13. a.C. Crispin - Capcana Paradisului [v.1.0]

8/12/2019 13. a.C. Crispin - Capcana Paradisului [v.1.0]

http://slidepdf.com/reader/full/13-ac-crispin-capcana-paradisului-v10 1/276



A.C. CRISPIN

CAPCANACAPCANA PARADISULUIPARADISULUI

A.C. Crispin

2



The Paradise Snare1997

A.C. CRISPIN

Ann Carol Crispin (nascută în 1950) este o scriitoare americană descience iction! a"#nd pu$%icate două&eci 'i trei romane.

A scris mai mu%te romane din cic%u% Star Tre! si a creat propria ei seriescience iction numită Star$ride.

*



Cartea aceasta se dedică prieteneimele, Thia Rose.

Când aveam doispreece ani, ne!am "#rat că vom rămâne cele mai $#netovară%e&

'i, d#pă mai m#l(i ani decât ne!arplăcea să le (inem socoteală, contin#ăm

să )im prietene.

+



AS*LI+AR -*RAT/Se a%au acum %a numai un i%ometru deasupra p%anetei 'i co$orau rapid.

Prea rapid, -an dece%eră! acion#nd cu $ruta%itate /eturi%e de r#nare.Apăsarea produsă de dece%erare î% ăcu să simtă ca 'i cum cine"a i ar icomprimat pieptu% întro menhină uria'ă. e acum ##ia încontinuu 'iîndră&ni să'i co$oare ochii spre ai'a/u% re&er"oru%ui de aer.

o%, Acu% indicator se a%a %a /umătatea &onei ro'ii.3inei cumpătu%! -an! se încura/ă e%. Continuă să respiri. 4n costum

tre$uie să eiste destu% aer ca săi mai a/ună două minute6 ce% puin.

Scutură din cap! siminduse ameit. iecare respiraie părea acum săiardă p%ăm#nii.ece%eră din nou! u'or! 'i na"a se cutremură pe nea'teptate.

5



Am pierdut sta$i%i&atoru% ronta%.

N*R*CUL N0UST*RULUI8echea na"ă pentru transport de trupe! o re%ic"ă din "remea ă&$oiu%ui

C%one%or! se a%a pe or$ita p%anetei Core%%ia! tăcută 'i aparent în deri"ă.Aparene%e erau însă în'e%ătoare. :umită c#nd"a Pă&itoru% epu$%icii! na"adin c%asa ;i$erator cuno'tea acum o "iaă nouă su$ nume%e :orocu%neustoru%ui. <nterioru% usese comp%et demontat 'i reechipat cu unasortiment pestri de am$iente! iar în pre&ent adăpostea aproape o sută deiine inte%iente! mu%te dintre e%e umanoide. 4n c%ipa aceasta însă numai puine erau tre&e! deoarece era mi/%ocu% cic%u%ui de somn.

Pe punte cartu% se deru%a desiur în mod o$i'nuit. :orocu% neustoru%ui petrecea mu%t timp pe or$ită! totu'i continua să ie capa$i%ă de că%ătoriihiperspaia%e! de'i era %entă! după standarde%e moderne. arris Shrie! 'eu%c%anu%ui comercia% care trăia %a $ordu% :orocu%ui! era un conducător strict'i respecta protocoa%e%e oicia%e a%e na"ei. e aceea! pe punte eista mereu

un cart.=rdine%e %ui Shrie erau ascu%tate ără ecepie! iindcă nu era unindi"id pe care să% contra&ici ără să i a"ut un moti" oarte întemeiat 'i un $%aster cu încărcătura p%ină. arris! un $ăr$at &"e%t! de înă%ime mi/%ocie 'iarătos întrun e% aspru conducea c%anu% de neustori ca un despot prea puin $ine"oitor. >u"ie%e a%$arintii de %a t#mp%e îi re%ieau cu%oareaneară a păru%ui 'i a%$astru% de heaă a% ochi%or. ura %ui a"ea $u&e su$iri!sur#dea arar 'i niciodată nu părea cu ade"ărat "ese%ă. arris Shrie era un

ochitor de e%ită 'i'i petrecuse prima parte a "ieii ca "#nător derecompense proesionist. enunase însă %a meseria aceea din cau&a

?



hinionu%ui @ mai precis! %ipsa %ui de ră$dare î% ăcuse să piardărecompense%e ce%e mai mari! re&er"ate capturi%or "ii. 4n ma/oritateaca&uri%or! cada"re%e "a%orau considera$i% mai puin.

Shrie a"ea un sim deormat a% umoru%ui! mai a%es dacă era imp%icatăsuerina a%tor persoane. Atunci c#nd participa %a /ocuri de noroc 'i c#'tia!

se maniesta prin accese de "oio'ie ne$unească! mai a%es dacă era 'i ameitde $ăutură.

A'a cum se înt#mp%a acum. A'e&at %a masa din ostu% careu a% oieri%or!Shrie /uca sa$acc 'i dădea pe #t ha%$ă după ha%$ă de $ere a%deraană tare! $ăutura sa a"orită.

Căpitanu% eamină cipuri%ecări de /oc 'i ca%cu%ă în minte. Tre$uia oaresă stea cuminte 'i să spere că "a comp%eta un sa$acc curat în orice c%ipă!

dea%eru% putea să apese un $uton 'i "a%ori%e de pe toate cipuri%e sar imodiicat. acă sar i înt#mp%at asta! ar i încurcato rău 'i ar i tre$uit sămai traă două cări! a$andon#ndu'i ma/oritatea m#inii în c#mpu% deintererenă din centru% mesei.

Bnu% dintre /ucători! un e%omin mătăhă%os! î'i întoarse $rusc capu% cuco%i ca de rinocer 'i pri"i înapoia sa. Pe unu% dintre panouri%e aui%iare destare c%ipea o %uminiă. %ominu% uria' cu $%ană %ăoasă m#r#i! apoi "or$iîntro $a&ică utura%ăD

E Căpitane! ce"a en nereu%ă cu sen&oru% de $%ocare a% seiu%ui cuarmament.

Shrie insista asupra respectării protoco%u%ui corect 'i a ierarhiei decomandă! mai a%es în %eătură cu persoana sa. Cu ecepia ca&uri%or c#nd participa %a acti"ităi p%anetare! purta mereu uniormă mi%itară %a $ordu% :orocu%ui @ una pe care o concepuse e% însu'i! inspirată de inuta de a%ă aunui Fode ran îna%t. ra împodo$ită cu meda%ii 'i decoraii pe careShrie %e cu%esese de %a cămătari din toată a%aia.

Acum! au&ind a"ertismentu% e%ominu%ui! ridică pri"irea u'orîmpăien/enită! se recă %a ochi! apoi î'i îndreptă spate%e 'i aruncă cipuri%ecări pe masă.

E Carei trea$a! Graidiantu% î'i încrei r#tu% cu co%i. E :us siur! căpitane. Acum arată norma%! dar a p#%p#it ce"a! ca 'i

cum încuietoarea ar i ost scurtcircuitată pentru o secundă. Pro$a$i% ca

ost doar o osci%aie temporară de tensiune.Fi'c#nduse cu o raie neo$i'nuită 'i o coordonare pe care nici

7



uniorma de i%i&on no putea diminua! căpitanu% se scu%ă 'i oco%i masa! pentru a eamina e% însu'i ai'a/e%e. =rice urmă de ameea%ă a%coo%icădispăruse.

E :ui o osci%aie de tensiune! decise e%! ci a%tce"a.4ntoarse capu% 'i se adresă omu%ui îna%t 'i "oinic din st#na saD

E ;arrad! "e&i despre cei "or$a. Cine"a a scurtcircuitat încuietoarea 'iru%ea&ă un proram de simu%are! ca să ne păcă%ească să credem căi oosci%aie de tensiune. A"em un ho %a $ord. Toată %umeai înarmată

;arrad! care era chiar rate%e său! încu"iină din cap 'i $ătu cu pa%ma petocu% cei at#rna pe coapsă. %ominu% Graid î'i pipăi pi'cătoru% @ harponu%e%ectric carei s%u/ea ca armă! de'i etraterestru% %ăos era îndea/uns de"oinic pentru a în'ăca ma/oritatea umanoi&i%or 'i ai rupe în două pe

enunchi.B%tima persoană pre&entă! eme%a su%%ustan care pi%ota :orocu%! sescu%ă! pipăindu'i $%asteru% miniatura%.

E ata de aciune! căpitane, c#r#i ea.4n ciuda staturii mărunte! a u'i%or cei %uturau ca ni'te aripi su$

mai%are 'i a ochi%or mari 'i ascinant de %umino'i! :ooni a%"o păreaaproape %a e% de pericu%oasă ca 'i ianticu% e%omin care era prietenu% eice% mai $un de %a $ordu% na"ei.

E Gun! mormăi Shrie. :ooni! pune un pa&nic %a sei! în ca& că hou% se"a întoarce. ;arrad! acti"ea&ă $iosen&orii 'i "e&i dacă poi identiica hou%'i direcia în care a p%ecat.

rate%e %ui încu"iină din cap 'i se ap%ecă peste conso%a de comandăaui%iară.

E =m core%%ian! anună e% după o c%ipă. Fascu%6 T#năr6 înă%ime @1!H0 metri6 Păr 'i ochi neri6 Constituie &"e%tă6 Gioscaneru% airmăcă% recunoa'te. Se îndreaptă spre pupa! spre $ucătărie.

presia %ui Shrie se înăspri! p#nă ce ochii îi de"eniră %a e% de reci 'ia%$a'tri ca hearii de pe -oth.

E Pu'tiu% So%o! rosti e%. sinuru% destu% de încre&ut ca săncerce a'ace"a.

4'i %eă deete%e! apoi %e str#nse în pumni. <ne%u% de %a o m#nă! tăiatdintro sinură nestemată de "eninu%s#ne%ui de"aronian! sc%ipi arintiumai în %umini%e mura%e.

E i $ine! p#nacum %am %ăsat în pace! iindcăi un pi%ot de sIoop $un'i nam pierdut niciodată c#nd am mi&at pe e%! dar totu% are o %imită. 4n

H



noaptea asta o să% în"ă să respecte autoritatea 'i o să rerete că sa născut.inii %ui Shrie sc%ipiră! mu%t mai sc#nteietor dec#t ine%u%.Sau că eu %am ăsit acum 'aptespre&ece ani 'i %am adus în :oroc! pe

c#nd era un mucos care'i uda panta%onii. Sunt o persoană ră$dătoare 'ito%erantă! suspină teatra% căpitanu%! a'a cum o 'tie toată a%aia! dar am 'i

eu %imite%e me%e.Pri"i spre rate%e său! care părea destu% de stinherit! 'i se între$ă dacă

;arrad î'i reamintea u%tima corecie ap%icată pu'tiu%ui So%o! cu un an înurmă. Timp de două &i%e acesta nu putuse să mai um$%e.

Gu&e%e %ui Shrie se su$iară. :u inteniona să to%ere&e mo%iciunea printre su$ordonaii săi.

E A'ai! ;arrad între$ă e% oarte încet.

E A'ai! căpitane,-an So%o str#nse puternic în m#nă $%asteru% urat 'i se uri'ă pecoridoru% meta%ic înust. C#nd conectase simu%atoru% 'i spărseseîncuietoarea seiu%ui de armament! a"usese %a dispo&iie doar o secundă pentru a "#rî $rau% 'i a înhăa prima armă pe care o ăsise. :u a"usesetimp să compare 'i să a%eaă.

Cu un est ner"os! î'i dădu peste cap 'u"ie%e umede de păr castaniu ceică&useră pe runte 'i de a$ia atunci î'i dădu seama că transpirase. amină

$%asteru%! pe care% simea reu 'i incomod în m#nă. P#nă acum -an inuserareori o asemenea armă 'i! din ceea ce citise! 'tia doar cum să "eriiceîncărcătura. e apt nu trăsese niciodată cu o armă. arris Shrie nu %e permitea dec#t oieri%or să um$%e înarmai. Fi/ind ochii în %umina s%a$ă!t#năru% pi%ot de sIoop %isă p%ăcua din partea cea mai %ată a e"ii 'ieamină ai'a/u% de dedesu$t. Gun, 4ncărcătură comp%etă. Poate că Shrie oi tiran 'i prost! dar conduce o na"ă $ine pusă %a punct.

T#năru% nar i recunoscut nici în ruptu% capu%ui c#t de mu%t se temea 'i%ura pe căpitanu% :orocu%ui neustoru%ui. Cu mu%t timp în urmă în"ăase cătrădarea spaimei! de orice e%! aranta încasarea rapidă a unei $ătăi6 saumai rău. Sinuru% %ucru pe care tiranii 'i pro'tii î% respectau era cura/u% @sau ce% puin anaronada $ra"urii 'i de aceea -an So%o se deprinsese să nuînăduie niciodată ricii să iasă %a supraaa minii sau inimii sa%e. istaumomente c#nd era "a con'tient că aceasta eista! în ad#nc! înropată su$straturi%e de duritate c#'tiată pe stradă! însă! ori de c#te ori o recuno'tea!

-an o aunda cu hotăr#re! mai ad#nc.Cu tit%u de încercare! ridică $%asteru% 'i închise st#naci un ochi căprui!

9



intind în direcia e"ii. Capătu% acesteia osci%ă u'or 'i -an $%estemă în $ar$ă! d#ndu'i seama căi tremura m#na. -aide! se autoîncura/ă!do"ede'te caracter! So%o, Ferită să ri'ti nie% ca so 'teri din na"a asta 'isă scapi de Shrie.

Pri"i instincti" peste umăr! apoi re"eni cu ochii spre înainte! %a timp ca

să se ap%ece pe su$ un cup%a/ eneretic care at#rna oarte /os. A%esesetraseu% ace%a iindcă e"ita toate ca$ine%e 'i &one%e de destindere! însă eraat#t de înust 'i cu p%aonu% at#t de /os! înc#t începea să suere dec%austroo$ie! în "reme ce înainta în "#ru% picioare%or! împotri"induseim$o%du%ui de a se întoarce ca să se uite peste umăr.

4n aă! tune%u% se %ăi 'i -an î'i dădu seama că a/unsese aproape deintă. :umai c#te"a minute! î'i spuse! continu#nd să a"anse&e cu o raie

uri'ă care% ăcea %a e% de si%enios ca pernue%e îm$%ănite a%e %a$e%or unuiIonat. =co%i modu%e%e propu%siei hiperspaia%e! apoi a/unse %a interseciacu un coridor mai %at. Coti %a dreapta! u'urat că de acum putea să nu maimeară #r$o"it.

Se apropie tipti% de u'a $ucătăriei uria'e 'i e&ită! ascu%t#nd 'iadu%mec#nd atent. Se au&eau sunete! da! însă erau ce%e %a care se a'teptase.Jănănitu% u'or a% tiăi%or de meta%! $unetu% a%uatu%ui! apoi &omote%e maistinse a%e răm#ntării acestuia.

Acum putea simi 'i mirosu% a%uatu%ui. ra p#ine Iastri%! a"orita %ui.-an str#nse puternic din $u&e. Cu nie% noroc nu "a mai i aici! ca să maimăn#nce din %otu% ace%a.

8#rî $%asteru% %a centură! deschise u'a 'i pă'i în $ucătărie. E eI%anna6K rosti e% încet. u sunt. Am "enit sămi iau rămas $un.iina îna%tă 'i îm$%ănită care răm#ntase cu "ioare a%uatu% de Iastri% se

răsuci! întorc#nduse spre e% cu un m#r#it încet 'i între$ător. :ume%e ade"ărat a% eI%annei era eI%anna Fapia 'i de aproape &ece

ani! de c#nd sosise %a $ordu% :orocu%ui neustoru%ui! pe c#nd -an a"eanouă ani! era prietena cea mai $ună a t#năru%ui. -an ha$ar nu a"ea unde senăscuse e% însu'i sau cine îi useseră părinii. acă nar i ost eI%anna!nar i 'tiut nici măcar că nume%e %ui de ami%ie era So%o.

-an nu putea "or$i %im$a Iooiee @ î% durea #tu% încerc#nd săreproducă m#r#ie%i%e! %ătrături%e! răete%e 'i mormăituri%e! 'i în p%us 'tia căsuna ridico% @! dar o îne%eea oarte $ine. Pe de a%tă parte! eI%anna nu

putea articu%a în $a&ică! însă o pricepea ca pe propriu% ei rai 'i de aceeacomunicarea între om 'i mai "#rstnica "ădu"ă Iooiee era %uentă!

10



totu'i6 dierită.e ani $uni! -an se o$i'nuise cu sti%u% ace%a de a discuta 'i nici nu% mai

con'tienti&a. % 'i eI%anna pur 'i simp%u6 "or$eau. Se îne%eeau perectunu% pe ce%ă%a%t. Scoase $%asteru% urat 'i% c#ntări în pa%mă! atent să nu%îndrepte spre prietena sa.

E a! răspunse comentariu%ui eI%annei! în noaptea asta "a i c%ipacea mare. = 'ter din :orocu% neustoru%ui 'i nu mă mai întorc niciodată.

eI%anna mormăi înri/orată 'i re%uă în mod automat răm#ntatu%a%uatu%ui. -an c%ătină din cap! r#n/ind str#m$.

E 4i aci prea mu%te ri/i. Siur cam p%ănuit totu%. Am un costumspaia% pitit întrun du%ap de %#nă docuri%e caro$oturi%or ro$ot! iar aco%oeste andocată o na"ă care "a p%eca imediat ce "a i descărcată 'i

rea%imentată. Bn caro$ot automat care se îndreaptă spre destinaia dorităde mine.eI%anna %o"i apăsat a%uatu% 'i m#r#i o între$are. E Spre L%esia! răspunse -an. :u ii minte ce iam po"estit ste o

co%onie re%iioasă în apropiere de spaiu% hutt! care oeră sanctuar pe%erini%or de oriunde. Aco%o "oi i în siurană! departe de Shrie. Bite ceam aici, idică un ho%odisc micu! arăt#ndu% $ucătăresei Iooiee. oreauun pi%ot, Am o%osit credite%e de %a u%tima misiune 'i %eam epediat un

mesa/ în care iam anunat că mă "oi pre&enta pentru inter"iu.eI%anna mui înceti'or. E -ei! nu te pot %ăsa să aci a'a ce"a, protestă -an pri"indo pe

$ucătăreasă! care a'e&ă p#ini%e în orme 'i %e %isă în ri%a termică pentrucoacere. = să mă descurc. = să 'terpe%esc ni'te credite în drum spre na"aro$ot. :ui ace ri/i,

Mooiee î% inoră 'i tra"ersă iute $ucătăria! cu si%ueta ei %ăoasă 'i u'or#r$o"ită mi'c#nduse rapid în ciuda "#rstei a"ansate. -an 'tia căeI%anna a"ea aproape 'ase sute de ani. ra $ătr#nă chiar 'i pentru oIooiee.

ispăru pe u'a ca$inei ei 'i reapăru după c#te"a c%ipe! in#nd în m#nă o punu%iă esută dintrun materia% mătăsos care! după cum arăta! putea ichiar $%ană de Iooiee.

= întinse spre t#năr cu un sc#ncet s%a$ 'i insistent.-an c%ătină iară'i din cap 'i'i duse m#ini%e %a spate cu un est

copi%ăresc. :u! rosti e% apăsat. :ui iau economii%e. 8ei a"ea ne"oie de credite%e

11



astea ca să mi te a%ături.eI%anna %ăsă capu% pe un umăr 'i emise un sunet scurt! între$ător. E Siur co să mi te a%ături, ăcu -an. oar nu cre&i co să te %as aici!

să putre&e'ti în temnia asta spaia%ă Shrie înne$une'te tot mai mu%t pe ance trece. :imeni nu mai este în siurană %a $ordu% :orocu%ui. upă ce

a/un pe L%esia 'i mă aran/e&! o să te chem să mi te a%ături. P%aneta este unreuiu re%iios 'i oeră sanctuar pe%erini%or. Shrie no să ne poată atineaco%o.

eI%anna "#rî m#na în pună! scotocind prin credite%e dinăuntru cudeete%e ei %ăoase 'i surprin&ător de îndem#natice. 4ntinse c#te"a prietenu%ui mai t#năr. =t#nd! -an cedă 'i %e %uă.

E Fă ro6 $ine. ar nui dec#t un împrumut! ai îne%es = să i %e

restitui. Preoii N%esiani oeră un sa%ariu $un.Mooiee mormăi apro$ator! apoi! pe nea'teptate! se întinse 'ii ciuu%i păru% cu %a$a ei masi"ă! %ăs#ndu% &$#r%it în toate direcii%e.

E -ei, striă -an. F#n#ieri%e Iooiee pe cap nu erau chiar u'or desuportat. e a$ia mam pieptănat,

eI%anna m#r#i amu&ată 'i -an se îndreptă indinat. E :u arăt mai $ine c#nd sunt ciuu%it. 3iam spus de nu 'tiu c#te ori @

termenu% ciuu%it nui un comp%iment printre oameni.

= pri"i 'i indinarea i se risipi c#nd î'i dădu seama că nu a"ea să mai"adă pentru mu%t timp chipu% mios! dra! 'i ochii a%$a'tri $%#n&i. e mu%tă"reme! eI%anna usese prietena %ui cea mai apropiată 'i! adesea! sinura.4i "enea oarte! oarte reu so părăsească.

Cu un est impu%si"! se repe&i spre statura ei masi"ă 'i ca%dă 'i oîm$răi'ă cu putere. Capu% îi a/unea a$ia %a /umătatea pieptu%ui deIooiee. -an î'i putea reaminti "remea c#nd nu a/unea nici %a ta%ia ei.

E = sămi %ipse'ti! murmură e% cu aa înropată în $%ană 'i simi căochii î% usturau de %acrimi. Ai ri/ă de tine.

eI%anna mui înceti'or! iar $rae%e ei %uni 'i %ăoase î% cuprinseră!întorc#ndui îm$răi'area.

E Ce spectaco% înduio'ător, se au&i un %as rece 'i oarte ami%iar.-an 'i eI%anna înheară am#ndoi! apoi se întoarseră 'i dădură ochii

cu $ăr$atu% care pătrunsese prin ca$ina Iooiee. arris Shrie rămăsese în pra! cu trăsături%e sa%e rumoase încremenite întrun sur#s carei coau%a

%ui -an s#ne%e în "ene. A%ături o simi pe eI%anna cutremur#nduse! iede teamă! ie de ură.

12



4napoia căpitanu%ui se "edeau a%i doi mem$ri ai echipa/u%ui @ ;arradShrie 'i e%ominu% Graid. -an înc%e'tă pumnii rustrat. acă ar i ostnumai Shrie! ar i cute&at să sară asupra %ui. A/utat de eI%anna! %ar i putut do$orî pe arris! dar nu a"eau nici o 'ansă să acă aă 'i %ui ;arrad 'ie%ominu%ui.

-an era etrem de con'tient de $%asteru% urat pe care% îndesase %a $r#u.Pentru o c%ipă se #ndi să% o%osească! apoi a$andonă ideea. Shrie eracunoscut pentru iuea%a cu care scotea arma. :u %ar i putut întrece în niciun ca&! $a sar i putut ca at#t e% c#t 'i eI%anna să ie uci'i. 4n mod "ădit!Shrie c%ocotea de urie.

T#năru% î'i ume&i $u&e%e 'i rostiD E Bite cei! căpitane! îi pot ep%ica6

Shrie î'i îndreptă inuta 'i mi/i ochii. E Ce anume poi sămi ep%ici! trădător %a' Că ai urat de %a propria taami%ie Că iai trădat pe cei care au a"ut încredere în tine Că iaiîn/unhiat $ineăcătoru% pe %a spate! ho mucos,

E ar6 E Fam săturat de tine! So%o, P#nă acum am închis ochii! iindcă e'ti

un pi%ot de sIoop a% nai$ii de $un 'i $anii ăia din curse erau $ine"enii! darră$darea mea a a/uns %a capăt,

Shrie î'i ridică cu esturi ceremonioase m#neci%e uniormeiîn&or&onate! apoi str#nse m#ini%e în pumni. 4n %umina din $ucătărie! ine%u%cu nestemata de"aroniană sc#nteie arintiu mai.

E <a să "edem în ce e% îi "or schim$a atitudinea c#te"a &i%e desuerină datorată "eninu%uis#ne%ui de"aronian6 p%us poate c#te"a oaserupte. ac asta pentru $ine%e tău! $ăiete. 4ntro $ună &i! îmi "ei mu%umi.

-an înhii un nod! terori&at! c#nd Shrie porni spre e%. Cu doi ani înurmă! după ce c#'tiase concursu% oppen de %adiatori de pe Ou$i%ar! sesimise puternic! î% atacase pe căpitan6 'i reretase imediat. <uea%a 'i ora%o"iturii cu carei răspunsese arris îi proiectaseră capu% spre spate 'iispărseseră am$e%e $u&e at#t de rău! înc#t eI%anna usese ne"oită să%hrănească timp de o săptăm#nă numai cu terci.

Gucătăreasa a"ansă m#r#ind 'i Shrie duse m#na %a $%aster. E :u te $ăa! $a$ă Iooiee, se răsti e%! cu un ton aproape %a e% de

aspru ca a% eI%annei. :u ăte'ti chiar at#t de $ine ca sămi ie mi%ă de

tine.-an prinsese de/a $rau% îm$%ănit a% prietenei sa%e 'i o trăea din

1*



răsputeri înapoi. E :u! eI%anna,a î% scutură cu u'urina cu care un om ar i a%unat o insectă 'i mui

spre Shrie. Căpitanu% scoase $%asteru% 'i haosu% irupse. E :uuuu, răcni -an 'i în aceea'i c%ipă sări înainte! destin&#nd

picioru% întro iură în"ăată în $ătăi%e de pe stradă.Ta%pa ci&mei sa%e %o"i în p%in sternu% %ui Shrie. P%ăm#nii căpitanu%ui se

o%iră instantaneu cu un 'uierat sonor 'i $ăr$atu% se pră"ă%i pe spate. -ancă&u pe podea 'i se rostoo%i. = sa%"ă de pi'cător îi s#r#i pe %#nă ureche.

E ;arrad, 'uieră căpitanu% 'i eI%anna porni spre e%.rate%e %ui Shrie scoase $%asteru% 'i% ainti spre Iooiee. E =pre'tete! eI%anna,

Cu"inte%e sa%e nu a"ură un eect mai mare dec#t ce%e a%e %ui -an.Comp%et cuprinsă de uria de %uptă Iooiee! s#ne%e îi "uia eI%annei înurechi. Cu un ur%et carei asur&i pe com$atani! înhăă încheietura %ui;arrad 'i o trase! rotindu% pe $ăr$at 'i smucindu%! ca o parodie teri$i%ă aunui copi% care pocne'te din $ici. -an au&i un sc#r#it suprapus c#tor"a pocnete! c#nd tendoane%e 'i %iamente%e încheieturii cedară. ;arrad Shrie&$ieră! ascuit 'i pătrun&ător! cu at#ta durere înc#t core%%ianu% simi că%doare propriu% $ra prin empatie.

Smu%#ndu'i $%asteru% de %a centură! -an trase spre e%omin! care sărisecu pi'cătoru% îndreptat către mi/%ocu% eI%annei. Graid scoase un ur%et 'i'i scăpă arma. -an u u%uit că reu'ise să% nimerească! dar nu a"u %adispo&iie mu%t timp pentru a se minuna de preci&ia ochirii sa%e.

Shrie se ridicase! c%ătin#nduse! 'i ainti $%asteru% drept spre capu% %ui-an.

E ;arrad ur%ă e% spre rate%e său care se &"#rco%ea în aonie.Acesta nui răspunse.Shrie armă $%asteru% 'i se apropie 'i mai mu%t de t#năr. E Termină! eI%anna! %ătră e% spre Iooiee! a%te% amicu% tău So%o

moare,-an dădu drumu% armei 'i ridică $rae%e în semn de predare.eI%anna încremeni instantaneu! m#r#ind încet.Shrie co$orî u'or $%asteru% 'i deetu% i se încordă pe trăaci. Pe chipu%

său era ra"ată du'mănie pură 'i rea! apoi &#m$i 'i ochii a%$astrudeschis

sc%ipiră cu o satisacie nemi%oasă. E Pentru nesu$ordonare 'i %o"irea căpitanu%ui! anună e%! te condamn %a

1+



moarte! So%o. Să putre&e'ti în toate iaduri%e care au eistat "reodată,-an înheă! a'tept#nd ca sa%"a să% p#r/o%ească dintro c%ipă în a%ta! dar

în aceea'i c%ipă eI%anna mui! î% îm$r#nci pe t#năr în %ături 'i sări spreShrie. ascicu%u% de enerie a% $%asteru%ui o %o"i drept în piept 'i ea se pră$u'i întrun morman de $%ană arsă 'i carne car$oni&ată.

E eI%anna, răcni -an îndurerat.Cu o iuea%ă pe care nu 'tiuse că o deinea! p%on/ă spre căpitan!

p%ac#ndu% %a enunchi. Shrie că&u din nou pe spate! iar de data aceastacapu% său se i&$i "io%ent de podea. Se înmuie 'i'i pierdu cuno'tina.

-an se t#rî înapoi %a Iooiee 'i o întoarse cu $%#ndee! "ă&#nd auramare pe care sa%"a de $%aster io deschisese în piept. >tiu imediat că eramorta%ă. :ici un droid medica% construit "reodată nar i putut "indeca a'a

ce"a. eI%anna emu! icni 'i se strădui din răsputeri să respire. -an î'istrecură $rae%e su$ umeri ei! străduinduse săi a%ine eorturi%e. =chiia%$a'tri ai $ucătăresei se deschiseră 'i! după o c%ipă! se iară pe ai săi.;uciditatea îi re"eni 'i ea m#r#i ără putere.

E :u! no să te a$andone&, rep%ică -an! str#n#ndo 'i mai tare.;acrimi%e îi înceo'ară "ederea 'i imainea eI%annei se deoca%i&ă

întro supraaă de $%ană castanie. E :umi pasă dacă nu mai p%ec, eI%anna6

Chinuinduse din răsputeri! ea ridică o %a$ă uria'ă 'i îm$%ănită 'i% prinsede $ra. -an încercă săi îne%eaă spuse%e.

E >tiu! rosti t#năru% tare ca să ie au&it de'i p%#nsu% î% îneca. >tiu că aiinut %a mine6 E ea m#r#i din nou @ ca %a copiii tăi.

înhii un nod 'i'i simi #t%e/u% încordat 'i dureros. E u6 'i eu simt %a e%! eI%anna. 'ti iina cea mai apropiată de o

mamă pe care am a"uto.Bn eamăt %un de durere o cutremură pe Iooiee! care hurui din nou. E :u! insistă -an. :u te părăsesc. = să stau cu tine p#nă6 p#nă6 :u'i putu încheia propo&iia.eI%anna î% prinse de $ra cu o urmă a "echi%or ei puteri 'i m#r#i

insistent. E acă eu6 se strădui -an săi îne%eaă "or$irea împ%eticită! dacă eu

mor6 este &adarnic Ah! "rei să spui că dacă eu nu supra"ieuiesc! tu aimurit &adarnic

eI%anna încu"iină din cap 'i ochii ei pierdui în mi/%ocu% $%ănii î%iară cu toată intensitatea pe care o putea mo$i%i&a. -an c%ătină

15



încăpă#nat din cap. Cum so a$andone&e! ca să moară sinurăGucătăreasa m#r#i încet! a$ia audi$i%. E a. Sunt siur că "ei i în siurană! totuna cu puterea "ieii! spuse

t#năru% căut#nd să sune sincer.>tia că unii Iooiee credeau întro putere uniicată! care %ea %ao%a%tă

toate eistene%e. % considera că puterea aceea @ nu putuse niciodată sătraducă termenu% cu eactitate! deoarece cu"#ntu% Iooiee însemna at#ttărie c#t 'i oră @ în care credea cu at#ta stră'nicie eI%anna nu era dec#to simp%ă superstiie.

acă însă credina respecti"ă îi a%ina u%time%e c%ipe de "iaă! -an nuinteniona so contra&ică. 4'i aminti cei spusese eI%anna de c#te"a ori.

E Puterea "ieii să ie cu tine6

Pentru c#te"a c%ipe î'i dori să poată crede 'i e% asta.eI%anna emu de durere 'i -an "ă&u că se s#r'ea rapid. ApoiIooiee hurui s%a$ 'i e% traduse automatD

E B%tima ta dorină6Se înecă! de a$ia reu'ind să mai pronune cu"inte%eD E 8rei6 să p%ec6 ca să trăiesc. >i să iu6 ericit.Se strădui din răsputeri să nu i&$ucnească în %acrimi. E Gine! o să p%ec. Fai am timp să a/un %a na"a ro$ot înainte să

deco%e&e.eI%anna sc#ncii stins. E 4i promit! spuse -an rău'it. P%ec imediat 'ii promit că nu te "oi

uita niciodată.a nu mai putea "or$i de acum! dar era siur că% au&ise. = %ăsă cu

$%#ndee pe podea! apoi se ridică 'i %uă $%asteru%. upă aceea! arunc#nd ou%timă pri"ire în urmă! -an se întoarse 'i o %uă %a uă.

e data aceasta tropăituri%e sa%e răsunară prin coridoare%e :orocu%uineustoru%ui! însă nu mai a"ea timp de discreie. Tre$uia să a/ună %a ca%ade andocare 'i %a caro$otu% N%esian, -a$ar nu a"ea c#nd urma să deco%e&e!dar oraru% de încărcare ai'at pentru hama%i anuna că "a p%eca imediat cedroi&ii terminau a%imentarea. C#nd e% 'terpe%ise costumu% spaia% 'i% pitise!droi&ii de a$ia începuseră.

8isu% N%esian putea să deco%e&e în orice c%ipă,##ind! -an sprintă spre ec%u&ă! cu tă%pi%e $u$uind pe puni%e ce

useseră terenu% %ui de/oacă de c#nd usese suicient de mare ca să ai$ăamintiri. 4n depărtare au&ea %asuri somnoroase! amestecate cu striăte 'i

1?



ordine. :ui pot %ăsa să mă prindă. Shrie mă "a ucide. Siurana #ndu%ui

ace%a dădu aripi picioare%or sa%e iui.erapă după u%timu% co% 'i înhăă costumu% spaia% pe care% ascunsese

înapoia unui echipament de a%imentare. Casca îi at#rna peste $ra! %o"indu%

în mi/%oc! în timp ce tastă ră$it pe u'a ec%u&ei codu% pe care% urase.Trecură c#te"a secunde. Jomote%e urmăritori%or sporeau în intensitate.

Cu siurană însă a"eau să creadă că pornise spre docu% na"ete%or! sau chiarspre ce% a% capsu%e%or de sa%"are. :imeni nar i $ănuit că era îndea/uns dene$un ca să încerce să se îm$arce c%andestin %a $ordu% unui caro$ot ro$ot @ ce% puin pe asta se $i&uise t#năru%6

c%u&a 'uieră! deschi&#nduse. -an sări înăuntru! închise trapa 'i începu

să traă de costum. 8eriică ni"e%u% aeru%ui. P%in. Perect <niia% p%ănuise săaducă 'i c#te"a $ute%ii sup%imentare de oien! dar acum nu mai cute&a săse a"enture&e aară. e&er"oru% costumu%ui a/unea pentru două &i%e! ceeace ar i tre$uit să ie suicient! dacă nu cum"a 8isu% era o na"ă cu ade"ărat%entă. iind de tip ro$ot! nu putea să a%e ce curs "a urma sau c#t de rapidusese proramată să că%ătorească.

T#năru% ăcu o rimasă. :umai un om disperat ar i recurs %a aceastămetodă de e"adare! dar e% era! întrade"ăr! disperat. Spera doar că nu "a

a/une mort pe L%esia! pentru că i se terminase oienu%.<a să "edem6 re&er"a de ta$%ete a%imentare6 comp%etă. e&er"oru% de

apă6 p%in. Perect Se simea din nou m#na căpitanu%ui Shrie! care insistaca tot echipamentu% din na"ă să ie meninut în stare perectă deuncionare.

-an î'i trase costumu% în sus! peste $rae%e sa%opetei cenu'ii pe care o purta în interioru% na"ei! 'i% etan'ă ronta%. ;uă casca! cu st#năcie dincau&a mănu'i%or! 'i o a'e&ă pe cap. ra ăcută aproape intera% din stic%ină'i putea să "adă în toate direcii%e! mai puin %a ceaă. 4n partea inerioară acă'tii ru%a o serie de ho%orame! carei pre&entau parametrii "ita%i aicorpu%ui! "o%umu% de oien disponi$i% 'i a%te datte necesare supra"ieuirii.4n mod %imitat! -an putea "or$i cu costumu% său! apăs#nd cu $ăr$ia pemaneta pentru comunicaii 'i d#ndui instruciuni pri"ind temperatura!amestecu% de a&e din aer 'i a'a mai departe.

eci astai! #ndi t#năru% că%c#nd reoi spre trapa de %eătură cu

caro$otu% 'i tast#nd codu% ina% pentru ea%i&area presiuni%or între ec%u&ă'i 8isu% N%esian. Au&i un 'uier "a 'i aeru% u e"acuat din sas. iind o na"ă

17



ro$ot! 8isu% nu a"ea ne"oie de aer pentru uncionare. <nterioru% ei conineaace%a'i "id ca 'i spaiu% cosmic.

4n ce%e din urmă trapa se deschise 'i -an pă'i înăuntru.Caro$otu% era ticsit cu echipamente 'i mară! iar coridoare%e erau oarte

înuste. 8isu% nu usese construită pentru a i %ocuită de un echipa/ uman!

ci doar ca să asiure întreineri%e de rutină! 'i -an era ne"oit să a"anse&e pie&i'. Pentru o c%ipă! mu%umi în #nd că toate echipamente%e useseră proiectate să uncione&e în condiii de ra"itaie. 4n ca& contrar! ar itre$uit să se descurce în impondera$i%itate 'i atunci nu iar i ost de%ocu'or.

e c#nd usese considerat suicient de matur pentru misiuni%e cu radde risc! core%%ianu% ie'ise de c#te"a ori din :orocu% neustoru%ui! purt#nd

costum spaia%! a%ături de echipa de sudori! 'i at#rnase în spaiu %eat dena"ă numai printrun cordon cu aspect rai%. 4n prime%e două r#nduriusese incitant! totu'i nu se dădea în "#nt după impondera$i%itate 'i în scurttimp în"ăase să nu pri"ească niciodată în /os. 4% cuprindea instantaneuameea%a! c#nd "edea su$ tă%pi doar "id care se întindea pe nenumărai ani%umină.

Acum a"ansă reoi spre punte! #ndinduse că aco%o "a eista spaiumaim. A/unse în c#te"a c%ipe @ 8isu% era întrade"ăr o na"ă micuă. acă

%ista măruri%or usese corectă! caro$otu% adusese mirodenii sc%ipstim dem#na înt#i 'i deco%a cu componente e%ectronice core%%iene de îna%tă ca%itate!destinate întreinerii a$rici%or.

Pentru o c%ipă -an se între$ă pe cine mituise arris Shrie ca să poată primi mirodenii! deoarece acestea erau supuse unui contro% strict! eercitatde ma/oritatea u"erne%or p%anetare 'i de comisia comercia%ă imperia%ă.

Se răsuci cu un umăr înainte! ca să pătrundă în ca$ina de comandă6 'iînheă.

4n nume%e tuturor ii%or %ui Gara$! ce caută aici un droid astromec ra $ine 'tiut că droi&ii nu puteau pi%ota sinuri na"e%e! prin urmare acesta nu putea i pi%ot. 4ndărătu% că'tii de stic%ină! -an ăcu o rimasă. roidu% sea%a aco%o ca un soi de dispo&iti" antiurt! un echipament de comunicaresoisticat care să a/ute %a oprirea hoi%or sau pirai%or spaia%i nepricepui.-an 'tia că unu% dintre moti"e%e pentru care preoii N%esiani doreau săana/e&e un pi%ot @ preera$i% core%%ian! speciicase anunu% @ î% constituia

pierderi%e de na"e ro$ot în urma atacuri%or pirai%or.ăm#n#nd nemi'cat 'i sper#nd că droidu% nui detectase pre&ena!

1H



t#năru% simi 8isu% "i$r#nd. <e'im din andocare, Tre$uie să mă ie& pentruacce%erarea de desprindere,

Se îndepărtă iute de punte! re"enind spre &ona încărcăturii. 4n ce%e dinurmă! ăsi ceea ce căuta6 'i %a timp. Bn spaiu înust în care se puteaa'e&a! eact de mărimea cu"enită pentru ai permite să se proptească în

$rae 'i picioare.8isu% "i$ră iară'i! apoi încă o dată. Finta%! -an î'i imaină c%eme%e de

andocare! că&#nd una c#te una. 4ncă una! apoi6 :a"a se mai cutremură o dată! după care se &#%#i "io%ent. eoarece nu

a"ea oameni %a $ord! 8isu% putea recure %a succesiuni de mane"re mu%tmai dure dec#t ce%e uti%i&ate întro na"ă cu echipa/.

Gum, Trupu% %ui -an u scuturat! apoi t#năru% se propti! împotri"induse

apăsării acce%eraiei. 8isu% părăsise andocarea 'i se îndepărta,-an se închipui distan#nduse de :orocu% neustoru%ui 'i ie'ind dinîm$răi'area c#mpu%ui ra"itaiona% a% Core%%iei. 4nchi&#nd ochii! î'iimaină p%aneta sa nata%ă rotinduse %ent pe unda%u% ste%e%or. Core%%ia era o p%anetă rumoasă! cu mări a%$astre 'i înuste! păduri "erdecaenii!de'erturi arse de soare 'i ora'e întinse. Pe emisera întunecată! sc#nteiaaidoma unui cuirasat îndepărtat! înesat de %umini6

>ocu% ce% mai puternic a% acce%eraiei î% i&$i în c%ipa aceea 'i -an u

pironit! neconorta$i%! de containeru% din ca%ă. Am trecut %a "ite&a %uminii!îne%ese e%.

Peste c#te"a c%ipe! c#nd "ite&a na"ei de"enise constantă! putu să semi'te din nou. 4'i %eionă $rae%e 'i picioare%e! 'i se str#m$ă! simind &onedureroase pe tot trupu%. e %a %upta din $ucătărie! î'i dădu seama. #ndu% io reaminti pe eI%anna cu o tristee $ruscă 'i "iscera%ă. ;acrimi%e î%înepară su$ p%eoape 'i %i se împotri"i cu înd#r/ire. P%#nsu% întro cască decostum spaia% nu era o idee prea ro&a"ă! deoarece nu te puteai 'tere %aochi.

-an inspiră ad#nc! străduinduse să'i stă"i%ească %acrimi%e.eI%anna6 #ndi e%. Prietena sa î'i sacriicase "iaa pentru ai acorda'ansa aceasta.

Stăp#ne'tete! So%o î'i porunci cu se"eritate. #t%e/u% î% durea! darînhii cu reu nodu% de aco%o! apoi î'i mu'că $u&a! p#nă ce dorina de a p%#ne dispăru. :u'i putea aminti u%tima dată c#nd %ăcrimase! 'i %a ce $un

so acă :o putea în"ia pe eI%anna6>tia că Iooiee cre&use în "iaa de apoi a spiritu%ui. acă a"ea dreptate

19



în pri"ina aceea! atunci poate că acum î% putea au&i. E -ei! eI%anna! 'opti t#năru%! am reu'it, Am pornit. Fer spre L%esia

'i "oi de"eni pi%otu% ce% mai $un din Sector. = să în"ă destu%e6 'i o săc#'ti destu%! ca să mă înscriu %a Academie! a'a cum am "isat mereu noidoi. Sunt %i$er! eI%anna.

%asu% i se r#nse. Suntem în siurană! eI%anna. Shrie nu mai poate pune m#na pe nici unu% dintre noi6

4nhesuit în spaiu% său str#mt! -an sur#se cu o hotăr#re în"er'unată.Sunt %i$er 'i io datore& numai ie. :u "oi uita nici asta! niciodată, acă"oi a"ea "reodată oca&ia să mă re"an'e&! a/ut#nd un Iooiee! /ur în aa aorice ar eista @ a oricărui &eu! putere de "iaă sau oră @ că nu "oi e&ita so ac.

Trase ad#nc în piept aeru% stătut din costumu% spaia%. E 4i mu%umesc! eI%anna! 'opti e%.=riunde sar i a%at ea acum! speră că% putuse au&i.

1IS 2LSIANC#nd se tre&i din somnu% care% do$or#se! -an u %a început comp%et

de&orientat. Bnde sunt se între$ă ameit. Amintiri%e re"eniră în imainiiui 'i "io%enteD propria sa m#nă! in#nd un $%aster6 chipu% %ui Shrie!deormat de ură 'i m#nie6 eI%anna! horcăind! murind sinură6

4nhii cu reu un nod 'i simi durerea din #t%e/. eI%anna ăcuse partedin "iaa %ui de c#nd era un pici de opt! poate nouă ani. 4'i amintea &iua încare ea "enise %a $ord însoită de perechea ei! <sshaddi. Acesta usese

ei%at de pe p%aneta nata%ă a Iooiee%or pentru un de%ict %a care eI%annanu se reerise niciodată. a î% urmase în ei%! a$andon#nd tot ce a"usese"reodată @ căminu% 'i puii ei a%ai în cre'tere.

20



upă "reun an! <sshaddi usese ucis în timpu% unei operaiuni decontra$andă pe :ar -ea! o p%anetă din Sectoru% hutt! iar Shrie oanunase pe eI%anna că putea răm#ne %a $ordu% :orocu%ui neustoru%ui!ca $ucătăreasă! deoarece începuse săi p%acă e%u% în care ătea. eI%annaar i putut re"eni pe ashNNN @ %a urma urme%or! ea nu comisese nici un

de%ict dar a%esese să răm#nă pe :oroc.in cau&a mea! se #ndi -an! %oca%i&#nd du&a a%imentatoru%ui cu apă a%

că'tii 'i aspir#nd puin %ichid. upă aceea etrase cu %im$a două ta$%etea%imentare 'i %e înhii cu a%tă sor$itură de apă. :u erau m#ncare ade"ărată!dar a"eau săi oere necesaru% pentru o &i6 A rămas din cau&a mea. 8oiasă mă prote/e&e de Shrie6

Suspină! 'tiind că era ade"ărat. Mooiee se numărau printre camara&ii

cei mai statornici 'i mai %oia%i din a%aie! sau ce% puin a'a au&ise.Prietenia 'i de"otamentu% %or nu se acordau cu u'urină! însă! o datădăruite! nu mai puteau i c%intite.

-an se %ăsă pe spate în ni'a sa! contro%#nd re&er"oru% de oien. ra treiserturi p%in. Se între$ă c#t de mu%t se îndepărtase 8isu% pe durata somnu%uisău. 4n scurt timp! a"ea să meară în ca$ina de comandă! pentru a "edeadacă putea să descire&e aparatura autopi%otu%ui.

Fintea îi p%uti în trecut! reamintindu'i cu tristee de eI%anna! apoi se

destinse! c#nd #nduri%e îi poposiră %a episoade 'i mai îndepărtate. Cea mai"eche amintire rea%ă a sa @ toate ce%e%a%te erau doar ramente ără îne%es! $ucăe%e de imaini prea "echi 'i prea distorsionate ca să ai$ă "reun îne%es @ era &iua în care arris Shrie î% adusese acasă! pe :orocu% neustoru%ui.

Copi%u% se hemuise în intrarea undăturii murdare 'i ude! străduindusesă nu p%#nă. ra prea mare ca să p%#nă! nu Chiar dacă îi era ri 'ioame! 'i chiar dacă era sinur. Pentru o c%ipă! copi%u% se între$ă de ce erasinur! dar o u'ă meta%ică iantică se tr#nti peste #ndu% ace%a! închi&#ndtotu% îndărătu% ei. 4napoia u'ii se a%a prime/dia! înapoia u'ii se a%au6%ucruri re%e. urere 'i6 'i6

Găiee%u% scutură din cap 'i păru% %ins 'i s%inos îi că&u în 'u"ie pe aă. 4%dădu peste cap cu o m#nă at#t de murdară înc#t cu%oarea natura%ă a pie%ii dea$ia se mai distinea. Purta numai o pereche de panta%oni &drenuii 'i otunică ruptă! ără m#neci! care îi era prea mică. ra descu%. A"usese"reodată încă%ăminte

Se #ndi că parcă î'i amintea de pantoi. Pantoi $uni! rumo'i! cu carecine"a î% încă%ase 'i apoi î% a/utase să %e %ee 'ireturi%e. Cine"a $%#nd! care

21



&#m$ea 'i nu se încrunta! care era curat 'i mirosea rumos! care purta hainerumoase6 GBF,,

B'a se închise din nou 'i micu% -an 'tia că ace%a era nume%e %ui! dar nu'tia să ai$ă 'i a%t nume se îniora su$ durerea din minte. >tia prea $ine cănu tre$uia să %ase #nduri%e ace%ea săi ump%e mintea. Asemenea #nduri 'i

amintiri erau re%e 'i răneau6 mai $ine să nu se #ndească %a e%e.Smiorcăi iară'i 'i'i 'terse &adarnic nasu% carei curea. 4'i dădu seama

că stătea întro $a%tă de murdărie 'i că picioare%e îi erau at#t de reci! înc#tde a$ia %e mai putea simi. :oaptea se %ăsase de acum 'i promitea să ieeroasă.

oamea se &"#rco%i în stomacu% %ui -an ca o creatură "ie! o iină caremu'ca dureros. :u'i mai amintea c#nd m#ncase u%tima dată. =are în

dimineaa aceasta ăsise întro %adă de unoi ructu% a"asa copt 'i &emos!doar pe /umătate m#ncat Sau asta se înt#mp%ase în seara trecutăecise că nu mai putea sta %ocu%ui. Tre$uia să se mi'te. -an ie'i din

undătură! pe trotuar. >tia cum să cer'ească6 cine î% în"ăase so acăGBF, :u conta cine% în"ăase! dar î% în"ăase $ine. Adopt#nd epresia sa cea

mai /a%nică! $ăiee%u% î'i t#r'#i picioare%e spre trecătoru% ce% mai apropiat. E 8ă ro6 doamnă! sc#ncii e%. Fie oame! mie a'a oame6

4ntinse m#na cu pa%ma în sus. emeia căreia i se adresase încetini doar puin! apoi îi pri"i pa%ma murdară 'i tresări $rusc! tră#ndu'i usta ca sănu se atină de e%.

E oamnă6 murmură stins -an 'i se întoarse so pri"ească nu doar cuinteres proesiona%.

A"ea haine rumoase! moi 'i stră%ucitoare6 %umin#nd cum"a su$ ra&e%e puternice a%e %ămpi%or strada%e din portu% core%%ian.

4i reamintea de cine"a! cu ochii ei mari 'i neri! cu pie%ea catie%ată! cu păru%6

GBF,,4ncepu să sc#ncească! de&nădă/duit! cu trupu'oru% &#%#it de ri!

oame! m#hnire 'i sinurătate. E -ei, -an,%asu% tăios! dar nu neprietenos! străpunse &idu% său de suerină.

Smiorcăind 'i icnind! -an ridică ochiii 'i "ă&u o si%uetă îna%tă ap%ec#nduse

deasupra %ui. A"ea păr neru 'i ochi a%$a'tri. uhnea a $ere a%deraană 'i aum ce pro"enea de %a ce% puin 'ase drouri i%ea%e! totu'i nu se c%ătina!

22



spre deose$ire de mu%i a%i trecători.8ă&#nd că -an înă%ase pri"irea spre e%! $ăr$atu% se %ăsă pe "ine!

a/un#nd cu aa doar cu puin deasupra ochi%or pu'tiu%ui. E 'ti prea mare ca să p%#ni pe stradă! 'tii asta! nui a'a-an încu"iină din cap! continu#nd să smiorcăie! totu'i se strădui să se

autocontro%e&e. E a! sstiu6 'tiu.;a început s#s#ise puin! a'a cum ăcuse atunci c#nd începuse să

"or$ească. Asta usese cu mu%t! mu%t timp în urmă! #ndi e%. 4ncepuse să"or$ească o dată cu "enirea iernii! 'i iarna a"ea să re"ină în cur#nd.4ncepuse să "or$ească de c#nd6

GBF,,

Piciu% se cutremură iară'i! c#nd mintea sa a%ună cu ermitate toateamintiri%e din "remea aceea. ;a supraaă ie'i a%tce"a! ce"a ce inorase %aînceput! în /a%ea %ui! 'i ochii i se ho%$ară. Găr$atu% acesta î% striase penume, e unde îmi 'tie nume%e

E Cine6 cine e'ti 'opti e%. e unde 'tii cum mă cheamăGăr$atu% r#n/ii! de&"e%indu'i dinii. -an î'i dădea seama că dorea să ie

o epresie prietenoasă! însă ce"a din persoana necunoscutu%ui î% îniora. 4ireamintea de haite%e de canide care î'i "#nau prada prin undături.

E u 'tiu mu%te! pu'tiu%e! rep%ică $ăr$atu%. Spunemi căpitanu% Shrie.Poi repeta nume%e ăsta

E a! căpitanu% Sshrie! repetă -an nesiur.Sc#ncete%e i se opriseră 'i suhiă. E ar6 dar de unde îmi 'tii nume%eGăr$atu% întinse $rau%! ca 'i cum ar i "rut săi ciuu%ească păru%! apoi

&ări murdăria 'i păduchii din păru% pu'tiu%ui 'i se ră&#ndi. E Poate că te surprinde! -an! dar eu 'tiu aproape tot ce se petrece aici!

pe Core%%ia. >tiu cine sa pierdut 'i cine a ost ăsit! cinei de "#n&are 'icine a ost "#ndut! 'i cunosc toate secrete%e. e apt! sunt de mai mu%t timpcu ochii pe tine. 4mi pari un pu'ti iste. 'ti iste

-an î'i îndreptă inuta 'i% pri"i drept în ochi. E a! căpitane! rosti e% străduinduse să nui tremure %asu%. Sunt iste.>tia că era. Cine"a care nar i ost iste nar i re&istat at#tea %uni pe

stradă.

E Gra"o! astami p%ace! pu'tiu%e, i $ine! a' a"ea ne"oie de un pu'tiiste. e ce nu "ii cu mine 4i pot da o masă &dra"ănă 'i un pat ca%d. #n/ii

2*



din nou. >i ac prinsoare că iar p%ăcea sămi "e&i na"a.idică un deet spre ceru% care se întuneca.-an încu"iină eneric. F#ncare Bn pat >i mai a%es6 E = na"ă spaia%ă a! căpitane, C#nd o să iu mare! "reau să iu pi%ot,Găr$atu% r#se 'i întinse m#na.

E -aide! atunci,-an î'i %ăsă m#nua să ie cuprinsă de pa%ma mare a %ui Shrie 'i

împreună porniră spre astroport6-an se oi 'i scutură din cap. :ar i tre$uit să mer cu e% atunci! se

#ndi. acă na' i ăcuto! eI%anna ar i încă în "iaă6ar dacă nar i p%ecat cu Shrie! pro$a$i% că întro noapte sar i tre&it

'i ar i constatat că "re%tii îi ronăiseră urechi%e 'i nasu%! a'a cum păise a%t

'trenar a% stră&i%or care usese sa%"at de arris Shrie.Sur#se amar. Căpitanu% Shrie nu a"ea nici un irice% de a%truism. %recruta copii 'ii o%osea! pentru a o$ine un proit. Aproape pe iecare p%anetă pe unde trecea :orocu%! Shrie încărca un rup de sa%"ai 'iico$ora cu na"eta pe stră&i! unde îi %ăsa su$ conducerea unui droid pe care% proramase persona%! H:. =ptene! cum îi spuneau ei! %e a%oca teritorii'i %e urmărea aciuni%e! în timp ce copiii $#ntuiau stră&i%e! cer'ind 'i ur#nd.

Pentru cer'it! îi o%osea pe cei mai mici! pe cei s%a$i sau deormai.

etia atacată de "re%ti! C%ana%is! se descurcase mereu $ine. Shrie o pusesesă %ucre&e din reu ani $uni! promi#ndui că atunci c#nd "a c#'tiasuicient pentru e%! îi "a aran/a aa! aste% înc#t să arate din nou a om.

:o ăcuse însă niciodată. Pe %a paispre&ece ani! C%ana%is î'i dădusee"ident seama că Shrie nu se "a ine de cu"#nt 'i întro noapte intrase înec%u&a :orocu%ui 'i pornise cic%u% de e"acuare a aeru%ui6 ără să îm$raceun costum.

-an ăcuse parte din echipa care curăase ec%u&a 'i se îniora c#nd î'ireamintea.

Giata C%ana%is6 'io reamintea! pred#nd %ui =ptene sume%e o$inutedupă o &i de cer'it. roidu% era îna%t 'i su$ire! construit din meta% ro'iaticarămiu. usese reparat de at#tea ori înc#t a"ea petice peste tot! de parcă ari purtat un "e'm#nt recondiionat. Petice arămii! aurii! oe%ii6 'i un peticrotund 'i arintiu în "#ru% capu%ui.

-an putea încă săi audă %asu% în minte. =ptene a"ea diu&oare%e

dere%ate 'i "ocea %ui a%terna între un $as mieros 'i o piiăia%ă ascuită!e"ident sinteti&ată. <ndierent însă cum sar i au&it! toi erau numai ochi 'i

2+



urechi %a spuse%e sa%e6 E <a! draii mei copii! a primit iecare teritoriu%Sc#r#ind! droidu% de cu%oarea $ron&u%ui î'i răsuci capu% pe #tu% ca o

ea"ă! pri"indui pe cei opt copii din :orocu% neustoru%ui care se în'iruiseră în aa %ui.

Toi! inc%usi" -an! care a"ea numai cinci ani! răspunseră airmati".Gine! drai copii! continuă droidu% cu un ton ra" care se preschim$ă

$rusc întrun chiăit! atunci să "ă anun misiuni%e. Padra @ pri"i spre un $ăiee% cu un an mai mare ca -an a&i îi "om oeri cea dint#i oca&ie să nearăi c#t de uti% poi să ii pentru ace'ti $iei cetăeni împo"ărai cu credite! $i/uterii 'i comunicatoare indi"idua%e scumpe.

=chiii droidu%ui sc%ipiră sinistru. A"eau cu%ori dierite @ unu% se arsese

cu mu%t timp în urmă 'i Shrie î% în%ocuise cu o %enti%ă recuperată de %a undroid aruncat %a ier "echi! aste% că =pt ene a"ea un ochi ro'u 'i ce%ă%a%t"erde.

E Padra! dore'ti săi a/ui pe ace'ti sărmani cetăeni pe care noaptea ia prins pe drum între$ă =ptene! %ăs#ndu'i capu% pe un umăr 'i strecur#ndîn %as un ton de camaraderie artiicia%ă.

E Siur că da, striă $ăiatu%! pri"indu% triumător pe -an 'i pe cei%a%i.Sa terminat cu cer'itu% de copi%a', murmură e% a#at.

-an! care de a$ia începuse să în"ee ta%ente%e necesare o%irii $u&unare%or a%tora cu iuea%ă 'i discreie! simi o undă de in"idie. urti'au%era simp%u! o dată ce îi deprindeai taine%e. Ca ho de $u&unare! era mu%t maiu'or să îndep%ine'ti cota %ui =ptene pentru o &i de %ucru! dec#t în ca%itatede cer'etor. Cer'itu% necesita acostarea a ce% puin trei inte! pentru osinură reu'ită.

4nsă urti'auri%e erau modu% ce% mai $un prin care să c#'tii $aniserio'i, acă a%eeai $ine inta! puteai c#'tia dintro sinură operaiunedestu% pentru ai da %ui =ptene cota înainte de amia&ă! iar după aceea erai%i$er să te /oci. -an se între$ă dacă =ptene a"ea săi acorde timp pentruantrenament! dacă se ră$ea 'i'i cer'ea cota &i%nică înainte să terminecei%a%i.

4i p%ăcea să se antrene&e cu droidu% su$ire 'i ro'cat! deoarece =ptenearăta teri$i% de carahios în haine, Se în"e'm#nta în straie speciice p%anetei pe care se a%au 'i ie stătea nemi'cat! ie trecea pe %#nă ucenicu%

său. -an în"ăase săi su$ti%i&e&e ceasu%! credite%e 'i chiar une%e $i/uterii!ără ca droidu% săi i detectat deete%e.

25



Cu toate acestea! nu reu'ea so acă în sută %a sută din ca&uri. -an sestr#m$ă puin! c#nd se îndepărtă! pentru a începe cer'itu%. =ptene cerea pereciunea de %a mica sa $andă! mai a%es de %a hoii de $u&unare. :u %ari %ăsat pe -an să înceapă să ure! p#nă nar ii ost siur că o putea ace perect! de iecare dată.

A$sent! -an ridică o m#nă de noroi 'i 'io recă între pa%me! apoi sem#n/i pe aa de/a transpirată. e apt! pe ce p%anetă se a%a :u'i aminteasăi i au&it nume%e. Gă'tina'ii a"eau pie%e "erde! urechi mici pi"otante 'iochi imen'i purpuriuînchis. -an în"ăase doar c#te"a cu"inte în %im$a %or!dar prindea repede raiuri%e străine 'i 'tia că p#nă ce :orocu% neustoru%uia"ea să p%ece! o "a putea îne%ee $ine 'i o "a "or$i @ ce% puin! arou%stră&ii @ accepta$i%.

<ndierent ce p%anetă ar i ost! era toridă. Ar'iă 'i ume&ea%ă. Găiatu%ridică ochii spre ceru% a%$astru"er&ui deco%orat pe care ardea un soare portoca%iu%ăptos. :u% atrăea de%oc #ndu% de a petrece c#te"a ore pestrada cei usese a%ocată! sc#ncind! cer'ind 'i con"in#ndui pe trecători.etest să cer'esc! #ndi e% cu amărăciune. C#nd "oi cre'te! o săi con"insă mă %ase să ur! nu să cer'esc. Sunt siur că "oi i un ho $un 'i că nu suntun cer'etor chiar a'a priceput.

>tia că aspectu% său eterior corespundea @ în u%timii doi ani! se mai

înă%ase! totu'i era îndea/uns de s%ă$u ca să ie numit coste%i". >tia deasemenea cum să'i acă "ocea ser"i%ă 'i comportamentu% %inu'itor 'iumi%! de parcă numai disperarea %ar i împins să so%icite at#t c#t să'i ducă&i%e%e.

Se #ndea că poate un ro% important î% a"eau ochii săi. Poate căresentimentu% 'i ru'inea secrete pe care %e simea iindcă tre$uia săcer'ească i se citeau în ochi 'i inte%e potenia%e %e puteau distine aco%o. :imeni nu respecta un cer'etor! iar -an! mai mu%t ca aproape orice! nutreadorina nedec%arată de a i respectat.

:u dorea să ie doar respectat! ci 'i respecta$i%. :u'i putea amintimu%te din "iaa pe care o dusese înainte ca arris Shrie să% i descoperitcer'ind pe Core%%ia! dar 'tia cum"a că! odată! %ucruri%e stătuseră a%te%.

Cu mu%t timp în urmă! usese în"ăat că cer'etoria era o ru'ine. <arurtu%6 urtu% era 'i mai rău. -an î'i mu'că urios $u&a. >tia că cine"a! poate părinii pe care nu 'ii putea aminti! îi spuseseră %ucruri%e ace%ea.

C#nd"a! cu mu%t timp în urmă! e% usese în"ăat a%te căi6 a%te "a%ori.ar acum6 ce putea ace ;a $ordu% :orocu%ui neustoru%ui! eista o

2?



sinură reu%ă esenia%ă. acă nu munceai @ cer'eai sau urai. acă reu&aisă munce'ti! să cer'e'ti sau să uri @ nu m#ncai. -an nu a"ea a%te ta%ente pecare să %e poată oeri. ra prea mic ca să pi%ote&e 'i nu era îndea/uns de"oinic ca să încarce mara de contra$andă.

ar nu "oi i mereu a'a, î'i reaminti e%. Cresc în iecare &i, 4n cur#nd

"oi i mare! în numai cinci ani "oi a"ea &ece ani 'i atunci! poate! "oi idestu% de mare ca să pi%ote&,

-an descoperise că! atunci c#nd era decis să reu'ească ce"a! a"ea succes'i era siur că pi%ota/u% nu "a repre&enta o ecepie.

<ar c#nd "oi putea pi%ota! am 'terso din :orocu% neustoru%ui! #ndi e%!cu mintea %unec#ndui automat întrun "is "echi despre care nu po"estiseniciodată nimănui. =dată î% destăinuise unuia dintre cei%a%i copii! dar micu%

"re%t î% spusese tuturor. Shrie 'i cei%a%i r#seseră de -an săptăm#ni %a r#nd!numindu% Căpitanu% -an din %ota <mperia%ă! p#nă ce $ăiatu% simea căi"ine să se ascundă unde"a cu pa%me%e peste urechi. A"usese ne"oie de totcontro%u% posi$i% ca să ridice din umeri 'i să pretindă că nui păsa6

a! 'i c#nd "oi i ce% mai $un pi%ot 'i "oi c#'tia o rămadă de credite!mă "oi înscrie %a Academia <mperia%ă. 8oi de"eni oier a% %otei. Apoi mă"oi întoarce 'i "oi pune m#na pe Shrie! î% "oi aresta 'i "a i deportat înmine%e de mirodenii de pe esse%. = să moară aco%o6 #ndu% ace%a îi

ăcea co%uri%e urii să se ridice în sus! în r#n/etu% unui prădător.;a capătu% ce% mai îndepărtat a% "isu%ui său! -an se închipuia încununat

de succes 'i respectat! ce% mai $un pi%ot din a%aie! a"#nd propria sa na"ă!o mu%ime de prieteni de"otai 'i o rămadă de credite. >i6 o ami%ie. a! propria %ui ami%ie. = soie rumoasă care să% adore! cu care să împartăa"enturi%e! 'i copii! poate. 8a i un tată $un! nu'i "a a$andona copiii! a'acum e% însu'i usese a$andonat6

-an presupunea că usese a$andonat! de'i nu'i putea reaminti a$so%utnimic în pri"ina aceea. :u'i 'tia nici măcar nume%e de ami%ie! a'a că nuar i putut încerca să'i caute ami%ia. Sau poate6 poate că părinii %ui nu î%a$andonaseră6

Poate că useseră uci'i! sau poate că e% usese răpit. -an decisese că preera scenariu% ace%a. acă se #ndea că părinii săi muriseră! nu mai eraa'a de urios pe ei! deoarece nu% puteau a/uta dacă erau mori! nu

-otăr#se că pe "iitor î'i "a considera mama 'i tată% mori. A'a era mai

u'or6>tia că pro$a$i% nu "a a%a niciodată ade"ăru%. Sinura persoană care

27



cuno'tea ce"a despre trecutu% %ui era arris Shrie. Căpitanu% îi repetamereu %ui -an că dacă "a i capa$i%! dacă "a muncii 'i cer'ii cu succes!dacă "a c#'tia suiciente credite! întro $ună &i îi "a destăinui secretu%e%u%ui în care a/unsese să $#ntuie pe stră&i%e Core%%iei în &iua aceea.

Gu&e%e $ăiatu%ui se str#nseră. Cum să nu! căpitane! #ndi e%. ;a e% cum

doreai săi repari 'i chipu% %ui C%ana%is6-an ridică ochii spre semne%e de pe stradă. :u %e putea citi pe ce%e în

%im$a %oca%ă! dar su$ iecare eista 'i traducerea în $a&ică. a! acesta erateritoriu% cei usese a%ocat.

<nspiră ad#nc! apoi î'i recompuse trăsături%e. = eme%ă cu pie%e "erde!îm$răcată întro ro$ă scurtă! "enea spre e%.

E oamnă6 sc#ncii 'i se hemui spre ea! cu o m#nuă întinsă ruător!

"ă ro! doamnă rumoasă. A/utaimă! "ă ro6 p#inea cea de toate &i%e%e!doar un $ănu. Fie oameeeee6Brechiu'e%e ca ni'te cupe "er&i pi"otară spre e%! apoi eme%a întoarse

capu% 'i trecu mai departe.Găiatu% mormăi în $ar$ă un termen "u%ar din arou% contra$andi'ti%or

'i se preăti să a'tepte următoarea intă6-an scutură din cap 'i se si%i să se smu%ă din "ise. ra momentu% să

meară 'i să "adă unde a/unsese 8isu% N%esian.

idic#nduse din ni'a impro"i&ată! se strecură prin pasa/e%e str#mte! p#nă a/unse %a ca$ina de comandă. roidu% astromec era tot aco%o! cu%uminie%e c%ipind! ca 'i cum ar i ost cuundat în #nduri. ra un mode%2 re%ati" nou! încă stră%ucind arintiu 'i "er&ui 'i cu cupo%a perect curată.4n interioru% acesteia! -an &ărea %eduri%e ce p#%p#iau în timpu% uncionării.ra cup%at %a comen&i%e na"ei prin intermediu% unui ca$%u.

Pro$a$i% că droidu% usese echipat cu un sen&or de mi'care! deoarece î'iroti capu% cupo%ă spre -an! care intră p%in de îndră&nea%ă în ca$ină.

;umini%e droidu%ui c%ipiră eneric în timp ce "or$i! dar! desiur! unde%esonore nu se transmiteau prin "id. -an î'i acti"ă unitatea de comunicaii acostumu%ui 'i! $rusc! casca îi u cop%e'ită de piuituri! iuituri 'i 'uierăturia%armate.

E 3iu6 $ipiu6 iupiuin, anună e"ident surprins astromecu%.-an pri"i în /ur! căut#ndui droidu% pereche 'i nu &ări nici unu%.=tă. Comunicatoru% costumu%ui său a"ea săi transmită cu"inte%e

droidu%ui! dar cum putea discuta rea%mente cu 2 ără un trans%ator Cum"or$ea cu acesta proramatoru% său

2H



4'i acti"ă comunicatoru%. E -ei! tu, E 3iu6 $ip! piu$ip, rep%ică ser"ia$i% droidu%.-an se str#m$ă 'i% în/ură în rodiană! în arou% neustori%or! apoi în

$a&ică.

E Ce să ac m#r#i e%. acai i a"ut măcar un modu% de $a&ică6 E Am un modu% de $a&ică! domnu%e! anună 2 cu %as indierent.Cu"inte%e îi sunau sec 'i mecanic! dar perect inte%ii$i%.-an se ho%$ă o c%ipă %a ma'inărie! apoi r#n/ii. E -ei, Asta chiar e o surpri&ă, Cum de poi "or$ii E eoarece %a $ordu% acestei na"e nu era %oc at#t pentru o unitate

astromec! c#t 'i pentru unitatea ei pereche! stăp#nii mei mau proramat cu

un modu% de transmisiuni în %im$a/ $a&ic! ca să pot comunica mai u'or. E Perect, striă -an! simind un "a% de u'urare. :u se dădea în "#nt după droi&i! dar ce% puin a"ea cu cine să mai

schim$e o "or$ă 'i se putea chiar do"edi necesar ca ei doi să comunice. eo$icei! că%ătorii%e spaia%e erau rutiniere 'i siure6 dar întotdeauna eistau'i ecepii.

E eret! domnu%e! adăuă 2! dar "ă acei "ino"at de intrareneautori&ată. :u ar tre$ui să "ă ăsii aici.

E >tiu! încu"iină -an. Am ăcut autostopu% cu na"a asta. E 4mi cer scu&e! domnu%e! dar unitatea aceasta nu îne%ee termenu%

uti%i&at.-an îi adresă un nume nepo%iticos. E 4mi cer scu&e! domnu%e! dar unitatea aceasta nu îne%ee6 E ura, răcni t#năru%.2 amui.-an inspiră ad#nc 'i începuD E 2! eu sunt un pasaer c%andestin. Cu"#ntu% ăsta eistă în memoria

ta E a! domnu%e. E Gine. Am suit c%andestin %a $ordu% acestei na"e! deoarece tre$uie să

a/un pe L%esia. >tii! mă ana/e& ca pi%ot pentru preoii N%esiani. E Am îne%es! domnu%e. Cu toate acestea! tre$uie să "ă inorme& că în

ca%itate de droidsupra"ehetor! a"#nd misiunea de a pă&i această na"ă 'i

încărcătura ei! tre$uie să sii%e& toate ie'iri%e c#nd a/unem pe L%esia! apoisămi anun stăp#nii asupra pre&enei dumnea"oastră %a $ord! %ăs#nd aste%

29



reinerea dumnea"oastră în seama corpu%ui de securitate. E Au&i! amice! ăcu -an eneros! c#nd a/unem pe L%esia să aci eact

a'a. C#nd preoii "or "edea cum corespund tuturor cerine%or %or! no să deanici un rahat de "re%t pe e%u% în care am a/uns %a ei.

E 4mi cer scu&e! domnu%e! dar unitatea aceasta nu îne%ee6

E ura,-an î'i eamină ai'a/u% re&er"oru%ui de oien! apoi spuseD E -aide! 2! "reau să "ăd cursu% de &$or! "ite&a 'i timpu% estimat de

sosire pe L%esia. Ai'ea&ă! te ro! date%e respecti"e. E eret! domnu%e! dar nu sunt autori&at să "ă oer aceste inormaii.4nceti'or! -an începea să dea în c%ocotK de a$ia se stăp#nea să nu traă

un 'ut în droidu% reca%citrant cu $ocancu% reu a% costumu%ui spaia%.

E 2! ep%ică e% cu o ră$dare eaerată! tre$uie să "ăd cursu% de &$or!"ite&a 'i timpu%! deoarece tre$uie să ca%cu%e& de c#t oien mai dispun. E 4mi cer scu&e! domnu%e! dar unitatea aceasta6 E BA,-an începuse să transpire 'i modu%u% de rerierare a% costumu%ui î'i

mări consumu% eneretic. Străduinduse să răm#nă ca%m! core%%ianu%continuăD

E Ascu%tămă cu atenie! 2. :u ai un sistem de operare care te

instruie'te să încerci să păstre&i în "iaă iine%e inte%iente! ori de c#te orieste posi$i%

E a! domnu%e! proramu% acesta de operare este indus în toi droi&iiastromec. Pentru ca un droid să pricinuiască "reun rău de%i$erat unei iineinte%iente sau să înăduie prin neinter"enie să i se înt#mp%e ce"a rău!tre$uie săi ie modiicat modu%u% sistemu%ui de operare.

E Perect! încu"iină -an. Corespundea cu ceea ce 'tia despre proramarea astromeci%or. Ascu%tămă! 2D dacă numi arăi cursu% de&$or! "ite&a 'i timpu%! sar putea să ii răspun&ător pentru moartea mea!cau&ată de %ipsa de oien. Acum ai îne%es

E 8ă ro să deta%iai! domnu%e.-an î'i ep%ică situaia! p%in de ră$dare. C#nd termină! droidu% tăcu o

c%ipă! re%ect#nd în mod e"ident. 4n ce%e din urmă $#&#i o dată 'i spuseD E Fă "oi conorma so%icitării dumnea"oastră! domnu%e! 'i "oi ai'a

date%e cerute pe ecranu% interaă de diano&ă.

T#năru% otă pre%un 'i u'urat. eoarece na"a era în esenă un ro$otiantic! nu a"ea e%emente de comandă "i&i$i%e pe conso%e! ci doar

*0



nenumărate %eduri p#%p#itoare! totu'i! pentru întreinere 'i reparaii! înconso%a de comandă eista un ecran încorporat. -an î% oco%i prudent pe 2'i co$orî pri"irea spre ecran.

<normaii%e se deru%ară at#t de rapid pe disp%aN! înc#t nici un om nu %ear i putut citi. -an se întoarse spre droid.

E Ai'ea&ă date%e din nou 'i %asă%e aco%o! p#nă %e pot citi, Ai priceput E a! domnu%e! încu"iină 2 cu %as aproape umi%.T#năru% studie c#te"a minute cire%e 'i diarame%e de pe ecran! simind

cum ne%ini'tea i se preschim$ă în teamă rea%ă. :u a"ea nici un instrumentde scris 'i nici nu putea accesa na"ica%cu%atoru%! dar încerca un sentimentnep%ăcut aă de ceea ce "edea. Fu'c#ndu'i $u&a! se strădui să seconcentre&e 'i re%uă de c#te"a ori ca%cu%e%e! minta%.

8isu%ui N%esian îi usese sta$i%ită o rută oarte oco%ită! pentru a e"ita ce%emai pericu%oase reiuni $#ntuite de pirai în spaiu% hutt. e asemenea!"ite&a caro$otu%ui era mu%t mai mică dec#t ar i ost capa$i%ă na"a! maimică chiar dec#t cea cu care :orocu% neustoru%ui că%ătorea de o$icei prinhiperspaiu.

:u era $ine. :u era $ine de%oc. -an î'i dădu seama că dacă ruta 'i"ite&a nu erau modiicate! oienu% a"ea să i se termine cu aproimati"cinci ore înainte ca 8isu% să aso%i&e&e pe L%esia. :a"a a"ea să co$oare cu

un cada"ru %a $ord6 cada"ru% său.Se răsuci spre droidD E 2! tre$uie să ma/ui, acă nu modiic cursu% 'i "ite&a! nu "oi a"ea

oien suicient ca să închei că%ătoria. 8oi muri 'i "a i "ina ta.;eduri%e droidu%ui p#%p#iră! în timp ce ma'inăria ana%i&a date%e

receptate. 4n ce%e din urmă! "or$iD E u nu am 'tiut că suntei %a $ord! domnu%e. :u pot i responsa$i%

pentru moartea dumnea"oastră. E :u! nu! c%ătină -an din cap în interioru% că'tii. ;ucruri%e nu stau

de%oc a'a! 2. acă tu 'tii despre situaia aceasta 'i nu aci nimic! atunci"ei pricinui moartea unei iine inte%iente. Asta dore'ti

E :u! răspunse droidu%.Chiar 'i %asu% său artiicia% părea u'or încordat! iar %uminie%e îi c%ipeau

rapid 'i a%eatoriu. E Prin urmare! continuă -an ineora$i%! tre$uie să aci tot cei stă în

putină ca sămi împiedici moartea. A'a este E u6 eu6

*1



roidu% "i$ra acum aitat. E omnu%e! sunt împiedicat să "ă a/ut. Proramarea mea este în

con%ict cu echipamentu% hardIare. E Ce "rei să spui ăcu -an înri/orat.acă micu% droid se supraîncărca 'i se de&acti"a! e% nar mai i putut

accesa comen&i%e manua%e de diano&ă! despre care 'tia că tre$uiau să seăsească unde"a înapoia panouri%or ace%ea. Tre$uiau să ie oarte mici!iind uti%i&ate numai de tehnicienii care testau autopi%otu% na"ei ro$ot.

E Proramarea mea mă împiedică să "ă inorme&6-an ăcu un pas mare spre droid 'i înenunche în aa %ui. E Trăsnitear $%asteru%, ;o"i cu pumnu% în partea superioară a cupo%ei

transparente a %ui 2. = să mori. Spunemi,

roidu% se %eănă aitat 'i -an se între$ă dacă a"ea să se de&acti"e&e pur 'i simp%u din cau&a tensiunii enerate de con%ictu% proramării. Apoiînsă "or$iD

E Am ost pre"ă&ut cu un $o% %imitator! domnu%e! care mă împiedică să"ă satisac so%icitarea,

Bn $o% %imitator, -an înhăă prompt ramentu% de inormaie. <a să"edem! unde poate ii după o c%ipă! î% &ări! în partea de /os a în"e%i'u%uimeta%ic a% droidu%ui. Se ap%ecă! î% prinse 'i trase de e%.

:imic. Go%u% nu se c%inti.-an str#nse mai tare 'i încercă să răsucească $o%u%. <cni de eort!

transpir#nd rea%mente puternic de data aceasta! 'i'i imaină că putea simimo%ecu%e%e de oien pier&#nduse întrun %u constant. Au&ise căhipoemia nu era chiar cea mai rea moda%itate de a muri @ prin comparaiecu decomprimarea ep%o&i"ă sau cu împu'carea! de eemp%u @! dar nuinteniona de%oc so "eriice pe propria pie%e.

Go%u% nu se mi'că. -an încercă mai tare! smucindu% 'i în/ur#nd în 'ase'apte %im$i etraterestre! totu'i %imitatoru% încăpă#nat nu ceda.

Tre$uie să ăsesc ce"a cu care să% %o"esc! #ndi -an pri"ind disperat prin ca$ina de comandă. :u &ărea însă nimic @ nici măcar o cheie iă sauhidrau%ică @ a$so%ut nimic,

Grusc î'i aminti de $%aster. 4% %ăsase în ca%ă! în ni'a impro"i&ată în carese adăpostise.

E Stai %ocu%ui! î% instrui pe 2! apoi porni din nou să se strecoare cu

reu prin coridoare%e înuste.o%osirea $%asteru%ui în interioru% unei na"e spaia%e @ chiar dacă

*2



nepresuri&ată @ nu era o idee prea ro&a"ă! dar t#năru% era disperat.e"eni cu arma 'ii eamină re%a/e%e. Putere minimă! se #ndi.

ascicu%u% ce% mai înust. in cau&a st#năciei cau&ate de mănu'i%ecostumu%ui spaia%! a"ea pro$%eme în re%area corectă a intensităiieneretice 'i %ăimii ra&ei.

;eduri%e droidu%ui c%ipiseră renetic încă de c#nd -an se întorsese înca$ină! iar acum 2 piui p%#năreD

E omnu%e omnu%e! pot să "ă între$ ce acei Scap de $o%u%%imitator! răspunse -an încruntat.

3inti! mi/i ochii 'i apăsă u'or pe trăaci.Bn u%er de enerie irupse 'i micuu% droid scoase un <<<<<<<BBBBB<

at#t de ascuit! înc#t păruse rea%mente un ipăt. Go%u% %imitator că&u pe

punte! %ăs#nd în urmă o cicatrice neară de arsură pe meta%u% a%te%stră%ucitor a% %ui 2. E Astai, ec%amă -an mu%umit. Acum! 2! ii ama$i% 'i condumă %a

interee%e 'i comen&i%e manua%e din na"a ta.roidu% etinse ascu%tător un picior mo$i% cu ro%ă 'i se dep%asă spre

panouri%e de comen&i! tră#nd după e% ca$%u% interaă. St#naci încostumu% său spaia%! -an î% urmă 'i se hemui în aa instrumente%or.Acion#nd în conormitate cu instruciuni%e droidu%ui! deta'ă capacu%

superior a% unuia dintre panouri%e identice 'i %ipsite de orice caracteristicieterioare 'i studie conso%a micuă de comen&i. G%estem#nd diicu%tatea dea manipu%a e%emente%e de contro% cu mănu'i%e reoaie! începu să o%oseascămodu% interaă manua%ă pentru a decup%a hiperpropu%sia. Fodiicareacursu%ui 'i "ite&ei se putea ace doar în spaiu% rea%.

upă ce re"eniră în spaiu% rea%! -an ca%cu%ă cu ri/ă a%t curs! uti%i&#ndu% pe 2 ca să eectue&e ca%cu%e%e mai comp%ee pentru sa%tu% care a"ea săireaducă în hiperspaiu.

T#năru% a"u ne"oie de ce"a timp pentru a sta$i%i nou% curs 'i "ite&a! darîn ce%e din urmă dep%asă iară'i comutatoru% C=:CTA-<PP=PB;S<. Peste o secundă! simi &uduitura care anuna căhiperpropu%sia intrase în aciune. -an se prinse disperat de conso%a deinstrumente! în "reme ce na"a se năpusti în hiperspaiu pe nou% curs! cu o"ite&ă mu%t mai mare.

upă ce 8isu% N%esian opri acce%eraia! menin#nd "ite&a constantă! -an

inspiră ad#nc 'i epiră apoi oarte %ent. Se %ăsă să cadă pe podea 'i rămaseaco%o! cu picioare%e întinse în aa sa. Grrr,

**



E Cred că "ă dai seama! domnu%e! "or$i 2! că acum "a tre$ui săaso%i&ai manua%. Fodiicarea cursu%ui 'i "ite&ei a in"a%idat protocoa%e%e deaso%i&are eistente! care erau preproramate.

E a! 'tiu! încu"iină -an 'i se re&emă! o$osit! cu spate%e de conso%ă.;uă o sor$itură de apă 'i mestecă două ta$%ete a%imentare.

E :u eista însă a%tă ca%e! continuă e%. Sper să pot aciona comen&i%esuicient de rapid ca să aso%i&ăm. Pri"i în/ur! prin ca$ina de comandă.Păcat că tinicheaua asta nu are "ideoecran.

E Autopi%otu% nu poate să "adă! domnu%e! a'a că inormaii%e "i&ua%e îisunt inuti%e! atrase atenia îndatoritor 2.

E :u se poate, ec%amă sarcastic -an. Cre&usem că droi&ii pot "edea%a e% ca 'i noi,

E :u! domnu%e! nu putem. :oi identiicăm o$iecte%e din /ur prin re%ee%e"i&ua%e! care traduc în date e%ectronice din6 E Taci! 'uieră -an prea o$osit ca să mai ai$ă che să% tachine&e.e&em#nduse $ine cu spate%e de conso%ă! închise ochii. ăcuse tot ce

putuse pentru a'i sa%"a "iaa! duc#nd na"a spre L%esia pe o rută mai scurtă'i cu "ite&ă mai mare.

;unecă apoi în somn 'i o "isă pe eI%anna! a'a cum usese cu mu%ttimp în urmă! c#nd ei doi se înt#%niseră prima dată6

-an era pe /umătate ie'it prin ereastră! c#nd au&i ipătu% dinapoia saD E Am ost /euii,Str#n#nd $ine săcu%eu% cu prada! împinse din picioare! &"#rco%induse

'i străduinduse să se strecoare prin spaiu% str#mt. 4n $e&na de aară î%a'tepta siurana. Bn &$ieret disperat de emeieD

E Gi/uterii%e me%e,-an icni de eort 'i'i dădu seama că rămăsese înepenit. Se %uptă să'i

stă"i%ească panica. Tre$uia să iasă, Casa aparinea unor $oăta'i 'i cusiurană po%iia a"ea să "ină imediat ce era chemată.

G%estemă în #nd noua modă din arhitectura core%%iană! care ăcuse ca%ocuina aceasta %uoasă să ie construită cu erestre înuste! de'i îna%te din podea p#nă în p%aon. Pu$%icitatea airma că asemenea erestre îi puteauopri pe spărători. i $ine! decise e% încruntat! sar i putut să ai$ă dreptate.-an se strecurase înăuntru ce"a mai de"reme! prin una dintre u'i%e ce sedeschideau spre rădină! apoi rămăsese ascuns p#nă se asiurase că toi cei

din casă adormiseră. upă aceea se a"enturase să a%eaă 'i să ure din $oăii%e %or. usese perect încre&ător că'i putea strecura trupu'oru%

*+



s%ă$u! de nouă ani! prin erestre%e ace%ea! pentru a dispărea în noapte.<cni iară'i de eort! împin#nduse disperat cu picioare%e. ra posi$i% să

se i în'e%at în pri"ina aceea6Bn %as se au&i înapoia sa. emeia, E Bite%, Punei m#na pe e%,

-an se răsuci 'i mai mu%t pe o parte! se &"#rco%i "io%ent 'i apoi! $rusc! setre&i că ie'ise prin ereastră 'i cădea. :u dădu totu'i drumu% săcu%eu%ui!c#nd se pră$u'i peste ră&oru% perect înri/it de %iane dor"a în%orite.P%ăm#nii i se o%iră instantaneu de aer 'i pentru un moment rămase %ocu%ui!##ind! ca un dre% scos din apă. Picioru% pe care că&use î% durea! %a e% 'icapu%.

E Cheamă po%iia,

Striătu% de $ăr$at se au&ise din casă 'i -an 'tiu că mai dispunea doarde c#te"a secunde pentru a scăpa. Si%induse să inore durerea din picior!se rostoo%i pe o parte 'i se scu%ă.

Su$ %umina %unii! distinea în aă ni'te ar$ori mari. Ar i putut să se piardă cu u'urină printre ei.

Pe /umătate 'chiopăt#nd! pe /umătate a%er#nd! porni spre adăpostu%copaci%or. ecisese să nui spună %ui =ptene ce se înt#mp%ase. roidu% %ar i putut acu&a că de c#nd se apropia de &ece ani începuse să de"ină mai

%ent.-an se str#m$ă în timp ce a%era. :u de"enise mai %ent! ci pur 'i simp%u

a&i nu usese în ape%e %ui. 4ncă de c#nd se scu%ase! simise o durere surdă decap 'i usese ispitit să se dec%are $o%na".

eoarece nu era aproape niciodată $o%na"! pro$a$i% că ar i ost cre&ut!totu'i %ui -an nui p%ăcea să dea do"adă de s%ă$iciune în aa a%tor indi"i&idin :orocu% neustoru%ui. Fai a%es în aa %ui Shrie. Căpitanu% nu rata nicio oca&ie de a% că%ca în picioare.

Acum a/unsese %a adăpostu% copaci%or. Cum să procede&e în continuarePutea au&i &omote de oameni a%er#nd! a'a că nu dispunea de oarte mu%ttimp ca să decidă. Fu'chii hotăr#ră în nume%e %ui. Grusc! săcu%eu% u prinsîntre dini! simi scoara copacu%ui su$ pa%me 'i tă%pi%e ci&me%or sa%e u&atese cocoară pe prime%e ramuri. -an sui! trase cu urechea! apoi sui din nou.

4ncetini de a$ia c#nd a/unsese mai sus de ra&a "i&ua%ă a unei pri"iriînt#mp%ătoare din partea urmăritori%or. Se a'e&ă pe o ramură! %ipinduse cu

spate%e de trunchiu% ar$ore%ui! ##ind 'i simind cum i se în"#rte capu%. Sesimea ameit! îi era reaă 'i! pentru o c%ipă! se temu că "a "omita!

*5



trăd#ndu'i ascun&ătoarea. 4'i mu'că însă $u&a! se strădui să răm#nănemi'cat 'i treptat î'i mai re"eni.

Oudec#nd după coniuraia ste%e%or! &orii a"eau să apară peste c#te"aore. -an î'i dădu seama că "a a"ea pro$%eme să a/ună %a timp %a na"eta :orocu%ui. Shrie a"ea oare să% a$andone&e! ori î% "a a'tepta

edesu$tu% %ui! oamenii scotoceau &ona împădurită. ;umini%e c%ipeau înnoapte 'i $ăiatu% se %ipi mai tare de trunchiu% copacu%ui! cu ochii închi'i!str#n#nduse cu disperare în ciuda amee%ii. acă măcar capu% nu iar maii pu%sat a'a6

Se între$ă dacă useseră aduse $ioscanere 'i se îniora. 4'i simea pie%eaier$inte 'i parcă prea întinsă! de'i noaptea era răcoroasă 'i adia "#ntu%.

întunericu% se destrăma! pre"estind &orii! iar -an se între$ă ce ăcea

eI%anna. A"ea săi simtă %ipsa! în ca&u% în care :orocu% părăsea or$itaără e%4n ce%e din urmă %umini%e se stinseră 'i pa'ii se pierdură în depărtare.

-an a'teptă a%te două&eci de minute! pentru a se asiura că urmăritorii p%ecaseră cu ade"ărat! apoi! in#nd săcu%eu% cu dinii! co$orî cu ri/ă!mi'c#nduse eaerat de precaut! deoarece capu% î% durea înro&itor.iecare &uduitură! p#nă 'i simp%u% mers! îi dădea amee%i 'i dureri! 'itre$uia să înc%e'te&e dinii pentru a îndura suerina.

Ferse6 'i merse. 4n c#te"a r#nduri î'i dădu seama că moăise în timpce pă'ea 'i de două ori că&u 'i u ispitit să răm#nă pur 'i simp%u aco%o! pe /os. Totu'i ce"a î% împinse mai departe! pe măsură ce &orii %uminau stră&i%e'i case%e din /ur. iminei%e core%%iene erau minunate! o$ser"ă -an ameit.P#nă atunci nu mai sesi&ase niciodată c#t de rumoase erau cu%ori%e ceru%ui.oar dacă %umina nu iar i rănit ochii6

Jorii se preschim$ară în &i. ăcoarea %ăsă %ocu% că%durii! apoi ar'iei.-an transpira 'i "ederea îi era înceo'ată. 4n ce%e din urmă însă a/unse %aastroport. e acum se mi'ca aidoma unui automat! pun#nd pur 'i simp%u un picior în aa ce%ui%a%t! dorindu'i să se poată întinde 'i adormi în mi/%ocu%drumu%ui.

4n aa %ui! acum6 na"eta :orocu%ui, Cu un icnet care era aproape unsc#ncet de p%#ns! -an se împinse mai departe. A/unsese aproape %a rampă!c#nd prin trapă apăru o si%uetă îna%tă. Shrie.

E Bnde nai$a ai ost

estu% cu care căpitanu% î% prinsese de $ra nu era dee% prietenos. -anridică săcu%eu% 'i Shrie î% înhaă.

*?



E Gine ce% puin că nu teai întors cu m#na oa%ă! m#r#i e%.amină rapid coninutu% săcu%eu%ui! încu"iin#nd p%in de satisacie.

e a$ia după ce termină! păru să'i dea seama că -an se %eăna. E Cei cu tine-an nu mai putea de acum să "or$ească în mod coerent! a'a că se

mu%umi să c%atine din cap. Cuno'tina î% părăsea 'ii re"enea în "a%uri!aidoma unei transmisiuni $ruiate.

Shrie î% &#%#i puin! apoi î'i puse pa%ma pe runtea %ui. C#nd îi simică%dura! trase o în/urătură.

E Ai e$ră. Să te %as aici6 acă e ce"a contaiosSe încruntă! străduinduse e"ident să ia o deci&ie. 4n ce%e din urmă!

c#ntări din nou în pa%mă săcu%eu% cu $i/uterii.

E Cred că iai c#'tiat o &i de inirmerie! pu'tiu%e! murmură e%. -aide,-an încercă să suie pe rampă! apoi se împ%etici 'i totu% i se ăcu neru înaa ochi%or6

e"eni %a o con'tienă paria%ă mu%t mai t#r&iu 'i au&i %asuri cert#nduse @ unu% în Iooiee 'i ce%ă%a%t în $a&ică. eI%anna 'i Shrie.

Mooiee m#r#i insistent. E 4mi dau seama căi $o%na"! încu"iină Shrie! dar pu'tii mei nu mor

nici dacă trai cu $%asteru% în ei. upă două &i%e de repaus! o să'i re"ină.

:are ne"oie de droid medica% 'i nus de acord cu asta.eI%anna mormăi nemu%umită 'i -an! traduc#nd în mod re%e! u

surprins de insistena ei. Simi o %a$ă îm$%ănită a'e&#nd ce"a rece peruntea sa. ra minunat după p#r/o%u% ace%a.

E Am spus nu! 'i nam "or$it în "#nt, ăcu Shrie 'i p%ecă! tropăind 'i $%estem#ndo pe Iooiee în toate %im$i%e pe care %e 'tia.

-an deschise ochii 'i o "ă&u pe eI%anna ap%ec#nduse peste e%.Mooiee îi mormăi u'or 'i $ăiatu% se strădui să chiăie.

E estu% de rău6 încu"iină ca răspuns %a între$area ei. Fie sete6eI%anna î% ridică în capu% oase%or 'ii dădu apă! în sor$ituri mici! ără

ra$ă. 4i spuse că a"usese e$ră mare! at#t de mare înc#t se temuse pentru"iaa %ui.

upă ce -an termină de $ăut! se ap%ecă 'i% ridică în $rae. E Bnde6 unde mer6a îi spuse să tacă @ î% ducea pe p%anetă! %a un droid medica%. -an se

simea p%utind de ameea%ă! totu'i se strădui să 'opteascăD E :u6 căpitanu% Shrie6 se "a supăra rău6

*7



eI%anna rep%ică scurt 'i %a o$iect. P#nă atunci! -an no mai au&iseniciodată în/ur#nd.

% î'i pierdu cuno'tina în "reme ce stră$ăteau coridoare%e na"ei 'iurmătoarea sa amintire c%ară u momentu% c#nd usese prins cu centuri înscaunu% unei na"ete. -an nu 'tiuse că eI%anna putea să pi%ote&e! dar ea

mane"ra competent comen&i%e cu %a$e%e uria'e 'i $%ănoase. :a"eta sedesprinse din insta%aia de andocare! apoi acce%eră spre Core%%ia.

e$ra îi producea ha%ucinaii %ui -an! care continua să'i imaine&e căau&ea "ocea %ui Shrie! suduind. 4ncercă săi spună eI%annei despre asta!dar constată că nu a"ea putere să articu%e&e cu"inte%e6

C#nd î'i re"eni în simiri! se a%a în sa%a de a'teptare a droidu%uimedica%. eI%anna stătea pe un scaun! str#n#ndui protector trupu'oru%

s%ă$ăno în $rae.= u'ă se deschise $rusc 'i droidu% apăru. ra mare 'i a%unit! echipat cu p%utitor antira"itaiona%! aste% că p%uti în /uru% pacientu%ui! c#nd eI%annaî% a'e&ă pe masa de consu%t. -an simi o înepătură 'i droidu% îi %uă o pro$ăde s#ne.

E 4ne%eei $a&ica! doamnă între$ă droidu%.Pentru o c%ipă! -an u ata să răspundă că $ineîne%es că îne%eea

$a&ica 'i cine era doamna! pentru ca apoi eI%anna să muească. Ah! da!

desiur. roidu% medica% "or$ea cu ea. E T#năru% pacient a contractat e$ră tanamen core%%iană! anună

droidu%! 'i a ăcut o ormă destu% de se"eră. Ai procedat $ine că nai maia'teptat 'i că ai "enit imediat. 8a tre$ui să răm#nă su$ o$ser"aie aici! p#nă m#ine. orii să răm#nei 'i dumnea"oastră

eI%anna mormăi airmati". E Perect! doamnă. Pentru aii reace echi%i$ru% meta$o%ic! "oi uti%i&a

terapie prin imersiune $acteriană. Aceasta îi "a reduce 'i e$ra.-an aruncă o pri"ire spre cu"a $acteriană 'i se strădui! ără putere! să o

ia %a uă spre u'ă. eI%anna 'i droidu% î% opriră cu u'urină. Găiatu% simia%tă înepătură în $ra! apoi întreu% Bni"ers se înc%ină întro parte 'ia%unecă în $e&nă6

-an deschise ochii! d#ndu'i seama că re"eria i se transormase în somn'i apoi în "ise. Scutură din cap! amintindu'i c#t de nesiur pe picioareusese c#nd eI%anna 'i droidu% î% a/utaseră să iasă din cu"a $acteriană.

upă aceea eI%anna p%ătise tratamentu% din mica ei re&er"ă de credite 'i pi%otase înapoi %a :orocu% neustoru%ui.

*H



T#năru% se str#m$ă. Shrie ăcuse rea%mente o cri&ă de ner"i 'i -an setemuse căi "a a&"#r%i pe am#ndoi în spaiu. eI%anna însă nu dăduse nicice% mai mic semn de teamă! ci se interpusese între căpitan 'i -an 'iinsistase că ăcuse ceea ce tre$uia! a%te% pu'tiu% ar i murit.

în ce%e din urmă! Shrie o %ăsase mai moa%e! iindcă descoperise că una

dintre $i/uterii%e urate de -an în noaptea aceea a"ea o per%ă de draonraNt autentică. Căpitanu% se poto%ise! c#nd a%ase c#t "a%ora.

Cu toate acestea! nui restituise eI%annei $anii pentru tratamentu%medica%6

-an otă 'i închise ochii. Pierderea eI%annei era ca o rană de cuit @indierent c#t sar i străduit! nu se putea îndepărta de durere 'i de amintiri.4'i co$or#se arda 'i se tre&i pe nea'teptate #ndinduse %a eI%anna ca

iind încă în "iaă! imain#ndu'io! "or$ind cu ea! po"estindui despre pro$%eme%e pe care %e a"usese cu reca%citrantu% 26 doar pentru a ireadus %a rea%itate de o durere aproape %a e% de imediată 'i p#r/o%itoare precum cea pe care o simise cu o &i în urmă! c#nd îi inuse în $rae corpu%muri$und.

Sor$i din nou puină apă! străduinduse să'i îndepărte&e nodu% din #t.4i era dator eI%annei6 îi datora oarte mu%te! îi datora "iaa6 $a chiar 'iade"ărata sa identitate6

Suspină. P#nă %a unspre&ece ani! sinuru% său nume usese -an. Adesease între$ase nedumerit dacă nu a"ea 'i un nume de ami%ie! întrun r#nd îi pomenise eI%annei despre ri/a aceea! a%ături de con"inerea că sinuru%carei cuno'tea ade"ărata identitate nu putea i dec#t Shrie.

;a scurt timp după aceea! eI%anna în"ăase să /oace sa$acc6-an au&ise &repănatu% u'or de %a u'a cu$icu%u%ui său 'i se de'teptase

instantaneu. Ascu%t#nd atent! au&i din nou &repănatu%! apoi un sc#ncetînceti'or.

E eI%anna 'opti e% 'i %unecă /os din pat! strecur#ndu'i picioare%edescu%e în sa%opeta de na"ă. Tu e'ti

a m#r#i u'ure% dinapoia u'ii. -an î'i trase sa%opeta! o încheie 'ideschise u'a.

E Cum adică @ ai "e'ti importante pentru mineeI%anna intră! remăt#nd de surescitare din tot trupu% uria' 'i îm$%ănit.

-an o %ăsă să treacă 'i ea se a'e&ă pe cu'eta înustă. iindcă nu eista nici

un scaun! $ăiatu% %uă %oc a%ături. Mooiee î% a"erti&ă să "or$ească încet 'i! pri"ind ceasu%! -an "ă&u că era mie&u% nopii.

*9



E Ce aci %a ora asta o între$ă nedumerit. Să numi spui că ai /ucatsa$acc p#nă acum,

a încu"iină din cap! iar ochii a%$a'tri îi sc#nteiară a#ai prin $%ana%ăoasă! $runcastanie.

E espre cei "or$a e ce tre$uia să "or$e'ti neapărat cu mine

Mooiee mormăi în surdină 'i -an se îndreptă! $rusc transiurat. E Fiai a%at nume%e de ami%ie Cumăspunsu% ei u un sinur nume. E Shrie! murmură -an. 4ntrade"ăr! dacă% 'tie cine"a! numai e% poate

i ace%a. Ce6 cum sant#mp%at Cum mă cheamă :ume%e %ui! îi spuse eI%anna! era So%o. Shrie se îm$ătase rău de tot 'i

începuse să se %aude c#t de mu%t "a%ora per%a de draon raNt 'i ce aacere

$ună a"ea să acă atunci c#nd o "a "inde. Perect inocentă! eI%anna î%între$ase dacă -an pro"enea dintro descendenă de hoi iscusii. Shrieep%odase în hohote de r#s %a suestia aceea.

E Poate că une%e ramuri a%e ami%iei da! dar So%o ăsta $o%$orosise e%!chicotind de înc#ntare 'i ăc#nd o pau&ă pentru a mai trae o du'că de $erea%deraană. Fă tem că nu! eI%anna. Părinii pu'tiu%ui erau6

Se oprise apoi $rusc în mi/%ocu% propo&iiei! i#ndo pe Iooiee cu o pri"ire suspicioasă.

E e apt! de ce te interesea&ă pe tine între$ase e%! a$andon#nd $unadispo&iie de moment.

eI%anna nui răspunsese! ci aruncase pe masă mi&a cerută de Shrie!apoi o ridicase %a r#ndu% ei.

E So%o! 'opti -an înceti'or test#nd nume%e. -an So%o6 :ume%e meuîntre este -an So%o.

idică ochii spre eI%anna 'i chipu% i se %ăi întrun sur#s %ar. E 4mi p%ace, Sună ro&a",eI%anna sc#ncii u'ure% 'i! trec#nd un $ra %un în /uru% %ui! î% str#nse

puternic.% &#m$i! reamintindu'i! dar era un sur#s trist. eI%anna îi dorise

$ine%e! însă descoperirea că se numea So%o dusese %a re"enirea în memoriea unuia dintre ce%e mai roa&nice episoade din copi%ăria sa. C#nd :orocu%re"enise pe or$ita Core%%iei! -an î'i ăcuse timp de %a urturi%e din $u&unare 'i spareri%e de %ocuine 'i se dusese %a o arhi"ă pu$%ică! pentru a

întreprinde cercetări.;ui Shrie nui p%ăcea ca sa%"aii săi să petreacă timp pentru a'i spori

+0



educaia. Toi copiii de %a $ordu% :orocu%ui neustoru%ui căpătau oeducaie %a ni"e% e%ementar! prin intermediu% na"ica%cu%atoru%ui! at#t c#t să'tie să citească 'i să poată număra $anii. Shrie %e tăia copii%or e%anu% de aîn"ăa ce"a în p%us.

-an î'i continuase studii%e în secret! pe de o parte iindcă! în mod re%e!

"oia să contra&ică dorina căpitanu%ui! 'i! pe de a%tă parte! mu%umităîncura/ări%or eI%annei. Găiatu% a"ea tendina să inore su$iecte%e care nui erau pe p%ac @ de eemp%u! istoria @ 'i să'i petreacă timpu% cu ce%e care%atrăeau! a'a cum erau po"e'ti%e de a"enturi 'i re&o%"area ecuaii%ormatematice. >tia c#t de importantă era matematica pentru oricine ar i doritsă de"ină pi%ot! a'a că se străduia din răsputeri so stăp#nească din ce în cemai $ine.

upă ce eI%anna descoperise ce ăcea -an! îi supra"ehease prorama! si%indu% să studie&e su$iecte pe care a%te% %ear i inorat!răm#n#nd cu pete a%$e în cunoa'tere. ără che! e% a$ordase 'tiine%e i&ice'i istorice.

usese surprins să descopere că une%e dintre $ătă%ii%e rea%e erau %a e% deincitante ca orice a%tce"a citise în saa de a"enturi.

în &iua aceea! intr#nd în arhi"a pu$%ică de pe Core%%ia! -an ap%icaseune%e dintre aptitudini%e sa%e de cercetare nou deprinse pentru a a%a

amănunte despre nume%e %ui de ami%ie. e&u%tate%e useserăsurprin&ătoare. C#nd căutase nume%e So%o în documente%e istorice! rămaseu%uit să descopere că era o ami%ie $inecunoscută pe Core%%ia. Gerethron eSo%o introdusese democraia pe p%aneta nata%ă a %ui -an cu trei seco%e înurmă. Ga chiar! a/unsese conducător @ ree,

ista însă 'i un a%t So%o! mai recent 'i %a e% de aimos @ dar prininamii. Cu aproape cinci&eci de ani în urmă! un urma' a% %ui Gerethron!oro% So%o! a"usese un iu pe care% $ote&ase a%ia So%o. Acesta î'i %uase porec%a a%ia Suu%! pentru a'i ascunde identitatea! 'i a/unsese ce%e$ru caucia'! pirat 'i răpitor. a%ia ce% :eru de"enise un nume cu care copiiierau speriai pe co%onii%e sinuratice de %a marinea <mperiu%ui sau încaro$oturi%e rătăcitoare6

-an se între$ase dacă era înrudit cu oamenii aceia. =are prin "ine îicurea s#ne de no$i% sau de pirat 'i ucia' Pro$a$i% că na"ea să a%erăspunsu% niciodată! dec#t dacă! cum"a! %ar i putut con"ine pe Shrie să

di"u%e ceea ce 'tia. Citise despre apte%e %ui a%ia Suu% 'i sur#sese amar!între$#nduse dacă nu cum"a urma un e% de tradiie în ami%ie.

+1



upă aceea pornise să caute prin i'iere%e de 'tiri core%%iene mai recente'i prin paini%e mondene. A'a descoperise nume%e %ui Tiion Sa%So%o! o"ădu"ă $oată! dar retrasă! care a"ea un sinur iu. Thracan Sa%So%o eracu 'ase'apte ani mai "#rstnic dec#t -an.

acă sunt rudă cu Tiion So%o! se între$ase -an! sau dacă ea mia

cunoscut părinii Ar putea i cea mai $ună oca&ie pentru mine de a părăsina"a.

C#nd re"enise în :orocu% neustoru%ui! îi po"estise totu% eI%annei.Mooiee usese de acord că! de'i era riscant! -an tre$uia să proite deoca&ie 'i să contacte&e ami%ia So%o.

E Gineîne%es! spusese e% re&em#ndu'i $ăr$ia în pumn 'i pri"indmohor#t tă$%ia mesei! după ce ac asta no să te mai pot "edea pe tine!

eI%anna.a mormăise înceti'or! spun#ndui că "a putea so "adă în continuare!dar! desiur! nu %a $ordu% :orocu%ui neustoru%ui.

E B%tima dată c#nd am uit! murmură -an! Shrie ma $ătut at#t derău înc#t nam mai putut sta /os c#te"a &i%e. acă ;arrad nu iar i reamintitcă a"ea a%tce"a de ăcut! cred că ar i putut să mă omoare dea $ine%ea.

eI%anna m#r#i. E Ai dreptate! încu"iină -an. acă această ami%ie So%o mă "a

accepta! este îndea/uns de puternică 'i de $oată ca să mă apere de Shrie.Găiatu% cuno'tea chiar une%e %ucruri despre reu%i%e 'i eticheta îna%tei

societăi core%%iene. ;a răstimpuri! Shrie întreprindea c#te o escrocherie de proporii cu $oăta'i de pe Core%%ia 'i -an ăcuse parte din iuraie înc#te"a asemenea operaiuni.

Shrie închiria pe p%anetă o re'edină 'i un domeniu $oat 'i a%cătuia oami%ie! care să asiure unda%u% respecta$i% pentru în'e%ătorie. -an 'icei%a%i copii deta'ai %a ami%ie erau trimi'i să %ocuiască pe domeniu! urmau'co%i pentru copiii $oai 'i una dintre sarcini%e %or în escrocherie era să seîmprietenească cu a%i copii de $oăta'i 'i săi aducă acasă! pentru a se /uca. 4n c#te"a r#nduri! de aici re&u%taseră contacte "a%oroase! iar păriniiuseseră amăii să in"estească în în'e%ătoria curentă a %ui arris Shrie.

Cu numai c#te"a săptăm#ni în urmă! -an urmase o aste% de 'coa%ă @ o'coa%ă at#t de $inecunoscută înc#t usese "i&itată de aimosu% senator armGe% <$%is. -an ridicase m#na 'ii pusese senatoru%ui două între$ări suicient

de inte%iente 'i perspicace pentru ca Ge% <$%is să% remarce cu ade"ărat.upă terminarea orei! e% î% oprise pe -an! îi str#nsese m#na 'i% între$ase

+2



cum se numea. Găiatu% pri"ise iute în/ur! nu "ă&use pe nimeni care %ar i putut au&i 'i'i spusese cu m#ndrie ade"ăratu% său nume. Simise osatisacie deose$ită că putuse să acă %ucru% ace%a6

Shrie î% a%eea rec"ent pe -an pentru operaiuni%e de escrocherie! pede o parte raie armecu%ui natura% 'i sur#su%ui cuceritor! 'i pe de a%ta

pentru că studii%e c%andestine a%e %ui -an î% ăceau să se încadre&e în ni"e%u%c%asei sa%e mai $ine dec#t ma/oritatea ce%or%a%i copii. -an c#'tiase deasemenea o oarecare reputaie ca pi%ot ta%entat de sIoop 'i speeder @ sportdestinat în principa% numai oameni%or $oai. Cu oca&ia curse%or de sIoop!înt#%nise mu%i copii din ami%ii a"ute 'i de c#te"a ori Shrie reu'ise săiatraă pe părinii acestora în aacerea du$ioasă curentă.

Peste un an! -an a"ea să poată participa %a campionatu% core%%ian de

/uniori! iar "ictorii%e ar i însemnat premii importante în $ani.Găiatu% era în ace%a'i timp atras 'i nemu%umit de asemenea misiuni. 4i p%ăceau! deoarece putea să trăiască în %u săptăm#ni întrei! uneori chiar%uni. Curse%e de sIoop 'i speeder erau pentru e% ca aeru% 'i a"ea posi$i%itatea să se antrene&e &i%nic.

Pe de a%tă parte! misiuni%e nui p%ăceau iindcă întotdeauna a/unea săiîndrăească pe unii dintre copiii cu care i se ordonase să se împrietenească'i în ace%a'i timp 'tia că ei 'i ami%ii%e %or "or i aectai ire"oca$i% de

'ar%atania %ui Shrie.4n enera%! -an reu'ea să'i înă$u'e orice sentimente de "ino"ăie pe

care %ear i simit. 4ncepuse să de"ină epert în a se p%asa pe sine în runtea priorităi%or. A%te persoane @ cu unica ecepie a eI%annei @ tre$uiau să"ină pe %ocu% doi! sau erau pur 'i simp%u inorate. Aciona doar instinctu%de autoconser"are! iar -an era oarte iscusit în pri"ina asta.

4ncă sunt iscusit! #ndi e% ridic#nduse de pe podeaua 8isu%uiN%esian 'imer#nd să "eriice cursu% 'i "ite&a na"ei. Citi ai'a/e%e instrumente%or 'isur#se! încu"iin#nd din cap. ;a i! se #ndi. = să reu'im.

4'i contro%ă re&er"a de oien 'i "ă&u că se consumase mai mu%t de /umătate.

Pentru o c%ipă! u ispitit să ep%ore&e interioru% 8isu%ui! dar re&istătentaiei. acă um$%a! nu ăcea a%tce"a dec#t să consume mai repedeoienu% 'i oricum se a%a de/a %a %imita de siurană.

e aceea se a'e&ă din nou pe podea 'i amintiri%e re"eniră. Fătu'a

Tiion6 Sărmana emeie6 'i drau% "eri'or Thracan6 Amintindu'i! $u&e%e i se traseră instincti" îndărăt! de&"e%ind dinii întrun r#n/et să%$atic!

+*



care aducea mai dera$ă cu a% unui canid care'i arăta co%ii.-an sărise de pe &idu% îna%t de piatră 'i ateri&ase u'or pe "#ruri%e

picioare%or. Printre copaci putea să "adă o c%ădire mare construită dinaceea'i piatră %oca%ă ca 'i &idu%! a'a că pornise întraco%o! păstr#nduse pec#t posi$i% în um$ra ar$ori%or.

C#nd a/unsese în prea/ma c%ădirii! se oprise 'i o eaminase u%uit. 8ă&usemu%te re'edine $oate! $a chiar %ocuise în destu%e! totu'i nu înt#%niseniciodată ce"a de e%u% proprietăii Sa%So%o.

4n ce%e patru co%uri a%e structurii masi"e de piatră se ridicau tot at#teaturnuri împodo$ite cu iederă aăătoare. Bn droid rădinar "echi se dep%asaîncet! parcă $o%na" de artrită! curăind de uscături tui'uri%e ce cre'teau p#nă %a marinea unui 'an %at ump%ut cu apă. -an se apropiase 'i

constatase surprins că 'anu% încon/ura comp%et re'edina. :u eista dec#t osinură ca%e de acces! peste o punte înustă de %emn care ducea %a u'a dinaă.

4ncă din copi%ărie! -an usese atras de tactica mi%itară 'i citise tot ceăsise în domeniu% respecti". Acum studie re'edina Sa%So%o! o$ser"#ndcă usese construită după standarde de i&o%are oarte apropiate de a%eortăree%or mi%itare. ;ucru% acesta se potri"ea cu ceea ce a%ase despreami%ia So%o. Fem$rii ei nu participau %a e"enimente mondene sau de

caritate! $a nu erau "ă&ui nici măcar %a teatru ori concerte.4n toate oca&ii%e c#nd /ucase ro%u% de copi% $oat! e% nu au&ise pe nimeni

să menione&e ami%ia So%o6 'i din e%u% în care $oăta'ii aceia se $#reauîntruna! ar i tre$uit să audă ce"a! dacă ar i interacionat cu ei.

-an pornise precaut spre c%ădire. A$andonase sa%opeta cenu'ie a na"eiîn a"oarea unei perechi de panta%oni neri împrumutai 'i a unei tunici rideschis. :u dorea să se 'tie de unde "enise.

C#nd usese aproape de începutu% punii! rămăsese îndărătu% unui tui'ornamenta% mare 'i pri"ise prudent peste apă! spre re'edină. Cum ar itre$uit să procede&e în continuare Să se apropie pur 'i simp%u 'i să sune %au'ă î'i mu'case $u&a! nehotăr#t. acă proprietarii chemau po%iia 'i%raportau ca uar Shrie ar i apărut at#t de rapid6

E Team prins,-an icnise 'i tresărise! c#nd o m#nă î% prinse de $ra 'i% răsuci cu totu%.Persoana care% surprinsese î% depă'ea în înă%ime cu mai $ine de un cap.

A"ea păru% mai neru dec#t a% %ui -an 'i era! de asemenea! mai "oinică.Totu'i! chipu% său usese ce% care% ăcuse pe $ăiat să încremenească!

++



pri"indu%! u%uit.ămăsese amuit! cu ura căscată! ho%$#nduse %a ado%escentu% din aa

sa. acă se îndoise "reodată că e% ar i ost înrudit cu ami%ia So%o!îndoie%i%e ace%ea se destrămaseră instantaneu. Chipu% ce%ui care% inea de $ra semăna cu o "ersiune mai matură a eei pe care -an o &ărea în

o%indă în iecare dimineaă. :u se putea airma că ar i ost emeni! totu'i asemănarea dintre

trăsături%e %or era prea mare pentru o simp%ă coincidenă. Aceea'i ormă aochi%or căprui! ace%a'i tip de $u&e! aceea'i %inie a spr#ncene%or6 ace%a'inas 'i mai%are identice6

Ce%ă%a%t căscase 'i e% ochii %a -an! o$ser"#nd în mod e"identasemănarea.

E -ei, ăcuse e% 'i% scuturase $ruta%. Cine e'ti E Fă numesc -an So%o! răspunsese -an ără e&itare. Tu tre$uie să iiThracan Sa%So%o.

E >i ce dacă mormăi se încruntat ado%escentu%.-an începuse să se simtă ne%ini'tit de e%u% în care% eamina. 8ă&use

droi&i care a"eau mai mu%tă că%dură în pri"ire. E -an So%o! da :am au&it niciodată de tine. e unde "ii Cines

părinii tăi

E Speram să pot a%a asta de %a tine! rep%icase -an sec. Am uit din%ocu% unde stăteam! pentru că "reau sămi ăsesc ami%ia. :u 'tiu nimicdespre mine! doar nume%e meu.

E -m6 Thracan continuase să% pri"ească. i $ine! cred că tre$uie săaci parte din ami%ie6

E A'a se "ede! încu"iinase -an d#ndu'i a$ia după aceea seama căăcuse un /oc de cu"inte.

Thracan nu păruse să% sesi&e&e însă. Păru "ră/it de -an 'i! e%i$er#ndui $rau%! î% oco%i! studiindu% de /ur împre/ur.

E e unde ai uit între$ase în ce%e din urmă. = să "ină cine"a să tecaute

E :u! răspunsese scurt -an neintenion#nd săi destăinuiască nimiccare sar i putut întoarce mai t#r&iu împotri"a %ui. Bite cei! noi doisemănăm! a'a că tre$uie să im rude! nu :am putea6 nam putea să imrai

4n mod straniu! după ce "isase at#t de mu%t %a ăsirea unei ami%ii caresă% răscumpere din :orocu% neustoru%ui! se pomenise acum sper#nd să nu

+5



ai$ă dreptate. E :ici o 'ansă! rep%icase Thracan răsr#n#ndu'i $u&a inerioară.

Tata a murit %a un an după ce mam născut 'i mama sa închis comp%et deatunci. ste6 ca o sihastră.

Corespundea cu ce%e citite de -an despre ami%ia Sa%So%o. 4n urmă cu

două&eci de ani! Tiion So%o se măritase cu un $ăr$at pe nume andi% Sa%.4n arhi"a pu$%ică eistau necro%ouri%e acestuia.

E Poate că ea 'tie ce"a despre mine! insistase -an. A' putea so "ăd<nspirase ad#nc! apoi adăuaseD E Te ro.Thracan păruse să cadă pe #nduri. E Gine! spusese în ce%e din urmă! dar dacă de"ine6 tu%$urată! "a tre$ui

să p%eci! ai îne%es Famei nui p%ac oamenii. Seamănă cu $unicu% ei @ nu"rea ser"itori umani! ci numai droi&i. Jice că oamenii se trădea&ă 'i seomoară între ei! pe c#nd droi&ii no ac niciodată.

-an î% urmase pe Thracan în re'edina mare! prin odăi ticsite cu mo$i%e'i cu ta$%ouri acoperite de în"e%itori împotri"a prau%ui. Ado%escentu% îiep%icase că ami%ia o%osea numai c#te"a încăperi! pentru a economisitimpu% 'i eorturi%e droi&i%or casnici.

A/unseseră în ce%e din urmă în sa%onu% mamei %ui Thracan. Tiion So%o

era o emeie pa%idă! cu păr neru! p%inuă 'i cu un ten nesănătos! departe dea i atrăătoare. Cu toate acestea! pri"indo! studiindui chipu% 'iimain#ndu'i osatura dinapoia pernue%or de răsime! -an î'i spusese căodată! cu mu%t timp în urmă! ea putuse i rumoasă. 8ă&#ndui trăsături%e! oamintire "aă se tre&ise în e%.

C#nd"a! #ndise -an! e% &ărise trăsături simi%are. Cu mu%t! mu%t timp înurmă. Amintirea! dacă era cu ade"ărat o amintire! se mi'ca însă întruna!modiic#nduse! e"a&i"ă ca o pa%ă de um.

E Famă! rostise Thracan! e% este -an So%o. ste rudă cu noi! nui a'aPri"irea %ui Tiion Sa%So%o se îndreptase spre chipu% %ui -an 'i ochii ei

se di%ataseră! p%ini de suerină. Se ho%$ase înro&ită %a $ăiat. Gu&e%e i semi'caseră 'i emiseseră un sunet su$ire 'i ascuit! ca un mior%ăit.

E :u6 nu, striase ea.;acrimi%e i se adunaseră în ochii căprui 'i se pre%inseseră pe o$ra/ii

cărno'i.

E :u! nui posi$i%, % a dispărut, Am#ndoi au dispărut,4nrop#ndu'i aa în m#ini! începuse să hohotească isteric.

+?



Thracan î% prinsese pe -an de $ra 'i% t#r#se aară din casă. E Bite ceai ăcut! pu'ti idiot, ec%amase e%! pri"ind ne%ini'tit spre

ereastra mamei sa%e. Acum! c#te"a &i%e "a i întrun ha% ără de ha% @ a'a seînt#mp%ă mereu c#nd o apucă o cri&ă.

E :am ăcut nimic! str#nsese -an din umeri. Sa uitat %a mine! asta a

ost tot. ste $o%na"ăCu o în/urătură înundată! Thracan î% pocnise cu dosu% pa%mei peste

aă at#t de "io%ent! înc#t îi rupsese $u&a superioară. E ura, m#r#ise e%. :ai nici un drept să "or$e'ti despre ea, :ui

$o%na"ă! mai au&it :are a$so%ut nimic,;o"itura duruse! însă -an usese %o"it adesea! de eperi! 'i în"ăase

cum să primească o %o"itură 'i să răm#nă în picioare. Pentru o c%ipă usese

ata să sară de #tu% ce%ui%a%t! dar se si%i să se destindă! în ochii %uiThracan citise o durere autentică atunci c#nd %uase apărarea mamei sa%e 'i $ănuia că 'i e% ar i putut reaciona %a e%! dacă ar i a"ut o mamă. Tre$uiesă răm#n aici! î'i reamintise. =rice este mai $ine dec#t Shrie6

E <artămă! i&$utise să 'optească.Thracan păruse puin st#n/enit. E Ai ri/ă ce spui despre mama! ai îne%esBrmătoare%e 'ase săptăm#ni repre&entaseră una dintre perioade%e ce%e

mai stranii din "iaa %ui -an. Thracan îi înăduise să stea cu e% încamere%e sa%e Tiion nu intra aproape niciodată aco%o 'i cei doi petrecuserătimpu% st#nd de "or$ă 'i cunosc#nduse unu% pe ce%ă%a%t.

-an î'i dăduse seama repede că Thracan era o a&dă pretenioasă.Tre$uia să ie comp%et de acord cu e% 'i să se ră$ească să acă a'a cumdorea! a%te% î'i pierdea cumpătu% 'i% %o"ea. 4% si%ise pe -an să conducă unspeeder de teren "echi 'i împreună ăcuseră c#te"a incursiuni %a re'edine pustii cunoscute de Thracan! ai căror proprietari erau p%ecai în "acană.Thracan îi cerea %ui -an să spară încuietori%e 'i să de&acti"e&e sisteme%ede securitate! după care e% ura dinăuntru ceea ce îi p%ăcea.

-an începuse să se între$e dacă întrade"ăr c#'tiase ce"a uind din :orocu% neustoru%ui. ouă %ucruri continuau să% reină pe domeniu% So%oDteama că dacă %ar i nemu%umit pe Thracan acesta! %ar i predatautorităi%or @ permi#ndui aste% %ui Shrie să% %oca%i&e&e @ 'i sperana că!în ce%e din urmă! Thracan îi "a spune tot ceea ce 'tia despre ade"ărata %ui

identitate. T#năru% strecura mereu a%u&ii %a aptu% că 'tia e%u% în care erauînrudii.

+7



E Totu% %a momentu% cu"enit! spunea e% c#nd -an încerca săi smu%ăinormaii. Totu% %a momentu% potri"it. -aide să acem ni'te curse. 8reausă măn"ei să pi%ote& speederu%.

-an încercase! dar Thracan nu era oarte priceput. 4n c#te"a r#nduriusese c#t pe aici să se pră$u'ească înainte de a stăp#ni măcar noiuni%e de

$a&ă a%e pi%otării micu%ui "ehicu%.QTre$uie so 'ter de aiciR! î'i repetase mereu -an. Q= să u pe a%tă

p%anetă! unde nu mă "or ăsi niciodată. Poate că "oi putea i adoptat! sausămi ăsesc o s%u/$ă6 sau a%tce"a. Tre$uie să eiste o moda%itate6R

:u reu'ise însă să'i imaine&e nici o ca%e prin care să scape deThracan. Acesta era ră&$unător! sadic 'i pur 'i simp%u a"ea o natură rea.4n c#te"a r#nduri -an î% "ă&use tortur#nd insecte sau anima%e 'i! c#nd î'i

dăduse seama că aciuni%e sa%e î% tu%$urau pe $ăiat! o ăcuse 'i mai rec"ent.-an nu a"usese niciodată un anima% domestic! dar! în enera%! îi p%ăceaucreaturi%e îm$%ănite! deoarece îi aminteau de eI%anna.

Ji%nic îi ducea doru%.Situaia de"enise tot mai ep%o&i"ă! p#nă ce! întro &i! Thracan î'i

pierduse rea%mente cumpătu% cu -an. 4nhă#ndu% de păr! î% t#r#se în $ucătărie! %uase un cuit 'i% ridicase în aa ochi%or $ăiatu%ui.

E 4% "e&i! 'uierase e%. acă nui ceri iertare 'i nu aci eact cei spun!

o săi tai urechi%e. Acum! cerei iertare,4% &#%#i se cu putere. E >iai ace $ine să ii c#t mai con"inător,-an pri"ise %ama sc%ipitoare a cuitu%ui 'i'i ume&ise $u&e%e! încercase

să pronune cu"inte de iertare! dar un "a% uria' de urie or$itoare cre'tea îne%. Toate insu%te%e! toate pa%me%e! %o"ituri%e 'i $ătăi%e @ încasate nu numaide %a Thracan! ci 'i de %a Shrie @ păreau să i atins punctu% critic.

Cu un răet %a e% de puternic ca a% unui Iooiee! -an se de&%ănuise în"io%enă. ;o"ise cu pumnu% în $rau% %ui Thracan! trimi#nd cuitu% c#tco%o! 'i i&$ise cu cotu% ce%ui%a%t $ra în stomacu% t#năru%ui. P%ăm#niiacestuia se o%iseră $rusc de aer 'i înainte ca Thracan să'i poată re"eni!-an sărise pe e%.

;o"ind cu picioare%e! mu'c#nd! i&$ind cu pumnii 'i &#riind ochii! -ano%osise toate 'mecherii%e incorecte în"ăate pe stradă pentru a% $ate peThracan. Guimăcit 'i $ăt#nd în retraere înaintea uriei sa%e! acesta nu'i

re"enise p#nă ce %upta nu se încheiase! cu -an că%are pe e% 'i in#nduicuitu% %ipit de $ereată.

+H



E -ei6 =chii %ui Thracan %icăriseră ca ai unui "re%t prins în capcană.-aide! -an! termină cu prostii%e. :ui amu&ant.

E :ici tăiatu% urechi%or me%e nui amu&ant! rep%icase -an. Ascu%tă @ mam săturat. = sămi spui tot ce 'tii 'i o sămi spui chiar acum! a%te% /ur căi iau #tu%. <ar după aceea! am p%ecat. Fam săturat de tine.

Thracan ho%$ase speriat ochii săi neri. Ce"a de pe chipu% %ui -an î%con"insese pro$a$i% că $ăiatu% era at#t de urios! înc#t nar i ost îne%eptsă% contra&ică.

E Gine! $ine, E Acum! repetase -an. ăi drumu%,G#%$#induse de rică! Thracan începuse.Cu ani în urmă! $unicu% %ui Thracan! enn So%o! 'i $unica sa! Tira

ama So%o! trăiseră pe a cincea p%anetă %ocui$i%ă din sistemu% core%%ian!co%onia Tra%us. 8remuri%e erau prime/dioase 'i $ande rătăcitoare de pirai 'it#%hari ameninau mu%te p%anete perierice. Corsarii nu a/unseseră niciodată%a Core%%ia! dar atacaseră Tra%us. = %otă întreaă aso%i&ase pe p%anetă 'ide"astase co%onia.

E Gunica So%o era însărcinată! ##ise Thracan deoarece îi "enea reusă respire cu -an a'e&at pe pieptu% %ui! 'i a născut chiar în noaptea c#ndora'u% %or a ost atacat. A a"ut emeni. Fai t#r&iu! etia a ost numităK

Tiion. Gunica So%o a %uato 'i a reu'it să uă din ca%ea pirai%or 'i să seascundă întro rotă din dea%uri.

E Tiion! repetase -an. Fama ta6 E act. Gunica So%o spunea că ce%ă%a%t prunc a ost $ăiat 'i a ost %uat

de sou% ei. :u a"useseră nici măcar timp să %e pună nume. Gunica spuneacă a ost înro&itor. <ncendii peste tot 'i oameni care ueau 'i ur%au6 Pec#nd ueau! ea 'i $unicu% sau rătăcit unu% de ce%ă%a%t.

E >i-an %ease u'or m#na 'i tăi'u% se apropiase de #tu% %ui Thracan. E A'a cum am &is! $unica So%o 'i Tiion au scăpat! dar $unicu% So%o 'i

$ăiee%u% au dispărut 'i nu sa mai au&it niciodată de ei. E >i ce %eătură ar a"ea asta cu mine între$ase -an comp%et derutat. E Păi! dacă ar i sămi dau cu presupusu%! a' &ice că e'ti "ăru% meu.

Cum"a! $unicu% So%o 'i iu% %ui au scăpat! iar tu e'ti iu% iu%ui său. E A%tcine"a nu 'tie a%tce"a despre asta ăcuse -an disperat. ra o

undătură a$so%ută 'i de&amăirea î% cop%e'ea. S%u/itorii E Gunicu%ui So%o nui p%ăceau s%u/itorii oameni 'i nu a"ea dec#t droi&i.

+9



<ar c#nd $unica So%o a re"enit %a ami%ia de pe Core%%ia! stră$unicu% ama a'ters memorii%e tuturor droi&i%or! pentru ca ei săi ie mai u'or. 8oia ca ata%ui să se recăsătorească 'i să înceapă o "iaă nouă.

Thracan se oise! căut#nd să respire ad#nc. E ar na ăcuto niciodată.

E Ce sa înt#mp%at cu mama ta E :u 'tiu. <a ost dintotdeauna teamă să ai$ă încredere în oameni 'i

detestă mu%imi%e. upă moartea tatei! na dorit dec#t să răm#nă sinură. >iasta a 'i ăcut.

-an co$or#se m#na cu cuitu% 'i c%ătinase din cap. E Gine! încu"iinase e%. Atunci o să6idic#nduse $rusc! Thracan î% a&"#r%ise de pe e% 'i apoi! înainte ca

-an să poată contracara mi'carea! po&iii%e %or se in"ersaseră. Găiatu% pri"ise în sus spre "ăru% său! 'tiind că a"ea să ie norocos dacă "a scăpa cu"iaă. =chii neri ai %ui Thracan u%erau de ură! urie 'i p%ăcere sadică.

E = săi pară oarte! oarte rău. -an! rostise e% înceti'or.A'a se 'i înt#mp%ase.Thracan î% încuiase trei &i%e întro de$ara oa%ă! d#ndui numai p#ine 'i

apă. 4n dupăamia&a ce%ei dea treia &i%e! c#nd -an stătea apatic întrunco%! "ăru% său descuiase u'a.

E Fă tem că ne despărim! "ere! rostise e% "oios. A "enit cine"a să teducă acasă.

-an pri"ise în /ur disperat! c#nd arris 'i ;arrad Shrie î% urmaseră peThracan în de$ara! dar! a'a cum 'tiuse de/a! nu a"ea unde să uă6

T#năru% scutură din cap 'i reu&ă să se mai #ndească %a &i%e%e ceurmaseră. Shrie se oprise din corecia pe care io ap%icase! numai iindcănu "oia să% "atăme ire"oca$i% pe -an! care c#'tiase o reputaie tot maimare ca pi%ot de speeder 'i sIoop. istau însă mu%te %ucruri pe care %e putea ace 'i care nui cau&au %e&iuni permanente! iar căpitanu% %e pusese înap%icare pe toate6

Sinura dată c#nd -an usese $ătut mai rău usese după de&astru% de %aOu$i%ar! c#nd a"ea 'aptespre&ece ani. T#năru% era de/a în"ineit 'i accidentatde %a concursu% oppen de %adiatori %a care usese si%it să participe după ceusese prins tri'#nd %a cări. e data aceea! Shrie nu se mai sinchisise săuti%i&e&e cureaua! ci'i o%osise pur 'i simp%u pumnii @ %o"ind aa 'i trupu%

%ui -an! p#nă ce ;arrad 'i a%ii î% smu%seseră de pe t#năru% incon'tient.<ar acum a uciso pe eI%anna! î'i spuse -an cu amărăciune. acă

50



eistă cine"a care ar tre$ui ucis! acesta nu poate i dec#t arris Shrie.Pentru o c%ipă! se între$ă de ce nu se #ndise de%oc să% ucidă! c#nd

Shrie usese incon'tient! înainte să se ascundă %a $ordu% 8isu%ui N%esian.;ear i ăcut un $ine ce%or din :orocu% neustoru%ui. e ce nu acionaseA"usese $%asteru% în m#nă6

Scutură din cap. P#nă în &iua anterioară nu trăsese niciodată în nimeni 'i pur 'i simp%u nu ar i putut ucide un om %ipsit de cuno'tină.

4n ace%a'i timp! -an 'tia! ără să io i spus cine"a! că dacă arris Shrie"a pune "reodată m#na pe e% în "iitor! se putea considera ca 'i mort.Căpitanu% nu uita 'i nu ierta niciodată. Se specia%i&ase în a purta ranchiunăîmpotri"a oricui îi ăcuse "reodată un rău.

T#năru% se scu%ă din nou! ca să "eriice cursu% na"ei 'i re&er"oru% său de

aer. Fai a"ea oien doar pentru c#te"a ore. ectuă minta% c#te"a ca%cu%e!în timp ce pri"ea disp%aNu%. ;a %imită6 ea%mente %a %imită. Ar i $ine sămă preătesc să deschid trapa ca%ei imediat ce aso%i&ăm6 8a i oarte!oarte str#ns6

AS*LI+AR -*RAT/51



e'i &$urase sute de ore în sIooperuri 'i speedere! eperiena %ui -anîn pi%otarea na"e%or mari era %imitată %a oca&ii%e în care arris Shrie îiînăduise să pi%ote&e na"eta :orocu%ui în curse simp%e de contra$andă.eco%ase 'i aso%i&ase! totu'i nu încercase niciodată să mane"re&e ce"a de

mărimea caro$otu%ui ro$ot. -an spera că "a i în stare so acă acum.A"ea încredere în capacităi%e %ui de pi%ot @ %a urma urme%or! usese trei ani%a r#nd campionu% de /uniori a% Core%%iei %a speedere! iar cu un an în urmăîn"insese în campionatu% de curse sIoop a% întreu%ui sistem core%%ian.

Cu toate acestea! prin comparaie cu na"eta :orocu%ui! caro$otu% erauria'6

-an moăi din nou! apoi! c#nd se tre&i! se p%im$ă aitat prin ca$ină!

'tiind că ar i tre$uit să'i conser"e eneria 'i oienu%! dar nei&$utind săse oprească. E omnu%e! în"ie $rusc 2 care tăcuse timp de mu%te ore! "ă anun că

am a/uns pe or$ita L%esiei. Tre$uie să "ă preătii pentru co$or#re 'iaso%i&are.

E Fu%umesc! încu"iină -an.Se apropie de $aterii%e de conso%e de comandă! cercetă instrumente%e 'i

ca%cu%ă în minte traiectoria de co$or#re. :u a"ea să ie de%oc u'or. % nu

putea interaa cu na"ica%cu%atoru% dec#t prin intermediu% droidu%ui. Bneori pi%oii tre$uiau să ia deci&ii în raciuni de secundă 'i în aste% de ca&uri-an nu a"ea timp să a'tepte răspunsu% %ui 2.

:a"a "i$ră pe nea'teptate! apoi se %eănă u'or.-an î'i dădu seama că atinseseră straturi%e superioare a%e atmoserei.<nspiră ad#nc 'i pri"i ai'a/u% re&er"oru%ui său de oien! reamintindu'i

că a"ea să ie %a %imită6 oarte! oarte %a %imită.<am dat drumu%! #ndi e% 'i comută pe comanda manua%ă a 8isu%ui

N%esian. E 26 murmură încordat a/ust#nd u'or cursu%. E a! domnu%e E Brea&ămi $ată. E 4mi cer scu&e! domnu%e! dar unitatea aceasta6-an trase o în/urătură! iar 8isu% N%esian porni să co$oare spre supraaa

unei p%anete pe care nici măcar nu putea so distină. Tot ce putea "edea

erau ai'a/e%e sen&ori%or 'i scanere%or în inraro'u! care% anunau că L%esiaera o p%anetă cu cureni de aer "io%eni! chiar în partea superioară a

52



atmoserei. Sen&orii de cartare creau ta$%ou% enera% a% p%aneteiD oceane puin ad#nci! presărate cu insu%e 'i trei continente mici. Bnu% dintre acestease a%a aproape de Po%u% :ord! dar ce%e%a%te două @ ce% estic 'i ce% "estic @se ăseau în apropierea ecuatoru%ui! în &one%e care ar i tre$uit să ietemperate.

E ro&a"! murmură -an descoperind $a%i&a de diri/are a na"ei.= putea o%osi drept că%ău&ă! pentru a'i p%ănui aso%i&area.Astroportu% se a%a pe continentu% estic 'i pro$a$i% că tot aco%o se ăsea

'i co%onia de preoi 'i pe%erini re%iio'i.8isu% se %eănă să%$atic! mi'c#nduse prin curenii puternici de aer ca un

copi% care se $a%ansea&ă pe un %eaăn. Fănu'i%e costumu%ui %ui -an operaust#naci pe comen&i%e de diano&ă su$dimensionate! c#nd uti%i&ă

sta$i%i&atorii pentru a menine echi%i$ru% co$or#rii! încerc#nd să seo$i'nuiască cu comen&i%e! "iră %a $a$ord! apoi supracompensă! trimi#ndna"a mu%t spre tri$ord.

Pe imainea inraro'ie! se i"i $rusc o pată mare 'i ro'ie. QAstai ourtună imensă,R #ndi -an! uti%i&#nd /eturi%e %atera%e pentru a re"eni %a o po&iie corectă de co$or#re. 4nădui 8isu%ui o deri"ă de c#te"a rade %anord! sper#nd că "a e"ita urtuna! pentru ca după aceea să re"ină cu capu%compas spre sud! după ce co$ora su$ "#rte/uri.

î'i dădu seama că particu%e%e ioni&ate ce răm#neau în urma u%ere%or îidere%au instrumente%e. <nspiră ad#nc! simi o heară în piept 'i u ne"oitsă'i a%une panica. Pi%oii $uni nu'i puteau permite să se %ase cop%e'ii deemoii! a%te% asta ar i însemnat s#r'itu% rapid a% carierei %or6 prin moarte.

E 2! rosti -an încordat! "e&i dacămi poi carta &one%e cu urtună! casă e"it sia/e%e ionice a%e u%ere%or. Concentrea&ăte asupra cursu%ui directde &$or! dintre %ocaia noastră actua%ă 'i pista de aso%i&are de pe continentu%estic.

E a! domnu%e.upă c#te"a c%ipe! amp%asamentu% &one%or e%ectrice apăru în aa

t#năru%ui. E edu harta %a scară 'i puneo în co%u% ecranu%ui! ordonă -an.e o$icei! na"ica%cu%atoru% era ce% care contopea cursu% de &$or dorit cu

caracteristici%e eoraice a%e terenu%ui 'i ce%u%e%e de urtună 'i tot e% sueracursu% optim! pe care pi%otu% î% putea imp%ementa 'i modiica după dorină.

-an nu'i dorise niciodată at#t de mu%t să ai$ă %a dispo&iie unna"ica%cu%ator.

5*



4ncetini o raciune oana ne$unească în /os! apoi u si%it să acione&e propu%soare%e pentru a se îndepărta din ca%ea a%tei raa%e de "#nt dinspre oce%u%ă de urtună.

Transpiraia i se pre%inea acum pe chip! în timp ce se %upta cucomen&i%e micue! si%ind 8isu% N%esianK %a mane"re posi$i%e doar unui

sIoop sau unei na"e mi%itare de "#nătoare. -an î'i dădu seama că ##ia'i! pentru o c%ipită! se între$ă dacă o ăcea din cau&a stresu%ui 'i a%uu%uide adrena%ină! sau dacă oienu% îi era pe terminate.

:u'i putea permite să piardă secunda necesară pentru a'i "eriicare&er"oru%.

Se a%a acum %a numai un i%ometru deasupra p%anetei 'i co$ora rapid.Prea rapid, -an dece%eră! acion#nd cu $ruta%itate /eturi%e de r#nare.

Apăsarea produsă de dece%erare î% ăcu să simtă ca 'i cum o menhinăuria'ă iar i comprimat pieptu%. e acum ##ia încontinuu 'i îndră&ni să'i co$oare ochii spre ai'a/u% re&er"oru%ui de oien.

o%, Acu% indicator se a%a %a /umătatea &onei ro'ii.3inei cumpătu%! -an! se încura/ă e%. Continuă să respiri. 4n costum

tre$uie să eiste destu% oien pentru două minute6 ce% puin.Scutură din cap! siminduse ameit. iecare respiraie părea săi ardă

p%ăm#nii.

4n ace%a'i timp! redusese "ite&a aproape suicient ca să aso%i&e&e.ece%eră din nou! u'or! 'i na"a se cutremură pe nea'teptate. Am pierdutsta$i%i&atoru% ronta%,

-an se strădui să echi%i$re&e na"a. 8ite&a răm#nea prea mare! dar în pri"ina aceea nu mai putea ace nimic. Acti"ă e%e"atoare%e repu%soare 'iîncepu să co$oare! simind "i$raii%e na"ei prin picioare! c#nd înenunche pe podea.

Q:u te rupe! iu$ito,R se adresă în #nd 8isu%ui. Q:u te rupe6RCu un $u$uit asur&itor! repu%soru% $a$ord anterior se scurtcircuită. 8isu%

se ap%ecă necontro%at spre $a$ord! %o"i so%u% 'i rico'ă! ridic#nduse.epu%soru% tri$ord ep%odă! apoi întreu% tri$ord se i&$i de păm#nt! iindc#t pe aici să răstoarne na"a peste cap.

Gum, Cu un trosnet hidos pe care -an î% resimi în tot corpu%! 8isu%N%esian se ciocni de supraaa p%anetei! "i$ră o dată! apoi rămase nemi'cată.

-an usese proiectat "io%ent prin ca$ină. Casca i se %o"i de $atardou 'i

t#năru% rămase %ocu%ui! cu $rae%e 'i picioare%e ră'chirate! $uimăcit de 'oc.Se strădui cu disperare să nu'i piardă cuno'tina. acă %e'ina! na"ea să se

5+



mai tre&ească niciodată. <cni! străduinduse să se scoa%e în capu% oase%or.Se simea cuprins de ta%a&uri nere. Acti"ă cana%u% de comunicaii a%costumu%ui.

E 26 26 răspunde, E a! domnu%e. Sunt aici! domnu%e. %asu% sinteti&at a% droidu%ui părea

oarecum 'ocat. acă nu "ă supărai că "o spun! domnu%e! pare să i ost oaso%i&are oarte necon"eniona%ă. Fă tem că6

E TAC< >< SC-< C;BJA CA;<, 'uieră -an.eu'ise să se ridice în capu% oase%or! dar se temea că nu'i "a putea

menine po&iia. Se c%ătina ca un $ei" în "i/e%ie. E omnu%e! "am a"erti&at că în interesu% securităii! toate ec%u&e%e "or

i sii%ate pe durata6

-an ăsi $%asteru% pe care% "#r#se în $u&unaru% eterior a% costumu%ui!î% scoase 'i% îndreptă spre droid. E 2! SC-< C;BJA ACBF! A;T; T AT=F<JJ cu

T=TB;,;eduri%e droidu%ui c%ipiră disperat. eetu% %ui -an se încordă pe

trăaci! în timp ce t#năru% se între$a dacă "a a"ea puterea să se t#rască p#nă%a ec%u&ă. 4n co%uri%e ochi%or p#%p#iau um$re nere.

E a! domnu%e! spuse 2! ac a'a cum miai cerut.

Peste c#te"a c%ipe! -an simi 'ocu% aeru%ui care nă"ă%i în 8is cu o orăaproape ep%o&i"ă. -orcăind! numără p#nă %a două&eci! apoi! cu u%time%e puteri! î'i smu%se casca 'i se %ăsă să cadă pe spate! pe podea.

##i! descoperi că putea să respire 'i înhii uri uria'e de aer proaspăt.Aer ca%d 'i umed! încărcat cu arome pe care nu %e putea identiica. ra însă $oat în oien 'i perect respira$i%! 'i asta era tot ceea cei păsa pemoment.

4nchi&#nd ochii! core%%ianu% se concentra asupra miraco%u%ui simp%u a%respiraiei 'i se simi cop%e'it de o$osea%ă. Capu% îi pu%sa 'i a"ea ne"oie deo secundă ca să se odihnească. oar de o secundă6

C#nd cuno'tina îi re"eni pe dep%in 'i deschise ochii! -an constată că pri"ea un chip desprins din co'maruri. ste cea mai hidoasă creatură pecaream "ă&uto, u primu% său #nd. :umai anii săi de eperienă a%ăturide nonumani de toate tipuri%e î% a/utară să'i contro%e&e reacia iniia%ă.

aa era %ătăreaă! cu doi ochi $u%$ucai! peduncu%ari! acoperită cu o

pie%e tă$ăcită! cenu'iuarămie. :u se &ăreau urechi! ci doar ante înuste pe post de nări! deasupra cărora se ridica un corn mare 'i te'it! %un aproape

55



c#t ante$rau% t#năru%ui. ura era o despicătură %ară! ără $u&e! în capu%uria'.

-an scutură din propriu% său cap! carei pu%sa dureros! 'i reu'i să sescoa%e în 'e&ut. in ceea ce distinea în /ur! părea că se a%ă întroinirmerie. Bn droid medica% p%utea prin încăpere! c%ipind din %eduri.

T#năru% î'i dădu acum seama că a&da sa dacă îi era a&dă era uria'ă!întrec#nd chiar 'i un Iooiee. Semăna cum"a cu un $errite! prin aptu% căse dep%asa pe patru picioare de rosimea trunchiuri%or de copaci! dar eramu%t mai mare ca ace%a. Capu% îi continua printrun #t scurt 'i he$os!%eat de corpu% masi". -an aprecie că! dacă sar i ridicat în picioare!umerii săi ar i ost cam %a aceea'i înă%ime cu spinarea creaturii. Pie%ea cuaspect tă$ăcit at#rna în p%iuri %ari! cutate 'i ridate! mai cu seamă pe #tu%

scurt! aproape ineistent! 'i stră%ucea cu un %uciu u%eios.Ce%e patru picioare scurte se s#r'eau prin %a$e mari! cu pernue! iar ocoadă %ună 'i e%astică era cur$ată peste spate. Pentru o c%ipă t#năru% seîntre$ă dacă ăptura a"ea mem$re pentru manipu%are! apoi o$ser"ă două $rae su$de&"o%tate! încruci'ate peste piept! pe /umătate ascunse su$a%duri%e pie%ii care at#rna de pe #t. F#ini%e iinei erau de%icate! aproapeeminine! a"#nd iecare patru deete %uni 'i sup%e.

Creatura deschise ura 'i "or$i întro $a&ică inte%ii$i%ă în ciuda

accentu%ui pronunatD E Gun sosit! domnu%e raNo. Permitemi să te sa%ut %a "enirea pe

L%esia. 'ti pe%erin E ar nu sunt6 murmură -an simind că i se rote'te capu%.Pentru o c%ipă! nume%e ace%a nui spusese nimic! apoi toate ramente%e

re"eniră %ao%a%tă. QSiur că da,R închise imediat ura! #ndinduse că pesemne se %o"ise %a cap mai rău dec#t cre&use. 8N raNo era persona/u% a%e cărui acte %e purta în c%ipa aceea.

-an a"ea mai mu%te identităi! conirmate prin documentecorespun&ătoare. Ca o ironie a sorii! nu a"ea nici un act cu nume%e săurea%.

E 4mi cer scu&e! mormăi e% duc#ndu'i m#na %a cap 'i sper#nd căe&itarea a"ea să ie pusă pe seama 'ocu%ui suerit. Cred că sunt încă ameit. :u! nu sunt pe%erin. Am "enit aici în urma unui anun de ana/are a unuiom @ preera$i% core%%ian @ pe post de pi%ot.

E Am îne%es. Cum se ace însă că te a%ai %a $ordu% na"ei noastre c#ndsa pră$u'it

5?



E oream să a/un c#t mai repede cu putină pe L%esia! a'a că am proitat de oca&ia de a sui ca pasaer c%andestin %a $ordu% 8isu%ui N%esian.Ar i tre$uit să a'tept o săptăm#nă pentru o cursă reu%ată de pasaeri 'ianunu% preci&a că pi%otu% era dorit urent. Ai primit mesa/u% meu

E a! %am primit! încu"iină creatura. -an o pri"ea cu atenie! sper#nd

căi "a putea descira epresii%e chipu%ui. Te a'teptam6 dar nu în 8isu%N%esian.

E Am adus anunu% cu mine6-an se întinse spre sa%opeta ce at#rna pe scaunu% de %#nă pat 'i etrase

ho%ocu$u% ce coninea anunu% N%esian %a care răspunsese. E Se preci&ea&ă că a"ei ne"oie de un om care să poată începe imediat

%ucru%. 4ntinse cu$u%. A'a că! eu6 8N raNo! mam pre&entat 'i doresc

s%u/$a respecti"ă. Sunt core%%ian 'i corespund tuturor cerine%or pe care %eai ormu%at. At#t doar6 în s#r'it! a' "rea să spun că reret pră$u'irea8isu%ui. :a"a "oastră este un mode% comp%et dierit aă de oricare a%ta pecare am pi%otato! dar după două ore petrecute în simu%ator îi "oi putea aceaă. 4n p%us! mă tem că mau %uat prin surprindere curenii din atmosera"oastră.

Creatura scană cu$u%! apoi î% a'e&ă pe masă. Co%uri%e urii mari 'i ără $u&e se ridicară u'or.

E Am îne%es. omnu%e raNo! eu sunt Teroen&a Preas%ă"itu%! Fare%ePreot de pe L%esia. Gun sosit în co%onia noastră. Tinere! sunt impresionatde iniiati"a ta. Că%ătoria %a $ordu% unei na"e ro$ot pentru a răspunde c#tmai iute anunu%ui nostru este o recomandare meritorie.

-an se încruntă! dorindu'i să nu% i durut at#t de rău capu%. E a6 mu%umesc. E Sunt impresionat de aptu% că ai i&$utit să pi%ote&i 'i să aso%i&e&i un

"ehicu% ro$ot. Puini pi%oi oameni au ost capa$i%i să reacione&e îndea/unsde rapid pentru a ace aă condiii%or meteo diici%e a%e p%anetei. A"arii%esuerite de na"a noastră nu sunt serioase 'i reparaii%e au demarat de/a. inericire! ai aso%i&at pe un so% moa%e.

E Asta înseamnă că "oi căpăta s%u/$a între$ă imediat -an.ro&a", :u sau înuriat, E Ai i de acord cu un contract pe un an E Poate că da! ăcu -an. Se %ăsă pe spate! se re%aă 'i încruci'ă m#ini%e

%a ceaă. Care este sa%ariu%Fare%e Preot numi o sumă care% ăcu pe t#năr să sur#dă în $ar$ă. e'i

57



era mai mu%t dec#t sperase! e% usese totu'i crescut în spiritu% mercanti% din :orocu% neustoru%ui 'i neocia imediat.

E :u 'tiu ce să &ic6 răspunse 'i'i recă $ăr$ia #nditor. 4n "echeas%u/$ă c#'tiam ce"a mai mu%t6

ra o minciună! dar N%esianii no puteau do"edi. 4ntrade"ăr! 8N

raNo c#'tiase mai mu%t @ -an p%ătise $ine ca să se asiure că date%edespre s%u/$e%e deinute de a%esu% său do"edeau că putea so%icita p%aonu%maim de sa%ariu. 4'i che%tuise toate economii%e! p%us încasări%e din două /auri pericu%oase despre care arris Shrie nu 'tiuse nimic! pentru ainana modiicări%e respecti"e în i'a %ui 8N raNo! dorind ca acesta să poată o$ine un sa%ariu c#t mai mare.

Teroen&a re%ectă asupra inormaiei! apoi spuseD

E Perect! îi pot oeri trei&eci de mii pentru un an! cu un $onus de &ecemii %a s#r'itu% prime%or 'ase %uni! cu condiia să eectue&i toate &$oruri%e proramate.

E Bn $onus de cincispre&ece mii! rep%ică automat -an. 4n p%us! "oi îmi punei %a dispo&iie simu%atoare%e de antrenament.

E ouăspre&ece mii! contracara Teroen&a! iar simu%atoare%e i %e p%ăte'ti sinur.

E Treispre&ece! cu simu%atoare%e "oastre.

E ouăspre&ece mii cinci sute cu simu%atoare%e noastre! încu"iinăFare%e Preot! iar oerta este ina%ă.

E e acord! ăcu -an! "ai a%es cu un pi%ot. E ce%ent, chicoti Teroen&a! emi#nd un sunet pround! răsunător 'i

straniu de me%odios.Contracte%e ură comp%etate rapid! -an %e semnă 'i apoi permise

scanarea retinei ca do"adă a identităii sa%e. Sper că 'i ei procedea&ă ca toicei%a%i! #ndi t#năru%! 'imi "eriică amprenta retinei doar în sistemu% %oca%.acă preoii comandau o căutare amănunită @ 'i oarte costisitoare @ întoate sisteme%e p%anetare! pentru a a%a dacă retina %ui 8N raNo eraunică! ar i a"ut o surpri&ă de proporii. 8N raNo! Oenos <c%anian!Ta%%us GrNne! Oani% Andrus 'i ei% dTana a"eau eact aceea'i coniuraiea retinei6 ceea ce nu era surprin&ător! deoarece toi indi"i&ii aceia erau! deapt! -an So%o.

4nainte de a părăsi :orocu% neustoru%ui! -an î'i %uase precauia de a

depo&ita în două seiuri de pe Core%%ia o sumă aprecia$i%ă în credite p%usseturi de documente comp%ete! pentru ca&u% în care ar i a"ut "reodată

5H



ne"oie de o schim$are rapidă de identitate. arris Shrie îi dăduse <uridierite pentru iecare escrocherie %a care -an participase! iar e% %e păstrase'i %e actua%i&ase! după cum usese ne"oie.

Core%%ianu% 'tia totu'i că nici unu% dintre documente%e a%siicate nar ire&istat înaintea scanere%or imperia%e. 4nainte de a putea susine eamene%e

de admitere în Academie! a"ea să ie ne"oit să p%ătească o mică a"ere înmite pe Coruscant pentru a o$ine acte autentice! care să re&iste "eriicăriisecurităii imperia%e.

upă ce re&o%"ă deta%ii%e contractua%e! Teroen&a chemă un preot de raninerior! Sacredot! 'i% instrui săi pre&inte %ui -an comp%eu%. T#năru% u%ăsat sinur pentru a'i îm$răca sa%opeta! după ce usese asiurat că în scurttimp îi "a i adusă 'i uniorma cu sim$o%u% N%esian @ o ură 'i un ochi %ar

deschise.4m$răc#nduse 'i încă%#nduse! t#năru% î'i dădu seama că transpiraa$undent. Ca%d 'i umed! #ndi e%. Bn c%imat ori$i%, însă pentru $anii pecarei primea de %a preoi! era de acord să suporte un an de disconort.Accept#nd s%u/$a aceasta! a"ea să $eneicie&e de mu%tă practică în pi%otareana"e%or mari 'i ar i a"ut acces %a simu%atoare%e de antrenament! ceea ce ari tre$uit să ie suicient pentru a$so%"irea eamene%or de intrare înAcademie.

Ganii îi tre$uiau pentru a une rotie%e necesare aste% înc#t cererea sa săie procesată rapid 'i să a/ună rea%mente %a oierii care se ocupau deadmiteri. in c#te se inormase. -an 'tia că! ără mită! trecea mai $ine de o%ună p#nă ce un candidat cadet depunea cererea! a$so%"ea toate eamene%ere%e"ante! susinea inter"iu% 'i era ina%mente admis în Academia <mperia%ă.

Sacredotu% apăru 'i se pre&entă su$ nume%e 8erati%. -an î% urmă pe uncoridor 'i pe %#nă un amiteatru mare 'i o sa%ă aparent destinatăînreistrării persoane%or sosite pe p%anetă.

E Centru% de Primire! ep%ică 8erati% 'i% conduse aară din c%ădire.-an ie'i pe u'ă 'i! chiar înainte de a putea inspira ad#nc! transpiră

instantaneu. Că%dura umedă î% i&$i în aă cu o oră aproape materia%ă.Acru% a$unda în i&uri @ de %a parumu% reu a% %ori%or p#nă %a duhoarea

"eetaiei intrate în putreacie peste care se suprapunea un miros ce% maisimise 'i a%tunde"a! dar pe care nu% putea identiica.

T#năru% se opri în capu% rampei scurte ce co$ora din c%ădire 'i ridică

ochii spre ceru% a%$astrucenu'iu trans%ucid. Soare%e a"ea cu%oarea ro'u portoca%iu 'i părea mai mare dec#t ce% cu care se o$i'nuise. Pro$a$i% că

59



steaua aceea era mai apropiată de p%aneta ei dec#t era Core% de Core%%ia.Bit#nduse %a um$re! -an î'i dădu seama că trecuse mu%t de amia&ă 'i'i pri"i ceasu% de %a m#nă.

E C#t durea&ă &iua aici î% între$ă pe 8erati%. E Jece ore standard! răspunse Sacredotu%.

:ui de mirare căi un c%imat a'a "i/e%ios! #ndi -an. ste o p%anetăier$inte! cu umiditate mare 'i rotaie rapidă în /uru% aei.

Pri"i după aceea în /ur! prin &ona deri'ată. Permatonu% se s#r'ea $rusc!%ăs#nd %oc so%u%ui 'i "eetaiei natura%e. Gă%toace de apă atestau recenta p%oaie torenia%ă. :oroiu% ro'iatic contrasta puternic cu "erdea%$ăstruiu%"eetaiei %uuriante. %ori%e ce at#rnau din %iane%e 'i ar$orii /un%eiîncon/urătoare erau uria'e 'i mu%tico%ore @ staco/ii! purpuriuînchis 'i

a%$en "iu. E Aceasta este Co%onia 1! ep%ică 8erati%. Am îniinat de asemeneaa%te două co%onii pentru pe%erinii no'tri. Acum doi ani am ondat Co%onia 2!iar astă iarnă am construit Co%onia *! care este deocamdată oarte mică.Co%onia 2 se a%ă %a aproimati" 150 i%ometri spre nord! în timp ceCo%onia * este cam %a 70 i%ometri spre sud.

E e c#t timp eistă Co%onia 1 se interesă -an. E e aproape cinci ani standard.

-an eamină a'e&area. <mediat în aa Centru%ui de Primire se a%a pistade aso%i&are! pe care se ăsea un caro$ot mic! înc%inat pe repu%soare. Astatre$uie să ie 8isu%! #ndi e%! d#ndu'i seama că nu "ă&use niciodată na"adin eterior.

8isu% N%esian era o na"ă mică! de orma unei picături %ari! 'i oarecumnereu%ată. Pe partea "entra%ă se a%a o ture%ă pentru tun! do"edind că nuusese dintotdeauna caro$ot. = a%tă proeminenă! mai mare! desemna%ocaia principa%ei ca%e pentru mară. ra o na"ă raioasă! destu% de mică pentru a i ai%ă 'i în mod aproape siur usese construită de core%%ieni.

-an &ări 'i droi&ii na"a%i masi"i care %ucrau %a 8is @ începuseră de acumsăi repare repu%soare%e. :a"a! droi&ii 'i totu% din /ur erau stropite denoroiu% ro'iatic pe care î% împro'case aso%i&area orată.

Spre nordest! ridic#nduse mu%t deasupra iani%or ar$ori ai /un%ei! sedistineau piscuri încununate de nea.

E Ce muni sunt aceia între$ă -an.

E Funii Preas%ă"ii%or! ep%ică 8erati%. 4n aa %or se a%ă A%taru%ăăduie%i%or! unde credincio'ii se adună în iecare seară pentru a i

?0



u%tai. 8ei "edea totu% diseară! c#nd "ei asista %a ser"iciu% re%iios.ro&a"! #ndi -an. Tre$uie să particip 'i %a s%u/$e, upă aceea î'i

aminti c#t de mu%t î% p%ăteau N%esianii 'i apro$ă din cap. E ac prinsoare căi interesant de "ă&ut.4n st#na se întindea o mocir%ă ro'iatică mare. C#te"a creaturi din rasa

%ui Teroen&a erau to%ănite în $ă%toace! însoite de droi&i 'i ser"itori dindi"erse specii. -an recunoscu doi rodiani! c#i"a amorreani 'i ce% puin unom.

E Ace%ea sunt c#mpuri%e de nămo%! spuse 8erati% indic#nd raios cum#na. asei me%e îi p%ac oarte mu%t $ăi%e de nămo%.

E Care este rasa ta se interesă -an. Suntei $ă'tina'i de pe L%esia E :u! nu suntem $ă'tina'i6 sau ce% puin suntem %a e% de $ă'tina'i

pentru L%esia! pe c#t sunt "erii no'tri îndepărtai! hutii! $ă'tina'i pentru :ai-utta. asa mea este t%anda ti%.-an decise să în"ee c#t mai repede %im$a t%anda ti%. Adesea putea i

important să cuno'ti un rai despre care "or$itorii %ui nati"i nu a"eau ha$arcă% 'tiai.

Sacredotu% î% conduse pe t#năr în /uru% Centru%ui de Primire 'i ochii %ui-an se căscară! &ărind supraaa uria'ă care usese curăată de ar$ori.eri'area unei &one at#t de mari de /un%ă tre$uie să i însemnat o muncă

teri$i%ă. Jona curăată era aproimati" pătrată! cu %atura de minimum uni%ometru. Funii se a%au acum în urma t#năru%ui 'i în st#na! iar departeîn dreapta se putea distine sc#nteierea a%$astrucenu'ie a apei.

E Bn %ac arătă e% întraco%o. E :u! ace%a este Joma aIana! oceanu% de "est! î% inormă 8erati%.-an numără c%ădiri%e uria'e care se ridicau în aa c#mpuri%or de nămo%.

rau nouă. Cinci dintre e%e a"eau c#te trei ni"e%uri! iar ce%e%a%te patru doarunu% sinur. iecare a"ea ce% puin mărimea unui c"arta% de $%ocuri dintrun ora' core%%ian.

E Sunt %ocuine%e pe%erini%or între$ă e%. E :u! dormitoru% pentru pe%erinii no'tri este ace%a! răspunse preotu% 'ii

arătă a%tă c%ădire masi"ă! cu două ni"e%uri! a%ată în etremitatea %or st#nă.4n c%ădiri%e cu eta/e procesăm rN%%! andris 'i carsunum.

C%ădiri%e care au numai parter se etind mu%t în su$teran @ este a$so%utnecesar pentru procesarea sc%ipstimu%ui! care tre$uie manipu%at în întuneric

a$so%ut.Andris! rN%%! carsunum 'i sc%ipstim6 -an di%ată u'or nări%e. a! asta

?1



ep%ică arome%e, Astea sunt a$rici pentru procesarea mirodenii%or, 4'ireaminti că 8isu% N%esian a"usese iniia% o încărcătură de sc%ipstim de mare puritate! cea mai scumpă 'i eotică "arietate de mirodenii. e o$icei!ce%e%a%te tipuri erau mai ietine6 de'i continuau să ie una dintre măruri%ece%e mai proita$i%e pentru contra$andi'ti.

E e c#te"a ori pe %ună! primim încărcături de materii prime de pe p%anete ca N%oth! esse% 'i :ai -utta! continuă 8erati%. ;a început!caro$oturi%e ro$ot care ne apro"i&ionau aso%i&au aici! în Co%onia 1! dar practica respecti"ă a tre$uit să ie stopată nu după mu%t timp.

E e ce ăcu -an! între$#nduse dacă dorea rea%mente să 'tierăspunsu%.

E in neericire! două na"e nu sau putut descurca în atmosera noastră

în'e%ătoare 'i sau pră$u'it. e aceea am construit o staie spaia%ă 'i amdecis să o%osim pi%oi ade"ărai! nu ro$oi! care să co$oare materii%e prime%a a$rici%e p%anetare. Am a"ut trei pi%oi! dar acum nea mai rămas unu%sinur 'i neericitu% de e%! un su%%ustan! sa6 îm$o%nă"it. e aceea a"eamne"oie de tine! pi%ot raNo.

QCe $ine mă simt c#nd %umea are ne"oie de mineR! #ndi -an sarcastic. E 8erati%! între$ă e%! ce6 ce sa înt#mp%at cu cei%a%i pi%oi E Bnu% sa pră$u'it! iar ce%ă%a%t pur 'i simp%u6 a dispărut. Am pierdut

de asemenea mai mu%te na"e ro$ot! ceea ce nea redus în mod nep%ăcutmar/a de proit! preci&ă trist Sacredotu%. Firodenii%e repre&intă o marăcare aduce credite rumoase %a eport! totu'i na"e%e sunt oarte scumpe.

E Fda! încu"iină acru -an. At#tea pră$u'iri tre$uie să "ă i aectataaceri%e.

:ui de mirare că pi%oii nu ac coadă %a u'a %or! se #ndi. Pro$a$i% că pi%oii eperimentai au răsp#ndit de/a "estea că L%esia este o p%anetă pericu%oasă pentru meseria asta.

-an 'tia c#te ce"a despre di"erse%e tipuri de mirodenii! în ma/oritate%ucruri au&ite de %a Shrie 'i cei%a%i contra$andi'ti! care discutaseră despre proprietăi%e acestora.

Sc%ipstimu%! etras de pe esse%! era de departe cea mai "a%oroasă dintremirodenii. C#nd era epus %a %umină! apoi inerat imediat! sc%ipstimu%conerea uti%i&atoru%ui capacitatea temporară de percepere a #nduri%or 'iemoii%or supericia%e a%e a%tor oameni. ra uti%i&at de spioni! de amani! ca

'i de imperia%i! atunci c#nd interoau pri&onieri. e apt! imperia%iire"endicau tot sc%ipstimu% etras de pe esse% ca iind proprietatea %or de

?2



drept! moti" pentru care era at#t de rar 'i de renta$i% pentru contra$andă.N%%u% pro"enea de pe p%aneta tIi%e N%oth! de unde era etras în mod

perect %ea%! iind uti%i&at în scopuri ana%e&ice. istau totu'i 'iîntre$uinări i%icite! put#nd i o%osit %a producerea de ha%ucinoeni 'inarcotice.

Carsunum era o mirodenie de cu%oare neară pro"enită de pe Se"arcos!destu% de rară 'i oarte "a%oroasă. Bti%i&atorii simeau euorie 'i oamp%iicare a capacităi%or @ su$ in%uena %ui! de"eneau mai puternici! mairapi&i 'i mai inte%ieni. ista desiur 'i un re"ers a% meda%iei. upătrecerea eecte%or! uti%i&atorii de"eneau! de ce%e mai mu%te ori! aitai!deprimai! $a se înreistraseră chiar 'i une%e decese! atunci c#nd su$stanaa"usese un eect toic asupra meta$o%ismu%ui.

Tot de pe Se"arcos p%eca în a%aie 'i andrisu%! o pu%$ere a%$ă care seadăua în m#ncăruri pentru sporirea 'i conser"area arome%or. Bniiuti%i&atori susineau că determina o u'oară euorie 'i intensiicareasen&aii%or.

:u %e etra de aici! îne%ese -an. a$rici%e de pe L%esia procesea&ămaterii%e prime! din care o$in produsu% ina%.

E a$rici repetă e%. Sunt uria'e6 E a! iar L%esia are rate de producie remarca$i%e! înăduindune să

concurăm a"ora$i% cu mirodenii%e epediate direct de pe esse%! N%othsau Se"arcos. 4n p%us! noi suntem sinurii care oeră o amă a'a "ariată de produse. 4n ma/oritatea ca&uri%or! cumpărătorii doresc să achi&iione&ec#te"a tipuri dierite de mirodenii pentru c%ienii %or! iar noi putem aceasta.

-an &ări indi"i&i intr#nd 'i ie'ind din c%ădiri%e a$rici%or. Fu%i oameni!dar 'i nonumani. ecunoscu tIi%ei! rodiani! amorreani! de"aroniani!su%%ustani6 'i a%ii care nui erau cunoscui. Toi oamenii 'i etratere'trii $ipe&i purtau ro$e caenii ce co$orau mai /os de enunchi 'i $onete caenii!care %e acopereau păru%.

E Sunt %ucrători în a$rică arătă e%.Sacredotu% e&ită! apoi răspunseD E Sunt pe%erini care au a%es să s%u/ească Bnitatea 'i A$so%utu% în

a$rici%e noastre. E Aha! murmură t#năru%! am îne%es.

Cu iecare c%ipă "edea mu%te %ucruri 'i tot mai %impede. 4n p%us! ce%e"ă&ute îi tre&eau un sentiment nep%ăcut. Pe%erinii au "enit aici pentru a

?*



do$#ndi sanctuar re%iios 'i au s#r'it prin a %ucra în a$rici%e de mirodenii.Fi se pare că duhne'te a "re%t mort.

Soare%e N%esian co$or#se de acum mu%t! a/un#nd aproape de ori&ont.-an "ă&u că mu%imi%e de muncitori în"e'm#ntai în caeniu se îndreptauspre nordest! către muni. 8erati% ăcu semn t#năru%ui din m#na sa micuă.

E ste "remea ca $inecu"#ntaii pe%erini să ia parte %a ser"iciu% re%iios!să ie u%tai în Bnitate 'i să se roae A$so%utu%ui. Să pornim pe PotecaBnităii! pentru a a/une %a A%taru% ăăduie%i%or. 8ino! pi%ot raNo,

-an î% urmă ascu%tător pe o cărare a%e cărei pietre erau destu% de tocite.e'i încon/urai de pe%erini! o$ser"ă că nici unu% dintre ace'tia nu seapropia prea mu%t de ei. Toi se înc%inau ad#nc în aa %ui 8erati%! cu pa%me%e a%ipite în dreptu% inimii.

E =eră mu%umire pentru u%tarea pe care o "or primi! ep%icăSacredotu%.Pe măsură ce se îndepărtau de c%ădiri! /un%a din /ur se îndesea! p#nă ce

poteca pe care mereau u adum$rită de ramuri%e uria'e ce seîntrepătrundeau deasupra. -an a"ea impresia că merea printrun tune%.

Trecură printro uria'ă &onă deschisă! care era pro$a$i% un e% de sm#rc!deoarece era comp%et acoperită de %ori iantice! incredi$i% de rumoase 'ide un eotism pe care t#năru% nu% mai înt#%nise p#nă atunci.

E C#mpii%e în%orate! arătă 8erati% /uc#ndu'i în continuare ro%u% dehid turistic. <ar aceasta este Pădurea Credinei.

-an apro$ă din cap 'i se #ndiD Fă între$ c#t mai pot înhii aiurea%aasta Sper că nu se a'teaptă să mă con"ertesc! iindcă nu 'iau ăsit omu%.

upă două&eci de minute de mers! a/unseră %a o supraaă mare! pa"atăK partea ei îndepărtată era prote/ată de un acoperi' susinut de trei pi%a'triimen'i. 8erati% îi spuse %ui -an că tre$uia să răm#nă a%ături de pe%erini! iare% porni spre co%oane. -an &ări su$ acoperi' mai mu%i t%anda ti%! printrecare i se păru că% "ede 'i pe Teroen&a. rau în'iruii în /uru% unui a%tarscund scu%ptat dintro piatră a%$ă trans%ucidă! care părea că %uce'te cu o%umină interioară.

Funii îna%i cu piscuri în&ăpe&ite ormau un unda% impresionant pentruscena aceea! ridic#nduse impunători deasupra /un%ei. -an %ăsă mu%t capu% pe spate! pri"ind tot mai sus6 "#ruri%e piscuri%or ce%or mai îna%te erauascunse de norii ce treceau %ent pe cer! înro'ii de amur. Jăpe&i%e de pe

"ersanii apuseni stră%uceau purpuriu 'i trandairiu.<mpresionant! u ne"oit să recunoască t#năru%. Simp%itatea amiteatru%ui

?+



natura%! cu da%e%e de piatră 'i a%taru% cu pi%a'tri! î% ăceau să semene cum"acu o "astă catedra%ă natura%ă.

Credincio'ii se a%iniau 'i răm#neau în a'teptare.-an î'i păstră o po&iie c#t mai retrasă! u'or neră$dător! sper#nd că

ser"iciu% re%iios nu a"ea să dure&e mu%t. 4i era oame! capu% îi pu%sa

dureros! iar că%dura î% toropise! îm$iindu% %a somn.Fare%e Preot î'i ridică $rae%e micue 'i intonă o ra&ă în %im$a sa.

Sacredoii! inc%usi" 8erati%! o repetară. upă aceea mu%imea -an estimăcă erau patrucinci sute de pe%erini o repetă de asemenea. Core%%ianu% seap%ecă spre pe%erinu% ce% mai apropiat! un tIi%e! 'i% între$ăD

E Ce spun E Bnitate înseamnă A$so%ut! îi traduse tIi%eu% care "or$ea o $a&ică

ece%entă. ore'ti săi traduc tot ser"iciu%iindcă tot era decis să înceapă să în"ee %im$a t%anda ti%! -anîncu"iină din cap.

E acă nui este prea reu6Fare%e Preot intonă a%tce"a. -an ascu%tă ra&e%e ritua%e repetate de

Sacredoi 'i mormăite apoi con'tiincios de pe%erini. E Bnitate înseamnă A$so%ut6 E :oi suntem Bnitate. :oi aparinem A$so%utu%ui.

E S%u/ind A$so%utu%! iecare Bnitate este u%tată. E :oi ne sacriicăm să atinem A$so%utu%. :oi s%u/im Bnitatea. E Prin muncă 'i sacriiciu! noi suntem împ%inii în A$so%ut. acă toate

Bnităi%e au muncit cu s#r! noi suntem u%tai în A$so%ut.-an î'i înă$u'i un căscat. ra p%ictisitor de repetiti".în ce%e din urmă! după aproape cincispre&ece minute de incantaii!

Teroen&a 'i toi preoii înaintară. E Ai muncit $ine! dec%ară Fare%e Preot. Preătii"ă pentru

$inecu"#ntarea u%tării,Fu%imea emise un sunet de anticipare at#t de %acomă! înc#t -an u %uat

rea%mente prin surprindere. Fi'c#nduse întrun ta%a& iantic! de parcă ari ost cu ade"ărat o Bnitate! pe%erinii se %ăsară să cadă pe pa"a/ 'i rămaserăcu $rae%e 'i picioare%e hemuite su$ trupuri! întro atitudine de sperană 'idorină %ini'tită.

Toi preoii ridicară $rae%e. -an "ă&u cum a%duri%e de pie%e %ari 'i

cutate ce %e at#rnau su$ mai%are se um%ară cu aer 'i începură să pu%se&e.Treptat! "ă&duhu% răsună cu un &um&et ra" 'i unduitor sau era o "i$raie

?5



=chii %ui -an se ho%$ară surprin'i! c#nd simi ce"a in"ad#ndui mintea'i corpu%. Paria% "i$raie! paria% sunet :u era siur. ra empatie saute%epatie! ori "i$raia aceea dec%an'a ce"a din creieru% său :u'i putea daseama. >tia doar că era ce"a puternic6

Se rostoo%ea peste e% ca un ta%a& iantic. Că%dură emoiona%ă! p%ăcere

i&ică6 toate acestea 'i mu%te a%te%e. -an se c%ătină! împ%eticinduseîndărăt! 'i ie'i de pe permaton! p#nă se %o"i de trunchiu% unui ar$ore uria'din /un%ă. Se %ipi de e%! simind cum i se în"#rte'te capu%. 4'i înipseunhii%e în scoară! ca 'i cum doar în e%u% ace%a sar i putut ancora! pentrua nu i t#r#t de "a%u% de sentimente ca%de 'i p%ăceri etatice6

Se aăă de ar$ore! i&ic! cu $rae%e! dar 'i minta%! reu&#nd să înăduiesă ie a$sor$it de ta%a&. :u era siur de unde ăsise tăria! totu'i se

împotri"i! %upt#nduse mai puternic dec#t o ăcuse "reodată. Toată "iaausese sinuru% stăp#n a% minii 'i corpu%ui său 'i nimic nu a"ea să modiiceasta. % era -an So%o 'i nu a"ea ne"oie de etratere'tri care săi in"ade&emintea sau trupu%! pentru a% ace să se simtă $ine.

Q:u,R #ndi e%. QSunt om %i$er! nu un pe%erin! nu marioneta "oastră,;i$er! au&iiR

Scr#'nind din dini! se %uptă cu in"a&ia aceea a'a cum sar i %uptat cu unoponent rea% 'i apoi! %a e% de iute pe c#t începuse! sen&aia dispăru @ era

%i$er. :u ace%a'i %ucru se putea spune despre pe%erini. Corpuri%e %or se

&"#rco%eau pe da%e%e de piatră! iar emete%e înă$u'ite de ericire 'i p%ăcerese contopeau întrun murmur enera%.

Siminduse înreo'at! -an pri"i spre preoi. 4n mod e"ident! ace'tia nuerau aectai %a e% ca pe%erinii. e aceea răm#n aici sărmanii! după ceconstată că "or tre$ui să muncească în a$rici%e de mirodenii! #ndi -ansimind un ior de resentiment amar în nume%e pe%erini%or. Sunt sc%a"i toată&iua! apoi urcă aici 'i capătă un 'oc de "i$raii de mu%umire 'i satisacieaă de care pă%esc p#nă 'i ce%e mai puternice mirodenii.

T#năru% se între$ă dacă din partea %ui ar i ost de a'teptat să participe cureu%aritate %a aceste s%u/$e de seară 'i speră că nu era ca&u%. >i a'a îiusese destu% de reu să respină re"ărsarea de că%dură 'i p%ăcere. Se temeacă dacă a"ea săi ie epus seară de seară! nar mai i a"ut tăria! hotăr#reade a reu&a ta$%eta ericirii oerită de preoii N%esiani.

4ntre timp! pe%erinii începuseră să se ridice! unii c%ătin#nduse nesiuri.Toi a"eau ochii stic%o'i 'i mu%i semănau cu dependenii pe care -an îi

??



"ă&use în %oca%uri%e de mirodenii 'i oo$a%ah de pe Core%%ia 'i de pe a%te p%anete.

E A'a se ace în iecare seară murmură spre tIi%e.=chii ro'iatici ai etraterestru%ui stră%uceau de ericire. E =h! da, :u a ost minunat

E ro&a"! ricană -an! dar tIi%eu% era at#t de eta&iat înc#t nu sesi&ăsarcasmu%. istă 'i seri c#nd s%u/$e%e nu se in

E S%u/$a este anu%ată doar dacă au ost pro$%eme în a$rici. =dată un%ucrător a înne$unit! %a %uat ostatic pe 'eu% de echipă 'i a cerut să părăsească p%aneta. S%u/$a de seară 'i u%tarea au ost anu%ate @ a ostroa&nic,

E >i ce sa înt#mp%at cu %ucrătoru% ne$un între$ă -an! #ndinduse că

ne$unu% i se părea comp%et sănătos. E P#nă dimineaă! am reu'it să% do$or#m 'i %am predat pa&nici%or!s%a"ă Bnităii,

ac prinsoare! î'i spuse -an. :ai putea re&ista prea mu%t ărăîncărcătura de seară.

4n mod e"ident! s%u/$a %uase s#r'it.8erati% i se a%ătură %ui -an pentru a re"eni %a comp%eu% centra%. T#năru%

nu inteniona să comente&e 'i! ără să mintă! anună că se simea o$osit.

Sacredotu% îi spuse că% îne%eea perect 'i% conduse înapoi în inirmerie. E 4n noaptea asta poi să măn#nci 'i să dormi aici! iar m#ine te "oi duce

%a apartamentu% tău din c%ădirea Administraiei. E Bndei asta se interesă -an! în timp ce m#nca o tocană insipidă! dar

săioasă! din carne de $oudestu.Sacredotu% indică "a spre nordest. E e aici nu este "i&i$i%ă! răspunse e%! dar eistă o potecă printre

copaci. 'ti de acord să ne înt#%nim tot aici! să &icem peste 'ase orestandard 4i "a i suicient pentru somn

-an încu"iină din cap. Putea să mai moăie 'i u%terior. E Perect.upă p%ecarea preotu%ui! t#năru% î'i scoase haine%e 'i ci&me%e 'i'i dădu

seama că pentru a putea să apară în societate a doua &i tre$uia să'i acărost de îm$răcăminte curată. Se #ndi că poate ar ii ost $ine să acă undu' înainte de cu%care! dar se simea prea o$osit.

eu'ise dintotdeauna să'i prorame&e tre&irea %a orice oră ar i dorit!a'a că'i sta$i%i minta% să se scoa%e peste cinci ore 'i /umătate. upă aceea!

?7



cu mintea în"o%$urată de imaini 'i impresii! se întinse pe patu% înust dininirmerie 'i adormi instantaneu.

4n dimineaa următoare! -an a"u ne"oie de c#te"a minute pentru a'ireaminti cine era 8N raNo! nu uita 'i ce căuta în %ocu% ace%a ca%d 'iroa&nic de umed. Se a"entură în ca$ina de du' 'i u înc#ntat să descopere

toate ustensi%e%e necesare unui om.redonă aon un reren în timp ce se săpunea! dar c#nd ridică un picior

pentru a% spă%a! încremeni surprins 'i înro&it. 4ntre deete%e de %a picioareîi apăruse un pu a%$astru"er&ui! asemănător ciuperci%or,

A%armat! -an î'i inspectă tot corpu% 'i u de&ustat să descopere peticede pu %a su$suori! pe ceaă 'i în a%te reiuni! mai intime.

4n/ur#nd de &or! se recă apăsat! îndepărt#nd ciuperca de&ustătoare

p#nă ce rămase numai pie%ea înro'ită! apoi! d#ndu'i seama că înt#r&ia! serepe&i aară din du'. Ce %oc $%estemat mai este 'i ăstaC#nd re"eni în dormitor! î% ăsi aco%o pe droidu% medica% care% a'tepta!

in#nd pe $ra o uniormă nouă de pi%ot. Cu $rau% ce%ă%a%t! droidu% îi întinseun recipient ce coninea o su$stană cenu'ie! "#scoasă.

E <ertaimă! domnu%e! spuse droidu%. Pot să "ă între$ dacă ai o$ser"at"reo6 erupie pe pie%e

E a! m#r#i -an. C%ima deaici este mi&era$i%ă. :imeni nar tre$ui să

trăiască în unoiu% ăsta. E 8ă îne%e! domnu%e! încu"iină droidu% reu'ind rea%mente să sune

compătimitor. Pot să "ă oer unuentu% acesta Ap%icarea %ui reu%ată artre$ui să pre"ină erupii%e micotice.

E Fu%umesc! rep%ică sec -an 'i se retrase pentru a se trata în &one%eaectate.

Bnuentu% mirosea ori$i%! dar îi a%ină m#ncărimi%e. upă aceea seîm$răcă! admir#nduse în prima sa uniormă rea%ă de pi%ot. Trese%e co%oratearătau dea dreptu% sp%endid.

-an reu&ă să'i mai acă ri/i despre pe%erinii pe carei "ă&use în searatrecutăK nimeni nui si%ise pe pro'tii aceia ără minte să "ină aici! a'a că nuinteniona să'i irosească timpu% imain#ndu'i soarta %or. % a"ea să seînri/ească de -an So%o6 sau! mai eact! a"ea să se înri/ească de 8NraNo.

4n p%us! î'i &ise t#năru%! "oi pi%ota pentru N%esiani. = să am acces %a o

na"ă. acă "oi decide că numi p%ace! o sămi iau $anii 'i6 o să dispar. ;aurma urme%or! cemi pot ace ca să mă oprească

?H



Siminduse siur pe sine! sur#se spre imainea sa din o%indă 'i eecutăun sa%ut $ăos.

E Cadetu% -an So%o sa pre&entat %a ordin! domnu%e, 'opti e% ca tit%u deîncercare.

8isu% său pri"ind Academia nu păruse niciodată mai apropiat 'i mai

tani$i%.C#nd ie'i din inirmerie! î% &ări imediat pe Teroen&a. E Gună dimineaa! domnu%e, se adresă -an curtenitor ce%ui care%

ana/ase.Fare%e Preot apro$ă scurt din capu% său masi". E = dimineaă $ună 'i pentru tine! pi%ot raNo. Permitemi să i%

pre&int pe ce% cu care "ei petrece mu%t timp c#t "ei %ucra cu noi.

ăcu un semn 'i -an au&i pe cine"a mi'c#nduse îndărătu% său. Serăsuci imediat 'i îi u imposi$i% să nu se retraă un pas.Primu% %ucru care% 'ocă u înă%imea! iar a% doi%ea ascuimea co%i%or 'i

heare%or. Creatura din aa %ui era îna%tă de aproape trei metri! depă'indchiar un Iooiee. A"ea ura p%ină de co%i ascuii ca "#ru% de ac 'i hearece păreau că pot s#'ia duroe%u%. ra îm$%ănit! totu'i purta o pereche de panta%oni scuri! $uani. ;a centură a"ea un cuit cur$! iar de coapsă îi eraiat tocu% $%asteru%ui. Fu'chii /ucau 'i unduiau peste tot.

:ou "enitu% r#n/ii! de&"e%indu'i 'i mai mu%t co%ii. E Ssa%ut6 rosti în $a&ică cu un s#s#it e"ident. E % este Fuuurh! ăcu Teroen&a pre&entări%e. ste toorian! una

dintre ce%e mai onora$i%e rase inte%iente din a%aie. eputaiatooriani%or pentru onestitate 'i %oia%itate nu are ea%! 'tiai asta

-an pri"i creatura uria'ă 'i înhii un nod. E Aăă6 nu! reu'i e% să articu%e&e. E Am decis ca e% săi ie6 $odNuard! pi%ot raNo. Pe p%anetă 'i în

aara ei! Fuuurh te "a însoi peste tot6 a'ai! Fuuurh E Fuuurh 'ia dat cu"#ntu% de onoare! încu"iină toorianu%.Fare%e Preot î'i încruci'ă $rae%e micue peste pieptu% trupu%ui masi" 'i

ura i se ridică în ceea ce părea aproape un sur#s $at/ocoritor. E Pi%ot raNo! Fuuurh se "a asiura că indierent unde teai duce!

sau ce "ei ace6 "ei i6 în siurană.

-an pri"i imensa creatură cu $%ană neară! pricep#nd că! în mod c%ar!

?9



capcana se închisese. 4ne%esu% cu"inte%or %ui Teroen&a era %impede @ dacăaci ce"a ce nu tre$uie! Fuuurh te "a rupe în $ucăi. Pri"indu% petoorian! -an î'i dădu seama că etraterestru%ui nu iar i ost de%oc reu so acă.

<&$uti să'i păstre&e cumpătu% 'ii &#m$i.

E 4nc#ntat de cuno'tină! Fuuurh. Fă $ucur să am un to"ară' în carne'i oase pe durata &$oruri%or %uni.

E Ssiur! "or$i $odNuardu% apropiinduse.-an "ă&u cu roa&ă că "#ru% capu%ui său de a$ia a/unea %a sternu%

toorianu%ui. traterestru% părea at#t de e%in! înc#t t#năru% u surprins să"adă că nu a"ea coadă.

E ;ui Fuuurh îi p%ace să că%ătorească! urmă $odNuardu% în $a&ica sa

puternic accentuată 'i s#s#ită.G%ana de pe aă era neară! dar mustăi%e 'i $%ana pieptu%ui erau a%$e.A"ea ochi de un a%$astru uimitor de deschis! cu pupi%e "erdestră%ucitor cani'te ante.

E ;ui Fuuurh îi p%ace să meară pe mu%te astroporturi. Cu c#t maimu%te! cu at#t mai $ine.

-an a"ea mici pro$%eme cu îne%eerea $a&icii "or$ite de toorian! dardes%u'ea perect îne%esu% enera%. Se între$ă c#t de inte%ientă era creatura

aceea. Tre$uie să% cunosc mai $ine! decise e%. Simp%u% %ucru că nu poate"or$i prea $ine $a&ica nunseamnă căi idiot. ar dacă este6

Sur#se. E :eam #ndit săi acordăm o &i pentru a te insta%a! pi%ot raNo!

spuse Teroen&a. Te poi muta în apartamentu% pe care i %am a%ocat înc%ădirea Administraiei. Fuuurh te "a conduce aco%o. upă aceea! dem#ine! dorim să începi să transpori oameni 'i echipamente între co%onii.P#nă ce următoru% nostru transport de mirodenii "a i %i"rat staiei spaia%e!"ei i preătit să% aduci de pe or$ită. 4ncep#nd de m#ine! îi pot spune %uiOa%us :e$%! ce%ă%a%t pi%ot a% nostru! să'i ia concediu. A muncit prea mu%t.

T#năru% încu"iină. Tre$uie neapărat să mă înt#%nesc cu su%%ustanu% ace%a'i să schim$ăm impresii.

E Perect! spuse e% cu %as tare. Pot să6 cercete& împre/urimi%e A'dori să "ăd deta%ii%e dispunerii terenu%ui.

Teroen&a înc%ină din capu% său masi".

E Gineîne%es! at#ta timp c#t e'ti însoit de Fuuurh 'i respeci toatereu%i%e de securitate.

70



E Gineîne%es! apro$ă -an.Teroen&a ăcu o p%ecăciune scurtă. E Acum te ro să mă scu&i! dar în dimineaa aceasta a'teptăm un

transport de pe%erini care "a sosi de %a staia spaia%ă. Tre$uie să mă preătesc pentru sosirea %or 'i am mu%te de ăcut.

-an dădu din cap! #ndinduse %a ceea cei a'tepta pe pe%eriniirespecti"i. >tia că etraerea mirodenii%or era considerată nep%ăcută 'i pericu%oasă @ de apt! trimiterea în mine%e de mirodenii de pe esse%constituia o condamnare u&ua%ă pentru crimina%i dar cuno'tea etrem de puine despre proceduri%e %a care erau supuse mirodenii%e după etracie.

Asta 'i inteniona să a%e. Poate că eista o moda%itate în care ar i putut proita mai mu%t de pe urma situaiei. :u poi să 'tii niciodată6 'i! oricum!

dacă nu /oci nu poi să c#'tii. 4n în"ăături%e %ui -an So%o! cunoa'tereaducea rec"ent %a putere6 sau ce% puin %a o e"adare mai rapidă6Fuuurh î% conduse pe o potecă pa"ată prin /un%ă! p#nă ce a/unseră %a

o c%ădire mare 'i modernă. E Centru% Administrati"! arătă toorianu%.4% conduse pe -an %a o intrare %atera%ă! apoi pe un coridor! p#nă în aa

unei u'i.Pi%otu% 'i Fuuurh "or dormi aici! spuse e% deschi&#nd u'a.

4năuntru se a%a un apartament mic ormat dintrun dormitor! $aie 'i unsa%ona'. T#năru% u înc#ntat să "adă că Teroen&a nu uitase de termeniicontractu%ui. 4ntrun co% a% dormitoru%ui se a%a o unitate simu%atoarecomp%et echipată. Fuuurh se apropie de u'a dormitoru%ui 'i întinse m#nasa cu heare.

E Camera unde "a dormi pi%otu%. E >i tu unde o să dormi între$ă -an.A'a cum se a'teptase! Fuuurh indică sa%onu%. E Fuuurh "a dormi aici.ro&a"! #ndi -an. Preoii nu se încred în mine mai mu%t dec#t mă

încred eu în ei. Cu Fuuurh dormind între mine 'i u'a de %a intrare! a'risca teri$i% de mu%t! încerc#nd să mă strecor aară noaptea. Finunat,

E :u mi se pare oarte conorta$i%! spuse e% pe tonu% ce% mai inocent 'iîn ace%a'i timp se între$ă dacă Fuuurh dormea pround. Poate că ar tre$uisă ai dormitoru% tău! ca să poi dormi conorta$i%.

E Fuuurh se simte conorta$i% c#nd î'i respectă cu"#ntu% de onoare!&ise toorianu%.

71



-an pri"i spre e%inoid. istinsese oare un %icăr de amu&ament în ochiia%$astru"er&ui cu pupi%e%e ca ni'te ante

E Fuuurh 'ia dat cu"#ntu% de onoare că% "a pă&i pe pi%ot mereu! a'acă Fuuurh se simte conorta$i% aici.

E A'a este! apro$ă din cap -an.

Se uită după aceea %a $%asteru% din tocu% toorianu%ui. E >i eu am a"ut un $%aster c#nd am "enit! comentă e%! dar acum nu mai

'tiu unde este. Cred că "a tre$ui să mă interese&! ca să% iau înapoi. E Pi%otu% nu are ne"oie de $%aster. Fuuurh %eionă deete%e 'i

heare%e retracta$i%e #'niră din teci. Fare%e Preot a spus că pi%otu%ui nuitre$uie $%aster.

E ar dacă sunt atacat de "reun6 anima% de pradă ăcu -an indic#nd

/un%a omnipre&entă în /uru% c%ădirii. istau pro$a$i% &eci de prădătoricărora %ear i p%ăcut să "#ne&e un străin de p%anetă! ie pentru hrană! ie casimp%u amu&ament.

traterestru% iantic c%ătină din capu% cu mustăi e%inoide. E :u se "a înt#mp%a asta niciodată. Pi%otu% î% are pe Fuuurh! care are

$%aster. E Fda6 e ade"ărat! &ise t#năru% 'i'i propuse săi ceară %ui Teroen&a o

armă de orice e%.

:eînarmat! se simea "u%nera$i%! de'i deinuse prima sa armă doar înurmă cu două &i%e.

E A'adar! merem în ep%orare între$ă e%. upă cum "e&i! nam $aa/e pe care să %e despachete&.

E Bnde să ep%orăm E A' "rea să "i&ite& a$rici%e 'i Centru% Administrati". E Gine! spuse toorianu%. -aide! pi%otu%e. E Te urme&.Stră$ătură coridoare%e Centru%ui Administrati"! pri"iră în popotă!

trecură prin aripa pa&nici%or 'i traseră cu ochiu% spre apartamente%e preoi%or. C#nd "i&ită Arsena%u%! -an î'i dădu seama că preoii N%esiani setemeau pro$a$i% de o posi$i%ă re"o%tă a pe%erini%or! deoarece număru% pa&nici%or era destu% de mare comparati" cu a% muncitori%or. 4n Arsena%eistau numeroase arme puternice pentru contro%u% mase%or! printre care"ere%e de oră 'i a&e semipara%i&ate. Pa&nicii pe carei înt#%niră

pro"eneau de pe mu%te p%anete. 4n aară de oameni! -an &ări rodiani!su%%ustani! tIi%ei 'i amorreani porcini.

72



E <a să "edem dacă am îne%es! i se adresă e% %ui Fuuurh în timp ceoco%eau o &onă din Centru% Administrati" pe care indicatoare în mai mu%te%im$i o identiicau ACCS ;<F<TAT. 4n ma/oritate! pa&nicii dorm aicie ce nu dorm %#nă dormitoare%e pe%erini%or! dacă preoii "or să se asiurecă %ucrătorii sunt inui su$ contro%

E 4n timpu% somnu%ui asta nui o pro$%emă! răspunse toorianu% în $a&ica %ui e&itantă. upă u%tare! pe%erinii de a$ia mai au putere să seîntoarcă 'i adorm imediat. i sunt ner"o'i 'i urio'i pe 'ei numai înaintede u%tare.

iresc! #ndi încruntat -an. ă%e dependeni%or do&a 'i apoi "or dormi p#nă a doua &i.

E Atunci! ăr&i%e patru%6

T#năru% se opri în mi/%ocu% cu"#ntu%ui! între&ărind ce"a mare 'i cenu'iucare %uneca în capătu% opus a% coridoru%ui! în &ona restricionată. Fi/i ochiispre penum$ră.

E -ei6 cea ost asta murmură e%. Părea un6Se opri din nou c#nd si%ueta dădu co%u%! apoi porni după ea în uă.Fuuurh încercă să% prindă! dar -an era mai rapid dec#t etraterestru%

masi" 'i% eschi"ă. A%eră prin coridoru% inter&is! ascu%t#nd cu ateniesunete de pa'i! însă nu au&i nimic.

C#nd a/unse %a intersecia coridoare%or! pri"i prin ce% în care între&ărise%icăru% de mi'care %unecată. =chii i se ho%$ară.

Bn hutt, Ce caută un hutt aici, ra imposi$i% să conunde identitateasi%uetei masi"e! ca de %ima! %ăsată pe spate pe sania repu%soare.

Pe c#nd 'o"ăia! Fuuurh î% înhaă ca pe un "re%t 'i% ridică. -an î'iînhii un striăt de spaimă! c#nd toorianu% î% "#rî su$ un $ra muscu%os 'i porni în uă pe coridor! p#nă re"eniră în seciunea ACCS :;<F<TATdin Centru% Administrati".

Fuuurh î% %ăsă pe -an pe picioare%e sa%e 'i %eionă o m#nă su$ nasu%core%%ianu%ui.

E Poporu% meu spune că oricine poate re'i = ATA! anună e%. Pi%otu%a re'it o dată. e acum înainte! dacă pi%otu% mai re'e'te! Fuuurh "atre$ui să% în"ee ca pe un pui. Fuuurh 'ia dat cu"#ntu% de onoare! nuuita. Ai îne%es

-an pri"i heare%e care sc%ipeau su$ nasu% său! ascuite 'i sc#nteietoare

ca $rice%e. E ăă6 da! reu'i e% să articu%e&e. Am îne%es! Fuuurh. >tii 'i tu!

7*



oamenii sunt6 curio'i. E Bneori curio'ii mor! mormăi Fuuurh. E 3iam îne%es împunsătura! rep%ică sec -an. Sau mai dera$ă!

împunsături%e.Fuuurh pri"i "#ruri%e ascuite 'i %ucitoare a%e heare%or sa%e! apoi

$otu% i se căscă! arăt#nd co%ii! 'i emise un sunet ca un mior%ăit înceti'or.-an înheă! apoi î% pri"i pe toorian 'i'i dădu seama că aceea era ormade r#s a etraterestru%ui. 4n mod "ădit! Fuuurh îne%esese %uma.

T#năru% chicoti ără putere. E Amice! ceai &ice să m#ncăm ce"a! iar apoi să "i&ităm 'i a$rici%e

între$ă e%. E ;ui Fuuurh îi este oame mereu! încu"iină toorianu% 'i porni

primu% spre popotă. Ce înseamnă amice E Ah6 amicu% este un prieten! cine"a apropiat! 'tii6 Cine"a cu careîi p%ace să petreci timpu%.

E a! încu"iină toorianu%. Pi%otu% spune to"ară' de haită. E act. E ste $ine. Fuuurh simte %ipsa to"ară'i%or de haită.-an î'i reaminti că Teroen&a spusese că rasa %ui "enise de pe :ai -utta!

p%aneta nata%ă a hutti%or! totu'i t#năru% nu pricepuse că asta însemna că pe

L%esia trăiau hutti. C#nd î% între$ă pe Fuuurh! toorianu% îi conirmă că"ă&use c#i"a stăp#ni %imac'i care că%ăresc aeru%! cum îi numea e%.

istă un sinur moti" pentru care huttii să ie aici! #ndi -an. i suntade"ăraii stăp#ni de pe L%esia. ;a urma urme%or! ei contro%ea&ăcontra$anda cu mirodenii6

Pr#n&u% u $un! chiar dacă %ipsit de imainaie 'i pentru ustu% %ui -ande condimente. Cu toate acestea! $ucătaru% nu era nepriceput. P#inea erachiar ece%entă! î'i spuse t#năru% mestec#nd o îm$ucătură de %ipiea%deraană. Grusc î'i dădu seama! cu un ior de durere! că trecuse aproape o&i de c#nd nu se mai #ndise %a eI%anna. #ndu% î% ăcu să se simtă "ane%oia%! dar apoi î'i re"eni. eI%anna nar i dorit ca e% so p%#nă 'i so /e%ească mereu. ;ui Iooiee îi p%ăcuse "iaa 'i nu sar i a'teptat %a a%tce"adin partea %ui -an! doar pentru că ea încetase să mai eiste6

e"eni din #nduri 'i "ă&u că Fuuurh î% pri"ea curios. E Pi%otu% se #nde'te %a ce"a îndepărtat! o$ser"ă toorianu% ait#nd

osu% pe care tocmai î% terminase de ronăit.ramente minuscu%e de carne crudă mai at#rnau încă de e%! totu'i

7+



Fuuurh î% curăase în mod impresionant. -an se #ndi că $odNuardu%său nu'i permitea să renune nici %a cea mai mică $ucăică! deoarece a"eane"oie de mu%tă carne crudă pentru a'i pune în mi'care corpu% masi".

E a! încu"iină e% cu un otat. Fă #ndeam %a cine"a tare îndepărtat. E Pi%otu% are o iu$ită

-an c%ătină din cap. E Am mai cunoscut ni'te ete! ici 'i co%o! admise e%! dar pe nimeni %a

care să in în mod specia%. :u6 mă #ndeam %a persoana care! mai mu%tsau mai puin! ma crescut.

Fuuurh $ău o du'că uria'ă de %ichid spumos dintro caraă. E =amenii î'i cresc puii cu totu% a%te% dec#t poporu% meu! anună e%. E Serios Po"este'temi despre p%aneta ta.

Ascu%tător! Fuuurh se %ansă întro descriere a Tooriei! o p%anetă pecare mascu%ii 'i eme%e%e! de'i a"eau drepturi ea%e! nu'i amestecausocietăi%e. Fascu%ii duceau o eistenă nomadă! dedicată "#nătorii!&$ur#nd peste 'esuri pe mosothe! uria'e repti%e &$urătoare domesticite! 'i"#n#nd în haite.

Pe de a%tă parte! eme%e%e domesticiseră anima%e pentru carne! aste% cănu tre$uiau să "#ne&e. %e %ocuiau în a'e&ări! 'i tot e%e de&"o%taserătehno%oia p%anetei.

E ar dacă nu trăii împreună! cum6 E -an se strădui să ăsească un termen po%iticos @ cum6 ăăă6 "ă

înt#%nii ca să6 'tii6 ca să "ă reproducei E = dată pe an! răspunse Fuuurh! merem în ora'e %a perechi%e

noastre. 4ntre timp! ne #ndim mu%t unii %a cei%a%i. Toorianii sunt persoane oarte emoti"e! capa$i%e de mare iu$ire. Fai a%es! mascu%ii.Fuuurh se a%ă aici din cau&a unei mari iu$iri. Fascu%ii din neamu% meuî'i părăsesc rareori p%aneta! pi%otu% 'tie asta

E Am a%at acum. Ce "rei să spui că ai "enit pe L%esia din cau&a uneimari iu$iri Ai o pereche

Toorianu% încu"iină din cap. E Perechea promisă. 4ntro $ună &i "om i pereche pe "iaă! dacă

Fuuurh o poate ăsi.Bria'u% etraterestru suspină at#t de /a%nic! înc#t -an se simi cuprins de

mi%ă aă de e%.

E Cum o cheamă E FrroI. FrroI cea minunat de rumoasă. ;a e% ca toate eme%e%e

75



tooriane! a deciss să că%ătorească prin a%aie. Fuuurh a ruato să nu p%ece! dar eme%e%e sunt oarte încăpă#nate.

Se uită spre t#năr! care apro$ă din cap. E a! mam %o"it 'i eu de chestia asta. E FrroI a p%ecat de mu%t timp! de c#i"a ani. C#nd nu sa întors pentru

împerechere! Fuuurh a ost at#t de trist înc#t na mai putut sta peTooria. Tre$uia să descopere ce sa înt#mp%at cu ea.

E >i6 ai descoperit între$ă -an 'i sor$i din $erea sa po%anis. E Fuuurh a urmărito de pe o p%anetă pe a%ta. E >i insistă -an c#nd toorianu% se opri. E Fuuurh a pierduto. Cine"a de pe =rd Fante%% a spus că a "ă&uto

îm$arc#nduse în astroport. Fuuurh a "eriicat p%ecări%e 'i a descoperit că

na"a aceea a"ea mu%i pe%erini %a $ord. :a"a ăcea însă mu%te esca%e.Fuuurh a riscat 'i a "enit pe L%esia! deoarece aici "in mu%i pe%erini.e%inoidu% otă ad#nc 'i ciuu%i carnea de pe a%t os. E Fuuurh a riscat 'i a pierdut. A între$at! dar preoii au spus că nau

nici un toorian aici. Fuuurh nu 'tie încotro să apuce. Fuuurh arene"oie de credite ca să continue căutarea6

traterestru% înhii o u%timă îm$ucătură 'i mustăi%e %uni i se p%eo'tiră.

E e aceea ai hotăr#t să te ana/e&i aici ca pa&nic! p#nă aduni destui $ani ca să continui căutarea! &ise -an $ănuind s#r'itu% %oic a% istoriei.

E a.T#năru% c%ătină din cap. E trist! amice. Sper din toată inima că o "ei ăsi. :ui u'or să pier&i

persoane%e pe care %e iu$e'ti.GodNuardu% încu"iină în tăcere.upă pr#n& porniră spre a$rici 'i începură prin a da oco% c%ădiri%or

uria'e. -an adu%mecă aeru%! simind amestecu% i&uri%or dierite demirodenii. :ări%e î% pi'cau u'or 'i se între$ă dacă simp%a inha%are amirodenii%or nu% putea amei. Arătă cu $rau% spre a$rica de sc%ipstim.

E -ai să intrăm. Am au&it mu%te despre e%u% în care se procesea&ămirodenia asta 'i a' "rea să "ăd cu ochii mei.

C#nd pătrunseră în c%ădirea ca"ernoasă! un pa&nic rodian îi opri 'idiscută cu Fuuurh! care îi ep%ică cine era -an. Pa&nicu% %e înm#nă

ecusoane 'i oche%ari în spectru% inraro'u! apoi %e ăcu semn să intre. E =che%ari între$ă -an în rodiană. = îne%eea perect! dar pronunia

7?



era ce"a mai comp%icată. 8a tre$ui săi purtăm=chii purpurii ai pa&nicu%ui sc#nteiară au&ind un om carei "or$ea

raiu%. E a! pi%ot raNo! răspunse e%. Su$ ni"e%u% parteru%ui nu mai este

permisă uti%i&area %uminii în spectru "i&i$i%. 8ei co$orî cu tur$o%itu% 'i

iecare ni"e% co$or#t "a i o cre'tere cu un rad a ca%ităii mirodeniei.i$re%e ce%e mai %uni 'i mai $une sunt procesate oarte ad#nc în su$teran! pentru a e%imina orice posi$i%itate de a i distruse de %umină.

E Gine! încu"iină t#năru% 'ii ăcu semn %ui Fuuurh.Stră$ătură a%ei%e %ăsate între %ă&i%e de piese de schim$ 'i echipamente 'i

a/unseră %a p%atorma tur$o%it din centru% c%ădirii. E u &ic să merem p#nă /os de tot! se adresă -an toorianu%ui! 'i să

"edem sc%ipstimu% ce% mai $un.4n sinea %ui! se între$ă dacă ar i ost în stare să 'terpe%ească c#te"adintre io%e%e mici 'i nere. >iar i sporit spectacu%os contu%! dacă ar i"#ndut ni'te sc%ipstim! în mod discret! întrun port spaia%6

Apăsă $utonu% corespun&ător u%timu%ui ni"e% 'i! %eăn#nduse u'or! p%atorma porni să co$oare.

Cureni de aer rece se ridicară din ad#ncuri! pe măsură ce tur$o%itu% seaunda în $e&na a$so%ută. ăcoarea era minunată după că%dura umedă a

/un%ei N%esiane.upă primu% ni"e%! orice %umină dispăru. -an $#/$#i în căutarea

oche%ari%or 'ii puse pe ochi. <mediat putu să "adă totu%! de'i în tonuri a%$ 'ineru. <%uminatu% pro"enea de %a %ămpi minuscu%e încastrate în perei.Tur$o%itu% co$ora mereu 'i -an "ă&u muncitorii ap%ecai deasupra posturi%or de %ucru. răme&i de uioare i$roase nepre%ucrate! presărate decrista%e minuscu%e! se ridicau în aa %or.

în ce%e din urmă! după 'ase ni"e%uri! tur$o%itu% se opri! iar -an 'iFuuurh pă'iră de pe p%atormă.

E Ai mai ost p#nă acum pe aici între$ă -an în 'oaptă.G%ana de pe ceaa %ui Fuuurh era &$#r%ită! %a e% ca mustăi%e a%$e de

su$ ochii acoperii de oche%ari. E :u! răspunse toorianu% tot în 'oaptă. Poporu% meu trăie'te pe 'esuri.

:u ne p%ac pe'teri%e. :u ne p%ace $e&na. Fuuurh "a i ericit c#nd pi%otu%"a dori să p%ecăm de aici. :umai cu"#ntu% de onoare a% %ui Fuuurh î% mai

ine în $e&na aceasta roa&nică. E B'ure%! ăcu -an. :o să stăm chiar a'a mu%t. 8reau doar să arunc o

77



pri"ire.= %uă înainte prin a$rică. Sinure%e sunete care se au&eau în sa%a

ca"ernoasă erau #'#ituri%e s%a$e a%e echipamente%or de condiionare aaeru%ui. Pe %#nă perei se în'iruiau mese %uniK iecare repre&enta un postde %ucru! iar muncitorii stăteau pe scaune sau în picioare! în uncie de

anatomia iecăruia. T#năru% o$ser"ă că mu%i erau oameni! a'e&ai peta$urete îna%te! hemuii deasupra mese%or.

Puini ridicară ochii! c#nd -an 'i Fuuurh se apropiară desupra"ehetoru% de ni"e%! o eme%ă de"aroniană îm$%ănită! 'i seidentiicară. Supra"ehetoarea roti $rau% ro'cat cu unhii ascuite!indic#nd ni"e%u%.

E ;ucrătorii mei sunt cei mai iscusii! se %ăudă ea. Tre$uie mu%tă

pricepere ca să măsori 'i să tai număru% de i$re! aste% ca iecare do&ă săconină cantitatea corectă de mirodenii. ste esenia% @ 'i oarte reu @ cai$re%e să ie a%iniate at#t de precis înc#t să se acti"e&e simu%tan atunci c#ndsunt epuse %a %umina din spectru% "i&i$i%.

E Sc%ipstimu% este un minera% între$ă -an. >tiu că se etrae din so%. E Se ormea&ă în mod natura%! pi%otu%e! dar nu 'tim în ce e%. Credem

că sar putea să ai$ă oriine $io%oică! totu'i nu suntem siuri. Se ăse'teîn ad#ncu% tune%uri%or de pe esse% 'i tre$uie etras în $e&nă a$so%ută! a'a

cum este 'i aici. E <ar i$re%e tre$uie introduse întrun anumit e% în io%e%e %or E act. A%inierea incorectă poate determina crista%e%e să se rece între

e%e. acă se înt#mp%ă a'a! e%e se săr#mă întro pu%$ere mai puin potentă6'i mai puin "a%oroasă. Bn muncitor iscusit are ne"oie de o oră ca săa%inie&e corect doar unu% sau două mănunchiuri de sc%ipstim.

E 4ne%e! ăcu -an ascinat. Putem să dăm o raită pe aici Promit cănu "om atine nimic.

E Putei! dar "ă ro să e"itai săi distraei pe %ucrători c#nd a%inia&ămirodenii%e. A'a cum am spus! o răsucire re'ită poate să ruine&e o i$răîntreaă.

E 4ne%e! încu"iină -an.i$re%e de materie primă de sc%ipstim erau comp%et nere! dar! din ceea

ce au&ise despre e%e! -an 'tia că a"eau să stră%ucească a%$astru atunci c#ndse aprindeau în %umina "i&i$i%ă. T#năru% se opri îndărătu% unui muncitor om

'i pri"i ascinat cum separa ire de cu%oarea a$anosu%ui! a%iniindu%e cu ceamai mare ri/ă. ire%e se cur$au în /uru% deete%or omu%ui @ une%e dintre e%e

7H



erau ine ca mătasea! dar etrem de tăioase din cau&a crista%e%or minuscu%e.;ucrătoru% po&iionă un mănunchi de ire incredi$i% de înc#%cite în

ă%ci%e unei menhine micue! apoi începu să separe cu minuio&itate ire%e p#nă ce a%inie structuri%e crista%ine. eete%e i se mi'cau aproape prea rapid pentru a putea i urmărite 'i -an î'i dădu seama că era un meseria' oarte

iscusit6 $a nu! o emeie. 4% uimea aptu% că pe%erinii puteau reu'i ooperaiune care necesita o deteritate at#t de mare. upă cei "ă&use înseara anterioară după încheierea u%tării! $ănuise că! mai mu%t sau mai puin! erau ni'te cretini ără minte. 4n tot ca&u%! a'a păruseră6

;ucrătoarea se o%osi de o pensetă minuscu%ă pentru a desc#%ci un hemrea%mente comp%icat. Strecură "#ruri%e înuste a%e pensetei în hem 'i pri"i cu atenie! pentru a descoperi %ocu% în care micue%e crista%e ascuite se

prinseseră %ao%a%tă. i$re%e de sc%ipstim se încreeau în /uru% m#ini%or ei cani'te tentacu%e "ii! minuscu%e! iar crista%e%e tăioase sc#nteiau. emeiaretrase $rusc m#na! tră#nd! 'i! ca prin minune! hemu% se desc#%ci! iartoate i$re%e se a%iniară perect.

Fai puin una.-an pri"i a%armat cum un ir presărat de muchii ascuite crestă între

deetu% mare 'i arătătoru% emeii. = %inie su$ire de s#ne apăru instantaneudin tăietură 'i -an î'i inu respiraia. C#i"a centimetri mai ad#nc 'i ar i

rete&at tendonu%. emeia 'uieră de durere! apoi murmură ce"a în $a&ică 'i!e%i$er#ndu'i m#na! apăsă pe rană pentru a opri s#nerarea. T#năru%încremeni c#nd îi au&i accentu%. ra de pe Core%%ia,

P#nă atunci nici măcar nu pri"ise emeia! ascunsă de ro$a caenieinormă! cu $oneta trasă mu%t pe capu% cu oche%ari! dar acum î'i dăduseama că era t#nără. Core%%iana ăcu o rimasă! eamin#ndu'i tăietura.ăsuci pa%ma 'i se întoarse pe scaun! in#nd m#na deasupra pode%ei pentruca s#ne%e să nu picure pe postu% de %ucru.

-an 'tia că nar i tre$uit să i se adrese&e! totu'i ea nu %ucra în c%ipaaceea! iar e% se simea înri/orat. T#năra s#nera a$undent.

E Teai rănit! îi spuse. Fă duc so chem pe supra"ehetoare! ca să te $anda/e&e.

ata @ a"ea "#rsta %ui! sau poate era chiar mai t#nără @ tresări u'or! apoiî% pri"i. Chipu% i se distinea ca o ceaă a%$"er&uie su$ oche%ari 'i $onetă!'i părea pa%id ca moartea prin %enti%e%e oche%ari%or cu inraro'u. :ui de

mirare! #ndi -an! dacă stă toată &iua aici! în su$teran! ără să "adă de%oc%umina soare%ui.

79



E :u! te ro! nu! răspunse ea în $a&ică! cu un accent moa%e care denotacă pro"enea din continentu% sudic a% Core%%iei. acă mă "a trimite %ainirmerie! "oi pierde u%tarea.

Se înioră %a #ndu% ace%a! de'i poate că de "ină era răcoarea. -an însu'iîncepuse să simtă riu%! iar e% nu stătuse nemi'cat de at#tea ore ca ata.

Cum re&istau oare pe%erinii! %ucr#nd toată &iua în $e&na înheată E Tăietura arată ur#t! protestă e%. E S#nerarea sa oprit! ridică ata din umeri.întrade"ăr! se oprise. E ar6ata c%ătină din cap! întrerup#ndu%. E 4i mu%umesc pentru ri/ă! dar este un %eac. Se înt#mp%ă mereu.

Cu un &#m$et si%it! ridică m#ini%e 'i -an u c#t pe aici să icnească.eete%e! încheieturi%e 'i ante$rae%e îi erau $ră&date de tăieturiminuscu%e. Bne%e erau cicatrice a%$e! dar mu%te erau răni închise %a cu%oare!recente 'i dureroase.

-an "ă&u de asemenea punctu%ee osorescente între deete%e etei 'i'idădu seama că tre$uiau să ie unii pe carei descoperise pe propriu% săutrup în cursu% dimineii. Pe c#nd pri"ea! un irice% osorescent se etinse $rusc spre tăietura dintre deetu% mare 'i arătător. ata scoase o ec%amaie

înă$u'ită 'i% smu%se. E 4i p%ace s#ne%e proaspăt! ep%ică ea remarc#nd repu%sia e"identă a

%ui -an. Poate să inecte&e o tăietură 'i să te îm$o%nă"ească oarte u'or. E e&ustător! comentă t#năru%. 'ti siură că nu tre$uie săi trate&i

rana E upă c#te "e&i! scutură ea din cap! se înt#mp%ă mereu. Scu&ămă!

dar6 e'ti core%%ian! nui a'a E ;a e% ca tine. Sunt 8N raNo! nou% pi%ot. Pe tine cum te cheamăGu&e%e ei se str#nseră u'or. E :u6 nu ar tre$ui să stau de "or$ă. Tre$uie să mă întorc %a %ucru.Fuuurh! care pri"ise în tăcere! inter"eni pe nea'teptate. E ;ucrătoarea are dreptate. Pi%otu% tre$uie so %ase să se întoarcă %a

muncă. E Gine! amice! am îne%es! "or$i -an 'i apoi adăuă spre atăD Poate că

stăm de "or$ă a%tădată. Cine 'tie! poate %a cină

a c%ătină tăcut din cap 'i re"eni %a postu% de %ucru.Fuuurh îi ăcu semn %ui -an să pornească.

H0



T#năru% ăcu un pas! totu'i continuă să "or$eascăD E Cum "rei! dar6 nu se 'tie niciodată. ;ocu% ăsta nui prea mare! a'a

că p#nă %a urmă tot o să ne înt#%nim. eci6 cum te cheamăata neă iară'i din cap! ără un cu"#nt. Fuuurh m#r#i din undu%

#t%e/u%ui! însă -an rămase %ocu%ui! încăpă#nat.

Core%%iana părea tu%$urată de ameninarea suerată a e%inoidu%ui.Ap%ic#ndu'i un p%asture peste tăietură! rostiD

E Am renunat %a nume%e noastre c#nd am a$andonat toate posesiuni%e%ume'ti pentru sanctuaru% spiritua% a% L%esiei.

rustrarea %ui -an sporea rapid. ata cuno'tea $ine %ocu% 'i! în p%us! era prima persoană de pe p%aneta sa nata%ă pe care o descoperise aici.

E Te ro! spuse e% în timp ce toorianu% î% împinse cu $%#ndee. Tre$uie

să eiste "reun mod prin care să ii ape%ată.îi arătă sur#su% său ce% mai ermecător 'i mai %ini'titor. Fuuurh m#r#iîncă o dată! mai tare! 'i'i de&o%i co%ii.

=chii etei se ho%$ară! "ă&#ndui. E Sunt pe%erin 921! spuse ea repede 'i -an a"u impresia că o ăcuse

doar pentru a% sa%"a pe e% de uria %ui Fuuurh.GodNuardu% î% prinse pe -an de $ra 'i se îndepărtă! tră#ndu% ără

eort.

E Fu%umesc! pe%erin 921! ăcu t#năru% %utur#nd "ese% din m#nă! ca 'icum a i pe /umătate t#r#t de un toorian ar i ost %ucru% ce% mai iresc de pe %ume. Gată cu ire%e ace%ea, = să te caut,

a nui răspunse. C#nd a/unseră %a capătu% a%eii dintre posturi%e de %ucru'i Fuuurh îi e%i$eră în ce%e din urmă $rau%! -an î% urmă ascu%tător!a'tept#nduse %a o mustrare din partea toorianu%ui. Creatura uria'ă păreaînsă satisăcută că -an se conorma acum 'i re"enise %a o$i'nuita sa tăcere precaută.

Pi%otu% aruncă o pri"ire peste umăr 'i "ă&u că t#năra core%%iană eraconcentrată asupra muncii ei! de parcă î% dăduse de/a uitării.

Pe%erin 921! #ndi e%. Fă între$ dacă "oi reu'i "reodată so recunosc6in cau&a oche%ari%or! $onetei 'i a "ederii în spectru% inraro'u! nu a"eaha$ar cum arăta ata! at#t doar că era t#nără.

Stră$ătu tot ni"e%u%! pri"ind a%i %ucrători care a%iniau ire 'i crista%e pentru a i comp%et simetrice. :u mai încercă să stea de "or$ă cu nici unu%.

4n ce%e din urmă! re"eni %a supra"ehetoarea de"aroniană. E upă ce sunt a%iniate mănunchiuri%e! între$ă e%! cine introduce ire%e

H1



'i crista%e%e în io%e E Asta se ace %a ni"e%u% 8. E Atunci mă "oi uita 'i aco%o! &ise -an. Fi se pare ascinant. E A'a este.A'adar procesarea sc%ipstimu%ui de ca%itate se încheie aici! #ndi -an în

timp ce urca împreună cu Fuuurh prin întuneric. Toorianu% muiînă$u'it! protest#nd! c#nd tur$o%itu% se opri %a ni"e%u% imediat superior.

E B'ure%! îi spuse t#năru%. 8reau doar să arunc o pri"ire rapidă.Se p%im$ă pe a%ei! străduinduse c#t mai discret să descopere %ocu% în

care sc%ipstimu% era introdus în io%e%e micue 'i nere pe care %ear irecunoscut orice consumator de mirodenii. C#nd a/unse însă în %ocu%respecti"! simi un ior de de&amăire. Patru pa&nici înarmai stăteau %#nă

$anda ru%antă! pri"ind io%e%e pe care muncitorii %e aduceau în co'uri 'i %erăsturnau. -an simi un curent de aer pe o$ra& 'i'i dădu seama că aco%oeista o unitate de încă%&ire care a%una riu%! e"ident pentru conortu% pa&nici%or.

Patru pa&nici T#năru% mi/i ochii! srede%ind semiîntunericu%. :u! staia'a, Jări ceaa unei mi'cări! dar nu putu să discearnă nimic "reme dec#te"a secunde. upă aceea! pe măsură ce pri"irea i se oca%i&ă! distinsetreptat cu%oarea neru u%eios! ranu%at! de a$ia "i&i$i%ă pe unda%u% tot

neru a% perete%ui de piatră. 4n mi/%ocu% cu%orii ace%eia eistau însă ochi @ patru măre%e ro'uportoca%ii. ăm#n#nd nemi'cat! -an se chinui dinrăsputeri să străpună cu pri"irea prin $e&nă. upă aceea &ări două $%astere! iecare prins de o coapsă neară! p%ină de nei.

QAaraaR! îne%ese e%. QCame%eoni,RAaraa erau o specie etraterestră de pe o p%anetă a%ată în partea opusă

a a%aiei. Gă'tina'ii de pe Aar î'i puteau modiica treptat cu%oarea pentrua corespunde cu cea a unda%u%ui. Capacitatea aceasta îi ăcea oarte reude &ărit! mai a%es în întuneric.

-an au&ise despre ei! dar p#nă atunci nu &ărise nici unu%. rau creaturirepti%iene! ceea ce ep%ica moti"u% pentru care această seciune a a$riciisu$terane era încă%&ită. Fu%te repti%e î'i încetineau mi'cări%e 'i #ndirea dincau&a riu%ui.

T#năru% continuă să cercete&e întunericu% 'i! încetîncet! distinsecontururi%e ce%or doi pa&nici aaraa. A"eau pie%e cu tetură ranu%ată!

m#ini 'i picioare cu heare 'i o creastă mică de pie%e dură în %unu% 'ireispinării. Capete%e %e erau mari! cu proeminene supraor$ita%e su$ care ochii

H2



păreau de două ori mai mici. ee%e a"eau $oturi scurte! iar c#nd una dintrecreaturi î% deschise! se între&ări o %im$ă ro'ie! înustă 'i %ipicioasă! 'i dinia%$i! ascuii. A%tă creastă de pie%e! mai mare! pornea dintre ochi! suia pecre'tet 'i se unea cu cea de pe spate.

4n ciuda aspectu%ui reoi! păreau dotai cu re%ee iui 'i -an decise că

nar i dorit să ai$ă de a ace cu ei. e'i mai scun&i dec#t e%! a"eau umerii%ai 'i cu siurană î% depă'eau mu%t în reutate.

T#năru% otă. ;a re"edere cu P%anu% A,A%ături de Aaraa! cei%a%i pa&nici @ doi rodiani! un mascu% de"oranian 'i

un tIi%e @ păreau %a e% de ioro'i 'i în mod %impede nu era doar unsimp%u aspect eterior. :u erau amorreani! a'a că nu eistau mu%te 'ansede ai putea &ăpăci! deruta! distrae sau duce cu "or$a! ca săi poată

înm#na %ui -an o a"ere în mirodenii. T#năru% ăcu o rimasă 'i porniînapoi spre Fuuurh 'i tur$o%it. >i nu eistă nici un P%an G! #ndi e% ărăche. Cred că "oi i ne"oit sămi c#'ti credite%e în mod cinstit.

:u se #ndise nici măcar o c%ipă că transportu% mirodenii%or prin a%aieera! în sine! o operaiune etrem de i%ea%ă.

Pe%erin 921 ciuu%i din pesmetu% muceăit 'i se strădui să% uite pet#năru% core%%ian pe care% "ă&use mai de"reme. ;a urma urme%or! ea era pe%erin! parte din A$so%ut! totuna cu Bnitatea! 'i %ăsase dea pururi în urmă

preocupări%e %ume'ti de e%u% tineri%or chipe'i. Se a%a aici ca să muncească! pentru a putea i u%tată 'i ca să'i oere ruăciuni%e pentru $inecu"#ntarea Bnităii ca parte din A$so%ut! iar con"ersaii%e cu tinerinumii 8N nu a"eau nici un ro% în asta.

:u putea totu'i să nu se între$e cum arăta e% înapoia oche%ari%or. Cecu%oare de păr a"ea Ce e% de ochi Sur#su% %ui în%orise că%dură în ea! înciuda riu%ui6

Scutur#nd din cap! pe%erin 921 @ mie dor de nume%e meu @ încercă săeorci&e&e amintirea sur#su%ui pie&i' 'i ameitor a% %ui 8N raNo.Tre$uia să se roae! să oere de"oiunea cu"enită.

Tre$uia să acă penitenă iindcă se separase de Bnitate! pentru a nu ia%unată din A$so%ut.

4nsă #nduri%e ne%eiuite continuau să apară nechemate. #nduri6 'iamintiri. % era core%%ian6 %a e% ca ea.

Pe%erin 921 se #ndi %a p%aneta ei nata%ă 'i pentru o raciune de secundă

î'i înădui să 'io amintească! să'i amintească de ami%ia ei. =are păriniiîi mai trăiau ar rate%e

H*



e c#t timp se ăsea aici Pe%erin 921 încercă să'i amintească! însă aicitoate &i%e%e erau %a e%6 muncă! ni'te $ucăe%e de m#ncare neapetisantă!u%tare 'i ruăciuni! apoi somn epui&ant. = &i se contopea în a%ta! iar peL%esia aproape că nu eistau anotimpuri.

8reme de o c%ipă! se între$ă de c#t timp se a%a aici. e %uni e ani Ce

"#rstă a"ea ăcuse riduri încăruniseF#ini%e ei acoperite de cicatrice se ridicară spre runte 'i o$ra/i. Su$

pie%e simi oase%e proeminente. Fu%t mai proeminente dec#t useseră"reodată.

:u ăsi însă nici un rid. :u era $ătr#nă. Poate că sosise doar de c#te"a%uni! nu de ani de &i%e.

C#i ani a"usese c#nd au&ise de L%esia 'i'i "#nduse toate $i/uterii%e ca

să se îm$arce întro na"ă cu pe%erini >aptespre&ece6 de a$ia terminaseu%tima c%asă 'i a'tepta să părăsească p%aneta pentru a urma uni"ersitatea peCoruscant. orea să studie&e6 arheo%oia! cu specia%i&area în arta antică.a! asta usese. Petrecuse chiar două "eri! %ucr#nd %a un sit arheo%oic 'iîn"ă#nd să conser"e comori%e stră"echi.

orise să de"ină custode %a mu&eu.4n copi%ărie! istoria usese dintotdeauna su$iectu% ei preerat. 4i p%ăcuse

să a%e despre ca"a%erii Oedi 'i usese ascinată de a"enturi%e %or. Crescuse

în anii de după ă&$oiu% C%one%or! care o interesase de asemenea. >ina'terea epu$%icii! petrecută cu mu%t! mu%t timp în urmă6

921 suspină 'i înhii un dumicat din pesmetu% înecăcios. Bneori sesimea tu%$urată @ atunci c#nd î'i dădea seama că amintiri%e i se destrămau!că inte%iena părea să i se topească! o dată cu capacitatea de a percepe%umea eterioară. >tia că! în ca%itate de pe%erin! ar i tre$uit să e"ite tot ceeace era mirean! să'i a%une din minte 'i corp satisacia p%ăceri%or trupe'ti.

4n &i%e%e de demu%t! p%ăceri%e 'i distracia însemnaseră centru% "ieii ei.Pe atunci însă "iaa ei nu a"ea un e%! spre deose$ire de pre&ent. 4n &i%e%e dedemu%t! ea p%utise în deri"ă! de %a un %oc %a a%tu%! de %a un su$iect %a a%tu%! de%a o petrecere %a a%ta6

>i totu% usese at#t de %ipsit de sens.Acum "iaa a"ea sens. Acum ea era u%tată. 4n iecare seară! Bnitatea

o $inecu"#nta prin intermediu% preoi%or. u%tarea era moda%itatea decomunicare a A$so%utu%ui cu pe%erinii. ra o eperienă spiritua%ă

proundă6 'i at#t de satisăcătoare6921 aprecie că reu'ise cu succes să'i e%imine din minte amintiri%e

H+



despre 8N raNo 'i &#m$etu% său! a'a că re"eni cu atenia asuprarăme&ii de sc%ipstim6 doar pentru a constata! peste c#te"a minute! că seîntre$a dacă t#năru% o "a căuta rea%mente! dacă "a încerca să "or$ească dinnou cu ea6

Se îniora în permanenta răcoare umedă 'i se strădui din răsputeri să%

uite pe 8N raNo 'i tot ceea ce sim$o%i&a e%64n seara aceea! -an nu participă %a s%u/$ă! ci se antrenă %a simu%ator. ra

prima sa oca&ie de a c#'tia o p#ine cinstită 'i nu "oia să se acă de r#s.>tia că cetăenii se p%#neau că tre$uie să muncească din reu 'i se #ndisecă munca din reu era arania succesu%ui. ra ade"ărat că 'i cer'etoria!urti'auri%e! spareri%e 'i în'e%ătorii%e necesitau rec"ent timp 'i eorturiconsidera$i%e! totu'i -an 'tia cum"a că nu se putea ace o comparaie.

A'e&#nduse %a simconso%a din dormitoru% său! t#năru% începu să treacăîn re"istă sistemu%! acces#nd ceea cei era disponi$i%. Teroen&a se inuse decu"#nt 'i simu%ări%e useseră încărcate. -an %e scană! %e a%ese pe ce%e cucare dorea să se antrene&e 'i comandă sistemu%ui săi preătească c#te"asec"ene. A"u ri/ă să speciice inc%uderea de tur$u%ene atmoserice întoate eerciii%e.

idică apoi ochii spre Fuuurh! care stătea în picioare! pri"indu%. E 8a tre$ui să mă antrene& pentru un timp! îi spuse. Poi proita 'i să

aci ce dore'ti.Fuuurh c%ătină din cap. E Fuuurh nu% %asă sinur pe pi%ot. ste împotri"a ordine%or. E Cum "rei! str#nse -an din umeri. u nu te o$%i.GodNuardu% î% pri"i ne%ini'tit cum î'i pune "i&icasca! întrerup#nd stimu%

input din rea%itatea încon/urătoare 'i apoi se cup%ea&ă %a un &$or deantrenament care era perceput eact ca unu% ade"ărat. Toorianu% nu sesimea în %aru% său în prea/ma tehno%oiei.

-an se aundă în antrenament 'i! peste c#te"a minute! simu%atoru% î'iatinsese unu% dintre scopuri%e principa%e @ t#năru% uitase că era o simu%are.ra con"ins că pi%ota rea%mente! că &i&aa cu "ite&ă mare prin c#mpuride asteroi&i! prin atmosera N%esiană 'i aso%i&a cu ade"ărat în tot e%u% decircumstane potri"nice.

Părăsi simu%atoru% după două ore! după ce a"usese succes în aso%i&area!&$oru%! deco%area 'i eectuarea tuturor mane"re%or posi$i%e cu na"eta pe

care a"ea so pi%ote&e a doua &i spre Co%onii%e 2 'i *. e asemenea!re"ă&use comen&i%e na"e%or de transport pe care a"ea să %e o%osească%a

H5



8isu% N%esian începuse montarea comen&i%or manua%e @ 'i a%e iahtu%ui pri"at a% %ui Teroen&a.

e/a! scurta &i N%esiană era pe terminate. Fuuurh moăia pe scaun! darse tre&i instantaneu în c%ipa c#nd -an î'i întinse $rae%e! de&morindu%e. 4% pri"i pe toorian 'i reretă că era at#t de a%ert. A"ea să ie oarte diici% să

întreprindă raita nocturnă pe care o inteniona.Fuuurh pă'ea a%ături de pi%ot! înc#ntat că acesta suerase să meară %a

popotă pentru o cină t#r&ie. Toorianu% era mereu %ăm#nd. asa %uio$i'nuia să "#ne&e 'i să ucidă! iar apoi să împartă prada! aste% înc#t carnea proaspătă constituia o componentă permanentă a dietei %or. Aici tre$uia săse mu%umească cu carne decone%ată.

înainte ca pi%otu% să intre în "iaa %ui! usese %i$er să intre %a răstimpuri în

/un%ă 'i să "#ne&e! pentru a'i menine heare%e @ 'i re%ee%e @ ascuite.ucea doru% mosothei sa%e! ducea doru% &$oru%ui prin "ă&duh pespinarea ei 'i percepia mu'chi%or puternici ai aripi%or propu%s#ndui princeruri%e Tooriei.

Fuuurh otă. Pe Tooria! ceru% a"ea o cu%oare a%$astru"er&uie "ie!mu%t dierită de a%$astrucenu'iu% spă%ăcit a% $o%ii N%esiane. ucea doru%ceru%ui. A"ea oare să% mai re"adă "reodată! a"ea să mai &$oare pemosotha %ui spre amuru% purpuriu! prin irmamentu% "iu co%orat

Preoii î% con"inseseră să semne&e un contract pe 'ase %uni pentruser"icii de pa&ă 'i e% î'i dăduse cu"#ntu% de onoare că% "a respecta. A"eausă treacă mu%te &eci de &i%e înainte de a'i putea re%ua căutarea %ui FrroI.

Toorianu% î'i reaminti în #nd $%ana ei crem cu duni portoca%ii 'i ochiia%$enstră%ucitor. rumoasa FrroI, ăcuse parte din "iaa %ui de at#tatimp! înc#t necunoa'terea %ocu%ui unde se a%a î% srede%ea ca o rană. =aresă i re"enit pe Tooria Să se i întors pe p%aneta %or! a'tept#ndu% peFuuurh

4'i dori să i putut epedia un mesa/ spre p%aneta sa nata%ă pentru aîntre$a dacă FrroI se întorsese! dar mesa/e%e interste%are erau etrem descumpe 'i preu% unuia ar i însemnat a%te două %uni de muncă pe L%esia.

Totu'i6 #ndi Fuuurh poate că întrunu% dintre transporturi%e %or demirodenii spre :ai -utta! pi%otu% a"ea săi înăduie să trimită un mesa/.Toorianu% nu se încredea îndea/uns în preoii N%esiani pentru a epedia unmesa/ de aici.

Pi%otu% părea un tip de trea$ă! pentru un om! re%ectă Fuuurh. %ume!iute! mereu în căutarea unei moda%ităi de a oco%i %ei%e! dar oamenii erau

H?



de ce%e mai mu%te ori a'a. Ce% puin acceptase dominarea %ui Fuuurh ca'e de haită. usese inte%ient din partea %ui. 4n e%u% ace%a a"ea să trăiascămai mu%t6

Fuuurh spera cu ade"ărat că pi%otu% "a continua să ie inte%ient! îi p%ăcea de e% 'i nar i dorit să ie ne"oit săi acă "reun rău.

acă însă pi%otu% ar i încercat să înca%ce reu%i%e! Fuuurh nar i e&itatsă% rănească! $a chiar să% ucidă. Teroen&a îi dăduse ordine c%are 'itoorianu% a"ea să %e îndep%inească pe c#t putea mai $ine. 4'i dădusecu"#ntu% de onoare! iar pentru rasa %ui ace%a era %ucru% ce% mai importantdin Bni"ers.

Toorianu% î'i nete&i a$sent mustăi%e 'i $%ana acia%ă! spun#ndu'i cădacă pi%otu% nu ăcea "reo prostie! totu% a"ea să ie $ine.

R/+3*AILH7



4IR*DNIIL*RA doua &i! -an &$ură cu na"eta N%esiani%or %a Co%onii%e 2 'i *. escoperi

că îi p%ăcea rea%mente să pi%ote&e na"e mai mari 'i că o ăcea perect. <&$utisă c#'tie c#te"a minute sup%imentare %a întoarcerea spre Co%onia 1 'i a"uaste% timp să practice &$oru% %a a%titudine /oasă! co$or#nd na"eta at#t demu%t! înc#t partea ei "entra%ă aproape că atinse "#ruri%e ar$ori%or din /un%ă. A%ături! în scaunu% copi%otu%ui! Fuuurh a%terna între înc#ntare 'iroa&ă! pe măsură ce a"ea parte de pica/e! tonouri 'i chiar %upinurieecutate cu "ite&ă maimă. -an se simea în e%ementu% său! eectu#ndmane"re pe care anterior %e încercase numai în simu%ări. T#năru% se pomeni

răcnind de înc#ntare! dea dreptu% surescitat.Ca u%timă mane"ră dedicată &$oru%ui de preci&ie! -an eecută un pica/

întrun canion săpat de un r#u! trec#nd at#t de aproape de pereii din st#ncă!înc#t Fuuurh ur%ă! închise ochii 'i reu&ă săi deschidă. C#nd se înă%arădin nou în ceru% %i$er! -an u ne"oit săi scuture $rau% 'i să% asiure înmod repetat că terminase antrenamentu% pentru &iua aceea.

E Fuuurh este siur că pi%otu% este ne$un! rosti etraterestru%deschi&#nd precaut ochii 'i îndrept#nduse în scaun. Fuuurh &$oară pemosotha %ui acasă! dar nu a'a. Fosothe%e au minte 'i nu &$oară a'a. >iFuuurh are minte. Pi%otu% tre$uie săi promită %ui Fuuurh că no să mai&$oare ne$une'te.

4% pri"i ruător. E 8e&i tu! Fuuurh! rep%ică -an co$or#nd %in pe pista de aso%i&are din

Co%onia 1! eu tre$uie să eerse& %a iecare oca&ie care mi se i"e'te, >tii6 @e&ită! apoi decise săi spună o parte din ade"ăr @ am eaerat puin c#nd i

am spus %ui Teroen&a despre eperiena mea de &$or. Sunt rea%mente un pi%ot campion! ăstai ade"ăru%! dar6 tre$uie să eerse& cu na"eta asta 'i cuna"e mai mari. Simu%atoare%e sunt oarte $une! dar nu se pot compara curea%itatea.

Fuuurh î% pri"i pre%un 'i direct! apoi încu"iină din cap. E Fuuurh îne%ee. Pi%otu% "rea ca Fuuurh să nui spună asta %ui

Teroen&a E Cam a'a ce"a! ăcu -an. Pot a"ea încredere în tine

Toorianu% î'i m#n#ie #nditor mustăi%e e%inoide a%$e. E At#ta timp c#t pi%otu% nu ace accident! Fuuurh nu "or$e'te.

HH



E Fi se pare corect! amice! sur#se -an.C#nd e% 'i Fuuurh co$or#ră pe rampa na"ei! 8erati% îi a'tepta su$

p%oaia torenia%ă. -an începuse de/a să se o$i'nuiască cu potopu% &i%nic!de'i că%dura umedă continua să% o$osească.

E Fare%e Preot dore'te să te "adă imediat! pi%ot raNo! rosti 8erati%.

Sacredotu% îi conduse pe t#năr 'i $odNuardu% acestuia %a apartamentu% persona% a% Fare%ui Preot! care ocupa o poriune mare din ni"e%u% su$terana% Centru%ui Administrati". upă ce 8erati% tastă coduri%e de acces 'itrecură prin u'i%e du$%e mari! pătrun&#nd în sanctuaru% Fare%ui Preot! -annu'i putu stăp#ni un %uierat înceti'or de uimire.

E rumos %oc, E Aceasta este a%eria de artă a Fare%ui Preot! spuse 8erati%. ste un

co%ecionar pasionat 'i oarte m#ndru de rarităi%e %ui. E Are 'i moti"! încu"iină sincer t#năru%.Sa%a era de peste &ece ori mai mare dec#t apartamentu% său de %a primu%

ni"e%. Pe mese! raturi 'i în "itrine erau epuse comori 'i antichităi dintoată a%aia. Scu%pturi de pe o du&ină de p%anete! picturi 'i a%te o$iecte deartă se ăseau printre arme antice $oat împodo$ite. Pe perei at#rnautapierii. Co"oare de o rumusee deose$ită erau acoperite de c#mpuri deoră protectoare! în care se aundau picioare%e.

Pietre semipreioase ornau co%ecii%e de %aute 'i a%te instrumentemu&ica%e. Stic%e cu %ichioruri dintre ce%e mai rare în a%aie eraususpendate întrun ste%a/ cu re%ieuri aurii.

Pe -an î% urnicau rea%mente deete%e pe timpu% c#t tra"ersară a%eria.acă a' putea răm#ne cinci minute sinur aici! a' i aran/at pe "iaă, #ndie% "isător! încetinind pasu% ca să eamine&e un drree%$ scu%ptat din heaă"ie. Ficua statuetă era acoperită cu un strat de pra! care se ridică în aer!st#rnit de respiraia t#năru%ui! 'i -an strănută sonor.

Prăuit sau nu! %ocu% ăsta "a%orea&ă c#te"a a"eri. acă a'6Se"er! -an î'i reaminti că începuse o "iaă nouă 'i că în &iua de a&i era

un cetăean onest! care muncea din reu.8erati% îi conduse prin a%tă u'ă de securitate în apartamentu% persona% a%

Fare%ui Preot. 8i&itatorii ură introdu'i în ca$inetu% acestuia de un $ătr#nma/ordom &isian! pe care Teroen&a î% numea anar Tos. Jisianu% eraumanoid! dar a"ea pie%e "erde 'i &$#rcită! care at#rna în a%duri %acide su$

$ăr$ia te'ită. =chii săi portoca%ii erau %ăcrimo'i 'i ornăia constant! de parcă ar i a"ut sinusuri%e inectate. Pro$a$i% căi a%eric %a prau% de aici!

H9



#ndi -an.Fare%e Preot %e ăcu semn %ui -an 'i Fuuurh să ia %oc. E Fă $ucur că ai "enit! pi%ot raNo. e %a Co%onii%e 2 'i *! am au&it

%ucruri $une despre &$oruri%e ta%e. A&i droidu% medica% ia prescris ce%ui%a%t pi%ot! Oa%us :e$%! un concediu medica% pe termen ne%imitat! a'a că de acum

înainte îi "ei %ua %ocu% pe transporturi%e interste%are.-an încu"iină din cap! străduinduse să nu'i trăde&e a#area. E Perect! domnu%e. 8oi respecta proramu%. C#nd tre$uie să p%ec E Poim#ine! răspunse Teroen&a. esiur! Fuuurh te "a însoi. E Care sunt încărcătura 'i destinaia! domnu%e E 8ei ace /onciune cu o na"ă de pe :ai -utta %a coordonate%e pe care

%e "ei căpăta în momentu% p%ecării. Securitatea este esenia%ă! a'a cum sunt

siur că poi să îne%ei. 4n trecut am a"ut pro$%eme cu piraii.Teroen&a %uă o creatură minuscu%ă 'i inertă de pe o ta"ă întinsă dema/ordom 'i ăcu o pau&ă! ca so înhită.

E ;ai antrenat pe Fuuurh ca tunar! pi%ot raNo E Aăă! nu6 nu încă! domnu%e. E Te ro so aci. Bn pi%ot $un tre$uie să ie preătit pentru orice

e"entua%itate! nu E a! domnu%e. 8oi a"ea ri/ă de asta. Care "a i încărcătura

E 8ei transporta carsunum procesat 'i "ei pre%ua o încărcătură de rN%%nepre%ucrat! adus de pe N%oth.

E :a"a cu care mă înt#%nesc este de pe :ai -utta E act.

*

Teroen&a nu intră în amănunte! a'a că -an a$andonă su$iectu%! hotăr#ndsă ină urechi%e %ar deschise. Simea că Fare%e Preot nui spusese totu%!dar nu se ăsea dee% întro po&iie în care să so%icite cunoa'terea tuturordeta%ii%or.

T%anda ti% se %ăsă pe spate pe masi"e%e sa%e mem$re posterioare 'i indicădin $rae%e micue spre u'a prin care intraseră -an 'i Fuuurh.

E Am îne%es că ia p%ăcut a%eria mea de artă E acă mia p%ăcut -an putea să "or$ească acum cu toată sinceritatea.

ste etraordinară! domnu%e, At#tea comori %ao%a%tă nam "ă&ut dec#t înmu&ee,

90



E Specia mea are o durată mare de "iaă! %a e% ca "erii no'tri! huttii.Co%ecione& de sute de ani standard6 de mai mu%t timp dec#t tu! pi%otu%e!îi poi imaina %a tinereea ta.

E Fiar p%ăcea rea%mente so "i&ite& c#nd"a pe înde%ete. E eret că nu are o stare demnă de a i "i&itată! "or$i Teroen&a cu

părere de rău. e'i $ucătar ece%ent 'i ser"itor eicient! anar Tos nudeine instruirea necesară pentru a întreine o co%ecie de artă! cu at#t mai puin de ai a%cătui un cata%o 'i de a aran/a totu% a'a cum se cu"ine. <ar eusunt prea ocupat ca să am timp de a'a ce"a. Creatura uria'ă ăcu un estscurt din m#nuă. Astai tot deocamdată. :e "edem %a întoarcere! pi%otraNo.

E a! domnu%e.

-an se scu%ă 'ii ăcu semn %ui Fuuurh. <e'iră! escortai de 8erati%.A/un'i în aara c%ădirii! Sacredotu% p%ecă întro misiune proprie!%ăs#ndui sinuri. -an î'i pri"i ceasu%! apoi se uită spre soare%e a%at în "est.

E 4n seara asta! îi spuse toorianu%ui! încep să te antrene& pentru postu%de tunar! dar deocamdată cred că merităm o pau&ă. e apt! ar i momentu%să "i&ităm teritoriu% cantine%or unde măn#ncă pe%erinii. -aide,

E e ce între$ă Fuuurh. Pi%otu% nu "rea ssă măn#nce m#ncarea pe%erini%or. Pi%otu% 'i Fuuurh măn#ncă în popotă6 capătă m#ncare $ună!

nu %ături.-an c%ătină din cap 'i porni pe cărarea care trecea prin /un%ă spre &ona

re&er"ată pe%erini%or. E :u "reau să măn#nc cu pe%erinii! amice! ep%ică e%! ci doar să

"or$esc cu unii dintre ei. Gănuiesc că %a cină sunt toi aco%o 'i o6 îi potăsi mai u'or pe ei.

E Pe ei repetă Fuuurh. C#t de mu%i înseamnă ei E Păi6 ei $ine! "e&i tu6 începu -an! apoi se opri r#n/ind %ar 'i

recunoscu. :umai unu%! pe%erin 921! cea cu care am "or$it ieri. A'! "rea să"ăd cum arată în rea%itate.

Fuuurh încu"iină din cap. E Ah! da6 Fuuurh îne%ee oarte $ine ce dore'te pi%otu%.-an simi căi ia oc chipu% 'i u mu%umit că toorianu% nu identiică

reacia aceea ca semn de st#n/enea%ă. E >tii! amice! ăcu e% schim$#nd de%i$erat su$iectu%! tu "or$e'ti destu%

de $ine $a&ica pentru cine"a care a în"ăato de nici un an. istă totu'i o parte de "or$ire pe care încă nu o stăp#ne'ti! 'i anume pronume%e. :u mă

91



#ndisem niciodată că "oi /uca ro%u% dască%u%ui! dar astai situaia6Cei doi porniră împreună pe potecă! iar -an începu %a$orios să ep%ice

reu%i%e ramatica%e ce u"ernau o%osirea pronume%or.

upă ce a/unseră în reectoriu. -an 'i Fuuurh stră$ătură &ona uria'ă

dedicată ser"irii mesei. Pi%otu% pri"ea de %a un chip %a a%tu%! între$#ndusedacă ar i pututo recunoa'te pe ată ără oche%ari! în %umină norma%ă. Păru%ei usese acoperit de $onetă! a'a că nu 'tia nici măcar dacă era $runetă sau $%ondă.

<ui pasu%! d#ndu'i seama că cina se apropia de s#r'it 'i tot nu o ăsise.Poate că nu era aici. Poate că m#nca în a%tă serie! a'a cum au&ise că procedau unii pe%erini. % însă apreciase că ma/oritatea umanoi&i%or m#nca

în această serie6Biteo. a este, -an nu era nici măcar siur cum 'tia asta6 dar sesimea a$so%ut con"ins! ca 'i cum ata ar i purtat %a #t o p%acardă pe carescria P;<: 921.

4n %umina norma%ă! putea "edea că era îna%tă 'i &"e%tă @ de apt! aproapes%a$ă. Pomeii o$ra/i%or i se re%ieau proeminent! iar ochii păreau 'i maimari dec#t erau de apt! din cau&a chipu%ui ascuit 'i ecesi" de pa%id.

S%a$ă sau nu! era drăuă. :u era o rumusee c%asică! deoarece a"ea

mai%aru% puin prea %at 'i pătrat! 'i nasu% puin prea %un pentru a'a ce"a!dar drăuă6 cu siurană,

921 a"ea ochi a%$astru"er&ui mari! ene nere! %uni! 'i pie%e a%$ă ără pori. C#te"a 'u"ie de păr scurt! c#r%ionat! scăpaseră de su$ $oneta de pe%erin 'i -an "ă&u că erau ro'uaurii @ cu%oarea amuru%ui core%%ian întro&i senină.

e o$icei! reectoriu% era destu% de tăcut. Pe%erinii nu "or$eau mu%t!iind o$osii de &iua de %ucru în a$rici! 'i a'teptau u%tarea! în mod u&ua%însă m#ncau în rupuri.

921 era comp%et sinură.-an o "ă&u piu%ind prin m#ncare 'i! după o pri"ire aruncată

amestecu%ui neapetisant de terci iert! %eume oi%ite 'i %ipie din aruria ei!no în"inui. F#ncarea mirosea nep%ăcut! aproape acru. -an str#m$ă dinnas! trase scaunu% din aa etei 'i se a'e&ă! "a con'tient de pre&ena %uiFuuurh! care se re&emase de perete ără să% scape din ochi.

921 @ TGB< so con"in sămi spună nume%e ei ade"ărat @ ridicăruntea 'i ochii ei turcoa& se di%atară $rusc c#nd î% recunoscu. -an u

92



etrem de înc#ntat 'ii &#m$i. E Sa%ut, Team ăsit din nou! "e&ia î% iă cu ochi mari! apoi re"eni cu pri"irea în arurie. -an se ap%ecă

spre ată. E Ce a"ei %a cină ecunosc că narată prea ro&a"! totu'i ar i $ine să

aci mai mu%t dec#t să p%im$i m#ncarea prin arurie.ata c%ătină din cap. E Te ro6 p%eacă. %asu% era cu puin mai mu%t dec#t o 'oaptă. :u ar

tre$ui să "or$esc cu tine. :u aci parte din Bnitate. E Ga da! rep%ică -an. At#t doar că ai putea spune că sunt o Bnitate

ce"a mai indi"idua%ă.ura %ui 921 &"#cni u'or 'i -an se tre&i dorindu'i să o poată ace cu

ade"ărat să &#m$ească. E :u 'tii despre ce "or$e'ti! pi%ot raNo! murmură ea. Fă tem că estee"ident.

E Atunci con"erte'temă! &ise -an. Am mintea deschisă. Poate că mă poi con"erti.

Sur#se! înc#ntat că o ăsise 'i că ata ce% puin îi "or$ea.921 scutură iară'i din cap. E Pi%otu%e! mă tem că e'ti mu%t prea necredincios.

-an se întinse peste masă 'i îi apucă m#na pe care 'io rănise. E Spunemi 8N! &ise e% împotri"induse impu%su%ui ne$unesc de a'i

spune nume%e ade"ărat. Cei ace m#na 8reun eect nep%ăcut după &iuade ieri

C#nd o atinsese! ata se încordase! parcă ata să'i retraă $rau%! apoi!c#nd o între$ă despre tăietură! se re%aă.

E Se "indecă! îi răspunse conirm#nd ceea ce "ă&use 'i e%! dar "a maidura.

E :ui u'or să munce'ti toată &iua aco%o! în su$teran! în ri 'iîntuneric. :ai preera să aci ce"a mai6 u'or

E e pi%dă E :u 'tiu6 ;a ce te pricepi Ce ai studiat E i $ine! ăcu ea sun#nd u'or "isător! c#nd"a doream să iu custode de

mu&eu. <ntenionam să studie& arheo%oia 'i 'tiu destu%e în pri"ina asta. E ar în %oc săi urme&i studii%e! ai "enit aici! hici -an.

E a! răspunse 921. 8iaa aceasta mă împ%ine'te spiritua%. 8iaadinainte era oa%ă 'i %ipsită de îne%es.

9*



-an 'o"ăi. E e unde 'tii că în"ăături%e cu care "ă îndoctrinea&ă aici sunt ce%e

corecte 4n a%aie eistă mu%te re%iii.a că&u pe #nduri! apoi! în ce%e din urmă! rep%icăD E iindcă atunci c#nd suntem u%tai mă simt oarte aproape de

Bnitate. ste un moment mistic. Fă simt în Bnitate cu A$so%utu%. Suntsiură că preoii tre$uie să ie dăruii cu har di"in! pentru a putea să oere pe%erini%or 'ansa de a i u%tai.

E -m! mormăi -an. Pare ca 'i cum ar merita să încerc 'i eu. :ici mort! #ndi e%! dar î'i camu%ă cu atenie ade"ărate%e sentimente. E Poate că ar tre$ui so aci! spuse ata. Acum este timpu% să pornesc

spre A%taru% ăăduie%i%or. Poate că "ei i 'i tu $inecu"#ntat! prin primirea

u%tării. E :u se 'tie niciodată! încu"iină -an. Pot să te conduc p#nă aco%oa sur#se u'or! cu pri"irea p%ecată. E a.Porniră împreună pe poteca din /un%ă! unu% %#nă a%tu%! printre pe%erini!

cu Fuuurh urm#ndui îndeaproape. -an încercă să ducă o con"ersaie!dar 921 tăcea. C#nd a/unseră %a A%tar! -an nu se retrase în spate! ci rămase%#nă ea! în mi/%ocu% rupu%ui de credincio'i.

E :u ar tre$ui să stai aici! 'opti ata. ste e"ident că nu e'ti pe%erin. E acă se p%#ne cine"a! spunei că sunt pe%erin candidat! ăcu -an

încerc#nd so tachine&e cu $%#ndee! însă 921 nu intră în /oc.ăcu o rimasă 'ii întoarse spate%e! concentr#nduse asupra ceremoniei.Teroen&a 'i cei%a%i preoi inură mu%imii de credincio'i o s%u/$ă care

părea identică cu cea %a care -an participase anterior. e data aceasta!t#năru% nu a"u pro$%eme deose$ite în a re&ista eecte%or eu%tării! răm#n#ndcu mintea perect %impede pe toată durata ei. = pri"i în tot ace% timp pe921! &ări eta&u% de pe aa ei 'i! în sinea %ui! c%ătină nedumerit din cap.Cum poate să cadă pradă aiure%ii ăsteia ridico%e, se miră e%. 4n mod e"ident!este inte%ientă. e ce nu poate să "adă că! indierent în ce e% ar proceda preoii! este o 'mecherie! nu un har di"in

Pri"i tu%$urat c#nd 921 că&u pe so% pentru a primi u%tarea! apoi sehemui %#nă ea în "reme ce se &"#rco%ea pe păm#nt. ste de mirare! se#ndi! că nu ace "reunu% o cri&ă de inimă. upă ce momentu% u%tării

trecu 'i preoii p%ecaseră! o a/ută să se scoa%e în capu% oase%or. ata îi&#m$i! de'i 'ters.

9+



E Te simi $ine o între$ă înri/orat. <ndierent care ar i ost ce%e%a%teeecte i&ice 'i emoiona%e a%e ei! u%tarea părea săi secătuiască pe pe%erini. :u arăi prea $ine.

E Fă simt perect! răspunse ea continu#nd să tremure 'i străduindusesă se ridice.

-an o prinse iute 'ii oeri $rau% %ui erm. E Fu%umesc! murmură ata încă ##ind. = sămi re"in imediat. E Te conduc înapoi! %a dormitor! &ise pi%otu%. Pentru orice e"entua%itate.

Pari s%ă$ită.a nu se împotri"i c#nd o prinse de $ra 'i porniră înapoi pe potecă.

4ncepuse să se întunece de acum! iar L%esia nu a"ea un sate%it natura%. -ande a$ia distinea cărarea! însă 921 î'i scoase oche%arii cu "edere în

inraro'u dintrun $u&unar a% ro$ei 'ii puse pe ochi. ata î% conduse! dart#năru% o inea de m#nă ca să nu se c%atine. E uci "reodată doru% Core%%iei o între$ă. E :u! rep%ică ea! însă era! e"ident! o minciună. ar tu E :u duc doru% oameni%or! răspunse sincer -an! ci a% p%anetei. Core%%ia

este un %oc rumos. intotdeauna miam dorit să mer %a ocean! totu'i nama"ut niciodată oca&ia. Tu ai ost "reodată %a ocean

E a6 răspunse 921 încet ca 'i cum între$area iar i readus amintiri

%a care nar mai i dorit să se #ndească. E Ai ami%ia aco%o E a6>o"ăi! apoi adăuăD E Ce% puin! a'a cred. :am mai "or$it cu ei de aproape un an. E e atunci e'ti aici E a.Ferseră o "reme tăcui prin $e&na umedă 'i înă$u'itor de ier$inte. -an

era perect con'tient de $rau% pe care% simea su$ m#neca %ară a ro$ei.=ase%e erau cam prea apropiate de pie%e! totu'i carnea în sine era ca%dă!moa%e 'i oarte eminină.

E A'adar intenione&i să răm#i aici pentru totdeauna între$ă e% dupăce un rup mic de pe%erini îi depă'i! c%ătin#nduse! în întuneric. Sau estedoar ce"a temporar

E Temporar

4ntoarse capu% spre e% 'i t#năru% de a$ia îi putu distine pata a%$urie aeei! acoperită în partea superioară de $anda neară a oche%ari%or.

95



E Cum să ie doar temporar oresc să s%u/esc Bnitatea! să ac partedin A$so%ut! pe "ecie.

E Aha! ăcu -an. Păi6 'tii6 mă #ndeam %a chestii de e%u%6 săiu$e'ti! să că%ătore'ti! poate să te sta$i%e'ti unde"a întro $ună &i 'i să aicopii6

E :oi am renunat %a enu% acesta de %eături în c%ipa c#nd am de"enit parte din A$so%ut! răspunse ata! totu'i în "ocea ei se simi o undă dereret.

E Păcat6ără nici un a"ertisment! începu să p%ouă &dra"ăn 'i! în ciuda că%durii!

-an o simi pe 921 înior#nduse u'or. Scoase din $u&unar un ponchoimpermea$i% 'i% întinse peste am#ndoi. Ferseră mai departe! str#n'i su$ e%!

cu trupuri%e atin#nduse. -an era con'tient de pre&ena %ui Fuuurh careiurma %a o depărtare discretă. Gietu% de e%. etestă să se ude6idică puin %asu%! pentru a se ace au&it peste răpăitu% p%oii. E >tii! nu pot săi spun mereu 921. acă "om i prieteni! tre$uie sămi

spui care îi este nume%e. E Cine a &is că "om i prieteni E A'a simt eu! &ise -an 'ii &#m$i 'tiind că ea î% putea "edea în $e&nă.

Sunt ire&isti$i%! c#nd mă străduiesc.

E 'ti trua'! asta e'ti! rep%ică ata sun#nd pe /umătate iritată! pe /umătate amu&ată. Trua'! încre&ut! aroant6 nesuerit6 se opri 'i chicoti.

-an î'i dădu seama că era prima dată că o au&ea r#&#nd. E Te ro! te ro! continuă, protestă e% în %umă 'i i&$ucni în r#s. Fă

topesc după comp%imente%e emei%or. Sunt o mu&ică pentru urechi%e me%e.ra înc#ntat so audă at#t de p%ină de "iaă. E Sunt o$osită! spuse ea 'i "ese%ia de moment i se risipi ca p#c%e%e

&ori%or. Am a/uns %a dormitor. 4i mu%umesc că mai condus6 pi%otraNo.

inspre erestre%e dormitoru%ui se proiecta un cerc de %umină s%a$ă 'i-an se opri %a marinea %ui! aste% înc#t so poată "edea pe ată! dar ără ai comp%et %uminai pentru e"entua%ii pri"itori indiscrei.

E :umi spune pi%ot! îi reaminti! ci 8N.a încercă să se retraă un pas! îndepărt#nduse! dar t#năru% î'i întei

str#nsoarea pe $ra! ără so $rusche&e! însă nici înăduindui să se

desprindă. E 8N! da

9?





deetu% mic pi%otarea interste%ară! nui a'a E :u este a'a! î% corectă toorianu%. Am citit cartea pe care pi%otu% ia

dato %ui Fuuurh @ se opri @ ăăă! inie! 'i nu a'a se "or$e'te corect $a&ica.

E >i nu merit o stea de aur pentru că am a/uns eact în punctu% de

rende&"ous E Fu%t mai $ine dec#t prima dată! comentă Fuuurh reerinduse %a

primu% %or &$or interste%ar care a"usese %oc cu trei săptăm#ni în urmă.-an ăcuse o eroare inimă în proramarea na"ica%cu%atoru%ui 'i 8isu%

ie'ise din hiperspaiu %a trei parseci de %ocaia dorită! iind ne"oit să maiacă un sa%t hiperspaia% pentru a a/une în po&iia corectă.

E -ei! protestă e% acum! atunci a ost prima mea ie'ire, >i nu eram eu

de "ină că ecranu% ia'a de "echi înc#t cira H pare ?. E Pi%otu% sa descurcat mai $ine de atunci! încu"iină Fuuurh. A%doi%ea 'i a% trei%ea &$or au ost $une.

E Cum să nu ie mormăi -an. Sunt $un! Fuuurh6 sunt rea%mente $un. ac prinsoare că a' i în stare să trec eamene%e de a$so%"ire %aAcademie! chiar acum. A%te c#te"a %uni de practică 'i a' i rea%mente ata.

E ;ui Fuuurh6 Toorianu% se opri! apoi re%uăD Corecie! mie îmi "a%ipsi pi%otu% c#nd "a p%eca.

E >i eu o săi duc doru%! amice! rosti sincer t#năru%. ar nui aceri/i! putem6

8isu% N%esian se cutremură "io%ent 'i un &ănănit puternic re"er$eră princarcasa meta%ică.

E Ce6-an apăsă u%erător o serie de $utoane! acti"#nd "ideoecranu% dorsa%. E Fuuurh! nea %o"it ce"a, E Asteroid sueră toorianu%.Jan, E :u, răcni -an ho%$#nduse neîncre&ător %a "ideoecran. ouă na"e,

Tre$uie să ie pirai, Treci în ture%ă,Pe c#nd pri"ea ecranu%! na"a din dreapta %ansă a%tă sa%"ă. E 3inte $ine,Fuuurh! care î'i scosese centuri%e de protecie 'i se ridicase pentru a

porni spre ture%a tunaru%ui! ur%ă c#nd sa%"a &ănăni din nou pe u&e%a/!

trimi#ndu% înapoi în scaun! cu o "io%enă care anuna destu%e "#nătăi.G%estem#nd! -an "iră mu%t 8isu% %a $a$ord. Cine erau indi"i&ii aceia

9H



e o$icei! piraii trăeau sa%"e de a"erti&are 'i cereau na"ei atacate să se predea. =$iecti"u% %or era să ure încărcătura! să preia comanda na"ei 'i să păstre&e echipa/u% în "iaă! pentru a% "inde pe piaa de sc%a"i. istruereasau a"arierea na"ei 'i uciderea echipa/u%ui nu erau renta$i%e.

E Fuuurh, P%eacă o dată, = să ne atomi&e&e, Am pierdut de/a un

ecran,C#nd toorianu% se ridică din scaunu% de copi%ot 'i se împ%etici aară din

ca$ină! a%te două sa%"e 'terseră 8isu% N%esian. 3intesc motoare%ehiperpropu%sii%or, 8or să nu mai putem mane"ra,

-an eectuă un tonou disperat! răsucind na"a pe o parte! %a timp pentru ae"ita a%tă sa%"ă care aproape îi p#r/o%i partea "entra%ă 'i iar i detonatmie&u% eneretic Uuade.

Acce%eră $rusc! încerc#nd să se îndepărte&e c#t mai mu%t de piraiiurmăritori! pentru ca după aceea să "ire&e 'i să traă în ei. A"ea puinăîncredere în capacitatea %ui Fuuurh de a nimeri rea%mente ce"a.Toorianu% a"ea re%ee iui 'i era dotat! dar nu trăsese niciodată întro intă"ie6 'i cu at#t mai puin în una mi'cătoare.

4n "reme ce acce%eră ne$une'te! or#nd na"a %a maimum! -andeschise rec"ena de comunicaii. Tre$uia să anune pe cine"a despre ceeace se înt#mp%a! în ca&u% în care 8isu% era a"ariată 'i a"eau posi$i%itatea de a

scăpa întro capsu%ă de sa%"are. E Co%onia < de pe L%esia! aici 8isu% N%esian, Co%onia 1! aici 8isu%.

Suntem atacai! repet! atacai. ouă na"e au deschis ocu%! imediat ce amie'it din hiperspaiu, 8ocea i se r#nse su$ tensiune. Cinstit! na ost "inamea, :e urmăresc 'i eectue& mane"re de e"itare6 pi%otu% raNo!încheiat,

Pri"i "ideoecranu% su$ care erau ai'ate indicaii%e sen&ori%or! "ă&u că sedistanase de urmăritori @ încă nu apucase să pri"ească atent piraii @ 'iepedie 8isu% întro spira%ă descendentă pe su$ na"e%e care se apropiau.C#nd acestea u%erară peste e%! sui $rusc printrun "ira/ str#ns.

E Fuuurh, Acum, răcni în intercom.Br%etu% toorian 'i ascicu%u% eneretic urmară instantaneu comen&ii

sa%e6 dar Fuuurh rată de departe inta. Bnu% dintre pirai "iră 'iredeschise ocu%6

8isu% N%esian se cutremură "io%ent su$ impactu% ma/or! iar -an simi unnod în stomac! au&ind un scheunat de durere din ture%ă.

99



E Fuuurh Fuuurh Teau %o"it striă t#năru%! dar nu primi nici unrăspuns.

Scană rapid starea na"ei 'i "ă&u că suerise o diminuare mică a presiuniiinterioare! totu'i scurerea respecti"ă usese etan'ată automat de sisteme%ena"ei.

E Gine! ur#i%or6 murmură e% intind cu torpi%e%e de 'oc AraNd 'icentr#nd în reticu% piratu% din dreapta6ia %uaio pe asta,

8isu% se &udui "io%ent! c#nd torpi%a u %ansată! 'i -an ăcu o rimasă @ piratu% reu'i so e"ite în u%tima c%ipă. 4ncercă iară'i6 dacă %ar i pututdetermina să se apropie mai mu%t de $a$ord6

E Astai, m#r#i să%$atic t#năru% 'i! anticip#nd mane"ra e"a&i"ă a piratu%ui! %ansă a%tă torpi%ă pe o traiectorie de înt#%nire. Team ras,

Peste o secundă! o %umină a%$ă%$uie or$itoare se re"ărsă în toatedirecii%e! di%at#nduse întrun %o$ de o rumusee incandescentă. -an une"oit să'i erească pri"irea! iar c#nd se uită din nou! ce%ă%a%t pirat oneacu "ite&ă maimă în direcia opusă.

E :u! nu! mormăi e%! te prind 'i pe tine6Apăsă cu urie $utonu%! inti 'i %ansă din nou.Torpi%a de 'oc î'i urmă inta! dar na"a pirat dispăru întro raa%ă de

duni %uminoase! sărind în siurana hiperspaiu%ui. -an în/ură înceti'or!

trecu 8isu% pe autopi%ot 'i se năpusti spre ture%a tunu%ui. Ce se înt#mp%asecu Fuuurh

Peste c#te"a c%ipe! t#năru% stătea printre săr#mături%e aetu%ui mo$i%! pri"ind spuma etan'atoare su$ presiune! a cărei pu%"eri&are usesedec%an'ată automat de sisteme%e 8isu%ui pentru a repara spărtura prin carese pierdea presiune. Simi i&u% pătrun&ător de o&on 'i "ă&u urme%e de arsuria%e sa%"ei.

Fuuurh rămăsese prins cu centuri%e în scaunu% "o%ant! dar at#rna inert!incon'tient! 'i nu se c%inti c#nd -an îi desprinse %eături%e 'i reu'i pe /umătate să% t#rască! pe /umătate să% poarte în c#rcă! în sus pe scară! p#năîn ca$ina de pi%ota/.

Toorianu% răsu%a! însă a"ea o arsură pe o parte a capu%ui! imediat su$urechea dreaptă. -an î% eamină cu atenie! trec#ndu'i deete%e prin $%ananeară! 'i descoperi o um%ătură mare înapoia urechii. 4n mod e"ident!Fuuurh primise o %o"itură serioasă %a cap. T#năru% nu era prea siur cum

să procede&e @ cuno'tea prime%e măsuri de a/utor pentru oameni 'i c#te"aspecii de etratere'tri! totu'i rasa %ui Fuuurh era rară în a%aie.

100



Tre$uie să% duc %a un spita%! #ndi e%! acoperind etraterestru%incon'tient cu o pătură 'i apropiinduse de na"ica%cu%ator. u%ă sistemu%ce% mai apropiat. Scană hări%e ste%are! apoi deetu% %ui co$orî hotăr#t.

E Gun! 'opti e%. Aici merem.4ntoarse capu% 'i pri"i peste umăr spre toorian.

E 3inte $ine! Fuuurh,Proramă na"a pentru scurtu% sa%t hiperspaia%! apoi! înainte de a %ansa

comanda! merse să "eriice motoare%e. <&u% înepător de i&o%aie 'i ire arseî% ăcu să str#m$e din nas. Făntre$ dacă nar i mai $ine să o%osescunitatea hiperspaia%ă de re&er"ă,

e&er"a era însă mu%t mai %entă 'i nu putea 'ti c#t de ra"ă era starea %uiFuuurh. -an decise să ri'te 'i să o%osească motoru% hiperspaia%

principa%. 4'i inu răsu%area c#nd iniie sa%tu% în hiperspaiu. &itarea na"ei'i "uietu% pre%unit a% motoru%ui î% ăcură să transpire.8isu% "i$ra! parcă încord#nduse! dar ste%e%e u%erară $rusc spre e% în

%inii con"erente 'i eectuară sa%tu%.-an ie'i din hiperspaiu %a scurt timp după aceea! mu%umind norocu%ui

său că 8isu% N%esian re&istase %a sa%tu% ace%a. ra c%ar că motoare%e pentru"ite&a %uminii a%e na"ei tre$uiau să intre în re"i&ie6

T#năru% pătrunse în sistemu% ste%ar pe care% a%esese 'i se îndreptă spre

sinura p%anetă %ocuită a acestuia. Pe c#nd se a%a încă destu% de departe!trecu 8isu% pe autopi%ot 'i se duse să "eriice caseta de sc%ipstim. >tia că p%aneta unde "oia să aso%i&e&e a"ea ser"icii de "amă 'i contro% pentrumirodenii! a'a că deschise compartimentu% secret pe care preoii î%construiseră în podeaua ca%ei 'i scoase %ă&i%e de parum am$răcenu'iedoreeniană pe care %e transporta ca încărcătură de acoperire. <cnind deeort! t#rî %ă&i%e re%e cu parum în ca%ă! apoi introduse containeru% cusc%ipstim! mu%t mai mic! în compartimentu% secret! asiur#nduse că%închisese perect. acă cine"a nu 'tia de eistena %ui! era imposi$i% dedescoperit! iar capacu% usese conceput antiscanare.

P#nă ce -an re"eni în scaunu% de pi%ot! p%aneta crescuse considera$i% pe"ideoecrane. Pe măsură ce se apropia! "ă&u că era un %o$ rumos!contur#nduse a%$astru! a%$ 'i caeniu pe unda%u% neru ca noaptea a%spaiu%ui.

onind întraco%o! t#năru% î'i aminti $rusc că decup%ase sistemu% de

comunicaii după ce epediase mesa/u% spre L%esia. Ar i $ine să% acti"e&!#ndi e%! să ian %eătura cu autoritatea astroportu%ui 'i să o$in permisiunea

101





P ALDRAAN 'I 5NAP*I-an ascu%tă doar pe /umătate atent! în timp ce $ăr$atu% @ parcă

spuseseră că era un e% de ree! nu @ continua mesa/u%D E A'a cum mu%i dintre "i&itatorii no'tri 'tiu de/a! A%deraan este o

p%anetă pa'nică! pe care ne erim de arme 'i de uti%i&area %or. C#t timp "eii oaspeii no'tri! "ă ruăm să ne respectai tradiii%e 'i %ei%e! %ăs#ndu"ăarme%e %a Autoritatea Portuară pe durata 'ederii. 8ei constata că A%deraanare mu%te de oerit "i&itatori%or. :u eistă aproape de%oc de%icte6

Cum să nu! #ndi -an. Pun prinsoare. E >i nici po%uare. ;acuri%e noastre sunt %impe&i 'i poporu% este ericit.

A"em mu&ee minunate 'i "ă in"ităm să %e "i&itai. 4n nici un ca&! nu rataita$%ouri%e er$acee peste care "ei &$ura c#nd "ă "ei apropia de astroport.Pictorii no'tri de er$acee sunt printre cei mai aimo'i arti'ti din a%aie. 4iînt#mpinăm cu dra pe "i&itatorii p%anetei noastre rumoase 'i %e ceremdoar să "ină cu #nduri pa'nice 'i să ne respecte6

Formăind o în/urătură! -an se întinse! închise sonoru% 'i ăcu un est"u%ar spre ecran. = întreaă p%anetă p%ină de cetăeni cinstii = să credasta c#nd o so "ăd cu ochii mei6

Peste a%te c#te"a minute! mesa/u% preînreistrat a% %ui Gai% =rana u

în%ocuit de imainea unui contro%or de traic de %a Autoritatea Portuară.-an redeschise cana%u% audio.

10*



*

E Sunt căpitan raNo! pi%ot#nd 8isu% N%esian! raportă e% mi%ităros.So%icit permisiune de aso%i&are. Am ost atacat de pirai! na"a este a"ariată'i am un arti%erist rănit. Pot i a'teptat %a aso%i&are de o unitate medica%ă

E esiur! căpitane raNo. 3iam a%ocat un "ector de apropiere prioritar. 8ei co$orî %a ca%a de andocare +22. Brmăre'te $a%i&a de diri/are.Te "or a'tepta un droid medica% 'i un mi/%oc de transport.

E Fu%umesc.8ectoru% de apropiere a% %ui -an î% purtă întrade"ăr peste ta$%ouri%e

er$acee 'i! în ciuda aptu%ui că a"ea a%te preocupări! îi u imposi$i% să nurăm#nă impresionat. C#mpia uria'ă de iar$ă unduitoare! mi'cată de "#nt!

pre&enta un mode% a$stract cu %ăimea de mu%i i%ometri! &ură"it în %orisă%$atice mu%tico%ore. %eantă 'mecherie! #ndi e%. Făntre$ cum auăcuto >i de ce sau o$osit Asemenea opere de artă nu se pot "inde! casă scoi ce"a $ani6

Capita%a p%anetei A%deraan se numea A%dera 'i se ăsea pe o insu%ă înmi/%ocu% unui %ac! un ost crater meteoritic care se ump%use cu apă dini&"oare su$terane. Brme%e crateru%ui iantic 'i re%ati" recent ce% puin întermeni eo%oici încon/urau %acu% su$ orma unor de%u'oare scunde 'i

nereu%ate! a%e căror "ersani erau acoperii de păduri 'i pa/i'ti "er&i. Apadin crateru% "echi de mi%enii sc#nteia sc%ipitor! a%$astru ca heaa! în ra&e%ematina%e a%e soare%ui.

Astroportu% se a%a pe partea opusă a insu%ei 'i -an sur"o%ă ora'u%!urm#nd "ectoru% de apropiere indicat. 4n c#te"a minute! aso%i&ă perect8isu% N%esian. o$#ndise de acum at#ta eperienă în co$or#ri pesupraee%e p%anete%or în condiii de urtuni intense 'i cureni "io%eni 'inea'teptai de aer! înc#t aso%i&area pe o p%anetă norma%ă părea %oare %aureche.

Bnitatea medica%ă îi a'tepta! a'a cum i se promisese. -an îi descătărămără$it $%asteru% %ui Fuuurh 'i% piti! apoi primi %a $ord droidu% medica% cutara antira"itaie 'i% a/ută să% ridice pe toorian pe aceasta.

E Cre&i că'i "a re"eni î% între$ă pe droid. E Scanarea pre%iminară nu indică nici o %e&iune cu caracter %eta% în

urma %o"iturii primite %a cap! anună droidu%. ste totu'i necesară deru%area

unui set comp%et de teste. Aprecie& că "a tre$ui să răm#nă peste noapte înc%inica noastră.

10+



E 4n reu%ă! încu"iină -an.Tre$uie să ăsesc o moda%itate prin care să achit tratamentu% %ui

Fuuurh! se #ndi e% pri"ind cum tara cu toorianu% dispărea în "ehicu%u%de transport! care deco%a imediat! pornind spre sud.

Jărind o tehniciană! -an îi ăcu semn.

E Am suerit ni'te a"arii! ep%ică e%. ste posi$i% ca o echipă demecanici de reparaie să se apuce imediat de trea$ă

E Să "edem mai înt#i despre cei "or$a.-an o conduse în ture%ă 'i apoi în ca%a motoare%or pentru a "eriica

hiperpropu%sia. E Am$e%e reparaii "or necesita minimum 'ase ore! î% anună emeia!

dar putem începe chiar a&i.

E Perect! &ise pi%otu%.Atunci c#nd concurase în curse! eectuase e% însu'i reparaii minore %asIoop 'i speeder! dar nu a$ordase niciodată o na"ă at#t de mare 'i dorea săse asiure că totu% se ăcea ca %a carte.

upă ce echipa de mecanici sui %a $ord! -an se între$ă ce să acă încontinuare. ecise că ar i tre$uit să anune L%esia. Preoii urmau să seînri/ească de achitarea reparaiei na"ei 'i tratamentu%ui %ui Fuuurh.

Se îndreptă spre ca$ina de pi%ota/! cu intenia de a eectua imediat

transmisiunea! $a chiar pusese m#na pe comutator! c#nd încremeni $rusc.<a stai a'a6 #ndi e%. Ce nai$a ac Am aici o încărcătură de sc%ipstim!

cea mai "a%oroasă mirodenie dintre toate! 'i mă preătesc so duc înapoi peL%esia! pentru ca ei so poată "inde din nou,

eru%ă înreistrări%e din /urna%u% de $ord a% na"ei! ascu%tă ce spusese întimpu% transmisiunii! apoi r#n/ii %ar. %oare %a ureche, ste suicient să %espun preoi%or că am ost a$ordat 'i că piraii au %uat sc%ipstimu%. Fuuurhî'i pierduse cuno'tina 'i nu 'tie ce sa înt#mp%at. Pot să "#nd mirodenii%eaici! pe A%deraan! să depo&ite&! $anii întrun cont 'i săi transer u%terior. inu "or a%a niciodată6

ar dacă inteniona să'i păstre&e s%u/$a de pi%ot a% preoi%or N%esiani!tre$uia să se mi'te rapid. Anunase că a/unsese %a coordonate%e de rende&"ous 'i preoii nu erau pro'ti. Puteau să "eriice timpu% necesar unei na"eca să a/ună %a A%deraan din %ocu% unde usese atacat -an. % ar i putut /ustiica ni'te ore sup%imentare! in"oc#nd a"arii%e suerite de 8is 'i

ep%ic#nd că &$urase încet! iind o$%iat să nu ore&e na"a6Gun! î'i spuse -an. Am %a dispo&iie aproimati" cinci ore! c#t a' putea

105



să $#/$#i peaici6 nu mai mu%t. upă aceea! ar tre$ui săi ape%e&! săianun că sunt în "iaă! că na"a a ost a"ariată 'i că tre$uie să achitecosturi%e. acă înt#r&ii mai mu%t! "or de"eni suspicio'i6

4'i scoase din du%ap /acheta caenie 'i u&ată din pie%e de 'op#r%ă 'i'inete&i c#t putu mai $ine sa%opeta tocită de pi%ot. upă aceea! se pieptănă.

:u tre$uie să arăt ciuu%it! #ndi e%! amintindu'i cu amărăciune deeI%anna 'i e%u% în care îi spusese mereu că arăta ro&a" cu păru% ră"ă'it!ca Iooiee.

îm$răcă /acheta peste sa%opeta cenu'ie 'i pri"i cu reret $%asteru% %uiFuuurh! dorindu'i să% i putut pune %a centură. P%anetă idioată, Cine amai au&it de o p%anetă pe care să nu ie permis nici un e% de armăSuspin#nd 'i c%ătin#nd din cap! -an %ăsă 8isu% N%esian în ri/a echipei de

mecanici.Porni rapid spre ie'irea astroportu%ui! unde sui întruna dintre curse%eratuite care duceau în capita%a A%dera. Fetropo%a sc#nteia a%$ su$ soare!curată 'i %uoasă ca un ora' din "ise. -an pri"i pe erestre%e na"etei! &ărindturnuri u%tramoderne! domuri 'i c%ădiri mu%tieta/ate! a%e căror orme a%$eerau presărate de terase "er&i. <nsu%a era de%uroasă 'i arhitecii capita%eiurmaseră %inii%e natura%e a%e de%u'oare%or! nu %e nete&iseră. e&u%tatu% era p%ăcut ochiu%ui 'i "ariat! rumos 'i modern! ără a părea artiicia% sau

distonant.Proramu% automat a% na"etei indica puncte de interes turistic! pe

măsură ce a/uneau în dreptu% %or. -an "ă&u mu&ee! iantice a%eriiacoperite! c%ădiri de $irouri 'i u"ernamenta%e 'i! în ce%e din urmă!apropiinduse de centru% ora'u%ui! "ă&u tur%e%e semee 'i cupo%e%e puinîna%te a%e pa%atu%ui rea%! sc%ipind a%$ 'i auriu în soare. Sur#se str#m$!între$#nduse dacă mica prinesă pe care o "ă&use în mesa/u% de $un sositse a%a unde"a pe domenii%e ace%ea! trăindu'i "iaa $oată 'i perectă. Cunie% noroc! "oi ii 'i eu $oat! în cur#nd6

ămase %a $ordu% na"etei! care'i urma ruta! 'i continuă să eamine&eA%dera. Trecuseră de acum de c%ădiri%e îna%te 'i sur"o%au su$ur$ii%ere&idenia%e.

Jărind numeroase%e piaete cu #nt#ni arte&iene! curi%e interioare! case%e $oate! stră&i%e curate 'i pietonii $ine îm$răcai! u ne"oit să admită că părea un %oc rumu'e% în care să te sta$i%e'ti. Asta nui însă &ona pe care o

doresc eu6 ar i mai $ine dacă a' ep%ora pe cont propriu. i nu'i dorescca turi'tii să "adă %ocuri%e unde "reau eu să a/un6

10?







E ata "iitoare! ine%e %a interioru% haine%or! pu'tiu%e! î% sătui. ;#nă pie%e.

Se $ătu cu pa%ma peste propriii săi $ani 'ii r#n/ii superior.Pu'tiu% se str#m$ă %a e% 'i se îndepărtă! în/ur#nd.upă o oră! -an decise că ta"erne%e a%deraane erau mu%t prea curate 'i

$ine i%uminate. <ntrase în trei dintre ce%e 'ase 'i nici una nu i se părusedestu% de sordidă pentru scopuri%e %ui. e asemenea! nu &ărise nici urmă deara ;N%%.

4ntrunu% dintre %oca%uri! între&ări un $ăr$at care! unde"a în spate! îistrecurase ce"a a%tuia %a adăpostu% $rau%ui! primind în schim$ un disc decredite cei usese înm#nat %a e% de discret. -an a'teptă p#nă ce primu% $ăr$at se ridică pentru a se duce %a toa%etă 'i% urmă. C#nd acesta ie'i din

ca$ină! pi%otu% î% a'tepta în coridoru% semiîntunecos. E A' a"ea o "or$ă cu tine! amice! îi spuse.ea%eru%! un indi"id micu! a cărui aă ascuită îi amintea %ui -an de un

ranat! î% pri"i suspicios! apoi decise în mod e"ident că nu repre&enta oameninare.

E Carei trea$a E Te ocupi 'i de mirodeniiGăr$atu% 'o"ăi c#te"a c%ipe %uni.

E C#t "rei E :u! amice! nu cumpăr! ci "#nd. Te interesea&ă E Ceai E Sc%ipstim. = sută de io%e. E Sc%ipstim,%asu% ce%ui%a%t crescu $rusc! apoi 'i% diminuă iute 'i se apropie de -an. E e unde ai a'a ce"a! iu%e E :us iu% tău 'i nici nui trea$a ta de unde î% am. Te interesea&ă E Credemă că mar interesa pe oricare p%anetă în aară de asta! dar6

:u! c%ătină din cap $ăr$atu%. :am cana%e de desacere. Ar tre$ui să încercsă% scot de pe p%anetă 'i astai prea riscant. Far trimite în mine%e de peesse% ca să sap după chestia asta. Sc%ipstimu% poate i pericu%os. acă iei! prea mu%t! te poate or$i. Să 'tii că pe $isi îi înne$une'te.

E >tiu toate astea! ăcu -an neră$dător. Fersi! amice.Str#m$#nduse! ie'i din ta"ernă.

4n ce%e din urmă dădu peste ara ;N%% în a cincea ta"ernă pe care o"i&ită. 4% recunoscu după descrierea ăcută de hou% de $u&unare. ;N%% /uca

109



sa$acc! iar c#nd î% "ă&u pe -an st#nd în picioare 'i pri"ind /ocu%! îi ăcusemn cordia% din m#nă.

E 8rei să /oci o m#nă-an mai /ucase sa$acc! dar nu pentru asta "enise aici. Pri"i direct spre

ara ;N%% 'i ridică din spr#ncene.

E epinde ce accepi ca mi&ă! ;N%%.presia ce%ui%a%t nu se c%inti dee%! c#nd înă%ă nepăsător ochii. E Ai ce"a $un! pi%otu%e E Sar putea. E i $ine! deschiderea este două&eci de credite.-an c%ătină din cap. E Fam ră&#ndit. Fă duc să mă p%im$ %a aer curat.

<e'i din %oca% 'i se re&emă de unu% dintre pereii săi %atera%i. upă "reocinci minute! c#nd au&i pa'i care se apropiau! "or$i ără să pri"eascăD E 3ia tre$uit destu% de mu%t. Pro$a$i% că a"eai o m#nă c#'tiătoare. E Fatricea idiotu%ui! rep%ică ;N%% uti%i&#nd /aronu% /ucători%or de

sa$acc pentru o com$inaie aproape perectă de c#'ti. A'adar! ce ai-an se întoarse să% pri"ească. E Sc%ipstim. = sută de io%e. E =hoho, ara ;N%% %uieră uimit. e undeai ăcut rost de at#ta

E :ui trea$a ta. 8rei 4i oer un pre $un6 E A' "rea să pot! tinere! a' "rea să pot! ăcu ;N%% pe un ton de reret!

dar a' i un idiot să% iau. Pe A%deraan nu eistă piaă pentru a'a ce"a.-an ocărî în #nd 'ii întoarse spate%e. Ce să aci se între$ă e%. Timpu%

pe care 'i% a%ocase se scurea rapid. Poate că ar ii tre$uit să ia o na"etăintercontinenta%ă spre a%t ora'6 Poate că numai A%dera era at#t deincredi$i% de "irtuos pe p%aneta asta6

=tă. :u mai am timp. ie "#nd mara întro oră! ie6= m#nă co$orî pe umăru% său 'i -an a"u ne"oie 'i de u%tima părticică de

autocontro% ca să nu răcnească 'i so ia %a oană! întrat#t era de încordat.Se răsuci însă ca%m 'i% pri"i pe $ăr$atu% oache' între două "#rste care seoprise %#nă e%.

E Cred că mă conun&i cu a%tcine"a! rosti e% sec. E :u cred asta! 8N! rep%ică $ăr$atu%. Pi%otu% 8N raNo de pe

L%esia! da

E Chiar dacă tu mă cuno'ti! eu nu 'tiu cine e'ti. E Farsden ;atham! &ise $ăr$atu% "#r#ndui su$ nas un ho%o<.

110



Ser"iciu% a%deraan de securitate.=h! nu6 E Pi%ot raNo! te inem su$ o$ser"aie din c%ipa în care ai sosit aici!

a&idimineaă. :e $ucură că te putem a/uta cu reparaii%e 'i săi "indecăm parteneru%. Ai "ă&ut mesa/u% nostru! c#nd ai intrat în domeniu% de rec"ene

a% A%deraanu%ui E a. E i $ine! e% tre$uie pri"it cu toată serio&itatea. :ouă nu ne p%ace să

a"em neca&uri pe aici. Sur#se pe nea'teptate! de&"e%indu'i dinii oarteea%i 'i oarte a%$i. :u ai p%ecat %a p%im$are ca să ne cau&e&i neca&uri! a'aeste! pi%otu%e

-an se strădui să'i menină chipu% impasi$i%. >tiu că am încercat să

p%ase&! mară6 pro$a$i% că mau supra"eheat toată dimineaa6 în #nd!î% $%estemă pe Farsden ;atham! dar cu %as tare rostiD E :ici "or$ă! domnu%e. Sunt un tip pa'nic. E A'a iam spus 'eu%ui meu 'i mă $ucur să "ăd cămi conirmi

impresia. Sunt înc#ntat că team cunoscut! pi%ot raNo. >edere p%ăcută peA%deraan.

Găr$atu% mări pasu% 'i se îndepărtă de -an! dispăr#nd pe stradă.T#năru% se si%i să'i continue mersu% %ipsit de ra$ă! căut#nd să nu

pri"ească peste umăr. :eîndoios! î% urmăreau. Oocu% %uase s#r'it 'i e%usese demascat. ăcu o rimasă 'i scutură din cap! pe /umătate de&ustat! pe /umătate admirati". Tipii de %a securitate tre$uiau să ie oarte $uni.-a$ar nu a"usese că% urmăriseră.

4n mod e"ident! con"ersaia usese un a"ertisment nu tocmai discret dea% opri să încerce să'i "#ndă mara. Tre$uia să se întoarcă cu ea peL%esia. :u eistau a%te p%anete suicient de aproape ca să poată a/une întimp %a e%e 'i so desacă.

4'i pri"i ceasu% 'i constată că de a$ia mai a"ea timp să "adă cum sesimea Fuuurh! înainte de a %ua %eătura cu L%esia. <ui pa'ii!îndrept#nduse către cea mai apropiată staie de transport pu$%ic.

C%inica medica%ă uni"ersitară unde usese dus toorianu% se ăsea chiarîn campusu% Bni"ersităii. -an co$orî din e%e"atoru% repu%sor de transport pu$%ic 'i rămase c#te"a c%ipe pri"ind în/ur. rumos6 #ndi e%! rea%menterumos6 8reme de o secundă se între$ă dacă 'i Academia arăta a'a.

Pro$a$i% că nu! conc%u&ionă în ce%e din urmă. ;a urma urme%or este oinstituie mi%itară 'i ac prinsoare că "a semăna mai mu%t cu o unitate de

111



instrucie6 totu'i aici6 e rea%mente super$6Pa/i'ti "er&i 'i a%$astre se întindeau peste spaiu% centra% pătrat.

onduri%e de %ori smă%uiau %ocu% în cu%ori "ii 'i încon/urau uria'a #nt#năarte&iană din mi/%oc! în care se ridica scu%ptura masi"ă din heaă "ie aunei perechi de tineri a%deraani! un $ăiat 'i o ată! in#nduse de m#ini 'i

pri"ind $o%ta cerească. Cred că "a%orea&ă o rămadă de credite! aprecie-an! pri"ind scu%ptura 'i d#ndu'i seama că era o operă de artă nepreuită.

4n mod c%ar! %ocu% ăstai de c%asă îna%tă! decise e%! trec#nd pe %#nă#nt#nă 'i suind trepte%e impresionante din piatră a%$ă spre c%inică.

<nodroidu% de %a recepie îi dădu număru% re&er"ei în care se a%atoorianu%. -an porni ră$it pe coridoare 'i! a/uns aco%o! se opri să stea de"or$ă cu droidu% medica%.

E Prietenu% dumnea"oastră! spuse acesta! a suerit o %o"itură se"eră %acap! care pro$a$i% că ar i ucis un umanoid. in ericire! toorianii auesuturi osoase oarte dense 'i de aceea este re%ati" ne"ătămat. e c#nd asosit aici! %am supus unui tratament intensi" 'i m#ine dimineaă poate ieternat.

E Fu%umesc! încu"iină -an! apoi deschise u'a 'i intră.Fuuurh stătea hemuit! pe o p%atormă mare 'i rotundă! acoperit cu

sen&ori minuscu%i carei monitori&au starea. C#nd -an intră! ochii %ui

a%$a'tri se deschiseră 'i Fuuurh se ridică paria%. E Pi%otu%e, E Ce aci! amice-an u surprins să simtă un "a% imens de u'urare c#nd "ă&u că

toorianu% era din nou con'tient 'i %ucid. :u'i dăduse seama că se ata'aseîntrat#t de e%inoidu% ce% mare.

E Sau purtat rumos cu tine E Pi%otu%e6Fuuurh părea comp%et surprins să% "adă pe -an aici. E Pari mirat că mă "e&i! comentă t#năru%.ra o airmaie mai mu%t dec#t moderată. Fuuurh nu părea mirat! ci

u%uit. E Fuuurh este6 Bria'u% etraterestru scutură u'or ameit din capu%

îm$%ănit. Adică eu sunt6 :am cre&ut că te "oi mai re"edea "reodată. E e ce se încruntă -an. Ce credeai @ co să te a$andone& aici 'io so

'ter cu încărcătura E a! încu"iină simp%u ce%ă%a%t.

112



E i $ine! iatămăs, acă na' i ost eu care să tra de na"ă cu toate puteri%e ca so aduc în spaiu% a%deraan! ai i ost mort de acum. Să nu uiiasta! amice. 4mi e'ti dator.

Fuuurh apro$ă &ăpăcit. E a! pi%otu%e6 îi sunt dator.

-an îi ăcu cu ochiu% 'i se a'e&ă pe marinea p%atormei. E >i scute'temă de ape%ati"u% ăsta oicia% @ pi%otu%e. e acum înainte

sunt 8N! ai îne%esFuuurh întinse %a$a 'i o a'e&ă u'or pe $rau% %ui -anK pe %#nă

deete%e sa%e imense cu heare%e retrase acum în teci! m#na omu%ui păreaneînsemnată.

E a! 8N6

upă ce î% %ăsă pe Fuuurh în înri/irea droi&i%or medica%i! -an re"eniîn 8is 'i ape%ă L%esia. Teroen&a nu era disponi$i%! a'a că ceru să "or$eascăcu 8erati%. C#nd chipu% %at 'i încornorat a% Sacredotu%ui apăru pe ecran!-an îi oeri o re%atare succintă a ce%or petrecute! promi#nd că "a porni spreL%esia în &iua următoare. ;a r#ndu% său! 8erati% î% anună că se "a înri/i deachitarea spita%i&ării %ui Fuuurh 'i reparaii%or na"ei.

upă aceea! -an constată că era înometat! a'a că! după ce'i numără

puine%e credite! se îndreptă spre un %oca% ce oerea at#t m#ncare! c#t 'i $ăutură! din campusu% Bni"ersităii A%deraan. ra p%asat întro curteinterioară i&o%ată! iar în aa intrării o #nt#nă în toate cu%ori%e curcu$eu%uitrimitea prin aer /eturi de picături crista%ine.

-an deschise u'a 'i intră.;oca%u% era ticsit de tineri modern îm$răcai! care "or$eau! r#deau! $eau

'i m#ncau. -an 'o"ăi! siminduse ne%a%ocu% %ui! totu'i $ra"ura %uiînnăscută îi "eni în a/utor. Sunt %a e% de $un ca ei! #ndi e% sidător!urm#nd droidu% ospătar spre o măsuă. 4n ciuda aadei nepăsătoare!core%%ianu% era nep%ăcut de con'tient de e%u% în care sa%opeta %ui pătată desudoare 'i /acheta u&ată contrastau cu haine%e e%eante 'i u%tramoderne a%estudeni%or care %ecăreau 'i r#deau %a mese.

upă ce se a'e&ă! -an comandă o $ere a%deraană. Studiind meniu%! "ă&ucă specia%itatea era cu$uri de ner cu tu$ercu%i în sos de "in. :u era tocmaiietin! dar comandă o porie! 'tiind că se spunea despre ner că este o

de%icatesă. F#ncarea "eni cu un p%atou de %ipii! carei reaminti de pe%erinu%921. Păcat că nui 'i ea aici. Ar i ost $ine să am cu cine "or$i6 înmuie o

11*



$ucată de %ipie în sos! ustă! mestecă! apoi &#m$i %ar. ste chiar $un,Trecuse mu%t! mu%t timp de c#nd nu mai a"usese parte de o m#ncarerea%mente $ună6 în mod rec"ent! cei de %a $ordu% :orocu%ui neustoru%uisu$&istau cu raii de concentrate pe durata "oia/uri%or. Sinure%e oca&ii încare -an m#ncase chiar $ine useseră ce%e c#nd î'i /ucase ro%u% întruna

dintre escrocherii%e %ui arris Shrie. 4'i amintea! de pi%dă! un picnic %aiar$ă "erde pe Core%%ia! c#nd m#ncase coaste de tra%adon %a rătar! cu sosspecia%6

ecise totu'i că nici chiar coaste%e de tra%adon nu puteau ri"a%i&a cuneru%. 4nometat. -an începu să înu%ece. C#nd a/unsese cam pe %a /umătatea poriei! o ată drăuă cu păr castaniu %un 'i c#r%ionat 'i ochia%$a'tristră%ucitori sui pe estrada micuă! purt#nd o mando"io%ă. Se a'e&ă

pe un ta$uret! atinse c#te"a coarde a%e instrumentu%ui! apoi! peste o c%ipă!%asu% ei răsună! c%ar 'i curat! c#nt#nd ceea ce părea în mod e"ident o $a%adă a%deraană tradiiona%ă.

Su$iectu% era dasic @ o ată î'i pierdea iu$itu%! atras de ispita &$oru%uispaia%! 'i continua să% a'tepte! dar e% nu se mai întorcea @ însă "oceac#ntăreei era at#t de pură 'i de sinceră! înc#t transmitea emoie rea%ă 'idemnitate "ersuri%or de"enite $ana%e.

C#nd termină! -an 'i cei%a%i consumatori ap%audară entu&iast. ata

c#ntă a%t c#ntec! apoi co$orî de pe scenă 'i se îndreptă direct spre -an.Pentru o c%ipă! core%%ianu% cre&u @ speră, @ că "enea să stea cu e%! dar nua"u parte de asemenea noroc. a se a'e&ă %a masa "ecină.

4ntruc#t %oca%u% era în mod e"ident popu%ar! mese%e erau înhesuite 'iata se a%a %a numai o %unime de $ra de pi%ot. To"ară'u% ei era un t#năr cuchip rotund! cu numai un an sau doi mai "#rstnic dec#t -an. Pro$a$i% prietenu%! #ndi -an! studiindu% pe uri'. A"ea păr 'aten 'i ochi "erdecăprui! %umino'i. Spre deose$ire de ată! care purta o rochie a%$astrăsimp%ă! %ună p#nă %a %e&ne! 'i sanda%e! haine%e %ui păreau u%timu% striăt a%modei.

Tunica purpurie era încinsă cu o centură portoca%ie %ată! care contrasta"io%ent cu ci&me%e ro'ii! îna%te p#nă %a enunchi. Panta%onii a%$eni erauat#t de str#n'i! înc#t păreau a doua pie%e. 4n sa%opeta sa cenu'ie 'i u&ată!-an se simea ca o orătanie $ana%ă a%ături de o pasăre a paradisu%ui.

C#nd c#ntăreaa î'i dădu păru% peste cap 'i sur#se triumător! -an i&$uti

săi prindă pri"irea. Schiă estu% ap%au&e%or! iar ea &#m$i 'i ăcu ore"erenă.

11+





E Pirai :a"ă 'ti pi%ot spaia% E a! ridică modest din umeri core%%ianu%.=$ser"ă că pe Gornan Thu% începuse să% cam str#nă u%eru%. :ui

p%ace ca prietena %ui să stea de "or$ă cu un muncitor ca mine @ sno$u%în#mat6 ei $ine! hinionu% tău! rate Gornan6

E =h6 ec%amă ArNn! ce6 incitant, Pirai ade"ărai Ce saînt#mp%at

-an str#nse iară'i din umeri. E <e'isem din hiperspaiu! iar ei au sărit pe mine mai iute ca duhoarea

de see. rau doi. Pe unu% %am distrus! dar miau a"ariat hiperpropu%sia!a'a că am co$or#t pe A%deraan! pentru reparaii.

E Ai distrus unu% inter"eni $rusc Gornan! ridic#nd sceptic o

spr#nceană. Cu ce E Cu o torpi%ă AraNd! amice! rep%ică -an sec. A ep%odat! de sa ăcutăndări.

ArNn se cutremură! pe /umătate a#ată! pe /umătate înro&ită. E Pare6 cu ade"ărat înspăim#ntător.-an sor$i din $ere 'i comentă %aconicD E Asta nii meseria.Gornan însă se săturase. Se înro'i %a aă 'i o prinse pe ArNn de m#nă.

E -aide! scumpo, = să te duc în ce% mai ro&a" %oca% din ora'. Scu&ăne6 pi%ot raNo.

ata 'o"ăi un moment pre%un. A' putea so am! #ndi -an. >tiu siurcă a' putea. Chiar că ar i o %o"itură în $urdihanu% sno$u%ui ăsta! să p%ec deaici cu prietena %ui6

Pentru o c%ipă u ispitit să o acă! apoi î'i înădui să se re%ae&e 'ia$andonă competiia. Simea că ArNn era o ată cu ade"ărat drăuă! carenu merita să ie tratată ca o piesă dintrun /oc! aste% ca e% să% poată în"ine pe prietenu% ei cu nasu% pe sus. -an î'i dădu seama că unu% dintre moti"e%e pentru care o considera atracti"ă era aptu% că ochii a%$a'tri mari 'i sur#su%du%ce îi reaminteau cum"a de 921.

4n p%us! se #ndi! pro$a$i% că tipii de %a securitate nu 'iau încetaturmărirea. Amicu% Gornan ar putea i îndea/uns de #nos ca să sară %a $ătaie! iar dacă ei sunt prin prea/mă sar putea s#r'ii nep%ăcut6

e aceea se ridică po%iticos 'i ăcu o p%ecăciune oicia%ă înaintea etei.

E A ost cu ade"ărat o p%ăcere! îi spuse. istracie p%ăcută încontinuare.

11?



E Fu%umesc6 &ise ea 'ii &#m$i scurt pentru u%tima dată înainte de ai permite %ui Gornan so conducă aară din %oca%.

Pi%otu% se a'e&ă înaintea m#ncării care se răcea 'i se #ndi că incidentu%îi reamintise c#t de mu%t detesta $oăta'ii sno$i. Pe Core%%ia! înt#%nise mu%idintre ace'tia! pe c#nd participase %a în'e%ătorii%e %ui Shrie! 'i aptu% că

ma/oritatea nu merita o sa%"ă de $%aster pentru ai atomi&a usese sinuru%%ucru carei dăduse putere să'i /oace ro%u% în escrocherii.

P#nă ce re"eni %a 8isu% N%esian 'i %a patu% micu carei usese insta%at înca%a de mară! $erea a%deraană î% ameise $ini'or pe -an. Amintirea %ui 921îi onea prin minte 'i $%estemă sonor în tăcere! dorindu'i să se poată opridin a se #ndi %a ea. P#nă atunci nu mai cunoscuse o emeie %a care să se#ndească atunci c#nd nu era %#nă e%6

Sentimentu% că 921 se ini%trase at#t de ad#nc în mintea %ui î% tu%$ura pe-an! ăc#ndu% să se simtă neconorta$i%. doar o ată! So%o. :ici măcarnu 'tii cum nai$a o cheamă. :u mai i a'a sentimenta%. Ai de"enit moa%e!sau cei cu tine

Se tr#nti pe cu'etă 'i emu puternic! amintindu'i e"enimente%e de peste&i. Ce mai p%anetă! î'i spuse ameit. At#t de "irtuoasă înc#t nu poi să "in&inici chiar o încărcătură perect "a%a$i%ă de mirodenii6

rumu% de întoarcere %a L%esia u %ipsit de înt#mp%ări deose$ite. -anco$orî 8isu% prin nori! ără măcar o sinură pro$%emă! 'i na"a de a$ia "i$ră%a aso%i&are. :ici chiar Fuuurh! care încă se "ăieta de dureri de cap! nu putu să se p%#nă. Pentru -an de"enea o a doua natură să "adă căi%eoptime! să ana%i&e&e 'i să e"ite capcane%e din sisteme%e "aste de urtuni a%e p%anetei.

4n c%ipa în care na"a rămase nemi'cată pe pistă! comunicatoru% %ui -anîn"ie! cer#ndui să se pre&inte de urenă %a Teroen&a. T#năru% se a'teptase%a a'a ce"a. 4% trimise pe Fuuurh %a inirmerie! ca să ceară un tratament pentru dureri! 'i porni sinur spre Centru% Administrati".

e data aceasta u a'teptat de anar Tos! care% conduse în apartamentu% pri"at a% Fare%ui Preot! aco%o unde mai usese doar o dată. Teroen&a sere%aa întro piesă de mo$i%ier cu totu% neo$i'nuită @ un e% de hamac ceiînăduia să se %ase pe spate pe pu%pe%e masi"e 'i să îndepărte&e reutateade pe am$e%e posterioare. Fem$re%e anterioare roase erau susinute de o

re&emătoare mo$i%ă capitonată! care se putea dep%asa at#t spre interior! c#t'i spre eterior! pentru ai permite să se a'e&e.

117



4n c%ipa în care Fare%e Preot î% &ări pe -an! epresia chipu%ui său pecare pi%otu% începuse so poată descira de"eni e"ident $ine"oitoare.

E Pi%ot raNo, $u$ui %asu% %ui. Am au&it că ai ost un erou, Cura/u% 'i $ra"ura ta sunt de nepreuit! totu'i am ordonat să prime'ti 'i o $oniicaieîn cont.

-an c%ipi! apoi sur#seD E Fu%umesc! domnu%e. E 4n u%time%e optspre&ece %uni! am pierdut două na"e care nu au i&$utit

să se întoarcă de %a puncte%e de rende&"ous! continuă Teroen&a.'ti primu% pi%ot care a reu'it săi "adă pe atacatori 'i să se întoarcă

pentru a ne spune cine erau. Ce ai "ă&ut-an ridică din umeri.

E Totu% sa înt#mp%at oarte repede! domnu%e! 'i eram destu% deconcentrat asupra pi%otării! totu'i sunt siur că na"a pe care am distrusoera construită de dre%%i. A'a părea. Gotu% în ormă de da%tă 'i pupa $utucănoasă sunt distincte.

E Au comunicat cu tine 3iau oerit posi$i%itatea să te predai înaintede atac

E :u! au deschis ocu% direct 'i au continuat să traă. :u încercau sădistruă 8isu%! pentru că ar i putut so acă. :ui interesa na"a! ceea ce

este ciudat @ în enera%! piraii încearcă să a"arie&e na"e%e at#t c#t să %ea$orde&e! ără a %e distrue! ca să %e poată repara 'i uti%i&a sau "inde. Piraiiace'tia intenionau să a"arie&e 8isu% 'i să ne ucidă pe mine 'i pe Fuuurh.

E Cum au atacat E in spate. :ear i putut rade înainte să i 'tiut că erau aco%o. Au

$eneiciat de ce% puin două sa%"e c%are! iar ecrane%e de%ectoare a%e 8isu%uinu sunt chiar a'a $une. eamintindu'i $ătă%ia! -an inspiră pround.omnu%e! cred că tre$uie să conso%idăm ecrane%e.

E 8oi ordona asta! încu"iină Teroen&a.Bria'u% t%anda ti% î'i încruci'ă $rae%e micue! iar runtea sa masi"ă se

încrei! ana%i&#nd ce%e a%ate de %a -an. E <nteresant este că au atacat primii! ără să ana/e&e o ra&ă de tractare

'i ără săi ceară să te predai. E a6 a'a mam #ndit 'i eu.;a $ordu% :orocu%ui! -an cunoscuse c#i"a neustori care ăcuseră

parte din echipa/e%e unor na"e de pirai 'ii ascu%tase po"estindu'i!%ăudăros! a"enturi%e. Bn atac direct nu era de%oc sti%u% o$i'nuit a% pirai%or @

11H





-an scutură din cap. E :u! domnu%e! nu mam #ndit! răspunse e% deschis. E Perect. Sunt6 impresionat. ura %ară 'i ără $u&e a %ui Teroen&a

î'i înă%ă co%uri%e întro epresie care era! ără doar 'i poate! un sur#sapro$ator. oarte impresionat.

Pi%otu% ie'i din c%ădirea Administraiei! mu%umind ceruri%or că usesecapa$i% să mintă con"inător încă de %a 'apte ani. ra etrem de m#ndru decapacitatea sa de a născoci instantaneu.

Pa'ii î% purtară pe cărarea ce ducea %a inirmerie. ra timpu% să% "i&ite&e pe Fuuurh! să "adă cum se mai simea. e asemenea6 ar i ostmomentu% să se înt#%nească cu Oa%us :e$%! pi%otu% su%%ustan care primiseconcediu medica%.

A"ea c#te"a între$ări săi pună6Fuuurh &ăcea hemuit pe una dintre sa%te%e%e mari pe care specia sa %e

uti%i&a ca paturi. -an se apropie 'i se a'e&ă %#nă toorian. E Cum mere cu capu% E Fă mai doare! răspunse Fuuurh. roidu% medica% spune că tre$uie

să răm#n aici peste noapte. ar eu iam spus nu! nu pot ace asta! iindcă8N poate să ai$ă ne"oie de mine.

E :u! nui ne"oie! î% asiură -an. = să% "i&ite& pe su%%ustan! o săcine&! o să eerse& c#te"a simu%ări 'i ni'te antrenamente de ochire! iar apoimă "oi cu%ca de"reme. A ost o &i %ună.

E 8N ia spus %ui Teroen&a despre pirai E a! iam spus. 8rea să discute 'i cu tine! c#nd îi "ei re"eni pe

dep%in. >i @ o "este $ună. Teroen&a îmi dă $%asteru% înapoi. E ste $ine! &ise Fuuurh. 8N tre$uie să se poată apăra de pirai. E Asta iam spus 'i eu! amice. Bite carei trea$a! se scu%ă -an! mă duc

în re&er"a "ecină! să stau de "or$ă cu ce%ă%a%t pi%ot. Fai trec pe %a tinem#ine dimineaă! $ine

Fuuurh se întinse "o%uptos! apoi se hemui pe sa%tea! semăn#ndaproape perect cu un cerc mare! neru 'i îm$%ănit.

E Gine! 8N.-an porni pe coridor! p#nă ăsi droidu% medica% 'i ceru să ie condus %a

re&er"a %ui Oa%us :e$%.

*

120



upă ce a/unse aco%o! sună %a u'ă 'i! peste o c%ipă! au&i un %as rostindîn su%%ustanăD

E <ntră,eschise u'a 'i u înt#mpinat de un "a% de aer su$ presiune! care

acoperea intrarea aidoma unei perde%e. u ne"oit să tra"erse&e &onarespecti"ă! prin aeru% răcoros 'i în"iorător. 4napoia sa u'a se închise cu un'uierat. Aer îm$ute%iat su$ presiune! î'i dădu seama -an. 4% in pe su%%ustanîntro re&er"ă cu sistem de recircu%are interior! aste% înc#t să nu respire aerN%esian. e ce oare,

Oa%us :e$% stătea în aa unei "ideounităi pentru di"ertisment pe care sederu%a un documentar de 'tiri a%actice. -an se apropie 'i întinse m#na spre

creatura cu ochi mari 'i mu%te r#nduri de u'i! carei at#rnau de o parte 'ide cea%a%tă a capu%ui. E Sa%ut! eu sunt 8N raNo! nou% pi%ot. Fă $ucur de cuno'tină.8or$i în $a&ică! sper#nd că etraterestru% î% îne%eea. :e$% încu"iină

din cap 'i răspunse în raiu% său rapid 'i ascuitD E 4ne%ei %im$a rasei me%e! sau "om necesita un trans%ator pentru a

con"ersa E 4ne%ee! "or$i -an întro su%%ustană p%ină de poticne%i! dar "or$e'te

prost. Tu îne%ee $a&ica E a! destu% de $ine. E Gun! ăcu -an 'i re"eni %a $a&ică. Te deran/ea&ă dacă iau %oc E Te ro. orisem să discut cu tine mai de mu%t! dar am ost cam

$o%na" 'i! după cum "e&i! sunt restricionat %a camera aceasta! în care aeru%este specia% i%trat pentru mine.

-an se a'e&ă pe o $anchetă /oasă 'i% cercetă cu atenie pe etraterestru.;a eterior! nu putea să distină nimic anorma%.

E 4mi pare rău! amice. Ce sa înt#mp%at pui&are i&icăura mică 'i umedă a su%%ustanu%ui se str#m$ă întro epresie neericită. E a! prea mu%te misiuni6 Prea mu%te urtuni prin care am &$urat6

Prea mu%te pră$u'iri e"itate în u%tima c%ipă! prietene. 4ntro $ună &i! mamtre&it 'i m#ini%e @ su%%ustanu% întinse m#ini%e de%icate cu unhiiheareo"a%e 'i înuste @ nu mi se mai opreau din tremurat. :u mai puteammane"ra comen&i%e na"ei.

presia %ui de/a tristă de"eni 'i mai îndurerată. -an aproape că sea'tepta să "adă %acrimi%e #'nind din ochii mari! ume&i.

121



Pri"i m#ini%e etraterestru%ui 'i "ă&u că întrade"ăr tremuraunecontro%a$i%. Simi un amestec de uimire 'i compătimire. Sărmanu%, roa&nic,

E ste un contract naso%! amice! apro$ă e%. Cau&a au ost numai ner"iităi! sau 'i a%tce"a

E a! încu"iină su%%ustanu%! ner"ii. Prea mu%te misiuni! prea puinăodihnă6 mereu 'i mereu. Prea mu%te urtuni. >in ace%a'i timp6 preamu%te transporturi de sc%ipstim. roidu% medica% &ice că am o reacie acută%a sc%ipstim. Fă ace oarte $o%na".

-an se oi stinher pe $anchetă. E 'ti a%eric %a sc%ipstim E a. Am descoperit asta de cum am început transporturi%e 'i am

încercat să mă eresc pe c#t puteam! dar sc%ipstimu% eistă p#nă 'i în aeru%de pe p%anetă. Cantităi inime scapă în aer chiar 'i din io%e. C#nd Oa%us :e$% î% inspiră &i%e %a r#nd! săptăm#ni! mai mu%t de un an p%anetar6sc%ipstimu% pro"oacă eecte re%e. Tremurături muscu%are! încetinireare%ee%or! deran/amente stomaca%e! diicu%tăi respiratorii6

E A'adar de asta teau restricionat în inirmerie! cu i%tre%e respiratorii!comentă -an. 4ncearcă săi curee sistemu%6

E act. u "reau să &$or din nou! prietene 'i camarad pi%ot raNo.

Tu e'ti unu% dintre puinii care poate îne%ee asta! corect-an se #ndi cum sar i simit e% dacă nar mai i putut &$ura! dacă ar i

ost at#t de supraso%icitat 'i intoicat de epunerea %a mirodenii înc#tm#ini%e săi i tremurat permanent6 'i încu"iină din cap.

E Amice! "or$i e% sincer! îmi pare rea%mente rău. Sper să te aci $ine încur#nd.

Co$orî %asu% 'i trecu pe arou% neustori%orD E 4ne%ei %im$a neustori%or! prieteneSu%%ustanu% apro$ă din cap. E :u "or$esc! răspunse pe ace%a'i ton încet! dar îne%e tot.-an ridică ochii spre p%aon. =are N%esianii sau securitatea %or

monitori&au încăperea :u putea i siur! totu'i nu înt#%nise mu%i droi&icare să poată traduce arou% neustori%or! deoarece era o corcitură din pesteo du&ină de %im$i 'i c#te"a dia%ecte! ără o sintaă iă. Fări "o%umu%sonor a% 'tiri%or! apoi 'opti de a$ia audi$i%D

E Prietene pi%ot! dacă a' i în %ocu% tău! după ce mi sar "indeca m#ini%enu mia' mai %ua rămas $un! ci a' 'tereo rapid de tot de pe p%aneta asta cu

122



mirodenii re%e. Ai îne%esSu%%ustanu% încu"iină.-an readuse "o%umu% sonor %a "a%oarea anterioară 'i continuă ca 'i cum

nu sar i înt#mp%at nimicD E <eri am ost atacat de pirai.

traterestru% se ap%ecă înainte. E Ce sa înt#mp%at E Fiau %o"it na"a! miau a"ariat motoare%e hiperpropu%siei! dar am

reu'it să% distru pe unu% cu o torpi%ă! esticu%ă -an. A tre$uit să opresc peA%deraan pentru reparaii. Ai ost "reodată aco%o

E rumoasă p%anetă! comentă sec su%%ustanu%. Prea rumoasă! pentruune%e chestii.

E :umi aminti! ăcu t#năru% pătima'. =ricum! c#nd am re"enit!Teroen&a mia pus o sută de între$ăriD ce tip de na"e a"eau piraii! de ce nau tras sa%"e de a"erti&are! de ce nau încercat să tracte&e 8isu%6 chestiideastea. Am rămas cu impresia c%ară că atacu% ace%a a însemnat mai mu%tdec#t un simp%u raid pirateresc. 4n primu% r#nd! mă a'teptau. 4n punctu% derende&"ous. Cum puteau a%a coordonate%e respecti"e

E Aha, ec%amă Oa%us :e$%. Sar putea întrade"ăr ca înapoia atacu%uisă ie mai mu%te! pi%otu%e.

E Te ro6 spunemi 8N. :oi pi%oii ar tre$ui să im ca o ami%ie. E Gine! iar tu spunemi :e$%. ste nume%e meu de cui$. E Fu%umesc. Prin urmare! ce cre&i că se înt#mp%ă E Cred că t%anda ti% se tem că aceste na"e pirat pot i de pe :ai -utta.

:a"e trimise de hutti! care doar se preac că sunt pirai.-an %uieră înceti'or. E Pe toate creaturi%e Vendoru%ui6 asta ar i tare de tot, -uttii să %upte

unii împotri"a a%tora E :u iar i a'a reu so cre&i! dacă ai i petrecut ce"a timp printre ei!

o$ser"ă sec :e$%. A%iane%e hutti%or sunt ăcute 'i încă%cate după cum $ate"#ntu%. ;oia%itatea %or se e"aporă în aa pierderii proitu%ui sau puterii.

E Cred căncep să "ăd cum stau %ucruri%e! ăcu -an oinduse pe $ancheta tare 'i #ndinduse c#t de aproape usese de a i transormat în pu%$ere ste%ară. Pe :ai -utta eistă mai mu%te aciuni de hutti

E Ah! da, = ami%ie sau un c%an c#'tiă putere 'i $oăie! dar se

pră$u'e'te c#nd a%tă ami%ie îi ur&e'te distruerea. :ui de mirare că huttiisunt ce%e mai $ănuitoare dintre toate creaturi%e inte%iente @ să ii

12*



deustătoru% unui hutt este de ce%e mai mu%te ori o s%u/$ă de scurtă durată.ste oarte reu să otră"e'ti un hutt! dar asta nui opre'te pe asasini săîncerce 'i! oca&iona%! să reu'ească. <ar c%anuri%e nu se dau în %ături săo%osească rachete! asasini sau trupe de so% pentru a'i atine e%uri%e.

E Totu'i huttii sunt cei care conduc de apt p%aneta asta.

E Aha. ;ai &ărit deci pe Ja""a% E acăi $%estematu% um%at care se p%im$ă pe o sanie repu%soare! da! %

am &ărit. eocamdată nam a"ut cinstea de a% înt#%ni aă în aă. E oaăte să nu se înt#mp%e asta niciodată. Ca ma/oritatea hutti%or!

Ja""a% se dec%ară rareori înc#ntat. Preoii pot i ni'te stăp#ni eieni 'ireu de mu%umit! dar nici nu se compară cu huttii! stăp#nii %or.

E Atunci ce se înt#mp%ă pe L%esia -uttii care conduc p%aneta se

ră&$oiesc cu a%te c%anuri de hutti de pe :ai -utta6 de ce-an că&u pe #nduri! apoi răspunse sinurD E iresc @ din cau&a mirodenii%or. E Gineîne%es. -uttii 'i t%anda ti%! care %e administrea&ă aaceri%e! o$in

un proit du$%u de pe L%esia. 4n primu% r#nd! prin mirodenii%e procesate.Totu'i huttii de pe L%esia tre$uie să cumpere materia primă de %a a%teami%ii hutte. Ai au&it "reodată de Oi%iac sau de Oa$$a

E Oa$$a se încruntă t#năru%. Oa$$a huttu% Cred cam au&it de e%. :ui

ce% care contro%ea&ă aproape comp%et :ar Shaddaa! sate%itu%contra$andi'ti%or de pe or$ita %ui :ai -utta

E act, 4'i împarte timpu% între sediu% %ui de pe :ai -utta 'i ooperaiune de trans$ordare a mirodenii%or pe care o desă'oară prinintermediu% unei p%anete o$scure! Tatooine.

E Tatooine :am au&it niciodată de ea. :e$% se îniora. E Credemă! nu iai dori să a/uni aco%o. ste capătu% %umii. E = să in minte asta. Prin urmare! Oa$$a 'i Oi%iac iau materia primă 'i o

epedia&ă aici pentru procesare! da E a. 4nsă $ănuiesc că u%terior ei pot încerca să'i sporească proitu%!

trimi#nd na"e care să acione&e ca pirai 'i să deturne&e na"e%e N%esiane cumirodenii. 4n e%u% acesta! Oa$$a 'i Oi%iac capătă mirodenii%e procesate peratis @ ce"a care iar înc#nta oarte mu%t.

-an uuie $u&e%e întrun %uierat tăcut.

E 4mi aminte'te de pro"er$u% ace%a cu mu'catu% m#inii care tehrăne'te6

12+



E a! da. Totu'i mie numi "ine reu săi cred capa$i%i de a'a ce"a.Core%%ianu% î'i trecu o m#nă prin păr 'i otă. usese o &i oarte %ună. E Fda! din ce am au&it! un hutt ar i în stare să'i "#ndă 'i $unica @

presupun#nd că huttii au a'a ce"a @ pentru un proit de numai un credit. E e aceea tre$uie să ii oarte! oarte prudent! tinere 8N. Spunei %ui

Teroen&a că tre$uie mărită puterea ecrane%or de%ectoare. E <am spus de/a. E Gun. :ar i rea nici o putere de oc mai mare. E Ai dreptate. -an î% iă pe su%%ustan cu pri"irea. :e$%! deoarece

"or$im deschis! spunemi ce"a. Chestia asta cu re%iia! pe care preoii o $aă pe #tu% pe%erini%or! nu are nici un suport! nui a'a

E :u prea cred! 8N! totu'i nu îne%e eact nici ce anume este

u%tarea. :u sunt credincios! a'a că nam simito niciodată! dar /udec#nddupă e%u% în care reacionea&ă pe%erinii! are un eect mai ameitor dec#torice do&ă de mirodenii.

E a! e impresionant! încu"iină -an. u mă #ndeam însă că totaran/amentu% de pe L%esia nui dec#t o mare escrocherie! ca să'i procese&ec#t mai ietin nenorocite%e de mirodenii.

E :ui sinuru% %or moti"! 8N. 4i aminte'ti că iam spus că eistădouă moda%ităi prin care preoii 'i huttii proită de aceste co%onii

E a! îmi amintesc. Carei a doua moda%itate E Sc%a"ii! dec%ară sec :e$%. Sc%a"i instruii 'i ascu%tători. L%esianii

eportă pe%erinii din a$rici%e de mirodenii! atunci c#nd îi consideră perect preătii @ după ce %eau în%ăturat "oina de a re&ista. Sunt du'i pe a%te p%anete 'i "#ndui aco%o. ;ocu% %or în a$rici este %uat de a%te %oturi de pe%erini.

E <ar sc%a"ii sunt prea înrico'ai 'i îndoctrinai ca să se p%#nă sau casă spună ade"ăru% despre L%esia 'i ceea cei a'teaptă pe pe%erini aici

E Siur că da. >i chiar dacă "or$esc! cine ar ascu%ta un sc%a" <ar dacăsc%a"u% de"ine prea ă%ăios6

:e$% ăcu un est $rusc 'i inconunda$i% cu muchia pa%mei peste $ereată.

E educerea %a tăcere a unui sc%a" este simp%ă.-an se #ndea %a 921. 4i spusese că se a%a pe L%esia de aproape un an6 E C#t timp îi in pe sc%a"i înainte de ai "inde >i undei trimit

E e o$icei! un an. Pe mu%i dintre cei puternici îi trimit pe esse%! casă %ucre&e în mine%e de mirodenii. >tii! nimeni nu scapă "iu de pe esse%.

125



<ar cei arăto'i6 ă'tia sunt puinii noroco'i. A/un dansatori saudansatoare! ori în %oca%uri%e de desr#u a%e ca&ărmi%or. Poate că nui o "iaă prea demnă! dar oricum este mai $ine dec#t să mori întro mină.

Su%%ustanu% î% ia intens pe -an cu ochii săi ume&i 'i %umino'i. E e ce între$i Te interesea&ă "reun sc%a" anume

E Păi6 da! admise t#năru%. ste "or$a despre o ată care %ucrea&ă îna$rica de sc%ipstim! în su$teran! %a ni"e%u% ce% mai de /os. Se ăse'te aicide aproape un an.

E acă ii %a ea! ar tre$ui so scoi de aco%o! 8N! &ise :e$%. atadecese%or pentru %ucrătorii cu sc%ipstim este oarte mare. Crista%e%e demirodenii îi taie! unii %e intră în %uu% sanuin 'i6

ăcu un a%t est suesti"! de data aceasta numai din deete.

E Scoateo de aco%o. Sinura ei 'ansă este să ie trimisă ca sc%a" pe a%tă p%anetă. E Pe a%tă p%anetă -an î'i înr#nă un ior de teamă %a #ndu% că sar

putea să no mai re"adă niciodată pe 921. Cum adică @ ar tre$ui să sper că"a i trimisă în %oca%uri%e de desr#u a%e ca&ărmi%or! ca să ie un o$iect dedesătare pentru trupe%e imperia%e p%ictisite

E Fai $ine asta! dec#t o moarte mi&era$i%ă! prin otră"irea %entă as#ne%ui.

-an se #ndea rapid 'i nui p%ăceau conc%u&ii%e %a care a/unea. E :e$%! spuse e%! mă $ucur cam reu'it să stăm de "or$ă. = să mai

re"in 'i o să mai discutăm. Acum6 am a%tce"a de ăcut.traterestru% încu"iină $%#nd din cap. E Te îne%e! 8N.

<e'it din inirmerie! -an "ă&u că scurta &i N%esiană era pe s#r'ite.Pe%erinii se ăseau pro$a$i% %a s%u/$a de seară. acă se ră$ea! poate căreu'ea so ăsească pe 921 'i să schim$e c#te"a cu"inte cu ea. Tre$uia săse #ndească %a o moda%itate prin care so scoată din a$rică 'i în ace%a'itimp so ină aici! pe L%esia.

4n ciuda că%durii umede 'i a p%oii ine! -an porni ră$it prin /un%ă! pe poteca ami%iară. upă numai cinci minute! răsu%area îi ardea în piept!totu'i reu&ă să încetinească pasu%. Tre$uia pur 'i simp%u să "adă chipu% %ui921! să se asiure că ea se a%a tot aici! pe L%esia.

>i dacă usese epediată de pe p%anetă :u a"ea so mai poată ăsiniciodată6 niciodată, T#năru% simi cum panica îi asa%tea&ă marini%e

12?



minii 'i se $%estemă în toate %im$i%e pe care %e 'tia. Ce tea apucat! So%oTre$uie să te aduni, ;ucruri%e mer $ine pentru tine pe L%esia. ;a s#r'itu%anu%ui! "ei a"ea un ma%dăr de credite! a'tept#ndute întrun cont peCoruscant. :ui momentu% săi pier&i capu% din pricina unei anaticere%iioase ne$une. Termină cu asta,

Cu toate acestea! corpu% 'i inima nu "oiau să dea ascu%tare creieru%ui.Pa'ii îi de"eniră tot mai %uni 'i mai ră$ii! p#nă ce a%eră dea dreptu%.ădu cotu% în apropiere de C#mpii%e în%orate 'i u c#t pe aici să sei&$ească de primii pe%erini care re"eneau de %a s%u/$a de seară. Se c%ătinauori se împ%eticeau! a"#nd în ochii stic%o'i aceea'i pri"ire etatică! droată.

-an porni să'i acă %oc cu coate%e prin %oată! siminduse ca un pe'tecare înoată împotri"a curentu%ui. Fi/i ochii în semiîntunericu% ce sporea!

eamin#nd ee%e! &#induse pe su$ $onete! căut#nd! căut#nd6Bnde era ataTot mai a%armat! începu săi prindă pe pe%erini de $rae 'i săi între$e

dacă o "ă&use cine"a pe 921. Cei mai mu%i î% inorau sau î% pri"eau t#mp!cu epresii inerte! totu'i în ce%e din urmă o $ătr#nă core%%iană arătă cudeetu% mare înapoia ei. -an pri"i 'i o &ări pe 921 "enind %a oarecaredepărtare îndărătu% ce%or%a%i. Se repe&i spre ea! încă ##ind! transpirat 'iră"ă'it de a%erare.

E Sa%ut! puăi e% sper#nd că înt#mpinarea aceea nu i se părea 'i etei %ae% de /a%nică pe c#t sunase în proprii%e %ui urechi.

a ridică ochii în semiîntuneric. E Sa%ut! îi răspunse cu %as nesiur. Ai %ipsit destu% de mu%t. E Am ost p%ecat de pe p%anetă! spuse -an prin&#ndo de $ra 'i

potri"indu'i pasu% după a% ei. Am a"ut de transportat ni'te mară. E Aha. E Cum mer %ucruri%e E Perect! spuse ea. u%tarea a ost minunată în seara asta. E Fda! încu"iină e% încruntat! sunt siur. E Cum a ost că%ătoria ta! 8N între$ă ata după "reun minut de

tăcere.-an u înc#ntat de între$area eiK pentru prima dată! do"edea cea mai

mică curio&itate "i&a"i de e% 'i de "iaa %ui. E Sa terminat cu $ine! îi spuse. Pă'i cu ri/ă pe poteca noroioasă 'i se

strădui să nu'i murdărească 'i mai mu%t ci&me%e. ra de/a stropit p#nă %aenunchi în urma a%erării. Fau atacat însă piraii.

127



E 8ai de mine, păru ata tu%$urată. Pirai, Puteau să te rănească,T#năru% îi &#m$i 'i'i co$orî deete%e pe $rau% ei! aste% că a/unseră să

meară in#nduse de m#nă. E Fă $ucur să 'tiu căi pasă de mine! comentă e% pe un ton apropiat de

"echea sa udu%ie.

Pentru o c%ipă! cre&u că ata î'i "a smu%e m#na! totu'i no ăcu. P#nă cea/unseră %a dormitoare! se %ăsase $e&na. -an o conduse în ace%a'i %oc!unde"a %a /umătatea distanei între %umină 'i întuneric! 'ii îndepărtă de peochi oche%arii cu "edere în inraro'u.

E Ce aci între$ă ea ne%ini'tită. E 8reau să te "ăd! spuse -an. =che%arii ă'tia îi ascund ochii.4i %uă m#na 'i o ridică %a $u&e%e %ui! apoi îi sărută dosu% pa%mei.

E Fiai %ipsit c#t timp am ost p%ecat! murmură e%. E Serios-an nu'i putu da seama dacă ideea respecti"ă o înc#nta sau o tu%$ura.

Poate că am$e%e6 E a! continuă t#năru% încet! mam #ndit %a tine.î'i dădu seama că pentru înt#ia oară era at#t de onest în pri"ina

sentimente%or sa%e pentru o ată. Prima dată în "iaa %ui c#nd nu /uca teatru. E :am "rut! recunoscu cinstit! dar mam #ndit. Tu ii %a mine! nui

a'a Făcar puin E u6 eu6 se $#%$#i ata. :u 'tiu64ncercă să'i smu%ă m#na! dar -an nui dădu drumu%. 4ncepu săi sărute

deete%e! pie%ea acoperită de cicatrice 'i u%ceraii. Atinerea pie%ii de $u&e%e%ui î% ameea în aceea'i măsură ca 'i $erea a%deraană. e"ărsă sărutăritandre! moi! peste "#ruri%e deete%or etei! peste încheieturi%e a%ane%or6

E =pre'tete6 'opti ea. Te ro6 E e ce între$ă -an! întorc#ndui m#na aste% înc#t săi poată săruta

încheietura.Sa"ură &"#cnetu% pu%su%ui ei su$ ura sa. 4'i %ipi $u&e%e de pa%ma etei!

simind %inii%e cicatrice%or! "echi 'i noi. E :ui p%ace E a6 nu6 nu 'tiu, ră$uni ea! păr#nd ata să i&$ucnească în p%#ns.4'i smu%se m#na 'i de data aceasta t#năru% îi dădu drumu%! dar ăcu un

pas înainte ca so prindă de m#necă.

E Te ro6 îi spuse i#ndo cu ochii. Te ro6 nu p%eca. :ui daiseama că in %a tine 4mi ac ri/i despre tine! mă #ndesc %a tine6 in %a

12H



tine. 4nhii un nod dureros. Fu%t.a î'i trase $rusc răsu%area 'i sunetu% se au&i ca un suspin. E :u "reau să ii %a mine! rosti cu %as rău'it. iindcă eu nu tre$uie să

in6 E :u "rei nici măcar sămi spui cum te cheamă! o întrerupse -an 'i nu

'i putu ascunde urma de amărăciune din %as.ata stătea ata să uă! aidoma unei păsări! cu ochi mari 'i chinuii. E >i eu in %a tine! îi 'opti în ce%e din urmă cu "oce tremurătoare. ar n

ar tre$ui. u tre$uie să in doar %a Bnitate 'i %a A$so%ut, 8rei sămi înca%c%eăminte%e! 8N, Cum pot renuna %a tot ceea ce cred

Au&indo că recuno'tea că inea %a e%! -an se simi stră$ătut de un ior. E Spunemi cum te nume'ti! o imp%oră. Te ro6

a î% pri"i! cu ochii stră%ucind de %acrimi! apoi murmurăD E Fă cheamă Gria. Gria Tharen.>i după aceea! ără nici un a%t cu"#nt! î'i ridică poa%e%e ro$ei 'i dispăru

în uă! pătrun&#nd pe u'a dormitoru%ui.-an rămase în noapte 'i simi cum un sur#s %ar i se răsp#nde'te! %ent!

pe chip. Toată epui&area îi pierise 'i'i simea picioare%e de parcă ar i purtat ci&me cu e%e"atoare repu%sor. Se îndepărtă de dormitor! continu#ndsă &#m$ească! 'i de a$ia sesi&ă c#nd ceruri %e se deschiseră 'i p%oaia se

re"ărsă din îna%turi.Q3ine %a mine6R #ndi e%! p%escăind prin noroiu% omnipre&ent.QGria6 este rumos. Sună ca o mu&ică! sau cam a'a ce"a. Gria6R

A doua &i! după ce stătuse trea& aproape toată noaptea! #ndinduse 'i p%ănuind! -an porni în căutarea %ui Teroen&a. 4% ăsi pe mare%e Preot a%ăturide 8erati%! re%a#nduse în c#mpuri%e de nămo% a%ate %a aproimati" uni%ometru de oceanu% N%esian puin ad#nc. Am$ii preoi erau to%ănii p#nădeasupra %ancuri%or masi"e în nămo%u% ro'u 'i că%du. =ca&iona%! unu%dintre ei se rostoo%ea 'i se &"#rco%ea u'or! pentru a'i acoperi o poriune pe care nămo%u% se uscase.

Cei doi pa&nici amorreani păreau rea%mente in"idio'i pe stăp#nii %or.Pe de a%tă parte! -an se apropie suicient de ropi%e cu nămo% pentru asimi mirosu% care ră&$ătea dintraco%o 'i ăcu o rimasă. Grrr, uhne'te de parcă ar i un cada"ru "echii de o săptăm#nă,

Ga%ans#nduse precar pe ma%u% ropii! %utură din $rae pentru ai atraeatenia %ui Teroen&a.

129



E ăă! domnu%e A' dori! dacă se poate! să discut puin cudumnea"oastră.

e%aat în nămo%! Fare%e Preot era întro e"identă $ună dispo&iie.esticu%ă cu $rau% său atroiat.

E roicu% nostru pi%ot, Te ro! "ino a%ături de noi,

Să intru în mi&eria aia 4n mod premeditat -an î'i înr#nă ostr#m$ătură! dar în ace%a'i timp îne%ese că t%anda ti% îi ăcea o mareonoare. Suspină.

C#nd Teroen&a îi ăcu din nou semn! t#năru% sur#se %ar 'i %utură dinm#nă cu un entu&iasm pe care nu% simea. esăcu cureaua 'i %ăsă pe /ostocu% cu $%asteru% pe care a$ia î% recăpătase. 4'i descă%ă ci&me%e! descheiesa%opeta de pi%ot 'i o scoase! răm#n#nd numai în s%ip. Puse ri/u%iu peste

haine centuraportoe%! pe care o purta direct pe pie%e! cu partea deschisăînspre roapa cu nămo%.upă aceea! ai'#nd un r#n/et i pe care se străduia să% preschim$e în

&#m$et! co$orî de pe ma%. :ămo%u% ro'u îi sui pe picioare 'i! pentru osecundă! -an aproape că intră în panică! imain#nduse cum se aundă 'idispare comp%et. Cu toate acestea! su$ nămo%! eista so% erm. Ait#nd din $ra 'i sur#&#nd spre cei doi t%anda ti%! înaintă p%escăind! p#nă ce nămo%u%îi a/unse %a 'o%duri.

E :u este minunat între$ă 8erati%. ;uă în pa%me nămo% 'i% risipi cuenero&itate pe spinarea %ui -an. :imic din a%aie nu se compară cu o $aie $ună în nămo%,

Core%%ianu% încu"iină eneric din cap. E a, ro&a", E 4i suere& o rostoo%ire! $u$ui Teroen&a. Fă reace întotdeauna

după stresu% &i%nic. 4ncearcă, E Siur că da, apro$ă -an 'i r#n/ii printre dinii înc%e'tai. =

rostoo%ire &dra"ănă pare $ine"enită,Se %ăsă cu ri/ă în nămo%! apoi! p%escăind 'i c%ipocind sonor! se rostoo%i

comp%et prin %uidu% "#scos 'i %ipicios. Starea de spirit nu i se îm$unătăi cunimic! o$ser"#nd că nămo%u% era popu%at de "iermi %uni 'i a%$i. Presupusecă nu erau carni"ori! a%te% preoii nar i ost at#t de înc#ntai.

QGria! scumpo! sper să aprecie&i asta6R #ndi e%! încheindu'irostoo%irea. Se ridică în picioare! acoperit comp%et cu nămo% de %a #t în

/os. E Finunat, ec%amă cu %as tare. At#t de6 $ineăcător,

1*0



E A'adar! pi%ot raNo6 de ce doreai să "or$e'ti cu mine între$ăTeroen&a! aund#nduse %asci" în nămo%.

E omnu%e! cred că sar putea să i re&o%"at pro$%ema dumnea"oastră.Fă reer %a înri/irea co%eciei de artă.

Capu% masi" a% Fare%ui Preot pi"otă pe #tu% aproape ineistent.

E Serios Cum E Fam împrietenit cu unu% dintre pe%erini @ o t#nără de pe p%aneta

mea nata%ă. 4nainte de a sosi aici! a studiat pentru a de"eni custode demu&eu 'i cunoa'te o mu%ime de %ucruri despre înri/irea o$iecte%or rare.Antichităi @ chestii deastea. ac prinsoare că ar putea întocmi un cata%o perect a% co%eciei dumnea"oastră 'i în ace%a'i timp să ai$ă 'i ri/ă deeponate.

Teroen&a ascu%tă cu atenie! apoi se %ăsă pe spate pe mem$re%e posterioare! cu nămo%u% ridic#nduse în /ur. E :u 'tiusem că unu% dintre pe%erinii no'tri deine o asemenea instruire.

Poate că o "oi inter"ie"a. espre cine este "or$a E Pe%erin 921! domnu%e. E Bnde %ucrea&ă E 4n a$rica de sc%ipstim! domnu%e. E e c#t timp se a%ă pe L%esia

E e aproape un an! domnu%e.Teroen&a se întoarse spre 8erati% 'i cei doi preoi începură să discute în

raiu% %or.Tre$uie să %e în"ă %im$a! decise -an. ăsise un proram %in"istic

pentru a în"ăa hutta e%ementară 'i o studia de aproape o %ună! dar nu putuse descoperi nici un hid de traducere sau proram pentru %im$a/u%t%anda ti%. 4'i ascui urechi%e! sper#nd să ie capa$i% să descire&e spuse%e preoi%or! totu'i raiu% %or părea că dieră suicient de mu%t de huttă înc#tsăi ie imposi$i% să priceapă ce"a.

e"enind spre -an! 8erati% spuseD E Acest pe%erin 9216 aprecie&i că este atrăătoare! după criterii%e de

rumusee a%e speciei "oastre e eemp%u! i sar părea atrăătoare ca potenia% partener seua%

-an î'i încruci'ă deete%e su$ noroi. E 921 Ah! nu! domnu%e6 de apt! ca să iu sincer! este at#t de ur#tă ca

emeie! înc#t! dacă a' a"ea un anima% de casă cu un chip ca a% ei! %a' si%i săum$%e cu undu% înainte.

1*1



C#nd au&iră cu"inte%e %ui -an! am$ii preoi i&$ucniră în hohotehomerice! %o"induse cu $rae%e peste piept! ceea ce părea a i modu% princare specia %or sa%uta o întorsătură spiritua%ă de ra&ă.

E oarte $ine! pi%ot raNo! $u$ui Teroen&a. 'ti rea%mente o persoană p%ăcută 'i "oi in"estia t#năra aceea.

Se aundă p%escăind în nămo%! %ăs#ndu% să i se suie pe %ancuri! 'i emude p%ăcere.

E 8erati%! spuse -an răsucinduse spre Sacredot! am o curio&itate. Tederan/ea&ă dacă te între$ ce"a

E C#tu'i de puin. E Cum procedai "oi cu pe%erinii %a s%u/$e%e de seară e ce îi spun ei

u%tare <ndierent ce ar i! este întrade"ăr oarte spectacu%os.

E u%tarea 8erati% chicoti! emi#nd un sunet ros 'i ra". Fomentu%de eta& pe care pe%erinii î% pri"esc ca har di"in E act! încu"iină t#năru%. u nu %am putut simi niciodată.Pentru că mam împotri"it %ui din toate puteri%e! continuă în #nd.iindcă u%timu% %ucru pe care% doresc este ca o creatură hidoasă ca tine

sămi ecite centrii p%ăcerii din creier6 E Asta pentru că e'ti un indi"id cu mu%tă hotăr#re! care 'tie ce "rea!

pi%ot raNo! răspunse 8erati%. Pe%erinii "in %a noi pentru că ei nu au

hotăr#re! ci sunt s%a$i 'i caută că%ău&ire. <ar reimu% %or a%imentar estespecia% conceput pentru ai ace 'i mai6 ma%ea$i%i.

E u%tarea! continuă Teroen&a! este rainarea unei capacităi pe carenoi! mascu%ii t%anda ti%! o uti%i&ăm pentru a ne atrae eme%e%e în timpu% perioade%or de împerechere. Creăm o rec"enă de re&onană cu creieru%receptoru%ui! care stimu%ea&ă centrii p%ăcerii. 8i$raia &um&ăitoare este produsă de %uu% de aer care trece peste ci%ii din puni%e #tu%ui! atuncic#nd %e di%atăm. Pentru eme%e%e noastre este dea dreptu% ire&isti$i%.

E Ca mascu%i! comp%etă 8erati%! deinem 'i un rad redus de capacitatede proiectare a empatiei. :e concentrăm asupra sen&aii%or persona%e de $ine 'i %e putem îndrepta spre mu%imea de pe%erini. ;uate %ao%a%tă! am$e%eeecte produc u%tarea.

E ce%entă chestie, rosti admirati" -an. ste diici% E e%oc! c%ătină din cap Teroen&a. iici% ni se pare mai dera$ă săi

conducem pe pe%erini prin s%u/$e%e 'i ruăciuni%e ace%ea intermina$i%e.

Bneori am ost at#t de p%ictisit a'tept#ndumi r#ndu% în conducereaincantaii%or! înc#t era c#t pe aici să adorm.

1*2



E Anu% trecut! $u$ui 8erati% cu hohotu% de r#s speciic rasei sa%e! unudintre Sacredoi chiar a adormit. Pa%a&idar a că&ut din picioare6 Pe%eriniiau ost oarte tu%$urai.

Am$ii preoi se amu&ară amintindu'i. -an r#se 'i e%! dar pe dinăuntruc%ocotea de m#nie! #ndinduse %a pe%erinii care se împ%eticeau pe cărare!

cu credina re%iioasă 'i de"otamentu% sc%ipindu%e în ochi. Pe %#nă asta!escrocherii%e %ui arris Shrie par o /oacă de copii! #ndi e% de&ustat.Cine"a ar tre$ui săi distruă pe para&iii ă'tia %acomi6

Pentru o c%ipă! î'i dori ca e% însu'i să i putut ace asta! apoi î'i aminti căa'i pune în /oc capu% pentru a%ii era o moda%itate $ună prin care î% puteaisepara deiniti" de umeri. Atunci de ce aci asta pentru Gria î% între$ăironic mintea sa trădătoare.

Pentru că! răspunse prompt inima! siurana Griei a de"enit pentru mine%a e% de importantă ca 'i propria mea siurană. :u pot aciona în a%te%! pur 'i simp%u a'a stau %ucruri%e6

Acum! după ce reu'ise să'i atină scopu% în care "enise! -an începu săse #ndească în ce mod se putea etrae cu raie metaoric "or$ind dinnămo% 'i din compania preoi%or.

u sa%"at de sosirea unui hutt! care apăru %unec#nd peste c#mpuri%e denămo% în sania sa repu%soare. GodNuar&ii a%erau eneric în /uru% său!

##ind în ar'ia umedă 'i căut#nd să ină pasu%. E Ja""a%, î'i sa%ută Teroen&a stăp#nu% hutt 'i se ridică p%in de respect.Siminduse ca un idiot! -an î% imită.ra cea dint#i înt#%nire a %ui cu un hutt 'i t#năru% se strădui să nu se

ho%$e&e %a orma uria'ă 'i cu%cată a creaturii! %a ochii enormi 'i punii cese între"edeau în pie%ea $rună cu aspect tă$ăcit! sau %a muco&ităi%e "er&uicare i se pre%ineau din co%uri%e urii. Grrr6 sunt chiar mai ur#i dec#tTeroen&a 'i ai săi! #ndi -an. 4'i reaminti că huttii a"eau o ci"i%i&aie pro$a$i% mai "eche dec#t a speciei sa%eK totu'i nu putea să a%une repu%sia pe care io pro"oca aspectu% %or.

Sau poate că! de apt! î% sc#r$ea cunoa'terea aptu%ui că huttiiimainaseră cu%tu% re%iios de pe L%esia ca moda%itate ietină de a înro$iiine inocente.

-uttu% se ap%ecă spre Teroen&a 'i rosti în raiu% săuD E Tocmai am primit mesa/ de acasă. Oa$$a 'i Oi%iac neaă totu%! iar noi

nu a"em nici o do"adă. Consi%iu% c%anu%ui a reu&at să6 -an nu pricepucu"#ntu%6 a'a că nu putem dec#t să6 @ 'i încheie cu a%tă epresie

1**



intraducti$i%ă. E ereta$i%! răspunse Teroen&a în huttă. ce%ena 8oastră! ce se

aude în %eătură cu so%icitarea mea pentru mai mu%te trupe! armament 'iecrane de%ectoare pentru na"e

E Sa apro$at. Tre$uie să sosească dintro &i în a%ta.

E Perect.Teroen&a continuă în $a&icăD E ce%ena 8oastră! doresc să "i% pre&int pe $ra"u% nostru pi%ot! 8N

raNo! care nea sa%"at transportu% de sc%ipstim.Bria'u% hutt chicoti un hehehe at#t de pround 'i re&onant! înc#t -an

nu numai că% au&i! ci î% 'i simi în toată ăptura sa. E Sa%ut! pi%ot raNo, Ai din partea noastră recuno'tină eternă.

E 8ă mu%umesc! domnu%e6Teroen&a î% opri prin estu% unui $ra atroiat. E Pi%ot raNo! orma corectă de adresare este ce%ena 8oastră. E Am îne%es. 8ă mu%umesc! ce%ena 8oastră. Sunt onorat să "ă pot

s%u/i.-uttu% chicoti din nou 'i se adresă %ui Teroen&a în huttăD E Bn t#năr oarte po%iticos 'i recepti"6 pentru un om. Ai aran/at

pentru o $oniicaie orim să ie mu%umit.

E Am aran/at! ce%ena 8oastră.-an se strădui să nu trăde&e că ar i priceput un cu"#nt din dia%ouri%e

desă'urate în huttă. E ste $ine! încu"iină Ja""a%.T#năru% rămase pri"ind etraterestru% care î'i întoarse sania repu%soare 'i

se îndepărtă. Teroen&a 'i 8erati% începură să p%escăie cu diicu%tate prinnămo%! apropiinduse de ma%! pentru a ie'i. Fare%e Preot i se adresă %ui -anîn $a&icăD

E ce%ena Sa este înc#ntată de rea%i&ări%e ta%e! pi%otu%e. >eu% deechipă din a$rică tea anunat c#nd "a i ata pentru transport următoareaîncărcătură

-an pornise 'i e%! c%ipocind! spre ma%. E ;a s#r'itu% săptăm#nii! domnu%e. 4ntre timp! "oi a"ea de eectuat

două transporturi de pe%erini din staia spaia%ă @ unu% m#ine! iar a% doi%ea poim#ine.

E Perect. :u dorim să im %ipsii de oră de muncă în a$rici.upă ce sui pe ma%! -an î'i %uă haine%e! apoi se răsuci spre est 'i indică

1*+



în direcia oceanu%ui a%at %a "reun i%ometruD E Cred că înainte de a mă îm$răca! spuse e%! o să mă duc să mă c%ătesc. E Fda! ăcu 8erati%! noi o%osim nămo%u% ca aent de curăire! dar e% nu

răm#ne pe pie%ea noastră! a'a cum sa înt#mp%at cu tine. upă ce neamuscat! nu tre$uie dec#t să ne scuturăm @ se &#%#i din tot corpu% 'i prau% se

ridică precum un noura' @ 'i cade de pe noi! a'a cum "e&i. E a! încu"iină -an! însă eu "a tre$ui să o%osesc apă pentru a mă

c%ăti. E Pi%ot raNo! î% a"erti&ă Teroen&a! ai ri/ă să nu te a"enture&i prea

departe în apă. Bnii dintre %ocuitorii oceane%or N%esiane sunt destu% demari6 'i oarte %ăm#n&i.

E Am îne%es! domnu%e.

3in#nd haine%e 'i ci&me%e c#t mai departe de trupu% său acoperit cunămo% ro'u! -an porni descu% spre ocean. eocamdată nu% putea &ări! dincau&a unei poriuni de dune nisipoase! dar simea mirosu% apei că%due 'isă%cii.

C#nd a/unse pe ărm! %a scurt timp după aceea! a"ansă precaut p#nă ceapa îi a/unse %a enunchi! apoi se a'e&ă în capu% oase%or 'i %ăsă %uu% să%curee. 8a%uri%e se sparseră în mod repetat peste core%%ian! spă%#ndu% 'iîndepărt#nd orice urmă de nămo%.

-an ie'i după aceea pe p%a/ă! ăsi o poriune netedă de nisip 'i se întinseca să se &"#nte. Simi soare%e N%esian doorind 'i usc#ndu%! %ăs#ndui păru%epos de sare 'i ră"ă'it. =rice este mai $ine dec#t noroiu% ă%a! #ndi e%somnoros.

Aproape că aipise! c#nd î'i aminti ce"a 'i tresări $rusc. Se scu%ă! seapropie de haine! apoi um$%ă cu atenie %a centuraportoe%. Pri"ind prudentîn /ur! etrase dinăuntru micuu% dispo&iti" de înreistrare audio pe care%împrumutase din 8isu% N%esian 'i! "ă&#nd că nu se oprise! î% de&acti"ă cu unest decis.

Fu%umit că înreistrase întreaa con"or$ire pe care o purtase cu preoiiN%esiani! t#năru% re"eni în %ocu% unde stătuse p#nă atunci! se întinse penisipu% ca%d 'i se cuundă întrun somn $inemeritat.

1*5



R1LAII4n decursu% următoare%or trei %uni! -an pi%otă mu%te misiuni pentru

N%esiani. e c#te"a ori i&$uti! cu comp%icitatea %ui Fuuurh! să eectue&emici curse co%atera%e pentru a'i pereciona tehnica de pi%ota/ 'i ai permitetoorianu%ui să eerse&e mane"rarea armamentu%ui. Aso%i&ă cu succes pesate%ii ără atmoseră! pe sate%ii de heaă! $a chiar 'i pe un asteroidmicu! doar nie% mai mare dec#t na"a sa. 4n"ăă să se cup%e&e %a o staiespaia%ă! eecut#nd o /onciune perectă din prima încercare.

Ca urmare a incidentu%ui cu piraii! huttii de pe L%esia măriserăarsena%e%e na"e%or 'i %e echipaseră cu ecrane de%ectoare mai $une.Sporiseră de asemenea măsuri%e de securitate pri"ind date%e 'i %ocaii%etransporturi%or 'i reu&aseră să mai accepte puncte de rende&"ousinterp%anetare. -an căpăta ordinu% să ducă mara pe o anumită p%anetă!

unde schim$a mirodenii%e procesate pentru materii prime %oca%e! întroreiune popu%ată eistau mai puine posi$i%ităi de trădare! care să ducă %aam$uscade.

Teroen&a îi atrăsese atenia %ui Fuuurh că 8N raNo useseacceptat ca ana/at de încredere! a'a înc#t toorianu% nu mai era o$%iat să'i petreacă iecare c%ipă a%ături de t#năr. % rămăsese totu'i %eat de promisiunea de a% pă&i pe pi%ot 'i Fuuurh nu uita asta nici un moment.

3in#nduse de ăăduia%ă! Teroen&a o inter"ie"ase pe Gria 'ii dădusesarcina de ai întreine 'i cata%oa co%ecia. C#nd se a%a pe p%anetă! -an putea so "adă &i%nic pe ată. = dată ce începuse să măn#nce hrană mai $ună %a popotă 'i usese epusă aeru%ui proaspăt 'i %uminii soare%ui!aspectu% pa%id! nesănătos 'i sco#%cit dispăruse! ochii ei de"enirăsc#nteietori! pasu% mai sprinten! 'i &#m$ea mu%t mai rec"ent.

4i p%ăcea noua s%u/$ă! deoarece o $ucura să ai$ă ri/ă de antichităi 'i pentru că simea că s%u/irea Fare%ui Preot constituia o onoare sacră. Gria

continua să participe %a ruăciuni%e de dimineaă 'i %a s%u/$e%e de seară.C#nd se ăsea pe L%esia! -an o$i'nuia so conducă %a temp%u 'i so aducă%a dormitor.

1*?



Griei i se oerise o cameră în Centru% Administrati"! însă îi dec%arase %uiTeroen&a că preera să răm#nă în dormitoru% pe%erini%or. :u numai că se $ucura de compania to"ară'i%or ei în timpu% ruăciuni%or! dar o tu%$ura 'i#ndu% de a %ocui în aceea'i c%ădire cu 8N raNo. Gria Tharen continuasă ie destu% de retrasă aă de t#năr! încă nedorind să răspundă %a

sentimente%e pe care acesta %e tre&ise în ea. 4'i reamintea constant că era pe%erin. ;oia%itatea 'i de"otamentu%K sine%e spiritua% erau destinate numaiBnităii 'i A$so%utu%ui.

:u eista totu'i nici um$ră de îndoia%ă că o înc#nta compania %ui 8N.T#năru% era p%in de "iaă! eneric! ermecător 'i atrăător6 Gria nu maicunoscuse pe nimeni ca e%.

4n ora dinaintea s%u/$ei de seară! după ce termina %ucru% &i%nic %a co%ecia

Fare%ui Preot! Gria î'i ăcuse o$iceiu% de ai căuta pe 8N 'i Fuuurhace'tia erau aproape mereu împreună 'i cei trei se duceau %a popotă pentruo cea'că de stimceai.

*

Gria merea prin /un%ă! $ucur#nduse de reuiu% temporar din aacă%durii. Gri&a su%a dinspre oceanu% către care pornise. Ferea iute!

simind cum poa%e%e ro$ei $rune de pe%erin atineau p%ante%e ce cre'teau pemarini%e potecii. e pe %iane%e %ăsate în /os at#rnau %ori stră%ucitoare @staco/ii! purpurii 'i "erdeaurii. Fireasma %or puternică! u'or astrinentă îidi%ata nări%e ori de c#te ori trecea prin prea/ma %or.

Preas%ă"itu% Teroen&a îi spusese etei că putea să îm$race "e'minteo$i'nuite în %ocu% "o%uminoase%or straie de pe%erin! su$%iniind că aste% îi "ai mai u'or săi înri/ească co%ecia6 dar deocamdată Gria î'i păstrahaine%e! tot a'a cum î'i păstra 'i /urăm#ntu%.

T#năra a/unse %a c#mpu% de nămo% 'i se opri să acă o mătanie în aaropii cu nămo% unde se to%ăniseră cei doi preoi. Am#ndoi o inorară! însăea se o$i'nuise cu asta. Preoii acordau puină atenie pe%erini%or! ăc#ndodoar atunci c#nd tre$uiau săi îndrume în acti"ităi%e %or. Asta era iresc6mini%e %or erau preocupate de su$iecte e%e"ate! se înă%au în p%anurispiritua%e pe care umanoi&ii ca Gria nu puteau spera să %e atină.

Prima dată c#nd îi "ă&use pe preoi tă"ă%induse prin nămo%u% ro'u 'i

%ipicios! ata usese 'ocată. ra tu%$urător săi "adă ded#nduse uneiacti"ităi at#t de6 mireane. 4nsă în u%time%e trei %uni de c#nd începuse să

1*7



%ucre&e pentru Preas%ă"itu% Teroen&a! se o$i'nuise cu imainea aceea.ra $ucuroasă că nu mai tre$uia să muncească în întunericu% a$ricii de

sc%ipstim. 4n c%ădirea Administraiei era mu%t mai rumos. Geneicia dec%imati&are 'i i%uminat de ca%itate! iar m#ncarea6 era mu%t mai $ună. Griaa"usese ne"oie de aproape o %ună ca să poată m#nca un pr#n& norma%. ;a

început usese at#t de apatică! at#t de secătuită de enerie! înc#t de a$iaciuu%ise m#ncarea! a'a cum ăcea de a%te% de mai mu%te %uni. roidu%medica% usese ne"oit so trate&e pentru ma%nutriie! ca 'i împotri"a $o%ii des#ne induse de uni.

Acum se simea însă perect.Tre$uia să admită că "iaa ei căpătase un curs mu%t mai a"ora$i% după

ce apăruse 8N. acă 'i6

ata se încruntă 'i otă. acă 'i 8N ar i ost pe%erin6 Ar i pututido%atri&a împreună! sar i putut rua împreună 'i ar i putut primiîmpreună taina u%tării. ar 8N6 ata nu putea oco%i aptu% că e% eranecredincios! chiar dacă t#năru% nu admisese asta niciodată. 8N nucredea în nimeni 'i în nimic @ doar în persoana %ui.

C#nd participau împreună %a s%u/$e! e% o inea de $ra sau de m#nă! pentru a o susine în drum spre dormitor. Atinerea m#inii %ui o ăcea să'i pună %a îndoia%ă de"oiunea aă de Bnitate! aă de A$so%ut 'i Griei nui

p%ăcea asta. a dorea ca nimic să nui &druncine credina ori so determinesă'i pună su$ semnu% între$ării %eăminte%e.

A/unsese de acum %a dune%e de nisip. A'a cum se a'teptase pe /umătate!au&i iuitu% 'i s#r#itu% unei sa%"e de $%aster.

E 8N, striă ea! nedorind să se uri'e&e înapoia cui"a care se antrena%a trasu% %a intă. 8N! eu sunt,

C#nd sui pe creasta dunei! "#ntu% îi 'ichiui poa%e%e ro$ei în /uru% picioare%or. Gria tre$ui să'i ină cu am$e%e m#ini $oneta! ca să nui iesu%ată de $ri&a dinspre ocean.

Su$ ea! pe p%a/ă! î% putea &ări pe 8N! cu picioare%e încordate în posturaunui inta'! cu $%asteru% în toc! at#rn#ndui /os pe coapsă. Fuuurh seăsea ce"a mai departe de core%%ian! a"#nd în %a$e c#te"a inte deantrenament din ceramică neară. ără "reun a"ertisment! uria'u% tooriana&"#r%i două inte în "ă&duh! una sus! în st#na sa! iar cea%a%tă %a rasu% p%a/ei! în dreapta.

F#na %ui 8N u o ceaă de mi'care! at#t de rapidă înc#t ochii etei dea$ia o putură o$ser"a. = sa%"ă de $%aster săr#mă mai înt#i inta din

1*H



dreapta! apoi pe cea din st#na. ramente de ceramică arsă se re"ărsarăsi%enios peste suru% N%esian.

Fuuurh răi apro$ator. 8N se răsuci! ata să înceapă antrenamentu%%a distană asupra intei staionare pe care o preătiseră! apoi o &ări pe Griaîn "#ru% dunei. J#m$i %ar! %utură $rau%! "#rî $%asteru% în toc 'i porni spre

ea.ata se minună! ca de iecare dată c#nd "edea c#t de arătos era! cu

trăsături reu%ate! păr 'i ochi castanii 'i trup &"e%t. Pri"it în ansam$%u! nuera un $ăr$at chipe' în mod tradiiona%6 totu'i asta no remarca nici oemeie căreia îi adresa &#m$etu% său cuceritor.

E -ei, striă e%! a%er#nd spre Gria.4nainte ca ata să se i putut eri! o sărută pe runte.

E :u! 8N! î% împinse ea cu răsu%area tăiată. Astai împotri"a%eăminte%or me%e. E >tiu! ăcu e% ără să se căiască! dar întro $ună &i! scumpo! o sămi

răspun&i 'i tu %a sărutare. E Fă între$am dacă nu "rei să $em un stimceai înaintea s%u/$ei E A&i nu! ăcu t#năru% $rusc serios 'i o pri"i în ochi. Gria! tre$uie să

discutăm despre ce"a. Am a'teptat p#nă teai6 reăcut! iindcă mă tem că"a i un 'oc pentru tine. Fai de"reme sau mai t#r&iu însă tre$uie să a%i.

Gria î% pri"i! între$#nduse despre ce putea i "or$a. E ;a ce te reeri E -aide să ne a'e&ăm! îi propuse e%. Bite aco%o! pe p%a/ă! de acord= conduse spre o poriune netedă de nisip! iar c#nd Fuuurh se apropie

ca să "adă dacă nu mai continuau antrenamente%e! 8N c%ătină din cap. E ;asăne nie% sinuri! amice! daToorianu% se îndepărtă 'i sui duna. Gria îi pri"i orma întunecată

dispăr#nd înapoia co%inei de nisip.<nima începu săi $u$uie pe nea'teptate! c#nd 8N scoase un aparat

mic din $u&unar. E Acesta este înreistratoru% de /urna% de $ord pe care %am demontat

din panou% de comen&i a% 8isu%ui! ep%ică t#năru%. = să te ro să ascu%i oînreistrare pe care am ăcuto acum "reo două %uni! înainte ca Teroen&asăi i cerut să te ocupi de co%ecia %ui. Te ro doar să ai ră$dare 'i săascu%i totu%! de acord

E :u 'tiu6 sunt siură că no sămi ie pe p%ac! murmură ata. Am un presentiment rău despre înreistrarea asta.

1*9



E Te ro! insistă e%. Pentru mine. oar ascu%to.Gria încu"iină din cap! răsucindu'i m#ini%e în poa%ă. Pe nea'teptate!

$ri&a oceanu%ui! în %oc să pară p%ăcută! o ăcu să se îniore&e în ciudasoare%ui ce co$ora spre "est.

8N porni recorderu%. ata ascu%tă discuia care urmă6 î% au&i pe pi%ot

sa%ut#ndui pe preoi 'ii au&i in"it#ndu% să acă o $aie în nămo%.ecunoscu %asuri%e Preas%ă"itu%ui Teroen&a 'i Sacredotu%ui 8erati%"or$indui %ui 8N. Găi%e de nămo%6 Spuneau c#t de re%aante erau $ăi%ede nămo%. Gria se oi aitată! dar t#năru% ridică un deet în semn dea"erti&are 'i 'optiD

E A'teaptă,a se si%i să răm#nă nemi'cată! de'i se simea tot mai neconorta$i%. Cu

siurană! preoii nu 'tiuseră că 8N înreistra con"ersaiaK aciunea pi%otu%ui era chiar mai peridă dec#t trasu% cu urechea! aduc#nd maidera$ă cu spionatu%,

Apoi @ Gria simi că i se opre'te răsu%area de uimire @ îi au&i pe 8erati%'i Teroen&a r#&#nd 'i "or$ind despre u%tare6 spun#nd că nu era un hardi"in! că nu a"ea a$so%ut nici o %eătură cu Bnitatea sau cu A$so%utu%,

=chii etei se di%atară! apoi se înustară de urie 'i ea sări în picioare.8#ntu% îi &$ură de pe cap $oneta de pe%erin! înăduind $uc%e%or ro'uaurii

să se e%i$ere&e! dar Gria nu $ăă în seamă ce%e înt#mp%ate. 4% pri"ea pe8N 'i tremura de urie. 8ă&#ndui reacia! pi%otu% opri recorderu% 'i seridică de asemenea.

E Cum ai putut ace una ca asta între$ă ata cu %as scă&ut 'i tremurat.Am cre&ut cămi e'ti prieten.

8N pă'i spre ea! ridic#nd m#ini%e împăciuitor. E Gria! scumpo! îi sunt prieten. Am ăcut asta pentru tine6 tre$uie să

'tii carei ade"ăru%. 4mi pare rău că e'ti6F#na 'i $rau% etei părură să se mi'te din propria %or "oină 'i pa%ma ei

%o"i sonor o$ra&u% t#năru%ui. 8N se împ%etici un pas îndărăt! apăs#ndu'io$ra&u% cu m#na.

E Fini, striă ea. Fini, stai un a%s în scopu% de a mă ace sămiînca%c %eăminte%e, ecunoa'te,

% î'i co$orî m#na 'i rămase pri"indo cu ochi p%ini de tristee 'icompătimire. upă aceea c%ătină încet din cap.

E 4mi pare rău! scumpo! spuse 8N. 4mi pare mai rău dec#t o potspune! dar nam a%siicat nimic. Ceea ce ai au&it este ade"ăru%! iar dacă te

1+0



superi pe mine nu% "ei schim$a cu nimic. Teroen&a 'i ai %ui nu dein niciun e% de har di"in. i au in"entat toată în'e%ătoria asta! ca să ai$ămuncitori în a$rici 'i sc%a"i pentru "#ndut.

Brma pa%mei etei i se co%ora ro'uînchis pe o$ra& 'i Gria putea distinec%ar semne%e %ăsate de deete%e ei. 4'i înr#nă impu%su% de a se repe&i spre

e%! $o%$orosind scu&e. Cum putuse să% rănească în e%u% ace%a4n ace%a'i timp însă c%ocotea de urie. Simea că întreu% chip îi scăpase

de su$ contro%! iar $ăr$ia tremura spasmodic. E :u, înc%e'tă ea m#ini%e. :u, :ui ade"ărat, Ai a%siicat

înreistrarea. Ce e'ti tu6 te%epat e unde 'tiai de Sacredotu% Pa%a&idarPe atunci nici măcar nu erai aici,

E :am 'tiut! Gria! dădu e% din cap. :am 'tiut 'i nam a%siicat

înreistrarea. = săi do"edesc.Scotoci în $u&unar 'i scoase o io%ă micuă 'i neară.Gria 'tia prea $ine ce coninea. E Sc%ipstim e unde %ai o$inut E ;am 'terpe%it în timpu% unei %i"rări! răspunse 8N. >tii ce poate să

acă! daa încu"iină înceti'or. E ste sinuru% mod prin carei pot do"edi că nu mint. acă o

deschi&i! epui sc%ipstimu% %a %umină 'i apoi î% înhii! o$ii capacităite%epate temporare. 4mi "ei putea citi mintea 'i "ei 'ti că nu te mint în pri"ina u%tării6 'i că nam a%siicat înreistrarea. Potim @ îi puse io%aîn pa%mă ia%,

Gria pri"i drou%. E Tre$uie6 tre$uie să mă #ndesc în pri"ina asta! 8N. Tre$uie să

decid ce am de ăcut. E :u te mint! scumpo! îi /ur, Se apropie de ea 'i se întinse! ca so

prindă de m#nă. Ai încredere în mine.ata se retrase un pas. E Te ro! 8N6 deocamdată %asămă sinură. = să te6 "ăd mai

t#r&iu. upă s%u/$ă. Acum tre$uie să p%ec.% o iă cu pri"irea. E Ai putea renuna %a s%u/$ă! doar de data aceasta. :u "ă consemnea&ă

nimeni pre&ena.

Să renune %a u%tare Gria simi că i se ace $rusc rău %a #ndu% ace%a'i reacia ei o înspăim#ntă. acă 8N a"ea dreptate acă eu%tarea nu

1+1



era nimic a%tce"a dec#t simp%u% eect a% Com$inării unde%or i&ice 'imenta%e emise de o specie etraterestră acă haru% di"in nu eista! atunci pe%erinii nu erau cu nimic mai $uni dec#t droaii care'i a'teaptă do&a.

Se uită în ochii %ui 8N 'i încercă sentimentu% nep%ăcut că pi%otu%spunea ade"ăru%. eete%e i se str#nseră în /uru% tu$u%eu%ui neru cu

sc%ipstim. Aici se a%a răspunsu%. Cu e% putea a%a ade"ăru%6Se întoarse 'i se îndepărtă! %ăs#ndu% pe t#năr pe p%a/ă. 4% au&i pe 8N

stri#ndo! dar se mu%umi să %uture din $ra în semn de răspuns 'i nu seopri. :u mai a"ea mu%t timp %a dispo&iie! dacă inteniona să a/ună %as%u/$ă.

Peste o /umătate de oră stătea în mu%imea de pe%erini 'i pri"ea soare%ecare amurea în sp%endoare îns#nerată înapoia A%taru%ui ăăduie%i%or. Se

apropia momentu% u%tării. Pri"i în /ur! #ndinduse că dacă "oia săacione&e nu mai tre$uia să piardă "remea. Pe uri'! deete%e ei etraserăio%a neară din $u&unaru% ro$ei. ;umină6 a"ea ne"oie de %umină ca săacti"e&e sc%ipstimu%. 4n ace%a'i timp6 no putea ace în "ă&u% cui"a6

4n ce%e din urmă sosi 'i momentu% a'teptat @ semnu% adresatcredincio'i%or! anun#ndui că "a începe u%tarea.

Gria se po&iionase în mu%ime aste% înc#t săi "adă %impede pe Fare%ePreot 'i pe Sacredoi! conduc#nd s%u/$a. 4n ace%a'i timp se a%a suicient de

departe pentru a putea camu%a sc%ipstimu% în m#neca ei %ară! aste% căacti"area acestuia să nu ie remarcată de t%anda ti%. <ar cei%a%i pe%erinia"eau să ie at#t de a$sor$ii de u%tare! înc#t pro$a$i% nar i &ărit nicisa%"a unui $%aster.

e /ur împre/ur! pe%erinii cădeau în enunchi. Gria îi imită 'i în aceea'ic%ipă deschise io%a de sc%ipstim. ;a adăpostu% propriu%ui ei trup! îndoinduse din mi/%oc! etrase do&a i$roasă de dro6 'i! pentru o c%ipăne$unească! se între$ă dacă nu usese preparată chiar de ea.

Pe%erinii se prosternară 'i u'i%e de su$ #tu% preoi%or începură să sedi%ate. C#nd prime%e &um&ete a%e "i$raii%or răsunară în "ă&duh! Griaîntinse sc%ipstimu% în aa ei! pentru a prinde u%time%e ra&e a%e soare%ui careapunea.

4n c#te"a c%ipe drou% se acti"ă! sc#nteind a%$astru! dar nici unu% dintre pe%erini nu o$ser"ă! iar eectu% u ascuns "ederii Fare%ui Preot. e'i nuconsumase niciodată sc%ipstim! ata 'tia cu eactitate c#te secunde tre$uia

să a'tepte. Peste o c%ipă î% introduse în ură 'i înădui sa%i"ei să stinăsu$stana sc#nteietoare.

1+2



C#nd di&o%"ă drou% în ură 'i apoi î% înhii! u%tarea începu.Gria se cutremură ca 'i cum ar i ost împu'cată cu un $%aster. ecte%e

sc%ipstimu%ui erau instantanee. S#ne%e îi nă"ă%i prin corp ca o na"ă #'nindîn hiperspaiu. Capu% îi $u$ui.

ecte%e i&ice nu însemnau însă aproape nimic pe %#nă ce%e minta%e.

Fintea ei se deschise întrun mod pe care na"ea să% poată descrieniciodată după aceea. C#nd "a%uri%e u%tării o cuprinseră! percepu p%ăcerea tuturor ce%or%a%i pe%erini din mu%ime.

Sen&aia era at#t de cop%e'itoare! înc#t u aproape ata să %e'ine. :umaim#nia care c%ocotise în su%etu% ei din c%ipa în care 8N o pusese săascu%te înreistrarea aceea îi păstră %uciditatea 'i6 concentrarea.

QTre$uie să6 deschid6 ochii! î'i spuse. Să mă concentre&6R

<cnind! ##ind! Gria deschise ochii! "i$r#nd su$ "a%uri%e de p%ăcere careo asediau cu asemenea intensitate înc#t aproape că se transormau îndurere. Pri"i spre Teroen&a! si%induse să nu'i a$ată ochii! să'i oca%i&e&emintea pentru a o cuprinde doar pe a Fare%ui Preot.

<maini etraterestre îi in"adară con'tiina! impren#nduse aco%o! dene'ters. <ndierent c#t de mu%t 'iar i dorit să %e uite! 'tia că nu "a putea soacă niciodată! a$so%ut niciodată. Fintea %ui Teroen&a! ca a oricărei a%teiine inte%iente! era p%ină de $ana%ităi %a supraaă @ se între$a ce a"ea să

măn#nce %a cină! era p%ictisit de ceremonie! se #ndea %a noi%e măsuri desecuritate pe care huttii îi ordonaseră să %e imp%emente&e! simea o u'oară /enă astrointestina%ă6

4n mintea Fare%ui Preot nu eista nici un semn de di"initate. :u credeanici în Bnitate! nici în A$so%ut. Fai eact! Teroen&a era m#ndru de sine! pentru că in"entase Bnitatea 'i A$so%utu%! aste% ca pe%erinii ace'tia nai"i săai$ă în ce crede.

Gria horcăi! cu ura p%ină de ustu% amărui a% sc%ipstimu%ui. ra reu săse #ndească! încon/urată de u%tare! dar se si%i să răm#nă acordată %amintea Fare%ui Preot6 eamin#nd! asiur#nduse că aciunea %ui nu eranimic a%tce"a dec#t un simp%u truc i&ic 'i minta% @ ce"a ce toi mascu%iispeciei sa%e puteau să rea%i&e&e după dorină.

Grusc! Teroen&a tresări 'i pri"i aitat în /ur. Fintea i se ump%u de $ănuia%ă! apoi de siurană @ 'tia că era eaminat te%epatic,

u%tarea osci%ă! apoi se diminuă $rusc! c#nd Fare%e Preot încetă

&um&etu%. Sacredoii continuară întrun cor nereu%at! dar! în %ipsa%ideru%ui! u%tarea %uă s#r'it. Pe%erinii ipară 'ocai! iar unii chiar %e'inară.

1+*



ata î'i desprinse mintea de a %ui Teroen&a 'i se a%ătură mu%imii de pe%erini care emea de durere! p%#nea 'i se %eăna înainte 'i înapoi! înde&orientare. Bnii se ridicară tremur#nd 'i sc#ncind! pri"ind imp%oratorspre preoi.

Teroen&a co$orî de pe estrada de %#nă a%tar 'i începu să'i croiască

drum prin %oată. T%anda ti% cerceta chipuri%e! murmur#nd distrat $inecu"#ntări 'i străduinduse să'i camu%e&e căutarea disperată a pe%erinu%ui care tocmai îi scanase mintea.

in ericire! Gria se a%a destu% de departe! aproape de capătu%amiteatru%ui. 4nădui să ie împinsă spre îndărăt! părăsind permatonu%! p#nă ce simi su$ tă%pi %utu% moa%e a% /un%ei. Printro mi'care iute 'idecisă! "#rî deete%e de %a picior în păm#nt 'i ridică o $ucată de noroi

amestecată cu run&e pe /umătate putrede. eete%e ei e%i$erară io%a desc%ipstim! care că&u în ropiă.Se răsuci apoi 'i! din aceea'i mi'care! ta%pa ei apăsă $ucata de noroi

înapoi în so%u% /un%ei. Totu% durase ce% mu%t o secundă.Porni apoi! menin#nduse %a marinea mu%imii! spre potecă! %ăs#nduse

purtată de "a%u% de pe%erini incoereni! p%#nărei! conu&i 'i nemu%umii.= pri"ire precaută aruncată peste umăr o asiură că Teroen&a î'i

a$andonase căutarea! d#ndu'i seama pro$a$i% că era inuti%ă 'i că prin

comportamentu% său neo$i'nuit îi tu%$ura pe pe%erini. ata speră că puseseincidentu% pe seama unui nou"enit re%ati" recent! care decisese săeperimente&e cu o io%ă de sc%ipstim urată.

A"ansă inertă pe cărare! cu pa'i %eni 'i nesiuri. ecte%e sc%ipstimu%uise reduseseră în a'a măsură înc#t de a$ia mai era con'tientă de #nduri%e 'iemoii%e ce%or a%ai imediat %#nă ea.

:u u surprinsă c#nd 8N apăru din %atera%. Ca întotdeauna! pi%otu% o prinse de $ra pentru a o susine. Gria se re&emă de e%! recunoscătoare pentru spri/in 'i simi cum o cuprinde de ta%ie! in#ndo aproape pe /umătate în po&iia "ertica%ă.

Ge&na nopii ecuatoria%e îi în"ă%uise $rusc! ca întotdeauna! 'i Gria dea$ia î% putea distine pe t#năr. Acesta o conduse pe potecă! e"it#nd $ă%i%emari de noroi. Apoi! c#nd a/unseră %a c%ădirea dormitoru%ui! ata se opri.

E :u6 nu "reau să intru deocamdată! murmură ea. Tre$uie6 tre$uiesă "or$esc cu tine! 8N.

% încu"iină din cap! cu trăsături%e a$ia "i&i$i%e în %umina re"ărsată prinu'i%e deschise.

1++



E Gine. :u cred că "om deran/a pe nimeni! dacă merem %a popotă pentru o cea'că de stimceai. Arăi ca 'i cum iar i de o%os a'a ce"a.

Se întoarseră 'i porniră prin întuneric. Gria se re&emă de t#năr! pemăsură ce pă'iră pe cărare. :u se simise niciodată at#t de "%ăuită. P#nă 'iun droid sar i mi'cat cu mai mu%tă "ioiciune.

upă ce a/unseră %a popotă! 8N o insta%ă pe un scaun! apoi aduse ce'ticu stimceai 'i o pră/itură pudrată cu &ahăr! pe care o împinse spre Gria.

E Potim! îi spuse. Făn#nco! te "a a/uta săi recapei puteri%e.Ascu%tătoare! ata $ău ceaiu% 'i ciuu%i din pră/itură. :u cinase! iar acum

m#ncarea păru so echi%i$re&e! readuc#ndui oca%i&area asupra %umiiîncon/urătoare.

Se ap%ecă spre 8N! ata să "or$ească! dar chiar în c%ipa în care

deschise ura! e% c%ătină din cap cu un est de a"erti&are. E Cred că ar i $ine să te conduc înapoi %a dormitor! îi spuse cu %astare. Asta săi ie în"ăătură de minte să mai sari peste mese! pe%erin 921,Am cre&ut co să %e'ini pe drum.

Pricep#nd a%u&ia! Gria se scu%ă tăcută 'i% urmă aară.C#nd a/unseră în dreptu% c%ădirii Centru%ui Administrati"! 8N scoase o

pereche de oche%ari pentru "edere în inraro'u 'ii puse pe ochi. E 4i ai pe ai tăi

ata încu"iină! îi căută 'ii puse de asemenea pe ochi. :oaptea setransormă $rusc în imaini spectra%e nere 'i a%$"er&ui. Acum putea &ărichipu% %ui 8N! pe /umătate mascat de propriii săi oche%ari.

Porniră pe cărarea din /un%ă 'i $rau% %ui cuprinse din nou ta%ia etei. E Ai %uat sc%ipstimu%! rosti e% înceti'or. E a! încu"iină Gria siminduse amorită de parcă ar i ost $ătută 'i

nu mai putea reaciona corespun&ător. Ai a"ut dreptate. <artămă pentru cămam îndoit de tine6

E Ce nai$a! ăcu e% străduinduse să sune "oios 'i nereu'ind a$so%utde%oc! în %ocu% tău 'i eu a' i dorit să "eriic po"estea asta. A ost6 a ostrău

a încu"iină din cap 'i se simi $rusc cop%e'ită de un "a% neru! care o%ăsă icnind 'i tremur#nd.

E =h! 8N! se $#%$#i ata. Am ost în mintea %ui6 în mintea %uiTeroen&a 'i a ost teri$i%, :ici urmă de har di"in! ci doar o inte%ienă

p%ictisită 'i eoistă! care "rea să se îm$oăească! pentru a'i spori co%ecia, E B'ure%! ăcu t#năru% in#ndo de am$ii umeri ca so ca%me&e. Ai

1+5



trecut printrun 'oc teri$i%. E Fă simt6 mă simt6 at#t de6 trădată! scr#'ni Gria printre dini. A

ost6 roa&nic6 E ata! scumpo6Grae%e pi%otu%ui o cuprinseră 'i estu% său de îne%eere o ăcu să se

descarce. ata începu să p%#nă cu suspine uria'e! hohotind 'icutremur#nduse din toată ăptura. 8N o a/ută să'i scoată oche%arii! apoise mu%umi so ină în $rae! m#n#indui păru% 'i murmur#ndui asiurări%ini'titoare 'i de&mierdări.

a se aăă de pieptu% sa%opetei %ui cu am$e%e m#ini! str#n#nd 'irăsucind esătura! 'i icnind at#t de puternic! înc#t se sperie ea însă'i. :umai p%#nsese niciodată în e%u% ace%a. Sen&aia de disperare era teri$i%ă.

E :u6 mia6 mai rămas nimic! 'opti Gria între spasme de p%#ns. :imic6 nimic6 E :ui ade"ărat! murmură t#năru% 'i o sărută u'or pe o$ra&. :e ai pe

noi! a'a este E Pe6 noi E Siur că da. 8om i împreună! scumpo. = so 'terem de pe p%aneta

asta de iad 'i "om i ericii.Gria ridică ochii 'i pri"i or$e'te în $e&nă! de a$ia des%u'ind pata mai

deschisă %a cu%oare a chipu%ui pi%otu%ui. E ar ei nui %asă niciodată pe pe%erini să p%ece! 'opti. Am citit asta în

mintea %ui Teroen&a. E :o să %e cerem "oie! scumpo. = să p%ecăm pur 'i simp%u. E Să uim E act. e îndată ce "oi putea pune %a punct un p%an! am întinso de

aici. Am început de/a să mă #ndesc. = sărută iute pe o$ra&. Ai încredereîn mine. Am eperienă în enu% ăsta de aciuni. = să ăsesc eu ce"a.

E ar6 dar $anii tăi 'ti su$ contract 'i nu% poi încă%ca. acă ui!o săi pier&i $anii. Fiai spus că ai ne"oie de credite%e cu care te p%ătesc! pentru a încerca să intri %a Academie. Cum poi să renuni %a a'a ce"a

E Credite%e nau miros! ridică e% din umeri. 8a tre$ui sămi iau $anii îna%t mod de %a Teroen&a.

Fintea etei era înceo'ată de o$osea%ă 'i de durerea trădării! de aceeaa"u ne"oie de un minut între pentru a'i da seama %a ce se reerea 8N.

Co%ecia6 'opti ea. <ntenione&i să uri co%ecia %ui Teroen&a 'i să uicu ea.

1+?



Gra"o! ăcu t#năru% apro$ator. 'ti siură că nai păstrat ta%ent de te%epatde pe urma sc%ipstimu%ui

E :u cred! &ise Gria o$osită. >tiu doar că mai între$at de mu%te oridespre co%ecie6 că mai între$at care sunt o$iecte%e ce%e mai "a%oroase.Chiar cre&i că poi să spari încuietori%e de securitate 'i să %e uri

E :u intenione& să iau toată co%ecia. Pentru a'a ce"a! ar tre$ui o na"ăde transport mai mare dec#t oricare dintre ce%e eistente pe L%esia. :u!"reau să iau doar o$iecte%e mici @ mici 'i rea%mente de "a%oare. = iă pătrun&ător cu pri"irea. <ar tu mă "ei a/uta! a'a este

ata 'o"ăi. urtu% antichităi%or era o aciune contrară tuturorcon"ineri%or ei! totu'i o$iecte%e %ui Teroen&a nu se a%au întrun mu&eu!unde să poată i "ă&ute de pu$%ic! ci useseră te&auri&ate de un co%ecionar

particu%ar %acom. acă 8N %e ura! a"eau să ie repuse în circu%aie 'ieista posi$i%itatea rea%ă ca măcar une%e dintre e%e să ie epuse întrunmaa&in sau întro a%erie de artă.

E Gine! spuse ea 'i inspiră pround 'i tremurat. Te "oi a/uta! 8N. E Perect. = să 'terpe%im o na"ă 'i "om părăsi p%aneta. Fam săturat de

că%dură! mam săturat de umiditate 'i mam săturat p#nă peste cap de preoii ă'tia 'i de re%iia %or 'ar%atanească.

Gria trase ad#nc aer în piept. Să p%ec de aici Să nu mai particip

niciodată %a s%u/$e 'i să nu mai primesc u%tarea Cum "oi putea trăi ărăea

4mpinse decis între$area în undu% minii. Se "a descurca în "reun e%.Poate că ar i tre$uit să se îndepărte&e treptat de u%tare încă desăptăm#na "iitoare! p#nă a"eau să p%ece.

E Fai este însă ce"a! 8N! &ise ea nesiur. E Ce anume! scumpo E Fuuurh6 Ce aci cu Fuuurh Fiai spus că e% 'ia dat cu"#ntu%

de onoare că te "a pă&i @ că îi este în aceea'i măsură pa&nic 'i protector.Ce "ei ace cu e%

8N inspiră ad#nc 'i ata "ă&u cum pata chipu%ui său se mi'că! atuncic#nd c%ătină din cap.

E stai "re%tu% din $ucătărie! răspunse e% o%osind "echea epresiecore%%iană pentru hinion sau chiar de&astru. :u 'tiu cum să procede& înca&u% %ui. 3in rea%mente %a e%! dar mia spus ce înseamnă cu"#ntu% de

onoare pentru rasa %ui. Fă tem căi "a i %oia% %ui Teroen&a. E 8rei să &ici că dacă a%ă ce"a! ne "a trăda

1+7







F#r#i ad#nc în undu% #tu%ui. Poate că ar i tre$uit să se arate prietenos!aste% ca pi%otu% săi permită să a/ună îndea/uns de aproape pentru a'io%osi dinii 'i heare%e. Fuuurh era un "#nător epert. = dată ce î'iînhăa prada! aceasta nu mai putea să scape.

Ar i putut să% ucidă pe 8N pentru a'i ine cu"#ntu% de onoare

F#r#i iară'i 'i re"eni în /un%ă. 4n noaptea asta "a "#na 'i "a ucide. 8as#rteca 'i'i "a înu%eca prada "ie. Poate că asta îi "a %impe&i mintea 'idupă aceea "a putea decide ce să acă6

;unecă pe su$ ar$orii iantici! tăcut 'i in"i&i$i% ca o antomă.

PIRDUT/ 'I R0/SIT/4n dimineaa următoare! -an %uieră "oios în timp ce ăcu du' 'i nu%

putu deprima nici chiar ap%icarea unuentu%ui unicid! cenu'iu 'i ur#t

mirositor. % 'i Gria "or p%eca de pe p%anetă 'i "or a"ea credite destu%e!după ce "indeau o$iecte%e urate din co%ecia %ui Teroen&a. -an î'i "a puteacumpăra un < nou! masă 'i ca&are! pe durata susinerii eamene%or deintrare %a Academie.

<ar c#nd "a ie'i de aco%o! "a i oier! o persoană respectată! 'i Gria î% "aa'tepta6

rec#ndu'i păru% ud cu prosopu%! se îndreptă spre haine%e care se a%au

%a picioru% patu%ui. :u a"u parte de a$so%ut nici un a"ertisment. Ferea către pat! iar înc%ipa următoare ce"a î% prinsese 'i% propu%sase cu at#ta putere pe podea!

150



înc#t î'i pierduse respiraia. -an horcăi ca un Iha%adon e'uat 'i "ă&u ste%e"er&i.

Ce"a î% inea apăsat! cu o m#nă iantică cu carei presa pieptu%.<nstincti"! -an rămase nemi'cat! icnind 'i străduinduse să'i recapeterăsu%area! d#ndu'i seama că m#na aceea î% putea stri"i ca pe o nucă de

di%a.Jărea neru în aa ochi%or @ $a nu! cu%oarea neară era rea%ă. ea%ă 'i

$%ănoasă! cu o pată a%$ă în mi/%ocu% pieptu%ui 'i mustăi riide! tot a%$e.-an reu'i să'i oca%i&e&e pri"irea.

E Fuuurh6 ##i e% a$ia percepti$i%. Ce sent#mp%ă6Fuuurh îi m#r#i în aă! apropiindu'i at#t de mu%t co%ii uria'i! înc#t

t#năru% îi putu "edea sc%ipind de sa%i"ă.

E Pi%otu% p%ănuie'te să uă! so ia pe Gria! mormăi e%. 8N p%ănuie'tesă ure de %a stăp#nii N%esiani. 8N p%ănuie'te să se ocupe de Fuuurh6 E ar6;a$a î% apăsă nie% 'i -an cedă! cu ochii $u%$uc#nduse.Fuuurh ridică cea%a%tă %a$ă masi"ă 'i o %eionă u'or. heare%e ca

ni'te iataane ie'iră din teci. E Acum pi%otu% trădător "a muri! mormăi toorianu%. E :u, -an ridică $rae%e întrun est ruător. Te ro, Ascu%tămă,

E Fuuurh a ascu%tat a&inoapte. Fuuurh a au&it destu%e! rep%icăsum$ru etraterestru%.

E -ei! amice! $o%$orosi t#năru% imain#ndu'i ce ar i putut aceheare%e ace%ea #t%e/u%ui său "u%nera$i%. Cre&usem că suntem prieteni,

E Fuuurh %a p%ăcut pe pi%ot. ;ui Fuuurh îi pare rău că tre$uie să%ucidă pe pi%ot. ar 'ia dat cu"#ntu% de onoare. Fuuurh nu are de a%es.

;a$a începu să co$oare. -an str#nse din ochi 'i a'teptă s#r'itu%.Simi pe o$ra& 'i pe #t%e/ curentu% de aer a% mi'cării toorianu%ui! totu'i

nu% atinse nimic. upă o eternitate! pi%otu% redeschise ochii. Fuuurh î% pri"ea! în mod e"ident s#'iat de incertitudine.

4n ce%e din urmă! î% prinse pe t#năr de umăr 'i de păr! î% smuci în picioare'i% împinse în direcia haine%or.

E 4m$racăte, Fuuurh nu "rea s#ne%e pi%otu%ui pe heare%e %ui.Ferem săi spunem %ui Teroen&a ce p%ănuiesc pi%otu% 'i ata. Preotu% %e "aspune a%tor ăr&i săi ucidă pe trădători.

-an se apropie ră$it de pat 'i începu să se îm$race. Ce% puin nu a"easă moară în pie%ea oa%ă 'i ud %eoarcă.

151





-an se #ndi o c%ipă. E Our! răspunse e% rar 'i răspicat! pe "iaa Griei. >tii că in %a ea6 mu%t.

>tii astaFuuurh re%ectă c#te"a momente! apoi încu"iină din cap. E Perect! atunci îi /ur pe "iaa Griei că a&i noapte ea mia spus că a

"ă&ut un toorian aici! cu peste 'ase %uni în urmă. Asta sar potri"i cumomentu% c#nd tu o căutai pe FrroI! nu

ără un cu"#nt! toorianu% apro$ă din nou. E a a "ă&ut un toorian! Fuuurh. #nde'tete 'i sinur. Teroen&a 'i

ai %ui teau minit atunci c#nd au spus că ea na "enit niciodată aici.Pro$a$i% că se a%ă tot pe L%esia! dar nu aici! nu în Co%onia 1! iindcă ar iost prea riscant să te mintă cu at#ta sruntare. istă pro$a$i%itatea să ie

în Co%onia 26 sau poate chiar în Co%onia *. Co%onia 2 eistă însă de maimu%t timp! a'a că aco%o sunt mai mu%i pe%erini dec#t în Co%onia *. eaceea! a' paria că FrroI se a%ă în Co%onia 2. Ferită să ie "eriicat! nu

E Cum arăta între$ă încet Fuuurh.Pentru o c%ipă! -an u ispitit să mintă 'i să spună că nu 'tia. acă Gria

re'ise! iar toorianu% "ă&ut de ea nu usese FrroI! iar Fuuurh se înuria'i% ucidea pe %oc <nspiră ad#nc.

E Gria a spus că a"ea $%ana a%$ă 'i mai a"ea o cu%oare. 4n duni. Crede

că sar putea să i ost duni portoca%ii! dar era aproape întuneric! a'a cănui siură.

Sper că $%ana %ui FrroI nu era unico%oră! sau $ă%ată,Brechi%e %ui Fuuurh se %ipiră de eastă 'i etraterestru% 'uieră ca o

supapă deectă! de&"e%indu'i co%ii eroce. -an pri"i disperat în /ur!căut#nd ce"a cu care să% pocnească! dar nu &ări nimic. Se resemnă tăcut 'ia'teptă să ie s#'iat în două.

upă aceea 'uieru% urios a% %ui Fuuurh se transormă întrun ur%et desuerină îndurerată. Bria'u% e%inoid se pră$u'i pe podea! str#n#ndu'icapu% între %a$e 'i t#nuinduse mormăit.

E Ai descriso pe ea, m#r#i e% în ce%e din urmă. Pe toi &eiiK tai%or mei! poate să i ost aco%o în toate &i%e%e astea! iar eu iam cre&ut pe mincino'iiăia, Fă duc chiar acum să %e s#'ii $ereate%e 'i să %e măn#nc inimi%e,

E Grrr! murmură -an înceti'or! #ndinduse Gine ca mers,Fuuurh sări în picioare! în mod "ădit ata să'i transpună ameninarea

în apte. E Stai,

15*



-an #'ni 'i prinse un $ra uria'! at#rn#nduse de e%! dar u pur 'i simp%ut#r#t prin cameră 'i apoi prin sa%on! a/un#nd aproape %a u'ă. 4nipse custră'nicie că%c#ie%e în podea 'i reu&ă să cede&e.

E Fuuurh! dacă o "rei pe FrroI înapoi! opre'tete,Toorianu% încetini! după care se opri.

E Gun! ##i -an. -aide acum să "or$im ca două iine raiona%e! deacord Stai /os.

Fuuurh se pră$u'i pe sa%tea. -an dădu drumu% %a mu&ică! apoi î'i trasescaunu% u&at at#t de aproape de e%inoid înc#t aproape că se atineau.

E 8or$e'te în 'oaptă! murmură e%.Toorianu% încu"iină din cap. E Am un p%an! urmă -an. Cred că 'tiu cum o putem sa%"a! dacă se mai

a%ă pe L%esia.Sper că nau trimiso în mine%e de mirodenii! #ndi! dar nu su%ă o"or$ă. e acum! Fuuurh 'tia %a e% de $ine ca 'i e% ce se înt#mp%a cusc%a"ii.

E Gine! 8N! încu"iină Fuuurh în 'oaptă! spunemi p%anu%.T#năru% se #ndi o c%ipă. E Pentru o parte a p%anu%ui! "oi a"ea ne"oie de a/utoru% tău. Tre$uie să

ac ni'te preătiri 'i "oi încerca să %as totu% aran/at înainte de a p%eca.

E Să p%eci 8N p%eacă E a! dar nu mă reer %a e"adarea noastră ina%ă. Peste două &i%e!

tre$uie să duc pe :ai -utta un mesa/ 'i un cadou din partea %ui Ja""a% pentru un hutt pe nume Oi%iac. 8a tre$ui să răm#n 'i să a'tept răspunsu%. :am ost niciodată pe :ai -utta 'i nu 'tiu cum mer %ucruri%e aco%o! darOa%us :e$% %e cunoa'te.

Fuuurh apro$ă! pentru a arăta că era atent 'i începu! ner"os! să'icuree mustăi%e a%$e.

E Fai departe6 8isu% este o na"ă prea mică pentru trei pasaeri. = săi atra atenia %ui Teroen&a 'ii "oi spune că :e$% dore'te să re"ină înacti"itate în ca%itate de copi%ot a% meu. Sunt aproape siur că "a i de acordsă ne %ase pe mine 'i pe :e$% să p%ecăm împreună în misiunea asta. 4i "oisuera ca tu să răm#i aici! iindcă nu "a i %oc 'i pentru tine.

T#năru% se scu%ă 'i începu să se p%im$e înainte 'i înapoi! cuundat în#nduri.

E Preoii 'tiu căi p%ace să "#ne&i! a'ai e aceea! atunci c#nd "oiso%icita permisiunea de a% %ua pe :e$% cu mine! tu să %e ceri să te %ase

15+



c#te"a &i%e %a "#nătoare. Te poi dep%asa rapid pe teren accidentat! da E oarte rapid! încu"iină toorianu%. Suicient de rapid ca să urmăresc

'i să ucid prada. E Cre&i că ai putea a/une pe /os %a Co%onia 2 E a.

E i $ine! astai "arianta noastră cea mai $ună. acă FrroI se maiăse'te pe L%esia! pro$a$i%itatea este de peste cinci&eci %a sută ca să ie înCo%onia 2. Tre$uie să meri aco%o 'i so caui! să "e&i dacăi poi da deurmă.

E >i so sa%"e&, sări Fuuurh în picioare. E :u, se răsti -an. Stai /os, Asta ar i prostia cea mai mare. 8oi doi ai

i căutai pe toată p%aneta! cu sen&ori re%ai pe $iometria tooriană pentru a

"ă descoperi. upă aceea ai i capturai 'i pro$a$i% uci'i. Sau trimi'i înmine%e de pe esse%! ceea cei cam ace%a'i %ucru. E 8rei ca Fuuurh so "adă pe FrroI! dar să nu ie "ă&ut de ea E act, oar so ăse'ti 'i să a%i unde doarme! unde măn#ncă6

chestii deastea. upă aceea! c#nd "om e"ada! "om &$ura %a Co%onia 2 'i o"om %ua de aco%o. Am eectuat ni'te in"estiaii nocturne prinîmpre/urimi%e deaici! în ca& că nai o$ser"at.

E Fuuurh a o$ser"at! rep%ică toorianu% sec. =riunde a mers 8N!

Fuuurh a ost înapoia %ui! pri"ind. e ce cre&i că am 'tiut să ascu%t! c#ndai conduso pe Gria %a dormitor

E =ricum! mam #ndit în ce e% putem crea o di"ersiune care săi inăocupai pe pa&nici! în "reme ce noi %uăm o$iecte%e ce%e mai "a%oroase dinco%ecie. >tiu de asemenea unde se a%ă centru% de comunicaii. Fă "oiasiura ca! p#nă o 'terem de aici! comunicaii%e dintre co%onii să ieîntrerupte. = să &$urăm %a Co%onia 2 'i înainte ca pa&nicii de aco%o să'idea seama ce se înt#mp%ă! am %uato pe FrroI 'i am întinso de pe p%anetă.upă aceea "ă "oi duce pe "oi doi pe Tooria! de acord

Fuuurh î% pri"i pe -an 'i ochii săi a%$a'tri se mi/iră! iar mustăi%etremurară de emoie.

E = să aci asta pentru Fuuurh 'i FrroI E a! îi /ur. acă ne a/ui pe mine 'i pe Gria să urăm o$iecte%e %ui

Teroen&a! îi /ur că nu "om p%eca ără FrroI.Bria'u% toorian că&u pe #nduri! apoi se uită direct spre pi%ot.

E = să te a/ut! rosti e%. 4mi dau cu"#ntu% de onoare. E Gatem pa%ma! amice! ăcu -an.

155



4n aceea'i seară! -an merse %a a%eria de artă a %ui Teroen&a! ca socaute pe Gria. Se între$a dacă ata mai participa 'i acum %a s%u/$e! după cea%ase că erau ni'te 'ar%atanii. Gătu în u'a masi"ă! $%indată 'i! c#nd au&i%asu% ei dinăuntru! răspunseD

E Sunt eu! -an,

B'a se deschise 'i Gria ie'i în pra. =chii pi%otu%ui se ho%$arăin"o%untar.

E -ei, Arăi ro&a",Pentru prima dată de c#nd o cuno'tea! ata renunase %a ro$a caenie

"o%uminoasă 'i %a $onetă. Purta acum o tunică simp%ă! a%$astrudeschis! 'i panta%oni. e'i de o croia%ă modestă! haine%e de&"ă%uiau si%ueta &"e%tă! dare"ident eminină.

E Preas%ă"itu% Teroen&a mia spus că at#ta timp c#t %ucre& %a co%ecie! pot renuna %a haine%e de pe%erin! spuse ea.o'ii puin! "ă&#nd că%dura din ochii pi%otu%ui! însă sur#seD E Se temea că "oi aăa ro$a de "reun o$iect de "a%oare 'i% "oi

răsturna. E Sunt a$so%ut de acord! ăcu -an. Gei o cea'că de ceai E Siur că da.upă ce se insta%ară în popotă! a"#nd înainte c#te o cea'că de stimceai!

Gria &#m$i sios spre t#năr. E A'adar6 îi p%ace rea%mente cum arăt E Cum să nu, 'ti cea mai rumoasă ată de pe p%anetă @ ără %umă,a îi sur#se! dar apoi sur#su% se destrămă 'i% pri"i tu%$urată. E Se pare că nu e'ti sinuru% care crede a'a! 8N6 E Ce "rei să spui E A&i dimineaă am a"ut o discuie stranie cu anar Tos! ma/ordomu%

%ui Teroen&a. Se pare că! p#nă acum! e% na &ărit nimic dinco%o de ro$a de pe%erin! dar c#nd am îm$răcat "e'minte%e astea! ma o$ser"at rea%mente.Fa urmărit "reo oră! în timp ce rearan/am co%ecia! ăc#nd con"ersaie6sau încerc#nd să acă. Are ni'te ochi ro'uportoca%ii caremi dau iori. ste $ătr#n! dar în mod e"ident are6 hmmm! destu%ă "ita%itate! dacă îne%eice "reau să spun. 8ita%itate mascu%ină.

-an se %ăsă pe spate în scaun. E 8rei să &ici că tică%osu% ă%a $ătr#n se dă %a tine

E Fă tem că da! se înioră ata. 8oia să 'tie c#i ani am6 dacă am ostmăritată6 dacă am a"ut copii6 Fa între$at cum de am a/uns pe L%esia

15?



ca pe%erin. :i'te între$ări oarte intime, A"ea mu%t tupeu.Pi%otu% se ap%ecă înainte. E Chiar a'a! de ce ai "enit aici Sau consideri căi o între$are prea

intimă ca sămi răspun&i %a eaGria îi sur#se 'ters.

E 4n nici un ca&! 8N. e ce am "enit aici6 Fi se pare că a trecuta'a mu%t timp! înc#t îmi "ine reu p#nă 'i sămi reamintesc. Treceam printro perioadă proastă. A$ia terminasem 'coa%a 'i mă cam speria #ndu%de a urma Bni"ersitatea. P#nă atunci nu usesem niciodată pe cont propriu.Fama mă inuse mereu din scurt! ăc#ndumă să mă simt ca 'i cum na' iost în stare să ac nimic ca %umea. Pentru ea nu era suicient să în"ă 'i sămă comport $ine.

J#m$i! dar ără "ese%ie. Tata ma încura/at să urme& o carieră! însămama se #ndea numai %a un maria/ ecepiona%. A considerat că "ise%e îisunt pe ca%e de a se împ%ini atunci c#nd am început să mă înt#%nesc cuae%.

-an simi un ior de e%o&ie! dar î'i reaminti că 'i în trecutu% săueistaseră a%te ete. e apt! chiar destu%e6

E ram pe punctu% de a ne %oodi! c#nd %am prins um$%#nd cu a%ta. <am spus atunci că totu% sa terminat. Fama sa înuriat rău pe mine! iindcă

mam despărit de e%. ae% pro"enea dintro ami%ie core%%iană oarte $oată'i ea începuse de/a să p%ănuiască nunta.

Suspină 'i urmăD E Fia poruncit să mă duc %a e% 'i săi cer scu&e! ca să reînnodăm

re%aia. Pentru prima dată în "iaa mea! iam spus nu. E Pare o emeie oarte6 decisă! se pronună -an cu precauie. E :ui cu"#ntu% ce% mai potri"it. Fama ma împins spre ae% încă de

pe c#nd urmam 'coa%a împreună! dar nu a"usesem cura/u% săi spun că numi p%ăcea prea mu%t de e%. Curios @ ochii ei a%$astru"er&ui se înceo'ară @nu mă dădeam în "#nt după e%! totu'i atunci c#nd am a%at că mă în'e%a înascuns! mam simit trădată 'i deprimată. =amenii sunt ciudai! nu cre&i

T#năru% încu"iină 'i o îndemnă să continue. E Cam tot atunci am a%at despre o întrunire re%iioasă condusă de un

misionar N%esian. Fă simeam deprimată! a'a cum iam spus! iindcă 'tiamcă pur 'i simp%u nu puteam să ac nimic $un. ram cum"a de&rădăcinată!

'tii ete&ată de toi. e aceea mam dus %a întrunire. Preotu% N%esian 'iaîncheiat s%u/$a cu c#te"a secunde de u%tare6 'i ma ăcut să mă simt

157



at#t de $ine, Ca 'i cum a' i aparinut indi"i&i%or aceia. rept urmare! miam "#ndut $i/uterii%e! am uit de acasă 'i mam îm$arcat în prima na"ăspre L%esia.

Sur#se me%anco%ic. E Astai po"estea "ieii me%e. Ca să re"enim %a pre&ent! ce cre&i că ar

tre$ui să ac pentru a% ine %a distană pe $ietu% $ătr#n anar Tos E acă te s#c#ie prea mu%t! spunei direct %ui Teroen&a ce se înt#mp%ă.

Sunt siur că e% nu dore'te ca munca ta să ai$ă de suerit 'ii "a cere %uianar Tos să încete&e.

E Gine! se însu%ei ea. ste o idee $ună. E Feri %a s%u/$ă o între$ă -an! pri"indo cu su$îne%es.ata scutură din cap.

E :u! nu "reau. E A$sena ta nu "a i remarcată E Pot spune că ma durut capu% sau că a tre$uit să muncesc p#nă t#r&iu.

Cei mai mu%i pe%erini de a$ia a'teaptă să se ducă 'i nu in socotea%a ce%orcare sunt pre&eni aco%o.

E Astai ade"ărat. Ceai spune atunci despre o p%im$are E Cum să nu.upă ce ie'iră din popotă! -an se îndepărtă de C#mpii%e în%orate!

înainte de a$orda su$iectu% care% o$seda. Po"esti pe scurt episodu% cuFuuurh din cursu% dimineii. Gria u a%armată! d#ndu'i seama cătoorianu% îi ascu%tase în noaptea trecută 'i io spuse t#năru%ui.

E Fda! ma pus 'i pe mine pe #nduri! încu"iină e%. e'i este masi"!tipu% poate i a% nai$ii de si%enios c#nd o dore'te. :ui de mirare că spunecăi ce% mai $un "#nător de pe p%aneta asta. Se pare că ma urmărit tottimpu% c#t am cercetat împre/urimi%e co%oniei 'i am cercetat care ar imoda%itatea cea mai $ună de a e"ada de aici.

E Ar i $ine să im prudeni în pri"ina %ocu%ui în care ne a%ăm! atuncic#nd discutăm despre p%anuri%e de e"adare! spuse ata pri"ind ner"os în /ur.

E e ce cre&i că neam îndepărtat at#t de mu%t înainte de a a$ordasu$iectu% Copacii au urechi pe aici 'i tre$uie să im oarte precaui. A&inoapte na ost dec#t Fuuurh! a'a că nam păit nimic! dar putea %a e% de $ine să i ost unu% dintre came%eonii pe carei o%osesc ca pa&nici în a$ricade sc%ipstim.

Gria se înioră %a ideea respecti"ă. E Ce doreai sămi spui

15H



E Fuuurh "a cere apro$area să p%ece întro epediie de "#nătoare!c#t timp eu 'i Oa%us :e$% "om i p%ecai pe :ai -utta. Am sta$i%it totu%. A&i!Teroen&a a ost de acord să% iau pe :e$% cu mine. :ai -utta se a%ă %a douăsisteme depărtare 'i "om a"ea ne"oie de patrucinci &i%e. ;am spus %uiFuuurh că acesta "a i timpu% de care "a dispune ca să a%e dacă FrroI

se mai ăse'te aici. acă o descoperă! o "om %ua cu noi. E Astai oarte $ine! apro$ă ata. etestam ideea să% %ăsăm pe

Fuuurh aici. acă Teroen&a "a i oarte urios! ar i ost posi$i% să% ucidă pentru că nea %ăsat să uim! indierent dacă Fuuurh ar i ost sau nuresponsa$i%.

E act! otă -an. A' "rea să pot ăsi o ca%e de a mă strecura înapartamentu% %ui Teroen&a! ca să scotocesc 'i să ăsesc %ocu% unde ine

coduri%e de acces a%e na"e%or 'i coduri%e de securitate a%e co%eciei.eocamdată sunt în impas. Fam #ndit %a o moda%itate prin care sădistra pa&nicii! dar dacă nu pun m#na pe coduri! sar putea să iu ne"oit sămodiic p%anuri%e. Poate că "a i ne"oie să incendie& Centru% de Primire6sau a%tce"a.

E Coduri%e de securitate Gria se încruntă 'i închise ochii. Coduri desecuritate6

<nspiră ad#nc! apoi începu să recite un 'ir de numere! sim$o%uri 'i %itere.

E A'a ce"a, ec%amă -an 'i o prinse surescitat de $ra. e unde %e aiata îi &#m$i timid. E Se ăseau în mintea %ui Teroen&a. Fă tem că miau ost pur 'i simp%u

imprimate în creier! a%ături de mu%te a%te chestii. A' dori să %e pot uita @ 'inu numai pe e%e dar îmi este imposi$i%.

Pi%otu% o prinse de umeri 'i o scutură u'or! în cu%mea ericirii. E i $ine! nu io mai dori p#nă nu p%ecăm din mi&eria asta. Gria!

scumpo! este minunat, Fai sa%"at de o mu%ime de pro$%eme, E Am 'i p%ătit destu% pentru asta! sur#se ea! dar dacă ne este de o%os6

$ănuiesc ca meritat. E A meritat. Ai încredere în mine. Our ca meritat.Gria încu"iină din cap. E Acum "a tre$ui să e"ităm să tre&im $ănuie%i! p#nă nu suntem

rea%mente ata de e"adare. Asta "a i u'or pentru mine @ eu 'i :e$% nu "omi pe p%anetă. Cre&i că p#nă măntorc! te poi descurca săi aci munca în

modu% ce% mai iresc E Cred că da! dar6 ră$e'tete,

159



E = să mă ră$esc! scumpo.ata îi aruncă o pri"ire ruătoare. E 8N! după ce scăpăm neam putea duce pe Core%%ia 8reau sămi

re"ăd ami%ia. 8reau săi anun că nam păit nimic.-an o %ini'ti cu un sur#s.

E Siur că da. >i eu am de re&o%"at ni'te aaceri pe Core%%ia! a'a că "ai una dintre prime%e noastre esca%e! în reu%ă

E 4n reu%ă! se %umină ea %a chip.

upă ce 8N o %ăsă %a u'a c%ădirii dormitoare%or! Gria se #ndi să urce'i să doarmă p#nă %a cină. acă ar i între$ato cine"a! ar i acu&at omirenă ca scu&ă pentru a$sena de %a s%u/$ă.

C#nd a/unse însă în dormitor! î'i ridică ro$a 'i $oneta de pe%erin 'i %e pri"i! apoi că&u pe #nduri. F#ine! î'i spuse. = să încep de m#ine. ;a urmaurme%or! u%time%e două &i%e au ost oarte re%e. :imeni nu sar a'tepta să%ipsesc chiar a'a de %a u%tare. Am ne"oie de o &i ca să mă preătesc6

>i înainte de a'i da seama prea $ine ce ace! se pomeni purt#nd din nouro$a 'i $oneta 'i ră$induse pe Poteca :emuririi spre A%taru%ăăduie%i%or.

Peste două &i%e! un core%%ian etrem de aitat 'i un su%%ustan %ematica'teptau în aa să%ii de audiene din Pa%atu% de <arnă a% huttu%ui Oi%iac. ;a picioare%e %ui -an se a%a un microho%odispo&iti" de înreistrare! destinatsă proiecte&e simu%acru% audio"ideo a% epeditoru%ui. :e$% menineaechi%i$ru% unei %ă&i mari 'i $oat împodo$ite a%ate pe un e%e"atorantira"itaiona%. 4n %adă se a%a cadou% pe care Ja""a% î% trimisese %uiOi%iac! parteneru% său de aaceri 'i! uneori! ri"a%.

E Făntre$ c#t "a mai tre$ui să a'teptăm! mormăi ner"os t#năru%! p%im$#nduse de co%oco%o. A trecut aproape o oră.

E Asta nu înseamnă nimic pentru o audienă %a un 'e de c%an! ep%icăOa%us :e$%. =dată am a'teptat două &i%e! doar ca să a/un în anticameră. >inu uita că "a tre$ui să a'teptăm 'i răspunsu%. =dată am a'teptat osăptăm#nă.

E :umi mai spune toate astea! $om$ăni -an. :u "reau să aud toate%ucruri%e care pot să meară prost. Am încă îndoie%i că "om i %ăsai să

p%ecăm "ii de aici. Se 'tie că huttii au temperamente oarte "io%ente. E 3iam spus de/a că suntem în perectă siurană.

1?0



E <artămă dacă sunt mai tare de cap! dar ce te ace să ii at#t de siurse răsti -an.

E Cu mu%t timp în urmă! în prime%e &i%e a%e insta%ării %or pe :ai -utta!huttii au omor#t at#t de mu%i mesaeri! înc#t comunicaii%e între c%anuri auost comp%et întrerupte 'i din cau&a aceasta toi au pierdut din proit!

ep%ică :e$%. e aceea toate c%anuri%e au aderat %a un pact pe care %au /urat @ mesaeru% trimis de un hutt %a a%t hutt este s#nt. C#t timp transmitemmesa/u% %ui Ja""a% 'ii ducem răspunsu%! nu putem i atin'i sau deran/ai înnici un a%t e%.

E Sper să ai dreptate! murmură -an 'i eamină %ada mare. Cre&usem căJa""a% era urios pe Oi%iac! 'opti e%. Cum se ace căi trimite un cadou

:e$% c%ătină din cap.

E Cadouri%e sunt tradiiona%e. Pentru a c#'tia atenia unui hutt! tre$uieie săi pre&ini un cadou! ie să% amenini. Bneori huttii %e ac pe am$e%esimu%tan.

E Straniu! se str#m$ă pi%otu%. 'ti siur că nai ha$ar cei înăuntru;ada este suicient de mare ca să conină aproape orice. Chiar 'i un corp!dacă% îndoi cu atenie. Fa' simi mai %ini'tit dacă a' 'ti despre cei "or$a.

E ;ada este sii%ată! îi reaminti su%%ustanu%. acă o deschidem!ce%ena Sa Oi%iac î'i "a da seama. :u ne dorim neca&uri.

E Fda6 'tiu! ăcu o rimasă -an 'i apoi! pentru a'i uita ri/i%e! pri"iîn /ur.

Anticamera a"ea p%aonu% îna%t! cu %ucarne. ra construită din piatrădeschisă %a cu%oare! iar pe pereii a%$i at#rnau tapiserii esute se spunea dedu'manii %ui Oi%iac! în "reme ce &ăceau în temnie! a'tept#nd mi%osteniaeecuiei. Bna dintre e%e pre&enta p%aneta nata%ă oriina%ă a hutti%or! stearpa'i de&o%anta 8ar%! iar a%tă tapiserie &ură"ea mare%e catac%ism care odistrusese cu oarte mu%t timp în urmă. A%ta arăta uria'a diasporă huttă spre :ai -utta din sistemu% LTou$. -an 'tia că :ai -utta însemna în %im$ahutti%or %orioasa :estemată.

B%tima tapiserie era un portret în mărime natura%ă a %ui Oi%iac însu'i!%ăsat pe spate pe podiumu% său $oat împodo$it! dar de un ust îndoie%nic.

Core%%ianu% nu "ă&use prea mu%t din :ai -utta! deoarece e% 'i :e$%useseră suii imediat întrun speeder de teren pi%otat de un droid 'i purtaispre sud! %a îndepărtatu% Pa%at de <arnă a% %ui Oi%iac. e'edina %ordu%ui hutt

se a%a pe o insu%iă în "ecinătatea ecuatoru%ui. Oa%us :e$% î% inormase pe-an că era norocosK prin comparaie cu restu% %ui :ai -utta! insu%a aceasta

1?1



era practic o oa&ă de "erdeaă pe p%aneta rece! umedă 'i ur#t mirositoare.<nsu%a îi amintise t#năru%ui de L%esiaD că%duroasă! umedă 'i ticsită de

copaci iantici care a$undau în %iane imense.Atenia %ui -an re"eni $rusc în pre&ent! c#nd î'i dădu seama că erau

chemai de or&o! ma/ordomu% rodian a% %ui Oi%iac.

E ce%ena Sa Supremă Oi%iac! 'e de c%an 'i protectoru% ce%or drepi!"ă a'teaptă imediat.

-an î'i ridică ră$it recorderu% 'i! însoit de :e$%! pă'i în sa%a deaudiene.

ra uria'ă. Stră$ăt#nd cu%oaru% centra% în drum spre podium! -an simisu$ tă%pi%e ci&me%or rosimea %uuriantă a mochetei scumpe. Sa%a era p%inăde sicoani s%uarnici din toate rase%e! dansatori de toate see%e

în"e'm#ntai cu ust! 'i o orchestră care c#nta întrun co%. Bn $uet masi" pe care se a%au mormane de m#ncăruri de pe o du&ină de p%anete î% ăcu pe-an să sa%i"e&e 'i să'i reamintească $rusc că sărise peste masa de pr#n&.

Oi%iac era pe /umătate întins! re%aat pe podiumu% său de audiene!um#nd ce"a ce t#năru% nu putu să identiice 'i nici nu dori să uste. P#nă'i uioru% "a de um epirat de hutt! care a/unse %a e% î% amei instantaneu.

Oa%us :e$% î% împinse u'or de %a spate 'i -an a"ansă ner"os. E Atotputernic Oi%iac! rosti e% în huttă amintindu'i discursu% repetat cu

Ja""a%! sosim de %a stăp#nu% nostru N%esian Ja""a% pentru a "ă aduce unmesa/ 'i un dar. Fai înt#i! daru%6

4i ăcu semn %ui :e$% 'i! a'a cum sta$i%iseră! su%%ustanu% ăcu un pasînainte.

Oi%iac îi pri"i pe am#ndoi! apoi ordonă în huttăD E eschide%, 8reau să "ăd ce crede Ja""a% că este demn de mine. E a! ce%ena 8oastră! c#r#i su%%ustanu% 'i începu să deschidă

sii%ii%e 'i &ă"oare%e.-an pri"i ascinat cum :e$% ridică partea superioară a %ă&ii 'i etrase

două %o$uri crista%ine cu supori de aramă! pe care %e suprapuse! apoia'e&ă o$iectu% aste% o$inut pe un piedesta% so%id! u'or cur$at! de $ron&.

Feta%u% era acoperit în întreime cu ra"uri în aur 'i arint. 4n parteadin spate a %o$u%ui inerior eista un capac micu! despre care -an $ănuică adăpostea $aterii%e. Core%%ianu% pri"i perp%e ansam$%u%. -a$ar nu a"ea%a ce putea s%u/i.

Oi%iac 'tia însă prea $ine. E = com$inaie între o narhi%ea 'i un ustac"ariu, $u$ui e%! desiur în

1?2



huttă! pe care -an o îne%eea de/a oarte $ine. >i aproape demnă demăreia mea, act cemi doream, e unde 'tia

e"eni cu atenia %a cei doi mesaeri 'i continuă pe un ton mai oicia%D E Cadou% %ui Ja""a% îmi p%ace. Să sperăm că 'i mesa/u% îmi "a p%ăcea.

Acti"ea&ă%! omu%e,

-an ăcu o p%ecăciune ad#ncă! a'e&ă recorderu% pe o măsuă /oasă 'i%acti"ă. <nstantaneu un ho%osimu%acru a% %ui Ja""a% apăru! ump%#nd spaiu%dinaintea podiumu%ui %ui Oi%iac.

E rau% meu Oi%iac! rosti Ja""a% întin&#nd un $ra ca 'i cum ar i ostde aă 'i %ar i putut "edea rea%mente! în decursu% anu%ui trecut sau petrecut une%e e"enimente neericite! care neau aectat operaiuni%e de peL%esia. C#te"a na"e au dispărut! iar una a scăpat cu reu în urma unui atac.

iind unu% dintre capii a/idieru%ui nostru! a ost de datoria mea să cercete&aceste aciuni condamna$i%e.presia de p%ăcere a %ui Oi%iac dispăruse. -an trase ner"os cu coada

ochiu%ui spre su%%ustan. Sper că are dreptate în pri"ina securităii noastre, E Am urmărit ace'ti a'a&i'i pirai p#nă %a :ar Shaddaa 'i! recent!

operati"ii mei au capturat 'i interoat un căpitan de na"ă. :eericitu% ade&"ă%uit @ înainte de a deceda! datorită inimii s%a$e @ că a ost recrutat 'itrimis în misiuni%e sa%e tică%oase de tine 'i de strănepotu% tău! Oa$$a.

=sti%itatea ta ne doare pround 'i! ceea ce este mai important! ne reduce proitu%. Te pre"in! Oi%iac, ;asăne transporturi%e în pace. =rice a%t atac "ai urmat de represa%ii imediate împotri"a ta 'i a c%anu%ui tău. Am asam$%ato %otă mare! carei "a distrue cu siurană ore%e deri&orii.

QA'a să ie,R se între$ă -an disperat. Q:u suntem dec#t eu 'i :e$%,Ja""a% trae o cacea%ma. Sau a ana/at recent mai mu%i pi%oiR

Fesa/u% %ui Ja""a% continuă ineora$i%D E Acceptă daru% nostru ca un semn de pace! sau a'teaptăte %a

consecine dintre ce%e mai teri$i%e @ printre care moartea ta ar i cea maineînsemnată. Oi%iac! în nume%e răiei hutte ape%e& %a tine să încete&i de amai ataca 'i terori&a na"e%e noastre. Putem o$ine un proit mu%t mai maredacă am aciona %ao%a%tă! în %oc să ne ră&$oim.

e/a -an 'i su%%ustanu% se retrăeau înro&ii! deoarece Oi%iac se um%aaidoma unei răni cu puroi.

E Acesta este a"ertismentu% meu! Oi%iac. 4ncetea&ă6

E Aiiiiiieeeeeeaaaaaarrrrrr-------M,,Br%etu% de urie a% %ui Oi%iac îi ăcu pe -an 'i :e$% să sară înapoia mesei

1?*



pe care se întindea $uetu%. Coada %ordu%ui hutt se repe&i întrun arc teri$i%!i&$ind recorderu% 'i epediindu% prin aer. <mainea %ui Ja""a% dispăru.

Oi%iac %unecă înainte 'i -an î% pri"i ascinat 'i înspăim#ntat. ra primadată c#nd "edea un %ord hutt dep%as#nduse cu proprii%e sa%e ore.

E Fesaeri, răcni Oi%iac. Apropiai"ă,

4ncet! 'o"ăie%nic! -an 'i :e$% se t#r#ră dindărătu% mesei 'i se scu%ară!tremur#nd.

E a! Atotputernice Oi%iac se $#%$#i :e$%.-an era incapa$i% să articu%e&e ce"a. E 8ă trimit înapoi %a inecia para&ită ciuruită de "iermi care se

nume'te Ja""a%, &$ieră Oi%iac &"#cnind din coadă! în "reme ce se p%im$aînainte 'i înapoi. Spuneii că ma ca%omniat pe mine 'i pe ruda mea! Oa$$a.

Spuneii că această încercare %ipsită de inte%ienă de a mă împine spreun atac pripit a e'uat %amenta$i%. 4mi "oi a%ee eu momentu% c#nd să atac.ste un hutt mort! dar! deocamdată! prin raia mea! poate să pretindă cămai este în "iaă. u sinur "oi decide c#nd "a muri @ 'i o "oi ace c#nd"oi dori. Ai îne%es! mesaeri

E a! Atotputernicu%e, î'i reăsi -an %asu%.ra e"ident că Oi%iac îi %ăsa să p%ece 'i e% nu'i dorea nimic mai mu%t

dec#t so întindă de pe p%aneta aceea. ăcu o p%ecăciune! apoi încă una.

E 4i "oi transmite eact cu"inte%e ce%enei Sa%e, E Perect, Putei p%eca. ucei mesa/u% meu %a Ja""a% @ imediat,P%ec#nduse întruna! -an 'i :e$% se retraseră din sa%a de audiene.A/un'i aară! săriră în ra$ă în speeder 'ii porunciră droidu%ui pi%ot săi

ducă imediat %a astroport.-an nu se simise niciodată mai ericit dec#t atunci c#nd &ărise 8isu%

N%esian a'tept#ndui. 4mpreună cu Oa%us :e$%! o %uase %a oană peste pistă!urcase în uă rampa 'i se năpustise în ca$ina de pi%ota/.

e a$ia c#nd se a%au în spaiu 'i -an trase maneta pentru a eectuasa%tu% în hiperspaiu! simu% umoru%ui îi re"eni îndea/uns înc#t să poatăr#n/ii /a%nic spre su%%ustan.

E i $ine! :e$%! chicoti t#năru%! a mers $ine! ce &iciSu%%ustanu% dădu peste cap ochii săi mari 'i ume&i. E Tot nai îne%es! 8N! rep%ică e%. C#nd ai dea ace cu huttii! eistă

dedesu$turi. ste perect posi$i% ca Ja""a% să i trimis mesa/u% acesta

iindcă noi suntem "u%nera$i%i! pentru a% împiedica aste% pe Oi%iac să neatace mai deschis. :oi suntem simp%i pioni. 8edem doar o parte din ta$%ou%

1?+



enera%. Tot ce poi ace este să te roi %a &eii în care cre&i să nu% înuriiniciodată pe un hutt. Ai preera să ii mort6 'i nu eaere& dee%.

-an încu"iină din cap. E Te cred. Totu'i! dacă a' i în %ocu% %ui Ja""a%! nu a' dormi prea

%ini'tit %a noapte. Sar putea să nu mai ai$ă mu%t de trăit6

Fuuurh se uri'a prin /un%ă în penum$re%e scurtu%ui amur N%esian.A"usese ne"oie de o &i 'i /umătate ca să stră$ată cei 1+7 de i%ometri p#nă%a Co%onia 2. Pe de o parte înt#r&ierea se datorase tra"ersării pericu%oase ar#u%ui achooai. Toorianu% usese at#t de epui&at după ce se %uptase cucurentu% rapid! înc#t dedicase a%te două ore "#nătorii 'i o oră somnu%ui.4ncă se simea o$osit după chinu% ace%a6 dar a/unsese ina%mente %a

destinaie.ădu oco% co%oniei! ascu%t#nd sunete%e incantaii%or. in c#te 'tia!Co%onia 2 a"ea ace%a'i proram &i%nic ca 'i Co%onia 1! a'a că pe%erinii ar itre$uit să se ăsească %a s%u/$a de seară.

:ări%e i se di%atară! test#nd "#ntu% 'i adu%mec#nd permanent după ourmă de toorian. 4n c#te"a r#nduri se %ăsă în patru %a$e 'i înaintă!amu'in#nd! inha%#nd ad#nc mirosuri%e %ăsate de pe%erinii care trecuserărecent pe aco%o.

upă cinci minute! tresări ca 'i cum ar i ost înepat cu o %ance para%i&antă. FrroI, FrroI a trecut pe aici! cu mai puin de o &i în urmă,=co%ind precaut c%ădiri%e! Fuuurh %oca%i&ă mai înt#i dormitoru% %uiFrroI! apoi a$rica în care muncea.

ina%mente! porni după cea mai recentă urmă de miros! despre care erasiur că ducea %a A%taru% ăăduie%i%or. Aparent p%anu% Co%oniei 2 eraaproape identic cu a% Co%oniei 1.

ără să "eriice mai departe! toorianu% se topi în /un%ă 'i a"ansă c#t putu de iute spre %ocu% unde se ineau s%u/$e%e. Pentru o c%ipă se între$ădacă FrroI nar i putut să simtă mirosu% său! dar era puin pro$a$i%. Seudase %eoarcă în r#u 'i! în mod de%i$erat! e"itase să se atină de ce"a 'i să%ase marcatori de miros. :u dorea ca FrroI să încerce să% urme&e înapoi%a Co%onia 1 'i! poate! să se rătăcească în /un%ă! c#nd urme%e %ăsate de e% ari ost întrerupte de achooai.

Toorianu% sosi %a timp ca să se opună în mod automat "a%uri%or minta%e

'i i&ice de u%tare. Fi/ind ochii! Fuuurh scană orme%e ce se&"#rco%eau în aa %ui6

1?5



6'i o descoperi pe FrroI. Se tă"ă%ea 'i ea pe /os! dar de apt nu se&"#rco%ea6 'i în modu% în care se mi'ca eista ce"a a%s! carei înăduiseso distină cu u'urină.

QSe preaceR! #ndi Fuuurh. Q>tiam eu că FrroI era prea stăp#nă pesine ca să ie păcă%ită mu%t timp de pro'tii ă'tia,R

4'i si%i ochii pentru ai distine toate contururi%e su$ ro$a de pe%erin!totu'i nu putea săi "adă c%ar dec#t capu%! pe care duni%e portoca%iicontrastau "iu cu $%ana a%$ă. T#n/ea săi "adă ochii a%$eni rumo'i! dar sea%a îndărătu% ei 'i în dreapta. a nu% putea &ări.

Pentru o c%ipă Fuuurh u ata să a$andone&e orice precauie 'i%eăm#ntu% pe care% ăcuse %ui 8N @ de a$ia se a$inu să nu senăpustească în mu%imea de pe%erini! să'i în'ace "iitoarea pereche 'i să

dispară cu ea în /un%ă.Totu'i îi dăduse %ui 8N cu"#ntu% de onoare. FrroI nu tre$uia să 'tiecă e% se a%a aici.

C#nd pe%erinii se ridicară! c%ătin#nduse! %a s#r'itu% u%tării! Fuuurhho%$ă ochii! "ă&#nd că FrroI purta o cinătoare %ată! a%$astră! ca a%iaproimati" cinci&eci dintre cei o sută de pe%erini a%ai %a s%u/$ă.

Cinătoarea aceea este semnu% ce%or A%e'i, =h! nu% u c#t pe aici să'uiere sonor de rustrare 'i spaimă. Fuuurh se a%a de mu%te %uni pe

L%esia 'i mai "ă&use cinători%e respecti"e.4ntrade"ăr! c#nd pe%erinii începură să pornească în noapte! Fare%e

Preot pă'i în aă 'i %i se adresă cu %as tunătorD E Toi pe%erinii care au primit a&i cinători a%$astre să răm#nă pe %oc,

Fare%e Preot tre$uie să "ă acă un anun,Ascu%tători! pe%erinii cu cinători a%$astre se opriră. FrroI părea ca 'i

cum ar i ost ata să'i smu%ă cinătoarea 'i să o ia %a uă după cei%a%i!totu'i no ăcu. Fuuurh emu în surdină. >tie oare ce înseamnăcinători%e

E Aceia dintre "oi care au primit cinători%e a%$astre sunt onorai caA%e'i. Pietatea 'i de"otamentu% "ostru aă de Bnitate 'i de A$so%ut "auăcut să ii se%ectai pentru o cinste aparte. F#ine seară "a i u%tima "oastrăs%u/$ă aici! %a A%tar. 4n dimineaa următoare! "ei i %uai de o na"ă spaia%ă! pentru a "ă înt#%ni cu misionarii no'tri. iecare dintre "oi "a i %uat de unmisionar pentru a% însoi 'i a răsp#ndi cu"#ntu% despre Bnitate 'i A$so%ut.

Fuuurh au&i murmure de înc#ntare surescitată dinspre mu%ime 'i 'tiucă ade"ăraii pe%erini erau eta&iai de suestia de a putea primi u%tarea

1??



ără so împartă cu a%te sute de persoane.Q<dioi6R u primu% #nd a% toorianu%ui. Q:u sunt cu nimic mai $uni

dec#t $ist sau ete%o! demni doar de a i "#nai 'i m#ncai. :a"e%e ace%ea îi"or duce doar în mine%e de pe esse% sau în %oca%uri%e de desr#u a%eso%dai%or imperia%i. :u "or mai primi u%tare! ci "or trăi în deradare 'i

mi&erie! iar ma/oritatea %or "a i moartă în mai puin de un an6A% doi%ea #nd însă îi &$#r%i $%ana de pe ceaă 'i 'ira spinării. A mai

rămas doar o &i 'i /umătate p#nă o "or trimite de pe p%anetă, 4ntruc#tso%daii imperia%i "or numai umanoi&i în %oca%uri%e de desr#u! astaînseamnă că FrroI este destinată mine%or de pe esse%. Sau #ndit că "are&ista mai mu%t timp aco%o! deoarece este tooriană 'i puternică6

Fuuurh i&$i cu %a$a în trunchiu% unui copac. G%estemaii! mai am

oarte puin timp, :eîndoios! stăp#nii N%esiani î% "or chema pe 8N sau pesu%%ustan ca săi transporte pe ace'ti pe%erini %a staia spaia%ă! unde "ora'tepta transportoru% spre esse%. Tre$uie să mă întorc %a Co%onia 1 'i să%a/ut pe 8N! ca să putem e"ada toi,

Sări în picioare 'i porni prin /un%ă! simind cum spaima îi a%unăo$osea%a din trup. Se orientă spre sudest! în direcia Co%oniei 1. :u a"eatimp de pierdut6 în /oc era însă'i "iaa %ui FrroI.

Toorianu% a%eră! sărind peste p#raie 'i $u'teni! strecur#nduse prin

tui'uri scunde. :u ##ia! dar 'tia că asta nu "a dura mu%t. ra de/a o$ositde drum6 totu'i nu putea înădui ca o$osea%a să ai$ă "reun ro%.

A%eră ca o um$ră neară prin noaptea 'i mai neară.

Gria tocmai terminase s%u/$a de seară 'i se îndrepta spre cărarea ceducea %a dormitoru% ei! c#nd anar Tos i se a%ătură! i"induse din %atera%.ata se încordă 'i păstră ochii în păm#nt! reu&#nd săi ridice. e sarîntoarce o dată 8N, ste p%ecat de/a de trei &i%e6 anar Tos nu marmai i urmărit în e%u% ăsta! dacă 8N ar i ost aici6

Jisianu% "#rstnic se întinse săi prindă $rau%! dar Gria se smu%se.Fa/ordomu% r#n/ii 'i a"ansă iute! $%oc#ndui drumu%.

E Pe%erin 921! rosti e%! Preas%ă"itu% Teroen&a dore'te să "or$ească cutine.

Q=h! nu,R #ndi ea! simind că inima i se opre'te în %oc! apoi îi $u$uiecu at#ta putere în piept! înc#t se temu că anar Tos a"ea so audă.

QTeroen&a 'ia dat seama că eu iam citit te%epatic în minte,R E Cce dore'te reu'i ea să murmure printre $u&e%e amorite!

1?7



între$#nduse dacă nar i tre$uit pur 'i simp%u să încerce să uă.Poate că ar i reu'it să se ascundă în /un%ă! o &i! sau c#t mai rămăsese

p#nă %a întoarcerea %ui 8N6 E Are ce"a de discutat cu tine! îi &#m$i Tos.Gria se crispă înaintea &#m$etu%ui! apoi decise că nu a"ea nici un rost să

uă. Pa&nicii ar i urmărito 'i ar i uciso6e aceea! se întoarse 'i porni spre A%taru% ăăduie%i%or.C#nd a/unse %a Teroen&a! Fare%e Preot o pri"i superior! în "reme ce ea

eectua mătănii%e cu"enite. <nima Griei $u$uia 'i era at#t de speriată! înc#tse simea dea dreptu% ameită! nesiură pe picioare.

E Pe%erin 921! i se adresă Teroen&a cu %asu% său $u$uitor! neai s%u/itcu credină 'i sunt mu%umit de tine. Sunt de asemenea mu%umit de %oia%u%

meu s%u/itor anar Tos. oresc să "ă recompense& pe am#ndoi.Gria aruncă o căutătură uri'ă spre &isian! ai cărui ochi portoca%iistră%uceau de ericire. Q=h! nu, Am o presimire nep%ăcută6R

Teroen&a î% indică pe ma/ordom. E anar Tos mia cerut acordu% pentru a se căsători cu tine 'i sunt

înc#ntat săi satisac cererea. idicăte 'i "oi rosti cu"inte%e prin care "eide"eni soia %ui.

Gria icni 'i se între$ă dacă ar i tre$uit să se %ase pradă %e'inu%ui. Se

simea ca 'i cum ar i ost în stare so acă @ pete nere îi dansau în aaochi%or! iar urechi%e îi iuiau. upă aceea simi cuprin&#ndo un "a% de p%ăcere! o p%ăcere at#t de cop%e'itoare înc#t u c#t pe aici să'i piardăcuno'tina din cau&a ei. ra o p%ăcere intensă! ca%dă 'i iu$itoare! pentrucare ar i ost în stare de orice! numai ca să continue.

4nsă chiar în c%ipa în care era ata să încu"iine&e din cap! ca omarionetă %ipsită de "oină! în aa ochi%or ei apăru chipu% %ui 8N.Spinarea Griei se încordă 'i ata ridică $ăr$ia. :u îndră&ni să %e'ine @ dacăar i ăcuto! pro$a$i% că sar i tre&it măritată cu anar Tos 'i purtată în patu% nupia%. #ndu% respecti" o ăcu să se suoce 'i unde%e de p%ăcereemise de preot î'i pierdură puterea. Gria "ă&u $rusc imainea c%ară 'i "ie a propriei ei persoane împărind patu% cu anar Tos 'i! pentru o secundăteri$i%ă! se temu că i se "a ace rău.

Contro%ea&ăte, î'i porunci. #nde'te, E Preas%ă"itu%e! murmură sios si%induse să răm#nă cu ochii modest

aintii spre păm#nt! am /urat sămi păstre& castitatea. :u mă pot mărita cunimeni.

1?H



E Pietatea ta este meritorie! pe%erin! $u$ui Teroen&a! totu'i Bnitatea 'iA$so%utu% $inecu"#ntea&ă uniri%e roditoare! în aceea'i măsură în care $inecu"#ntea&ă ce%i$atu%. 4i "oi acorda o dispensă specia%ă pentru ca să te poi mărita cu anar Tos 'i ca săi cre'ti copiii! aste% înc#t să iecredincio'i Bnităii 'i A$so%utu%ui.

QFonstru $ătr#n 'i 'iretR! #ndi Gria ur#ndu% pe Teroen&a a'a cum numai ur#se pe nimeni în toată "iaa ei. Q:am cum să% contra&ic! ără acomite $%asemieR.

<nspiră pround 'i înde%un! pentru a a"ea timp să se #ndească. E Prea $ine! Preas%ă"itu%e! răspunse ea umi%. acă aceasta este dorina

Bnităii 'i A$so%utu%ui! eu tre$uie să mă p%ec înaintea ei. 4i "oi i o soie $ună %ui anar Tos.

Scr#'nind din dini! dar ără să trăde&e nimic %a eterior! se si%i să'i pună m#na pe $rau% "erde 'i acoperit de nei. E ste $ine! pe%erin 921! încu"iină Teroen&a 'i înă%ă $rae%e pentru a

începe ceremonia. E ar! Preas%ă"itu%e! ridică u'or %asu% Gria! înainte de a mă putea

considera %ea% măritată tre$uie să urme& tradiii%e poporu%ui meu. :e%ăs#nd timp preotu%ui so reu&e! urmă iuteD E Acestea sunt simp%e 'i u'or de împ%init! Preas%ă"itu%e. :u cer dec#t o

&i pentru a mă puriica 'i a medita asupra sacra%ităii căsătoriei. easemenea! pe Core%%ia! este tradiiona% ca emeia să poarte o rochie "erde %anunta ei. 4i pot cere droidu%ui croitor sămi preătească una p#nă m#ineseară.

ata î'i inu răsu%area! pri"indu% pe Teroen&a! care 'o"ăia. 4n ce%e dinurmă! Fare%e Preot decise pro$a$i% că nu cerea chiar a'a mu%t.

E Gine! pe%erin 921! $u$ui e% 'i chipu% ma/ordomu%ui se încruntă.F#ine seară! tu 'i anar Tos "ei i unii înaintea întreii adunări. ie ca $inecu"#ntări%e Bnităii 'i A$so%utu%ui să se re"erse asupra "oastră.

Schiă un est rapid în aer! apoi se întoarse 'i se îndepărtă reoi.anar Tos se apropie imediat de Gria. E Să te conduc %a dormitor! rosti e%. E Gine! încu"iină ata însă se trase îndărăt c#nd e% încercă so cuprindă

cu $rau%. Fire%e nu tre$uie să atină mireasa în &iua dinaintea ceremoniei!î% a"erti&ă minind ără să c%ipească. ste a%tă tradiie core%%iană. Sunt siur

că mai poi a'tepta o &i! "iitoru% meu so.Jisianu% apro$ă scurt din cap.

1?9



E a! "iitoarea mea soie. 4i /ur că "oi i un so $un. orina mea ceamai mare este să im $inecu"#ntai cu mu%i copii.

E Aceasta este 'i dorina mea! rep%ică prompt Gria! iar în interioru%m#neci%or "o%uminoase a%e ro$ei încruci'ă deete%e de %a am$e%e m#ini.

QTe ro! 8N! #ndi cu disperare! ră$e'tete înapoi, Te ro,R

170



R/4AS 3UN, PARADIS6-an 'i :e$% ăcură un timp $un pe drumu% de întoarcere 'i -an co$orî

8isu% N%esian prin norii de pe emisera întunecată a p%anetei. 8ă&ură c#te"ace%u%e de urtună spectacu%oase! i%uminate %a interior de u%ere! dar c#ndaso%i&ară %a Co%onia 1! %a aproimati" o oră după mie&u% nopii! în modmiracu%os! nu p%oua. Oa%us :e$% se răsuci spre -an 'i comentăD

E %eantă aso%i&are. :a' putea spune că eu am reu'it "reuna mai $ună.

-an sur#se înaintea %audei 'i continua să &#m$ească ericit! c#ndco$or#ră rampa! pe pistă. At#t e% c#t 'i su%%ustanu% ură ne"oii să'i pună înra$ă oche%arii cu "edere în inraro'u @ noaptea era neară ca smoa%a 'i nuse &ărea nici măcar o stea.

E i $ine! pu'tiu%e! eu mă duc să pun capu% /os pentru c#te"a ore! &isesu%%ustanu% întorc#nduse spre inirmeria unde continua să urme&etratamentu%! de'i nu mai tre$uia să respire ec%usi" aer i%trat. :oapte $ună,

E :oapte $ună! :e$%! răspunse -an 'i porni! căsc#nd! pe cărarea ceducea %a Centru% Administrati".

e a$ia a'tept să mă întind în pat! #ndi e%. Cred co să adorm c#t ai&ice6

ără nici un a"ertisment! ce"a mare î% prinse dindărăt 'i o m#nă%a$ăîm$%ănită îi acoperi ura! pentru ai înă$u'i striătu% de surpri&ă.

-an i&$uti doar să icnească! apoi u ridicat de pe potecă 'i purtat c#i"a pa'i în ad#ncu% /un%ei. upă aceea! o "oce ami%iară îi murmură în urecheD

E Fuuurh reretă că a tre$uit să acă asta! dar 8N ar i ipat.Tre$uie să păstrăm tăcerea.

Toorianu% î% %ăsă /os 'i -an inspiră ad#nc! preătinduse să% mustre

serios pe etraterestru% iantic ca să nui mai sperie pe oameni în nopi%eîntunecoase. Fuuurh c%ătină din capu% îm$%ănit 'i ce"a din epresia %ui!a'a cum o putea distine prin oche%arii cu "edere în inraro'u! î% opri pe

171



core%%ian. E Ce sa înt#mp%at între$ă e% în 'oaptă. E Am ăsito pe FrroI. Pi%otu% "a i tre&it în &ori pentru ca să &$oare

%a Co%onia 2 'i so ducă pe ea 'i a%i pe%erini %a staia spaia%ă! pentru aa'tepta o na"ă. :a"a "ine pro$a$i% de pe esse%! de aceea nu mai a"em

timp de pierdut. Tre$uie să e"adăm. Acum. A%te% FrroI "a i pierdută.-an c%ătină din cap. ra o$osit @ în u%time%e patru nopi! dormise pe

apucate! pentru scurt timp @ 'i î% încerca epui&area. E Să e"adăm 4n noaptea asta E a, Aitaia %ui Fuuurh era contaioasă 'i -an începea să simtă

adrena%ina &"#cnindui prin corp. Tre$uie să e"adăm, Spunei %ui Fuuurhce să acă, Fai sunt aproape două ore p#nă în &ori. ;a răsărit! FrroI "a

a'tepta cu a%ii %a A%tar! iar 8N 'i Fuuurh tre$uie ssă ie ata cu na"a, E Gine! $ine! amice! ca%mea&ăte! î% poto%i t#năru% încerc#nd să se#ndească cu ce ar i tre$uit să înceapă. Fai %uat prin surprindere 'i amne"oie de o secundă ca sămi %impe&esc mintea. So %uăm pe r#nd. A"emne"oie de $%astere. 8reo cinci sau 'ase. Tu ai %ocuit o "reme îndormitoare%e pa&nici%or. Cre&i că te poi uri'a înăuntru 'i să %e uri

E a! încu"iină Fuuurh. Cinci sau 'ase $%astere. E 3ia' suera să %e iei de %a amorreani. Sunt pro'ti ca noaptea 'i

dorm $u'tean.Fustăi%e e%inoidu%ui tresăriră amu&ate. E Gine. E Perect atunci. Peste /umătate de oră ne înt#%nim în aa Centru%ui

Administrati".Cu o u%timă încu"iinare din cap! Fuuurh dispăru în tui'uri.-an porni spre Centru% Administrati". Primu% su$iect de pe %ista sa era

de&acti"area unităi%or de comunicaii a%e Co%oniei. orea ca nimeni să nu poată cere întăriri de %a a%te Co%onii sau să %e a"erti&e&e că se petrecea ce"aîn nereu%ă.

C#nd a/unse %a centru% de comunicaii! scotoci în $u&unar dupăo%ip%astu% pe care i% dăduse Gria 'i care coninea toate coduri%e desecuritate o$inute de ată în urma incursiunii ei în mintea %ui Teroen&a.Aco%o se a%a codu% pentru Tei%ismanK iahtu% persona% a% %ui Teroen&a! pecare -an inteniona să% uti%i&e&e pentru e"adare! codu% de %a apartamentu%

pri"at a% Fare%ui Preot 'i a%eria de artă! 'i codu% pentru centru% operati"care coninea eneratoare%e Co%oniei! "ideoecrane%e de securitate din $a&ă!

172



ate%ieru% de reparaii pentru droi&i! du%apuri%e cu armament 'i unitatea decomunicaii.

T#năru% se uri'ă în "#ru% picioare%or pe coridoare%e tăcute! între$#nduse dacă a"ea să% între&ărească 'i pe Fuuurh! dar nu &ări nici o mi'care.e acum! din incursiuni%e sa%e nocturne anterioare! cuno'tea destu%e despre

dispunerea posturi%or de securitate din Co%onia 1! pentru a e"ita în modautomat p%ictisite%e santine%e de noapte care moăiau.

< se păru o eternitate p#nă a/unse %a centru% operati". Se opri în aa u'iisa%e 'i introduse codu% primit de %a Gria. ispo&iti"u% de închidere emise un&um&et e%ectronic 'i u'a se deschise.

E Gra"o! ato! murmură e% strecur#nduse înăuntru.A'a cum 'tiuse! aco%o se a%a un post de pa&ă. Bn tIi%e dormea pe un

scaun! cu picioare%e ridicate pe conso%a de comunicaii! cu co&i%e capu%uiat#rn#nd îndărătu% %ui ca două r#nhii oranice a%$icioase. 4ncăperearăsuna de sorăituri%e sa%e.

-an scoase $%asteru%! î% re%ă pe intensitatea de para%i&are temporară 'iapăsă trăaciu%. Bn ascicu% circu%ar a%$astru #'ni din ea"ă! în"ă%uindsantine%a. TIi%eu% &"#cni odată! apoi că&u inert în scaun! arăt#nd eact %ae% ca atunci c#nd usese adormit6 at#t doar că nu mai sorăia.

E stai un c#'ti c%ar! 'opti t#năru% 'i "#rî arma în toc.

Se apropie de unitatea de comunicaii! scoase micuu% instrumentmu%tiunciona% pe care ma/oritatea pi%oi%or î% purtau mereu în $u&unar 'ise apucă să demonte&e carcasa. orea să deecte&e unitatea 'i apoi săremonte&e carcasa! aste% înc#t dacă cine"a ar i intenionat so uti%i&e&e sănu'i dea seama imediat că usese "or$a despre un sa$ota/.

Peste c#te"a momente! ridică panou% superior a% insta%aiei 'i% a'e&ă pe podea. Se ho%$ă %a nenumărate%e ire! circuite! transpondere! ca$%uri 'i'iruri de compartimente identice! %ipsite de orice moda%itate de identiicare!'i otă sonor.

E Cum nai$a să 'tiu care dintre e%e este a%imentarea de %a eneratoare%eeneretice

Se%ectă un ir %a înt#mp%are 'i% tăie cu mini%aseru% instrumentu%uimu%tiunciona%. <ndicatoru% de a%imentare a% unităii de comunicaii rămaseaprins. -an tăie a%t ir! apoi a%tu%. Tot mai rustrat! prinse un mănunchiîntre de circuite 'i %e smu%se din mue%e %or.

:ici un re&u%tat "i&i$i%.G%estem#nd în $ar$ă! t#năru% rupse! smu%se 'i tăie cu %aseru% ără mi%ă!

17*



p#nă ce ##ia de eort6 dar %edu% de a%imentare nu se stinse,Trecuseră mai $ine de cinci minute. E <dioenia nai$ii! m#r#i -an 'i! sco#nd $%asteru%! î% re%ă %a intensitate

maimă! apoi trase drept în centru% conso%ei încăpă#nate.Se ridicară %ame! i&u% de i&o%aie arsă îi pi'că nări%e! irupseră /er$e de

sc#ntei66'i %edu% de a%imentare se stinse. E A'ai mai $ine! mormăi ner"os core%%ianu%.Pentru orice e"entua%itate! mai %ansă o do&ă para%i&antă asupra

tIi%eu%ui! se întoarse 'i ie'i.Părăsi Centru% Administrati"! î'i puse oche%arii cu "edere în inraro'u 'i

porni ră$it pe poteca din /un%ă. Pa'ii i se iuiră treptat! p#nă se

transormară în a%erare 'i u oprit doar de căderea nea'teptată întro $a%tăde noroi. Furdar de sus p#nă /os! se ridică $%estem#nd 'i'i re%uă cursa.Jări în aă ce%e%a%te c%ădiri! printre care se a%a 'i dormitoru% Griei. -an

inspectase cu mu%t timp în urmă dormitoare%e 'i constatase că! spredeose$ire de Centru% Administrati" 'i de a$rici%e de mirodenii! acestea nuerau pă&ite noaptea. ;a urma urme%or! preoi%or t%anda ti% nu %e păsa dacăcine"a %e ăcea "reun rău sc%a"i%or %or @ ace'tia erau u'or de în%ocuit.

Patu% Griei se a%a %a eta/. Pe pa%ieru% scării %umina s%a$ o %ampă de

"ehe. T#năru% urcă si%enios trepte%e! cu $%asteru% re%at pe intensitatea de para%i&are! dar nu înt#%ni pe nimeni. Pe%erinii erau at#t de euorici dupăo$i'nuita u%tare nocturnă! înc#t dormeau $u'tean.

-an nu era perect siur asupra patu%ui pe care% ocupa Gria. Pri"ind cuatenie prin oche%ari! se strecură tipti% pe inter"a%u% centra%! eamin#ndchipuri%e adormite de pe di"erse%e cu%cu'uri! sa%te%e! cu'ete 'i paturi! preerate de dierite%e specii.

Podeaua sc#r#i su$ ta%pa %ui 'i core%%ianu% încremeni! in#ndu'irespiraia. = ormă se ridică în capu% oase%or dintrun pat pentru oameni!îm$răcată întro căma'ă de noapte ără m#neci.

E 8N 'opti ea.-an încu"iină din cap 'ii ăcu semn. E epede, 'uieră e%.Spre surpri&a sa! ata purta de/a panta%onii. 4nhă#ndu'i tunica 'i

sanda%e%e! "eni spre e% în "#ru% picioare%or! oco%ind automat poriuni%e

sc#r#itoare a%e pode%ei.ără să schim$e nici un cu"#nt! co$or#ră precaut pe scară! stră$ătură

17+



coridoru% 'i ie'iră în $e&na nopii. Gria î'i puse oche%arii. E -aide! &ise -an prin&#ndo de m#nă înainte ca ea să. i a"ut timp să

murmure un sinur cu"#nt. Tre$uie să ne ră$im,Porni în uă! iar ata î% urmă! dar! nu după mu%t timp! pasu% i se reduse

'i t#năru% î'i dădu seama că ea se %upta cu un /unhi în coastă! încetinind

p#nă %a ritmu% unui mers rapid! o trase după e% pe poteca din /un%ă. Gria##ia prea tare ca să mai poată articu%a ce"a! însă -an! care a"ea o ormăi&ică mai $ună! î'i re"eni repede.

E "adăm în noaptea asta! îi spuse etei. Tu 'i Fuuurh începei săo%ii co%ecia %ui Teroen&a! în timp ce eu mă ocup de santine%e. Cre&i că poi să aci aă

a încu"iină! de a$ia tră#ndu'i răsu%area.

E anar Tos6 E ă% nai$ii! ăcu scurt -an. Cu nie% noroc! nu "ei mai au&i niciodatăde e%.

E ar e%6 'i Teroen&a6 Se conormă estu%ui neră$dător a% t#năru%ui'i re%uă a%erarea. 8oiau să6 mă si%ească6 să mă căsătoresc6 cu e%6

-an ho%$ă ochii. E anar Tos "oia să se însoare cu tine Pe toate creaturi%e Vendoru%ui,

Gine că p%ecăm nai$ii deaici,

:ereu'ind să mai "or$ească! ea încu"iină din cap.P#nă a/unseră %a Centru% Administrati"! Gria î'i mai recăpătase su%u%. 4%

urmă pe -an! care urmă drumu% prin coridoare%e întunecate p#nă %a u'aa%eriei de artă a %ui Teroen&a. Fuuurh îi a'tepta. ;a picioare%e %ui se a%aun ma%dăr de $%astere 'i ata căscă %ar ochii.

E Pentru ce sunt astea E Pentru di"ersiune! răspunse t#năru%. Gun! acum6 ăstai codu% de

intrare.4% tastă rapid 'i! ca mai de"reme! u'a se deschise! iar cei trei se uri'ară

în sa%a uria'ă! s%a$ i%uminată. -an scotoci în $irou% Griei 'i scoasedinăuntru o $ahetă %uminescentă pe care o re%ă %a intensitate maimă.

E Putem îndră&ni să aprindem %umini%eata apro$ă din cap. E B'i%e sunt perect etan'e! am "eriicat săptăm#na trecută. in

apartamentu% %ui Teroen&a nu se poate "edea nimic.

-an aprinse p%aoniere%e 'i sa%a se %umină $rusc.upă ce începuse să se ocupe de întreinerea co%eciei! Gria rearan/ase

175



comp%et interioru%. 8itrine%e sc%ipeau! raturi%e erau mai puin a%omerate!iar cu%ori%e tapiserii%or erau "ii! e%i$erate de pe%icu%e%e de pra. Ce%e treico%oane centra%e a%$e useseră proaspăt re"opsite.

E Perect! 'opti -an. Tu 'i Fuuurh începei să %uai o$iecte%e pe care%eai a%es. u mă întorc în cincispre&ece minute! da

E 4n ce %e punem între$ă ata. E Săptăm#na trecută! am ascuns o raniă înapoia ce%or doi spiridu'i de

%a #nt#na de /ad a%$! indică pi%otu%. 4ncepei cu ea. acă ăsesc a%tce"aîncăpător o să încerc să% aduc! c#nd măntorc.

E Gine! încu"iină ea.Fuuurh se îndepărtase puin! eamin#nd o co%ecie de pumna%e

împodo$ite cu pietre preioase. Gria 'o"ăi cu o epresie tu%$urată 'i -an î'i

puse m#ini%e pe umerii ei. E Ce este! scumpo E 8N6 nam mai ăcut niciodată a'a ce"a, î'i mu'că $u&a 'i arătă

spre $%astere%e aduse de Fuuurh. Arme6 'i urt, ste posi$i% ca uniioameni să ie rănii6 $a chiar uci'ii Poi să ii ucis tu însui! sau eu,

Tremura din tot corpu%.-an o cuprinse cu $rae%e 'i o trase spre e%. E Gria! tre$uie să p%ecăm în noaptea asta! rosti străduinduse să'i

păstre&e %asu% $%#nd 'i să'i camu%e&e aitaia. F#ine o "or trimite peFrroI în mine%e de pe esse%. :a"a respecti"ă "a sosi pe or$ită dintroc%ipă în a%ta! ca so preia, Acum! ori niciodată! scumpo.

E >i6 'i6 se aăase cu am$e%e m#ini de pieptu% sa%opetei %ui. Fă temde ceea ce se "a înt#mp%a cu mine! după ce "oi p%eca de aici. ărău%tare6 cum "oi putea trăi ără ea

E Fă "ei a"ea pe mine! îi reaminti t#năru%. 8om i împreună. 8oi ia%ături de tine6 în iecare c%ipă. :u "ei păi nimic6

a înhii un nod 'i apro$ă din cap! dar două %acrimi i se pre%inseră peo$ra/i. -an îi sur#se încura/ator.

E -ei! ăcu e%! sunt mai arătos dec#t anar Tos! nuGria i&$uti să r#dă înă$u'it! apoi îi &#m$i 'ters.-an înhăă $%astere%e 'i se îndreptă către u'ă! se asiură că o închise

$ine în urmă! apoi porni pe coridor.escoperi destu% de repede că nu era u'or să poarte 'ase arme în $rae!

a'a că! ina%mente! s#r'i prin a %e "#rî %a $r#u 'i în $u&unare%e ronta%e a%esa%opetei. 4% împiedicau oarecum %a mers! totu'i era mai $ine dec#t să acă

17?



echi%i$ristică cu e%e! tem#nduse că una sau mai mu%te "or cădea pe podeaîntrun "acarm asur&itor.

:oaptea era %a e% de întunecoasă ca întotdeauna! însă -an 'tia că &orii"or răsări cam întro oră. Porni întro a%erare st#nace pe potecanoroioasă! cu $%astere%e %o"indu% %a iecare pas în piept 'i peste picioare.

A"u ne"oie de aproape 'apte minute ca să a/ună %a prima a$rică desc%ipstim 'i de a%te două minute ca să se uri'e&e înapoia santine%ei! unamorrean uria'! 'i să% para%i&e&e temporar. 8ă&#nd statura masi"ă cu chip porcin a etraterestru%ui! -an îi ap%ică o do&ă sup%imentară! ca să ie siurcă "a i scos din %uptă pe tot timpu% de care a"ea e% ne"oie.

Pătrunse după aceea în a$rică 'i se îndreptă spre tur$o%it! iind c#t peaici să cadă din cau&a $%astere%or în eces! atunci c#nd se strecură pe u'a

din p%asă. Apăsă pe $utonu% pentru ni"e%u% ce% mai de /os 'i co$orî ad#nc!tot mai ad#nc! în ri 'i în $e&na impenetra$i%ă.C#nd a/unse %a ni"e%u% unde %ucrase c#nd"a Gria! coti %a dreapta! aco%o

unde între&ărise containere%e cu sc%ipstim nepre%ucrat! ce a'teptau să iedistri$uite muncitori%or.

Scoase cinci $%astere pe a% 'ase%ea î% păstră de re&er"ă! iindcă nu 'tiusece "a urma în noaptea asta 'i nu% încărcase pe a% său 'i %e aran/a pesc%ipstim su$ orma ra&e%or unui soare. upă aceea %e acti"ă rapid pe toate

'i! mi/ind ochii înapoia oche%ari%or! %e re%a pentru suprasarcină. Bn iuitsu$ire ump%u aeru%! de"enind tot mai sonor 'i re&on#nd din spaiu%ca"ernos! pe măsură ce tot mai mu%te iuituri i se a%ăturară în ad#ncuri%eumede a%e a$ricii.

E Cam asta ar tre$ui să ie dea/uns! murmură -an 'i! 'tiind că maidispunea doar de c#te"a minute înainte ca totu% să sară în aer! se repe&i spretur$o%it.

Sa%ută cu recuno'tină curentu% de aer rece pe chipu% său asudat. A/uns%a destinaie! sări aară! tra"ersă în oană parteru%! sări peste amorreanu% pră$u'it! care începuse să punească 'i să se oiască! 'i dispăru în noapte.

Parcursese /umătate din drumu% p#nă %a Centru% Administrati"! c#ndsimi so%u% cutremur#nduse 'i! întorc#nduse! &ări o erupie de %ăcăria%$ene ridic#nduse în noapte. Peste c#te"a c%ipe! sc#ntei%e a%$astre a%esc%ipstimu%ui s#r#iră aidoma unor artiicii! trimi#nd /eturi sc%ipitoare înîna%tu% "ă&duhu%ui.

-an nici măcar nu putea estima c#te credite "edea transorm#nduse înum. ra o imaine teri$i%ă.

177



4n aa sa au&i aitaie dinspre Centru% Administrati" 'i peste c#te"ac%ipe u ne"oit să părăsească poteca 'i să continue prin /un%ă! c#nd unrup de santine%e &$ier#nd u c#t pe aici să% răstoarne.

;unec#nd prin m#&a /un%ei! t#năru% reu'i să menină o a%eraresusinută. Ci&me%e %ui %ăsară urme noroioase pe trepte%e Centru%ui

Administrati"! pe care %e sui în oană! după care intră în coridoare%e ceduceau %a a%eria %ui Teroen&a.

ăr&i%e apăruseră acum peste tot! ip#nd 'i răcnind între$ări! totu'inimeni nu% opri sau î% chestiona pe -an. T#năru% a/unse %a u'a a%eriei! pri"i întro parte 'i în a%ta! apoi se strecură înăuntru.

Gria 'i Fuuurh ridicară ochii! î% "ă&ură 'i se re%aară "i&i$i%. E Cum mere 'opti -an.

E Perect! răspunse în ace%a'i e% ata. Aproape că am terminat %ista A. E ro&a". E Ce a ăcut 8N se interesă Fuuurh. E 8N a aruncat în aer a$rica de sc%ipstim! răspunse satisăcut

core%%ianu%. = mu%ime de pe%erini au rămas acum ără s%u/$ă. E 8N, ec%amă Gria! a%$induse. acă ne "or prinde6 E :u ne "or prinde! &ise pi%otu%. Am totu% su$ contro%.4ntinse m#na spre statueta unui tors de pe A%&oc <<<! îna%tă c#t pa%ma 'i

scu%ptată din %apis%a&u%i! 'i! c#nd se do"edi mai rea dec#t se a'teptase! otrase cu putere.

Statueta se ap%ecă spre e%! de&"ă%uind dedesu$t un hem de ire 'itranspondere. Bnde"a aproape! în apartamentu% %ui Teroen&a! o a%armăîncepu să $#&#ie strident.

-an pri"i de %a statuetă %a to"ară'ii săi de /a. E -opa6

17H





1IT+A D 1ADARGria se ho%$ă %a -an! înro&ită 'i urioasă. E Gra"o, Ce acem acumT#năru% #ndi rapid. E = 'terem deaici. ;ista A este suicient de $ună. Gria! tu ia rania!

$ine <a 'i ăsta.Scoase $%asteru% de re&er"ă 'i i% întinse! arăt#ndui cum să intească 'i

unde era trăaciu%. E Sar putea să im ne"oii să ne %uptăm! ca să scăpăm de aici. E Finunat! rosti ea amar. Su$ contro%! a'ai! 8N :a"em de ce ne

ace ri/i,-an putu doar să ridice neputincios din umeri. e data aceasta usese în

mod c%ar "ina %ui.

E Pe unde ie'im între$ă Fuuurh practic. Pe u'a preotu%ui! sau pe ceadin aăPi%otu% re%ectă o c%ipă! dar nu mai u ne"oit să ia o deci&ie! iindcă

am$e%e u'i se deschiseră $rusc 'i simu%tan.4n cadru% u'ii apartamentu%ui său! Teroen&a punea de urie. Ja""a% 'i

un rup de ăr&i intrau pe u'i%e du$%e.-an o prinse pe Gria 'i p%on/ă înapoia uria'ei #nt#ni de /ad a%$! în

"reme ce Fuuurh se adăposti după pi%astru% centra% a% să%ii. E Punei m#na pe ei, răcni Ja""a% a"ans#nd pe sania repu%soare.

Teroen&a se năpusti ca o iară înne$unită de urie! cu capu% p%ecat 'icornu% preătit.

Pi%otu% trase o sa%"ă! &ări a%$astru% speciic para%i&iei temporare 'i $%estemă! trec#nd rapid pe intensitate maimă. Sa%"a nici măcar nu%încetinise pe Teroen&a. Fuuurh inti! trase 'i do$orî un pa&nic su%%ustan.

-an trase din nou! dar sa%"a rico'ă din sania %ui Ja""a% 'i %o"i co%oanacea mai apropiată de u'ă! rete&#ndo pe /umătate. Co%oana se ap%ecă! ărăsă se rupă.

1H0



Teroen&a se repe&ise spre Fuuurh! dar uria'u% toorian sări 'i% prinse pe Fare%e Preot cu o %a$ă în /uru% #tu%ui 'i cu cea%a%tă de corn. Proptinduse &dra"ăn în podea! e%inoidu% opri mi'carea spre înainte a Fare%ui Preot.Fomentu% de inerie a% acestuia îi smuci "io%ent partea posterioară atrupu%ui cu mem$re%e respecti"e! care %o"iră pi%astru% centra% cu un $u$uit

teri$i%.Podeaua se cutremură 'i din p%aon porni să co$oare prau% desprins din

tencuia%ă. Picioare%e posterioare a%e %ui Teroen&a derapară 'i Fare%e Preotcă&u. Podeaua "i$ră iară'i.

-an inti 'i trase o sa%"ă! iar un amorrean răcni 'i se pră"ă%i pecoridoru% dinapoia u'ii. Gria se strecură dinapoia #nt#nii! cu $%asteru% preătit! dar! înainte de a putea să traă! unu% dintre pa&nici o &ări 'i trase

primu%. ata ipă 'i se ap%ecă! iar sa%"a rupse o $ucată din #nt#nă! trimi#ndîn aer schi/e de /ad. Că&ninduse să se ridice în picioare! Teroen&a ur%ă un protest disperat.

A%tă sa%"ă de $%aster s#r#i pe %#nă -an! at#t de aproape înc#t t#năru% osimi p#r%indui păru%. Se a&"#r%i %a podea! se rostoo%i 'i trase două sa%"eîn &ona "entra%ă a săniei %ui Ja""a%! %o"ind! a'a cum sperase! carcasaunităii repu%soare. Sania nu că&u însă %a podea! ci pierdu contro%u% "ite&ei'i direciei.

Ja""a% încercă &adarnic să o contro%e&e! dar sania masi"ă se năpustiînainte cu "ite&ă maimă. Peste c#te"a c%ipe! se i&$i de perete 'i rico'ă.Jdro$ind totu% în ca%e! "ehicu%u% de"ia în toate direcii%e prin sa%a co%eciei! purt#ndu% pe hutt ca pe un pasaer nea/utorat.

Bn pa&nic rodian care se concentra asupra do$or#rii %ui -an nu o "ă&uapropiinduse 'i u stri"it întro arte&iană de s#ne. Sania tra"ersă o "itrină'i Teroen&a ur%ă! "ă&#nd cum preioasa sa co%ecie de antichităi eratransormată în săr#mături.

-uttu% se i&$i în perete%e opus 'i întreaa sa%ă se &udui. Pra 'isăr#mături se re"ărsară din ta"an. -an 'i Gria se aruncară pe podea! c#ndsania %ipsită de contro% pocni una dintre nime%e de /ad! ăc#ndo $ucăi.

Ja""a% &$iera 'i de acum ma/oritatea ăr&i%or se retrăea cu îne%epciunedin sa%ă.

Apoi sania! purt#nd reutatea impresionantă a %ui Ja""a%! intră direct înco%oana centra%ă a a%eriei de artă. Pi%onu% de spri/in se înco"oie 'i trosni!

cur$ura i se mări 'i co%oana se rupse6 urmată de cea rete&ată paria% de-an.

1H1



Cu un u%tim eamăt de aonie! sania repu%soare se %ăsă pe podea 'iîncremeni.

-an se ho%$ă! înheat de spaimă! cum! parcă întro i%mare cuîncetinitoru%! /umătate de p%aon hurui! se cur$ă! se crăpă! apoi se sparse în $ucăi mari 'i se pră$u'i. T#năru% î'i re"eni %a timp din amorea%ă ca so

prindă de $ra pe Gria 'i so traă întro parte! c#nd un $%oc mare de piatrăse nărui deasupra %or. Tr#ntindo pe pardosea%ă su$ cupa #nt#nii de piatră!se a&"#r%i peste ea! prote/#ndo.

Ja""a% ipă ascuit! c#nd ramente masi"e se pră$u'iră! pironindu% deresturi%e săr#mate a%e săniei. Prau% se înă%ă întrun nor suocant. Tu'ind'i horcăind! -an se ridică de deasupra Griei de îndată ce se con"inse căa"a%an'a dinspre ta"an încetase. Pri"i spre %ocu% unde usese huttu%! dar nu

mai putu săi &ărească dec#t "#ru% co&ii! care &"#cnea spasmodic.Teroen&a se adăpostise su$ o masă antică masi"ă 'i rămăsese re%ati"neatins. C#nd p%oaia de $ucăi încetă! se t#rî de su$ co%$ 'i ruine%e meseiacum pe /umătate distruse. 4mp%eticinduse spre -an! Gria 'i Fuuurh @toorianu% se oprise în prau% u'ii spre apartamentu% preotu%ui @ Teroen&amui! scuip#nd de urie. 4n mod e"ident încă doritor de ră&$unare! t%andati% co$orî capu%! cu cornu% aintit spre ei 'ii atacă.

-an inti 'ii trimise o sa%"ă în %ancu% drept! epediindu% &$ier#nd pe

podea. Firosu% ori$i% de carne arsă ump%u aeru%. = sa%"ă $%aster dinspre un pa&nic nimeri din nou #nt#na de /ad 'i a'chii de piatră încinsă s#r#iră pe%#nă o$ra&u% core%%ianu%ui. Bna dintre e%e i se înipse în #t 'i c#nd osmu%se! deete%e i se ump%ură de s#ne.

-an ochi! trase 'i u%tima santine%ă se pră"ă%i inertă. E -aidei, răcni pi%otu%! apuc#ndo pe ată 'i rania 'i esticu%#nd spre

Fuuurh. Să ie'im de aici,;unec#nd pe mo%o& 'i împiedic#nduse de trupuri! cei trei porniră spre

u'i%e du$%e. C#nd a/unseră aco%o! -an %e ăcu semn to"ară'i%or săi sărăm#nă %ocu%ui 'i'i strecură precaut capu% după tocu% u'ii! iindrecompensat cu o sa%"ă $%aster care aproape căi smu%se urechea.

E Fuuurh! porunci e%! scoateo pe Gria pe dinco%o, <e'ii pe %aTeroen&a 'ii prindem în oc încruci'at. Peste cinci&eci de secunde,

Toorianu% încu"iină din cap 'i! însoit de ată! se strecură printreruine%e a%eriei de artă! pe %#nă Fare%e Preot care emea! dispăr#nd prin

u'a de %a apartamentu% acestuia.-an numără în #nd. C#nd a/unse %a cincispre&ece! scoase m#na pe

1H2



după marinea u'ii 'i trase rapid patru ocuri! iind răsp%ătit cu un ur%et deaonie.

Bnu% mai puin6A'teptă! ##ind 'i străduinduse să nu tu'ească din cau&a prau%ui care

continua să p%utească prin aer.

Patru&eci 'i cinci! patru&eci 'i 'ase! patru&eci 'i 'apte! patru&eci 'i opt! patru&eci 'i nouă6 cinci&eci,

P%on/ă prin u'ă! ateri&ă pe podeaua coridoru%ui! se rostoo%i 'i trase.Sa%"e ro'ii de $%aster iuiră pe %#nă picioare%e sa%e 'i în %ocu% unde îiusese capu%! dar i&$uti să do$oare a%tă santine%ă! un Ihiid. A'a cum p%ănuiseră! Gria 'i Fuuurh deschiseră ocu% dinapoia ăr&i%or 'i scoaserădin %uptă doi ad"ersari.

Cei doi pa&nici răma'i! un de"aronian 'i un amorrean! o %uară %a uădinaintea %ui Fuuurh 'i Gria! sărind peste trupu% %ui -an! care încă nuapucase să se ridice.

T#năru% se scu%ă ameit! %a timp pentru a% au&i pe Fuuurh sco#nd unmuet sonor 'i %upt#nduse cu6 cine -an nu putea &ări pe nimeni,

QA înne$unitR se între$ă e%! dar apoi între&ări un ochi ro'uportoca%iu!o ură p%ină de dini 'i au&i un 'uierat puternic. 8ă&u un $%aster mi'c#nduse aparent sinur în aer 'i! $rusc! putu distine creatura cu pie%e a%$icioasă!

acoperită de nei 'i so%&i. Bn came%eon,Fuuurh m#r#i 'i scr#'ni! atac#ndu% cu să%$ăticie pe aaraa. Toorianu%

era mu%t mai îna%t dec#t oponentu% său! aste% că se îndoise aproape în douădin mi/%oc. -an ăcu o rimasă! c#nd Fuuurh că&u în enunchi! prin&#ndu'i ad"ersaru%. 4n coridoru% s%a$ i%uminat! creatura repti%iană a"eaeact cu%oarea neutră a perei%or 'i pode%ei. Cu un est rapid ce amintea de"ipera rai! e%inoidu% î'i înropă co%ii în $ereata du'manu%ui 'i smucicapu%. S#ne%e ro'uportoca%iu #'ni în aer.

Fuuurh sări îndărăt 'i -an urmări! ascinat! cum aaraa se înmuie! apoică&u! cu o încetinea%ă reoaie. ămase pe /os 'i! treptat! cu%oarea i se preschim$ă din a%$icios în nuana natura%ă a pie%ii sa%e! ri$run. T#năru%nu tre$ui să se uite de două ori ca să'i dea seama că murise.

Gria se ho%$a înro&ită %a cada"ru. E Aproape că mă prinsese! 'opti ea. acă nar i ost Fuuurh6 E Cum %ai "ă&ut! amice între$ă -an! pun#ndu'i $%asteru% în toc. u

nam putut &ări nimic. E :u %am "ă&ut! ci %am mirosit! răspunse nepăsător Fuuurh.

1H*



Toorianii "#nea&ă cu ochii 'i cu nasu%. Fuuurh este "#nător! nu uita, E Fu%umesc! amice! ăcu pi%otu% 'i o cuprinse pe ată cu $rau%! îi

răm#n dator. Acum ar i $ine6 E Atenie, striă Gria 'i -an se %ăsă instincti" în /os.G%asteru% etei %ansă o sa%"ă para%i&antă chiar peste capu% său! ăc#nd săi

iuie urechi%e. T#năru% se îndreptă %a timp pentru a% "edea pe anar Tos pră$u'induse %a podea! cu o armă %unec#ndui dintre deete%e "er&ui.

-an se apropie de $ătr#nu% ma/ordom! îi %uă $%asteru% 'i% strecură %acentură. Gria "eni %#nă e%.

E :u mă pot #ndi dec#t %a aptu% că dacă nu teai i întors a&i! disearăa' i ost soia %ui! murmură ea 'i se cutremură at#t de "io%ent înc#t -an ostr#nse %a piept! %ini'titor.

E Fă $ucur că doar %ai ameit! &ise e%. Poate co i un $ătr#n %i$idinos!dar nu% pot în"inui că a ost atras de tine.4i &#m$i etei! i#ndo cu pri"irea.a p%ecă ochii 'i se în"ăpăie %a chip. E :u "oiam să mă mărit cu e%! însă mă $ucur că nui mort. E i $ine! ăcu -an! îi sunt dator 'i ie! scumpo. E :ui ade"ărat! rep%ică Gria! suntem chit. acă nai i ost tu! a' i ost

înropată su$ ta"an! ca huttu%.

E Fda! mă tem că Ja""a% nu mai este printre noi. >i $ănuiesc că huttiimă "or în"inui pe mine pentru asta.

Pentru o c%ipă! -an 'i% reaminti pe Teroen&a! care continua să ie în"iaă! doar rănit. Ar i tre$uit să se întoarcă 'i să %ichide&e socote%i%e 'i cut%anda ti% :u% înc#nta de%oc ideea de a se apropia de o iină nea/utorată pentru a o ucide cu s#ne rece.

E -aide de aici! îi ăcu semn toorianu%ui! care %inea s#ne%e de aaraade pe heare%e sa%e cu un de&ust de%icat. -ai! Fuuurh! îi poi acetoa%eta 'i mai t#r&iu. :u uita! FrroI a'teaptă.

C#nd ie'iră în uă din Centru% Administrati"! "ă&ură că dinspre a$ricade sc%ipstim continuau să se îna%e /er$e de sc#ntei a%$astre! dar ceru% numai era neru! ci deschis %a cu%oare! aproape $%eu.

E Se apropie &ori%e, &ise -an. epede,Porniră în oană pe poteca din /un%ă. C#nd se apropiară de capătu%

acesteia! e% %e ăcu semn să răm#nă pe %oc 'i scana prudent pista de

aso%i&are. :u &ări nici o santine%ă6 se părea că toate continuau să se %upte cu

1H+



incendiu%! sau erau %a Centru% Administrati".4naintară totu'i precaut! cu $%astere%e preătite! cu toate simuri%e a%erte!

p#ndind orice mi'care sau sunet.C#nd a/unse %a Ta%isman! -an introduse rapid codu% de acces a%at de %a

Gria 'i suiră rampa toi trei.

Ta%ismanu% era ce"a mai mare dec#t 8isu% N%esian 'i a"ea orma de picătură! cu o proeminenă în %unu% chi%ei. ;a interior nu eistau însă ca%e pentru mară! ci doar ca$ine %uoase pentru pasaeri 'i di"erse aci%ităi.ra proporionat 'i echipat pentru t%anda ti%! de aceea numai ca$ina de pi%ota/ a"ea scaune pentru u&u% oameni%or! întro ca$ină destinată pa&ei sea%a o cu'etă micuă de mărimea unui om! ce%e%a%te ca$ine iind pre"ă&utecu hamacuri%e pe care %e preerau t%anda ti%.

upă ce intrară! -an îi ăcu semn Griei să ocupe scaunu% copi%otu%ui 'i%instrui pe Fuuurh să se ie&e cu centuri%e pe o cu'etă pentru pasaeri.e c#nd se a%ase pe p%anetă! nu pi%otase niciodată na"a aceastaK

Teroen&a usese prea înri/orat de atacuri%e pirai%or ca să mai ri'te săcă%ătorească înainte de moderni&area ecrane%or de%ectoare 'iarmamentu%ui.

-an se ami%iari&ă rapid cu comen&i%e. Ta%ismanu% nu a"ea %a e% demu%te arme 'i ecrane de%ectoare ca 8isu% N%esian! dar era $%indat 'i $ine

înarmat pentru un iaht particu%ar. E Contro%u% predeco%are terminat. Putem p%eca. Punei"ă centuri%e!

striă e%! am pornit,idică na"a! care răspundea prompt su$ m#ini%e sa%e! păr#nd un "ehicu%

u'or de pi%otat! de'i destu% de %ent. E Acum merem so %uăm pe FrroI! spuse Fuuurh surescitat. A'ai!

8N E A'ai! amice. Ar tre$ui să a/unem aco%o chiar %a răsăritu% soare%ui.

Bnde îi adună pe pe%erinii care se "or îm$arca în na"a spre esse% E ;a A%taru% ăăduie%i%or! răspunse toorianu%. E A%taru% ăăduie%i%or încă%cate! comp%etă Gria pe un ton amar. Fă

între$ dacă Teroen&a "a supra"ieui. E :u %am rănit chiar a'a rău! &ise -an. ac prinsoare că! chiar în c%ipa

asta! se a%ă în drum spre inirmerie 'i droidu% medica%.4n timp ce &$ura! eamina întruna harta.

E Apropo! ar i $ine să "ă spun o chestie6 E Ce anume între$ară aproape simu%tan ata 'i Fuuurh.

1H5



E :ume%e meu ade"ărat nu este 8N raNo! ci -an So%o. Ar i $inedacă ai începe sămi spunei a'a.

E -an repetă Gria. e ce nu miai spus p#nă acum E Fam temut ca nu cum"a să "ă dai de o% 'i să mă trădai %ui

Teroen&a sau unuia dintre oameni săi! ep%ică -an ca%m. oream însă să

'tii ade"ăru%! a'a că "am spus de cum am putut. E 8N era un nume a%s E a. e apt! unu% dintre mai mu%te6 E Fuuurh "a tre$ui să se o$i'nuiască! &ise toorianu%. C#t de aproape

am a/uns6 -an E Ar tre$ui să im aco%o în mai puin de cinci minute. E Cum "om aciona se interesă Gria. 4n mod siur 'i aco%o "or i

ăr&i. E :u 'tiu! răspunse t#năru%! dar o să mă #ndesc %a ce"a.Se concentra asupra pi%otării 'i apoi! c#nd a/unseră %a Co%onia 2! sur"o%ă

ta$ăra de %a nord %a sud! trec#nd /os peste "#ruri%e copaci%or. E Ai spus că pe%erinii ar i tre$uit să se adune %a A%taru% ăăduie%i%or

î% între$ă pe Fuuurh. E a. E Gine6 atunci! măntre$ dacă "om a"ea destu% spaiu ca să acem

ceea ce mam #ndit! murmură e% pri"ind at#t "ideoecranu% care pre&entareiunea rea%ă! c#t 'i harta ce arăta caracteristici%e toporaice 'i c%ădiri%e.

e%ati" %a Co%onia 1! Co%onia 2 se a%a dinco%o de Funii Credinei! pemarinea nordestică a %ui Joma aIana! oceanu% puin ad#nc careîncon/ura continentu% estic.

E Cred co putem ace! spuse -an. Sper doar ca e%e"atoare%e repu%soarea%e na"ei să ie în stare perectă. 8a tre$ui să p%utim staionar 'i să co$or#mun ca$%u. :u cred că "om a"ea spaiu ca să aso%i&ăm rea%mente. Fuuurh!dute %a ec%u&a mediană 'i "e&i dacă aco%o eistă "reun ca$%u pe care să% putem co$orî. Gănuiesc ca ma/oritatea na"e%or de acest tip este echipată cudispo&iti"e de sa%"are! iar ca$%uri%e 'i "inciuri%e ar i e%emente o$%iatorii.

Fuuurh dispăru 'i -an se concentra asupra descrierii unui tur %ent peste Co%onie. Gria ia cu atenie "ideoecranu%.

E Bitei, ec%amă ea surescitată. = mu%ime mare se adună %a A%tar, E Perect! ăcu -an preocupat.

Toorianu% reapăru. E a! eistă un ca$%u 'i un harna'ament carei poate i ata'at.

1H?



E Gun! amice. Bite ce "om ace. u "oi co$orî hără$aia deasupraamiteatru%ui! c#t pot mai %ent. upă aceea! "oi staiona! $i&uindumă pee%e"atoare%e repu%soare. FrroI nu are nici un moti" ca să 'tie cine suntem!a'a că ar tre$ui să te "adă pe tine ca să uă spre na"ă! a'ai

E a.

E Tu "a tre$ui să co$ori în harna'ament! ca să te arăi ei. Gria! poi săcontro%e&i ca$%u%

E a6-an. E Am#ndoi stai cu ochiin patru. ste posi$i% să se traă în noi.

crane%e na"ei ar tre$ui să ne prote/e&e de arme%e de m#nă! dar după ce aiie'it! nu mai ai nici o protecie! Fuuurh.

E 4ne%e.

E acă ăr&i%e de"in prea aresi"e! pot trae spre e%e o raa%ă din tunu%%aser a% na"ei. = să tra peste capete%e %or! ca să nui %o"esc pe pe%erini! cidoar săi sperii.

E Fuuurh este ata. -an. E Perect. 4i dăm drumu%.înceti'or! -an aduse Ta%ismanu% deasupra amiteatru%ui! reret#nd că nu

a"usese %a dispo&iie mai mu%t timp pentru a se o$i'nui cu de%icateeacomen&i%or. =co%i %ent amiteatru%! acti"#nd ho%ocamere%e "entra%e! pentru

a putea "edea perect scena. Cu iecare cerc pe care% descria! îi &ărea 'imai $ine pe pe%erinii care pri"eau în sus 'i arătau cu $rae%e. 4n ce%e dinurmă! a/unse suicient de aproape ca să dec%an'e&e e%e"atoare%e repu%soare'i să p%utească staionar! %a doispre&ecetreispre&ece metri deasupra permatonu%ui.

inco%o de mu%imea de pe%erini! -an putea distine c#i"a preoi 'i unrup de pa&nici. >tia că Sacredoii se între$au pro$a$i% de ce se uti%i&aiahtu% persona% a% Fare%ui Preot pentru transportu% pe%erini%or %a na"a desc%a"i de pe esse%.

E Astai c#t de /os pot să co$or 'i să mă menin în siurană, răcni -an.Co$oară% pe Fuuurh,

3inu un deet deasupra comen&i%or de dec%an'are a ocu%ui a%e tunu%ui%aser! totu'i nu inteniona să întreprindă primu% un est aresi"! îi puteaau&i pe Fuuurh 'i Gria discut#nd! cu %asuri nec%are din cau&a distanei.Pri"i imaini%e de %a ho%ocamere%e "entra%e! %a timp pentru a% "edea pe

toorian co$or#nd! cu $%asteru% în toc.-o%ocamere%e nu a"eau 'i microoane încorporate! dar -an î% "ă&u pe

1H7



Fuuurh deschi&#nd ura 'i'i dădu seama că o stria pe FrroI.ăr&i%e se oiau! încă nesiure! însă în tot ca&u% ne%ini'tite. Scenariu% era

cu totu% neo$i'nuit 'i de"eniseră suspicioase. Bn pa&nic î'i croi drum prinmu%imea de pe%erini. C#nd a/unse în aa acesteia! a"ea $%asteru% scos 'i înmod e"ident î% soma pe Fuuurh să se identiice 'i să'i ep%ice intenii%e.

E Gria! răcni -an! întorc#nd capu% ri/u%iu ca să nu modiice re%a/e%ecomen&i%or! ii preătită, Se pare co să6

ouă %ucruri se petrecură simu%tanD o si%uetă îna%tă în ro$ă de pe%erin sedesprinse $rusc din mu%ime 'i porni în uă spre Fuuurh! care at#rna înharna'ament6 'i pa&nicu% ridică $%asteru%.

-an reu'ise doar să între"adă duni%e portoca%ii pe $%ana a%$ă 'i 'tiu căsi%ueta care a%era tre$uia să ie FrroI. Jări o sa%"ă de $%aster dinspre

arma pa&nicu%ui! apoi Fuuurh 'i Gria îi răspunseră instantaneu.A%te două ăr&i scoaseră arme%e 'i traseră. Fu%imea de pe%erini intră în panică 'i se risipi! că%c#nduse în picioare! pe%erini 'i ăr&i deopotri"ă.

Pi%otu% co$orî tunu% %aser! recunoscător atacu%ui pirai%or! care% decisese pe Teroen&a să amp%iice capacităi%e ecrane%or de%ectoare 'i armamentu%uina"e%or. Trase o raa%ă! atent ca să intească peste capete%e ce%or careueau 'i ipau.

A%te ocuri din partea pa&nici%or6 'i -an au&i un muet "a de durere,

Pri"i pe ecran 'i% &ări pe Fuuurh! #r$o"induse în harna'ament!in#nduse de un %anc! ără să dea totu'i drumu% armei. FrroI a/unse %a e%după o secundă 'i sări! cuprin&#ndu% cu $rae%e 'i picioare%e! ancor#ndusede e%.

Gria trăea continuu acum 'i -an "ă&u un amorrean pră$u'induse.Ca$%u% începu să se ridice! rotinduse u'or din cau&a reutăiide&echi%i$rate. FrroI smu%se $%asteru% din m#na inertă a %ui Fuuurh 'itrase peste umăru% său. -an nu'i dădu seama dacă î'i nimerise inta.

T#năru% "ă&u că cei mai mu%i pe%erini se împră'tiaseră! iar %#nă A%tarrămăseseră numai preoii 'i ăr&i%e. Fu%i dintre pa&nici uiseră o dată cumu%imea! totu'i c#i"a î'i păstraseră %ocuri%e 'i trăeau. -an ochi A%taru%ăăduie%i%or! se asiură că intise perect 'i trase cu tunu% %aser.

A%taru% detonă cu o $u$uitură ce se au&i din interioru% Ta%ismanu%ui. =cascadă de schi/e de piatră 'i pra se re"ărsă în toate pări%e. Preoii uirăcare încotro 'i -an u surprins! "ă&#nd c#t de rapide 'i mane"ra$i%e erau

trupuri%e %or uria'e de patrupede. ăr&i%e dispăruseră.Grusc se %ăsă %ini'tea. Trecură secunde $une! dar! în eterior! nu se mai

1HH



c%intea nimic. C#te"a corpuri! pa&nici 'i pe%erini! &ăceau nemi'cate aco%ounde useseră că%cate în picioare de panica %oatei.

in partea inerioară a na"ei se au&i "ocea GrieiD E Au a/uns, ăi drumu%,-an contro%ă dacă trape%e de încărcare erau perect închise! apoi se

năpusti cu Ta%ismanu% drept în sus. -o%ocamere%e "entra%e arătau o imaineameitoare a amiteatru%ui care se îndepărta! mic'or#nduse. escriind uncerc %ar! t#năru% %e decup%ă 'i "eriică condiii%e meteo în direcia ce%ui maiapropiat "ector de e"adare.

Ca o ironie a sorii! pentru cea mai $ună ereastră de p%ecare de peL%esia tre$uia să re"ină spre Co%onia 1. Acce%eră na"a! purt#ndo spre sud'i tot mai sus.

Aproape cam a/uns! î'i spuse cuprins de un ior de a#are. Aproape cam scăpat6

Fuuurh î'i înă$u'i un eamăt! c#nd umăru% i se i&$i de perete%e na"ei.Simi m#ini%e Griei pe e%! apoi o au&i pe FrroI "or$ind în $a&icăD

E A/utămă. :u î% pot ridica.Se prinse &dra"ăn cu m#na teaără de harna'ament 'i percepu trupu% %ui

FrroI atin#ndu% pe a% său c#nd eme%a u ridicată în Ta%isman. ana din

%ancu% %ui era împunsătura de oc a heare%or unui demon a% nopii. Tot cemai putea ace era să răsu%e! străduinduse să nu scoată nici un sunet. %era "#nător 'i "#nătorii 'tiau cum să răm#nă tăcui.

Sa%"e%e de $%astere se opriseră. Fuuurh deschise ochii! în timp ceharna'amentu% se rotea %ent 'i "ă&u că A%taru% ăăduie%i%or usese aruncatîn aer. Poate că aceea usese ep%o&ia puternică pe care o au&ise. ;amomentu% respecti"! cre&use că era doar imainaia sa.

ana de $%aster pu%sa acum în "a%uri. Fuuurh se chinui să răm#năcon'tient! pe c#nd Gria 'i FrroI î% prinseră de $rae 'i% traseră sus! înTa%isman! ără săi mai i descheiat harna'amentu%. Ca prin ceaă! "ă&uec%u&a etan'#nduse îndărătu% său.

upă aceea o au&i pe Gria stri#ndD E Au a/uns, ăi drumu%,Fuuurh se întinse pe podea! respir#nd supericia%! totu'i simi că

puterea îi mai re"enise. = au&ea pe FrroI "or$ind cu Gria.

E istă trusă medica%ă %a $ord E Fă duc să caut,

1H9



Cu un o'net! emeia dispăru! %ăs#ndu% sinur cu FrroI. Cu un eortdeose$it! Fuuurh deschise ochii.

C#nd î% "ă&u pri"indo! FrroI se ap%ecă peste e% 'i'i recă drăăstoso$ra&u% de a% %ui! ăc#nd schim$ de mirosuri.

E 8#nătoru% meu! murmură în raiu% %or 'ii %inse tandru aa. Fiai %uat

urma. 'ti ce% mai mare "#nător pe care %a cunoscut "reodată poporu%nostru,

E FrroI6 i&$uti e% să 'optească. E Taci! nuncerca să "or$e'ti. Ai o rană serioasă! de'i cred că se "a

"indeca! în timp. =h! Fuuurh, C#nd team "ă&ut co$or#nd din na"ă! numia "enit să cred ochi%or că e'ti tu, At#tea &i%e 'i săptăm#ni măntre$asemdacă mă "ei ăsi "reodată6 'i mai ăsit,

E >tiai că eram aici Fuuurh se simea $uimăcit. acă 'tiai! atunci dece6Trăsături%e minunate a%e chipu%ui ei cu duni portoca%ii păreau tu%$urate!

c#nd î'i recă iară'i o$ra&u% de a% său. Fustăi%e de e%inoide %i se înc#%ciră'i! în ciuda durerii! Fuuurh suspină de p%ăcere.

E upă numai puin timp petrecut aici! miam dat seama că totu% era oîn'e%ătorie. u căutam ade"ăru%! iar aici nu eistau dec#t minciuni. eaceea %eam spus preoi%or că "oiam să p%ec. Fiau arătat otoraia ta!

Fuuurh, Fiau spus că dacă "oi încerca să p%ec! te "or ucide, E >i de aceea ai rămas Ar i tre$uit să %e rupi #turi%e, protestă e%. E Cu preu% "ieii ta%e FrroI c%ătină din cap. :u! "iitoarea mea

pereche! nam cute&at să risc. Am sperat doar că întro $ună &i mă "ei ăsi'i că "ei a"ea o na"ă. >i6 &iua aceea a "enit în ce%e din urmă.

Fuuurh încu"iină ără putere. E Fu%umită %ui6 8N6 -an6Gria reapăru în uă în compartimentu% ca%ei. E Am ăsito,Peste c#te"a c%ipe! durerea %ui Fuuurh se estompa! iar FrroI 'i Gria îi

$anda/au rana. E = să răm#i cu o cicatrice ur#tă! Fuuurh! spuse ata păr#nd

înro&ită. E Pe Tooria "#nătorii î'i arată cicatrice%e cu m#ndrie! &ise FrroI.

Fuuurh se "a "indeca 'i "a a"ea o cicatrice pe care toi o "or in"idia.

Pe nea'teptate! na"a se cutremură. E -an, striă Gria. Cea ost asta

190



E Cine"a trae în noi, răcni t#năru% din ca$ina de pi%ota/. Care"a dintre"oi să urce 'i să treacă %a postu% de %uptă. Am ne"oie de Fuuurh,

Toorianu% se si%i să se ridice în capu% oase%or. E :u! spuse FrroI. Fă duc eu. 4n poporu% meu! eme%e%e sunt eperte

în tehnică. Sunt ininer. = "oi ace eu.

Fuuurh deschise ochii! "ă&u epresia nesiură a Griei 'i rostiD E Credeio. =ricum! Fuuurh nu era un inta' oarte $un. 4ntre$ai

pi%otu%64nchise ochii! simind $e&na care p#ndea dinapoia p%eoape%or. :u i se

mai putu împotri"i6 'i! cu un suspin! Fuuurh se %ăsă în "oia ei6

-an pri"i e%inoida îna%tă care %unecă în scaunu% copi%otu%ui! %#nă e%! 'i

tresări surprins. E :u e'ti Fuuurh, E u sunt FrroI! se pre&entă eme%a tooriană. A$andonase ro$a de

pe%erin 'i $%ana ei minunată! a%$ă cu duni portoca%ii! stră%ucea ca ocu%.Fă ocup eu de arme. Aratămi! te ro! ce ai. 8ei constata că mă descurcmu%t mai $ine cu arme%e dec#t Fuuurh. 4n specia noastră! eme%e%e sunttehnicieni 'i eperte în manipu%area instrumente%or.

Se uită spre -an 'i t#năru% "ă&u că ochii ei cu pupi%e%e ca ni'te ante

erau a%$enstră%ucitori. E 4n p%us! Fuuurh este rănit 'i nui capa$i% de a'a ce"a. E 8a păi ce"a între$ă e% simind un ior de înri/orare. E :ar tre$ui. Poporu% meu este oarte puternic 'i re&istent. Gria6 a'a

o cheamă -an încu"iină din cap. Gria a rămas cu e%. Se odihne'te. E Gine! &ise pi%otu%. :a"a nare mu%te arme! doar un tun %aser u'or 'i

c#te"a torpi%e de 'oc. Chiar aici. Tunu% este în dreapta! torpi%e%e în st#na.Ca%cu%atoru% pentru ochire se a%ă drept în aa ta.

E Perect.FrroI studie conso%a o c%ipă! apoi apro$ă din cap. E = pot ace. Cinea tras în noi E Asta încerc să a%u! răspunse -an încordat studiind ai'a/e%e. :u cred

că preoii au rachete so%aer! dar să mă ia nai$a dacă pot "edea6Se întrerupse cu un hohot! chiar în c%ipa c#nd Ta%ismanu% "i$ră iară'i.

FrroI î% pri"i pe -an! care continua să chicotească! de parcă ar i ost

ne$un. E n reu%ă! o %ini'ti e%.

191



FrroI indică ai'a/e%e tehnice a%e spaiu%ui din /uru% %or. Pre&entauc#te"a ce%u%e de urtună! %a o depărtare siură de "ectoru% %or de e"adare!dar se distinea de asemenea 'i un "ehicu% mic! de orma unei picături! carese apropia rapid de Ta%isman.

E Cum adică în reu%ă Cine"a ne urmăre'te! trae în noi 'i se apropie.

E Ah6 nui dec#t $ătr#nu% Oa%us :e$% în 8isu% N%esian! %utură -annepăsător din m#nă. Pro$a$i% că preoii iau poruncit să ne urmărească 'i săne distruă.

Chicoti iară'i.Ta%ismanu% se &udui u'or 'i core%%ianu% hohoti din nou.FrroI se ho%$a %a e%! între$#nduse în mod e"ident dacă no %uase

cum"a ra&na din cau&a stresu%ui. -an îi r#n/ii "oios.

E :une%ei! &ise e%. E :u. 4mi poi ep%ica E Siur că da. Oa%us :e$% 'i cu mine suntem prieteni. % nu mar

do$orî! %a e% cum na' aceo nici eu. e aceea trae cu tunu% %aser!rat#ndune mereu de puin! dar %ăs#nd impresia că se străduie'te dinrăsputeri. 8ite&a noastră cre'te cu iecare minut 'i în cur#nd "om părăsiatmosera! iar %a cinci minute după aceea "om scăpa 'i din puu%ra"itaiona% a% p%anetei. :u păim nimic! FrroI. Ai încredere în mine.

Fustăi%e toorianei &"#cniră. E Cred căncep săne%e. Prietenu% tău Oa%us :e$% se preace că

ncearcă să ne do$oare e aceea nu a"em de ce ne ace ri/i E act! încu"iină -an "oios. Aproape că am ie'it din atmoseră 'i

dacă :e$% are niică minte "a %ua 8isu% N%esian 'io "a 'tere 'i e% de peL%esia. Sau poate că a decis să răm#nă 'i să ceară mărirea contractu%ui. Cuun sinur pi%ot rămas! preoii "or i disperai.

A%tă %o"itură cutremură Ta%ismanu%. E Asta a ost cam aproape! mormăi -an "eriic#nd sisteme%e 'i carcasa

na"ei. Ficuu% eaerea&ă.Continuă să pri"ească 8isu% N%esian! care îi urmărea! ie'ind din

stratoseră! în stratu% su$ire a% ionoserei. 4naintea %or se a%a în"e%i'u% ce%mai su$ire a% atmoserei superioare @ eosera.

Pe c#nd urcau "ertiinos! -an î'i îndreptă atenia asuprana"ica%cu%atoru%ui 'i "eriică proramarea pentru sa%tu% în hiperspaiu. Fai

a"eau c#te"a minute p#nă %a ie'irea din puu% ra"itaiona% a% L%esiei! dar"oia să ie preătit.

192



E Sen&orii îmi arată un "ehicu%! anună FrroI. easupra! pe cursu%nostru.

E ste staia spaia%ă! care se a%ă pe or$ită sincronă cu Co%onia 1!răspunse -an ără să pri"ească. Aco%o îi descarcă pe pe%erini! c#nd îi aducna"e%e din eterior. Cred că ai ost în ea.

E :u! -an! spuse FrroI 'i %asu% ei de"eni $rusc aitat. Fio amintesc perect! dar nui ea. Asta nui o staie spaia%ă! ci o na"ă, Bna oarte mare,

A%armat în ce%e din urmă! -an ridică pri"irea6 'i în/ură $rusc în 'ase%im$i.

E = cor"etă core%%iană, Ce nai$a caută aicieete%e %ui a%erară peste comen&i! încep#nd mane"re%e de e"itare!

sporind "ite&a 'i îndepărt#nduse de na"a iantică. Cu un co%i'or a%

minii! -an o$ser"ă că punctu%eu% care era 8isu% se îndepărta în direciaopusă.Grusc Ta%ismanu% se &udui puternic 'i se opri. Fotoare%e începură să

"uiască. E Ce sa înt#mp%at între$ă FrroI! în c%ipa în care Gria nă"ă%i în

ca$ină. E -an6 ce sa înt#mp%atT#năru% acti"ă propu%sia sup%imentară! simi iahtu% N%esian încord#ndu

se! dar6 na"ea6 să ie6 suicient6 E :u, răcni e%! rustrat! în prau% panicii. :u! nu putem să ne

ntoarcem,Pasaerii săi î% pri"iră cu ochii ho%$ai de rică! în timp ce -an începu să

de&acti"e&e motoare%e pentru a e"ita să %e ardă.în c%ipa aceea! un %as $u$ui din unitatea de comunicaiiD E Atenie! echipa/u% din Ta%isman. Sunt căpitanu% :Nn eeos!

comandantu% cor"etei core%%iane Cătu'e%e -ou%ui de pe esse%. 8ăsătuiesc să "ă de&acti"ai motoare%e. Suntei prin'i de ra&a noastră detractare.

E >tiu, răcni -an! nesinchisinduse să'i acti"e&e unitatea decomunicaii. Fu%umesc cămi spui,

Căpitanu% eeos continuă ineora$i%D E 8am reinut! deoarece am ost anunat de autoritatea p%anetară că ai

%uat Ta%ismanu% ără permisiune. Aceea'i autoritate p%anetară mia cerut să

"ă trimit pe L%esia! pentru a i /udecai aco%o. Preăti i"ă pentru a$ordare.=ricărei încercări de opunere i se "a răspunde prin oră.

19*



-an pri"i na"a cu seciune mediană înustă 'i cu unspre&ece ci%indrireactor imen'i. Cor"eta era de ce% puin două&eci de ori mai mare dec#tTa%ismanu% 'i usese modiicată pentru a a"ea o ca%ă de andocare.

E ste uria'ă! 'opti Gria. Suntem tra'i spre ea! -an. E :u pot ace a$so%ut nimic! scumpo! răspunse t#năru% posac. :ea

prins 'i nu ne mai putem e%i$era. E Ce echipa/ are între$ă FrroI pri"ind ca hipnoti&ată na"a de sc%a"i!

care "enise pentru a o duce pe ea 'i a%i pe%erini spre o soartă ata%ă înmine%e de mirodenii.

E Cor"ete%e %otei imperia%e au 1?5 de mem$ri de echipa/! dar aceastaeste modiicată. A ost transormată ca să poată andoca în spaiu @ pro$a$i%ca săi ie mai u'or să încarce mara6 sau sc%a"ii. Pro$a$i% că are

patru&ecicinci&eci de mem$ri de echipa/. E Prea mu%i ca să te %upi cu ei! mormăi rău'it tooriana. E :o să pună m#na pe mine ără %uptă! &ise -an. 4'i scoase $%asteru%

'i% pri"i. Cine mi se a%ăturăGria se mu%umi să c%atine din cap. E oar noi trei împotri"a a patru&eci -an! ai mai mu%t cura/ dec#t

îne%epciune.% încu"iină tăcut! apoi! cu un est $rusc 'i urios! "#rî $%asteru% în toc.

E Ai dreptate! dar asta nunseamnă cămi 'i p%ace.Pe nea'teptate! în ca$ina de pi%ota/ răsună p#r#itu% unei rec"ene

dierite. Bn %as "or$i în su%%ustană! cu "ite&a unui răpăit de mitra%ieră. E Putere maimă. 8ira/ $a$ord. >apte secunde6 deacum, E Ce6eete%e %ui -an acionară automat 'i comandară putere maimă spre

înapoi! uti%i&#nd toată eneria pe care o putea stoarce din motoare%e principa%e 'i aui%iare. Sunetu% motoare%or muncite se au&ea dureros! întimp ce măreau turaia! %upt#nduse &adarnic cu ineora$i%a ra&ă detractare.

e acum Ta%ismanu% se a%a aproape de ura căscată a ca%ei de andocarea cor"etei. :umai c#te"a sute de metri mai despăreau ce%e două na"e.

-an proramă comen&i%e pentru un "ira/ $a$ord str#ns 'i rămase cum#na în a'teptare! ata să trimită comanda. Fotoare%e ur%au! sporindturaii%e. Peste c#te"a c%ipe a"eau să se ardă.

E Ce are de #nd ne$unu%6Amui! apoi icni! "ă&#nd 8isu% N%esian care se năpustea spre ei cu o

19+



"ite&ă teri$i%ă.Toi cei a%ai în ca$ina de pi%ota/ din Ta%isman î'i ap%ecară capete%e

instincti"! c#nd micu% caro$ot u%eră pe deasupra %or! apoi "iră str#nsspre tri$ord. Oa%us :e$% oni cu "ite&ă maimă cu 8isu% N%esian printreTa%isman 'i Cătu'e%e -ou%ui. istana era at#t de mică! înc#t tre$ui să

răsucească 8isu% pe o parte! pentru a se strecura între ce%e două na"e ce seapropiau.

E ute, răcni -an. ute! :e$%,Acti"ă comanda! "ir#nd c#t putu de str#ns Ta%ismanu% spre $a$ord.C#nd 8isu% pătrunsese între ce%e două na"e! întrerupsese ra&a de tractare

pentru c#te"a secunde preioase. :a"a %ui -an! $rusc e%i$erată! #'ni de%#nă cor"eta core%%iană ca o sa%"ă de $%aster! pornind spre st#na! în "reme

ce Oa%us :e$% onise spre dreapta. E ssssteeeee, ur%ă -an în cu%mea ericirii! simindu'i na"a cum seîndepărtea&ă de Cătu'e%e -ou%ui.

Pentru siurană! epedie 'i două torpi%e de 'oc spre principa%u%sta$i%i&ator 'i co%ector so%ar! %oca%i&at dorsa%! în partea mediană a cor"etei.

Pri"i! cu ura deschisă! cum prima torpi%ă anihi%ă ecranu% minima%!sinura protecie a sta$i%i&atoru%ui! permi#nd ce%ei de a doua să ep%ode&ecu oră %eta%ă! distru#nd aproape comp%et sta$i%i&atoru%.

E Co$or#seră ecrane%e re%e! idioii, răcni e%. Cre&useră că neau prins'i au %ăsat sta$i%i&atoru% aproape neecranat,

Cor"eta putea i încă o ameninare pentru ei! a'a că nu încetini. :iciOa%us :e$% nu încetinise. Ficuu% su%%ustan era în p%ină acce%erare c#ndsen&orii %ui -an anunară! peste c#te"a minute! că eectuase cu successa%tu% în hiperspaiu.

E Acum urmăm noi! r#n/ii -an spre Gria. <ai rămas $un de %a Paradis!scumpo6

Cu un est teatra%! apăsă $utonu% care a"ea săi poarte în hiperspaiu 'ise desătă în "a%u% $rusc de putere cei smu%se din spaiu% rea%! trec#ndui înstră%ucirea %inii%or ste%are.

E ;i$eri! spre casă! 'opti e% 'i se %ăsă moa%e în scaun! simind de a$iaacum c#t de isto"it era.

Gria îi &#m$i 'ii str#nse u'or m#na. FrroI î'i recă o$ra&u% de a% %ui. E Fu%umesc! murmurară am#ndouă.

T#năru% nu se simise niciodată mai $ine.

195



T*0*RIA-an se tre&i! au&ind p%#nsu% încet! înă$u'it. ormise pe podeaua ca$inei

%ui Teroen&a! pe un ma%dăr de co"oare scumpe pe care %e înrămădise unu% peste ce%ă%a%t. <nsistase ca Gria să se cu%ce în unicu% pat pentru umanoi&i.eoarece FrroI usese sinura care se odihnise în noaptea trecută!tooriana se oerise să moăie în scaunu% pi%otu%ui 'i să ie atentă %ae"entua%e%e a%arme @ de'i acum! după ce a/unseseră în hiperspaiu! nu prease putea înt#mp%a nimic rău.

T#năru% se scu%ă în capu% oase%or! icnind 'i simind că% dureau toimu'chii. Jiua anterioară usese rea 'i acum î'i aminti! cu înt#r&iere! că nu pusese nimic în ură. Setea î% chinuia chiar mai rău dec#t oamea. Se ridicăîn picioare 'i se apropie! împ%eticinduse! de do&atoru% de apă din ca$ină.Gău c#te"a pahare.

upă aceea î'i atinse aa cu pa%ma 'i se încruntă! simind perii aspri 'ide'i. Bitase să se mai $ăr$ierească dinainte de a aso%i&a pe :ai -utta.Suhiuri%e de p%#ns încetaseră. -an î'i %uă haine%e 'i intră în $aia

%uoasă! ericit că ăsi în%esniri pentru aproape toate tipuri%e de specii.eu'i să ăsească chiar 'i un aparat de ras.

Peste a%te c#te"a minute! îm$răcat 'i siminduse considera$i% mai $ine! porni în căutarea Griei.

= ăsi în ca$ina micuă destinată pa&ei! st#nd pe cu'etă! cu $rae%e în /uru% enunchi%or 'i chipu% %ipit de ei.

E -ei6 'opti -an. Cei Ce sa înt#mp%atata nu ridică ochii! ci doar îi ăcu semn să p%ece. E :u6 te ro! doar6 %asămă6 sinură. = sămi6 treacă. :u

"reau6 să mă "e&i a'a. Smiorcăi din nas. Arăt6 roa&nic.-an se a'e&ă %#nă ea! dar no atinse. E >i eu arăt roa&nic. Tuturor near prinde $ine ni'te haine curate.

Au&i! %umi e% încerc#nd so determine să% pri"ească! ce% puin eu amscăpat de $ar$ă. ste o îm$unătăire ma/oră.Gria înă%ă capu% 'ii oeri un sur#s spă%ăcit. A"ea nasu% 'i ochii ro'ii!

19?



totu'i t#năru%ui i se părea minunată. E Aseară6 arătai destu% de6 ne%i/ent.-an î'i îndreptă inuta! preăc#nduse /init. E :e%i/ent u, :iciodată, = cuprinse $%#nd cu $rau%. Gria!

scumpo6 ce sa înt#mp%at Spunemi.

a începu să tremure. E u%tarea este de "ină! -an. Fam tre&it 'i miam dat seama că

pe%erinii se adună pentru s%u/$ă! chiar acum. >i am îne%es că niciodată nu"oi mai a"ea parte de ea @ că niciodată nu mă "oi mai simi %a e% de $ine,

Pi%otu% nu 'tiu ce să spună. 4'i dădea seama că Griei îi %ipseau sen&aii%ei&ice 'i emoiona%e care însoeau u%tarea! %a e% cum dependeni%or dedrouri %e %ipsea do&a o$i'nuită! iar îne%eerea respecti"ă î% speria. Putea

oare ata să %upte împotri"a dependenei 'i să în"ină! sau a"ea să'i petreacă toată "iaa /e%ind ceea ce pierduse E Cred căi iresc! răspunse e% precaut nedorind so sperie prin

eprimarea ade"ărate%or sa%e #nduri. Gineîne%es căi "a %ipsi o &i saudouă! poate chiar o săptăm#nă. ar te "om a/uta cu toii să treci prin asta!scumpo. 'ti o persoană puternică. 8ei tra"ersa cu $ine episodu% acesta. <ardupă aceea @ descrise cu $rau% un est %ar @ o a%aie mare este acumtoată numai a ta. = să "indem o$iecte%e %ui Teroen&a 'i Ta%ismanu%6

E Să "indem Ta%ismanu% î% întrerupse ata. E a. Fă tem căi prea u'or de recunoscut. 4i "oi duce pe Fuuurh 'i

FrroI acasă! apoi "om căuta un %oc unde să "indem iahtu%. Cred că 'tiu pecine"a. Bn dea%er de na"e "echi de pe Tra%us! în sistemu% core%%ian. eaco%o ne putem îm$arca întro na"ă care mere direct pe Core%%ia.

= str#nse u'or de umeri. E Asta pre&intă 'i un mare a"anta/6 nu "oi mai i ocupat cu pi%otarea.

8ei $eneicia de atenia mea @ o sărută $%#nd pe o$ra& @ nedi"i&ată.ata înhii un nod 'i păru tu%$urată. -an se ap%ecă spre ea! dar Gria se

retrase 'i e% pricepu.Gria î'i mu'că $u&a inerioară! iar ochii ei "erdea%$a'tri î% pri"iră

rătăcii. E -an6 ce o să se înt#mp%e dacă nu "oi putea scăpa de6 de această6

dorină, -an @ î'i răm#ntă m#ini%e întrun est con"u%si" este mai răudec#t o dorină, ste ca o6 setei întreaa mea iină p%#ne după u%tare,

Fă simt ca 'i cum cine"a ar i ăcut o aură mare în mine 'i miar i smu%so parte,

197



4ncepu să tremure "io%ent. T#năru% o trase spre e%! o inu str#ns %a piept'ii m#n#ie păru%! murmur#nd cu"inte %ini'titoare. Fintea sa onea însăne$une'te 'i'i dădu seama că e% însu'i era speriat. Speriat de c#t de mu%tinea %a emeia aceasta. -an a"usese în pri"ina Griei ni'te p%anuri oartec%are! în care ei doi urmau să petreacă mu%t timp sinuri! unu% în $rae%e

ce%ui%a%t.ar deocamdată ea nui preătită pentru a'a ce"a! îne%ese pi%otu% cu o

sen&aie de disperare. Are ne"oie de un prieten! nu de un amant.C#t "a dura p#nă î'i "a re"eni Gria :umai timpu% putea răspunde %a între$area aceea.

E :e apropiem de Tooria! anună -an. Bnde ar tre$ui să co$or

E Ce% mai mare ora' a% nostru este Caross! indică FrroI o reiune de pe harta p%anetei. e %a Caross putem trimite un mesaer %a marrau% deTooria! conducătoru% tuturor mascu%i%or "#nători. <mediat %#nă Carosseistă un c#mp pentru aso%i&are. eocamdată nu a"em propria noastră%otă! dar ne "i&itea&ă na"e comercia%e 'i de pasaeri de pe a%te p%anete.

E Perect! atunci spre Caross,-an co$orî cu mu%tă atenie Ta%ismanu%! reu'ind o aso%i&are perectă în

centru% c#mpu%ui indicat. Pe moment! nu se &ărea nici o a%tă na"ă spaia%ă.

E Fuuurh! "or$i pi%otu% în timp ce'i actua%i&a /urna%u% de $ord! "oidoi nu "ă temei de represa%ii din partea %ui t%anda ti% sau a hutti%or

E :u cine 'tie ce! răspunse Fuuurh %eion#ndu'i ostentati"heare%e. C#nd FrroI 'i cu mine ne "om aduna tri$uri%e! "om i căsătorii.;a poporu% nostru este tradiiona% ca o pereche nou căsătorită să petreacădupă aceea o %ună6 cum îi spunei "oi

osti un cu"#nt în %im$a sa spre FrroI! care stăp#nea $a&ica mai $inedec#t e%.

E ;ună de miere! ep%ică ea. E a! să petreacă împreună o %ună %ună de miere. :u uita că pe

p%aneta noastră mascu%ii 'i eme%e%e trăiesc separat aproape tot anu%. upă%una de miere! FrroI 'i eu ne "om "edea doar o dată pe an! timp deaproimati" o %ună. Acesta este e%u% nostru de "iaă. ar mai înt#i @uria'u% toorian î'i recă o$ra&u% de ce% a% "iitoarei sa%e perechi @ "om petrece mu%t timp împreună! doar noi doi! în muni. -uttii 'i N%esianii nu ne

"or ăsi! iar poporu% nostru nu %e permite să ne caute. =rice pi%ot careaso%i&ea&ă pe Tooria 'i pune între$ări despre FrroI sau Fuuurh "a i6

19H



%ămurit.FrroI sur#se eroce! de&"e%indu'i numero'ii co%i ascuii ca ace%e. E Puine specii au cura/u% săi irite în mod de%i$erat pe tooriani.

Gănuiesc că mu%i "#nători de recompense ar preera să urmărească6 pră&i6 mai u'oare.

E Asta pot să cred! încu"iină -an cu sinceritate. Gine! atunci. Ama/uns. >i acum ce acei P%ecai pur 'i simp%u! heară în heară

J#m$i spre Gria! carei răspunse printrun sur#s 'ters. -rana 'i odihna oreăcuseră întro oarecare măsură! dar t#năru% 'tia că ea continua %upta cudemonii 'i dorine%e interioare.

E acă -an tre$uie să p%ece! Fuuurh 'i FrroI "or îne%ee! spusemascu%u% uria'. ar dacă -an 'i Gria mai pot răm#ne o &i sau două! "or

putea i a%ături de noi %a ceremonia noastră! care ne "a uni ca pereche. 4i putei spune nuntă.-an pri"i spre ată. E 8a să &ică6 tocmai am ost in"itai %a o nuntă! scumpo. 8rei să stăm

"reo două &i%e Cred că near prinde $ine puină odihnă. E Siur că da! încu"iină ea 'i &#m$i spre e%inoide. :imic nu miar

ace mai mare p%ăcere.Bn rup de eme%e tooriane p%us doar c#i"a mascu%i se apropiau de

na"ă. -an 'i cei%a%i co$or#ră pe rampă. FrroI 'i Fuuurh ură imediatcuprin'i de mu%ime! în mi/%ocu% unui "acarm de răete! m#r#ituri 'isorăituri "i$ratorii de ericire.

ăm#n#nd nemi'cat %a picioru% rampei! -an o prinse de m#nă pe Gria 'i pri"i în /ur.

E rumoasă p%anetă! dec%ară e%. upă L%esia! asta pare ade"ăratu%Paradis.

E ste rumoasă! apro$ă ata.ra întrade"ăr o p%anetă minunată. easupra %or! ceru% a%$astruînchis

era presărat de numai c#i"a nori'ori a%$i! puo'i. Go%ta a"ea 'i o u'oarătentă "er&uie! aste% că în /uru% ori&ontu%ui părea aproape indio. Piscuri%eîna%te a%e muni%or sc%ipeau a%$ în depărtare. Păduri%e întunecate constituiauunda%u% pentru un %ac a%$astru încon/urat de pa/i'ti. Su$ $ri&a $%#ndă se%eănau %ori eotice! a%$e ti"ite cu "erde 'i cu run&e purpurii.

-an &ări pe cer o creatură &$urătoare mare 'i'i dădu seama că tre$uia

să ie una dintre mosothe%e despre care Fuuurh îi po"estise cărepre&entau principa%u% mi/%oc de transport pe Tooria. Fosothe%e erau

199



repti%e &$urătoare mari! oarte inte%iente! pe care toorianii %edomesticiseră în trecutu% îndepărtat. Am$e%e specii acionau pentru a se prote/a reciproc împotri"a unor repti%e &$urătoare 'i mai mari! ucia'ii%iphoni care urau at#t puii tooriani! c#t 'i ouă%e de mosothe.

Pe c#nd t#năru% pri"ea! mosotha oco%i în &$or c#mpu% de aso%i&are! apoi

începu să co$oare. -an &ări mascu%u% toorian de pe spinarea ei! care odiri/a prin intermediu% unui căpăstru trecut prin nări 'i rămase impresionatde raportu% ce părea să eiste între ce%e două iine.

Aeru% toorian era unu% dintre ce%e mai curate 'i în"iorătoare pe carecore%%ianu% %e respirase "reodată. Ce"a mai de"reme! FrroI îi po"estise cătocmai din acest moti" întreaa tehno%oie de pe Tooria se $a&a peeneria so%ară. Toorianii î'i respectau p%aneta 'i nu intenionau so

spo%ie&e sau po%ue&e în nume%e proresu%ui! a'a cum ăcuseră at#tea a%tespecii din a%aie.-an schiă c#i"a pa'i! cu tit%u eperimenta%! apoi se %eănă pe că%c#ie.

Se simea u'or6 aproape impondera$i%. ra de a%te% iresc! deoarecera"itaia era mai mică dec#t pe Core%%ia sau pe L%esia.

Fu%imea se despică în două 'i Fuuurh! încă $anda/at! dar mer#nd cu"echiu% său pas siur pe sine! apăru însoit de FrroI.

E C%anuri%e noastre "or i chemate pentru ceremonia unirii! rosti e%! 'i

pentru petrecerea care "a urma. Suntei oaspeii no'tri. 8ă ro6 urmaine.-an 'i Gria porniră după ei.Caross se do"edi un ora' rumosK piatra a%$ă %oca%ă usese uti%i&ată %a

construirea de case terasate pe "ersanii dea%uri%or. Peste tot a$undaurădini 'i parcuri! destinate p%im$ări%or. eme%e%e tooriane erau ocupatecu proiecte sau cu înri/irea pui%or neast#mpărai. Fuuurh ep%ică aptu%că puii! eme%e 'i mascu%i deopotri"ă! răm#neau a%ături de mame%e %or! p#nă se apropiau de maturitate @ atunci! mascu%ii re"eneau %a c%an cu taii! pentru a deprinde "iaa de "#nător.

4n următoare%e două &i%e! -an 'i Gria se odihniră! %uară parte %a ospeede%icioase de'i ei insistară să măn#nce carnea preparată 'i se p%im$arămu%t! împreună! prin parcuri 'i rădini pu$%ice. e asemenea! -an %uă %eciide &$or de %a un mascu% t#năr! roI"! care% în"ăă cum să că%ărească 'i săcontro%e&e o mosothă. Cu re%ee%e iui 'i cura/u% său! pi%otu% î'i că%ări înscurt timp repti%a sus deasupra "#ruri%or de copaci! $ucur#nduse de

sen&aia aripi%or so%ide 'i ner"urate care #%#iau su$ 'aua micuă montată pe umerii mosothei.

200



Fosothe%e se do"ediră creaturi iu$itoare! cărora %e p%ăcea să %e iescărpinate urechi%e micue 'i piepturi%e.

4n &iua de după sosirea %or pe p%anetă! mosothe purt#nd mascu%i sosirăde pe tot cuprinsu% Tooriei. Se răsp#ndise &"onu% că "#nătoru% Fuuurhre"enise 'i toi cei din c%anu% său se adunau să% sa%ute 'i să participe %a

nunta sa 'i a %ui FrroI.Fuuurh 'i FrroI erau ocupai! repet#nd %a nes#r'it a"enturi%e %or

printre ste%e. FrroI nu se p%ictisea să'i spună po"estea! pentru ca nucum"a a%te eme%e tooriane nai"e să cadă în mre/e%e paradisu%ui N%esian.

Ceremonia nunii a"u %oc %a apusu% ce%ei dea treia &i%e petrecute peTooria. -an 'i Gria stătură a%ături de Fuuurh 'i FrroI! a'tept#ndso%emn în aa c%anuri%or reunite. G%ăni%e tooriani%or stră%uceau după ore

de întreinere 'i curăire atentă. oar micu% $anda/ a%$ de pe %ancu% %uiFuuurh îi smă%a $%ana sc%ipitoare. Pe p%aneta nata%ă! toorianii purtaurareori haine @ c%imatu% era at#t de $%#nd! înc#t nu erau necesare aproapeniciodată.

Fai înt#i! cei doi "iitori parteneri stătură în aa c%anuri%or %or!răsucinduse %ent! aste% ca toi să %e poată "edea chipuri%e. ;a semna%u% %uiFuuurh! -an 'i Gria se retraseră după aceea în r#ndu% mu%imii de pri"itori.

FrroI 'i Fuuurh se întoarseră apoi! a/un#nd aă în aă. -an c%ipisurprins! c#nd! din #t%e/uri%e %or începu să se audă m#r#ituri s%a$e! cesporeau treptat în intensitate. Am#ndoi î'i de&"e%iră co%ii 'i 'uierară.heare%e %i se etinseră din teci.

upă aceea! at#t de iute! înc#t ochiu% uman de a$ia putea înreistra toatedeta%ii%e! săriră unu% asupra ce%ui%a%t 'i se rostoo%iră pe so%! căut#nd să semu'te de $ereată. F#r#ind! ip#nd 'i punind! se tă"ă%iră întruna!s#rtec#nd din %a$e%e anterioare. Fem$re%e posterioare acionau deasemenea! căut#nd să s#'ie p#ntece%e îm$%ănit a% ce%ui%a%t.

-an pri"i spre Gria! care părea u'or a%armată! totu'i nimeni din mu%imenu arăta ca 'i cum sar i petrecut ce"a anorma%. a%aia este p%ină deo$iceiuri stranii6 #ndi t#năru%.

4n ce%e din urmă! ##ind 'i m#r#ind! com$atanii se despăriră! în ciudaaparentei erocităi a atacuri%or %or! pe $%ănuri nu se &ărea nici picătură des#ne. Cei doi î'i dădură t#rcoa%e 'i! treptat! m#r#ituri%e %i se transormară

în sunete $%#nde! încete. Se apropiară 'i'i recară ee%e mu%t timp. in%ocu% în care se ăsea! pi%otu% %e putea au&i torsu% rău'it.

201



Apoi! pe nea'teptate! FrroI 'uieră! scuipă 'i se năpusti din nou asupra%ui Fuuurh. % sări spre eme%ă 'i că&ură iară'i pe păm#nt! rostoo%induse! mu'c#nd 'i &#riind cu heare%e.

-an o str#nse u'or de m#nă pe Gria. E omantic! nu murmură e%! &#m$ind.

E >''t, rep%ică ata.upă c#te"a c%ipe! partenerii nupia%i torceau iară'i! rec#nduse unu% de

ce%ă%a%t! cu ochii pe /umătate închi'i de p%ăcere.Fu%imea de"enise surescitată 'i -an au&ea un tors care se înă%a!

"i$r#nd! din toate pări%e. Fuuurh 'i FrroI re%uară simu%acru% de %uptă.e data aceasta însă! c#nd a/unseră %a etapa recării o$ra/i%or! Fuuurh

o prinse pe FrroI de p%iuri%e %ari de pie%e de %a ceaă. Str#n#ndo în

dini 'i în $rae%e puternice! îi ridică orma micuă 'i tra"ersă cercu%.Fu%imea se deschise în aa %or ca o u'ă.Fuuurh dispăru în întuneric! purt#ndu'i perechea. Peste c#te"a c%ipe!

două răete puternice! triumătoare! de eta&! s#'iară %ini'tea6 după caredomni tăcerea.

Participanii apro$ară în murmure încheierea ritua%u%ui. -an u aproapedăr#mat de rude%e tooriane a%e %ui Fuuurh care% $ăteau peste umeri 'i%asiurau că usese una dintre ce%e mai rumoase ceremonii %a care

a"useseră pri"i%eiu% să asiste "reodată.=spău% nupia% se pre%uni mu%t în noapte. -an 'i Gria se uri'ară

neo$ser"ai! pentru a se p%im$a în parc! su$ ce%e două %uni micue a%eTooriei. Ste%e%e sc#nteiau deasupra capete%or.

E Cum a mers a&i între$ă -an. ste ce"a mai u'orata încu"iină s%a$ din cap. E Puin6 Bneori poate să treacă o oră întreaă ără săi simt %ipsa! dar

a%teori am sen&aia că minute%e de a$ia se scur 'i mă străduiesc cudisperare să numi pierd mini%e.

E i $ine! îi &#m$i e%! am preătit ce"a specia% pentru m#ine. ii atade distracie. Am pus totu% %a punct.

E espre cei "or$a Ce "om ace E :ui pot spune! dar tre$uie să te sco%i o dată cu păsări%e! ai îne%es E Pe Tooria nu au păsări! îi reaminti Gria! ci doar 'op#r%e &$urătoare

micue.

E ste ade"ărat! totu'i să te sco%i de"reme! $ine E 4n reu%ă.

202



A doua &i dimineaă! c#nd Gria se tre&i! nu% ăsi pe -an nicăieri încamere%e ce %e useseră reparti&ate. escoperi însă un co' cu ructe! c#te"a $ucăi de carne aumată 'i o p#ine! pe o ta"ă. A%ături de e%e se ăsea uno%ip%ast pe care scriaD Qîm$racăte! măn#ncă 'i ie'i. Te a'tept. -.R

Gria citi notia! ridică din spr#ncene! apoi se conormă mesa/u%ui.

Curio&itatea îi era at#t de mare! înc#t înă$u'i chiar 'i dorina permanentă pentru u%tare. Bneori dorina aceea "enea în "a%uri at#t de intense! înc#tsimea că era pe punctu% să înne$unească. Totu'i! pe măsură ce &i%e%etreceau! accese%e se răriseră.

ata se rua tuturor di"inităi%or din Bni"ers ca! întro $ună &i! săîncete&e comp%et.

C#nd a/unse în curtea c%ădirii! î% ăsi pe -an a'tept#ndo. T#năru%

că%ărea o mosothă! de 'aua căreia useseră prinse o pătură 'i o raniă. Griarămase nesiură! pri"indu%! dar e% se ap%ecă 'ii întinse m#na. E -aide, Brcă,a pri"i de %a mosothă %a întinderi%e neărmurite a%e ceru%ui toorian. E 8rei să &$or cu tine pe6 creatura astaJ$oru% întro na"ă spaia%ă sau întro a"ionetă de so% era una! dar să te

sui pe spinarea unei repti%e uria'e 'i să te îna%i în cer repre&enta cu totu%a%tce"a.

E Siur că da, -an î'i $ătu mosotha cu pa%ma pe ruma&. a esteaNdiss 'ii o ade"ărată scumpete! nui a'a! ato

Fosotha î'i arcui #tu% sinuos 'i 'ichiui %im$a %ună 'i $iurcată!apreciind în mod "ădit m#n#ierea.

Gria inspiră ad#nc. E Gine! rosti ea #ndinduse ;a urma urme%or! %ucru% ce% mai rău care

se poate înt#mp%a este să cădem din cer 'i să murim. Atunci nar mai tre$uisămi ac ri/i în pri"ina u%tării! nu,

Prinse m#na t#năru%ui 'i se spri/ini de picioru% mosothei! care se ap%ecăimediat! pentru ai înădui să înca%ece. Tră#nduse 'i împin#nduse!a/unse pe 'a în aa %ui -an. Grae%e %ui o cuprinseră cu siurana unuiharna'ament de securitate. Gria icni! apoi închise ochii! c#nd e% p%escăi din%im$ă spre aNdiss 'i trase hăuri%e.

in două sa%turi %uni 'i o #%#ire a aripi%or puternice a%e mosothei!-an 'i Gria ură purtai în "ă&duh 'i ridicai întruna. ata deschise ochii 'i

"ă&u că a/unseseră deasupra c%ădiri%or. Curentu% de aer era puternic!ră"ă'indui păru% 'i aduc#ndui %acrimi în ochi.

20*



E -an! striă ea! este minunat, E Fda! ăcu e% cu o notă de m#ndrie scu&a$i%ă în %as. >i a'teaptă nie%

să "e&i unde te duc,Gria se inu de partea din aă a 'eii am#ndoi erau str#ns %ipii unu% de

ce%ă%a%t 'i acum ata nu se temea %a e% de mu%t că "a cădea 'i se %ăsă

cop%e'ită de sentimentu% rea% a% &$oru%ui.#uri 'i păduri oneau pe su$ ei. Gria pri"i în /os! spre ooare! ora'e 'i

%acuri! 'i &#m$i eta&iată. :u se mai simise a'a de $ine de %a6 de %au%tima u%tare.

Totu'i pentru moment p#nă 'i u%tarea păru să'i i pierdut putereaasupra ei. Ap%ec#nduse înainte! Gria deschise ura! a$sor$ind curentu% pro"ocat de &$or. Ar i dorit să'i %uture $rae%e 'i să răcnească pe c#t

putea de tare! totu'i se a$inu! nedorind să de&echi%i$re&e mosotha. E :u "a o$osi cu o po"ară du$%ă striă spre -an.ăspunsu% t#năru%ui "eni aproape direct în urechea ei 'ii simi că%dura

răsu%ării. E ste o$i'nuită să transporte tooriani mascu%i. :oi doi %ao%a%tă nu

a"em reutatea %ui Fuuurh6 nici chiar a unor mascu%i mai mici. aNdissnu depune nici un eort sup%imentar.

Peste o /umătate de oră! r#u% %at pe care% urmaseră se %ări 'i mai mu%t!

apoi se ramiică întro de%tă. -an coti mosotha spre nord! iar după a%tec#te"a minute Gria &ări "a%uri înspumate spăr#nduse pe nisip arintiuauriu.

E P%a/a, se întoarse surescitată spre -an. E Fiam ăăduit că întro $ună &i "om mere %a o p%a/ă ade"ărată!

spuse e%. Bn %oc unde să putem înota! ără să ne temem că putem ide"orai.

Co$orî treptat mosotha! p#nă ce repti%a &$urătoare atinse nisipu%. -an îistrecură priponu% de aripă! apoi îi dădu drumu% să "#ne&e în m%a'tina săratădin apropiere. e"eni! purt#nd pătura 'i pr#n&u% %or.

E Fai înt#i înotăm sau m#ncămGria pri"i ta%a&uri%e cu creste a%$e 'i simi ispita apei. Pe Core%%ia!

ami%ia ei a"ea o proprietate pe p%a/ă 'ii p%ăcuse să înoate încă din c%ipac#nd usese destu% de mare ca să meară.

E 4notăm.

Gucuroasă că purta o %en/erie dintro sinură $ucată pe su$ căma'ă 'i panta%oni! ata î'i scoase haine%e 'i a%eră spre apă. -an o urmă! doar în

20+



'ort.Spre surprinderea ei! Gria constată că t#năru% nu 'tia să înoate. E :am a"ut niciodată oca&ia să în"ă! recunoscu e% u'or st#n/enit.

Funceam întruna! iar c#nd no ăceam! participam %a curse%e de sIoopsau %a a%te%e. 3iam spus @ p%a/a de pe L%esia a ost prima dată c#nd am

"ă&ut o întindere de apă at#t de mare. E i $ine! spuse ea erm! a&i "ei în"ăa. 'ti t#năr 'i puternic! ai

echi%i$ru 'i re%ee $une. :u se poate să nu te descurci.-an se do"edi un e%e" $un. Gria u uimită de puterea %ui de concentrare

'i de preci&ia cu carei urma instruciuni%e despre e%u% în care să'i mi'te $rae%e 'i picioare%e! să respire 'i a'a mai departe. ;a un moment dat ăcu oremarcă în pri"ina respecti"ă 'i -an sur#se ironic.

E Pi%oii în"aă să urme&e instruciuni%e! rep%ică e%. A%te% a/un pi%oimori.4nainte de a ie'i! ca să măn#nce! că%ca apa ără teamă 'i începuse să'i

poată coordona respiraia cu %o"ituri%e de $rae 'i de picioare. E 'ti un e%e" ece%ent! î% %ăudă Gria! c#nd se a'e&ară am#ndoi pe

pătură cu aa spre ocean. E Fu%umesc! dar 'i tu e'ti o proesoară $ună.4mpăriră pro"i&ii%e pe care %e aduseseră! apoi se p%im$ară pe ărm!

in#nduse de m#nă. ;a un moment dat! o 'op#r%ă micuă &$ură peste ei! p#%p#ind în tonuri "erde 'i auriu. ata întinse un $ra 'i rămase perectnemi'cată! iar micua creatură se opri pe deete%e ei 'i staionă aco%o! cuaripi%e %utur#nd u'or în $ri&ă. -an îi &#m$i.

E Arăi6 oarte rumoasă! îi spuse. E Fă simt ca 'i cum toată %umea ar i a mea! răspunse ea pe /umătate în

%umă. Jiua de a&i6 no "oi uita niciodată! -an. E P%a/a toată e a ta! îi sur#se t#năru%. 3io dăruiesc. A&i este a ta.>op#r%a deco%ă! %a e% de netemătoare! 'i se îndepărtă.4n "reme ce mereau! cu "a%uri%e spăr#nduse în /uru% %e&ne%or! -an îi

po"esti mai mu%te despre deci&ia sa de a urma Academia <mperia%ă. E =amenii tratea&ă cu respect un oier imperia%! îi spuse. P#nă acum

nimeni nu ma tratat cu respect! dar dacă pot intra %a Academie totu% se "aschim$a. 8oi putea sămi schim$ întreaa "iaă. Gria. :u "a mai tre$uiniciodată să ur! să în'e% ori să ac contra$andă.

Au&indui serio&itatea din "oce! ochii etei se ump%ură de %acrimi.idică m#na 'i% m#n#ie u'or pe o$ra&.

205



E C#teodată! îi 'opti! mi se rupe inima pentru tine. C#nd mă #ndescc#tă cru&ime ai cunoscut! c#tă trădare6

-an o m#n#ie 'i e% pe o$ra&! pri"indo intens cu ochii săi căprui.8#ntu% îi &$ur%ea păru%.

E A eistat totu'i 'i cine"a care ma iu$it! îi spuse. ămi "oie săi

po"estesc despre eI%anna6Continuară să se p%im$e încet! m#nă în m#nă! 'i Gria î% ascu%tă istorisind

despre prietena %ui cea mai $ună. C#nd a/unseră din nou %a pătură! tăceau.upă o "reme! Gria rostiD

E Fi se pare că arris Shrie sar i potri"it perect pe L%esia. E Pro$a$i% că ar i a/uns conducător! încu"iină t#năru% cu %as

mohor#t. Se a'e&ă pe pătură 'i rămase pri"ind oceanu%! str#n#ndu'i

enunchii %a piept! cu o epresie tu%$urată pe chip. Tre$uia să% i ucis!c#nd am a"ut posi$i%itatea. ar6 nam ăcuto.ata se a'e&ă a%ături de e%. E Asta pentru că e'ti un om $un! -an! spuse ea apăsat. Cre&i că e'ti un

tip dur @ 'i e'ti dur dar în ace%a'i timp e'ti un om $un. :u un ucia' cus#ne rece! ca Shrie. acă %ai i împu'cat! nu teai i deose$it cu nimic dee%.

% se întoarse către Gria! cu o epresie serioasă 'i concentrată.

E Ai dreptate! rosti încet. Bneori! c#nd %ucruri%e par conu&e! ai ta%entu%să %e %impe&e'ti6 din numai c#te"a cu"inte. 'ti o6 emeie6 oarteîne%eaptă6

Gria rămase perect nemi'cată! c#nd e% se ap%ecă 'i o sărută! u'or! peo$ra&. Gu&e%e t#năru%ui erau ca%de. C#nd -an se retrase! ea îi puse o m#nă pe o$ra&.

E :u6-an întoarse capu% 'i $u&e%e sa%e îi ăsiră ura. A"ea ustu% mării sărate.

Gria închise ochii 'i timpu% păru că se opre'te în %oc.upă c#te"a $ătăi %uni de inimă! -an se îndepărtă. ata deschise ochii

'i% "ă&u cercet#ndui chipu%. E Cum a ost între$ă e% înceti'or! cu răsu%area surumată. Gineespiraia Griei era mai mu%t dec#t #tuită. E Fai $ine dec#t $ine! murmură ea cuprin&#ndu% cu m#ini%e după

ceaă 'i simindui pie%ea încă%&ită de soare a umeri%or oi.

Grae%e %ui îi prinseră mi/%ocu% 'i o apropiară. E Fu%t! mu%t mai $ine6

20?



4% sărută din nou 'i trecu mu%t timp p#nă "or$iră din nou.

207



5NT*ARCR P C*RLLIA4n &iua următoare FrroI 'i Fuuurh se preătiră să pornească în %una

de miere! iar Gria 'i -an se preătiră să deco%e&e spre sistemu% core%%ian.4n c%ipa ina%ă a despăririi! Fuuurh î% prinse pe -an de umeri 'i%

scutură cu $%#ndee. E = săi duc doru%! "or$i e% întro $a&ică 'o"ăitoare de'i mu%t

îm$unătăită. Tre$uie neapărat să p%eci Ai spus căi p%ace Tooria. ărătine! na' i ăsito niciodată pe FrroI. Farrau% Tooriei mia cerut săispun că tu 'i Gria suntei $ine"enii să răm#nei aici pe "ecie. Poi să "#ne&icu noi! -an. Să &$ori pe mosothe. Am i ericii.

-an îi &#m$i e%inoidu%ui mătăhă%os. E >i so "ăd pe Gria doar o dată pe an Fă tem că noi oamenii nu

acem %ucruri%e în e%u% ăsta! amice. ar îi mu%umesc pentru in"itaie.Poate căntro $ună &i mă "oi întoarce! ca să "ăd ce mai aci tu 'i FrroI. E -an să acă asta! repede! mormăi Fuuurh 'i $a&ica %ui începu să se

de&intere&e din cau&a emoiei.4% ridică pe core%%ian în $rae! desprin&#ndu% de %a so%. -an î% îm$răi'ă

cu aceea'i sinceritate.Gria 'i FrroI î'i %uară 'i e%e rămas $un. E 4i "ei în"ine ne"oia de u%tare! îi spuse tooriana cu sinceritate.

u am ăcuto. Fu%t timp după ce miam impus săi re&ist! iam dus doru%.Totu'i! după &i%e %uni! am în"ins ne"oia 'i acum no mai simt de%oc. 4iînădui m#niei me%e aă de neustorii de sc%a"i să mă a/ute sămi a%unedorina din su%et.

E Sper să pot a"ea puterea ta! FrroI! &ise Gria. E = ai de/a! at#t doar că încă nui dai seama.upă ce a/unseră %a $ordu% Ta%ismam%ui! -an ridică iahtu% N%esian în

"ă&duhu% senin a% Tooriei! încerc#nd un sentiment rea% de reret. E ste o p%anetă minunată! îi spuse Griei care stătea a%ături! în scaunu%copi%otu%ui. >i sunt ni'te indi"i&i $uni.

20H



E a! încu"iină ata! în tot ca&u% au ost $uni cu noi. :u "oi uitaniciodată &iua de ieri.

-an îi &#m$i. E :ici eu! scumpo. Toată "iaa miam dorit să mer %a p%a/ă 'i să iu

capa$i% să mă comport ca orice cetăean @ ără 'mecherii! ără po%iie de

care să mă tem! ără o$iecte de contra$andă care sămi riă $u&unare%e.Fu%umită ie! acum 'tiu censeamnă "iaa.

Gria îi sur#se at#t de tandru! înc#t t#năru% se ap%ecă spre ea 'i o sărută. E Gria6 eu te6-an 'o"ăi! trase aer ad#nc în piept! apoi c%ătină din cap.4ndrept#ndu'i umerii! re"eni cu atenia asupra comen&i%or 'i de"eni

oarte a$sor$it de pi%otare. ata rămase nemi'cată! ără să'i desprindă

ochii de %a e% în timp ce ca%cu%a sa%tu% în hiperspaiu 'i introduceacoordonate%e a%ese în na"ica%cu%ator.C#nd ste%e%e se a%uniră în %inii de /ur împre/uru% %or 'i eectuaseră sa%tu%

ără pro$%eme! Gria î'i pi"otă scaunu% spre t#năr 'i puse m#na pe $rau% %ui. E a ăcu ea. Continuă, Ce spuneai-an se strădui să pară inocent! dar nu i&$uti. E Cum Ce "rei să spui E 8oiai sămi &ici ce"a! apoi ai ost oarte ocupat cu pi%otatu%. i $ine!

acum ne a%ăm în siurană! în hiperspaiu! a'a că nui nici un moti" pentrucare să numi spui. Sur#se u'or. A'tept.

E Păi! mă #ndeam6 că mieste oame! încheie e% repede. ău de tot,-aide să pr#n&im.

E Am m#ncat înainte de deco%are! îi reaminti ea! acum nici o oră.Cu o epresie $%#ndă pe chip! se întinse! prinse una dintre m#ini%e

t#năru%ui 'i o inu între a%e ei. E Spunemi. E Păi6 ridică e% din umeri. 4i &ic că mieste oame. E Serios între$ă ea înceti'or. E u6 C%ătină din cap! în mod "ădit stinherit. Aăă6 nu. -ei6

Gria! scumpo6 nu sunt priceput %a a'a ce"a. E ;a une%e %ucruri e'ti priceput! sur#se ata 'trenar. E ;a ce anume o pro"ocă e%! răspun&#ndui &#m$etu%ui. E e eemp%u6 %a pi%otat. >i %a %upte. >i %a sa%"area oameni%or.

E Fda! cred că sunt. = pri"i iară'i 'i "a%u% de $ra"ură îi dispăru. Gria6ceea ce încercam să spun era că eu6

209



4'i drese %asu%. E :ui u'or. E >tiu! încu"iină ea! 'tiu.uc#ndu'i m#na %a $u&e%e ei! o sărută! apoi spuseD E -an6 'i eu te iu$esc.

T#năru% păru simu%tan înc#ntat 'i surprins. E Cu ade"ărat E a. e mu%t timp. Cred că mam îndrăostit de tine în &iua aceea! în

reectoriu! c#nd nai "rut să p%eci! oric#t de mu%t a' i insistat. E 8or$e'ti serios u nam 'tiut! p#nă6 nu 'tiu c#nd am 'tiut. ar

c#nd miam dat seama6 ma speriat. :u mi sa mai înt#mp%at p#nă acum. E Să iu$e'ti pe cine"a Sau să ii iu$it

E Am$e%e. Cu ecepia eI%annei. Cred că ea ma iu$it! dar în ca&u% ei%ucruri%e stăteau a%te%. E a! încu"iină Gria cu ochi sc#nteietori. Asta este a%tce"a. u sper

doar să putem i împreună. -an.u acum r#ndu% %ui săi prindă m#na între pa%me%e sa%e. E Siur că "om i împreună! îi &ise. :u "oi %ăsa nimic să stea în ca%ea

noastră. Poi i siură de asta! scumpo.

-an sta$i%i un curs care să oco%ească de departe spaiu% hutt 'i careiaduse în sistemu% core%%ian după un "oia/ %ini'tit de trei &i%e. 4n modde%i$erat! pre%unea timpu% pe care e% 'i Gria î% petreceau sinuri împreună!deoarece în sinea sa detesta să ie ne"oit să re"ină pe Core%%ia 'i săcunoască ami%ia etei. :u 'tia aproape nimic despre e%u% în care trăiaucetăenii 'i era aproape siur că "a a"ea pro$%eme de adaptare.

Fai 'tia de asemenea că! după ce a/unea pe Tra%us! î% a'tepta mu%tămuncă. ra preătit să schim$e identităi%e imediat ce aso%i&au pe Core%%ia!totu'i Gria a"ea să ie căutată de t%anda ti% 'i de hutti! iar ace'tia cuno'teauade"ăratu% ei nume. Primu% %ucru pe care -an inteniona să% acă de cum punea m#na pe credite era so echipe&e pe ată cu un < a%s.

4n p%us! încerca săi oere c#t mai mu%t timp pentru a se tămădui. >tia căea încă ducea doru% u%tării! de'i nu mai era cuprinsă de cri&e de panicăsau de accese de p%#ns! totu'i de c#te"a ori se de'teptase în toiu% nopii 'i no ăsise a%ături.

C#nd o căutase! o descoperise de aproape iecare dată în ca$ina de pi%ota/! a'e&ată pe scaunu% copi%otu%ui 'i pri"ind spre ste%e cu un dor at#t de

210



trist în ochi! înc#t -an simise un ior de e%o&ie.e ce nu pot să iu îndea/uns pentru ea e ce draostea noastră nu este

îndea/uns se între$ă e%. Ar i dorit să ie îndea/uns pentru Gria! ar i doritca ea să ie ericită 'i mu%umită6 însă î'i dădea seama că %ucruri%e nustăteau a'a. Situaia î% amăra pe -an 'i în ace%a'i timp î% înuria.

E Au trecut aproape &ece &i%e, e ce tot îi mai duci doru% în asemeneamăsură între$ă e%! au&indu'i m#nia din "oce! dar nei&$utind sostă"i%ească. Spunemi! Gria. ămă să îne%e,

a î% pri"i cu ochi "erdea%$a'tri oarte tri'ti! aproape torturai. E :ui pot ep%ica! -an. ste ca 'i cum ar i %uat o $ucată din mine6

din spiritu% meu. :umi %ipse'te doar u%tarea în sine! p%ăcerea! că%dura ei.Cu asta mam o$i'nuit! dar6

>o"ăi! apoi amui.T#năru% stătea a%ături de ea! în scaunu% pi%otu%ui! 'i se întinse săi prindăm#ini%e. rau reci 'i i %e încă%&i cu $%#ndee între pa%me%e sa%e.

E Continuă6 o îndemnă înceti'or. Sunt aici. Te ascu%t. E At#t FrroI c#t 'i Teroen&a au re'it! spun#nd că numai iri%e s%a$e

cad în capcana re%iiei N%esiane! rosti Gria ără ra$ă! a%e#ndu'i cu"inte%ecu ri/ă. e acord! unii pe%erini pot să ie oameni nemu%umii! care nu aua"ut niciodată succes în "iaă 'i care caută un mod de a e"ada de

responsa$i%itate. ar nu cei mai mu%i. -an! eu am a/uns săi cunosc pemu%i dintre ei.

E a! 'tiu. E Cei mai mu%i pe%erini de pe L%esia erau6 $ănuiesc că %eai putea

spune idea%i'ti. =ameni care socotiseră că eista ce"a mai $un! că "iaa poate să ai$ă un îne%es. i căutaseră în %ocuri%e re'ite! se %ăsaseră amăiide aiure%i%e preoi%or despre Bnitate 'i A$so%ut6 dar asta nu înseamnă căe%u% %or @ aspiraia %or @ de a crede întro putere superioară ar i stupid.

-an încu"iină din cap 'i &ări %acrimi%e inund#nd ochii ei rumo'i 'ire"ărs#nduse. 4nri/orat! i&$ucniD

E Gria6 scumpo! nu te mai omorî cu p%#nsu%, Pentru simp%u% apt căre%iia aceasta sa do"edit o 'ar%atanie! nu înseamnă că "iaa nu mai tre$uietrăită. :e a"em unu% pe ce%ă%a%t. 8om a"ea $ani. Totu% "a i $ine.

E -an64i atinse u'or o$ra&u%! îi m#n#ie aa 'ii &#m$i cu draoste.

E 'ti pramatic mai presus de orice! nui a'a acă nu e'ti împu'catsau prins de o ra&ă de tractare! "iaa este minunată! nu

211



E e acord! apro$ă e% din cap! siminduse puin rănit! sunt un tipsimp%u! dar asta nunseamnă că nu pot îne%ee despre ce "or$e'ti. Poate căar i mai $ine dacă ar eista o putere superioară! dar pur 'i simp%u! eu nucred că a'a ce"a eistă. >i mă doare să "ăd că sueri.

E -an6 nui dai seama că sinura persoană de care poi a"ea cu

ade"ărat ri/ă 'i pe care so prote/e&i e'ti tu6 E >i tu! Gria! o întrerupse pi%otu%. Să nu uii asta nici o c%ipă. :oi doi

ormăm o echipă! scumpo. E a! apro$ă ea! ormăm o echipă! însă pentru mine este reu să mă

mu%umesc cu aptu% că nu sa tras cu $%asteru% în mine sau că am $ani. udoresc mai mu%t.

E Tu dore'ti un moti" pentru tot ceea ce se înt#mp%ă! spuse -an. 8rei

să acione&i pentru ai transorma idea%uri%e în rea%itate. E a! însă îne%e că tu nu te %a'i torturat de între$ări cum ar i ce%e%eate de scopu% "ieii. Pro$a$i% că e'ti mai îne%ept! -an.

E 4ne%ept! se încruntă e%. >tiu $ine că nu sunt prost! dar nam pretinsniciodată că a' i "reun i%oso6 sau a'a ce"a.

E act. :u te chinuie ideea nedreptăi%or! corupiei 'i ărăde%ei%or.Accepi %ucruri%e ca atare 'i te #nde'ti %a moduri prin care %e poi oco%i.A'a este

-an că&u pe #nduri! iar în ce%e din urmă apro$ă. E a! cred că da. Poate că! cu mu%t timp în urmă! am a"ut idei despre

e%u% în care a' putea a/une un indi"id care să îndrepte rău% 'i săi pedepsească pe cei răi! dar @ otă 'ii sur#se pie&i' @ cred că idei%e ace%eamau părăsit încă din copi%ărie. C#nd trăie'ti condus de %eea %ui arrisShrie! a/uni destu% de iute %a conc%u&ia că nimeni no să ai$ă ri/ă detine! dec#t tu însui! 'i că ai pune în /oc capu% pentru a%tcine"a este omoda%itate siură de a scăpa de e%.

E >i eI%anna E >tiam co să pomene'ti de ea. 4'i trecu m#na prin păr 'i &#m$i.

eI%anna era a%te%. e acord! a"eam ri/ă unu% de ce%ă%a%t! însă ea a ostsinura pe care a interesato dacă o să trăiesc sau o să mor. aptu% că am'tiut asta cred că ma ăcut6 pramatic.

E Gineîne%es! &ise ata! este perect natura%. E Totu'i continuă! o îndemnă e%. Spuneai că pe%erinii erau6 idea%i'ti.

Tu e'ti idea%istă E Cred că da! -an. Toată "iaa miam dorit să iu mai mu%t! mai $ine6

212



să ac Bni"ersu% un %oc mai $un! iindcă trăiam în e%. C#nd am descoperitre%iia N%esiană! am socotit cu ade"ărat că ea era răspunsu%. Că puteam!cum"a! să schim$ Bni"ersu% prin credină.

J#m$i 'i ridică din umeri. E 4n mod e"ident! am a%es să cred în ce"a re'it.

E Fda! ăcu -an re%ect#nd %a spuse%e etei. Totu'i eistă 'i a%te %ucruriîn care poi să cre&i 'i poate că une%e dintre e%e sunt rea%e. Poate că tre$uie pur 'i simp%u să a%i care sunt %ucruri%e rea%e.

Gria se ridică 'i se apropie de e%! apoi se ap%ecă să% sărute pe cap. -anse scu%ă! o cuprinse în $rae 'i o str#nse.

E Cunosc un %ucru rea%! răspunse ata. Tu e'ti rea%. 'ti cea mai rea%ă persoană pe care am cunoscuto. Cea mai p%ină de "iaă.

% o sărută pe o$ra&! iar Gria î'i %ăsă capu% pe umăru% %ui. ămaseră a'aaproape un minut în tăcere! după care -an rostiD E eI%anna mia spus că ea credea întrun e% de putere a "ieii!

împărtă'ită de toate creaturi%e! de toate %ucruri%e. Credea în asta 'i mia /urat căi ce"a rea%.

E Poate că ar tre$ui să mă duc în pe%erina/ pe ashNNN! spuse Gria. E Siur că da. 4ntro $ună &i "om mere aco%o. Fiar p%ăcea să "ăd

p%aneta. eI%anna spunea căi minunată. Mooiee trăiesc în "#ruri%e

copaci%or. E Ar i rumos! rosti ea "isător. oar tu 'i eu în "#ru% unui copac. Ce

am ace toată &iua E u am o idee! ăcu t#năru% 'i se ap%ecă să o sărute cu asemenea

pasiune înc#t ste%e%e părură să se rotească în /uru% etei în "o%$uri pre%uni!iar urechi%e îi iuiră6

Ga nu! î'i dădu ea seama peste o c%ipă! nu sărutarea %ui -an pro"ocasereacia aceea! ci a%arma care piuia! anun#ndui că ie'eau din hiperspaiu.-an ăcu o rimasă.

E Asta înseamnă momentu% nepotri"it! scumpo. ar6 mai t#r&iu! $ine

E Fai t#r&iu! sur#se ea. = săi aduc aminte.Pi%otu% re"enise de/a în scaunu% %ui 'i eamina coordonate%e! totu'i î'i

rupse un moment pentru ai &#m$i! în e%u% %ui aparte care o topea pe Gria. E e a$ia a'tept6

-an co$orî Ta%ismanu% pe un c#mp de aso%i&are pri"at de pe Tra%us. E Cei %ocu% acesta între$ă Gria! urm#ndu% pe rampă 'i pri"ind în /ur

21*



surprinsă. :a"e de toate dimensiuni%e 'i tipuri%e erau adunate %ao%a%tă. Bne%e erau

simp%e carcase ruinite6 a%te%e păreau nounoue. :ici una însă nu a"eanume sau cod de identiicare. 4nsemne%e respecti"e useseră arse cu %aseru%.

E Pare un e% de6 cimitir de na"e spaia%e! sau a'a ce"a.

E act. :a"e%e "echi nu mor niciodată6 ci a/un %a :a"e%e B&ate a%e=nora$i%u%ui TorN%! încu"iină -an. Atunci c#nd ai ne"oie de o na"ă! sauc#nd "rei să scapi de o na"ă 'i nu "rei să %a'i6 urme! "ii aici.

=chii etei se ho%$ară. E Toate na"e%e acestea sunt6 urate E Fa/oritatea. :u uita că 'i a noastră este6 urată. E Fă străduiesc să uit asta! se str#m$ă Gria.

-an pri"i spre $araca micuă a%ată în mi/%ocu% "astu%ui c#mp deaso%i&are. E <ată% acum 'i pe =nora$i%u% TorN% însu'i! anună e%.=nora$i%u% TorN% era un duros @ un umanoid îna%t! s%a$ 'i cu pie%e

a%$astră. Comp%et sp#n! chipu% său era destu% de uman! at#t doar că nu a"eanas! ceea ce îi conerea o înăi'are posacă. -an înaintă cu m#na întinsă.

E Gună &iua! că%ător TorN%! rosti e%. urosi%or %e p%ăcea at#t de mu%t săco%inde! înc#t ape%ati"u% că%ător era denumirea %or onoriică a"orită. Sunt

ei% dTana 'i ea este asociata mea! N%oria mGa%. Suntem înc#ntai să teînt#%nim.

E 4nc#ntarea este de partea mea! rep%ică TorN%. Sa%utări ce%or doică%ători, A"ei "reme pentru o ustare 'i schim$ de po"e'ti

urosii erau po"estitori ce%e$ri în toată a%aia 'i reineau aproape perect orice po"este pe care o au&iseră "reodatăK cei mai mu%i co%ectau po"e'ti 'i se părea că nici TorN% nu constituia o ecepie.

E 4mi cer scu&e! ăcu -an! dar suntem nie% ră$ii. Tre$uie să prindemo na"ă de pasaeri.

E 4ne%e perect! încu"iină durrosu%. eoarece o%osii transportu% pu$%ic! deduc că ai "enit să "indei o na"ă! nu să cumpărai.

E Ai dreptate! că%ătoru%e. ste întro stare ece%entă. Bn iaht de p%ăcere! mic 'i %uos. Cu doar puină reechipare poate i perect pentru oami%ie core%%iană $oată! care dore'te să'i p%im$e copiii întro "acană de"is.

E <aht Griei i se păru că %asu% %ui TorN% se asprise puin! dar nu puteai siură. 8oi "edea 'ii "oi oeri un pre! că%ător dTana.

21+



-an î% conduse spre Ta%isman. Trăsături%e cu aspect de o$icei posomor#ta%e durosu%ui se %uniră 'i mai mu%t c#nd &ări na"a N%esiană.

E ămi "oie să io arăt! spuse -an indic#nd rampa de acces.urosu% c%ătină din capu% sp#n 'i a%$astru. E :u este ne"oie! &ise e%. 4i pot oeri cinci mii. Pre ina%.

T#năru% se ho%$ă! comp%et descumpănit. E Potim, ăcu e%. Ce6 Cei prostia asta Cinci mii pentru o na"ă ca

asta Cinci mii preuie'te numai meta%u% din componena ei,urosu% înc%ină u'or din cap în direcia %ui. E act! că%ător raNo.ăcu după aceea o p%ecăciune înspre Gria. E >i că%ător Tharen.

<ndic#nd spre Ta%isman! =nora$i%u% TorN% continuă cu tristeeD E Sunt de acord că este un păcat să transorm o na"ă at#t de rumoasăîn meta% topit! dar astai tot ce pot ace cu ea. -uttii o caută6 'i încă oarteintens. 4n ace%a'i timp! î% caută pe descurcăreu% pi%ot 8N raNo! care aurato.

-an se întoarse cu spate%e 'i Gria îi "ă&u $u&e%e mi'c#nduse întroîn/urătură teri$i%ă! dar c#nd re"eni spre =nora$i%u% TorN% î'i stăp#nea perect epresia chipu%ui.

E Am îne%es! încu"iină e%. Cinci mii6 pre ina%. E a. A' putea i con"ins să ridic puin preu%! dacă dumneata 'i

compania dumita%e miai re%ata istorii%e "oastre6 adăuă TorN% p%in desperane.

E :e pare rău! amice! no putem ace! c%ătină din cap -an 'i str#nse dinumeri. Asta este! cinci mii $ani pe'in.

E Gani pe'in! apro$ă =nora$i%u% TorN%.

Fai t#r&iu în cursu% ace%eia'i &i%e! Oani% Andrus 'i soia sa! rea Andrus!se îm$arcară întro na"etă intersistem cu destinaia Core%%ia. Gria î'iăcuse ri/i despre dehi&area în so 'i soie! dar -an o asiurase că $u%etine%e hutte de a%ertare a po%iiei îi pre&entau ca iind ce%i$atari. 4n sinea%ui î% înri/ora mai mu%t posi$i%itatea ca huttii săi urmărească deoarececuno'teau nume%e de ami%ie a% Griei! totu'i era con'tient că ace'tia nar idorit ca escrocheria %or de pe L%esia să ie ăcută pu$%ică. Tre$uia să spere

că asta îi "a opri să încerce săi areste&e pe aă. % nu inteniona să&ă$o"ească mu%t timp pe Core%%ia.

215



Perechea sosi %a începutu% serii pe p%aneta %or nata%ă 'i %uă o na"etătranscontinenta%ă spre continentu% sudic! unde se a%a re'edina Tharen.C#nd a/unseră %a staia despre care Gria spusese că se ăsea aă de %ocuinaei %a o distană ce putea i parcursă mer#nd pe /os! erau o$osii 'i murdari!ără nici o posi$i%itate de a'i schim$a haine%e. Sinuru% %or $aa/ era rania

în care înhesuiseră comori%e %ui Teroen&a. E >i acum6 ăcu -an oinduse de pe un picior pe ce%ă%a%t 'i pri"ind

prin ereastra staiei spre $ura ină 'i înceo'ată de aară! acum ce acemăsim un %oc unde să înnoptăm Sau ar tre$ui săi ape%ăm 'i săi anunăm

E Cred car i mai $ine săi ape%ăm! &ise Gria păr#nd %a e% de nesiură.A'teaptă aici.

Se îndreptă spre 'eu% de staie! pentru a% rua săi împrumute

comunicatoru%. e"eni după c#te"a minute.-an "ă&u c#t de o$osită 'i trasă %a aă arăta 'i o cuprinse cu $rau%. E eci6 cum a mersa sur#se 'ters. E Fama aproape că a %e'inat! apoi a început să ipe %a mine. Suspină.

>tiu că mă iu$e'te! dar e%u% în care se maniestă mă ace pe mine sămi"ină să ip c#teodată. ore'te tot cei mai $un pentru mine6 at#ta timp c#teste ideea ei despre cei mai $ine,

T#năru% încu"iină din cap! #ndinduse pentru prima dată în "iaă că poate! întrun e%! usese norocos că nu a"usese niciodată de a ace cu părinii.

E Atunci! pornim E :u! c%ătină ea din cap. 8ine tata să ne ia cu speederu%. Tre$uie să

apară dintro c%ipă în a%ta.Chiar pe c#nd "or$ea! un speeder scump opri în aa staiei. ra pi%otat

de un $ăr$at chipe'! cu aspect distins! păr ri&onat 'i statură "oinică.C#nd -an 'i Gria se apropiară de "ehicu%! $ăr$atu% sări din speeder 'i'i

îm$răi'a iica! p%#n#nd 'i r#&#nd în ace%a'i timp. upă c#te"a momente!se întoarse săi str#nă m#na %ui -an.

E Sunt înc#ntat să te cunosc! îi spuse. Am îne%es de %a Gria că aisa%"ato de %a6 ei $ine! de %a %ucruri teri$i%e. Tot ce pot spune este6mu%umesc. Fu%umesc6 ăăă6

E So%o! domnu%e! &ise -an. Spuneimi -an.

Str#nsoarea m#inii %ui Tharen era ermă. E Te ro! -an! spunemi enn.

21?



E a! domnu%e.rumu% p#nă %a %ocuina Griei u scurt. Trecură printro poartă de

securitate ranorsată! apoi parcurseră un drum pe marini%e căruia nueistau case. Pri"ind în st#na 'i în dreapta! -an &ări arduri îna%te! detipu% ce%or pe care %e detestase pe "remea c#nd usese spărător.

E :u trăiesc prea mu%i oameni pe aici! remarcă e%. E ste terenu% nostru! ep%ică nepăsător enn Tharen. ;am cumpărat

cu ani în urmă! pentru a ne i&o%a de "ecini. Sunt o persoană căreia îi p%aceintimitatea.

Coti pe o a%ee închisă cu a%tă poartă! %a e% de ranorsată! dar cu aspectmai ornamenta%. inco%o de ea! -an &ări re'edina 'i mormăi o în/urăturăteri$i%ă în huttă. Gria! etia6 #ndi amar! de ce nu miai spus că ami%ia ta

este îndea/uns de $oată pentru a cumpăra 'i "inde /umătate din Core%%ia,Casa era uria'ă6 cu aripi 'i turnuri modiicate 'i arhitectură peisaistică asortată. Prin comparaie cu re'edina Tharen! c%ădirea "ăru%uiThracan părea o simp%ă căsuă. Gria se întoarse spre pi%ot 'i &#m$i timid.

E i $ine! am a/uns. E a! încu"iină e% păstr#nd în mod de%i$erat un ton sec.4'i dădea seama că etei i se ăcuse aproape rău de emoie 'i nu dorea s

o înri/ore&e 'i mai mu%t. Ce% puin aptu% că părinii ei erau $oai

repre&enta un a"anta/ @ huttii nu a"eau să îndră&nească niciodată să încercesă pună m#na pe Gria c#t timp se a%a în re'edina Tharen. A'a ce"a ar icau&at un incident interste%ar ma/or! iar huttii preerau să acione&ec%andestin.

4nainte de a putea a/une %a u'a din aă! mama Griei #'ni aară!îm$răcată întro rochie %ară pe care -an o putea identiica doar ca $ănoasă.

E <u$ito, suspină ea! prin&#ndo în $rae pe ată.-an rămase întro parte! mu%umit să nu stea în ca%e p#nă ce Gria 'i

părinii terminau cu îm$răi'ări%e.4n toiu% &ar"ei de sărutări! incriminări! %acrimi! îm$răi'ări! între$ări 'i

răspunsuri surescitate! sosi acasă rate%e Griei. -an î'i reaminti că ata îispusese că acesta se numea Pa"i. Spre deose$ire de sora sa! Pa"i Tharena"ea mai dera$ă trăsături%e mameiK era scund! s%ă$u! cu păr neru 'i ochi"er&i! un t#năr chipe' care părea rea%mente că'i iu$e'te sora.

upă mu%t timp! Gria se putu de&%ipi de ami%ia ei pentru a% pre&enta pe-an. Cu ochi stră%ucitori! î% %uă de m#nă 'i se apropie de mama ei! Sera

217



Tharen! 'i de Pa"i. E 4nc#ntat să "ă cunosc! %adN Tharen! rosti -an str#n#ndui m#na 'i

recur#nd %a maniere%e sa%e ce%e mai e%eante. >i pe tine! Pa"i.Fama Griei a"ea o str#nere de m#nă moa%e 'i %ipsită de entu&iasm! î%

cercetă pe -an 'i t#năru% rămase imediat cu impresia că emeii nui p%ăcuse

prea mu%t ce "ă&use. =tă în sinea %ui. Am o sen&aie oarte nep%ăcută în pri"ina asta6

E Te ro! intră! spuse Sera Tharen. -aidei să ne a'e&ăm cu toii.Tre$uie să spun că a ost un 'oc pentru mine. :u mai cre&usem cămi "oimai re"edea "reodată copi%a'u%. Gria! iu$ito! cum ai putut să ne aci una caasta

Continu#nd să murmure incriminări! îi conduse înăuntru.

C#nd a/unse în sa%onu% re'edinei 'i se a'e&ară! -an de a$ia se a$inu sănu sară în picioare 'i să uă de aco%o. sta nui %ocu% meu! #ndi e%. u o'tiu 'i ei o 'tiu de asemenea.

#ndu% î% înurie. eu&#nd să'i trăde&e disconortu%! -an se %ăsă pespate pe perne%e "o%uminoase! căut#nd să eta%e&e de&in"o%tură. Pri"i în/ur'i aprecie în mod automat! cu ochi de proesionist! "a%oarea $i$e%ouri%or 'idecoraiuni%or.

E rumoasă casă! comentă e% dea/at.

E a6 ăăă6 începu Sera. E -an. Spuneimi -an! %adN Tharen! &ise t#năru%. E oarte $ine! -an! încu"iină riid mama Griei. 4ne%e că ie tre$uie

săi mu%umim pentru re"enirea iicei noastre.=chii îi erau aintii asupra $%asteru%ui său 'i pi%otu% îne%ese că! aidoma

ma/orităii cetăeni%or! nimeni din ami%ia Tharen nu purta arme. eret!%adN! #ndi -an. :o să renun %a $%aster nici pentru tine! 'i nici pentrua%tcine"a. =$i'nuie'tete cu eistena %ui.

E Am încercat să iu de a/utor! %adN Tharen! răspunse e%. :a' i pututînsă reu'i ără Gria. ste oarte hotăr#tă atunci c#nd dore'te. = %uptătoareînnăscută.

;adN Tharen înepeni 'i -an î'i dădu seama că emeia nui pri"easpuse%e drept un comp%iment.

E 8ai de mine! murmură ea. Gria! iu$ito! înainte de a te a'e&a! de ce nute duci să te schim$i Chiar a'a! draa mea! de unde ai %uat haine%e acestea

ori$i%e E e %a droidu% croitor din co%onia N%esiană! răspunse iute ata 'i pri"i

21H



ruător spre -an! parcă între$#ndu% dacă nu% deran/a să răm#nă sinur.Pi%otu% îi ăcu un semn %ini'titor din m#nă. E ui! scumpo.;adN Tharen se încordă din nou %a au&u% ape%ati"u%ui. Gria îi &#m$i %ui

-an! aruncă o pri"ire îndoie%nică spre mama 'i rate%e ei! 'i părăsi ră$ită

odaia. E A'adar! -an! cu ce te ocupi între$ă Pa"i.4% pri"ea pe -an! cercet#ndu% cu ochii întrun chip care% st#n/enea

teri$i% pe acesta. E Cu orice din care pot c#'tia un $an! rep%ică re%aat -an. 4n

principa%! sunt pi%ot. E 4n %otă se interesă %adN Tharen! %umin#nduse "i&i$i% %a chip. 'ti

oier E :u! %adN! pi%ote& caro$oturi. 4n enera% pot pi%ota aproape orice 'ioriunde. e aceea eram pe L%esia! ăc#nd6

-an se întrerupse! amintindu'i pentru prima dată după mu%t timp căcontra$anda cu mirodenii iura în "#ru% acti"ităi%or i%ea%e.

E 6 transporturi de dierite măruri! încheie e% "a. E Aha! murmură %adN Tharen în mod e"ident nepricep#nd nimic 'i în

ace%a'i timp stinherită de răspunsu% primit. Ce interesant,

E a! ăcu -an! are 'i momente tari. E u însumi am început ca pi%ot! cu mu%i ani în urmă! rosti enn

Tharen cu o undă de apro$are în %as. A"eam cam "#rsta ta! -an. Ama"ansat treptat! p#nă am de"enit proprietaru% companiei de transport. A'aam c#'tiat primu% mi%ion.

-an se #ndi săi spună că inteniona să intre %a Academia <mperia%ă!totu'i îi intrase în s#ne o$iceiu% de a nu de&"ă%ui inormaii persona%e. Semu%umi să &#m$ească 'i să încu"iine&e din cap spre tată% Griei.

E Ace%ea au ost timpuri incitante! domnu%e! comentă e%. rau mu%i pirai pe atunci! nu

enn Tharen sur#se. E Am a"ut c#te"a ciocniri. Gănuiesc că 'i tu ai a"ut.T#năru% îi răspunse %a &#m$et. E C#te"a.Sera Tharen se uită de %a unu% %a ce%ă%a%t! u'or tu%$urată.

E 8ai de mine. Pare6 pericu%os. E ace parte din meserie! %adN Tharen! ep%ică -an.

219



E C#t de nepo%iticoasă sunt, ec%amă ea. Căpitane So%o! te putem ser"icu ce"a de $ăut sau de m#ncat

E :u mar deran/a o $ere a%deraană! &ise -an. >i %ipie cu carne 'i $r#n&ă. Am că%ătorit toată &iua.

E 8oi anuna $ucătăreasa! spuse %adN Tharen.

-an u u%uit să constate că $ucătăreasa era o iină "ie! o se%doniană! nuun droid. o"ada aceea sup%imentară de $oăie î% impresionă mai mu%tdec#t tot ce "ă&use p#nă atunci.

C#nd Gria reapăru! pi%otu% era insta%at în suraerie 'i m#nca. = &ăriintr#nd 'i rămase în mi/%ocu% îm$ucăturii.

ata purta o rochie "erdea%$astru simp%ă! asortată ochi%or. 3esăturamoa%e %ucea u'or 'i i se %ipea de trup în toate %ocuri%e cu"enite. Pentru

prima dată de c#nd o cunoscuse -an! păru% îi era aran/at atrăător! pieptănat întrun ha%o de c#r%ioni moi! ro'uaurii. Părea cu totu% dierită dehoaa înarmată cu $%aster de acum c#te"a &i%e! de parcă sar i i"it din a%tuni"ers.

:oroc că anar Tos no poate "edea acum! #ndi e% amu&at. E Arăi super$! scumpo! îi spuse. ste o rochie oarte rumoasă.ra îndea/uns de cunoscător pentru a'i da seama că rochia costase

pro$a$i% mai mu%t dec#t c#'tia întro săptăm#nă un pi%ot spaia% o$i'nuit.

A ost crescută în mi/%ocu% $ani%or! #ndi ne%ini'tit. Cum "a reaciona dacă"a tre$ui să trăiască mai înt#i din %eaa unui cadet imperia%! apoi din a unuioier imperia%

Gria &#m$i 'i se a'e&ă %#nă e%. E Famă! pot să măn#nc 'i eu ce"a For de oame,4n "reme ce tinerii înu%ecau cina t#r&ie! ami%ia se adună în /uru% mesei

'i sor$i caeină de "iă din ce'ti rai%e de pore%an ăcute pe ;e"ier! iarma/ordomu%! a%t se%donian! a'tepta discret.

E A'adar! căpitane So%o6 e'ti core%%ian între$ă %adN Tharen! ridic#ndo spr#nceană de%icată pentru a indica aptu% că era siură în pri"inarăspunsu%ui airmati".

Continu#nd să mestece! -an încu"iină din cap! apoi înhii. E a! %adN. E >i ami%ia ta 'ti unu% dintre Sa%So%o în %asu% ei se simi o undă

de sperană. Am îne%es că au un domeniu "echi! dar rumos. ;am înt#%nit

pe mo'tenitor în c#te"a r#nduri! însă %adN Sa%So%o este oarte retrasă. Fise pare că sănătatea ei nu este oarte ro&a"ă.

220



E :u. ;adN Tharen! răspunse -an. :u am nici o %eătură cu ei. E Ah! ăcu ea "i&i$i% de&amăită. Atunci din ce ramură a ami%iei e'ti-an o$ser"ă că Gria părea etrem de stinherită! dar nu putea spune

dacă pentru e% sau din cau&a %ui. E :u 'tiu! %adN Tharen! îi spuse cu sinceritate. Pro$a$i% că sunt oran.

:eustorii mau ăsit c#nd eram mic! rătăcind pe o străduă de %#nădocuri! în apropierea astroportu%ui capita%ei. Am ost adoptat 'i crescut deei. Fiam petrecut ma/oritatea timpu%ui în spaiu.

= părticică din e% simea o p%ăcere per"ersă de a o "edea cumreacionea&ă înaintea ace%ei inormaii.

E Ciudat! inter"eni Pa"i Tharen. 4mi pari oarte ami%iar. Sunt siur căteam mai "ă&ut pe unde"a. Bnde"a6 %a un picnic! cred. Am în minte

imainea ta %a un picnic care a urmat unui concurs de sIoop.Pi%otu% se încordă $rusc. Acum! c#nd Pa"i menionase episodu%! -an'i% reaminti de asemenea. ra pro$a$i% cu doi sau trei ani mai mare dec#te% 'i participase rec"ent %a curse%e de sIoop. in cau&a dierenei de"#rstă! nu concuraseră niciodată unu% împotri"a ce%ui%a%t! dar -an î'iamintea că% "ă&use.

>i! desiur! de iecare dată c#nd participase %a un concurs important desIoop! -an ăcuse parte dintro ami%ie creată de arris Shrie pentru ai

estorca pe core%%ianii $oai. E 4mi pare rău! dar nu te in minte! rosti e% indierent. Am %ipsit c#i"a

ani de pe p%anetă. Fă tem că nam mai ost din copi%ărie %a un picnic peCore%%ia.

E 4mi amintesc totu'i dar6 &ise Pa"i mi/ind ochii suspicios. raire&emat de un sIoop 'i m#ncai coaste de tra%adon %a rătar. <mainea dinmintea mea este oarte %impede.

E <nteresant! ăcu -an %ăs#nduse pe spate în scaun 'i sur#&#nd.=amenii îmi spun deseori %ucruri de e%u% acesta. Pro$a$i% că am un chipat#t de $ana%! înc#t mu%i mă conundă.

E u nu a' &ice că ai un chip $ana%! spuse Gria! neîne%e#nd ce seînt#mp%a! dar încerc#nd să ie %oia%ă. :u cred că cine"a care tea înt#%nit"reodată! tear mai putea uita. 'ti6 unic. 4i sur#se. >i chipe'.

T#năru% inspiră ad#nc 'i i&$uti să &#m$ească inepresi" spre ami%iaTharen.

E Fu%umesc! scumpo! dar nu sunt dec#t un tip o$i'nuit.Gria pricepu în ce%e din urmă a%u&ia 'i amui. Pa"i continuă să%

221



studie&e suspicios pe -an. E i $ine! "or$i Sera Tharen cu o "oio'ie eaerată! sunt siură că

am#ndoi suntei o$osii. Căpitane So%o! Faronea îi "a preăti unu% dintredormitoare%e pentru musairi. Gria! e"ident că tu "ei dori odaia ta 'i!scumpo! nam c%intit de %a %ocu% %ui nici măcar un %ucru'or, Am 'tiut că

întro $ună &i "ei re"eni cu picioare%e pe păm#nt 'i "ei decide să te întorci%a noi,

E e apt! nam putut pur 'i simp%u să decid să mă întorc! mamă! rostiînceti'or ata. = dată ce a/uni pe L%esia! nu te mai %asă să p%eci. :u eistăcurse spaia%e 'i a$undă pa&nicii înarmai. acă nar i ost -an6 na' i putut scăpa niciodată.

E 8ai de mine! scumpo6 ăcu %adN Tharen înspăim#ntată 'i păr#nd ca

'i cum nar i 'tiut ce să creadă.-an a"u impresia că toată eperiena emeii în pri"ina pării maisordide a "ieii se acumu%ase pro$a$i% prin intermediu% seria%e%or * deaciune 'i a"entură.

E 4ne%e asta! Gria! &ise enn Tharen i#ndu% cu pri"irea pe -an! 'ino "oi uita niciodată. SeraK -an este un erou 'ii datorăm mai mu%t dec#tam putea "reodată să ne achităm. acă nar i ost e%! nu neam mai ire"ă&ut niciodată iica. Pro$a$i% că ia sa%"at "iaa.

E 8ai! "ai6 "ai de mine,;adN Tharen de"enea tot mai speriată de a%u&ii%e %a perico%u% în care

usese Gria! iar Pa"i părea tot mai sceptic.-an o urmă pe camerista se%doniană Faronea spre un dormitor a%at în

partea opusă a re'edinei. u amu&at să constate că încăperea %ui era c#tmai departe posi$i% de a Griei! iar dormitoru% părini%or se a%a între ce%edouă camere. Se părea că mama Griei decisese să înă$u'e din a'ă orice'ansă de înt#%nire %a ore mici între musair 'i iica ei.

e a$ia a'tept să "indem o$iecte%e %ui Teroen&a 'i so 'terem de aici!#ndi -an de&$răc#nduse 'i suind în pat. Tată% Griei e de trea$ă 'i se pareca ost un tip de "iaă! dar maicăsa 'i ratesău6

Suspină 'i închise ochii. Ce% puin în seara asta! %adN Tharen nu tre$uiasă se teamă. Se simea întrat#t de o$osit înc#t nu se #ndea dec#t %a somn.Curios că6 din une%e puncte de "edere! petrecerea a două ore în companiaami%iei Griei î% o$osise mai mu%t dec#t întreaa e"adare de pe L%esia.

Sera intră în dormitoru% Griei! ca săi spună noapte $ună 'i soîm$răi'e&e pentru u%tima dată înainte de cu%care. u un episod înduio'ător!

222



at#t pentru mamă! c#t 'i pentru iică. Se inură în $rae! p%#nseră! apoi seîm$răi'ară iară'i.

E Fă $ucur at#t de mu%t că etia mea sa întors! 'opti Sera. E Fă simt at#t de $ine că nam întors! mamă,4n c%ipa aceea! ata se simea chiar $ine. esiur! seara usese stresantă.

ar %ucruri%e se "or îm$unătăi! tre$uie să se îm$unătăească! #ndi ea!străduinduse să se %ini'tească. -an este etrem de simpatic. ste imposi$i%ca mama să nu ie ermecată de e% 'i să nu "adă ce minunat este6

E T#năru% acesta pe care %ai adus acasă6 începu Sera Tharen parcăcitindui #nduri%e. ste destu% de c%ar că nu suntei doar6 prieteni!scumpo. C#t de6 apropiai suntei

Gria î'i pri"i mama ără să c%ipească.

E 4% iu$esc pe -an! mamă! 'i e% mă iu$e'te. 8rea să stau cu e%.eocamdată nici unu% dintre noi na pomenit ce"a despre căsătorie! dar numar surprinde dacă su$iectu% "a i discutat.

;adN Tharen inspiră iute 'i ad#nc! de parcă îi useseră conirmatetemeri%e ce%e mai teri$i%e! totu'i ce"a din cu"inte%e Griei îi atrase atenia 'ise năpusti ca un "re%t %ăm#nd.

E 4ne%e. i $ine! mi se pare un t#năr drău! de'i cum"a6 nu prearainat! scumpo. Ai &is însă că e% "rea ca tu să stai cu e%. Asta "rei 'i tu

Gria încu"iină! apoi neă din cap! după care u ne"oită să'istăp#nească %acrimi%e. Str#nse din umeri! siminduse /a%nic.

E Famă! nu sunt siură. >tiu că% iu$esc! îi iu$esc cu ade"ărat! dar6îmi este reu. Fia ost reu să p%ec de pe L%esia! mia ost reu sădescopăr că re%iia în care credeam 'i căreia îmi de"otasem "iaa nu eradec#t o minciună. Asta ma durut6 mu%t. Simt că %ipse'te o parte din mine'i mai simt de asemenea că! de apt! nui pot promite %ui -an că "oi sta cue%! c#t timp eu nu sunt6 întreaă.

E % 'tie despre aceste îndoie%i a%e ta%e o între$ă Sera! nete&indui păru% cu draoste.

etei nui scăpă sc#nteia de ericire carei %icărise în ochi c#nd "or$isedespre nesiurana %eată de o con"ieuire cu -an.

:u "rea să trăim împreună! î'i dădu ea seama 'i simi durerea surdă aunei a'teptări conirmate. >tiam că a'a "a i. C#t de nedrept este, Sinuru%%ucru asupra căruia sunt nesiură în re%aia mea cu -an sunt BK nu

sentimente%e me%e aă de e%, ar ea nu îne%ee6 este incapa$i%ă deîne%eere.

22*



E Am discutat! răspunse Gria nedorind deocamdată săi mărturiseascămamei mai mu%te. >i numi pot imaina "iaa ără -an! a'a că mă "oistrădui din răsputeri să stau cu e% 'i să% a/ut.

Sera Tharen păru tu%$urată! dar nu insistă. Gria se întinse 'i încercă săadoarmă. e"enirea în "echiu% ei pat repre&enta un %u după ce dormise în

cu'ete%e N%esiane tari sau în Ta%isman! totu'i îi %ipsea că%dura %ui -an. Patu% părea rece. Se oi 'i se suci pe toate pări%e! #ndinduse %a t#năr 'iîntre$#nduse ce ar i tre$uit să acă.

QFerită pe cine"a mai $unR! #ndi cu tristee. QCine"a care să poată ia%ături de e% sută %a sută6R

;o"ind rustrată cu pumnu% în pernă! Gria simi că %acrimi%e o podidesciară'i.

Qe ce niciodată nimic nu "a i B>= Am ăsit un $ăr$at pe care% potiu$i 'i care mă iu$e'te6 de ce asta nu poate i îndea/unsR :u era îndea/uns. Sinură în întunericu% camerei din copi%ărie! Gria

recunoscu %ucru% acesta.4ncepu să p%#nă înceti'or! cutremurată de neericire. upă mu%t timp!

%unecă din p%#ns în somn.A doua &i! -an părăsi re'edina Tharen %a scurt timp după micu% de/un 'i

se ră$i să prindă na"eta spre ce% mai apropiat ora' mare. A"ea %a e% rania

cu o$iecte%e pe care %e urase împreună cu Gria din co%ecia %ui Teroen&a.upă c#'tiu% de&amăitor o$inut din "#n&area Ta%ismanu%ui! t#năru% 'tiacă tre$uia să o$ină preuri c#t mai $une pentru mica %or comoară.

e$arcă în ora'u%port TNrena 'i se îndreptă spre un oiciu de seiuri! deunde recuperă c#te"a sute de credite 'i un set de acte curate pe nume%eOenos <c%anian. upă aceea merse %a o sucursa%ă a Găncii <mperia%e 'ideschise un cont! uti%i&#nd credite%e 'i <u%.

upă ce termină! porni să caute un maa&in de antichităi 'i o$iecte deartă pe care 'i% reamintea din escapade mai "echi. Trecuseră c#i"a ani dec#nd nu mai că%case pe aco%o 'i era perect posi$i% ca pră"ă%ioara să se iînchis.

= ăsi însă în %ocu% unde 'tiuse că ar i tre$uit să se a%e. irma dedeasupra u'ii era din %umini ho%oraice paste%ate! opa%escente pe unda%u% pietrei cenu'ii! simp%e! a aadei. -an deschise u'a! au&i o sonerie #r#indîndepărtat în pră"ă%ie 'i pătrunse înăuntru.

Jări "#n&ătoarea se%doniană dinapoia te/he%ei! dar o inoră. Porni c#tmai direct prin inter"a%e%e întortocheate dintre "itrine%e cu o$iecte! p#nă

22+



a/unse %a o u'iă discretă din spate%e maa&inu%ui. ra acoperită cu otapiserie "eche care descria întemeierea epu$%icii 'i doar anumii c%ienidescopereau "reodată intrarea din spate%e ei.

A/uns în aa u'iei. -an pri"i în /ur! pentru a "eriica dacă era sinur 'ineo$ser"at! apoi ciocăni conorm unui cod. A'teptă! iar! după a%t minut! din

partea cea%a%tă a u'ii se au&i deschiderea încuietorii e%ectronice. Pi%otu%ridică tapiseria! se strecură pe su$ ea 'i intră în odaia din spate.

Proprietaru% era un om oarte $ătr#n! încă sprinten în ciuda corpu%ui#r$o"it! a chipu%ui acoperit de &$#rcituri 'i a păru%ui rar! a%$ă%$ui.a%idon =anor arăta a$so%ut %a e% cum usese cu cinci ani în urmă! c#nd-an î% înt#%nise prima dată. Acum ridică ochii 'i &#m$i.

E <a uităte! este6K hm6 cine e'ti a&i! iu%e

T#năru% sur#se. E Oenos <c%anian! domnu%e. Ce mai acei4% p%ăcea rea%mente pe omu%e! care era un e"a%uator artistic autentic 'i

respectat! dar în ace%a'i timp un tăinuitor competent 'i demn de încredere. E Ah! nu mă p%#n! nu mă p%#n! rep%ică omu%eu%. acă ma' p%#ne!

cu ce mar a/uta încheie e% cu chicotit 'uierător. E A"ei dreptate.=anor se a'e&ă pe un ta$uret îna%t în aa unei mese i%uminate cu

%ămpi%e specia%e a%e e"a%uatori%or 'i $i/utieri%or! care putea i înc%inată 'ire%ată pentru a descoperi deecte%e din pietre preioase 'i isuri%e sau"icii%e antichităi%or. 4i ăcu semn t#năru%ui spre scaunu% din aa %ui.

E <a %oc! ia %oc! Oenos <c%anian. Ce tea adus a&i %a mine E Fai mu%te o$iecte! răspunse -an. A' dori un pre pentru tot %otu% 'i

a' "rea ca $anii să ie depo&itai în Ganca <mperia%ă de pe Coruscant. E Perect! perect! încu"iină =anor rec#ndu'i %ao%a%tă pa%me%e a%e

căror dosuri erau acoperite de "ene%e noduroase a%e $ătr#neii. e o$icei aiusturi $une! Oenos. <a să "edem ce miai adus,

-an începu să'i o%ească rania! a'e&#nd iecare o$iect pe masă! su$%umină. Păstră totu'i a"orita sa! statueta micuă din aur a unui pa%%edorcore%%ian dispărut de mu%t timp. ra super$ă! cu ochii din nestematedeoc perecte de pe era%.

=anor pri"ea a"id! ec%am#nd %a răstimpuri c#te un oh, sau ah,înceti'or! dar se a$inu să "or$ească p#nă ce -an nu termină.

upă aceea! %uă cu atenie iecare o$iect! î% studie a$sor$it! uneori prin%upa de $i/utier! apoi î% a'e&ă pe masă 'i trecu %a următoru%.

225



E emarca$i%! a$so%ut remarca$i%! spuse în ce%e din urmă. = sămiînca%c una dintre reu%i 'i te "oi între$a unde @ în nume%e a%aiei, E aiăsit toate astea 4ntrun mu&eu >tii că nu apro$ /euirea mu&ee%or.

E :u sunt dintrun mu&eu! c%ătină pi%otu% din cap. E = co%ecie particu%ară =anor î'i ume&i $u&e%e. Sunt etrem de

impresionat. Co%ecionaru% respecti" este o iină cu ust 'i discernăm#nt.4n ace%a'i timp! tinere! îi "oi spune că nu are pre/udecăi %eate de sursa de pro"enienă. Am recunoscut minimum /umătate din aceste o$iecte care auost raportate ca iind urate. Bne%e sunt căutate de ani $uni.

E :u mă surprinde! ăcu -an. umnea"oastră %e "ei "inde mu&ee%or!nu

E 4n ma/oritate! da! încu"iină =anor.

E Perect atunci! &ise -an #ndinduse că asta o "a mu%umi pe Gria.Aco%o este %ocu% %or. >i acum6 c#t=anor rosti o ciră.T#năru% î% pri"i cu dispre nimicitor 'i'i %uă rania. E 4n o%ene eistă cine"a care ar i înc#ntat să %e "adă. 4mi dau seama

că ar i ost mai $ine să trec pe %a e% mai înt#i.4ntinse m#na spre i%de'u% scu%ptat de $antha de pe Tatooine.=anor rosti a%tă ciră! mai mare. ără un cu"#nt! -an începu să pună

o$iecte%e %a %oc în raniă.Anticaru% otă! de parcă ar i ost u%tima sa răsu%are! 'i numi a%tă ciră!

considera$i% mai mare dec#t cea anterioară. E Astai oerta ina%ă! adăuă e%.-an c%ătină din cap. E eret. Am ne"oie de încă ce% puin cinci mii de credite.=anor se prinse cu m#ini%e de piept 'i pri"i cu ochi înri/orai pi%otu%

care continua să pună o$iecte%e în raniă. 4n ce%e din urmă! c#nd -an seîntinse după u%timu% @ mica scu%ptură din heaă "ie @ tăinuitoru% c#r#iD

E :u, Stai, Fă omori, Fă ruine&i, = sa/un pe stradă! Oenos, 'ti înstare săi aci a'a ce"a unui $ătr#n

-an r#n/ii eroce. E ără să c%ipesc! =anor. >tiu prin ce am trecut ca să pun m#na pe

astea! 'tiu destu% de $ine c#t "a%orea&ă 'i nu accept nimic mai puin. 4% iăcu pri"irea pe $ătr#n. 8or$esc serios! numi pot permite să accept mai

puin. Credite%e astea sunt destinate unui scop oarte important. acă ieseceea ce intenione&! no să mă mai "e&i niciodată. Părăsesc pentru

22?



totdeauna $ran'a asta. E Gine! încu"iină =anor. Fai con"ins! <c%anian. 4i p%ătesc preu%

cerut. E Perect! încu"iină -an 'i porni să scoată o$iecte%e din raniă. Părăsi

pră"ă%ia cu un &#m$et satisăcut 'i ascunse cu ri/ă în portoe% acte%e 'i

contu% deschis pe nume%e Oenos <c%anian. A"ea să că%ătorească su$ di"erseidentităi! %ăs#ndu% curat pe Oenos <c%anian! ec%usi" pentru operaiuni%e $ancare. <nteniona să depo&ite&e pa%edoru% de aur întrun %oc siur pe care% 'tia. ra $ine ca întotdeauna să ai$ă mici re&er"e! în ca& de urenă.

>tiind că $anii %ui =anor a"eau să% a'tepte pe p%anetacapita%ă a<mperiu%ui! -an porni %uier#nd pe stradă! spre staia na"etei.

C#nd intră pe poarta domeniu%ui Tharen! -an o$ser"ă un speeder mic deteren! mode% sport! p%utind deasupra pa"a/u%ui curii interioare. Se apropiede u'a re'edinei! intră 'i în sa%on îi ăsi pe Pa"i 'i mama sa! st#nd de"or$ă cu un t#năr. C#nd Sera Tharen î% "ă&u pe -an! se schim$ă "i&i$i% %aaă. Spera că no să mă mai întorc! #ndi cu acrea%ă pi%otu%.

E Gună &iua! %adN Tharen! o sa%ută e%. Gria este pe aici T#năru% seîntoarse 'i% pri"i. ra un tip arătos! pro$a$i% cu un an sau doi mai maredec#t -an! îm$răcat e%eant 'i cu ust pentru un meci de net$a%.

E Gună &iua! "or$i e% po%iticos 'i întinse m#na. u sunt ae% ;e"are! iartu6

Fi/i ochii 'i ec%amă înainte ca -an să poată rep%icaD E <a stai, Fi se păruse că ai un chip ami%iar, Ta%%us GrNne! nui a'a-an nu'i putu imaina nici un $%estem suicient de adec"at. Sur#se s%a$

'ii str#nse m#na. E Sa%ut! mă $ucur să te "ăd. E Ta%%us GrNne repetă Pa"i între$ător. E ar e% este6Sera Tharen se opri $rusc! c#nd iu% ei o înhionti prea puin de%icat! în

mod e"ident! ae% ;e"are nu sesi&ă nimic din ce%e înt#mp%ate în/ur! preocupat să dea m#na cu -an.

E Ce onoare, încă mai in minte &iua c#nd ai sta$i%it recordu% ace%a @ 'iai ăcuto &$ur#nd prin tune%u% P%atou%ui Fesei! nu peste e%, Toi credeaucă sa &is cu tine! dar ai dat %o"itura, Se întoarse spre Pa"i. 8rei să &ici că

nu %ai recunoscut % este nou% prieten a% Griei Campionu% curse%or desIoop a% Core%%iei, ecordu% tău încă na ost do$or#t! GrNne. Pot săi

227



spun Ta%%us E a! siur! încu"iină -an ridic#nd din umeri resemnat 'i #ndinduse

e data asta! "enitu% chiar că este în $ucătărie6Apariia Griei constitui o di"ersiune sa%utară. -an încercă să prindă

pri"irea etei 'i săi acă semn să ie cu ochiin patru! dar atenia ei era

dedicată ec%usi" nou"enitu%ui. E ae%, Ce caui aici E Fa in"itat mama ta. Arăi minunat! Gria. Fă $ucur să "ăd că teai

întors sănătoasă6 'i cu un asemenea prieten ce%e$ru, orisem să daum#na cu e% încă de anu% trecut! de c#nd a c#'tiat campionatu% de cursesIoop,

ata se întoarse spre Sera.

E Tu %ai in"itat! mamă Ce drău6-an au&i %impede tăi'u% din %asu% Griei 'i "ă&u epresia de "ino"ăie de pe chipu% Serei. Fam prins! #ndi e% urios. Faicăsa a "rut ca Gria să mă"adă a%ături de $oăta'u% ăsta! ostu% ei %oodnic! #ndinduse că! princomparaie! eu "oi arăta ca un ratat.

E Păi! da! scumpo6 'tiam că ae% te "a putea pune %a curent cu toatenoutăi%e din %umea tineri%or6 mu%t mai $ine ca mine6 chiăi ner"os Sera.

Gria răsr#nse $u&a! îi întoarse spate%e 'ii sur#se %ui ae%.

E Fă $ucur că ai trecut pe aici. Poate căntro $ună &i ne putem înt#%nicu toii! să pr#n&im. Tu cu cine mai ie'i acum

4n timp ce "or$ea! se apropie de ae% 'i! dintro sinură mi'care %uidă!î% prinse de $ra 'i% conduse spre u'ă. -an sur#se ără să "rea. %eant!Gria! scumpo6 perect eecutat.

E Cu Su%en Ge%os! răspunse ae%. >i ei iar ace p%ăcere să% cunoască pe Ta%%us. ste pasionată de curse%e de sIoop.

E Ta%6Gria se opri $rusc! îne%e#nd! 'i i&$ucni în r#s. E a! ei iau p%ăcut dintotdeauna, Aruncă o pri"ire cochetă spre -an.

8a tre$ui să stau cu ochii pe tine! nui a'a! Ta%%us Su%en Ge%os esterumoasă oc 'i na re&istat niciodată "reunui pi%ot de sIoop.

-an îi sur#se îne%eător. ro&a", Pur 'i simp%u! ro&a". in %ac în pu. E Tre$uie să ii cu ochiin patru 'i după noi! pi%oii de sIoop. e"i&a

"ieii noastre este conruntarea cu perico%u%.

Pe /umătate ie'it pe u'ă! ae% ;e"are r#se! ca 'i cum -an ar i spus ce"aoarte inte%ient.

22H



E i $ine! o să mai sun eu. 4nc#ntat de cuno'tină! Ta%%us, E >i eu mă $ucur că team cunoscut! încu"iină -an. E :u uita să suni! î% îndemnă Gria apoi închise u'a în urma %ui 'i se

re&emă de ea.omnea tăcerea.

-an nu mai cunoscuse niciodată o tăcere at#t de proundă! nici chiar îninterioru% unui costum spaia%! în "id. Se uită iute de %a Gria! %a Pa"i! apoi%a Sera. Toi trei î% pri"eau încruntai. T#năru% î'i drese %asu%! după careanunăD

E Cred că mă duc să mă p%im$. 8reau să iau nie% aer.<e'i ără să pri"ească în ochii cui"a.Gria simea căi "ine să ur%e! apoi să i&$ucnească în p%#ns! totu'i se %uptă

să se autocontro%e&e. Situaia era 'i a'a nep%ăcută! ără ca ea să ai$ă o cri&ăde isterie. Se p%im$a înainte 'i înapoi prin camera mamei. Pa"i stătea pecanapea! esticu%#nd 'i ridic#nd %asu%! iar Sera era a'e&ată pe un oto%iutapiat în $rocart ro& 'i a%terna între ec%amaii înă$u'ite de e%u%.

E 8ai de mine, 'i Gria! rate%e tău are dreptate! tre$uie să acem ce"a, E ;ai au&it aseară, striă Pa"i. A neat că ar i participat %a curse%e

de sIoop 'i nea dat un nume a%s, -an So%o @ ce săi spun, Cine 'tiecarei nume%e %ui ade"ărat

E Termină, ăcu Gria. -an So%o este nume%e %ui ade"ărat, E Atunci de ce Ta%%us GrNne apare drept campion de sIoop a% Core%%iei

anu% trecut :u poate să ie două persoane! Gria. Tre$uie să recuno'ti cătipu% o%ose'te un nume a%s! iar sinuru% moti" pentru care poate ace astaeste pentru că are ce"a de ascuns, >i ăstai omu% pe care "rei să% acceptămcu $rae%e deschise! numai pe $a&a cu"#ntu%ui tău

E 8ai de mine! î'i r#nse m#ini%e Sera.Gria î'i mu'că $u&a pentru a nu începe să &$iere. E 4ncă ce"a! urmă Pa"i. Am început sămi amintesc une%e %ucruri! iar

Ta%%us GrNne nui sinuru% nume a%s a% %ui So%o. Ceea ce ineam eu mintesa petrecut acum trei ani. Pe atunci nu era dec#t un pu'ti! %a un picnic dupăo cursă de sIoop. So%o era ei% arris! iu% %ui 8enadar arris. 4% mai iiminte <ndi"idu% care pe durata unei "eri a "#ndut aciuni pentruep%oatarea unui asteroid de a%ia/e dure! care sa do"edit o escrocherie, Bn'ar%atan,

ata î'i amintea întrade"ăr. E Chiar dacă ace% arris era un escroc! asta nunseamnă că -an6

229



Pa"i ridică $rae%e easperat. E Surioară! nui aminte'ti cum doi dintre prietenii părini%or no'tri au

ost aproape desiinai! iindcă au cumpărat aciuni %ipsite de "a%oare înasteroidu% ace%a ineistent Gria! toată ami%ia arris nu era dec#t oadunătură de 'ar%atani6 iar asta î% inc%ude 'i pe nou% tău prieten,

E Teri$i%, rosti Sera. Poate că ar tre$ui să acem ce"a,At#t Gria c#t 'i Pa"i î'i inorară mama. E Pe atunci -an nu era dec#t un copi%! &ise ata %upt#nduse să'i

stă"i%ească %acrimi%e. Ai recunoscut chiar tu. :u poate i tras %a răspundere pentru ceea ce susii că au ăcut părinii %ui.

E ar e% nu are părini6 ce% puin! a'a nea spus, E Poate că erau părinii %ui! î% u%eră Gria cu pri"irea! iar e% nui mai

recunoa'te ca atare iindcă au ost escroci. Pa"i! -an este un om $un, Adus o "iaă rea 'i pentru a supra"ieui a ost ne"oit să acă 'i %ucruri carenu iau p%ăcut @ 'tiu de/a asta. ar acum sa schim$at, 4ncearcă să'iăsească un rost! iar "oi nu "rei săi acordai 'ansa asta,

Pa"i puni ironic. E acă măcar ar i ost părinii %ui, Surioară6 nu te %ăsa or$ită de

aspectu% %ui arătos 'i de aptu% că tea sa%"at, ecunoa'te că sar putea catipu% săi i ăcut curte iindcă a in"estiat ami%ia noastră 'i a descoperit

că tata este $oat, E 8ai de mine, ec%amă Sera. 8rei să &ici că $ăiatu% este un ho E act asta "reau să spun! mamă. E Ar tre$ui să mă duc 'i să "eriic dacă nu %ipse'te ce"a! icni Sera. 8ai

de mine 'i de mine! unde să% cu%c diseară E Famă! spuse Pa"i! diseară nu "a mai i aici. Anun po%iia. Sunt

siur că este căutat pentru tot e%u% de chestii. E Să nu cute&i una ca asta, striă Gria. acă o să chemi po%iia! no să

mai "or$esc niciodată cu "reunu% dintre "oi, Te în'e%i în pri"ina %ui -an,Atunci c#nd neam cunoscut! nu a"ea nici cea mai mică idee că ami%iamea era $oată. :ici nu iam spus p#nă nam a/uns aici,

E Bn persona/ ca e% dispune de tot e%u% de surse de inormare! îi atraseatenia Pa"i. Pro$a$i% că %a c#te"a &i%e după ce tea cunoscut! a "eriicat 'ia a%at tot ce dorea să 'tie.

E :u! nui ade"ărat,

E Gria6 nu încerc să iu un căpcăun, 4ncerc doar să te determin să#nde'ti raiona%, :u "reau să ii nici rănită! dar nici imp%icată a%ături de

2*0



cine"a care înca%că %eea, E -an nui a'a, ipă ata! apoi inspiră ad#nc 'i urmă pe un ton mai

poto%it. Gun! recunosc că poate în trecut a încă%cat %eea. Acum însă saschim$at. 8rea să intre %a Academia <mperia%ă 'i să a/ună oier. :ui poida o 'ansă încearcă să'i schim$e "iaa,

E A'a ia spus e%! Gria! dar indi"i&ii de e%u% ăsta trăiesc din minciuni.Anun po%iia.

E 8ai de mine, E :u,Gria î'i pri"i să%$atic rate%e! dorindu'i pentru o c%ipă să i a"ut un

$%aster. :u% putea %ăsa să acă a'a ce"a,Pa"i pusese m#na pe $utonu% de acti"are a% comunicatoru%ui! c#nd un

%as î% opri din u'ă. E =pre'tete! Pa"i! io inter&ic,Toi se întoarseră 'i% &ăriră pe enn Tharen. E Tată! începu Pa"i! nu 'tii6 E Ga da! î% întrerupse Tharen! 'tiu. ram în $irou% meu 'i u'a era

deschisă. Am ascu%tat această scenă ru'inoasă 'ii repet! Pa"i! nu chemi po%iia.

E Totu'i! enn6 începu soia %ui.

% se întoarse 'i o u%eră cu pri"irea. E Sera! mam p%ictisit de e%u% în care încerci so o%ose'ti pe iica

noastră ca pe un pion pentru ai satisace am$iii%e socia%e. 4n cea maimare parte! tu e'ti moti"u% pentru care ea a uit anu% trecut. A'a cătermină, Ai îne%es

E enn, icni emeia. Cum îndră&ne'ti sămi "or$e'ti în e%u% ăsta E iindcă sunt urios! Sera! etrem de urios, Cum poi să ii at#t de

oar$ă :u îne%ei perico%u% în care a ost iica noastră pe L%esia Pri"e'te,4'i apucă ata de $ra 'i o trase înaintea mamei ei. 4i %uă m#ini%e 'i %e "#rî

cu ora su$ ochii Serei. E Pri"e'te, 4i "e&i m#ini%e 8e&i cicatrice%e astea =amenii de aco%o i

au ăcut rău Griei! au transormato în sc%a"ă. a ar i murit! dacă nar iost -an. 4i sunt recunoscător t#năru%ui! chiar dacă tu nu ai $unu% sim sorecuno'ti, ste un pu'ti de trea$ă 'i &ic că Gria ar i putut ace a%eeri mu%tmai re%e.

E ar6 începu mama Griei! r#n#ndu'i m#ini%e! 'i i&$ucni în p%#ns.=h! Gria! m#nue%e ta%e! scumpo6

2*1



E 4ncetea&ă! Sera, 4i inter&ic să te mai aud spun#nd un cu"#nt.emeia rămase nemi'cată în scaunu% ei! p%#n#nd înceti'or.enn se răsuci spre iu% său. E Pa"i! ai de"enit %a e% de acu&ator 'i o$sedat de po&iia socia%ă ca 'i

maicăta. Fam p%ictisit 'i de tine, 8or$e'ti despre un om care 'ia riscat

"iaa ca so sa%"e&e pe Gria de %a sc%a"ie. Gria are dreptate c#nd spune că e%"rea să intre în Academia <mperia%ă. -an So%o este un tip decent. 4miaminte'te de propria mea persoană pe c#nd a"eam "#rsta %ui. >i în trecutu%meu eistă une%e episoade pe care nu mi %e reamintesc cu m#ndrie. %merită o 'ansă! nu temniă. Ferită mu%umiri%e noastre! nu să ape%ămSeccor.

C#nd enn se opri din "or$it! tăcerea se %ăsă din nou în odaie. Apoi! cu

un p%#ns întretăiat de suhiuri! Gria a%eră spre e% 'i% cuprinse în $rae. E Fu%umesc! tată,

-an stră$ătuse pe /os toată %unimea domeniu%ui Tharen 'i acum seîntorcea! c#nd &ări pe cine"a "enind pe drum spre e%. ra Gria! care purta pe umăr o eantă mare de "oia/.

T#năru% îi &ări epresia eei 'i se opri. E Ce sant#mp%at

E -aide! rosti ea! p#nă nu'i dau seama că %ipsim. P%ecăm de aici. :uam încredere că Pa"i nu "a chema po%iia ără ca tata să 'tie.

Porniră spre staia de transport. E Teai uri'at aară din casă E ;eam %ăsat un $i%et! se apără ata. Tu ai transerat $anii pe

Coruscant E a! suntem în reu%ă.Ferseră c#te"a minute în tăcere! apoi Gria spuseD E -an! întro $ună &i! a' dori să cunosc tot ade"ăru%. etest surpri&e%e

de e%u% acesta. E Ar i tre$uit săi spun! otă e%. 4i "oi spune. Totu%. 4i promit. Pur 'i

simp%u! nam o$iceiu% să mă încred în oameni. E Fiam dat seama! &ise ea încruntată. E rumos din partea tată%ui tău sămi ia apărarea. E Tata a spus că iai reamintit de e% însu'i pe "remea c#nd era pi%ot

t#năr! &#m$i Gria ără che. Am îne%es că timp de c#i"a ani a dus oeistenă destu% de aitată pe eterioru% <ne%u%ui.

2*2



-an încu"iină din cap 'i! precaut! întinse m#na spre eanta de "oia/. E 4mi pare sincer rău de ce%e înt#mp%ate. ămi so duc eu.ata suspină 'i io întinse. E Gine. Pro$a$i% că oricum a ost o idee proastă să re"in aici.upă o c%ipă! î% prinse de m#nă.

E Acum suntem din nou! numai noi doi. E A'ami p%ace! scumpo! apro$ă -an.

2**



P C*RUSCANT, 5N AD7NC'I 5NAP*I

rumu% p#nă %a Coruscant u %ipsit de e"enimente. espect#ndu'i

ăăduia%a! -an îi po"esti Griei toată "iaa sa! ără să omită sau sădenature&e "reun deta%iu. 4% st#n/enea să recunoască mu%te dintre %ucruri%e pe care %e ăcuse în trecut! dar î'i pri"ise promisiunea cu toată sinceritatea'i u c#t de onest putu.

;a început se temuse că ata ar putea i 'ocată 'i sc#r$ită %a au&u%apte%or sa%e din decursu% ado%escenei pestrie! dar ea î% %ini'ti! spun#nduică acum! după ce 'tia ade"ăru%! î% iu$ea 'i mai mu%t.

Că%ătoria de cinci &i%e p#nă %a Coruscant u %ună. -an începuse sămoară de p%ictisea%ă! p#nă ce na"a de pasaeri andocă %a una dintremasi"e%e staii spaia%e care deser"eau uria'a p%anetăcapita%ă a <mperiu%ui.

in staia spaia%ă! pasaerii a"eau să co$oare pe astroport %a $ordu%unor na"ete. -an u surprins să descopere că pe iantica p%anetă nu eistaaproape nici un %oc unde să poată i "ă&ut sau atins so%u% natura%.

E A'a ce"a este posi$i% doar în Piaa Fonumentu%ui! %e spuse steIardu%din na"a Aureo%a. Aco%o cetăenii pot să atină "#ru% sinuru%ui munte

care mai eistă pe p%anetă. Piscu% %ui se ridică %a aproape două&eci de metriîn "ă&duh! restu% iind ascuns în tota%itate su$ c%ădiri.Coruscant se părea că era un %a$irint de c%ădiri! &#rienori! turnuri!

terase 'i iar c%ădiri! toate construite une%e peste ce%e%a%te întrun imens 'iîntortocheat ta%me'$a%me'. C#nd steIardu% se interesă dacă pasaeriia"eau între$ări! -an ridică imediat $rau%.

E Ai spus! rosti e%! că terase%e ce%e mai îna%te se a%ă %a peste uni%ometru de stră&i%e a%ate %a ni"e%u% ce% mai de /os. Ce se ăse'te pe

stră&i%e ace%eaSteIardu% c%ătină din cap cu un est pre"enitor.

2*+



E omnu%e! credeimă pe cu"#nt! nici măcar nai dori să 'tii cei peaco%o. :i"e%uri%e de %a $a&ă nu "ăd niciodată %umina soare%ui. Se a%ă %aasemenea ad#ncime su$ aeru% curat! înc#t sunt etide! mereu umede 'i au proprii%e %or sisteme c%imaterice. = p%oaie puturoasă picură întruna pe pereii c%ădiri%or. Strădue%e sunt inestate cu %imac'i de ranit! "iermi de

dur$eton! mo%u'teum$ră6 'i! %ucruri%e ce%e mai re%e dintre toate! urma'iideenerai a ceea ce! c#nd"a! au ost oameni. Tro%odiii ace'tia sunthoitari a%$icio'i 'i m#ncători de unoaie! de&ustători din toate puncte%e de"edere.

E -m! murmură t#năru% %a urechea Griei! pare un %oc pe ustu% meu. E Termină, 'uieră ea ascun&#ndu'i sur#su%. 'ti mereu pus pe

%ume6

E Asta sunt! ce săi aci! chicoti -an %ăs#nduse pe spate în scaun. Suntun tip imposi$i%. :u 'tiu cum re&i'ti a%ături de mine. E :ici eu nu 'tiu! &#m$i ea m#n&e'te.A'tept#nd na"eta care urma săi ducă %a supraaă! cei doi se apropiară

de una dintre erestre%e staiei. E Parcăi o piatră preioasă aurie! murmură Gria. Toate c%ădiri%e ace%ea

i%uminate6 E Seamănă cu o nestemată corusca! încu"iină -an cercet#nd #nditor

p%aneta. Pro$a$i% că de aco%o î'i trae 'i nume%e.Se în'iruiseră! a'tept#nd să se îm$arce în na"etă! c#nd un aent se

apropie de ei 'i indică $%asteru% %ui -an. E 4mi pare rău! domnu%e! dar tre$uie să% %ăsai aici. Arme%e nu sunt

permise pe Coruscant.T#năru% rămase nemi'cat c#te"a c%ipe! apoi str#nse din umeri 'i descheie

cure%u'a tocu%ui din /uru% coapsei 'i catarama mare ce str#nea centura $%asteru%ui. 4nco%ăci centura în /uru% tocu%ui 'i armei! %e întinse aentu%ui 'icăpătă un ecuson numerotat.

E 4nainte de a părăsi p%aneta! îi ep%ică indi"idu%! este suicient să predai ecusonu% 'i "ă "ei recăpăta arma.

-an 'i Gria re"eniră %a coadă 'i t#năru% ăcu o str#m$ătură nemu%umită!simindu'i picioru% drept prea u'or! ără reutatea o$i'nuită care era prinsăde e%.

E Parcă a' i în pie%ea oa%ă! mormăi e%. Fă simt ca întrunu% dintre

co'maruri%e ace%ea în care te pre&ini pentru ce"a important 'i! $rusc! îi daiseama cai uitat săi pui panta%onii.

2*5



ata începu să r#dă! închipuindu'i imainea respecti"ă. E :u 'tiam că 'i $ăr$aii au enu% acesta de "ise. E u nu %e am oarte des! preci&ă -an încruntat. E i $ine! ăcu ea raiona%! dacă nimeni nui înarmat! situaia este ea%ă

pentru toi.

Pornind pe inter"a%u% de trecere dintre scaune%e na"etei! -an o pri"ide&amăit.

E Scumpo! nu i nai"ă, Pe p%aneta asta eistă 'i o %ume su$terană 'i ac prinsoare pe ochi'orii tăi rumo'i că aceia care ac parte din ea suntînarmai.

Gria î% cercetă iute cu pri"irea! pe c#nd î'i iau centuri%e de siurană. E e unde 'tii

E Fam uitat %a cei din ăr&i%e imperia%e 'i toi erau înarmai. Am"ă&ut 'i po%iia de pe A%deraan! iar aco%o nimeni nu purta nici o armă. Prinurmare inractorii cu care se conrunta ea nu a"eau arme. <mperia%ii ă'tiasunt însă înarmai! $a au 'i armuri $%indate. Tre$uie să eiste un moti"întemeiat pentru a'a ce"a.

E ecunosc! raionamentu% pare %oic. E = să mă simt ca nai$a! m#ine! c#nd "oi intra în $ancă ără să am

$%asteru% %a îndem#nă! comentă trist t#năru% pri"indu'i coapsa.

E ii serios! -an! 'opti ea! dintre toate %ocuri%e de pe %ume tocmai întro $ancă nu te "or %ăsa să intri înarmat,

E e ce oar nu %ear putea ura cine"a credite%e. :u cred că mai inaco%o discuri de credit 'i nici monede. Toate sunt înreistrate e%ectronic pe<uri%e persona%e. Sistemu% nui rău! adăuă e% #nditor. Gănci%e pot aceeconomie %a pa&nici.

E discuta$i%! iindcă ai ost totu'i si%it săi predai $%asteru%.inco%o de hu$%ouri! imainea p%aneteiora' cre'tea întruna. 4n scurt

timp a"eau să intre în atmoseră. E Fda. Bite cei! Gria! cred că ăstai un moment %a e% de $un ca

oricare a%tu% pentru a discuta 'i despre p%anuri%e de re&er"ă. E e ce se a%armă ea. Te a'tepi %a neca&uri E 8or$e'te nie% mai încet! o pre"eni t#năru%. :u! nu mă a'tept %a

neca&uri. Ar tre$ui să #ndim o operaiune în care totu% să meară ca peroate. Oenos <c%anian este curat! iindcă %am o%osit numai pentru

deschiderea contu%ui 'i depunerea $ani%or. Ar tre$ui să ie anti%aser! dar amîn"ăat de mu%t să mă preătesc întotdeauna 'i pentru neca&uri.

2*?



E Gine. 4n ca&u% de aă! carei p%anu% E ste un ora' mare 'i o p%anetă mare! arătă -an în c%ipa în care na"eta

atinse %imite%e superioare a%e atmoserei. acă se înt#mp%ă ce"a 'i neseparăm! a' "rea să sta$i%im un punct de înt#%nire.

E Perect! mi se pare raiona%. Bnde

E Sinura adresă pe care o cunosc! deoarece iam memorat %ocaia cumu%t timp în urmă! este $aru% Păian/enu% %uminos. Aco%o î% "oi contacta pe :ihi Specia%istu%! urmă e% pe un ton c#t mai scă&ut! totu'i ără să 'optească.

-an în"ăase de mu%t timp că 'oapte%e atra atenia! spre deose$ire decon"ersaii%e purtate pe tonuri scă&ute.

E % este ce% care poate ace rost de <uri at#t de perecte înc#t nu poti detectate nici de imperia%i

E act. Are %eături cu persoane din $irouri%e imperia%e care acrea%mente <uri. Sunt perecte! credemă, Prin urmare! %eătura noastrăeste :ihi Specia%istu%. % î'i pierde timpu% în enera% prin Păian/enu%%uminos. Ai reinut

E :ihi Specia%istu%! în Păian/enu% %uminos. Pe unde "ine asta E :i"e%u% 1*2! meac"arta%u% 17! c"arta%u% 5! su$e"arta%u% 12.3ine minte adresa. P%aneta este un ade"ărat %a$irint.Gria repetă în #nd adresa! p#nă ce putu dec%ara cu siuranăD

E = in minte. E Gra"o.C#nd a/unseră %a supraaă @ c#mpu% de aso%i&are de %a ni"e%u% terase%or

ce%or mai de sus unde oprea na"eta @ -an o %ăsă pe Gria cu puine%e %or $aa/e 'i se apropie de un centru turistic automat pentru a o$ine inormaii'i îndrumări. A"eau ne"oie de un %oc unde să stea! în timp ce e% preăteaeamene%e de admitere %a Academie 'i inteniona să închirie&e o camerăietină.

C#nd se întoarse %a Gria! ata "ă&u că a"ea un %ocator computeri&at demărimea pa%mei.

E sta c#t a costat î% pri"i ea înri/orată.onduri%e %or pro"enite din "#n&area iahtu%ui N%esian se topeau rapid. E oar două&eci de credite! răspunse -an. Cred că pe Coruscant este

oarte u'or să te rătăce'ti. Tot ce am de ăcut este să introduc destinaiadorită! uitea'a6

Fi/i ochii concentrat 'i tastăD E :i"e%u% H?. Feac"arta%u% +! c"arta%u% 2! su$e"arta%u% 1*6

2*7



E Cei asta E ;ocu% unde dormim %a noapte! rep%ică t#năru% ără să ia ochii de %a

ai'a/. >i acum6 uite,Pe minidisp%aN apărură instruciuni! pornind din %ocaia în care se

ăseau.

E Fai înt#i! co$or#m cu tur$o%itu% %a ni"e%u% H?6 murmură -an 'i pri"i în /ur. Aco%o,

Porniră spre indicatoru% tur$o%it.Gria icni c#nd tur$o%itu% începu co$or#rea rapidă. Cădeau6 'i

cădeau6 E Parcă am i în spaiu! comentă ne%ini'tit -an. Aproape ca în

impondera$i%itate6

E Stomacu%ui meu nui p%ace de%oc! se p%#nse ata.in ericire! tur$o%itu% încetini! apropiinduse de destinaie. Gria seîmp%etici aară! arăt#nd "erde %a aă.

E Acum căutăm meac"arta%u% +6 urmă -an concentrat asupraadetu%ui său. upă aceea "om co$orî din nou6

<e'ită din tur$o%it! Gria pri"i în /ur! uimită 'i în ace%a'i timp încercatăde c%austroo$ie. ;a tot pasu%! c%ădiri%e se ridicau hăt deasupra ei! at#t deîna%te înc#t tre$uia să %ase capu% mu%t pe spate pentru a %e putea &ări

"#ruri%e. Ce%e mai mu%te susineau a%tă terasă! simi%ară pro$a$i% ce%ei pecare stătea ea chiar acum.

e'i sus! pe p%atorma de aso%i&are! %umina &i%ei usese puternică daraeru% era riuros! aici %umina era mai o$scură 'i temperatura crescuse. 4ncanioane%e de dur$eton 'i oe% transparent dintre c%ădiri se părea că aeru%încremenise. ata au&i un uruit îndepărtat ca de tunet! dar nici o picătură de p%oaie nu a/unse p#nă %a ea 'i îi u imposi$i% să preci&e&e dacă urtuna eradeasupra sau dedesu$tu% ei.

=ca&iona%! co'uri de aera/ întrerupeau permatonu% terasei 'i! %aaproimati" o sută de metri depărtare. Gria distinse %inia care anunamarinea p%atormei. 4n mod e"ident! o maistra%ă trecea %a ni"e%uri%e ce%emai de /os.

Se apropie de un pu de aera/ 'i scrută în ad#ncu% %uiK după o pri"irescurtă! se retrase împ%eticinduse! simind cum capu% i se în"#rte 'i pa%me%eo urnică de "erti/. Se uită în /ur! nu "ă&u pe nimeni în apropiere! se %ăsă în

patru %a$e 'i se întoarse ca să mai pri"ească o dată. Se #ndea că at#ta timpc#t nu stătea în picioare! ameea%a nu putea i %a e% de rea.

2*H



Apropiinduse de marinea co'u%ui! se prinse $ine cu am$e%e m#ini 'i pri"i în ad#nc.

Co'u% de aera/ co$ora6 'i co$ora întruna. ra u%uitor! înspăim#ntător!să'i imaine&e cum ar i că&ut prin hău% aparent ără und! cu trupu%rotinduse 'i răsucinduse prin aer.

Gria se uită 'i se cutremură din tot corpu%. acă sar i ap%ecat încă puin! doar nie%u'! ar i că&ut în pu. :u ar i necesitat nici un eort. :u ari tre$uit să sară! nu! doar6 să se ap%ece6 iar dacă o ăcea! nu ar mai itre$uit niciodată să simtă iorii pro"ocai de doru% u%tării. Ar i oste%i$erată de durere 'i de nosta%ie. Ar i ost %i$eră6

At#t atrasă! c#t 'i respinsă! Gria se c%ătină! ap%ec#nduse mai mu%t pestemarine6 'i mai mu%t6

E Ce aci= m#nă o prinse de umăr! tră#ndo înapoi! îndepărt#ndo de ura carese căsca în o%. Gria ridică ochii ameită 'i% &ări pe -an pri"indo! cutrăsături%e contorsionate de ri/ă.

E Gria! scumpo, Ce ăceaiata duse un $ra %a runte 'i c%ătină $uimăcită din cap. E Am6 am6 nu 'tiu! -an. Fam simit6 oarte ciudat.<nspiră ad#ncK pete nere îi dansau în aa ochi%or 'i se că&ni să nu %e'ine

sau să "omite.-an îi apăsă cu $%#ndee capu%! %ăs#ndu% să se odihnească pe propriii ei

enunchi! apoi înenunche %#nă ata care tremura. = m#n#ie pe păr 'i ostr#nse cu putere în $rae! în timp ce risoane%e ei se înteeau. Gria d#rd#iadin tot corpu%.

E B'ure%6 u'ure%6 iao încet.ina%mente! Gria ridică ochii! simind cum scuturături%e i se diminuea&ă. E -an! nu 'tiu ce sa înt#mp%at. Pentru o c%ipă mam simit etrem de

straniu 'i cred că am ost c#t pe aici să cad6 E Cădeai! rosti e% ra"! dar team prins. Se nume'te "erti/! scumpo. Am

mai "ă&ut oameni aectai de a'a ce"a în spaiu% cosmic! c#nd pri"eau în /os'i'i pierdeau orientarea spaia%ă. -aide! acum 'tiu încotro tre$uie să pornim. = să %uăm mai înt#i un %it ori&onta%.

4n %it! ata se %ipi de -an! care o cuprinse $%#nd cu $rau%. Treptat!tremurături%e ei se reduseră.

E Pe tine nu te aectea&ă p%aneta asta î% între$ă. u mă simt oprimată.Fă ascinea&ă! dar în ace%a'i timp mă apasă.

2*9



E :u uita că eu am crescut în spaiu! îi reaminti t#năru%. Aco%o nui permii să ii aectat de "erti/ sau c%austroo$ie. Pro$a$i% că mam adaptatde oarte mu%t timp! iindcă %ocuri%e astea nu mă deran/ea&ă. Tu însă6 aicrescut pe Core%%ia 'i ai a"ut întotdeauna ceru% deasupra capu%ui. :ui demirare că ai cedat.

E = să încerc să nu mai pri"esc în /os. E :ar i o idee rea.upă a%te c#te"a co$or#ri cu tur$o%itu%! a/unseră %a pensiunea micuă

unde -an re&er"ase o cameră 'i pe care acum o achită cu $ani heaă dinondu% tot mai sărăcăcios.

E C#nd te duci să scoi $anii de %a Ganca <mperia%ă între$ă Griaarunc#nduse pe pat 'i întin&#nduse cu un otat de o$osea%ă.

E F#ine dimineaă %a prima oră. Scumpo! îmi pari s#r'ită de o$osea%ă.Fă duc să cumpăr ni'te m#ncare 'i o aduc aici. = să ne cu%căm de"reme. E :u "rei să admiri panorama ăcu ata! #ndinduse că p%anu% ace%a

părea ideea cea mai ro&a"ă din toată &iua. E = să ie timp destu% 'i pentru asta. :u "reau dec#t să măn#nc 'i apoi

să dorm. Poate o să ne uităm nie% %a "ideo! să "edem ce e% de propaandăemite =ra'u% <mperia% în pre&ent.

E Gine! încu"iină Gria înă$u'indu'i un căscat de o$osea%ă. 4mi p%ace

propunerea ta.

4n dimineaa următoare! -an o %ăsă pe ată m#nc#nd p%ăcintă 'i sor$indstimceai.

E Fă întorc peste "reo oră! o anună. upă ce scot $anii! ne ducem 'icăutăm $aru% despre care iam po"estit. Cum se nume'te

E Păian/enu% %uminos! răspunse ea con'tiincios. E >i unde se a%ăGria repetă adresa. E Gra"o! ăcu t#năru%. acă mă rătăcesc! mă poi ăsi aco%o.a chicoti. E ste mai reu să te descurci pe aici dec#t prin spaiu E in une%e puncte de "edere! ăcu -an. Se ap%ecă 'i o sărută între

ochi. = să măntorc. E Gine! ne "edem mai t#r&iu.

<e'i! %utur#nd "oios din m#nă 'i Gria se %uni pe pat! suspin#nd. Poatecă mă "oi mu%umi să mai dorm! #ndi ea 'i se întinse satisăcută.

2+0



Ganca <mperia%ă a Coruscantu%ui ocupa trei ni"e%uri întrun &#rienorimonstruos %a ni"e%u% p%anetar ce% mai de sus. -an se apropie de u'ă 'i pri"iînăuntru. Sa%a de %a intrare era enormă! din stic%ină umurie! dur$eton!marmură neară 'i oe% transparent mai.

<nspir#nd ad#nc 'i continu#nd să resimtă %ipsa reutăii $%asteru%ui!t#năru% intră 'i se apropie de hi'eu% cu te/hea îna%tă 'i stră%ucitoare. Sa%aera ticsită de cetăeni 'i oameni de aaceri! iar -an arăta 'i se simeane%a%ocu% %ui în sa%opeta "eche de pi%ot! de pe care îndepărtase toateînsemne%e! în /acheta u&ată 'i ci&me.

Cu c#t se simea mai neconorta$i%! cu at#t se ai'a mai aroant.Tre$ui să a'tepte %a coadă "reme de c#te"a minute! apoi a/unse în aa

unei casiere. ra t#nără 'i drăuă! dar î% pri"ea impersona%6 p#nă ce -anîi oeri sur#su% %ui ce% mai cuceritor. Aproape împotri"a "oinei ei! ata îi&#m$i.

E Gună dimineaa! rosti -an. e puin timp am deschis un cont peCore%%ia! 'tiind că "oi "eni aici. A' dori sămi scot $anii.

E orii să "ă %ichidai contu% E a. E Siur că da! domnu%e. 8rei sămi dai cardu% < 8ă "om transera

onduri%e pe e% 'i "ă "or i accesi$i%e din orice port de pe Coruscant sau de pe oricare dintre p%anete%e sistemu%ui interior. 8ă mu%ume'te! domnu%e6

E -an îi întinse cardu% < pe su$ $ariera de stic%ină @ 6 <c%anian E n reu%ă! încu"iină pi%otu% si%induse să se împotri"ească

im$o%du%ui de a cere toată suma în $ancnote 'i monede.acă ar i so%icitat ce"a at#t de neo$i'nuit! ar i tre&it cu siurană

suspiciuni.Casiera scană cardu% 'i spr#ncene%e i se înă%ară u'or c#nd "ă&u suma

din cont. :u se a'tepta ca un tip ca mine să dispună de asemenea onduri!î'i dădu seama -an amu&at.

E omnu%e! suma aceasta depă'e'te suma pe care sunt autori&ată so p%ătesc ără apro$area 'eu%ui meu. acă a'teptai o c%ipă! "oi o$ineapro$area respecti"ă! apoi "ă transer ondu% pe card.

-an nu putu dec#t să apro$e din cap.ămas sinur în aa hi'eu%ui! î'i impuse să nu se oiască ner"os 'i nici

să nu eamine&e cu atenie sa%a uria'ă! pentru a &ări dispunerea pa&nici%orsau securităii interne.

2+1



B'ure%! î'i impuse. >tii $ine că %a o retraere at#t de mare de $ani! aune"oie de apro$area superiori%or. Ce% puin acum e siur că =anor miatranserat $anii a'a cum iam cerut6

= &ări pe casieră "or$ind cu un $ăr$at "oinic 'i so%id! îm$răcat întruncostum e%eant 'i so$ru. Acesta încu"iină din cap! %uă cardu% %ui -an 'i se

apropie de pi%ot. E omnu% Oenos <c%anian între$ă e% po%iticos.A"ea chip rotoei 'i trandairiu! ochi a%$astrudeschis 'i păr a%$! rar! iar

în cre'tetu% capu%ui era che%. E a. E Fă numesc ParW LeIeen P%ance 'i sunt manaeru% acestei

sucursa%e. 8am autori&at transeru%! dar înainte de a "ă putea restitui

cardu% a' dori să "ăd un a%t act de identitate! ca simp%ă orma%itate. J#m$iama$i%. Fă tem că instituii%e inanciare au reu%i destu% de stricte. 8rei să"enii în $irou% meu

ăcu semn spre un cu$icu% din stic%ină 'i -an simi cum i se &$#r%e'te păru% de pe ceaă. Putea însă "edea tot interioru% cu$icu%u%ui 'i aco%o numai eista nimeni! iar nicăieri nu &ărea nici picior de pa&nic.

E Gine! spuse e%! dar sunt cam ră$it! a'a că sper că nu "a dura preamu%t.

E oar o secundă! î% asiură P%ance 'ii ăcu semn so ia înainte.Core%%ianu% intră în încăpere siur pe sine! dar cu toate simuri%e a%erte 'i

mu'chii încordai ata de aciune. Ca$inetu% %ui P%ance era %ini'titor de prietenos @ un $irou scump cu tă$%ie din marmură neară! pe care se a%aun sti%us cu suportu% respecti" 'i un aran/ament %ora% u%tramodern de%orchide nere întrun co%. e o parte a $irou%ui se ăsea oto%iu% %uiP%ance! din pie%e neară c%onată 'i scumpă! iar de cea%a%tă parte douăscaune pentru "i&itatori.

E ;uai %oc! domnu%e <c%anian! indică P%ance 'i se a'e&ă. acă îmi daia%t act de identitate! "i% scane& 'i putei p%eca %a tre$uri%e dumnea"oastră.

-an scoase <u% ără 'o"ăia%ă! totu'i nu scăpă nici una dintre mi'cări%e $ancheru%ui. Pentru două credite! a' 'tereo deaici! #ndi t#năru%. Am o presimire oarte nep%ăcută6

P%ance %uă <u% 'i% scană. E -opa, rosti e% pe un ton de%oc surprins sau de reret. Fă tem că

a"em o pro$%emă! domnu%e. Fi sa ordonat să "ă $%oche& contu%. :u "ă potda nici un $an.

2+2









P%ance în co%u% ce% mai întunecat a% ca$inei! aste% înc#t să nu poată i&ărit de %a intrare. e asemenea! î'i "#r#se $%asteru% înăuntru% /achetei de pie%eK totu'i rămăsese cu m#na pe patu% său! ata oric#nd să% scoată.

Scena care% înt#mpină era pa'nică. Cetăeni mereau pe o pasare%ă întrec%ădiri! iar de unde"a din apropiere c#nta mu&ică.

-an î'i cercetă %ocatoru% în timp ce merea. Cote'te aici6Aco%o se a%a întrade"ăr următoru% tur$o%it. T#năru% trecu mai departe!

deoarece ar i ost a%eerea cea mai e"identă 'i sui întrun %it ori&onta% cucare trecu în meac"arta%u% adiacent. e aco%o co$orî iară'i cu %itu%! dedata aceasta două sute de ni"e%uri.

Stră&i%e erau mai murdare acum! pe c#nd căuta următoru% tur$o%it!asiur#nduse pe c#t posi$i% să cotească a%eatoriu. Co$orî din nou. e

acum! se a%a cu cinci sute de ni"e%uri mai /os. Stră&i%e de"eniseră 'i maimi&ere.;a un moment dat! o a'că de pu'ti se apropie de e%. -an c%ătină din cap

în semn de a"ertismentD E Să nuncercai nimic! &ise e%. E Serios ăcu 'eu% ă'tii! un $ăieandru "oinic cu pie%e întunecată 'i o

coamă deasă de păr neru 'i s%inos. Ao%eu! omu% ce% mare se teme =mu%ce% mare o să se teamă cu ade"ărat c#nd terminăm cu e%6

>ase cuite cu %amă "i$ratorie sc%ipiră în semiîntunericu% străduei caresemăna mai dera$ă cu un an. -an otă! dădu ochii peste cap 'i scoase $%asteru% din /achetă.

a'ca se destrăma at#t de rapid! de parcă pu'tii ar i ost răpii de 'oimi%i%ieci. -an rămase %ocu%ui cu $%asteru% în m#nă! p#nă se asiură că toider$edeii p%ecaseră.

C#i"a trecători î% pri"iră cu surprindere! apoi î'i re%uară ră$ii drumu%a"#nd pe chip o epresie care spunea că nu "ă&useră nimic.

Strecur#ndu'i arma su$ /achetă! pi%otu% a%eră pe strada întunecoasăspre următoru% %it.

A%tă sută de ni"e%uri! 'i încă una. Se a%a %a 'apte sute de ni"e%uri su$supraaă. e acum! %ocatoru% era inuti%. C#te ni"e%uri are %ocu% ăsta seîntre$ă e%! suind în a%t %it ori&onta%! în care duhnea a e%u"ii etraterestre 'iumane.

=pt sute! opt sute cinci&eci6

-an merea acum pe stră&i i%uminate doar indirect de ra&e rătăcitedinspre puuri%e de aera/! sau de %ămpi cu incandescenă pa%ide! ata'ate de

2+?



c%ădiri%e dărăpănate. Permatonu% de su$ ci&me era scă%dat adesea în %ichide"#scoase care duhneau teri$i%. e sus cădea o $ură ce părea noci"ă! iar pe&iduri cre'teau %icheni de'i.

:u se mai &ăreau cetăeni! ci doar orme care #'neau dintrun %oc îna%tu%! prea iui 'i uri'e ca să poată i identiicate. -an se #ndi că une%e

dintre e%e puteau i etratere'tri 'i! cunosc#nd nep%ăcerea prea puinascunsă 'i neîncrederea împăratu%ui Pa%patine în nonumani! nu erasurprins săi ăsească pe ace'tia $#ntuind în ad#ncuri.

= mie de ni"e%uri. = mie o sută6-an nu mai ăsi nici un a%t %it! ci doar pa%iere de trepte! pe care co$orî

mai mu%t! mereu mai mu%t6A/unsese acum %a cota 1 200! %a aproimati" trei mii 'ase sute de metri

mai /os de %ocu% din care pornise! din "#r! de %a Ganca <mperia%ă.e'i co$ora! -an începuse să ##ie. Aeru% din su$teran era dens 'iumed! încărcat de mirosuri etide! ca 'i cum sar i a%at pe undu% unuitune%.

:u se &ărea nici un semn de urmăritori. Am scăpat de ei! #ndi t#năru%mer#nd pur 'i simp%u %a înt#mp%are. 4ntre"ă&u o ormă! dep%as#nduse iute prin aa uneia dintre c%ădiri%e deormate 'i po"#rniteK înainta #r$o"it! caun anima%! dar se dep%asa pe mem$re%e posterioare. Jdrene s#'iate de a$ia

îi acopereau pie%ea a%$urie! pătată de %e&iuni 'i in%amaii puru%ente.Creatura m#r#i spre -an dinapoia c%ăii de păr %ăos 'i murdar! de&"ă%uindu'i ura p%ină de cioturi%e putrede a%e dini%or.

T#năru% nu putu să'i dea seama dacă era @ sau dacă usese c#nd"a @om.

>uier#nd ca un "re%t! ăptura se îndepărtă! mer#nd c#nd pe picioare!c#nd în patru %a$e pentru a se dep%asa mai repede.

Juduit! -an scoase $%asteru% din /achetă 'i% "#rî direct %a centură!ai'#ndu% deschis 'i sper#nd că pre&ena sa a"ea să ină %a respect creaturisimi%are.

Trecu pe %#nă deschiderea unui an 'i distinse în noroiu% dinăuntruc#i"a tro%odii hemuii! s#'iind 'i rup#nd ce"a din care "#rau $ucăi înuri%e %or m#n/ite cu ro'u. e"o%tat! -an scoase $%asteru%! trase o sa%"ă peste capete%e %or 'ii pri"i risipinduse.

:u se apropie de prada %or! ci înhii un nod nep%ăcut c#nd &ări coaste%e

omene'ti care ie'eau din pieptu% s#rtecat. Pe toate creaturi%e Vendoru%ui!ce e% de %oc mai este 'i ăsta

2+7



î'i simea picioare%e etrem de o$osite. :u purta ceas! dar c#nd trecu pesu$ un pu de aera/ %ăsă capu% mu%t pe spate 'i pri"i în sus! spre înă%imi%eameitoare. -ăt departe se distinea un pătrat micu 'i nec%ar de %umină.;umina pă%e'te. P#nă "oi a/une %a %ocu% de înt#%nire! "a i $e&nă6 Pentru prima dată după mu%te ore! se #ndi %a Gria 'i u $ucuros că nu o %uase cu

e% %a $ancă.>tia $ine că ata a"ea să ie înri/orată. =t#nd! -an ăsi a%tă scară 'i

începu urcu'u% %un spre supraaă.P#nă a/unse %a un ni"e% care să dispună de aci%ităi de tipu% parcuri%or cu

$ănci pe care să se a'e&e! a"ea crampe %a mu'chii picioare%or 'i tremura deepui&are. Se pră$u'i pe o $ancă 'i! pentru prima dată! se între$ă ce să acăîn continuare.

ra at#t de o$osit 'i de descura/at! înc#t mintea i se în"#rtea ca ocreatură închisă întrun $utoi care se rostoo%e'te %a "a%e. Tre$uie să mă#ndesc %a ce"a! î'i spuse. :u mă pot întoarce %a Gria în e%u% ăsta6

4n ciuda eorturi%or sa%e! nu ăsea însă nici o so%uie %a di%ema pre&entă.Se ridică 'i se împ%etici spre ce% mai apropiat tur$o%it! siminduseca unu%dintre tro%odiii pe carei "ă&usedoar "a uman.

C#nd "eriică %ocatoru%! constată că reîncepuse să uncione&e 'i pornispre coordonate%e pe care i %e dăduse Griei.

:i"e%u% 1*2! meac"arta%u% 17! c"arta%u%5! su$e"arta%u% 126 î'i repetăîntruna. Pe măsură ce suia spre ni"e%uri%e care erau! în opinia sa! %ocui$i%e!stomacu% începu săi chiorăie! simind arome ispititoare dinsprerestaurante%e 'i %oca%uri%e pe %#nă care trecea.

în ce%e din urmă! &ări o irmă %uminată întrun cartier ietin de %a hotaru%cu enc%a"a etraterestră. Pe o p#n&ă or$itor de staco/ie! repre&entat în%umini ipătoare neru"er&ui at#rna un păian/en îm$%ănit de"aronianiantic! care picura "enin. Păian/enu% %uminos. 4n s#r'it6

-ărmă%aia 'i a%omeraia ticseau stră&i%e! iar mu%i dintre trecători sea%au su$ eectu% a%coo%uri%or sau drouri%or. -an trecu pe %#nă ura unuian 'i "ă&u pe cine"a acti"#nd o %umină! apoi u%eru% a%$astru 'i s#r#itu%care anunau aprinderea unei do&e de sc%ipstim.

Se opri în ni'a unei intrări! "i&a"i de $aru% căutat 'i se între$ă dacă Griaî% a'tepta aară sau înăuntru. Spera că ata nu intrase sinură6 sauîncercase să ia %eătura cu :ihi Specia%istu% Suspină! î'i 'terse chipu%

transpirat cu dosu% pa%mei 'i simi cum i se în"#rte capu% de o$osea%ă! sete'i oame.

2+H



Pe c#nd 'o"ăia! ni'te deete î% prinseră de $ra. Se răsuci pe că%c#ie!duc#nd m#na spre interioru% /achetei unde ascunse $%asteru%! apoi se opri!"ă&#ndo pe Gria.

E <u$ito, icni e%! prin&#ndo 'i str#n#ndo at#t de tare în $rae! înc#t eaîncepu să se &$ată după o secundă.

Trupu% etei era @ 'i mirosea @ at#t de ro&a", E -an! ăcu ea! nu pot respira,Pi%otu% s%ă$i puin str#nsoarea 'i rămase %ocu%ui! c%ătin#nduse. Gria îi

îndepărtă o 'u"iă de păr din ochi 'i% pri"i înri/orată. E Ce sa înt#mp%atT#năru% simi o heară înc%e't#ndui $ereata 'i pentru o c%ipă se temu

că sar i putut ace de r#s 'i să înceapă să i&$ucnească în p%#ns. Trase aer

ad#nc în p%ăm#ni! c%ătină din cap 'i rostiD E :u aici. -aide să căutăm un %oc unde să putem sta /os 'i să măn#ncce"a. Sunt terminat.

Peste o /umătate de oră! erau încuiai întro cameră închiriată întrunhote% ietin. -an usese 'i în %ocuri mai /a%nice! dar i se str#nse inima!"ă&#nd încercări%e cura/oase a%e Griei de a se preace că nu era 'ocată demi&eria! mirosuri%e 'i insecte%e care o/ăiau. Totu'i era un %oc ietin 'i părea siur.

Primu% %ucru pe care% ăcu pi%otu% u să se spe%e 'i să $ea c#te"a paharede apă. Continua să ie ameit! totu'i mirosu% m#ncării pe care ocumpăraseră î% mai re"ioră oarecum. Se a'e&ă pe marinea patu%ui caresc#r#ia 'i m#ncă împreună cu Gria! pe r#nd! din containeru% unic.

-rana readuse ce"a enerie în trupu% %ui epui&at. 4nhii u%timaîm$ucătură 'i se %ăsă pe spate! pri"ind cu ochi oi spre ată 'i între$#ndusede unde să înceapă.

E -an! rosti ea! tre$uie sămi spui ce sa înt#mp%at. in epresia ta îmidau seama căi ce"a rău. :u ai %uat $anii! a'a este

-an c%ătină din cap! apoi! încet! întrerup#nduse des! îi re%ată tot ce seînt#mp%ase. ;acrimi%e ump%ură ochii Griei în timp ce% ascu%ta! în ce%e dinurmă! t#năru% se opri6 sau o$osi.

E >i am "enit încoace! termină e%. estu%6 restu% î% 'tii. Scumpo @ o pri"i 'i simi iară'i un nod în #t astai trea$a. :a"em încotro să mai pornim. 4n c%ipa de aă! nam nici o idee! dec#t să ne o%osim de u%time%e

credite pentru a încerca să părăsim p%aneta. upă aceea6 putem muncii.u mă pot ana/a ca pi%ot! 'tiu că pot.

2+9



=tă 'i'i înropă capu% în pa%me. E numai "ina mea. Ar i tre$uit sămi dau seama că huttii "or ru%a

scanarea retinei me%e în toate sisteme%e 'i cămi "or ăsi toate identităi%ea%se. Cre&usem că am ost iste! dar am ost prost ca un $o%o"an. =!Gria6

emu! se întoarse spre ată! o cuprinse cu $rau% după ta%ie 'i'i %ăsăcapu% pe umăru% ei.

E = să mă poi iertaGria î% sărută pe runte 'i răspunse înceti'orD E :u am pentru ce să te iert. :a ost "ina ta. acă nai i ăcut ceea ce

ai ăcut! acum a' i ost întrun %oca% de desr#u! trec#nd de %a un so%dat %aa%tu%. :u uita asta niciodată! -an. 'ti un erou. Fai sa%"at 'i te iu$esc.

E >i eu te iu$esc! spuse t#năru% pri"indo în ochi. :am putut so spun p#nă acum6 dar6 "reau so 'tii. Te iu$esc! Gria.a încu"iină 'i o %acrimă i se pre%inse pe o$ra&. -an o 'terse cu "#ru%

unui deet. E :u p%#ne! îi &ise. ecunosc că 'i eu am ost ata să p%#n ce"a mai

de"reme! dar de atunci mam #ndit. acă putem să părăsim p%aneta asta $%estemată! 'tiu siur că ne putem descurca. Putem muncii. = să ne acemo "iaă6 'tiu că putem.

>o"ăi! apoi i&$ucniD E Putem chiar să ne căsătorim! iu$ito. acă "rei64'i dădu seama că ata usese pround mi'cată de st#nacea %ui cerere în

căsătorie! dar ea c%ătină din cap. E -an! nu poi să renuni %a "ise%e ta%e. :eam apropiat oarte mu%t de

e%e. Tre$uie să ne #ndim %a ce"a. 8ei i oier în %ota <mperia%ă! nu uita,u r#ndu% %ui să scuture din cap. E :u mai este ca&u%! Gria. e acum sa terminat cu asta. Tre$uie să mă

#ndesc ce a%tce"a "oi ace în "iaă. E -an, începu ea să p%#nă cu ade"ărat. :u mai re&ist să te "ăd

do$or#t, E :u am a$so%ut nimic! insistă t#năru% de'i era o minciună.Gria î'i %ăsă capu% pe pieptu% %ui 'i î% cuprinse str#ns cu $rae%e. E 4n seara asta o ducem $ine! urmă e%! dar m#ine tre$uie să ne acem

ni'te p%anuri oarte serioase.

Gria î% sărută pe o$ra&! pe $ăr$ie! în %unu% %iniei mai%aru%ui6 sărutăriuare! de a$ia atin#ndu%. -an o prinse în $rae 'i o sărută pe $u&e!

250



m#n#indui o$ra/ii! trec#ndu'i deete%e prin păru% ei 'i simind ne"oiadisperată de a o atine! de a i tămăduit de atineri%e etei.

Cămărua mi&eră se topi în depărtare 'i acum nu se putea #ndi dec#t %aericirea de a i a%ături de Gria.

4n ore%e mici dinaintea &ori%or! pe p%aneta unde dierena dintre noapte 'i&i însemna oarte puin pentru oricine care nu ducea o eistenă %a "#r!Gria Tharen stătea hemuită în toa%eta str#mtă 'i murdară. 3inea în m#năun sti%us! iar în aa ei se a%a un o%ip%ast 'i un teanc ros de credite.

in dormitor se au&ea! s%a$! sorăitu% u'or a% %ui -an. T#năru% era at#t deo$osit! înc#t no au&ise c#nd se ridicase 'i ie'ise! 'i nu se tre&ise nici c#ndea re"enise! după c#te"a ore.

Acum Gria se %upta cu o%ip%astu% 'i sti%usu%! oprinduse des pentru a'i'tere %acrimi%e carei înceo'au ochii! împiedic#ndo să scrie. e 'ase'apte ori o%ise o%ip%astu% 'i reîncepuse! dar timpu% se scurea ineora$i% 'iea nu putea să mai ie aici c#nd se de'tepta -an. acă e% se tre&ea! Gria 'tiacă nu a"ea să se mai poată si%i niciodată să p%ece.

A'a că! din nou! a%eea ca%ea %a'ităii 'i p%eca pe uri'. Suspine%e i seopriră în #t%e/ 'i'i apăsă am$e%e pa%me pe piept. Pentru o c%ipă se între$ădacă nu era posi$i% ca inima să i se oprească din cau&a durerii pe care o

simea! apoi scutură din cap 'i'i porunci să termine cu am#nări%e. 4mi pareat#t de rău! reu'i ea să scrie. Te ro! iartămă pentru că ac asta6

4n seara aceasta! pentru prima dată! î'i dăduse seama că era posi$i% ca-an să nu'i atină "isu% de o "iaă! dacă răm#nea a%ături de e%. a î%trăsese în /os 'i î% inuse pe %oc! de săptăm#ni! dar nu "oise so recunoască.ar în seara aceasta6 "ă&#ndui durerea din ochi! au&indui tonu% "ocii6usese prea teri$i% ca să mai re&iste.

<e'ise pe uri' din cameră! ăsise un $ar a% cărui proprietar usese deacord săi închirie&e comunicatoru% 'i'i ape%ase tată%. Gria îi cerusea/utoru%! at#t pentru ea! c#t 'i pentru -an. e&u%tatu% usese teancu% decredite de pe podea. enn Tharen era un indi"id care 'tia cum să acăanumite %ucruri 'i nu pierduse timpu%. Ganii îi useseră adu'i Griei de unu%dintre partenerii de aaceri de pe Coruscant ai tată%ui ei! carei înm#nase!reu&ase mu%umiri%e 'i dispăruse în noapte! în mod e"ident $ucuros săscape din ta"erna /eoasă.

4n decursu% scurtei %or con"or$iri! enn Tharen î'i pre"enise iica să nure"ină acasă. ;a scurt timp după p%ecarea Griei 'i a %ui -an! inspectorii de

251



%a Seccor apăruseră %a re'edina Tharen! interes#nduse de ată. E :u %eam spus nimic! iar rate%e tău 'i mama ta nu mai discută cu

mine! deoarece %eam suspendat $anii de $u&unar pentru o %ună! de'i miau /urat că nu ei au chemat Seccor. ii atentă! iu$ito6

E 8oi i! tată! promisese Gria. Te iu$esc. Fu%umesc6

Q;am rănit 'i pe e%R! #ndi ata. Qe ce întotdeauna îi rănesc peoamenii pe carei iu$esc ce% mai mu%tR

isperarea o amenina! dar reu&a să se %ase cop%e'ită. Tot ce putea săacă pentru -an! dacă% iu$ea! era să% părăsească. ii tare! Gria! î'i porunci.

Str#n#nd cu putere sti%usu%! î'i 'terse %acrimi%e! apoi î'i impuse sătermine cea mai diici%ă scrisoare pe care a"ea so scrie "reodată.

-an 'tiu că ce"a era în nereu%ă chiar înainte să deschidă ochii. :uau&ea nici un sunet! a$so%ut nici unu%. E Gria striă e%.Bnde este Co$orî din pat 'i se îm$răcă iute. E Gria! iu$ito :ici un răspuns.T#năru% inspiră ad#nc 'ii porunci inimii care $u$uia să%$atic să se

poto%ească. Pro$a$i% ca ie'it să cumpere stimceai 'i p%ăcinte pentru micu%

de/un! î'i spuse. 3in#nd seama de circumstane! era o presupunerere&ona$i%ă6 totu'i ce"a îi spunea că se în'e%a.

4'i încheie sa%opeta! apoi %uă /acheta. e a$ia atunci o$ser"ă că eantade "oia/ a etei dispăruse.

Cu un eamăt surd de durere! "ă&u ce"a a%$ ie'indui din $u&unaru% /achetei. Scoase o$iectu% 'i "ă&u că era un portoe% p%in cu $ancnote decredit de "a%ori mari. A%ături de e% mai eista ce"a6

= scrisoare pe un o%ip%ast împăturit 'i p%in de cute. -an închise ochii 'i% str#nse în pa%mă. e a$ia după un minut! u în stare să se si%ească săciteascăD

Dragul meu Han, Nu meriţi aşa ceva şi nu-ţi pot spune decât că-mi pare rău. Te iubesc,

dar nu pot rămâne…

Se "a întoarce! u primu% #nd a% %ui -an! iar a% doi%ea u Am pierduto pentru totdeauna6 Pri"i disperat în /uru% camerei! siminduse ata să

252



ep%ode&e dacă nu CA ce"a. Cu o în/urătură sonoră! î'i a&"#r%i /achetaîn perete! apoi smu%se perne%e de pe pat 'i %e aruncă 'i pe e%e c#t co%o. :uera de a/uns6 se între$ă u%erător dacă nu se ăsea pe punctu% de aînne$uni. 4'i simea capu% prea mic pentru ai adăposti mintea 'i eracop%e'it de ne"oia de a'i ur%a durerea 'i suerina! ca un Iooiee.

E AAAA-------------, răcni e%.;uă scaunu% u&at care constituia una dintre ce%e trei piese de mo$i%ier

a%e odăii! î% roti deasupra capu%ui 'i% a&"#r%i cu toată puterea în u'ă. =în/urătură răsună prompt dinspre camera "ecină. Scaunu% rămase între pemocheta tocită. :ici u'a nu păise nimic.

-an se pră$u'i pe pat 'i rămase nemi'cat c#te"a minute! cu capu%înropat în $rae. Suerina "enea 'i p%eca în "a%uri. Pieptu% î% durea! simp%a

răsu%are î% durea. Sinura sa u'urare u atunci c#nd se simi comp%etamorit.Cum"a! amorea%a era %ucru% ce% mai rău dintre toate.upă mu%t timp. -an î'i dădu seama că nu citise scrisoarea Griei p#nă %a

s#r'it. Cu ecepia teancu%ui de credite! era tot cei mai rămăsese de %aată! a'a că se ridică cu reu în capu% oase%or 'i mi/i ochii în %umina s%a$ă pentru a citi cu"inte%e tremurate de pe o%ip%ast.

Dragul meu Han,

Nu meriţi aşa ceva şi nu-ţi pot spune decât că-mi pare rău. Te iubesc,dar nu pot rămâne…

În iecare !i mă "ntreb dacă nu voi ceda şi voi lua prima navă "napoi, spre #lesia. $ă tem că nu sunt "ndea%uns de puternică pentru a re!ista…dar trebuie să re!ist. Trebuie să recunosc aptul că sunt dependentă de &'ultare şi că trebuie să lupt "mpotriva acestei dependenţe. $ă tem că voiavea nevoie de toată energia ca să ac asta şi să "nving. $-am spri%init petine pentru a găsi tărie, dar asta nu e bine pentru nici unul dintre noi. Tuai nevoie de toată tăria şi determinarea pentru a trece testele şi a intra la (cademie.

Han, te rog, nu-ţi abandona visul de a deveni oiţer. Nu te sii să oloseşti banii pe care ţi i-am lăsat. Tata ni i-a dat ără nici o obligaţie,deoarece te place şi-ţi este recunoscător. )a şi mine, el "nţelege că mi-ai

salvat viaţa. (cceptă, te rog, darul lui. (mândoi dorim să reuşeşti. (m "nvăţat multe de la tine. )um să iubeşti, cum să ii credincios şi

25*



cura%os. (m "nvăţat de asemenea cum să găsesc oameni care mă vor a%uta să-mi sc*imb identitatea, aşa că nu te obosi să mă cauţi. +lec şi voi"nvinge dependenţa. voi ace, c*iar dacă-mi va secătui toată puterea şitot cura%ul.

Tu ai ost liber toată viaţa, Han. i puternic. +entru asta, te invidie!. i

eu voi i liberă "ntr-o bună !i. i puternică. +oate că atunci ne vom putea re"ntâlni. Încearcă să nu mă urăşti prea mult pentru ceea ce ac. &u una nu te voi

ur", indierent cum vei proceda. reau să ştii că te voi iubi, acum şi de-a pururi…

( ta, /ria

-an se că&ni să citească scrisoarea p#nă %a capăt. iecare cu"#nt îi ardeaîn minte ca o ra&ă %aser. C#nd o termină! decise so recitească! deoareceîncerca să am#ne momentu% c#nd tre$uia să reînceapă să simtă 'i să#ndească. At#ta "reme c#t citea o%ip%astu% Griei! era ca 'i cum ea sar iăsit încă aco%o. Aproape căi putea au&i %asu%. >tia că în c%ipa în carea"ea să se oprească din citit! ea a"ea să dispară iară'i.

e data aceasta însă de'i se strădui din răsputeri! nu mai putu distine

cu"inte%e. rau prea înceo'ate. E <u$ito! 'opti at#t de rău'it înc#t de a$ia putea pronuna cu"inte%e! n

ar i tre$uit să aci asta. Am ost o echipă! ai uitatAu&induse o%osind timpu% trecut! t#năru% se cutremură! ca un om

cuprins de e$ră. Se ridică 'i începu să se p%im$e! înainte 'i înapoi! înainte'i înapoi. Fi'carea părea să ie sinuru% %ucru care% putea a/uta să re&iste.8a%uri%e de urie 'i rustrare a%ternau cu momente de durere at#t de acută!înc#t #ndi că poate ar i ost mai u'or dacă ar i înne$unit.

Fa minit. :u ma iu$it niciodată. ată de $ani ata! încre&ută! carea"ea încă o a"entură6 sa o%osit de mine ca să e"ade&e 'i ma /ucat pedeete p#nă sa p%ictisit. = urăsc6

emu apoi puternic! scutur#nd din cap. :u! no urăsc. = iu$esc. Cumde mia putut ace a'a ce"a Spunea că mă iu$e'te. Fincinoasă,Fincinoasă :u6 era sinceră. ecunoa'te! -an! suerea! o 'tii prea $ine.A"ea pro$%eme! era măcinată de dureri6

a! suerise. -an î'i reamintea toate nopi%e în care o ăsise suspin#nd'i o inuse în $rae! încerc#nd so a%ine. <u$ito6 de ce Fam străduit din

25+



răsputeri să te a/ut. :ar tre$ui să ii sinură. Ar i tre$uit să răm#i. Am ire&o%"at noi %ucruri%e6

ra înro&it că dependena etei ar i putut so împină %a re"enirea peL%esia. acă Gria sar i întors aco%o. -an nu'i ăcea i%u&ii în pri"ina %uiTeroen&a. T%anda ti% nu a"eau capacitatea de a simi mi%a sau

compătimirea. Fare%e Preot ar i ordonat uciderea etei! dacă mai dădea cuochii de ea.

Pri"i $uimăcit prin odăia sărăcăcioasă. Cu numai o seară în urmă!useseră unu% în $rae%e ce%ui%a%t. Gria î% str#nsese cu disperare 'i putere! iar-an îne%eea acum moti"u% pasiunii ei. >tiuse că% îm$răi'a pentru u%timadată6

Scutură din cap. Cum se putuseră schim$a %ucruri%e at#t de ire"oca$i% în

numai c#te"a oreă timpu% înapoi! îi 'optea un co%i'or copi%ăros a% minii sa%e. Să ieTCBTB;! nu PJ:TB;. :umi p%ace PJ:TB;. 8reau să ieTCBTB;6

ar! desiur! asta era o prostie. -an trase aer ad#nc în p%ăm#ni 'isunetu% se au&i h#r#it! p%in de durere. Aproape un suspin. Grusc! nu maire&istă să stea aco%o 'i să mai "adă odăia mi&era$i%ă. 4nrămădindu'i puine%e %ucru'oare în eanta micuă! t#năru% strecură $ancnote%e în

$u&unare%e interioare a%e sa%opetei! spre pie%e. upă aceea! îm$răcă /acheta"eche 'i "#rî $%asteru% %a centură! în aă.

<e'i din cameră 'i porni pe coridor! pe %#nă recepionera '%eampătă!care moăia.

>i continuă să meară6Ferse toată &iua! um$%#nd ca un droid prin mu%imi%e du$ioase din &ona

respecti"ă! unu% dintre cartiere%e pericu%oase! de raniă! care se în"ecina cuo enc%a"ă pentru nonumani. :u m#ncă nimic @ î% sc#r$ea însă'i ideea dem#ncare.

ra permanent con'tient de $%asteru% urat pe care% a"ea %a $r#u. Bnco%i'or a% minii sa%e spera că cine"a "a încerca să% /euiască. Asta iar ioerit un pretet pentru a se de&%ănui! ca să muti%e&e ori să ucidă @ doreasă distruă ce"a. Sau pe cine"a.

:u% deran/ă însă nimeni. Poate că proiecta o aură! un %im$a/ a% corpu%uicarei a"erti&a pe a%ii să se erească.

Fintea continua să ie întrun con%ict permanent cu inima. epetămereu 'i mereu tot ceea ce spuseseră 'i ăcuseră "reodată e% 'i Gria. Să i

255





nai$ii. u sunt So%o! acum 'i dea pururi.B%timu% rament de sensi$i%itate 'i mo%iciune a%e tinereii dispăruse din

trăsături%e %ui -an! iar în ochii %ui eista acum o răcea%ă 'i o duritateineistente anterior. Ferea prin noapte! iar că%c#ie%e ci&me%or sa%e răsunausonor pe permaton @ %a e% de dur 'i de aspru ca 'i cochi%ia carei cuprinsese

inima.Peste o săptăm#nă! -an So%o merea spre Sa%a Admiteri%or din

Academia Spaia%ă <mperia%ă. C%ădirea era o structură uria'ă! %a ni"e%u% p%anetar ce% mai de sus! masi"ă 'i tăcută! cu un desin so%id 'i demn.

a&e%e micu%ui soare a%$ a% Coruscantu%ui î% ăceau să c%ipească. Trecusemu%t timp de c#nd nu mai "ă&use %umina soare%ui 'i ochii îi erau încăsensi$i%i! încă u'or irita$i%i.

Fodiicarea amprentei retinei era posi$i%ă! a'a cum -an tocmai odemonstra! dar nu usese o eperienă p%ăcută. Suerise operaia cu %aser 'irearan/area ce%u%ară! apoi petrecuse o &i întro $actacu"ă! "indec#nduse. 4nurmătoare%e trei &i%e purtase un $acta"i&or 'i &ăcuse întins întro odăiă dinspate%e c%inicii %ui :ihi.

Proitase totu'i de inacti"itatea si%ită 'i ascu%tase ore de înreistrări peteme de istorie 'i %iteratură! preătinduse pentru eamene%e pe care sperasă %e înceapă. -an nu se autoamăea cu #ndu% că teste%e Academiei a"eau

să ie simp%e pentru e%. ducaia %ui a"usese mu%te pete a%$e! în ca&u% ce%mai $un.

:ihi Specia%istu% meritase iecare credit a% onorariu%ui său eor$itant.-an So%o eista acum în $a&a de date imperia%ă! a%ături de amprenta retinei'i a%te semne de identiicare. Ce%e mai mu%te dintre cicatrice%e acestea eraunounoue! p%asate cu atenie pe trupu% t#năru%ui de către droi&ii medica%i ai%ui :ihi. e asemenea! ma/oritatea cicatrice%or "echi usese 'terse.

-an So%o a"ea <uri care nu se deose$eau cu nimic de ce%e deinute deoricare cetăean %oia% din <mperiu. Pentru prima dată după mai $ine de undeceniu! era curat @ -an So%o nu era căutat de nimeni! pentru nimic. :umai tre$uia să pri"ească înri/orat înapoia sa! ori să încerce să'i de&"o%teochi %a ceaă. :u tre$uia să stea a%ert pentru a "edea sc#nteia trădătoare ae"ii unui $%aster scos $rusc din toc. Continua să se încorde&e atunci c#ndau&ea &omote puternice! dar nu era dec#t un simp%u instinct.

-an So%o era un cetăean o$i'nuit! nu un e"adat urmărit.

Continua să păstre&e <uri%e %ui 8N raNo 'i Oenos <c%anian!ascunse printre credite întrun $u&unăra' a% portoe%u%ui! însă a'tepta pur 'i

257



simp%u oca&ia prie%nică de a se descotorosi de e%e. Chipu% %ui -an nuapăruse niciodată pe "reun ai' de recompense sau în "reo $a&ă de date! cinumai amprenta iniia%ă a retinei sa%e. <ar aceea dispăruse! iind 'tearsă.

Brc#nd trepte%e de piatră spre Sa%a Admiteri%or! pa'ii t#năru%ui erausiuri 'i încre&ători. Se apropie de recrutatoru% uman dinapoia recepiei 'i

&#m$i curtenitor. E Gună &iua! rosti e%. Fă numesc -an So%o 'i a' dori să mă înscriu

pentru admitere %a Academia <mperia%ă. Am dorit dintotdeauna să iu oierîn %otă.

=ieru% nui răspunse %a sur#s! dar se comportă po%iticos. E Pot să "ă "ăd acte%e! domnu%e So%o E esiur! încu"iină -an 'i %e puse pe tă$%ia recepiei.

E 8a dura nie%. 8ă ro să %uai %oc.-an se a'e&ă! simind o încordare interioară! dar spun#ndu'i că nu a"eade ce să se teamă. Credite%e %ui enn Tharen a"useseră ri/ă de toate6

Peste c#te"a minute! oieru% îi restitui acte%e 'ii oeri un &#m$et distant. E Totu% se "eriică! So%o. Poi începe a&i procedura de înscriere 'i

testare. >tii că peste cinci&eci %a sută dintre candidai nu sunt acceptai >ică cinci&eci %a sută dintre cei acceptai nu apucă să'i termine cursuri%e înAcademie

E a! domnu%e! 'tiu! încu"iină -an! dar sunt decis să încerc. Sunt un pi%ot $un.

E 4mpăratu% are ne"oie de pi%oi $uni! &ise oieru% 'i! pentru o c%ipă!sur#su% %ui u autentic. Perect! atunci! săi dăm drumu%6

Săptăm#na care urmă u un co'mar cu proram. Prima etapă a ost uneamen medica%! ce% mai amănunit de care a"usese -an parte "reodată.roi&ii medica%i in"estiară 'i eaminară %ocuri ce% ăcură să'i doreascăsă %e dea un 'ut în circuite! totu'i re&istă cu stoicism.

u oarte încordat pe durata eaminării ota%mo%oice! dar droidu% %ui :ihi usese un epert. roidu% medica% imperia% nu ăsi nimic în nereu%ă.

-an trecu eaminarea medica%ă cu ca%iicati"u% ece%ent. Timpii dereacie 'i re%ee%e sa%e î% situau în primii &ece %a sută dintre candidai.

Apoi începu partea cu ade"ărat rea6Ji după &i! un rup tot mai mic de cadei candidai era introdus în

ca$ine pri"ate de testare. 4n iecare ca$ină se ăsea un droid eaminator!

care adresa între$ări%e! înreistra puncta/u% 'i actua%i&a ta$e%u% cu po&iii%ecandidai%or.

25H



4n iecare seară! -an re"enea %a cămărua sa din a%t hote% ietin 'iadormea! epui&at! doar ca să "ise&e eamene toată noapteaD

E Cadet candidat So%o! "ei "edea patru tipuri de armuri de corpindi"idua%e. Care dintre e%e a ost uti%i&at de ore%e manda%oriane în seco%u%trecut

SauD E Cadet candidat So%o! în ce an %oriosu% nostru împărat a de"enit

Pre'edinte a% Senatu%ui imperia% Ce e"eniment istoric a precedat a%eerea%ui

SauD E Cadet candidat So%o! dacă un distruător spaia% c%asa 8ictorN p%eacă

din Centru% <mperia% %a ora ai'ată 'i transportă masa de armament!

încărcătură 'i trupe ai'ată! ce curs 'i "ector de apropiere de sistemu%eieda%on "or i necesare pentru un consum minim de com$usti$i% Cecurs 'i "ector de apropiere "or i necesare pentru "ite&a maimă Tre$uiesă pre&ini 'i ca%cu%e%e /ustiicati"e.

SauD E Cadet candidat So%o! care $ătă%ie din timpu% Cri&ei :ootiane a dus %a

e%i$erarea sectoru%ui $othan ;a ce dată a a"ut %ocin punctu% de "edere a% %ui -an! ce%e mai roa&nice erau între$ări%e de

cu%tură. iecare cadet tre$uia să ie un ent%eman 'i pentru aceasta eranecesar un anumit $aa/ cu%tura%. -an transpiră serios au&ind între$ări dee%u%. Cadet candidat So%o! "ei ascu%ta ramente mu&ica%e pro"enind de petrei p%anete dierite. <dentiică p%aneta de oriine a iecărui rament.

Ca o ironie a sorii! t#năru% era mu%t mai priceput în domeniu% %ucrări%orde artă! dec#t în ce% mu&ica%. Trecutu% său de ho 'i spărător îi oerise uncontact! chiar dacă pasaer! cu specia%ităi%e de <storia Artei 'i Artăa%actică Fodernă.

C#nd! după trei &i%e de eaminări nemi%oase! constată că iura încă printre cadeii CA:<A3< pe "ideota$%a din iantica Sa%ă aAdmiteri%or! -an u at#t surprins! c#t 'i eta&iat.

Teste%e de pi%otare acopereau u%time%e două &i%e a%e perioadei deeaminare de o săptăm#nă. 4n decursu% ace%ei etape! eperiena îi u de unimens a/utor %ui -an. Candidaii părăseau p%aneta în transportoare uria'e!iind du'i %a $a&e imperia%e din apropiere. = sinură pro$ă din testarea în

condiii rea%e a"u %oc chiar pe Coruscant.4n iecare &i! candidaii pi%otau în situaii dierite. -an se descurcă $ine

259





urmă! după a treia conirmare! î'i înădui să %o"ească cu pumnu% prin aer!triumător! 'i să 'opteascăD

E ste,Co$orî trepte%e 'i ie'i în piaeta uria'ă de %a ni"e%u% ce% mai de sus!

simind aeru% rece a% serii de pe Coruscant ca un du' de apă răcoroasă!

în"iorătoare.Succesu% tre$uie săr$ătorit! #ndi eu%tat.Se trată cu o cină %a unu% dintre restaurante%e de %u de %a ni"e%u%

superior! nu departe de Sa%a Admiteri%or. Comandă meda%ion de ner în sosredor picant! cu arnitură de tu$ercu%i pră/ii 'i sa%ată de "erdeuri asortate.Comandă de asemenea o $ere a%deraană! pe care o sor$i înceti'or!sa"ur#ndo.

;a un moment dat în timpu% cinei! pri"i în /ur %a decoru% minunat 'iadmiră %ucrături%e e%eante din meta% 'i scu%pturi%e din heaă "ie! triou% de /a&& care c#nta în surdină 'i che%nerii oameni. 4n %oca% se a%au c#i"a oieriimperia%i de ran superior! însoii de emei atrăătoare în rochii de searăsuper$e. -an ridică paharu% discret în aer 'i 'optiD

E Gria! am reu'it, 4mi doresc din toată inima să i ost 'i tu a%ături demine pentru a împărtă'i c%ipe%e acestea6

upă ce p%ăti ără rerete preu% eor$itant a% cinei! ie'i din restaurant 'i

tra"ersă piaa mare 'i e%eantă. e%ectoru% c%imateric montat mu%tdeasupra ei a$ătea ma/oritatea cureni%or de aer! aste% că nu era ri! totu'i-an î'i încheie /acheta "eche în timp ce merea pentru a nu mai simi dee%răcoarea.

e /ur împre/ur 'i deasupra sa! t#năru% putea &ări turnuri%e 'i terase%ec%ădiri%or ce%e mai de sus. Piaa era situată imediat su$ u%timu% ni"e% dinaceastă parte a Coruscantu%ui. ampe %uni 'i spira%ate urcau spre acesta!a%ături de tur$o%ituri%e omnipre&ente.

<e'it de su$ stră%ucirea puternică a %umini%or! -an se re&emă de o $a%ustradă 'i încercă să &ărească ste%e%e. A%ese una sau două dintre ce%e maisc%ipitoare! dar ori&ontu% um$rea comp%et irmamentu%. Aurore ro'ii 'i"er&i p#%p#iau 'i %icăreau! parcă &ură"ite pe ondu% neru de un artistarantuesc ne$un. ra o panoramă carei tăia respiraia.

QAm reu'it,R-an &#m$i6

>i apoi înheă! simind ce"a dur! mic 'i rotund apăs#ndu% întreomop%ai. 3ea"a unui $%aster. Bn %as pe care î% recunoscu! de'i trecuseră

2?1



aproape cinci %uni de c#nd î% au&ise u%tima oară! rosti /o"ia%D E Sa%ut! -an. Fă $ucur să te re"ăd! $ăiete. Tre$uie să recunosc! na

ost u'or săi dau de urmă.Q:u se poate! #ndi t#năru%. :u acum, :ui cinstit,R%asu% "ese% chicoti.

E e ce nu tentorci! înceti'or 'i ără mi'cări pripite! ca să discutămaă în aă

-an se întoarse! oarte %ent! 'i! a'a cum 'tiuse! se ăsi aă în aă cuarris Shrie. Căpitanu% :orocu%ui neustoru%ui î'i în%ocuise uniormaipătoare cu "echi%e sa%e "e'minte de "#nător de recompense @ "estă de pie%e scoro/ită! panta%oni 'i tunică str#nse pe trup din %#nă de ner a%deraan!dar a%te% arăta eact ca în seara c#nd -an î% %ăsase incon'tient pe podeaua

$ucătăriei na"ei.Q:u6R #ndi -an! Qce"a este dieritR.upă un moment! î'i dădu seama că pri"ea de sus spre Shrie. Qu sunt

dierit. Am mai crescut. Sunt mai îna%t6RShrie î% cercetă cu atenie. E Arăi oarte chipe'! $ăiete! spuse e%. Păcat că nu te poi întoarce cu

mine în :oroc! ca să te poată "edea ni'te cucoane. Sunt siur că teainumăra printre a"orii.

T#năru% î'i reăsi în ce%e din urmă %asu%. E Ce "rei! arris între$ă e% sec. E =ho! deci acum este arris! da Te cre&i ea%u% meu! daosu% pa%mei $ăr$atu%ui î% %o"i "io%ent pe -an peste aă. C#nd t#năru%

dădu să reacione&e! $%asteru% i se înipse ameninător în a$domen. 4ntăcere! -an î'i 'terse s#ne%e din $u&a spartă.

E i $ine! nu e'ti ea%u% meu 'i ar i $ine să nu uii asta. Pentru mine nuînsemni nimic a%tce"a dec#t un teanc de credite de %a hutti! pentru că% "oi preda pe 8N raNo "iu.

E Fă caută huttii între$ă -an! tră#nd de timp. E i î% caută pe 8N raNo! pe Oenos <c%anian 'i toate ce%e%a%te

identităi a%se a%e ta%e! $ăiete. ar tu e'ti -an So%o acum! nui a'a <ar eusunt practic sinuru% din toată a%aia care 'tia că -an So%o era totuna cu8N raNo 'i toi cei%a%i. e aceea! c#nd am "ă&ut anunu% curecompensa hutti%or! am decis să intru din nou în p#ine! doar de drau% tău.

Sunt în /oc prea mu%te credite! ca să %e dau cu picioru%. E 4ne%e.

2?2





'i Shrie apăru în cadru% ei! cu $%asteru% în m#nă.T#năru% r#nă pe permatonu% înheat 'i schim$ă direcia. Shrie e aici

Atunci cine a tras ce%e%a%te sa%"era însă prea preocupat de cursa peste terasă pentru a re%ecta mu%t %a

între$area aceea.

G%asteru% %ui Shrie scuipă! "erdea%$astru din um$ră. :i"e%u% ce% mai desus era re&er"at în enera% perechi%or de îndrăostii 'i era i%uminat discret. :umai ra&e%e ce%or două %uni %uminau &ona.

ăsu%area %ui -an era "i&i$i%ă în $e&nă! pe c#nd uea! trec#nd peste $orduri 'i conducte aparente. 8#ruri%e tur%e%or c#tor"a c%ădiri se înă%audin permaton ca $ra&i rote'ti din piatră. -an sări peste unu% 'i derapă pechiciură c#nd ateri&ă. 4n a$sena de%ectoru%ui c%imateric! aici sus era ri.

Oacheta de pie%e oerea prea puină protecie. E Stai! sau te rad, ur%ă Shrie 'i a%t ascicu% para%i&ant spintecă noaptea.-an mări pasu%! a%er#nd ca un anima% hăituit! disperat să e"ade&e!

îndră&ni să pri"ească iute peste umăr 'i &ări si%ueta întunecată a %ui Shriesc%ipind "a în %umina re%ectată dinspre a%tă sa%"ă.

e"enind cu pri"irea înainte! t#năru% î'i continuă oana6 'i se opri $rusc! %eăn#nduse! ata să'i piardă echi%i$ru%! pe muchia unde se termina permatonu%,

Ait#nd disperat din $rae! -an se retrase de pe marine! între&ărise pentru o c%ipită piaa %uminată ca în pa%mă! %a peste &ece ni"e%uri dedesu$t!inc%usi" restaurantu% de %u în care cinase. Prin p#%p#irea de%ectoare%orc%imaterice! putea distine statui%e e%eante! %ori%e 'i "erdeaa eotică.

Cina părea că usese acum o eternitate.Se întoarse spre dreapta! %unecă puin 'i porni mai departe. A%tă ra&ă

para%i&antă s#r#i pe %#nă e%. ăsu%area îi ardea pieptu%! c#nd icnea!inspir#nd aeru% înheat.

Sări peste a%t "#r de tur%ă 'i simi cum îi atine partea interioara a panta%onu%ui! dar trecu cu $ine 'i se năpusti spre un petic de $e&nă! pentru ascăpa de $%aster.

Ge&na se transormă $rusc în "id comp%et 'i a$so%ut @ era un pu de aera/care co$ora ca un hău ără und,

-an a"ea "ite&a prea mare ca să se poată opri %a timp. Cu un răcnet deroa&ă! sări c#t putu mai departe6

6'i reu'i să treacă de ura căscată în permaton. Ateri&ă $ruta% de parteaopusă! că&u 'i se rostoo%i. <cni cu p%ăm#nii o%ii de aer 'i se strădui să se

2?+



ridice în picioare. ;unecă pe chiciura de pe permaton 'i aită disperat din $rae! iar o sa%"ă para%i&antă se sparse chiar %#nă e%.

4ntreaa parte dreaptă a core%%ianu%ui amori.T#năru% că&u pe permaton! cu un icnet de aonie. Se re%aă comp%et 'i

a'teptă! sper#nd că! în timp! î'i "a rec#'tia posi$i%itatea de uti%i&are a

corpu%ui. 4n uncie de ni"e%u% de intensitate pe care% o%osise Shrie! asta putea să dure&e două minute6 sau &ece.

Simp%a respiraie era o tortură! dar -an înhii nesăios iecare ură deaer! inor#nd durerea. Tre$uia să'i recapete răsu%area! în ca&u% în carereu'ea să'i simtă din nou partea dreaptă a corpu%ui.

Au&i pa'i apropiinduse din st#na. ra Shrie! care încon/ura puu% deaera/ peste care sărise -an. T#năru% rămase nemi'cat. oar uioru% a%$uriu

a% respiraiei sa%e do"edea că mai trăia.Pa'ii se opriră %#nă e%! apoi î% oco%iră. -an &ări "a si%ueta %ui Shrie!apoi o ci&mă î% %o"i să%$atic în picioru% drept. Core%%ianu% icni de durere.

E Oe nenorocit! scuipă Shrie. Pentru două credite! ia' arunca hoitu%netre$nic peste marine pentru ceea ce ai ăcut.

aptu% că t#năru% putea simi durere în %ocu% în care î% %o"ise ci&ma reaa %ui Shrie era un %ucru $un. Para%i&ia începuse să se estompe&e. -an nuse c%inti însă! ci rămase inert! c#nd căpitanu% î% prinse de u%eru% /achetei 'i

% trase peste permaton! %o"indu% de $orduri 'i /u%indu%! îndrept#ndusespre tur$o%itu% ce% mai apropiat.

Shrie în/ura întruna 'i -an o$ser"ă cu satisacie că 'chiopăta "i&i$i%.Se strădui să se transorme întro reutate c#t mai inertă 'i mainecooperantă! i&$induse de nereu%arităi%e terasei 'i simind recareaînheată a permatonu%ui. F#na dreaptă î% urnica în timp ce era t#r#t! iaracesta era de asemenea un semn $un.

C#nd contra$andistu% a/unse %a tur$o%it! e%i$eră u%eru% %ui -an.T#năru%ui îi "eni reu să se pră$u'ească ără să amorti&e&e! dar i&$uti să iec#t mai con"inător! ără a se %o"i prea tare %a cap. 4n ra&a sa "i&ua%ă apăruchipu% cu ochi sc#nteietori a% %ui Shrie! pe a cărui a%că se %ăea o "#nătaie.

E Acum "om co$orî cu %itu% ăsta 'i te "ei comporta a'a cum tre$uie!"re%t nemernic. = să im ni'te prieteni tare $uni. Tu o să ii amicu% meucare a $ăut un păhăre% în p%us.

-an au&ea tur$o%itu% apropiinduse. %eionă mu'chii picioru%ui drept!

apoi ai $rau%ui drept. Ace'tia răspunseră! chiar dacă %ene'. :u dispunea demu%t timp6

2?5



E <a &i! ai reu'it %a Academia imperia%ă se interesă Shrie. eaia tetratai ca un domn în seara asta! a'ai i&$ucni în r#s. <mperia%ii tre$uie săie a% nai$ii de disperai! dacă acceptă ratai ca tine.

4% scuipă 'i sputa ca%dă î% i&$i pe -an deasupra ochiu%ui drept. T#năru% uatent să nu reacione&e. Tur$o%itu% era oarte aproape. C#nd u'a a"ea să se

deschidă! Shrie ar i ost distras pentru c#te"a secunde preioase 'iatunci6 atunci -an urma să acione&e.

<mpercepti$i%! %eionă deete%e m#inii drepte! care răspunseră %acomanda creieru%ui. Shrie continua să "or$eascăD

E <mperia%ii ăia6 nu pot trae ca %umea! nu pot pi%ota 'i nu pot %uptanici c#t o ceapă deerată. de mirare că mo' Pa%patine se mai poate da /osdimineaa din pat. Toi sunt ni'te ratai6

B'i%e tur$o%itu%ui se deschiseră. Shrie ridică ochii 'i în aceea'i c%ipă-an #'ni de pe permaton.%ementu% de surpri&ă î% a/ută pentru o c%ipă. <&$uti să a&"#r%e iară'i

$%asteru% din m#na %ui Shrie! dar apoi acesta sări pe e%. F#ini%e cu deetede ier a%e căpitanu%ui îi cuprinseră $ereata. =chii t#năru%ui începură săiasă din or$ite! însă apoi trecu un picior îndărătu% picioare%or ce%ui%a%t 'i%răsturnă pe spate. Shrie nu'i s%ă$i str#nsoarea! a'a că -an că&u o dată cue% 'i ateri&ară întro încăierare în care schim$au %o"ituri de pumni 'i de

picioare.-an i&$i cu pumnu% în partea centra%ă a trunchiu%ui %ui Shrie 'i% au&i

icnind de durere. eete%e din /uru% #tu%ui său î'i s%ă$iră str#nsoarea pentru o c%ipă6 apoi ad"ersaru% îi dădu drumu% 'i încercă săi scoatăochiu%.

=chiu% drept. eetu% mare care apăsa să%$atic %unecă însă chiar însa%i"a %ui Shrie! iar t#năru% întoarse capu% 'i mu'că aidoma unui anima%.inii i se str#nseră pe deetu% căpitanu%ui 'i Shrie ur%ă! c#nd -an îis#rtecă pie%ea 'i carnea de dedesu$t. Core%%ianu% simi ustu% s#ne%ui.

-an proită de distraerea de moment a ce%ui%a%t 'i% %o"i cu enunchiu%de /os în sus su$ cu'ca toracică. P%ăm#nii contra$andistu%ui se o%iră cu un'uierat 'i aeru% ie'i ca un "a% a%$ 'i înepător în aeru% rece a% nopii.

T#năru% se împinse în sus! arunc#ndu% pe Shrie de pe e%. Găr$atu%scăpă pri&a 'i că&u pe spate! ră'chir#nduse. -an se împ%etici spre %ocu%unde au&ise că usese scăpat $%asteru%6 'i deete%e sa%e î% ăsiră.

Shrie se ridicase de/a 'i se îndrepta hotăr#t către e%! c#nd -an sespri/ini întrun enunchi! intindu% cu arma. 4n mod ostentati"! re%ă

2??



intensitatea %a ni"e% maim. E r#ndu% tău sănhei! Shrie! rosti e%.Ce%e c#te"a cu"inte îi dec%an'ară un acces de tuse 'i un u%er de durere

îi arse $ereata ma%tratată! totu'i reu'i să% menină pe căpitan în cătare.Shrie r#se 'i'i încetini înaintarea! dar nu se opri. Se a%a %a "reo 'ase

metri depărtare. E -an! iu%e! rosti e% %inu'itor! mo' Shrie doar %umea cu tine! at#ta

tot. :u "oiam să te predau hutti%or ăia! ce nai$a, >tiai că ai ucis unu% dintreei! $ăiete -utti%or nu %e p%ace asta @ nu! nu! nu %e p%ace dee%. Să 'tii că nu"or înceta de%oc să% caute pe 8N raNo.

E =pre'tete imediat! spuse -an 'i u înro&it să'i audă tremuru% din%as.

P#nă atunci! nu mai împu'case pe nimeni cu s#ne rece. Fai a%es pecine"a pe care% cuno'tea. Putea oare so acăShrie r#n/ii! de parcă iar i putut citi #nduri%e. E -aide! -an. >tii $ine că no să mămpu'ti. :u poi. u sunt aproape

tată% tău.T#năru% c%ătină din cap 'i rep%ică printro "u%aritate huttă at#t de

usturătoare! înc#t căpitanu% ridică din spr#ncene. E 8ai de mine! $ăiete! da ce %im$a/ ur#t ai deprins de c#nd ai p%ecat,

Continua să înainte&e. :umai patru metri îi despăreau pe cei doi. -anstr#nse mai tare $%asteru%! însă constată teriiat că ea"a tremura.

E Să co$or#m 'i să discutăm despre asta! &ise Shrie cu %as scă&ut 'i%ini'titor. :ui "oi ace nici un rău! îmi dau cu"#ntu%.

E Cu"#ntu% tău r#se -an! apoi tu'i. :u mă ace să r#d, Cu"#ntu% tăunu "a%orea&ă nici c#t un scuipat.

E a! cu"#ntu% meu. 4n p%us6 dacă mă împu'ti! $ăiete! nu "ei a%aniciodată ade"ăru% despre părinii tăi. Cine au ost6 cum de ai a/uns pestră&i%e unde team ăsit6

T#năru% î% iă cu pri"irea. E >tii cine au ost ei >tii de ce am ost a$andonat înhii un nod 'i

simi o durere ar&ătoare. Spunemi 'i poate că te %as să trăie'ti.Shrie a/unsese acum aproape în situaia de a înhăa $%asteru%. 4ntre ei

doi distana se redusese %a un metru. -an 'tia că ar i tre$uit să% împu'te!'tia că nu se putea încrede în contra$andist6 totu'i 'o"ăia.

E Spunemi! Shrie, E 4i "oi spune totu%! c#nd îmi dai $%asteru% înapoi. Totu%, Ai cu"#ntu%

2?7



meu.Q4mpu'că%, Acum,R răcni în mintea %ui -an.Cu o re"ărsare de %umină ro'ie! o sa%"ă de $%aster î% %o"i pe arris

Shrie drept în piept. Căpitanu% ridică $rae%e 'i o epresie de teroare 'idurere îi contorsionă trăsături%e. Că&u pe spate ca un $o%o"an! murind

înainte să atină permatonu%.-an î'i pri"i stupeiat m#na. eetu% îi era pe trăaciu% $%asteru%ui! dar

nu% c%intise6 sau nu'i dăduse seamaupă o c%ipă îne%ese că sa%"a "enise dinapoia sa.Se răsuci u%erător! rămas tot întrun enunchi! 'i se tre&i în aa a%tui

$ăr$at! un om! t#năr! de înă%ime mi/%ocie 'i &"e%t. Păru% neru era arintatde ra&e%e %uni%or. 3inea în m#nă un $%aster 'i totu% din ăptura %ui "estea

"#nător de recompense. E ata! pu'tiu%e! sa terminat! spuse e% 'i scoase de %a centură o perechede cătu'e. Scoa%ăte. 8ii cu mine.

Prime%e două sa%"e! î'i aminti -an. % tre$uie să i ost. Fa urmărit p#nă aici! apoi %a a'teptat pe Shrie să mă do$oare! pentru ca să poatăinter"eni 'i pune m#na pe mine.

e parcă iar i citit #nduri%e! "#nătoru% de recompense continuăD E >tiam că mo' Shrie te "a ăsi. -uttii nu au nici o imaine de a ta!

a'a că %am urmărit pe Shrie! iindcă e% practic tea crescut! nui a'a!8N >tiam că te "a aduce în m#na mea.

Q:u,R răcni mintea %ui -an. Q:u acum, :u din nou,Rra încă riid în urma para%i&iei! epui&at 'i rănit după înc%e'tarea cu

Shrie. Toi mu'chii îi ur%au de durere 'i o$osea%ă.8#nătoru% de recompense ăcu un semn cu arma. E Aruncă $%asteru%! pu'tiu%e! a%te% îi tra cu ra&a para%i&antă drept în

cap 'ii ac "ar&ă creierii. -uttii te "or "iu! dar nau pomenit nimic desprestarea ta minta%ă. Aruncă%,

Tremur#nd! -an %ăsă $%asteru% săi cadă dintre deete%e insensi$i%e.<cnind de eort! se că&ni să se ridice! dar picioru% drept îi cedă.

E Picioru%6 mormăi e%. :u pot să mă spri/in pe picioru% drept6 Fa%o"it Shrie.

E a! %am "ă&ut. :u prea proesionist din partea %ui! dar mo' Shrie aost dintotdeauna un indi"id temperamenta%.

8#nătoru% de recompense ăcu un pas înainte 'i adăuăD E = săi întind m#na ca să te a/ut să te ridici. Să nuncerci6

2?H



Cu un ur%et dement! -an se năpusti cu capu% înainte în a$domenu% %ui.<ndi"idu% era mai t#năr dec#t Shrie! mai puternic 'i mai iute dar -an se

%upta ca un ne$un! cu ora născută din disperare pură. :u a"ea nimic de pierdut 'i o 'tia.

8#nătoru% de recompense că&u pe spate cu un striăt de surprindere.

-an se aruncă după e%! %o"indu% cu pumnii. Ce%ă%a%t î'i re"eni din surpri&ă'i% i&$i în t#mp%ă cu ea"a $%asteru%ui.

S#ne%e #'ni 'i se pre%inse în ochiu% st#n a% %ui -anK dar core%%ianu% nui înădui să% încetinească. Se t#rî pe trupu% "#nătoru%ui de recompense ca'i cum acesta ar i ost o %iană din /un%ă 'i% pocni cu runtea în nas. Au&i'i simi carti%a/u% trosnind su$ impact. J$ieretu% ascuit a% ad"ersaru%uirăsună în noapte.

G%estem#nd! "#nătoru% de recompense se %uptă cu -an! %o"indu% înspinare 'i în rinichi cu $%asteru%. Pi%otu% îi prinse $rau% 'ii &dro$ii m#na de permaton! trosc6 trosc. Arma că&u dintre deete%e ce%ui%a%t. -an î% pocnidin nou cu capu% în aă! inor#nd pie%ea runii sa%e care p%esnise.

E :u mă iei, ur%ă core%%ianu%! %o"indu% repetat cu capu%.Cu un striăt de teroare! "#nătoru% de recompense împinse cu toată ora

în sus! arunc#ndu% pe t#năr de pe e%.-an că&u! încercă să se rostoo%ească 'i se opri în perete%e structurii

care adăpostea tur$o%itu%. Cu chipu% transormat întro mască hidoasă! cunasu% 'i $u&e%e sparte! "#nătoru% de recompense se năpusti după e% cu o pri"ire ucia'ă.

Pi%otu% a'teptă p#nă în u%tima secundă! apoi se eri. C#nd ad"ersaru%trecu pe %#nă e%! se propu%să cu toată reutatea în umăru% %ui.

Capu% "#nătoru%ui de recompense %o"i structura de piatră cu un trosnetcare păru că răsună în noaptea înheată.

Găr$atu% &"#cni! se înmuie! apoi %unecă în /osu% perete%ui 'i rămase inert pe permaton.

C%ătin#nduse! mu'c#ndu'i $u&a inerioară 'i înhiind $i%a care i seridicase în #t%e/! -an se împ%etici în picioare 'i se apropie de e%. 4i atinsecarotida cu două deete 'i se asiură că "#nătoru% de recompense era %a e%de mort ca arris Shrie! care &ăcea ră'chirat! c#i"a metrii mai departe!i#nd %uni%e emene cu ochi stic%o'i 'i oi.

-an se %ăsă %a r#ndu% %ui să %unece în /osu% perete%ui 'i rămase în 'e&ut!

cu capu% rotinduse! siminduse o$osit 'i ata să "omite. 4ncepu să tremuredin tot corpu% 'i cri&a dură aproape un minut.

2?9



Tre$uie să mă adun! î'i spuse ca prin ceaă. Tre$uie să mă #ndesc. Sămă #ndesc6

Se ridică încet în picioare 'i se c%ătină iară'i spre "#nătoru% derecompense. ămase %ocu%ui 'i% pri"i. ra cam de statura %ui 'i a"ea deasemenea păr 'aten. Ce"a mai închis %a cu%oare dec#t a% %ui -an! dar poate

că amănuntu% ace%a a"ea să treacă neo$ser"at.ăsu%area core%%ianu%ui în%orii a%$urie! în timp ce scoase ci&me%e

$ăr$atu%ui 'i %e încă%ă. 4ncet! metodic! porni apoi să% de&$race.Peste cinci minute! -an se împ%eticea îm$răcat în haine%e "#nătoru%ui de

recompense. Str#m$#nduse! porni să traă pe cada"ru proprii%e sa%e"e'minte6 sa%opeta cenu'ie 'i u&ată de pi%ot! /acheta scoro/ită din pie%e de'op#r%ă! ci&me%e6 Puse $%asteru% "#nătoru%ui de recompense în tocu% %ui.

4n ce%e din urmă! %uă un pumn de credite 'i toate <uri%e sa%e a%se 'i %eintroduse în $u&unaru% interior a% $ăr$atu%ui! etan'#ndu% după aceea curi/ă! încheie 'i /acheta.

Gă%ă$ăninduse nesiur! -an porni în căutarea $%asteru%ui %ui Shrie. 4%ăsi 'i re"eni %a trupu% "#nătoru%ui de recompense. Cu o rimasă pe chip! î%re%ă %a intensitate maimă! inti! apoi! întorc#nd capu% întro parte! trasedirect în aa cada"ru%ui. C#nd se si%i să pri"ească re&u%tatu%! mortu% nu maia"ea chip6 'i nici ochi.

Sau retine6-an se îndepărtă c#i"a metri 'i "ărsă mu%t 'i chinuitor. #ndu% %a c#t î%

costase pr#n&u% ace%a î% ăcu să "omite 'i mai mu%t6<cnind din cau&a eortu%ui! apucă %e'u% de su$suori 'i% trase peste

permaton! %a e% cum Shrie î% trăsese pe e%. Se dep%asă cu spate%e! încet! precaut! p#nă a/unse din nou %#nă puu% de aera/ peste care sărise.

Se uită în /os! apoi î'i eri pri"irea iute! %upt#nduse cu ameea%a. Puu%era oarte! oarte ad#nc.

ostoo%i trupu% p#nă %a marinea deschiderii! după care î% împinse $rusc 'i puternic cu am$e%e $rae peste $u&a puu%ui! să se rostoo%ească îno%.

:u pri"i cada"ru% că&#nd. Cu pa'i 'chiopătai! t#r#'răpi'! re"eni %aShrie 'i puse $%asteru% între deete%e inerte a%e căpitanu%ui. upă aceea!apăsă $utonu% 'i chemă tur$o%itu%.

C#nd u'i%e se deschiseră! u c#t pe aici să se pră$u'ească în ca$ina

%uminată.Tur$o%itu% porni în /os 'i -an rămase în picioare! c%ătin#nduse!

270



in#nduse cu am$e%e m#ini de perei. Tre$uia să se străduiască dinrăsputeri ca să nu %e'ine.

usese o noapte %ună.

PIL*0 ! RNA'TR-an So%o stătea neînsoit în %oata animată de cadei adunai pe

p%atorma de aso%i&are de pe terasa Coruscantu%ui. u%eru% str#ns a% noiisa%e uniorme îi rodea pie%ea #tu%ui! dar re&ista tentaiei de a% %ări. acă proceda a'a! sar i putut să% mototo%ească 'i -an dorea să arate perect.

e /ur împre/uru% său! cadeii se îm$răi'au 'i se sărutau %a despărire cumem$rii ami%ii%or %or. oar c#i"a erau sinuri! ca e%. -an scană mu%imea'i o$ser"ă %a c#i"a metri mai înco%o un $ăiat cu pie%e oache'ă! care păreacă nu are nici o rudă! iar în partea opusă a p%atormei "ă&u o t#nără cu păru%tăiat scurt! mi%ităre'te! tot neînsoită.

Totu'i ma/oritatea cadei%or a"eau tai! mame! rai 'i surori! $unici!unchi 'i mătu'i! care "eniseră să asiste %a c%ipa de trium. -an simi un "a%de sinurătate. % era mai "#rstnic dec#t toi cei%a%i 'i asta î% deose$ea o

dată în p%us.ar! ce nai$a6 Sunt aici. Am reu'it,Transportoru% <mperatoru% îi a'tepta pe p%atormă 'i în scurt timp! cadeii

271



a"eau să se îm$arce pentru că%ătoria spre Carida! p%aneta de instruiremi%itară a <mperiu%ui. -an sur#se puin! studiindui %inia u&e%a/u%ui 'iaripioara dorsa%ă supradimensionată. = cor"etă core%%iană. C#t de potri"it6

Se uită din nou spre mu%ime! cercetător! 'i $rusc î'i dădu seama că

sperase să "adă un anume căp'or ro'uauriu printre cei care "eniseră să'iconducă apropiaiiK e'ti un idiot! So%o. ea%mente idiot. oar nu teaia'teptat întrade"ăr ca ea să apară! nu A p%ecat de mu%t,

:u! decise -an! întrade"ăr nu se a'teptase ca Gria să apară. Chiar poatecă în ad#ncu% su%etu%ui sperase că ata "a "eni6

=tă. eI%anna o$i'nuia săi cite&e un "echi pro"er$ Iooiee! ce"acare în $a&ică se traducea aproimati" prin Gucuria neînsoită de tristee

este îndoie%nică.eI%anna6acă %ar i putut "edea acum6 -an 'io reaminti @ si%ueta îna%tă 'i

%ăoasă! nasu% neru 'i $orcănat! ochii micui 'i sc#nteietori! aproapeascun'i su$ smocuri de $%ană $runcenu'ie. >tia că ea ar i ost oartem#ndră a&i. Pentru un moment! u at#t de rea%ă! înc#t aproape că 'io putuimaina! aproape căi putu au&i m#r#ituri%e 'i mormăituri%e! c#nd îi spuneac#t de m#ndră o ăcuse! iar i &$#r%it păru%! ca să arate ciuu%it în mod

atrăător.T#năru% sur#se înaintea #ndu%ui. Am reu'it! eI%anna! se adresă e%

imainii. Bităte %a mine. Tu e'ti ami%ia mea! sinura mea ami%ie! a'a căicorect ca tu să ii a&i aici! chiar dacă ei'ti doar în memoria mea6

>i Gria6ecunoa'te! So%o! încă mai ii %a ea. 4ncă te mai uii după ea 'i speri săi

au&i sunetu% pa'i%or! sunetu% %asu%ui. Tre$uie să treci peste asta! omu%e6C%ătină din cap! ca 'i cum ar i putut a%una imainea Griei cu aceea'i

u'urină cu care o ape%ase pe a eI%annei. = purta totu'i pe Gria %a $ordu%<mperatoru%ui! %a e% de c%ar ca 'i cum ea ar i ost aici! mer#nd a%ături dee%. <ndierent c#t ar i încercat! no putea uita.

A%t pro"er$ Iooiee a% eI%annei îi reapăru în minteD Femoria $unăeste în ace%a'i timp o $inecu"#ntare 'i un $%estem6

C#tă dreptate ai! eI%anna.-an î'i mută centru% de reutate 'i ioru% de durere din picioru% drept îi

reaminti %upta dusă cu două nopi în urmă. T#năru% răsu%ă ad#nc. stemort! eI%anna! #ndi e%. Bcia'u% tău este mort. Sunt con"ins că te poi

272



odihni mai u'or! 'tiind asta6Bn oier imperia% trecea acum prin mu%ime. C#nd a/unse în dreptu% %ui

-an! se opri 'i% pri"i cu atenie. E :ume%e tău! cadet-an %uă $rusc po&iia de drepi.

E Cadet -an So%o! domnu%e %ocotenent, E Ai uitat cum să sa%ui! cadet So%o E :u! domnu%e %ocotenent, spuse -an 'i oeri sa%utu% său ce% mai $un.=ieru% îi cercetă chipu%. E Cadet So%o! ce sa înt#mp%at cu aa taPentru o c%ipă! t#năru% u ispitit săi spună că se %o"ise de u'ă! dar apoi

decise că ade"ăru% repre&enta pro$a$i% răspunsu% ce% mai $un.

E Am ost imp%icat întro dispută! domnu%e %ocotenent. E Serios :u mia' i dat seama! ăcu sarcastic %ocotenentu%. Care aost moti"u% disputei! cadet So%o

-an #ndi rapid. E =ponentu% meu a insu%tat %ota <mperia%ă! domnu%e %ocotenent.;a urma urme%or! era ade"ărat. =ieru% ridică o spr#nceană. E Chiar a'a! cadet So%o A ost oarte6 puin îne%ept6 din partea %ui.

<ai ap%icat o corecie &dra"ănă pentru %ipsa de respect

-an î'i aminti %a timp să încu"iine&e din cap. E a! domnu%e %ocotenent. 8ă asiur că nu "a mai &ice niciodată ce"a

insu%tător %a adresa ore%or imperia%e. E oarte $ine! cadet So%o.;ocotenentu% sur#se 'i se îndepărtă! pornind mai departe.T#năru% respiră pre%un 'i u'urat. Prin asta am trecut,Peste p%atorma de aso%i&are răsună %asu% amp%iicat a% unui su$oier

care anună de %#nă %ocotenentD E Cadei imperia%i, A%iniai"ă în 'iruri,Pentru o secundă domni o conu&ie enera%ă! apoi cadeii se a%iniară. E 8ă "ei îm$arca în transportor! conorm 'iruri%or. :u "or$ii în ront

'i nu t#r'#ii picioare%e.Se %ăsă tăcere. -an se a%a în 'iru% +. Stătu c#t de drept putea! ără să

pri"ească nici %a st#na! nici %a dreapta! a'tept#nd ordinu% de îm$arcare.<mnu% de %uptă a% %otei <mperia%e începu să se audă pe unda%.

E >iru% 1, Far', E >iru% 2, Far',

27*



E >iru% *, Far',<ncitarea î% stră$ătu pe -an! c#nt#ndui în s#ne. Astai, Astai ceea ce

am a'teptat toată "iaa6 E >iru% +, Far', răcni su$oieru%.-an se întoarse mi%ităros spre dreapta 'i% urmă pe ce% din aa sa! spre

<mperator. Pe c#nd măr'ă%uia! î'i înădui un sur#s impercepti$i%.A&i începe! #ndi e%. 4ncepe ade"ărata mea "iaă.4'i imaină ochii eI%annei 'i a Griei. >i e%e &#m$eau.A/uns pe rampă! -an inspiră pround! cu tipu% de răsu%are pe care un

nounăscut o trae în p%ăm#ni pentru a scoate primu% său ipăt! primu%striăt prin care anună Sunt aici, Ascu%taimă! sunt 8<B,

-an So%o se simea ca un nounăscut. Trecutu% întunecat i se rostoo%i

de pe umeri 'i doar "iitoru% %uminos se întindea în aă.Făr'ă%ui înainte 'i nu pri"i în urmă.

S)âr%it.

C#prins

27+



Cartea aceasta se dedică prietenei mele, Thia Rose. ...............................4

Când aveam doisprezece ani, ne-am jurat că vom rămâne cele mai bunetovarăşe… ................................................................................................4

i, după mai mul!i ani decât ne-ar plăcea să le !inem socoteală, continuăm

să "im prietene...........................................................................................4

#$%&'(#R) *%R+#T.............................................................................

%R%C/& )0/$T%R/&/'....................................................................1

2'$) 3&)$'#)......................................................................................5

#$%&'(#R) *%R+#T...........................................................................6

R(7%#')&) 8'R%9)''&%R...............................................................:;<) #&9)R## ' =#<%'....................................................................65>

R)2)&#+''............................................................................................ 6>1

<')R9/T ' R)0$'T.....................................................................65

R8#$ 7/, <#R#9'$?......................................................................6;6

2'T)(# 9) )2#9#R)..........................................................................6:5

T%0%R'#..............................................................................................6@1

=T%#RC)R) <) C%R)&&'#...............................................................5:

<) C%R/$C#T, = #9AC ' =#<%'..............................................>4

)<'&%0 - R)#T)R).........................................................................;6

$"ârşit.....................................................................................................;4

Cuprins..................................................................................................;4

275



Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	smuda73
View:	242 times
Download:	0 times

13. a.C. Crispin - Capcana Paradisului [v.1.0]

Documents