tinuta
corespunzatoare
7. NEVOIA DE A-SI MENTINE
TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
8. NEVOIA DE A FI CURAT,INGRIJIT SI A-TI
PROTEJA TEGUMENTELE
-dezinteres fata de masurile de igiena
-lipsa decunoastere a ingrijirilor
preventive si curative ale pielii
66
9. NEVOIA DE A EVITAPERICOLELE
-negativism -lipsa de cunostere a obiceiurilor
sanatoase de viata
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
11. NEVOIA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI
VALORILE SALE- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT IN VEDEREA REALIZARII - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. NEVOIA DE A SE RECREIA
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
14. NEVOIA DE A INVATA - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
67
PLAN DE INGRIJIRE
68
DATA PROBLEMA
DE DEPENDENTA OBIECTIVE
INTERVENTII
PROPRII SI DELEGATE EVALUARE
14.03.2012
-imposibilitatea de a
respira datorita
secretiilor abundente
nazale
-pacientul sa
respire liber pe nas
-pacientul sa
nu devina sursa de infectie
-pacientul sa prezinte cai
respiratorii permeabile si o
buna respiratie
-indepartarea secretiilor nazale
-asistenta va umezi aerul din
incapere
-educa pacientul pentru a folosi
batista individuala de unica
folosinta
-educa pacientul pentru a evita
imprastierea secretiilor
-pacientul
prezinta o
respiratie
normala
-anorexie,
greturi,varsaturi
-pacientul sa prezinte o stare
de bine,fara greturi si varsaturi
-pacientul sa fie echilibrat
psihic
-pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic
-aseaza pacientul in pozitia
semisezand,sezand
sau decubit dorsal cu capul intr-o
parte
-protejeaza lenjeria cu musama si
aleza
-ajuta pacientul in timpul
varsaturii,
sprijinindu-l
-aplica tratamentul medicamentos
(antiemetice,
vitamine,saruri
minerale)
-pacientul si-a
diminuat
din greturi si
varsaturi
15.03.2012
-oliguri,anurie -pacientul sa prezinte o
diureza normala in raport cu
alimentatia
-pacientul va avea o diureza in
limite aproape fiziologice
-i se va intocmi pacientului un
-pacientul
prezinta o
diureza
69
70
TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA MEDICATIA14.03 IBUPROFEN-4/zi
AMPICILINA-injectabil
SCOBUTIL 10 mg-4 compr./zi
TORECAN-3/zi15.03 Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 2/24 h
Solutii ser Glucozat 5% flacoane 500 ml
piv 2/24 h
AMPICILINA-injectabil
IBUPROFEN-4/zi
SCOBUTIL 10 mg-4 compr/zi
TORECAN-3/zi16.03 Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 1/24 h
IBUPROFEN-3/zi
TORECAN-2/zi
71
EPICRIZA
Starea pacientului la externare este imbunatatita.
Se recomanda:
*sa evite eforturile fizice, fumatul, alcoolul, cafeaua;
*sa respecte regimul alimentar impus, astfel va evita sa consume alimente
grase, prajelile, bauturile acidulate etc.;
*sa ramana in dispensarizare.
72
FOAIE DE TEMPERATUR CNP
Numele.. PrenumeleAnul.. luna Nr. foii de observaie. Nr salon.. Nr pat..
ZiuaZile de boal
Res
p.
T.A
.
Puls
Tem
p. D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 160 41
30 25 140 40
25 20 120 39
20 15 100 38
15 10 80 37
10 5 60 36
Lichide ingerateDiurezScauneDiet
73
CAZ CLINIC NUMARUL 3
CULEGEREA DATELOR:PACIENT: M.D.
SEX: Masculin
VARSTA: 54 de ani
CETATENIE: Roman
DOMICILIU: Stanca-Costesti; Judetul Botosani
DATA INTERNARII: 14.03.2012
DATA EXTERNARII: 16.03.2012
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Ocluzie intestinala, Hipertensiune arteriala
stadiul I
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Astm bronsic, Hipertensiune arteriala stadiul I,
Ocluzie intestinala
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism cronic, Astm bronsic, Hipertensiune
arteriala stadiul I,Ocluzie intestinala
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Ocluzie intestinala
-Etilism cronic
-Hipertensiune arteriala stadiul I
-Astm bronsic
MOTIVELE INTERNARII:
-dureri abdominale
-meteorism abdominal
-stare generala alterata
-greturi, varsaturi
ISTORICUL BOLII:
74
-in urma cu cateva zile pacientului i s-a oprit tranzitul intestinal pentru
gaze si materii fecale,a prezentat greturi,varsaturi,dureri abdominale,distensie
abdominala.Dupa parerea sa crezind ca este vorba despre o colica biliara,a decurs
la tratament cu laxative,simtind o usoara senzatie de defecare la 3 zile;
-dupa o saptamana revine un uou puseu ca cel prezentat anterior,iar rudele
acestuia intrenandu-l la spital.
OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE
EXAMEN OBIECTIV:
-temperatura corporala: T=39C
-starea de constienta: pastrata
-starea generala: influientata
-starea de nutritie: greturi, varsaturi
-tegumente: alterate
-mucoase: modificate
APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat
APARAT CARDIOVASCULAR:
TA=14/90 mmHg; P=60b/min
APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal absent
APARAT GENITAL: relativ normal
75
INVESTIGAII DE LABORATOR
HEMATOLOGIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
VSH 12 mm/h B:1-10F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA:DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
WBC 8.2 mii/l B:4-9F:5-10
RBC 5.06 mii/l B:4-6.08F:3.93-5
HGB 15.4 g/dl B:14-17.5F:11.2-16
HCT 44.6 % B:42-51F:34.1-48
MCV 88.3 fl 79-94.8MCH-HEM 31.3 Pg 25.6-32.2
MCHC-CHEM 34 g/dl 32.2-36.5
PLT 330 mii/l 163-400RDW-SD - - - - - - - - - fl 35.1-46.3RDW-CV - - - - - - - - - % 11.6-14.4
PDW - - - - - - - - - fl 11.5-16.5MPV - - - - - - - - - fl 9.4-12.4
P-LCR - - - - - - - - - % 0-20NEUT 53.9 % 34-71.1
LYMPH 47 % 19.3-53MONO 16 % 4.7-12.5
EO 3.1 % 0.7-7BASO 1.1 % 0.1-1.2NEUT 3.21 mii/l 1.56-6.13
LYMPH 3.44 mii/l 1.18-3.74MONO 1.3 mii/l 0.24-0.82
EO 0.19 mii/l 0.04-0.54BASO 0.05 mii/l 0.01-0.08
76
BIOCHIMIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
GLUCOZA 90.4 mg/dl 55-110UREE 118 mg/dl 120-500
EXAMEN URINA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
DENSITATE 1.017 g/dl 1016-1022Ph 5 - - - 4.8-7.4
LEUCOCITE NEG Leuc/l
Nr.crt.
NEVOIA FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSA DE DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
-varsaturi-greturi
-anxietate
3. NEVOIA DE A ELIMINA -dificultatea in a defeca
-alterarea mucoasei intestinale
4. NEVOIA DE SE MISCA SI DE A MENTINE O BUNA
POSTURA- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI - - - - - - - - - - - - - -
-- - - - - - - - - - - - - -
6. NEVOIA DE ASE IMBRACA SI A SE DEZBRACA - - - - - - - - - - - - - -
-- - - - - - - - - - - - - -
7. NEVIOA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI
IN LIMITE NORMALE
-diaforeza -lipsa de cunoasterea mijloacelor de
prevenire a efectelor caldurii
8. NEVOIA DE A FI CURAT,INGRIJIT SI A-TI
PROTEJA TEGUMENTELE
-refuzul de a se ocupa de infatisarea
sa
-lipsa de cunostinte
9. NEVOIA DE A EVITAPERICOLELE
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
-amaraciune sentiment de
inutilitate
-surse de ordin fizic(alcoolism)
11. NEVOIA DE A ACTIONA DUPA VALORILE SI CREDINTELE SALE
- - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - -
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT IN VEDEREA REALIZARII - - - - - - - - - - - - - -
-- - - - - - - - - - - - - -
13. NEVOIA DE A SE RECREIA - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
14. NEVOIA DE A INVATA - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - -
78
PLAN DE INGRIJIRE
DATA PROBLEMA
DE
DEPENDENTA
OBIECTIVE
INTERVENTII
PROPRII SI DELEGATE EVALUARE
24.03.2012
-tahicardie
-bradicardie
-pacientul sa prezinte
circulatie adecvata
-pacientul sa fie
echilibrat psihic
-invata pacientul sa intrerupa
consumul de alcool
-sa aiba alimentatie
bogata in fructe,zarzavaturi
-sa reduca grasimile si clorura
de sodiu din alimentatie
-administreaza medicatia
prescrisa de medic:tonice
cardiace,
antiaritmice,
vasodilatatoare
-urmareste efectul
medicamentelor
-informeaza pacientul asupra
gradului de efort pe care poate
-pacientul
prezinta o
circulatie
adecvata
84
sa-l depuna asupra importantei
continuarii tratamentului
medicamentos -greturi,
varsaturi
-pacientul sa aiba o stare
de bine prin diminuarea
greturilor,
varsaturilor
-pacientul sa fie
echilibrat din punct de
vedere hidroelectrolitic
-ii asigura pacientului un
mediu ambiant
adecvat,linistitor,
de securitate
-il ajuta pe pacient in timpul
varsaturii prin protejarea
lenjeriei cu
musama,aleza,stergerea
mucozitatilor de pe fata
-administrarea medicatiei
prescrise de medic:antiemetice,
sedative.
-dupa
ameliorarea
tulburarilor
digestive
pacientul prezinta
o stare de bine
85
-hipertermie -pacientul sa-si reduca
hipertermia
-masurarea temperaturii la
intervale regulate de timp
-asigurarea conditiilor optime
de temperatura
si aerisirea salonului
-aplicarea de comprese reci pe
frunte
-hidratare corespunzatoare
-dupa o
hidratare
corespunzatoare
si aplicarea
tehnicilor de
racire,pacientul
prezinta o
temperatura in
limite fiziologice 25.03.2012 -constipatie -pacientul sa elimine un
scaun moale in doua zile
-sa faca exercitii fizice
usoare si sa pastreze
regimul alimentar pentru
a nu reaparea constipatia
-incurajeaza pacientul sa
pastreze regimul alimentar
-ajuta pacientul sa faca
multa miscare
-daca este nevoie la indicatia
medicului
efectuiaza o clisma evacuatoare
-la doua zile
pacientul nu a
avut un scaun
moale
-dupa efectuarea
clismei
evacuatoare
pacientul a avut
un scaun moale
86
-amaraciune
-sentiment de
inutilitate
-pacientul sa se poata
afirma,sa
aiba perceptie pozitiva
de sine
-pacientul sa fie ferit de
pericole interne sau
externe
-pune in valoare
capacitatile,talentele si
realizarile anterioare ale
bolnavului
-antreneaza bolnavul in diferite
activitati care sa-i dea
sentimentul de utilitate
-pacientul
comunica eficient
cu echipa de
ingrijire si cu
anturajul sau
-pacientul
participa cu
placere la diverse
activitati26.03.2012 -tegumente umede
-lipsa de interes
pentru a-si efectua
igiena singur
-pacientul sa prezinte o
igiena corespunzatoare
-sa-si faca singur
ingrijirile de igiena
-identifica impreuna cu
pacientul cauzele si motivatia
preocuparii deficitare pentru
aspectul fizic si ingrijirile
igienice
-pacientul si-a dat
silinta sa
participe singur
la ingrijirile de
igiena
87
TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA MEDICATIA24.03 EMETIRAL draj 5 mg-3/zi
DIAZEPAM-2/zi25.03 X-PRESSOL 5 mg-3/zi
ALGOCALMIN-la
