12904550-ILIE-TORSAN-Investigatie-Criptologica.doc

8/16/2019 12904550-ILIE-TORSAN-Investigatie-Criptologica.doc

http://slidepdf.com/reader/full/12904550-ilie-torsan-investigatie-criptologicadoc 1/60

ILIE TORSAN

MIHAI EMINESCU

NVEST GAŢ E CR PTOLOG CĂ

Bucure tiș

2007



Simple gânduri

Autorul, generalul matematician Ilie Torsan, mă invită să scriu câteva rânduri

despre noua sa exegeză eminesciană.

M-am întrebat: ce să scriu eu, doar un iubitor al oetului, dar ignorant în tiin eleș ț

labirintice ale matematicilor !

"rând totu i să-i răspund, am purces la o #investiga ie# a memoriei mele a$ective.ș ț

%e la %an Toma %ulciu, prietenul eminesco$il, cu studii de %rept Musulman iș

patalamale ob inute în &rient am a$lat, acum mai bine de trei lustri de via ă, că $unc ia deț ț ț

# secretar particular# pe care a îndeplinit-o la 'erlin studentul Mi(ai )minescu, în anii

*+ *+/, la $ăcătorii de istorie T(eodor 0osetti i, mai apoi, la 1icolae 2retzulescu ar ș

$i ec(ivalentă, astăzi, în lumea diploma ilor cu o pro$esie ce nu este la îndemâna oricui:ț

cifrator . %an Toma %ulciu îmi releva ast$el o nouă $a etă a diamantului, a inegalabiluluiț

)minescu.

Tot # din vina# acestuia aveam să-l cunosc personal pe pro$esorul Ilie Torsan, osomitate, pentru care 3riptologia a $ost pro$esie i a rămas pasiune i $ilie. 4nora,ș ș

neîn elegându-l, s-o spunem desc(is, părându-li-se manie.ț

5ntr-una din agapele noastre, în trei, i-am sugerat domnului pro$esor Ilie Torsan să

înceapă o cercetare apro$undată versului eminescian, prin metode speci$ice 3riptologiei,

tiind că oetul a cunoscut tainele meseriei de ci$rator i, în ciuda aparen elor,ș ș ț

matematica nu i-a $ost o necunoscută 6 manuscrisele păstrate la Academiei demonstrând

preocupările lui )minescu pentru calculele aritmetice7.

Astăzi, neastâmpărul min ii domniei sale a dat rod bogat.ț

eriodic primeam, i sper să mai primesc, aduse de po ta ul nostru 3onstantin,ș ș ș

voluminoase plicuri cu #$ructele găselni elor torsaniene#, a căror lectură mi se păreaț

adesea de nepriceput pentru mintea mea surprinsă de o ast$el de cercetare a lui

)minescu.



3u acordul domnului pro$esorului Ilie Torsan, am transmis i altora, spre luareș

aminte i, eventual, spre publicare, neobi nuitele incursiuni în opera 8ănditorului. 4neleș ș

reac ii negative, ceea ce nu-i rău, dar exprimate cam neortodox, $ără argumente, mi-auț

amintit o lectură mai vec(e, despre via a #ne$ardată# a unor personalită i politice iț ț ș

culturale din anii 9 ai secolului ;;. )ste vorba de volumul #5n (alat i papuci#, apărutș

la 'ucure ti, la )ditura "remea, în anul *<99. entru plăcerea cunoscătorilor biblio$iliș

mai precizez: coperta căr ii are o gra$ie inspirată, crea ie a lui I. Anestin= op-ul are peț ț

pagina de titlu semnătura ologra$ă a lui 1. 'usuioc, un biblio$il ce a avut o bibliotecă de

excep ie, #valori$icată# însă nedrept de urma i.ț ș

Iată i pasa>ul din carte la care $ac re$erire:ș

# 5n a$ară de sparang(el, spirit i $lorile?de stil 6pe cele naturale le cultivăș

domnul Iorga la "ăleni7, domnul "aida mai cultivă?pe poe i. 3ând nu cite te peț ș

@c(iller, sau pe 8oet(e poe ii săi $avori i domnul "aida "oevod se străduie te săț ț ș

citească pe '. 'r?z..nu, ale cărui poezii din #1od ars# i-au dat mult de $urcă primului

ministru. Tânărul poet era i e$ de cabinet la Interne. i cum cineva se minuna căș ș Ș

domnul "aida poate ine pe lângă domnia sa asemenea? e$i năstru nici, ministrul deț ș ș

interne replica:

- @eniore, ce să $ac? )ste drept că am cetit versurile i n-am priceput nimic.ș

Mi-am zis: #să tii că m-am ramolit#. Am citit apoi alte lucruri i le-amș ș

priceput. Atunci m-am cam încurcat. %e aceea, cum vine în audien ă cineva laț

mine, îl întreb de la u ă:ș

- #%-ta ai citit ! Ai priceput ! i to i răspund: #n-am priceput nici noi, nimic#.Ș ț

ei, dar dacă nu-i decât un răspuns de polite ă, să-mi $acă mie plăcere! %acăț

într-adevăr este ceva de capul e$ului de cabinet ! %acă, mâine, poimâineș

a>unge ceva ! "ezi ! %e-asta nu-l dau a$ară. i nici nu-i cat?nod în papurăȘ

autorului lui Nod Ars !”

ersona>ul invocat este politicianul Alex. "aida-"oievod, $ost ministru i prim-ș

ministru, i atitudinea sa $a ă de tânărul său e$ de cabinet, poet avangardist, pe atunci,ș ț ș

autor a două volume de poezie, ce se vând în prezent la cote ridicate în licita ii: #1od ars#ț

i #Băvor $ermecat#. Astăzi, nonagenar, $ostul secretar-poet este reputatul critic de artă,ș

brâncu olog de talie interna ională, $iloso$ul 'arbu 'rezeanu.ș ț

9



Am dorit să o$er lectura acestei # parabole#, să-i zicem, pentru a solicita răbdare

din partea unor voci, pu ine, ce-i drept, care citind # desci$rările avangardiste# aleț

criptologului Ilie Torsan s-au grăbit să le >udece nedrept. Timpul va decide dacă #Băvorul

$ermecat# desc(is de #dezlegătorul# Ilie Torsan va con$irma biblica valoare a operei

eminesciene.

Ion 3. 0ogo>anu

/



Cuânt !n"inte

4rmătoarele două întâmplări ne-au determinat să întreprindem acest demers: în

primul rând este vorba de numeroasele domenii în care se întâlnesc şirurile lui Fibonacci,

iar în al doilea rând sunt cercetările psi(ologului australian %avid I. &ates re$eritoare la

„Reverse Speach” 6vorbirea inversată7.

1u vom prezenta detaliat aceste întâmplări, dar unele precizări sunt necesare.

Ceonardo isano Dibonacci 6**E */7, s-a născut în Italia dar educat în

1ordul A$ricii, unde tatăl său era o$iFer vamal.

A călătorit în Algeria, )gipt, @iria, 8recia, a învăFat limba Gi aritmetica arabă,

devenind cel mai mare matematician pe care l-a dat &ccidentul creGtin până în secolul al

*+-lea.5n * a publicat în Italia un tratat de matematică cu titlul HCiber abaci#, tratat

care conFine aproape toată in$ormaFia acelui timp re$eritoare la aritmetică Gi algebră, Gi

care a avut un rol important pe parcursul următoarelor secole în dezvoltarea matematicii

în )uropa.

)ste cunoscut ca unul dintre primii care a introdus ci$rele arabe în )uropa, a

înlocuit numerele cu literele pentru a da un caracter general demonstraFiilor sale, Gi $apt

remarcabil pentru acele timpuri, a recurs la a>utorul algebrei pentru a rezolva probleme degeometrie.

4na dintre problemele discutate de el în HCiber abaci# a $ost aGa numita

Hproblema iepurilor#, având următorul enunF: #Die dată o perec(e de iepuri. @e Gtie că

$iecare perec(e de iepuri produce în $iecare lună o nouă perec(e de iepuri, care la rândul

său devine productivă la vârsta de o lună. @ă se determine câte perec(i de iepuri vor $i

după Hn# luni#.

1otăm cu A 6n7 numărul de perec(i de iepuri după Hn# luni. 1umărul de perec(i

de iepuri după 6n*7 luni, notat cu A 6n*7, va $i numărul de perec(i la luna Hn#, adică

A 6n7, plus numărul de iepuri nou născuFi. 3um iepurii se nasc din perec(i de iepuri cu

vârsta mai mare de o lună, iepurii nou născuFi vor $i A 6n-*7 perec(i.

0ezultă deci relaFia:

A 6n*7 J A 6n7 A 6n-*7

E



5n condiFiile în care A 6o7 J Gi A 6*7 J *

@e obFine ast$el, din relaFia de mai sus, Girul numeric,

, *, *, , 9, E, +, *9, *, 9/, EE, +<, ...

numit # irul lui Dibonacci#.Ș

5n general, având date două numere Ha# Gi Hb#, Girul

a, b, 6a b7, 6a b7, 6a 9b7, ...

de$init prin recurenFă în care $iecare termen, începând cu al treilea, este egal cu suma

celor doi termeni precedenFi, se numeGte Gir de tip Dibonacci, sau de tip D.

Cimita raportului a doi termeni consecutivi ai acestui Gir este egală cu celebrul

Hnumăr de aur#.

entru a J b J * se obFine Girul lui Dibonacci.&rice secvenFă $ormată din cel puFin trei termeni consecutivi dintr-un Gir de tip D,

se numeGte secvenţă fibonaciană.

%e-a lungul istoriei, mulFi oameni de GtiinFă, matematicieni, $izicieni, biologi, etc.

s-au preocupat de Girurile lui Dibonacci, găsindu-le numeroase aplicaFii, descoperind în

acelaGi timp prezenFa lor numeroasă în natură.

Dără a intra în detalii, vom prezenta câteva exemple.

5n matematică, Girurile de tip D. se $olosesc la generarea numerelor pseudoaleatoare, în metodele de optimizare, în procesele complexe de proiectare a

calculatoarelor etc.

5n natura, prezenFa numerelor care aparFin Girurilor de tip D. este numeroasă. Multe

plante au aran>amentul $runzelor dispus după o secvenFă $ibonaciană, în >urul tulpinei.

Anumite conuri de pin respectă o dispunere dată de numerele lui Dibonacci, iar secvenFa

$ibonaciană, 9/, EE, +< se întâlneGte în aGezarea seminFelor de $loarea soarelui.

1umărul petalelor $lorilor este, cel mai $recvent, un număr al Girului lui Dibonacci=

irisul Gi crinul au câte 9 petale, tranda$irul sălbatic, viorelele, lalelele au E petale,

margaretele pot avea cel mai $recvent 9/ sau * de petale.

%ar exemple se întâlnesc Gi în structurarea corpului uman.

Mâna are E degete, $iecare deget are 9 $alange separate prin înc(eieturi= aceste

numere $ormează secvenFa de tip D.: , 9, E. 5n medie, dimensiunile $alangelor sunt de:

K



cm., 9 cm., E cm., în continuarea lor este un os al palmei care are în medie + cm., apare

ast$el secvenFa $ibonaciană: , 9, E, +.

)xemple se întâlnesc Gi în literatură.

5n cartea sa HInvenFie Gi descoperire# din *<+<, @olomon Marcus, re$erindu-se la

povestea H3inci pâini# a lui I. 3reangă, subliniază că relatarea este o structură

$ibonaciană, 3reangă alegând cu mult discernământ numerele puse în >oc= un om, încă un

om, două pâini, trei pâini, cinci lei, numere care $ormează secvenFa $ibonaciană: *, *, ,

9, E.

%eoarece demersul nostru se re$eră la )minescu Gi poeziile sale, să punctăm

câteva exemple Gi din acest spaFiu.

1umele poetului MIAI )MI1)@34, conFine *9 litere, primul cuvânt are E

litere, al doilea + litere, toate aceste numere aparFin Girului lui Dibonacci Gi ele $ormeazăsecvenFa $ibonaciană, E, +, *9. @uma rangurilor din al$abet ale celor + litere este egală cu

+<, care este al unsprezecelea termen din Girul lui Dibonacci.

5n cartea H)minescu, >ocul ci$relor Gi al întâmplării# E, prin numeroase

exemple, am arătat că numărul *9, care aparFine Girului lui Dibonacci, este Hnumărul

caracteristic# al poetului.

5n poezia, HMănuGa 6după Dr. @c(iller7#, relatarea intrării în arenă a combinaFiilor

are o structură $ibonaciană. 5n al Gaselea vers apare un leu, în al **-lea vers apare untigru, iar în al *-lea vers apar doi leoparzi, numere care $ormează secvenFa $ibonaciană:

*, *, ??

0e$eritor la studiile psi(ologului australian, $acem următoarele precizări:

)l a pornit de la următoarele ipoteze, sau constatări:

- rocesul comunicării prin viu grai al omului are două $uncFii Gi moduri

complementare. Modul desc(is este acela al vorbirii directe Gi el este sub controlul

conGtientului. Modul acoperit este Hvorbirea inversă# Gi el nu se a$lă sub controlul

conGtientului. Modul acoperit apare simultan cu modul desc(is al vorbirii Gi este alcătuit

din inversul sunetelor vorbirii directe.

- 3ele două moduri ale vorbirii sunt dependente Gi $ormează o parte unitară a

comunicării umane. 4n mod nu poate $i complet înFeles $ără a studia Gi celălalt mod. 5n



dinamica comunicării, ambele moduri dezvăluie psi(icul unei persoane, combinând

conGtientul cu subconGtientul.

%ispunând de înregistrările lucrărilor de poziFie, cuvântărilor interviurilor unor

persoane Gi analizând inversele acestor înregistrări, autorul prezintă numeroase exemple

de secvenFe 6sau mesa>e7 din domeniul Hvorbirii inversate#.

Ast$el, numele de cod 6deci secret7 al acFiunii preconizate împotriva IraLului

H%)@)0T D&;# 6"ulpea deGertului7 este descoperit, prin metoda de mai sus, analizând

comentariul $ăcut de către $ostul e$ al comisiei de experFi ai &14 @cott 0itter cuș

ocazia expulzării lui din IraL.

3ombinând $recventa apariFie a numerelor din şirul lui Fibonacci, în cele mai

diverse domenii, cu experimentul psi(ologului australian, am analizat *9 poezii

eminesciene, punând în evidenFă o serie de cuvinte Gi expresii disimulate în textele

acestora, exclusiv prin intermediul unor secvenFe $ibonaciene. Aceste cuvinte Gi expresii,

cel puFin parFial, Gi acceptând experimentele lui %avid &ates, ar putea $i rodul unor

preocupări, $rământări sau stări su$leteGti ale poetului, cu precădere din perioadaelaborării poeziilor respective.

1u este exclus $aptul ca, aceste cuvinte Gi expresii să $ie simple întâmplări sau

coincidenFe, sau, cel puFin parFial, ele să $ie consecinFe ale structurii statistice speci$ică

limbii române.

e lângă poezii sunt analizate Gi unele texte cu re$erire directă la )minescu.

Important de reFinut este $aptul că, au $ost evidenFiate numai cuvintele Gi

expresiile care s-au obFinut cu a>utorul unor secvenFe $ibonaciene.

Aceste cuvinte Gi expresii vor $i evidenFiate prin următorul tip de nota ie, numităț

succesiune sau structură=

3 6/7 ) 6/7 T 6+7 A 6*7 T 67 )

în care literele din succesiune $ormează cuvântul 3)TAT), iar numerele din paranteze

reprezintă numărul literelor din textul analizat care separă literele din succesiune, aceste

+



numere $ormând întotdeauna o secvenFă $iboniciană. 5n acest exemplu secvenFa este: /, /,

+, *, .

Citerele textelor analizate au $ost numerotate, începând cu prima literă Gi au $ost

parcurse circular, adică după ultima lor literă s-a trecut din nou la prima literă,

parcurgerea textelor $acându-se în ambele sensuri, adică spre dreapta sau spre stânga.

5n unele cazuri am $olosit substituFia dată de al$abetul normal ordonat Gi rangurile

literelor în această ordonare, adică:

A ' 3 ... N 0 ... B

* 9 ... *K * *+ ... K

%acă la rangurile din al$abet ale literelor care compun o anumită expresie, le

adunăm numerele dintr-o secvenFă, numită Hc(eie#, se obFine o secvenFă numerică Gi dacă

numerele acesteia le substituim cu literele care au aceste numere drept ranguri în al$abet,atunci din expresia iniFială rezultă o altă expresie. @punem că expresia iniFială a $ost

desci$rată cu substituFia dată de al$abetul normal ordonat, $olosind Hc(eia# respectivă.

Ast$el, din cuvântul "I1)0I, $olosind c(eia 6-K, K, -<, *, -<, -/7 se obFine,

" I 1 ) 0 I

-K K -< * -< -/

& ) B I )

%upă cum se observă am $olosit o scriere prescurtată în care am notat expresia

iniFială Gi $inală, $ără a mai preciza rangurile literelor lor, Gi c(eia $olosită.

Mai precizăm că, pentru toate poeziile, analiza începe cu titlul, căutându-se

eventualele in$ormaFii disimulate în el.

%emersul nostru se înc(eie cu analiza textului scrisorii lui )minescu, din Iunie

*++9, adresată lui Maiorescu.

<



O c"rte cu ### enigme$

5n decembrie *++9, iese, la )ditura @ocec et 3omp., 'ucureGti, volumul Hoesii#

de Mi(ai )minescu, editor, Titu Maiorescu.

5n cartea sa HMoartea antumă a lui )minescu#, )d. 3artier, , 1. 8eorgescu,

re$erindu-se la lucrarea sus citată scrie, printre altele, următoarele:

- H@-a remarcat că Titu Maiorescu a aran>at poeziile într-un anumit $el, nu în

ordinea cronologică a apariFiei lor în reviste, nici în ordinea cronologică a creării lor de

către )minescu, nici strict tematic ci după alte criterii.#

Oi mai departe:

- H%acă acest volum conFine o parolă ..., atunci parola se a$lă aici, în succesiunea:

%&I1P MAI AM 41 @I1840 %&0 - "A0IA1TP ACTP "A0IA1TP - ACTP"A0IA1TP )I8&1II 3PCI1 @T0I8&II#.

3ele câteva mesa>e care pot $i deduse, din această succesiune de titluri, vin parcă

să probeze a$irmaFiile de mai sus ale lui 1. 8eorgescu.

Ast$el avem:

- putem considera că poezia HMai am un singur dor# apare de patru ori, această

$ormă plus trei variante. Atunci din al /-lea cuvânt al titlului, extragem / litere după

următoarea sc(emă, I 6*7 8 6*7 0 6*7 &, rezultând secvenFa, I80&.5n al /-lea cuvânt, litera I este precedată de @, cu rangul din al$abet *<, suma

ci$relor sale este egală cu *.

Citera 8 este precedată de 1 având rangul */, iar di$erenFa ci$relor sale este 9.

Citera 0 este precedată de 4 care are rangul *, suma ci$relor sale este egală cu 9. 4ltima

literă din secvenFa de mai sus, adică & se a$lă în cuvântul %&0, precedată de %, cu rangul

/ si 0 cu rangul *+, suma ci$relor sale este egală cu <, iar di$erenFa <-/ J E.

%eci, prin alternanFă Hsuma di$erenFa# am obFinut numerele: *, 9, 9, E, pe care

le adunăm la rangurile din al$abet ale literelor din secvenFa de mai sus, Gi rezultatul îl

desci$răm cu substituFia dată de al$abetul normal ordonat. %eci:

I 8 0 &

* 9 9 E

@ Q 4 T

*



%eci, în titlul acestei poezii, în al patrulea cuvânt, litera I se substituie cu @, litera

8 cu Q, litera 0 cu 4 Gi litera &, din al cincilea cuvânt cu T.

%acă, din rangul primei litere a titlului scădem numărul /, cu care am pornit

algoritmul, obFinem, *9 / J < care este rangul literei I, cu care-l vom substitui pe M.

3u aceste modi$icări, titlul poeziei devine:

I A I A M 4 1 @ @ 1 Q 4 4 % T 0

care, prin anagramare, conduce la expresia: HAI 41 %4OMA1 Q40I@T#.

@e Gtie că >urist a $ost Maiorescu.

- %in titlurile celor cinci poezii 6excludem titlurile variantelor7, în ordinea

prezentată de 1. 8eorgescu, extragem câte două litere din $iecare Gi anume, literele care

în aceste titluri ocupă locurile, *, *, *9, *9, */. %eci, din primul titlu primele douălitere etc. &bFinem ast$el secvenFa: % & M A ) I 3 C @ I.

Anul de graFie este *++9, suma ci$relor sale este , din care reFinem ci$ra

semni$icativă, adică pe . rima Gi ultima ci$ră a anului $ormează numărul *9 care

aparFine Girului lui Dibonacci.

1umerele Gi *9 le $olosim ast$el: la rangul din al$abet al primei Gi a treia literă

de la s$ârGitul secvenFei de mai sus le adunăm numărul Gi rezultatul îl desci$răm cu

substituFia dată de al$abetul normal ordonat. %eci:% & M A ) I 3 C @ I

% & M A ) I 3 1 @ 2

secvenFa $inală, prin anagramare, conduce la numele, MA3)%&1@2I cel care, în anul de

graFie *++9, într-o epigramă devenită Hcelebră#, traducerea în versuri Hboală gravă# care

l-a atins pe poet, prin nebunie, contribuind la îndepărtarea din presa românească a lui

)minescu.

- @ă considerăm următoarea ordonare a titlurilor celor cinci poezii= )pigonii

3ălin @trigoii Mai am un singur dor %oină, care corespunde ordinei în care au $ost

tipărite.

**



%in $iecare titlu, din ordonarea de mai sus, extragem câte o literă, con$orm cu

următoarea sc(emă, * 9 * 6deci din primul titlu, prima literă etc.7 Gi obFinem secvenFa,

) A 0 M &, din care prin anagramare rezultă cuvântul M&A0).

Toate aceste Hmesa>e# au legătură cu evenimentele care s-au derulat în *++9 în

legătură directă cu )minescu.

Tot în cartea sus-citată, 1. 8eorgescu, analizând Hre$aFa la ediFia dintâi#, text

scris de Titu Maiorescu, constată că H3ele patru paragra$e ale acestei pre$eFe propun Gi o

simetrie ci$rică interesantă privind numărul de cuvinte#, prezentând cele constatate. 5n

$inalul acestei analize, autorul sus-citat, scrie că HAceste relaFii simetrice au ciudăFeniile

lor, Gi atestă, încă odată, că actele Gi mărturiile privind viaFa târzie a lui )minescu 6darea

lui a$ară din presă, mai ales declararea publică a bolii psi(ice etc.7 sunt învăluite într-un

mister $abricat.#5n al treilea paragra$ al acestei pre$eFe sunt citate de Maiorescu opt poezii

eminesciene Hcele mai vec(i#, aceste poezii Gi ordinea lor în ediFie sunt următoarele:

*E. "enere Gi Madonă

9. Mortua estR

E. )gipetul

/. 1oaptea

9. 5nger de pază9<. 5mpărat Gi proletar

. 0ugăciunea unui dac

<. 5nger Gi demon

@urprinde, după cum observă 1. 8eorgescu, includerea în rândul Hcelor mai

vec(i# poezii a H0ugăciunii unui dac#, publicată în *+<.

%acă Hsimetria ci$rică# semnalată de 1. 8eorgescu este întâmplătoare sau nu, este

greu de stabilit, cert este $aptul că, analiza detaliată a acestui text, pune în evidenFă Gi alte

Hsimetrii interesante#, care ar putea $ace parte din acel Hmister $abricat# privind viaFa

târzie a lui )minescu.

@ă considerăm substituFia $ormată din al$abetul normal ordonat Gi rangurile

literelor în această ordonare, adică:

*



A ' 3 ... N 0 ... B

* 9 ... *K * *+ ... K

Gi să ne imaginăm următorul sistem de ci$rare:

entru a ci$ra un cuvânt, la rangurile din al$abet ale literelor sale se adună 6Finând

cont de semne7 numerele dintr-o c(eie de ci$rare. %acă rezultatul operaFiei este un număr

mai mare ca K, din el se scade K Gi se reFine di$erenFa, dacă în urma operaFiei se obFine

un număr negativ, i se adună K Gi se reFine rezultatul. %upă această operaFie, numerele

reFinute se înlocuiesc cu literele care, în al$abet, au aceste numere drept ranguri.

%esci$rarea este operaFia inversă.

%e exemplu, să ci$răm cuvântul MA0), $olosind următoarea c(eie de ci$rare, 6-*,

-E, <, *7. &bFinem:

M A 0 )*9 * *+ E

-* -E < *

* -/ *E

%ar, -/ K J Gi K J *, deci rezultatul ci$rării este:

M A 0 )

-* -E < *

* * *EC " A &

@ă revenim la cele opt poezii, a$late în al treilea paragra$ al pre$eFei.

Titlul poeziei H"enere Gi Madonă#, îl scriem de la dreapta la stânga adică,

A1&%AMI@)0)1)", după care, din acest Gir extragem literele, începând cu prima,

con$orm următoarei reguli= reFinem prima literă, omitem următoarele trei litere Gi o

reFinem pe următoarea, continuând în această manieră. Acest $apt îl notăm ast$el, A697

A697 )697 ), rezultând secvenFa, A A ) ).

Dolosind sistemul de ci$rare de mai sus, desci$răm această secvenFă cu c(eia 6-,

, , 7 Gi obFinem:

A A ) )

-

T A C )

*9



am obFinut deci cuvântul, TAC).

%in poezia H0ugăciunea unui dac#, scriind cuvântul %A3 pe primul loc, obFinem

secvenFa, %A3048A3I41)A414I, din care culegem literele con$orm reguli demai

sus, adică:

% 697 4697 I 697 A 697 I 697 0 697

secvenFă pe care o desci$răm cu c(eia 6, -, , -, -*/, 7 Gi obFinem:

% 4 I A I 0

- - -*/

% 1 I T 4 0

secvenFa $inală, prin anagramare, conduce la cuvântul %I1T04.

%in poezia HMortua estR#, eliminăm ultima literă Gi reFinem ultimele trei litere din

textul rămas, secvenFă pe care o desci$răm cu c(eia 6, -7, adică:A ) @

-

A ) C

secvenFa $inală, prin anagramare, conduce la cuvântul AC).

%in poezia H5mpărat Gi proletar#, eliminăm ultima literă, ca Gi în cazul anterior, Gi

reFinem ultimele patru litere din textul rămas obFinând secvenFa C)TA, care prin

anagramare conduce la cuvântul TAC).Alăturăm poeziile H)gipetul# Gi H1oaptea#, $ormând secvenFa, )8I)T4C

1&AT)A, din care extragem literele, începând cu prima, după sc(ema, ) 6K7 C 6K7 A,

luând distanFa egală cu K în loc de 9, deoarece am cuplat titlurile a două poezii.

@ecvenFa )CA, conduce la cuvântul AC).

%in poeziile H5nger de pază# Gi H5nger Gi demon#, considerând ultimele lor cuvinte,

$ormăm secvenFa, ABA%)M&3, din care ultimele Gase litere $ormează succesiunea,

A%)&1 care, prin anagramare conduce la cuvântul %&AM1).

3uvintele obFinute, ordonate corespunzător, conduc la $ormula biblică HAC)

TAC) %I1T04 AC) TAC) %&AM1)#.

0e$eritor la cest rezultat constatăm următoarele:

- @istemul de ci$rare $olosit este asemănător cu acela prezentat de noi în lucrarea

H4n document Gi ... enigmele lui# în 0ev. @A)34C4M, an II, nr. E, Iulie 9, DocGani,

*/



cu a>utorul căruia am desci$rat răspunsul la întrebarea a patra din interogatoriul luat lui

)minescu la * Iunie *++<, a>ungând la aceeaGi $ormulă biblică.

- Mai mult, în ambele sisteme, numerele semni$icative din c(eile de ci$rare,

pentru ci$rarea consoanelor sunt Gi -, iar pentru ci$rarea vocalelor */ Gi -*/.

- Interogatoriul are patru întrebări, iar pre$aFa are patru paragra$e,

- 5n interogatoriu, cuvintele desci$rate sunt grupate în al patrulea răspuns, iar în

pre$aFă poeziile în cauză se găsesc în al treilea paragra$, deci există această concentrare a

obiectelor cercetate.

- 5n ambele documente este implicat direct T. Maiorescu.

3urioase întâmplări! %acă într-adevăr sunt simple întâmplări.

%ar, cele opt poezii din pre$aFă ascund Gi alte mesa>e interesante.

Ast$el:- @ecvenFa $ormată din numerele de ordine ale poeziilor o ordonăm crescător

adică: , *E, 9, /, E, <, 9, 9<. rimul număr este , acest $apt ne sugerează că, din al

Gaptelea număr din secvenFă să scădem numărul , după care la primele patru numere le

adunăm c(eia 6-/, -*, -*, -*7 iar la următoarele patru le adunăm c(eia 6-/, -, -,

-7, $acem calculele, iar numerele rezultate le substituim cu literele care, în al$abet au

aceste numere drept ranguri. %eci:

*E 9 / E < E 9<-/ -* -* -* -/ - - -

9 E *9 */ * < E *<

3 ) M 1 4 I ) @

secvenFa $inală, prin anagramare, conduce la numele )MI1)@34.

- @ă considerăm primele două litere din titlurile celor opt poezii adică, 04, "),

M&, 1&, )8, I1, I1, 5M, din care prin anagramarea acestor *K litere rezultă Gi următorul

text: H)MI1&" probabil de la )minovici 8)1I4 0&M51#.

@ă reprezinte acest text aprecierea lui Maiorescu la adresa lui )minescu! 8reu de

probat.

- A treia poezie din lista din pre$aFă este )8I)T4C.

3onsiderăm numeralul T0)I Gi numerotăm literele sale în ordinea lor al$abetică,

adică:

*E



T 0 ) I

/ 9 *

obFinând secvenFa numerică 6/ 9 * 7, care citită de la dreapta $ormează o secvenFă

$ibonaciană, Gi o $olosim la desci$rarea consoanelor din titlul poeziei, în ordinea în care

apar în titlu. %eci:

8 T C

-/ -9 -*

3 M @ 1

%acă la aceste litere le alăturăm vocalele din titlul poeziei obFinem secvenFa,

)3IM)@41, care este o anagramă a cuvântului )MI1)@34.

- 3onsiderăm primul vers din poezia H0ugăciunea unui dac#,

H) 351% 14 )0A M&A0T), 1IMI3 1)M40IT&0#,3are are 9* de litere, iar litera T, a *K-a, împarte acest Gir de litere în două succesiuni a

câte *E litere $iecare.

rima dintre aceste secvenFe este, )351%14)0AM&A0.

Citera T din mi>locul versului, are rangul din al$abet egal cu , din care reFinem

ci$ra semni$icativă, adică . versul are 9* de litere, număr al cărui invers este *9, din care,

prin repetarea ci$relor 6sugerată de numărul 7, rezultă numărul **99.

%in secvenFa de mai sus, parcursă de la dreapta la stânga, reFinem, con$ormnumărului **99, o literă, apoi încă una, apoi trei litere Gi din nou trei, între literele

reFinute eliminăm mereu câte două litere din secvenFă. @c(ematic avem:

0 67 M 67 ) 4 1 67 I 3 )

rezultând secvenFa, 0 M ) 4 1 I 3 ), care, desci$rată cu c(eia, 6*, , , , , , , 7

conduce la următorul rezultat:

0 M ) 4 1 I 3 )

*

@ M ) 4 1 I 3 )

secvenFa $inală, prin anagramare, conduce la ... )MI1)@34.

%ar numărul *9 sugerează numărul *9*, care citit în ambele sensuri conduce la

numărul *9.

*K



3onsiderăm a doua secvenFă $ormată din cele *E litere care urmează după litera T,

în acest vers: )1IMI31)M40IT&0.

%in această secvenFă, con$orm cu numărul *9*, eliminăm prima literă Gi o reFinem

pe următoarea, apoi eliminăm trei litere Gi le reFinem pe următoarele trei, după care

eliminăm o literă Gi o reFinem pe următoarea. @c(ema este următoarea:

6*7 1 697 3 1 ) 6*7 4

0ezultă următoarea secvenFă, scrisă în ordine al$abetică, 3 ) 1 1 4, care

desci$rată cu c(eia 6-*, , , , 7 ne dă:

3 ) 1 1 4

-*

' ) 1 1 4

secvenFa $inală este o anagramă a cuvântului 1)'41.3ele două cuvinte obFinute $ormează expresia H)MI1)@34, 1)'41#, rezultat

care este în concordanFă cu campania des$ăGurată în *++9 pentru îndepărtarea lui

)minescu din presă Gi cu Hcelebra# epigramă a lui MacedonsLi în care autorul traduce

Hboala gravă# care l-a atins pe )minescu, prin nebunie.

@ă trecem la analiza unora dintre poeziile eminesciene, pe baza secvenFelor

$ibonaciene, evidenFiind câteva cuvinte Gi expresii care se obFin în acest mod.

Aceste cuvinte, sau expresii, vor $i puse în evidenFă prin structuri, sau succesiuni,de $orma:

A 67 ' 67 3 6/7 % 6K7

în care, A, ', 3, % sunt litere, bigrame, trigrame etc. din textul analizat, care $ormează

cuvinte sau expresii, iar numerele din paranteze reprezintă numărul de litere din text, care

separă elementele, A, ', 3, %. Aceste numere trebuie să $ormeze întotdeauna o secvenFă

$ibonaciană, deci $iecare termen al ei, începând cu al treilea este egal cu cei doi termeni

precedenFi.

5n exemplul de mai sus, secvenFa $ibonaciană este , , /, K.

*



&)BIA HDC&A0) AC'A@T0P#

5ncepem analiza cu titlul poeziei, care ne o$eră unele surprize.

Citerele din secvenFa $ormată din cele două cuvinte ale titlului le numerotăm de la

H*# la H*/# Gi eliminăm literele ale căror numere de ordine coincid cu termenii secvenFei

$ibonaciene *, , 9, E, +, adică literele D C & 0 C. 5n acest $el din al doilea cuvânt al

titlului au rămas literele, A'A@T0A. %intre aceste litere, T are cel mai mare rang în

al$abet, Gi anume , suma ci$relor acestui număr este , care este rangul din al$abet al

literei '. %eci T poate să $ie susFinut cu ', Gi secvenFa se mai sus devine, A ' A @ ' 0 A,

care este o anagramă a numelui ' A @ A 0 A '.

utem proceda Gi ast$el. rimul cuvânt din titlu are K litere, atunci, din al doilea

cuvânt eliminăm a K-a literă, adică pe T Gi reFinem ultimele K litere din cele rămase dinacest cuvânt, adică C ' A @ 0 A. rima literă, adică C are rangul din al$abet * Gi cum H*#

este rangul din al$abet al literei A Gi H# este rangul literei ', rezultă că litera C poate $i

substituită cu bigrama A' Gi secvenFa de mai sus devine, A''A@T0A care este o

anagramă a numelui ' A @ A 0 A '.

Amintim $aptul că Matei 'asarab a $ost voievodul pre$erat al lui )minescu.

%ar titlul ne mai o$eră o surpriză.

%in primul cuvânt reFinem ultimele 9 litere, iar din al doilea primele 9 litere,rezultând secvenFa, A0)AC'. %in aceste litere, 0 Gi C au rangurile din al$abet $ormate

din două ci$re Gi anume, *+, suma ci$relor $iind egală cu <, care este rangul literei I,

respectiv * cu suma ci$relor egală cu 9, care este rangul literei 3.

@ubstituind pe 0 cu I Gi pe C cu 3, secvenFa $ormată din cele K litere devine,

A I ) A 3 ', pe care o scriem sub $orma ) A I 3 ' A. %acă înlocuim $iecare dintre aceste

litere cu rangul lor din al$abet obFinem secvenFa, E*<9*.

Titlul are */ litere, Gi cum H*# este rangul din al$abet al literei A Gi / este rangul

literei d, rezultă că */ devine A%. Oa această bigramă îi alăturăm ultimele două litere din

primul cuvânt Gi primele două, din al doilea cuvânt al titlului Gi obFinem, A % 0 ) A C.

%ar, con$orm observaFiilor anterioare, litera 0 se substituie cu I Gi C cu 3 Gi secvenFa

devine, A % I ) A 3, pe care o scriem sub $orma, ) A 3 I A %, din care, înlocuind $iecare

literă cu rangul ei din al$abet rezultă secvenFa, E * 9 < * /.

*+



Alăturăm cele două secvenFe numerice, începând cu a doua, Gi din Girul obFinut

$ormăm alternativ, numere dintr-o ci$ră Gi din două, după care aceste numere le desci$răm

cu substituFia dată de al$abetul normal ordonat. %eci

E *9 < */ E *< 9 *

) M I 1 ) @ 3 4

rezultând numele poetului.

3onsiderăm secvenFa $ibonaciană, , +, *E, 9 Gi stro$a a -a din poezie, din care

redăm primul vers:

HOi mi-i spun atunci poveGti#

0eFinem litera T, din cuvântul Hatunci#, după care, pe baza secvenFei $ibonaciene

de mai sus, construim structura,

T 67 ) 6+7 3 6*E7 ) 697 0 din care rezultă expresia HT) 3)0#.

@ă considerăm rangurile din al$abet ale acestor litere Gi să adunăm două câte două

rangurile literelor vecine. Ast$el, T ) J E J E care este rangul din al$abet al literei

S, deci T ) J S= ) 3 J += 3 ) J + Gi deci ) 3 J 3 ) J Gi ) 0 J .

Am obFinut secvenFa, S pe care o scriem sub $orma, S care

reprezintă cuvântul %umnezeu scris în ebraică.

Tot din această stro$ă, pe baza unor secvenFe $ibonaciene care sunt prezentate în$iecare caz, avem structurile:

- 5ncepând cu a E-a literă, I 697 1 6K7 I 6<7 M 6*E7 I, din care rezultă cuvântul

HI1IMI#

- 5ncepând cu a K-a literă, M 6*7 A 6/7 0 6/*7 3 6KE7 4, din care rezultă

numele persona>ului biblic, MA034,

- 5ncepând cu a 9/-a literă avem, 3 697, A 67 0 6E7 , de unde rezultă cuvântul

H3A0# care ne duce cu gândul la .. 3A0, cel care îi scria de la "iena lui Titu

Maiorescu, printre altele: HOi mai potoliFi-l pe )minescu#.

- 5ncepând cu a E*-a literă avem structura, D 6*7 0 67 I 6+7 3A%)MA 6*E7 1 67

I 6 6/7 I, din care rezultă expresia HD0I3A %) MA1II# etc.

*<



4ltimul cuvânt din stro$a a doua este cuvântul MA0), $ormat din / litere.

3onsiderăm atunci secvenFa $ibonaciană, /, +, *, , 9 Gi începând cu prima literă a

cuvântului de mai sus, continuând cu textul celei de a treia stro$e, obFinem structura,

M 6/7 I 6+7 1 6*7 4 67 1 697 )

rezultând cuvântul MI141), care, precedat de cuvântul del a care am pornit, conduce la

expresia HMA0) MI141)#.

enultimul cuvânt din stro$a a doua este H51T41)3ATA#.

3onsiderăm secvenFa $ibonaciană /, /, +, *, , 9, E, care conFine secvenFa $olosită

anterior, Gi începând cu litera ) din cuvântul de mai sus, avem structura:

) 6/7 M 6/7 I 6+7 1 6*7 3 67 A 697 ) 6E7 4

%in care rezultă secvenFa, ) M I 1 3 A ) 4.

Citera ), de la care am pornit, ocupă locul K în cuvântul respectiv, atunciconvenim ca la a K-a literă din secven a de mai sus, deci litera A să-i adunăm numărulț

9 x K J *+, evident că adunarea se $ace la rangul ei din al$abet. &bFinem * *+ J *< care

este rangul literei @, cu care vom substitui litera A, Gi secvenFa devine, ) M I 1 3 @ ) 4,

care este o anagramă a cuvântului )MI1)@34.

Acest rezultat alăturat celui precedent, conduce la expresia: H)MI1)@34, MA0)

MI141)#, care exprimă un adevăr pentru cultura românească.

%in prima stro$ă vom considera textul care începe cu a /-a literă, text pe care-lnumerotăm adică,

1 4 M A I 4 I T A ...

* 9 / E K + < ...

Oi extragem din acest text literele ale căror numere de ordine $ormează secvenFa

$ibonaciană, *, , 9, E, +, *9, *. Aceste litere $ormează expresia H 14MITA )#

%ar, începând cu a K9-a literă, Gi parcurgând textul stro$ei circular, avem structura,

@ 6/7 T 6/7 ) 6+7 A, de unde rezultă cuvântul @T)A.

3onsiderând împreună cele două rezultate, obFinem expresia, H14MITA ) @T)A#.

Tot în această stro$ă, pe baza secvenFei de tip D., 9, /, , ** Gi începând cu a /<-a

literă obFinem cuvântul, MI3C).

5n stro$a a doua, începând cu a K+-a literă Gi parcurgând textul în sens invers,

avem structura,



M 67 A 67 1 6/7 I 6K7 ) 6*7 0 6*K7 A 6K7 T

din care rezultă cuvântul MA1I)0AT iar secvenFa $ibonaciană are ne-a condus la el este

, , /, K, *, *K, K.

Tot din această stro$ă Gi tot pornind de la a K+-a literă, considerăm textul până la

ultima literă, după care continuăm cu primul vers. 1umerotăm acest text,

M A 0 ) 5 1 B A ...

* 9 / E K + ...

%in acest Gir de litere le extragem pe acelea ale căror numere de ordine $ormează

secvenFa $ibonaciană *, , 9, E, +, *9, *, 9/, EE, mai puFin litera cu numărul *9. obFinem

ast$el următoarele nume, MA0IA Gi A1A, care ar putea semni$ica cele două persona>e

biblice.

AceeaGi operaFiune se $ace cu textul care începe cu a -a literă, adică@ T I 1 A T ...

* 9 / E K ...

Gi extragem literele ale căror numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană de la

punctul anterior. @e obFine expresia HOTIA 0IT4#.

%in stro$a a *9-a reFinem, printre altele, următoarele:

- 5ncepând cu a 9<-a literă avem structura, 3 697 4 697 @ 6K7 4 6<7 0, iar începând

cu a **-a literă structura, % 697 A 67 3 6E7 I, rezultând cuvintele, 34@40 Gi %A3I.- 5ncepând cu a *-a literă, structura 3 6K7 ) 6K7 0 6*7 4 conduce la cuvântul,

3)04.

- Tot de la a *-a literă, parcurgând stro$a circular, secvenFa $ibonaciană, 9, *, /, E,

<, */ $ace să apară cuvântul, 3&0&I4C, nume dat mai multor specii de păsări răpitoare

mici, în special Goimului.

- 5ncepând cu a E<-a literă, structura, C 6*7 ) 6*7 1 67 ) 697 A, generează

cuvântul, C)1)A.

%upă locul de plasare al acFiunii de către cuplul )C )A, distingem o primă parte

a poeziei, $ormată din primele trei stro$e, în care sunt evocate Hs$erele înalte#, )a

reproGându-i lui cu$undarea în aceste Hs$ere#. )vocarea de către poet a Hs$erelor înalte#

este realizată prin $olosirea cuvintelor: @&A0), @T)C), 3)040I, dar Gi prin expresia,

@4DC)T4C "I)UII M)C).

*



@ă considerăm următoarea succesiune:

@oare, stele, su$letul, ceruri, viaFa mea

entru cuvintele de pe locurile *, Gi /, calculăm suma rangurilor din al$abet ale

literelor distincte pe care le conFin, Gi într-o notaFie simbolică, obFinem:

@ & A 0 ) J E+, @ T ) C J EK, 3 ) 0 4 0 I J EK. 3alculăm suma

ci$relor acestor trei numere Gi obFinem secvenFa *9, **, **.

entru, @4DC)T4C, respectiv, "IAUA M)A, calculăm suma rangurilor din

al$abet ale tuturor literelor lor obFinând numerele **K, respectiv , iar suma ci$relor lor

este + respectiv <. %eci aceste cuvinte au generat secvenFa numerică, *9, **, +, **, <, pe

care o desci$răm cu c(eia simetrică, 6, - *, *, -*, 7 Gi obFinem,

*9 ** + ** <

-* * -* *9 * *+ * <

M A 0 A I

secvenFa $inală, prin anagramare, conduce la cuvintele, AMA0I, A0MIA dar Gi MA0IA,

persona> biblic care poate $i pus în corelaFie cu Hs$erele înalte#.

artea a doua a poeziei, începe după opinia noastră, cu stro$a a patra Gi marc(ează

coborârea pe ământ a acFiunii, cel puFin la nivelul dorinFelor )I.

Această Hcoborâre# este sugerată prin $olosirea substantivelor, @T513P, "AC),P%40), IB"&A0), 'ACTA, 0PA@TIA. entru toate aceste cuvinte calculăm suma

rangurilor din al$abet ale literelor componente, Gi apoi suma ci$relor acestor numere,

rezultând secvenFa numerică, *, /, **, *E, <, , pe care o desci$răm cu c(eia 6*, E, E, E,

E, -*7 Gi obFinem:

* / ** *E <

* E E E E -*

*9 < *K */ *

M 5 T 1 A

din secvenFa $inală, prin anagramare, rezultă cuvântul, PM51T.



&)BIA H@) 'AT) MI)B4C 1&UII ...#

oezia a interesat mult pe critici, pentru semni$icaFia dar Gi pentru eu$onia ei

deosebită.

8. Ibrăileanu vorbeGte, re$erindu-se la această poezie, de Hsentimentul sinuciderii#

poetului.

1. 8eorgescu, în lucrarea H)minescu Gi editorii săi#, 'ucureGti , pag. K+,

răspunde consideraFiei de mai sus, apreciind că, H) cu totul super$luu să discutăm

c(estiuni de acest $el. )minescu n-a $ost niciodată tentat de sinucidere, era o natură mult

prea puternică intelectual Gi moral. 1ebunia lui a $ost o catastro$ă biologică, nu

su$letească.#

%ar să vedem ce date putem să obFinem prin tipul de analiză pe care l-am iniFiat.%in Girul de litere $ormat din cele patru cuvinte ale titlului, pe baza secvenFei

$ibonaciene, K, K, *, *+, începând cu litera M Gi parcurgând Girul circular, obFinem

structura,

M 6K7 & 6K7 ' 6*7 T 6*+7 I

din care rezultă secvenFa, M & ' T I. 5n această secvenFă litera ' are rangul cel mai mic,

egal cu , parcurgând Girul de litere de la dreapta la stânga, litera ' este a *K-a, număr pe

care îl adunăm la rangul lui ' Gi obFinem, *K J *+ care este rangul din al$abet alliterei 0 cu care-l substituim pe ', Gi secvenFa de mai sus devine, HM & 0 U I#.

%in titlul poeziei culegem K litere, după următoarea regulă simetrică: din primul Gi

ultimul cuvânt reFinem prima Gi ultima lor literă, iar din cuvintele mediane reFinem numai

prima lor literă, obFinem secvenFa, @)'M1I pe care o scriem în ordine inversă Gi

numerotăm literele adică:

* 9 / E K

I 1 M ' ) @

%in această secvenFă extragem literele ale căror numere de ordine $ormează

secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, adică literele I1M). 5nlocuim $iecare literă cu rangul ei

din al$abet Gi rezultă, < * / * 9 E, secvenFă p care o scriem ast$el, E * 9 < * /.

9



%in secvenFa de mai sus, reFinem ultimele / litere, adică M ' ) @ din care,

con$orm procedurii anterioare obFinem secvenFa * 9 E * < pe care o scriem sub $orma, E

* < 9 *.

Alăturăm cele două secvenFe $inale, E * 9 < * / E * < 9 *, Gi din acest Gir $ormăm

alternativ numere dintr-o ci$ră Gi din două ci$re, noile numere le desci$răm cu substituFia

dată de al$abetul normal ordonat adică:

E *9 < */ E *< 9 *

) M I 1 ) @ 3 4

obFinând numele poetului.

- 3onsiderăm textul poeziei ca un Gir de litere, numerotat de la * la *E, câte

litere conFine textul.

Citerele care au numerele de ordine de la 9* la 9K, inclusiv, sunt, A 0 A M A @ dincare $ormăm secvenFa, 0 A @ A M A, pe care o desci$răm cu c(eia simetrică 6***7 Gi

obFinem:

0 A @ A M A

* * *

@ A T A 1 A

deci a rezultat cuvântul @ A T A 1 A.

- 5ncepând cu a *9 literă Gi parcurgând textul în sens invers, deci de la dreapta lastânga, avem structura, M 67 A 697 1, după care sc(imbând sensul de parcurs al textului,

avem, 1 6E7 I 6+7 ) 6*97 1 6*7 4 69/7 I.

Alăturând cele două structuri, obFinem textul, H14-I MA1I)#, pe baza secvenFei

$ibonaciene, , 9, E, +, *9, *, 9/.

- Citerele cu numerele de ordine, */, */*, */, */9 sunt 0T)3, care culese în

ordinea indicată de secvenFa $ibonaciană, , *, 9, / conduc la cuvântul T0)3. 5n secvenFa

$ibonaciană următorul termen este , iar în text, de la Gapte litere după rangul */9 apare

structura, A 67 1 6/7 I 6K7 I, care conduce la cuvântul A1II.

Cegând cele două rezultate a>ungem la expresia HT0)3 A1II#.

- 5ncepând cu a <-a, respectiv a 9/-a literă, prin aceeaGi secvenFă $ibonaciană, ,

, /, K, după alăturarea literei A din poziFia 99, rezultă expresia HA MIMAT %0AM)#.

/



- 5ncepând cu a *K-a literă, secvenFa $ibonaciană, , 9, E, +, generează cuvântul

HM51IA#.

- 4ltimele trei versuri ale poeziei:

H@-asamăn între-olaltă viaFă Gi cu moarte=

3i cumpăna gîndirii-mi Gi azi nu se mai sc(imbă,

3ăci între amândouă stă neclintita limbă.#

ne o$eră o altă surpriză.

- 5ncepând cu a treia literă, a primului dintre aceste versuri, avem structura, @ A

6*7 T A 6*7 1 A, din care rezultă cuvântul @ A T A 1 A.

- 5ncepând cu prima literă din al treilea vers, pe baza secvenFei $ibonaciene, , ,

/, K, *, apare cuvântul, 3ITITP.

- 5ncepând cu a treia literă din ultimul, trecând apoi la primul vers Gi continuândcircular cele trei versuri, apare structura:

3 6/7 0 ) 6/7 % 6+7 3 6*7 P 67 A 697 I 6E7 @ 6+/7 & 6*9K7 0 67 P

din care rezultă expresia H30)% 3P AI & @&0P#.

- 5ncepând cu a opta literă din primul dintre cele trei versuri, avem structura,

I 67 0 ) 67 A C 6/7 P

din care rezultă cuvântul HI0)ACP#.

- 5ncepând cu a treia literă din al doilea vers apare structura, 3 6E7 A 6E7 0 6E7 I 6E7@ 6E7 3, din care rezultă expresia H3A 0I@3#.

&)BIA H")1I1 OI DA0M)3#

%in primul cuvânt al titlului reFinem primele patru litere, iar din al doilea, ultimele

sale patru litere. rimele patru litere le desci$răm cu c(eia 6-*, , , 7, iar ultimele patru

cu c(eia 6*, , , 7, deci:

" ) 1 I 0 M ) 3

-* *

4 ) 1 I @ M ) 3

secvenFa $inală este o anagramă a numelui )MI1)@34.

E



- 5ncepând cu a treia literă din primul vers, parcurgând textul în sens invers 6după

epuizarea primului vers se trece la ultimul7 avem structura,

1 6E7 ) 6+7 T 6*97 0 6*7 A 69/7 I 6EE7 U 6+<7 I

din care rezultă expresia H1) T0PIUI#.

- 5ncepând cu prima literă din primul vers al poeziei Gi parcurgând textul tot în

sens invers ca Gi în cazul anterior, secvenFa $ibonaciană, 9, /, , **, conduce la cuvântul,

")3I).

- A *E-a literă, parcurgând textul în mod normal, Gi $olosind secvenFa de tip D., /,

, **, *+, <, ne conduce la expresia H& OAT0P#

- Tot în mod direct parcurgem textul începând cu a *+-a literă Gi obFinem structura,

I 6E7 ) 6*7 M 6*E7 I 6E7 A

literele din aceasta, citite de la dreapta, ne conduc la expresia HAI M)I#.- 5ncepând cu a /-a literă Gi $olosind secvenFa $ibonaciană, , E, , *, *<,

obFinem cuvântul HTITA14#.

- 5ncepând cu a //-a literă din stro$a a doua, mergând în sens invers, apare

structura, 67 4 67 T 6/7 ) 6K7 % 6*7 A, din care rezultă expresia H%A, 4T)#.

- %e la a <-a literă din prima stro$ă, mergând în sens invers, avem structura H&

6E7 I 6<7 ) 6*/7 3 697 ) 697 B, care citită de la dreapta ne conduce la textul HB)3) &I#.

- 5ncepând cu a doua literă din al patrulea vers al primei stro$e, trecând la primulvers al ei când este necesar, avem secvenFa, I 1 " 67 I 697 % 6E7 I 6+7 I, rezultând

cuvântul HI1"I%II#.

&)BIA H%) "&0'IUI MP DA3 3P 1-A4% ...#

K



H%e vorbiFi mă $ac că n-aud,

1u zic ba Gi nu vă laud=

%ănFuiFi precum vă vine,

1ici vă Guier, nici v-aplaud:

%ară nime nu m-a $ace

@ă mă ieu dup-a lui $laut=

) menirea-mi: adevărul

1uma-n inima-mi să-l caut#.

- 1umerotăm cuvintele poeziei, începând cu primul cuvânt Gi considerând că Hn-aud#

reprezintă un singur cuvânt. %in acest Gir reFinem literele $inale ale cuvintelor ale cărornumere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, +, *9, obFinând secvenFa,

) I A A 3 %, pe care o scriem sub $orma, ) A 3 I A %. 5nlocuim pe % cu ', consoana

simetrică în al$abet, a lui % în raport cu 3 Gi rezultă secvenFa ) A 3 I A ', pe are o

ordonăm ast$el, ) A I 3 ' A.

Alăturăm cele două secvenFe $inale Gi înlocuind $iecare literă cu rangul ei din

al$abet obFinem Girul, E * 9 < * / E * < 9 *.

%in acest Gir $ormăm, alternativ, numere dintr-o ci$ră, Gi din două ci$re, pe care ledesci$răm cu substituFia dată de al$abetul normal ordonat Gi obFinem:

E *9 < */ E *< 9 *

) M I 1 ) @ 3 4

deci numele poetului.

- @ă considerăm numai cuvintele scurte din titlul poeziei, deci renunFând la

cuvântul H"&0'IUI#, în locul căruia vom scrie numărul tuturor literelor din cuvinte

scurte, adică *9 Gi înlocuim toate cuvintele cu numărul de litere pe care le conFine $iecare.

&bFinem secvenFa, , *9, , 9, , /, pe care o desci$răm cu substituFia dată de al$abetul

normal ordonat, $olosind următoarea c(eie de desci$rare, 6-*, -*, -*, -*, -*, -*7. &bFinem:

*9 9 /



-* -* -* -* -* -*

* * * * 9

A C A ' A 3

secvenFa $inală, citită de la dreapta, conduce la cuvântul, 3A'ACA, amintind de doctrina

mistică iudaică din evul mediu, bazată pe o simbolică $antastică a numerelor Gi literelor.

- 5ncepând cu a /-a literă Gi parcurgând textul în mod normal, avem structura, 1

67 I 67 67 3, rezultând secvenFa, 1I3.

@uma numerelor din paranteză este egală cu K, în sens invers de la litera 1, a Gasea literă

este C, de la care rezultă secvenFa, C 67 4 67 @ 697 I Gi s-a obFinut secvenFa, C4@I.

Alăturăm cele două secvenFe $ormând succesiunea, 1I3C4@I, pe care o desci$răm cu

substituFia dată de al$abetul normal ordonat, $olosind următoarea c(eie de desci$rare, 6-*,

, -, , -9, , -E, 7, construită pe baza secvenFei $ibonaciene, *, , 9, E Gi obFinem: 1 I 3 C 4 @ I

-* - -9 -E

M I 1 3 I 4 1 I

rezultând cuvântul, MI13I41I.

- Citera D, din poziFia **, un parcurs normal al textului Gi secvenFa $ibonaciană, ,

K, +, */, ne conduc la cuvântul, D40IA.

- 5ncepând cu litera M, din poziFia *, apare structura, M 6*7 A 6E7 4 6K7 I,rezultând secvenFa, MA4I, care, desci$rată cu c(eia 6-*, , -, 7 ne dă,

M A 4 I

-* -

C A O I

adică cuvântul, CAOI.

- 1umerotăm textul începând cu a K-a literă, adică

* 9 / E ...

C A 4 % % ...

Gi extragem din Girul de litere pe acelea ale căror numere de ordine $ormează secvenFa

$ibonaciană, *, , 9, E, +, *9, *, 9/, EE, +<. @e obFine expresia HCA4%P-1 OI0P#, în

sensul că, H51OI0P CA4%)#.

+



- 1umerotăm textul începând cu litera 4, din poziFia *9*, textul $iind parcurs în

sens invers, adică,

* 9 / E K + ...

4 0 A " ) % A I ...

%in Girul de litere le extragem pe acelea ale căror numere de ordine $ormează

secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, + Gi obFinem expresia H40A )I#.

&)BIA H%&I AOT0II#

HAm văzut doi aGtri,

@trălucind albaGtri@ub o $runte-n vis

M-a-necat seninul

3ând privirii divinul,

'lîndul lor surîs

Oi mi-am zis în mine:

5nger cu lumine%e-un adânc noroc ...

%in a vieFii tale

5n$lorită cale

3um nu stai în loc!#

Oi în acest caz titlul ne o$eră unele constatări interesante.

- rimul cuvânt din titlu îl desci$răm cu c(eia 6, , -7, iar al doilea cuvânt cu

c(eia 6, , , , -/7 Gi obFinem:

% & I A @ T 0 I

- -/

% & 8 A @ T 0 )

<



secvenFa $inală este o anagramă a cuvântului, %0A8&@T), în concordanFă cu tematica

poeziei.

@imetria trans$ormării este evidentă, numerele Gi / $olosite reprezintă numărul

de litere din $iecare cuvânt, mai puFin unu, în $iecare cuvânt a $ost trans$ormată ultima lor

literă Gi în ambele cazuri acesta este litera i.

- 3onsiderăm primele cinci litere din titlu pe care le desci$răm cu c(eia

6, , , , -E7 Gi obFinem:

% & I A @

-E

% & I A 1

secvenFa $inală, prin anagramare, conduce la cuvântul, %&I1A.

- @ă considerăm al patrulea Gi al cincilea vers din a doua stro$ă:H%in a vieFii tale

5n$lorită cale#

Gi din $iecare vers să omitem primele zece litere, în acest caz din primul vers rămâne

cuvântul TAC), iar din al doilea cuvânt, AC).

%in textul $ormat din cele două versuri, ale cărui cuvinte le numerotăm, eliminăm

cuvintele ale căror numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană, , 9, E, după care

literele celor trei cuvinte rămase le grupăm după regula /, 9, /, adică,% I 1 T A C ) 3 A C )

rima secvenFă rămâne nesc(imbată. @uma rangurilor din al$abet ale literelor din

a doua secvenFă este egală cu *+, care este rangul literei 0, care substituie deci trigrama

AC). entru secvenFa 3AC), suma rangurilor din al$abet ale literelor sale este *, care

este rangul literei 4. %eci structura de mai sus conduce la cuvântul, %I1T04. Am

obFinut ast$el expresia: HAC) TAC) %I1T04.#

Acest rezultat aminteGte de expresia biblică HAC) TAC) %I1T04 AC) TAC)#,

$olosită Gi de )minescu în unele dintre articolele sale din ziar, Gi care apare ca motto pe

unele cărFi ale lui "asile Alecsandri Gi ale lui '.. aGdeu.

- 5ncepând cu a *<-a literă, secvenFa $ibonaciană, *, *, , 9, E, generează structura,

A 6*7 4 6*7 I 67 A 697 @ 6E7 ', din care rezultă secvenFa A4IA@' pe care o desci$răm cu

c(eia 6*, , , , , 97, având la bază secvenFa $ibonaciană, *, , 9, Gi obFinem:

9



A 4 I A @ '

* 9

' 4 I 3 @ )

secvenFa $inală este o anagramă a cuvântului, I 4 ' ) @ 3.

- %e la a ++-a literă, parcurgând textul în sens invers, numerotăm literele acestui

text, ast$el încât ++ devine *, + devine , +K devine 9 etc. %in acest Gir extragem literele

ale căror numere de ordine $ormează secvenFa de tip D., *, , 9, E, +, *9, *, obFinând

secvenFa 0 & C I 1 I @, care, citită de la dreapta $ormează cuvântul, @ 5 1 I C & 0.

- 1umerotăm textul care începe cu a -a literă,

* 9 / E K ...

3 I 1 % A C ...

Gi extragem literele ale căror numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană de la punctul precedent, obFinând succesiunea 3 I 1 A A @ T. %acă litera t o plasăm între cele

două litere A, rezultă secvenFa, 3 I 1 A T A @ care citită invers conduce la cuvântul,

@ A T A 1 I 3.

- 5ncepând cu a cincea literă avem structura,

B 6/7 I 6+7 A 6*7 0 67 A 697 C 6E7 I 6+/7 D 6*9K7 T, din care, plasând

litera D după 0, rezultă textul HBIA0 DACIT#.

Toate elementele de mai sus au rezultat din prima stro$ă.%in stro$a a doua am reFinut următoarele:

- 5ncepând cu litera 1, a 9-a, cu a>utorul secvenFei $ibonaciene, /, <, *9, ,

obFinem succesiunea, 13"&@. %in literele care ocupă, în secvenFă, locurile date de

secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, scădem c(iar aceGti termeni, deci desci$răm succesiunea

cu c(eia, 6-*, -, -9, , -E7 Gi obFinem:

1 3 " & @

-* - -9 -E

M A @ & 1

adică cuvântul MA@&1.

- @tructura, % 67 A 697 T 6E7 ) 6+7 A 6*97 I, care începe cu a /9-a literă, conduce

la expresia H%AT) AI#.

9*



- 5ncepând cu a -a literă, care este A, secvenFa $ibonaciană , K, +, */, ,

conduce la expresia, HA1II )I#.

- Citerele de la 9* la 9<, Gi de la /* la /<, le numerotăm,

* 9 / E K + <

4 1 A % I 1 3 1 &

& 3 % I 1 A " I )

3onsiderăm secvenFa $ibonaciană, 9*, /, E, <.

%in prima linie extragem literele cu numerele de ordine, 9, *, /, obFinând cuvântul

A4%, iar din a doua linie extragem literele cu numerele de ordine, 9, *, /, E, < Gi obFinem

cuvântul %&I1). %eci, secvenFa de tip D., de mai sus, ne-a condus la expresia,

HA4% %&I1)#.

&)BIA H30ITI3IC&0 M)I#

%upă cum subliniază, 1. 8eorgescu, poezia aceasta Hnu este un gest de

autoapărare a poetului de criticile mărunte, de alt$el ale lui A. %emetriescu etc. ci,

cum el însuGi zice Hanti criticele mele#, o critică a criticii#.

)a reprezintă o sinteză a poeziei eminesciene, o artă poetică, un program de luptăîmpotriva $ormelor $ără $ond.

- 5n titlul poeziei, literele care au semni$icaFie în numerotaFia romană sunt: 3 J

*, I J *, I J *, 3 J *, I J *, C J E, M J * Gi I J *, suma acestor numere este

*E/, iar suma ci$relor acestui număr este *, număr care ne sugerează secvenFa, **.

rimele cinci consoane din titlu le desci$răm cu c(eia 6, *, *, , 7,

3 0 T 3 C

* *

3 @ 4 ) 1

Gi la secvenFa $inală îi ataGăm ultimul cuvânt din titlu, obFinând secvenFa, 3@41M)I, care

este o anagramă a cuvântului, )MI1)@34.

9



%in prima stro$ă a poeziei, reFinem următoarele:

- 5ncepând cu a *+-a literă, secvenFa $ibonaciană, K, K, *, ne conduce la structura,

6K7 & 6K7 ) 6*7 T, din care rezultă cuvântul &)T, iar secvenFa de tip D., 9, 9, K,

începând cu litera din poziFia 9*, ne conduce la o structură din care rezultă cuvântul,

MA0).

5n acest $el am obFinut expresia H&)T MA0)#.

utem presupune că )minescu era preocupat să de$inească noFiunea de Hmare

poet#, prin această poezie.

- @tructura, D 6E7 4 6/7 0 6<7 I 6*97 ), care începe cu a Gasea literă, conduce la

cuvântul D40I), putând să $ie legat de sentimentul indus poetului de acei critici care

roade n-au adus.

%in stro$a a doua am reFinut următoarele:- 5ncepând cu a +-a literă, apare structura: 3 6/7 ) 6+7 % 6*7 4 67 C 697 0, din

care, plasând litera 0 după 3, rezultă cuvântul 30)%4C.

- 1umerotăm textul începând de la poziFia /+ adică,

* 9 / E ...

" I 1 T ) ...

Gi din Girul ast$el $ormat, reFinem literele ale căror numere de ordine aparFin Girului clasic

al lui Dibonacci, *, , 9, E, +, *9, *, ...%in poziFiile *, , 9, rezultă cuvântul "I1, iar din poziFiile, *9, *, EE, +<, *//,

rezultă cuvântul %A3II, deci în $inal a rezultat expresia, H"I1 %A3II#.

- @tructura, 3 67 I 67 1 6/7 4 6K7 0, care începe cu a -a literă, prin citirea de la

dreapta, generează cuvântul, 041I3.

- %in stro$a a treia, printre alte expresii, am reFinut următoarele:

- 3uvântul TI0A14, rezultă considerând structura bazată pe secvenFa

$ibonaciană, *, , 9, E, + Gi care începe cu litera T din poziFia *.

- @ecvenFa $ormată din literele cu numere de ordine: , 9, /, E Gi K, adică

A%&04, o scriem sub $orma 04%A& Gi o desci$răm cu c(eia, 6*, , , , 97 construită

din secvenFa $ibonaciană, *, , 9, Gi obFinem:

99



0 4 % A &

* 9

@ 4 D A 0

adică cuvântul, @4DP0.

- 5ncepând cu a +-a literă avem structura,

@ 6*7 4 6*7 T 67 A 697 1 6E7 A 6+7 T 6*97 A

din care rezultă expresia H@4TA1A TA#.

%in stro$a a patra am reFinut:

- 5ncepând cu a -a literă, parcurgând textul în sens invers, apare structura,

" 67 ) 6*7 1 697 ) 6/7 ) 67 0

din care, permutând ultimele două litere, apare cuvântul, ")1)0).

- @tructura, I0 6*7 IT 6*7 AT, care începe cu a /-a literă, ne conduce la cuvântul,I0ITAT.

%in ultima stro$ă am reFinut:

- 5ncepând cu a /9-a literă, parcurgând textul în sens invers avem sc(ema, 4)@

67 IT, care citită de la dreapta devine, TI@)4, Gi desci$rată cu c(eia, 6-*, , -*, , -*7, ne

conduce la următorul rezultat,

T I @ ) 4

-* -* -*@ I 0 ) T

de unde rezultă cuvântul @I0)T sau OI0)T, sau @TI0).

- @tructura,

3 67 & 6*7 3 697 & 6/7 @

3are începe cu litera a Gasea, conduce la cuvântul cocoG, potrivit pentru împăunarea

caracteristică a Hcriticilor care roade n-au adus#.

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a -a literă Gi $olosind secvenFa

$ibonaciană, +, 9, **, */, E, 9<, se obFine o structură din care rezultă succesiunea, 4 3 1

) I 3 I, din care, prin permutarea literelor de pe locurile 9 Gi /, se obFine cuvântul

43)1I3I, în sensul de începători, caracterizare potrivită pentru aceia care scriu versuri

Hce din coadă au să sune#.

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a E-a literă, obFinem structurile:

9/



) 6/7 A 6E7 @ 6<7 A respectiv ) 6K7 & 6<7 1 6*E7 %

ambele având la bază câte o secvenFă $ibonaciană, Gi din care rezultă succesiunile, )A@A,

respectiv, )&1%. rima o desci$răm cu c(eia, 6*, , -*, 7 iar a doua cu 6*, , , 7,

obFinând:

) A @ A ) & 1 %

* -* *

D A 0 A D & 1 %

adică expresia H$ără $ond#, strict legată de programul lui )minescu de lupta împotriva

$ormelor $ără $ond.

- @ecvenFa $ibonaciană, E, *, K, , *9, , 99, conduce începând cu prima literă a

primului vers, la secvenFa, 3I&0)AI&, care, citită de la dreapta conduce la expresia, H&

IA )0&I3#.- 5ncepând cu a 9K-a, respectiv a K/-a literă, avem structurile:

T 697 4 6/7 & 67 " respectiv 1 67 I 6E7 % 67 I

din care rezultă succesiunile, T4&", respectiv, 1I%I.

rima o desci$răm cu c(eia, 6-*, , -*, -7 iar a doua cu c(eia simetrică 6-*, , -*,

7, obFinând:

T 4 & " 1 I % I

-* -* - -* -* @ 4 1 T M I 3 I

adică expresia H@41T MI3I#, care este în concordanFă cu aprecierea lui )minescu la

adresa celor care scriu versuri, Hce din coadă au să sune#.

&)BIA HCA & A0TI@TP#

oezie din tinereFe, perioadă în care poetul a $ăcut o pasiune pentru artista italiană

3arlotta atti, căreia i-a dedicat această poezie.

1umerotăm, de la dreapta la stânga, literele ultimului cuvânt din titlu, Gi reFinem

literele A@I, care, în această ordine, a numerelor de ordine, *, 9, /, care $ormează o

secvenFă $ibonaciană. @uma rangurilor din al$abet ale acestor litere este egală cu <,

9E



număr care, modulo K 6deci al$abetul este parcurs circular7 devine 9, care este rangul din

al$abet al literei 3, cu care vom substitui trigrama, A@I. 5n acest caz titlul poeziei se

reduce la secvenFa CA&A0TT3, care este o anagramă a cuvântului, 3A0C&TTA.

%in prima stro$ă am reFinut:

- 5ncepând cu a -a literă, avem structura:

A 6*7 T 67 I 697 0 6E7 4 6+7 A

din care, citind de la dreapta secvenFa de litere, rezultă cuvântul A40ITP, care este în

concordanFă cu aprecierea lui )minescu la adresa calităFilor vocale ale artistei italiene.

- @ecvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, începând cu a +-a literă, ne conduce la

succesiunea, A14MI, care citită invers $ormează cuvântul, IM41P. robabil că aceasta

este atitudinea artistei la avansurile tânărului )minescu.

- 5ncepând cu a *-a literă, avem structura,4 6E7 0 6<7 3 6*/7 A 697 T 6*/7 A

din care rezultă cuvântul, 403ATP, probabil în sensul de Ha>unsă pe culmile gloriei#,

dacă ne re$erim la artistă.

@tro$a a doua ne o$eră Gi ea câteva exemple:

- %e la a <-a literă avem succesiunea,

A 6+7 1 67 & 6*E7 T

din care rezultă succesiunea, A1&T, pe care o desci$răm cu c(eia, 6, -*, , -7 GiobFinem,

A 1 & T

-* -

A M & 0

deci cuvântul AM&0, citindu-l invers rezultă cuvântul, 0&MA, capitala Fării de origine a

artistei.

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a *E-a literă, avem structura,

I 67 % 6*7 I 697 C 6/7 ), din care rezultă cuvântul, I%IC).

- Citerele din secvenFa, )AC se găsesc în poziFiile, *, *9, */, *E, suma

rangurilor din al$abet al acestor litere este egală cu 9/, inversul acestui număr este /9. de

la ultima literă a acestei secvenFe, adică C, a /9-a literă este, care, prin intermediul

secvenFei $ibonaciene, E, 9, +, ne conduce la structura

9K



4 6E7 & 697 A 6+7 )

din care rezultă secvenFa, 4&A).

Alăturăm cele două secvenFe, prima scriind-o în ordine inversă, iar succesiunea

obFinută o desci$răm cu c(eia simetrică, 6*, , , , *, , , 7 Gi rezultă,

4 & A ) C A )

* *

" & 3 ) M A 0 )

care ne-a condus la expresia H"&3) MA0)#, aceasta $iind părerea lui )minescu despre

calităFile artistei italiene.

%in stro$a a patra am reFinut:

- Citerele cu numerele de ordine, **, *9, *E, $ormează secvenFa 14&, iar în

text, la trei litere distanFă apare structura,M 67 A 697 T 6E7 I 6+7 4

literele ei, citită de la dreapta, $ormează cuvântul, 4ITPM, care, împreună cu cele trei

litere extrase anterior, $ormează expresia, H14 & 4ITPM#.

- 1umerotăm textul care începe cu a E-a literă, adică

T A 0 ) A @ ...

* 9 / E K ...

Gi din Girul ast$el $ormat extragem literele ale căror numere de ordine $ormează secvenFele$ibonaciene= *, , 9, E, respectiv, *, 9/, EE, +<, *//, care ne conduc la cuvintele, UA0A,

respectiv A0T)I, din care rezultă expresia, HUA0A A0T)I#, caracterizare potrivită

pentru ITACIA, Fara de baGtină a artistei 3arlotta.

- 5ncepând cu a E-a literă Gi parcurgând textul în mod normal, avem structura,

8) 6*97 I1 6*E7 AC 6+7 I

din care, inversând a doua bigramă, rezultă cuvântul, 8)1IACI.

%upă cum se observă, ma>oritatea cuvintelor Gi expresiilor găsite, au ca punct

comun admiraFia de care s-a bucurat artista italiană din partea lui )minescu.

9



&)BIA H518)0) ACI%#

oezia are trei stro$e, din care o prezentăm pe prima:

H5ngere palid, îGi e mister

3um că a lumei valuri Gi Goapte

)ste durere Gi neagră noapte

e lângă cer!#

- %acă din primul cuvânt al primului vers extragem literele care ocupă locurile, *

Gi , din primul cuvânt al celui de-al doilea vers extragem literele care ocupă locurile, *,

Gi 9, iar din primul cuvânt al celui de-al treilea vers, literele care ocupă locurile, *, Gi /,

obFinem secvenFa, I134M)@), care este o anagramă a cuvântului )MI1)@34. 1umerotăm literele stro$ei, începând cu prima literă, de la unu la +, câte litere

are stro$a.

- Citerele ale căror numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, +,

*9, *, 9/, EE, $ormează expresia, HI180AT 0A0#.

- 0enumerotăm textul poeziei, începând cu a -a literă, adică,

) 0 3 4 M 3 A A

* 9 / E + +Gi extragem literele ale căror numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană *, , 9, E,

+, obFinând secvenFa, )03MA, pe care o desci$răm cu c(eia, 6-*, , -, , 7. @e obFine,

) 0 3 M A

-* -

% 0 A M A

%eci a rezultat cuvântul %0AMP.

- 5ncepând cu a K*-a literă Gi parcurgând textul în sens invers, obFinem structura,

A 697 @ 6/7 4 67 6**7 I 6*+7 T 6<7 0

din care, plasând litera 0 între Gi I, rezultă cuvântul A@40IT.

- 5ncepând cu a /-a literă, secvenFa $ibonaciană, /, 9, , * generează structura,

9+



) 6/7 4 697 ) 67 A 6*7 1, din care rezultă secvenFa, )4)A1, care desci$rată cu c(eia,

6*, , , , 97, cu substituFia dată de al$abetul normal ordonat dar care nu conFine litera N,

ne dă,

) 4 ) A 1

* 9

D 4 8 A 0

adică cuvântul, D48A0.

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a **-a literă, obFinem structura,

% 6/7 ) 697 1 67 I 6*7 0

Gi desci$rând secvenFa obFinută cu c(eia, 6, , -, , 7 rezultă,

% ) 1 I 0

- % ) C I 0

%eci cuvântul, %)CI0.

A doua stro$ă ne o$eră Gi ea câteva constatări:

-5ncepând cu a /*-a literă, structura

I 6/7 4 697 % 67 ) 6*7 4

generează cuvântul, I4%)4.

- 1umerotăm textul parcurs în sens invers, începând cu a doua literă a primuluivers, adică

* 9 / E ...

4 1 I 0 % ...

Gi extragem din Girul de litere pe acelea ale căror numere de ordine $ormează secvenFa

$ibonaciană, *, , 9, E, +, *9, *, obFinându-se cuvântul, 41I&1AC. %acă acest cuvânt se

citeGte de la dreapta, rezultă expresia, HCA 1&I 14#.

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a opta literă, apare structura, 4 67

I 697 1 6E7 1 6+7 4, Gi dacă secvenFa obFinută o desci$răm cu c(eia, 6-, -9, -E, , -*7,

construită pe baza secvenFai $ibonaciene, *, , 9, E, obFinem,

4 I 1 1 4

- -9 -E -*

deci cuvântul, @D51T.

9<



- 5ncepând cu a /E-a literă, parcurgând textul în sens invers, apare structura

bigramică, 0A 6*7 MA 67 @A, secvenFa rezultată o scriem sub $orma, 0 A @ A M A Gi o

desci$răm cu c(eia, 6*, , *, , *, 7

0 A @ A M A

* * *

@ A T A 1 A

rezultând cuvântul, @ATA1A.

- Tot de la a /E-a literă, dar parcurgând textul în mod normal, obFinem structura,

04 6E7 TI 6*+7 1A 697 &A 6/*7 3)

%acă ultimele două bigrame le citim în sens invers, iar primele trei în mod

normal, rezultă expresia, H) 3A & 04TI1P#.

%in stro$a a treia am reFinut:- 5ncepând cu a 9-a literă, avem structura,

I1 67 @T 67 A1 6/7 T)

de unde rezultă cuvântul, I1@TA1U).

- 1umerotăm textul începând cu a 9-a literă,

* 9 / E K ...

% ) 1 4 I 4 ...

trecând la primul vers al stro$ei, dacă este necesar.%in Girul de litere, le reFinem pe acelea ale căror numere de ordine $ormează

secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, +, *9, * Gi obFinem expresia H%)1I) A4#.

- arcurgând textul în sens invers începând cu a 9K-a literă, avem structura,

I 697 1 6E7 I 6+7 T 6*97 A 6*7 C

ale cărei litere prin citire de la dreapta, conduc la cuvântul, CATI1I.

- 5ncepând cu a patra literă, apare structura,

0 6*7 A 67 1 697 I 6E7 T

din care rezultă cuvântul, 0P1IT.

/



&)BIA H@&M1&0&A@) P@P0)C)#

%in prima stro$ă reFinem:

- %in Girul $ormat din cele K/ de litere ale stro$ei, pe care le numerotăm, reFinem

literele care au drept numere de ordine termenii secvenFei $ibonaciene: *, , 9, E, +, *9,

*, 9/, EE Gi înscriem sub $iecare dintre ele rangul pe care-l are în al$abet. %eci:

@ & M & A @ C 4 1

*< *E *9 *E * *< * * */

@uma acestor ranguri este egală cu *< Gi ea nu se sc(imbă dacă cel mai mic

număr, respectiv *, rangul literei A, se scade din el, Gi în acelaGi timp se adună la

următorul număr ca ordin de mărime, respectiv la *, rangul literei C. @ecvenFa numerică

de mai sus devine,*< *E *9 *E *< *9 * */

%in primele patru numere reFinem ci$rele unităFilor, iar ultimele patru numere le

copiem nesc(imbate, după care, noile numere se substituie cu literele care au aceste

numere drept ranguri în al$abet, Gi obFinem:

< E 9 E *< *9 * */

I ) 3 ) @ M 4 1

secvenFa $inală este o anagramă a cuvântului )MI1)@34.- 5ncepând cu a E-a literă avem structura,

I 6*7 4 6*7 I 67 A

@ecvenFa obFinută o scriem în ordinea descrescătoare a apariFiei lor în al$abet, adică,

4IIA. 3um E J E x E, vom desci$ra această secvenFă cu c(eia, 6E E 7 Gi obFinem,

4 I I A

E E

B I 1 A

Adică cuvântul, B51A.

- 5ncepând cu a doua literă din primul vers apare structura,

& 697 0 6E7 A 6+7 C 6*97 1 6*7 A 69/7 0 6EE7 )

din care rezultă expresia, H&0AC 1-A0)#.

/*



- @tructura,

CA 697 '4 67 1A 6*7 0A 6*7 &M

care începe cu a *-a literă, citită de la dreapta, conduce la expresia, HM&A0P, 14

'AC#, Gi citită în mod normal conduce la expresia, HCA '41A 0&MP#.

%in a doua stro$ă am reFinut:

- 5ncepând cu prima literă, structura,

% 6K7 & 6*7 0 67 I 6+7 3

conduce la cuvântul, %&0I3, desemnând unul dintre cele trei ordine din ar(itectura

greacă.

- 5ncepând tot cu prima literă, structura,

% 6K7 & 6<7 I 6*E7 1 6/7 A

generează cuvântul, %&I1P.- arcurgând textul în sens invers, începând cu a /-a literă, structura,

% 67 A 67 0 6/7 4 6K7 I 6*7 )

conduce la cuvântul, %P04I).

%in stro$a a treia, printre altele, reFinem următoarele:

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a KK-a literă a ei, apare

succesiunea, 3C 6*7 %C 6*7 1, din care, inversând a doua bigramă Gi scriind secvenFa de

la dreapta obFinem, 1%CC3.Această secvenFă o desci$răm cu c(eia, 6-E, , -9, , -7, obFinută din secvenFa

$ibonaciană, , 9, E Gi obFinem,

1 % C C 3

-E -9 -

I % I C A

deci, cuvântul, I%ICP.

- Tot din poziFia KK, dar parcurgând textul în mod normal, avem succesiunea,

3 67 0 67 ) 6/7 % 6K7 I1T 6*7 A

rezultând cuvântul, 30)%I1UP.

- 5n al doilea vers al stro$ei apare cuvântul, T0)@TII, în care apar trei litere

consecutive din al$abet, 0, @, T, c(iar în această ordine, pe care le vom elimina, rămânând

cuvântul, T)II.

/



3onsiderăm secvenFa $ibonaciană, , /,K, Gi vom substitui $iecare literă a

cuvântului de mai sus, cu câte două litere, determinate cu a>utorul secvenFei, , /, K,

ast$el: litera T se va înlocui cu literele a$late, în al$abet, la dreapta Gi la stânga ei cu doi

paGi. 1otăm acest lucru ast$el, T 6-= 7 J 0", în mod similar avem, ) 6-/= /7 J AI Gi

I 6-K, K7 J 3& iar pentru ultima literă avem I 6-/= E7 J )1.

'igramele obFinute $ormează secvenFa, 0"AI3&)1, din care, prin anagramare

rezultă cuvântul, ")0&1I3A.

@tro$a a patra ne o$eră Gi ea câteva exemple. Ast$el:

- %acă numerotăm textul începând cu a *<-a literă, Gi reFinem literele ale căror

numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, +, *9, rezultă cuvântul

@)0%A0, numele unui dregător din Uara 0omânească Gi Moldova 6sec. *-*+7, cu

atribuFii militare.- arcurgând textul în sens invers, începând cu a 9-a literă, obFinem structura,

T 67 4 67 0 6/7 A 6K7 @ 6*7 & 6*K7 1

care citată de la dreapta, conduce la expresia, H1-& @P04T#.

- 5ncepând cu a <-a literă Gi parcurgând în sens invers textul, apare structura,

& 67 )T 6/7 14 6K7 1) 6*7 "I

din care rezultă expresia, H"I1) 41 &)T#.

%ar, prezenFa secvenFelor $ibonaciene în această poezie este Gi mai extinsă.Ast$el, să revenim la prima stro$ă ale cărei litere le numerotăm. @tro$a conFine 9

vocale Gi 9 consoane.

@e constată că, aproximativ E<, 9 la sută dintre vocale sunt situate pe ranguri 6deci

au aceste numere de ordine7 care $ormează succesiuni generate de secvenFe $ibonaciene.

Aceste succesiuni de ranguri 6sau numere de ordine7 sunt: +, *, *, *K, , 9

*/, *+, /, 9/, E 9K, 9+, /, /+ E, E/, EK, K Gi conFin *< din cele 9 ranguri pe care

se găsesc vocalele stro$ei.

3alculând, pentru $iecare din aceste succesiuni, di$erenFele dintre rangurile

alăturate, obFinem următoarele secvenFe $ibonaciene: , , /, K, * /, K, *, *K , /, K

-, , /, toate aparFinând Girului de tip Dibonacci obFinând din relaFia generală pentru

a J b J .

/9



5n stro$a a doua K* la sută dintre vocale sunt situate pe ranguri care $ormează

succesiuni generate de secvenFe $ibonaciene.

)ste cunoscut $aptul că, în limba română, numerele, în a$ară de Gapte, pot $i

substituite prin literele iniFiale ale cuvintelor care le denumesc adică,

* 9 / E K + <

4 % T 3 @ & 1 B

0eFinem bigramele cu care începe primul Gi ultimul vers din prima stro$ă, adică,

@&1&. 5nlocuim $iecare literă cu numărul pe care-l substituie Gi la numerele

corespunzătoare consoanelor, @ Gi 1, le adunăm rangurile lor din al$abet, iar numerele

ast$el obFinute le desci$răm cu al$abetul normal ordonat. %eci:

@ & 1 &

K + < +*< */

E + 9 +

S

secvenFa $inală, S reprezintă cuvântul %umnezeu, scris în ebraică.

&)BIA HCA34C#

oezia are cinci stro$e, Gi $iecare dintre ele ne o$eră câteva exemple de cuvinte sau

expresii tributare secvenFelor $ibonaciene.

%in prima stro$ă am reFinut:

- 5n primul vers apare cuvântul AC'A@T04, care conFine / litere din prima

>umătate a al$abetului 6de la A la M inclusiv7 Gi / litere din a doua >umătate. Aran>ăm

literele în ordine strict al$abetică, A A ' C 0 @ T 4 Gi reFinem primele Gase, adică a A ' C

0 @. 1umărul /, semnalat mai sus, ne îndrumă spre a patra literă din secvenFă, deci C, al

cărei rang în al$abet este *, Gi cum, unu este rangul literei A Gi doi rangul literei ',

numărul * devine A', bigramă cu care vom înlocui litera C, Gi secvenFa devine, A A ' A

' 0 @, care este o anagramă a numelui 'A@A0A'.

//



Acest rezultat ne aminteGte $aptul că voievodul Matei 'asarab, era $avoritul lui

)minescu.

- @tructura,

@ 6/7 30 6K7 I 6*7 "

care începe cu a /-a literă, generează cuvântul, @30I4.

- 5ncepând cu a K-a literă, structura

3& 6E7 0A 67 14 6*7 C

ne conduce la cuvântul, 3&0A14C.

- @uccesiunea,

0 6/7 A 6K7 4 6*7 ) 6*K7 0 6K7 A 6/7 I

care începe cu a noua literă, ne conduce la expresia, H0P4 )0AI#.

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a K9-a literă, secvenFa $ibonaciană,9, 9, K, generează cuvântul, C43A.

%in stro$a a doua am reFinut următoarele:

- @uccesiunea,

@ 67 A 6/7 T 6K7 I 6*7 0 6*K7 I 6K7 A

care începe din poziFia 9/, după renunFarea la penultima literă, conduce la cuvântul,

@ATI0P.

- @tructura,41 6*7 %) 6/7 0I 6E7 @3 6<7 A@ 6*/7 I

care începe cu a *9-a literă, generează expresia, H41%) 0I@3AOI#.

- 5ncepând cu a K/-a literă, apare structura

0 6/7 A 6/7 % 6+7 ) 6*7 A 67 C

din care, prin inversarea primelor două litere, rezultă cuvântul, A0%)AC, în concordanFă

cu dragostea lui )minescu pentru ardeleni, Gi lupta pentru drepturile lor.

- @tructura,

3 67 A 67 1 6/7 A 6K7 0

care începe cu a opta literă, conduce la cuvântul, 3A1A0, ale cărui $rumoase titluri $ac

casă bună cu armonia poeziilor eminesciene.

/E



- %acă numerotăm, în sens invers, textul care începe cu a /-a literă, Gi reFinem

literele ale căror numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, +, *9,

obFinem expresia H%A3 MI@#, într-o curată exprimare bănăFeană.

%in stro$a a treia am reFinut următoarele:

- 5ncepând cu a -a literă, apare structura,

M 697 A 6K7 0 6<7 ) 6*E7 8CA@ 6/7 A 69<7 I

din care rezultă expresia, HMA0) 8CA@ AI#

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a E*-a literă avem succesiunea,

M 6**7 ) 6/7 @ 6*E7 I 6*<7 A

0ezultând cuvântul, M)@IA.

- 5ncepând cu a *-a literă avem succesiunea,

C 6/7 ) 697 3 67 TI 6*7 )rezultând cuvântul, C)3UI).

%in stro$a a patra reFinem:

- 5ncepând cu a 9-a literă avem structura:

) 6K7 M 6E7 I 6**7 T 6*K7 ) 67 M

rezultând cuvântul, )MIT)M.

- de la a 9-a literă, structura,

)3 6/7 4MI 6K7 1 6*7 T 6*K7 )generează expresia H) 34MI1T)#.

- 1umerotăm textul începând cu a /E-a literă, adică

" I 1 T 4 1 T 0 ) ...

* 9 / E K + < ...

Gi reFinem literele ale căror numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, +,

*9, ele $ormează cuvântul, "I140I, băutura pre$erata a lui )minescu.

- @tructura,

3 67 0I 6+7 M 6*7 A 6*+7 0 6+7 A 6/K7 1 6/7 A

care începe cu a <-a literă, conduce la binomul H30IMP 0A1P#.

- 5ncepând cu a +-a literă, avem succesiunea,

6/7 & 6<7 ) 6*97 T 67 I 69E7 @ 6E7 4 6<7 T 6*/<7 1

/K



cu precizarea că, până la prima literă T, textul a $ost parcurs în sens invers, după care s-a

sc(imbat sensul.

0ezultă expresia H&)UI @41T#.

Oi ultima stro$ă ne o$eră câteva exemple.

- arcurgând textul în sens invers începând cu a K+-a literă avem succesiunea.

TA 6*7 0A 6*7 1I 67 @T 697 A

rezultând cuvântul, UP0P1I@TP.

- Tot de la a K+-a literă, dar parcurgând textul în sens normal, avem structura,

T 6E7 0 6K7 A 6**7 I 6*7 @ 6+7 T 6/E7 A

Gi se obFine cuvântul, T0AI@TP.

- %acă parcurgem textul în sens invers începând cu a K*-a literă, avem structura,

I4 6/7 ' 6*7 I1 6*K7 % 6+7 ) 6//7 1 67 I 6**K7 "din care, citind ultimele patru litere de la dreapta Gi apoi restul în mod normal, obFinem

expresia H"I1), I4'I1%#, care reprezintă parcă un răspuns la dilema exprimată în

primele două versuri ale acestei stro$e=

H%ar nu vine ... @inguratic

5n zadar suspin Gi su$ăr#

&)BIA H)@T) "50D40I#

@ă considerăm literele distincte din al doilea cuvânt al titlului, "50D40I, din care

reFinem ultimele trei, cărora le alăturăm primul cuvânt al titlului, obFinând secvenFa,

D4I)@T).

e baza secvenFei $ibonaciene, 9, 9, K, construim c(eia 6-9, , , -9, , , -K, 7 cu

care desci$răm secvenFa de litere, prezentată mai sus,

D 4 I ) @ T )

-9 -9 -K

3 4 I M ) @ 1 )

secvenFa $inală este o anagramă a numelui )MI1)@34.

/



oezia are trei stro$e Gi în $iecare dintre ele găsim exemple de natura celor care

prezintă interes pentru demersul nostru.

%in prima stro$ă reFinem:

- @tructura care începe din poziFia K<

3& 6*7 1 67 @ 697 6E7 I0

conduce la cuvântul, 3&1@I0,

- %in poziFia <, respectiv E/, avem structurile,

D 6*7 0I 697 3 6/7 A, respectiv %) 6K7 C 6E7 I3 6**7 ) 6*K7 4

din care rezultă expresia, HD0I3A %) CI3)4#.

%in stro$a a doua avem:

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a /-a literă apare structura,

M 67 ) 697 @ 6E7 IArezultând cuvântul HM)@IA#.

- 1umerotăm textul care începe cu a KE-a literă,

I 1 % 3 4 % & 0 ...

* 9 / E K + ...

Gi reFinem literele ale căror numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, +,

*9, *, 9/, acestea $ormează cuvântul, 51%40A0).

- %in poziFiile KK, respectiv E apar structurile: 1 6/7 &0 697 & 67 % respectiv M 6*7 A0 6/7 I 6E7 T

din care rezultă expresia, H1&0&% MP0IT#, probabil în sensul de H&&0 @CP"IT#.

- @tructura,

& 697 M& 6*7 06/7 5 6E7 T

care începe cu a *-a literă, $ormează cuvântul, &M&05T.

%in stro$a a treia, printre altele, am reFinut:

- %e la a /+-a literă apare succesiunea,

A 697 %4 6*7 3) 6/7 ) 6E7 C 6<7 I 6*/7 @ 697 T

din care rezultă expresia, A%43) ) CI@T.

3unoscând interesul lui )minescu pentru problemele economice, putem

presupune că este vorba de Driedric( Cist, economist german, pro$esor la 4niversitatea

TVbingen.

/+



- @tructurile,

0 67 I1 697 & 6E7 @ respectiv ) 67 04 67 I1) 6/7 %A 6K7 TP

care încep din poziFiile, 9 respectiv K*, conduc la expresiile, 0I1&@, respectiv, )

04I1), %ATP.

&)BIA HCA MIQC&3 %) 3&%04 ...#

%in cele patru cuvinte ale titlului, extragem literele lor iniFiale după sc(ema, *, ,

*, , deci din primul cuvânt prima literă, din al doilea cuvânt primele două litere, G.a.m.d.

&bFinem secvenFa, C M I % 3 &. Citere ale căror ranguri din al$abet sunt numere din două

ci$re, le substituim ast$el= C are rangul *, dar * este rangul literei A, iar al literei ',deci * J A', adică litera C J A'. 5n acelaGi mod avem, M J *9 J A3 Gi & J *E J A).

5n acest $el secvenFa de mai sus devine, A ' A 3 I % 3 A ).

)xtragem din ea, prima literă Gi ultimele cinci rezultând secvenFa, AI%3A), apo

extragem primele cinci litere Gi ultima, obFinând secvenFa, A'A3I).

rima secvenFă o scriem de la dreapta, după care litera % o trecem pe ultimul loc

Gi obFinem, )A3IA% Gi tot printr-o permutare simplă, a doua secvenFă o scriem sub $orma

)AI3'A.Alăturăm cele două secvenFe, adică, )A3IA%)AI3'A, după care înlocuim

$iecare literă cu rangul ei din al$abet rezultând Girul numeric, E * 9 < * / E * < 9 *.

%in acest Gir $ormăm alternativ numere dintr-o ci$ră Gi din două ci$re, noile

numere le desci$răm cu substituFia dată de al$abetul normal ordonat, adică

E *9 < */ E *< 9 *

) M I 1 ) @ 3 4

rezultând numele poetului.

%intre cuvintele Gi expresiile care se pot $orma din textul poeziei, pe baza unor

secvenFe $ibonaciene, prezentăm următoarele:

- @tructura,

% 697 &0 6*97 %) 6*K7 C 6<7 )

care începe cu a *<-a literă, conduce la expresia, %&0 %) )C.

/<





3a Gi în cazurile precedente, începem cu o constatare re$eritoare la titlul poeziei.

&rdonăm cuvintele din titlu în ordinea al$abetică a literei lor iniFiale, obFinând

următorul Gir de litere.

A M & 0 4 C A @ T A 3 A 0 ) I I 1 C 4 M ) M ) 4

din care, începând cu a doua literă, avem structura

M 67 4 67 @ 67 3 67 ) 67 1 67 M 67 )

literele reFinute le ordonăm al$abetic, 3 ) ) M M 1 @ 4.

%in rangul din al$abet al literei de pe locul patru, scădem numărul /, deci M / J

< care este rangul literei I, cu care vom substitui această literă M Gi secvenFa devine,

3))IM1@4, care, prin anagramare, conduce la cuvântul, )MI1)@34.

%in prima stro$ă, adicăH3are-i amorul meu în astă lume:

)ste-al bravurei coi$ul de aramă,

@au al mărirei aspru rece nume!#

am reFinut următoarele:

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a EK-a literă, găsim structura,

C4A 67 )% 6*7 "A0 6*7 4)M

rimele opt litere, prin anagramare, conduc la cuvântul A%)"P04C, iar ultimeletrei, citite de la dreapta, dau cuvântul M)4, deci am obFinut expresia, A%)"P04C

M)4, acesta $iind, ipotetic, Hamorul# poetului Hîn astă lumeW#.

- 5ncepând cu a E-a literă, găsim structura,

MA 67 0I 697 A 6*7 M 6*97 ) 697 A

din care rezultă expresia, MA0IA M)A.

- @tructura,

A 6+7 I 6*E7 ' 697 A 69+7 @ 6K*7 )

care începe cu a Gasea literă, ne dă cuvântul, H) @A'IA#, care $ace casă bună cu Hcoi$ul#

din al doilea vers.

%in stro$a a doua am reFinut:

- 5ncepând cu a opta literă, $ormăm structura:

3 67 4 6E7 3)0 67 ) 6*7 A 6*<7 3 69*7 T 6E7 )

E*



din care, eliminând litera 3 din poziFia a opta, Gi citind la început ultima bigramă,

obFinem expresia HT) 343)0)A#.

- 5ncepând cu prima literă a stro$ei, succesiunea

@P 6**7 04 6K7 T 6*7 A 697 &

ne conduce la expresia H& @P04TP#

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a E-a literă, avem succesiunea,

3 697 0 697 4 6K7 3) 6<7 )0 6*E7 4 6/7 3

în care după bigrama 3) s-a sc(imbat sensul de parcurs al textului. %acă ultima literă o

plasăm înaintea bigramei )0, din succesiune rezultă binomul H3043) 3)04#.

%in stro$a a treia am reFinut următoarele:

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a K<-a literă, structura, ' 6*7 A 6*7

C 67 A 697 I 6E7 A, ne conduce la cuvântul 'PCAIA.- 5ncepând cu a 9K-a literă, structura

40 6/7 TP 6E7 M 6<7 A 6*/7 40

$ormează expresia, 40TPM A40.

- %acă parcurgem textul în sens invers, începând cu a /E-a literă, avem structura,

@P 6E7 04 6<7 T 6*/7 4 697 C

obFinând cuvântul, @P04T4C,

Trecem direct la ultima stro$ă care ne o$eră Gi ea câteva exemple.- 1umerotăm în sens invers textul care începe cu a /-a literă Gi reFinem literele

ale căror numere de ordine $ormează secvenFa $ibonaciană, , 9, E, +, *9, *, 9/, aceste

litere $ormează secvenFa A0IM0AM, care citită de la dreapta conduce la expresia,

M-A0 MI0A.

- 5ncepând cu litera I, din poziFia *, secvenFa $ibonaciană, /, E, <, */, conduce la

cuvântul, I4%)I.

- 5ncepând cu a <9-a literă avem structura,

&0 697 4@ 6*7 I1 6/7 )

din care rezultă expresia H& 04OI1)#.

- arcurgând textul în sens invers începând cu a K/-a literă, apare structura,

0&M 697 A 697 @ 6K7 TI 6<7 )

E



din care rezultă expresia, H0&MA @TI)#, dacă însă primele patru litere le citim de la

dreapta, rezultă, HAM&0 OTI)#.

oezia se înc(eie cu următoarea expresie:

HOI BI: %&0MI %4@P, I1IMA M)A A0@P#

%eoarece, înaintea celor două puncte avem / litere, începând cu a /-a literă din

textul care urmează, $olosind secvenFa $ibonaciană, *, , 9, E, Gi parcurgerea circulară a

textului, avem structura,

M 6*7 %4@ 67 1I 697 ) 6E7

rezultând secvenFa, M%4@1I)%, în care litera %, care se repetă, are rangul din al$abet

egal cu /, câte litere se găsesc înaintea celor două puncte. %in prima literă % scădem o

unitate, iar la a doua îi adunăm o unitate. &bFinem:

M % 4 @ 1 I ) % -* *

M 3 4 @ 1 I ) )

secvenFa $inală este o anagramă pentru, )MI1)@34.

%ar textul care urmează după cele două puncte, prezintă unele elemente care ne

sugerează $aptul că ar putea reprezenta $ormula biblică, HAC) TAC) %I1T04 AC)

AC)#, $olosită Gi de către )minescu în unele articole din presă.

Ast$el, textul conFine * de litere din care cinci de A, iar $ormula biblică are delitere din care patru de A, deci dacă din text eliminăm o literă de A, din aceste puncte de

vedere avem egalitate per$ectă.

Ambele texte au câte cinci cuvinte.

%upă eliminarea unei litere A din textul din poezie, textul rămas Gi expresia

biblică au, $iecare, < litere distincte.

@ă considerăm următorul Gir numeric care generalizează Girul lui Dibonacci: *, *,

*, 9, K, **, *, /*, ..., în care $iecare termen, începând cu al cincilea, este egal cu suma

celor patru termeni care îl preced.

@criem textul din poezie ca un Gir, eliminând litera A din $inalul cuvântului M)A,

deci:

% & 0 M I % 4 @ A I 1 I M A M ) A 0 @ A

Gi, pe baza Girului generalizat de mai sus, $ormăm structura,

E9



% 6*7 0 6*7 I 6*7 4 697 1 6K7 0

din care rezultă secvenFa, %0I410. %esci$răm această secvenFă cu c(eia, 6, , , , ,

7, deci practic se adună numărul la rangul din al$abet al literei de pe locul , Gi

obFinem:

% 0 I 4 1 0

% T I 4 1 0

secvenFa $inală, prin anagramare, conduce la cuvântul, %I1T04, cuvântul median din

$ormula biblică.

)liminând din textul poeziei 6acela $ără litera A7, literele secvenFei %0I410,

desci$rată anterior, de pe rangurile de pe care au $ost extrase, rămâne secvenFa,

& M % @ A I I M A 1 ) A @ A pe care o modi$icăm ast$el= litera ) se trece la $inal în locul ei se scrie litera I, după care

Gi prima literă se scrie la $inalul expresiei. @ecvenFa rezultată se împarte în patru secFiuni

conFinând câte, /, 9, 9, / litere adică,

M % @ A I M A M I A @ A ) &

8rupele mediane sunt identice ca structură, le vom scrie sub $orma, IMA Gi le

desci$răm cu c(eia, 6-/, -*, 7 deci

I M A I M A-/ -* -/ -*

) C A ) C A

obFinând de două ori cuvântul, AC).

8rupele extreme le desci$răm cu c(eile, 6-*, *, *, 7, respectiv 6*, , , -97 Gi

obFinem:

M % @ A @ A ) &

-* * * * -9

C ) T A T A ) C

Gi din secvenFele $inale se obFine de două ori cuvântul, TAC).

5n acest mod, din textul din $inalul poeziei, s-au obFinut cele cinci cuvinte care

$ormează $ormula biblică.

E/



%upă cum am precizat la începutul acestui material, adunarea unor c(ei la

secvenFele literale, înseamnă practic modi$icarea rangurilor literelor Gi trans$ormarea lor

în alte litere din al$abet.

%in c(eile $olosite mai sus, rezultă următoarele:

- rangurile celor patru litere A, au $ost modi$icate numai cu numărul Hzero#,

- rangurile celor trei litere M, au $ost modi$icate numai cu numărul 6-*7,

- rangurile celor două litere I, au $ost modi$icate numai cu numărul 6-/7

- rangul literei & a $ost modi$icat cu numărul 6-97

- rangul literei 0 a $ost modi$icat cu numărul 67

- rangul literelor @ Gi % au $ost modi$icate cu numărul 6*7

Aceste constatări ne îndreptăFesc să presupunem că ne a$lăm în $aFa unui adevărat

sistem de ci$rare.

&)BIA HA%4351% 351TP0I M4CUIM)#

Dolosind secvenFa $ibonaciană, /, , K, din titlu avem următoarea structură,

%43 6/7 I1 67 0 6K7 M)

%in care, ordonând al$abetic literele reFinute, obFinem secvenFa, 3%)IM104, pe care odesci$răm cu c(eia, 6, *, , , , , *, 7 a cărei simetrie este evidentă, Gi rezultă,

3 % ) I M 1 0 4

* *

3 ) ) I M 1 @ 4

secvenFa $inală este o anagramă a numelui, )MI1)@34.

oezia are * stro$e, din care o redăm pe prima,

HAducând cântări mulFime

Oi mai bune Gi mai rele,

Mă întreb cu îndoială

3ine caută la ele!#

din care am reFinut următoarele:

- @tructura,

EE



MA 6E7 MA 697 0) 6+7 ACA

care încep cu a 99-a literă, ne conduce la expresia HMAMA 0)ACP#.

- 5ncepând cu a patra literă apare succesiunea,

3 67 A0 6/7 T 6**7 ) 6*E7 ) 6K7 %

din care, citind la început ultima bigramă în sens invers, se obFine expresia

H%) 3A0T)#.

- @uccesiunea,

MA 697 0 6/7 I1 67 I 6**7 ) 6*+7 IM

care începe cu a /-a literă, generează cuvântul, MP0I1IMI).

%in stro$a a doua am reFinut:

- @tructura,

3 6*7 A 6E7 M51 6K7 ) 6**7 & 6*7 0 6+7 M 6/E7 Icare începe cu a <-a literă, după plasarea literei M înaintea literei &, rezultă expresia,

H3A M51) M&0I#.

- 5ncepând cu a E-a literă, structura

T 67 0 6K7 4 6+7 4CI 6*/7 A 67 1 69K7 )

după trecerea literei I la $inal, conduce la expresia, HT044C A1)I#.

- @uccesiunea,

') 6K7 @TI 6E7 ) 6**7 ) 6*K7 3care începe cu a /E-a literă, citind la început ultima bigramă în sens invers, conduce la

expresia H3) ')@TI)#.

%in stro$a a treia redăm următoarele:

- 5ncepând cu a **-a literă, structura

B 6/7 I 67 A04C 6K7 P 6+7 %

conduce la expresia H%P BIA04C#.

- @uccesiunea,

@ 697 T 67 I 6E7 C 67 3A 6*7 )I

care începe cu a E9-a literă, ne dă expresia H@TIC 3A )I#

- %acă începem cu a Gaptea literă, rezultă structura,

3) 67 B 67 A04C 6<7 I 6*K7 & 6E7 A 6/*7 0 6KK7 T 6*7 )

EK



din care, eliminând litera & Gi trecând litera I la $inal, rezultă expresia

H3)BA04C A0T)I#.

%in stro$a a patra, printre altele am reFinut:

- 5ncepând cu a E-a literă, avem structura,

3) 697 0)@ 6+7 3 6**7 I 6*<7 A 697 @ 6/<7 A

din care, citind la început ultimele cinci litere în ordine inversă, rezultă expresia

HAOA-I 3)0)@3#.

- @tructura

3 67 4C 697 T4 6E7 C

care începe cu a *-a literă, conduce la cuvântul, 34CT4C.

Ca distanFa de trei litere de la litera C, din $inalul acestui cuvânt avem

succesiunea,3A 697 0 697 TII 6K7 AI

rezultând expresia H3P0UII AIX.

%in cele două rezultate obFinem expresia HAI 34CT4C 3P0UII#.

%in ultima stro$ă reFinem:

- 5ncepând cu a /9-a literă avem structura,

A 6*7 C 697 T 6/7 A 67 ) 6*7 C 697 4M) 6/7 A

în care secvenFa $ibonaciană a $ost reluată, este vorba de secvenFa, *, 9, /, Gi a>ungem laexpresia HACTA ) C4M)A#.

- @uccesiunile,

% 6/7 &I 67 1 6K7 A Gi % 67 A3 6*7 I 697 A

3are încep cu prima, respectiv a -a literă, conduc la cuvintele, %&I1A, respectiv

%A3IA.

- @tructura

I 697 A 67 %4 6E7 C

care începe cu a E-a literă, dă cuvântul, IA%4C.

- %acă parcurgem textul în sens invers, începând cu a /<-a literă, structura

T 6<7 0A4 67 M 6**7 )

conduce la cuvântul, T0A4M).

E



5n $inal vom prezenta câteva cuvinte Gi expresii, obFinute prin intermediul

secvenFelor $ibonaciene, din textul scrisorii lui )minescu, din Iunie *++9, adresată lui

Maiorescu, scrisoare care se re$eră la un violent articol antimaiorescian publicat în ziarul

TIM4C, sub semnătura lui 1. 'asarabescu, directorul ziarului &&04C:

Domnule Maiorescu,

Ieri, sosind Făărăşanu de la !alaţi, nu am fost de loc la redacţie" #umai aşa se

poate e$plica cum s%au strecurat articolul infect al lui &assarabescu" '(i am declarat că

mă retra de la )impul dacă nu se va face o deplină şi sinceră retractare a acelor şiruri

in*urioase" D" +ăucescu a fost nsărcinat să stili(e(e această retractare" #u am ştiut

absolut nimic despre e$istenţa acestui articol, care n%a fost comunicat nimănui şi trimis

n modul anonim n care acest individ continuă a%şi trimite insanităţile la )impul"

al d%voastră supus, M" -minescu

%intre cuvintele Gi expresiile găsite prezentăm următoarele:

- @tructura,

MI 6*7 T4 67 IT 6+7 T 6*E7 ) 697 4 69+7 A

care începe cu a +<-a literă, textul $iind parcurs în sens invers ne conduce la expresia,T)-A4 MIT4IT.

- 5ncepând de la **-a literă avem structura,

A 6+7 34 6*7 B 6<7 AT 6*7 %) CA TIM4C

din care rezultă expresia HA34BAT %) CA TIM4C#, în deplină concordanFă cu

motivaFia scrisorii.

- @tructura,

3A 697 MA 6K7 0I 6<7 CA

care începe cu a 99-a literă, conduce la cuvântul, 3AMA0ICA.

- @uccesiunea,

IA 6K7 0 6+7 T 6*/7 A 67 I

începută cu a *E-a literă, conduce la expresia, HIA0TP-I#.

E+



- @uccesiunea,

3I1 6/7 @T 6K7 )A 6*7 A 6*K7 @

care începe cu a 9+-a literă, conduce la expresia, H3I1@T)A @A#.

- 5ncepând cu a /K-a literă apare structura,

0) 6K7 14M 6K7 ) 6*7 34 6*+7 & 697 M

din care rezultă expresia H&M 34 0)14M)#.

- @tructura,

0) 6+7 UI 6+7 1 6*K7 A 6/7 & 6/7 @P

care începe cu a */-a literă, ne dă expresia, H@P & 0)UI1P#.

- @uccesiunea,

I1 697 3I 6K7 T 6<7 ) 6*E7 4

care începe cu a 9-a literă, conduce la expresia H)4 I13IT#.- @tructura,

@TI 6E7 I1 6E7 U 6*7 A 6*E7 AM

ne conduce la expresia HOTII1UP AM#.

- arcurgând textul în sens invers, începând cu a /-a literă, avem structura,

4 6*7 MI 6/7 CIT 6E7 @ 6<7 I

din care rezultă expresia HOI 4MICIT#.

- 3onsiderăm al /-lea cuvânt de la s$ârGitul textului, Gi începând cu a cincea luiliteră, avem succesiunea,

0 6*7 ) 6*7 I 6*7 T) 6*7 T

din care rezultă secvenFa, 0 ) I T ) T, pe care o desci$răm cu c(eia simetrică,

6, , -, -, , 7 Gi obFinem,

0 ) I T ) T

- -

0 ) 8 0 ) T

deci cuvântul, H0)80)T#.

S%âr itș

E<



'I'CI&80ADI)

*. 1. 8)&08)@34, HMoartea antumă a lui )minescu#, )d. 3artier,

. I. T&0@A1, H3riptologie elementară#, )d. 4niversitară, 9. I. T&0@A1, H)minescu. Qocul ci$relor Gi al întâmplării#, Atelierul de gra$ică,

3arla %usc(La, K

/. I. T&0@A1, H1umărul de aur în două poeme eminesciene#

@tudii eminescologice )tudes sur )minescu, nr. E, Ia i, 9ș

E. I. T&0@A1, H)minescu oezie Gi geometrie#

@tudii eminescologice, nr. /, Ia i, ș

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	monica
View:	220 times
Download:	0 times

12904550-ILIE-TORSAN-Investigatie-Criptologica.doc

Documents