137

11.2 Lucrări asupra familiilor de albine

în luna NOIEMBRIE (după ing.Nicolae Foti, ing.Ion Barac, Constantin Antonescu, Eleodor Gh.Bistriceanu, dr. Vasilică Savu, dr.Agripina

Șapcaliu, Radu Vancea, ing.Vasile Deaconu, dr.ing.Eliza Căuia, prof.univ.dr.ing.Petre Iordache şi Veronica Mara Mîndru)

Fig.11.1 Stupina în noiembrie – se fac ultimile verificări

ACŢIUNI PRIORITARE ÎN LUNA NOIEMBRIE: - continuarea lucrărilor din luna octombrie dacă nu au fost terminate; - evaluarea familiilor de albine și supravegherea iernării; - stimularea efectuării zborurilor târzii de curățire; - sortarea, completarea și curățirea fagurilor de la rezerva stupinei și - curățirea și dezinfecția stupilor eliberați de albine și de la rezervă precum și a

uneltelor și utilajelor apicole. Această luna se caracterizează prin instalarea timpului rece și apariția brumelor de toamnă,

ceea ce explică faptul că este numită și „brumar”; de fapt acum putem zice că începe iarna.

Și noiembrie este o lună capricioasă alternând zilele reci, din ce în ce mai dese, cu zile cu perioade de câteva ore călduroase de care apicultorii ar trebui să profite pentru definitivarea ultimilor pregătiri de iarnă în stupină. După instalarea frigului, albinele formează deja ghemul de iernare. Acum apicultorii trebuie să verifice dacă este asigurată buna aerisire a ghemului, evitând astfel apariția umezelii în stup, care poate afecta sănătatea albinelor. Pot apărea diareea albinelor, mucegăirea fagurilor și mierea necăpăcită din faguri poate începe să fermenteze. Acum, după terminarea pregătirilor de iernare începute încă din august, în stupină se înstăpânește o liniște deplină. Frigul coboară din ce în ce mai mult mercurul termometrului și

138

rareori, se urcă peste zero grade. Familia de albine, strâmtorată și termoizolată, intră în stare de hibernare. Atunci când temperatura ajunge la +6 la +8oC albinele se adună strâns în jurul reginei formând un ghem sferic care se numește generic ghem de iernare (Fig.11.2).

Fig.11.2 Ghemuri de iernare

Considerăm că este interesant a descrie mai pe larg mecanismul de formare și de funcționare a ghemului de iernare: Aranjarea ghemului de iernare sub formă de sferă, spun cercetătorii, rezolvă în mod fericit problema iernării, căci sfera are o expunere mică la frig în raport cu volumul conținutului, care cald fiind pierde foarte puține calorii și astfel familia de albine își poate menține echilibrul principalelor funcțiuni organice, cu ajutorul unor reacții fiziologice ușor de îndeplinit. Într-adevăr, așa cum este alcătuit ghemul de iernare, el asigură în mod deplin funcțiunile fiziologice ale familiei de albine. Alegându-și locul cel mai cald din fostul ei cuib, unde se află miezul său, acesta este ocupat de albinele tinere capabile să producă căldura cea mai potrivită. Albinele produc căldura de care au nevoie în timpul iernii prin microvibrații ale mușchilor aripilor, pentru producerea cărora au nevoie de consum de miere și aceste albine, minimizând pierderea de căldură, minimizează, în același timp, consumul de miere din perioada de iarnă. Partea exterioară a ghemului de iernare, numită coaja ghemului, este alcătuită dintrun strat foarte dens de albine, care ocupă atât intervalele dintre faguri, căt și interiorul celulelor libere. Aici albinele stau aproape nemişcate, cu capul îndreptat către interiorul ghemului, vârât sub abdomenul altor albine și cu aripile ridicate, precum țiglele de pe acoperișul caselor. Grosimea cojii ghemului este de 2-7 cm și variază în raport cu temperatura aerului din jurul ghemului de iernare. Miezul ghemului, care cuprinde și regina, este mai afânat, albinele având posibilitatea de variație a afânării în funcție de temperatura mediului exterior. Albinele din miezul ghemului sunt active și au rolul de a produce temperatura necesară întregii familii de albine, precum și rolul de a hrăni regina. Căldura este produsă de albine prin mișcări caracteristice din aripi, picioare și abdomen, ceea ce duce la perceperea pe timpul iernii a unui zumzet specific care poate fi sesizat de către apicultor dacă lipește urechea de un perete al stupului. Temperatura cojii ghemului este de +8 la +9oC, iar temperatura din zona centrală a ghemului variază între +14 și +35oC, nescăzând niciodată sub +14oC, chiar când afară este un ger năprasnic. Când temperatura scade spre +14oC, albinele încep să încălzească ghemul, așa cum s-a arătat mai sus. După ce temperatura ajunge la limita superioară, albinele se liniștesc, stând astfel până când temperatura tinde din nou spre +14oC, când vor începe din nou să încălzească ghemul ș.a.m.d. La exteriorul ghemului temperatura depășește doar cu 1 la 2oC temperatura mediului din exteriorul stupului și, astfel se poate spune, că albinele nu încălzesc spațiul din stup situat în exteriorul ghemului. Limita superioară a temperaturii din interiorul ghemului în aceasta fază de iernare nu depășește +25°C. În perioada a doua a iernii, care se caracterizează prin sporirea treptată a

139

activității albinelor datorită creșterii de puiet, în interiorul ghemului de iernare, temperatura se stabilizează în limitele a +34 la +36°C și rămâne la acest nivel. Producerea căldurii în interiorul ghemului nu este continuă. Din momentul în care interiorul ghemului a atins temperatura critică (circa +13,9°C), albinele din miezul ghemului intră întro stare de excitare, devin active, se hrănesc abundent și produc intens căldură, până în momentul când temperatura atinge limita superioară. Din acest moment, activitatea albinelor scade treptat, ele se liniștesc și intră în faza

de digestie și repaus, adică de păstrare a căldurii produse. Ridicarea temperaturii ghemului nu are loc numai atunci când temperatura interioară a ghemului a ajuns la limita inferioară. Orice zgomot din afara sau dinăuntrul stupului, provocat de om sau animale, precum și umiditatea, mierea de calitate inferioară, lipsa reginei și altele contribuie la ridicarea temperaturii din interiorul ghemului peste limitele normale și, implicit, la sporirea consumului de hrană. De exemplu, o simplă ridicare a capacului stupului în timpul iernii duce la ridicarea temperaturii din ghem cu 2-3°C și în cazul când temperatura ghemului se ridică cu câteva grade din cauza unei tulburari puternice a albinelor, pentru liniștirea familiei de albine îi este necesar un timp de 20-30 de ore. Ridicându-se temperatura ghemului este posibil ca regina să înceapă ponta prea de timpuriu, fapt ce uzează mult albinele și contribuie la o

mortalitate ridicată primavara. Iernarea familiilor puternice este mai avantajoasă decât cea a familiilor slabe, atât în ceea ce privește producerea și păstrarea căldurii necesare, cât și a consumului de hrană. Familiile de albine slabe produc căldura necesară supraviețuirii lor în perioada de iernare pe seama unui consum mare de provizii. Prin aceasta, organismul albinelor în cauză se uzează mai repede, li se scurtează viața, iar în primăvară dezvoltarea lor evoluează așa de încet încât nu pot valorifica economic culesurile intense timpurii.

Principalele acțiuni și lucrări care trebuiesc executate în această lună sunt descrise în

subcapitolele care urmează.

11.2.1 Continuarea lucrărilor din luna octombrie dacă nu au fost terminate

Acuma, în prima decadă a lunii, mai ales în orele mai călduroase și, dacă se poate însorite, apicultorul va definitiva ultimile pregătiri din stupină pentru iernare Se va avea grijă ca toate ramele rămase după diafragme să fie scoase din stupi. Există pericolul ca acestea să mucegăiască, iar dacă mai au petice de miere albinele pot să le viziteze și dacă temperatura scade brusc acestea constituie ghemul pe ele și apoi mor de foame.

Fig.11.3 Ventilația ghemului de iernare 1 – ghemul de albine, 2 – sensul circuitului de aer proaspăt 3 – sensul circuitului de aer viciat.

Totodată, ținând cont că după instalarea frigului, albinele formează deja ghemul de iernare, acum apicultorii trebuie să verifice dacă este asigurată buna aerisire a ghemului, evitând astfel apariția umezelii din stup care poate afecta sănătatea albinelor. Pot apărea diareea albinelor, mucegăirea fagurilor și mierea necăpăcită din faguri poate începe să fermenteze. Excesul de umiditate din stupi poate fi îndepărtat prin lăsarea unei deschideri între scândurelele podișorului de 2 – 3 mm la stupii orizontali sau prin urdinișul podișorului la stupii multietajați (fig.10.9), iar pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupului, acesta va fi ușor înclinat către urdiniș.

Umiditatea excesivă se mai poate înlătura prin mutarea stupilor întrun loc însorit pe vatră şi îmbunătăţirea aerisirii prin asigurarea unui spaţiu de 1-2 cm în podişor care va fi acoperit de salteluţă.

140

În zilele favorabile se pot continua o serie de lucrări de pregătire a familiilor de albine din luna trecută şi remedierea stărilor anormale apărute: hrană insuficientă, hrană de proastă calitate (poate produce diaree), pierderea reginei, umiditatea exagerată, pătrunderea şoarecilor în stupi. Trebuie accentuat faptul că pentru iernare, familia de albine are nevoie de aproximativ 18 kg miere şi 1,5-2 kg păstură pentru creşterea puietului în partea a doua a iernii şi în primăvară.

11.2.2 Evaluarea familiilor de albine și supravegherea iernării În această lună probabil vor alterna zilele răcoroase, chiar geroase, nefavorabile, când

albinele sunt în ghemul de iernare, cu perioadele din unele zile de timp frumos și mai călduroase, când albinele încearcă să iasă afară. În zilele nefavorabile pe vatra stupinei ar trebui să fie liniște și adăpost de curenți reci și vânturi astfel încât albinele să nu fie deranjate. În caz de deranjare, ele se pot neliniști ceea ce ar duce la consumuri mari de hrană sau mai grav, s-ar desprinde din ghem căzând pe fundul stupului unde ar îngheța și ar muri. Evaluarea stării familiilor de albine în această perioadă se face prin controlul vizual al stupilor, prin ascultarea zgomotelor generate de familiile de albine, examinarea rezidurilor extrase de pe fundul stupului, aprecierea stării de umiditate din interiorul stupului şi măsurarea temperaturii din diversele zone ale ghemului de iernare.

a) Albine moarte

b) Pete de diaree la urdiniș

Fig.11.4 Controlul vizual al stării familiilor de albine

Controlul vizual al stupilor care adăpostesc familiile de albine se referă la inspectarea urdinişurilor, a scândurilor de zbor şi a fundurilor stupilor, ceea ce poate releva următoarele concluzii: ● în cazul în care pe scândura de zbor apare o regină moartă trebuie să se înţeleagă fie că familia de albine a rămas orfană, fie că aceasta a intrat în iarnă cu două regine şi acum regina cea mai tânără a lichidat regina mai bătrână, efectuându-se schimbarea liniştită a reginei. În primul caz, când se constată că familia a rămas orfană, aceasta se va uni cu o altă familie cu regină sau i se va da o regină de la rezerva stupinei, urmând procedurile adecvate acestei operaţiuni; ● dacă se cercetează prin urdiniş cu o lanternă, de preferat cu leduri, fundul stupului şi se remarcă tocături de faguri, care sunt mult mai mari decât cele ale tocăturii de ceară (care rezultă de la descăpăcirea de către albine a celulelor de miere pentru hrănire), este probabil ca în stup să fie sau să poată intra şoareci şi în acest caz aceştia trebuie eliminaţi sau trebuie eliminate toate posibilităţile acestora de a intra în stup. Un alt indiciu care semnalează atacul şoarecilor îl constituie prezenţa pe fundul stupului a cadavrelor de albine dezmembrate şi/sau fără capete (fig.11.4 a);

141

● apariţia, spre primăvară, a nimfelor la urdiniş indică existenţa în familie a unor porţiuni ale puietului răcit; ● dacă pe scândura de zbor sau pe peretele frontal al stupului se văd pete cafenii (fig.11.4 b), acesta este un semn că familia de albine este bolnavă de diaree sau chiar de nosemoză, impunându-se tratament corespunzător; ● dacă în perioadele iernii cu zile mai calde (+12 la 13oC) şi cu soare apar în nişa urdinişului albine moarte înseamnă că familia de albine este bine şi puternică, curăţindu-şi singură stupul şi, în sfârşit, ● dacă la urdinş, spre sfârşitul iernii, apar broboane de gheaţă acesta este semn bun – în familia de albine există puiet.

Fig.11.5 Ascultarea stupilor

Fig.11.6 Stetoscop folosit pentru ascultarea

stupilor

Ascultarea zgomotelor generate de familiile de albine se face prin ascultarea zumzetului albinelor (fig.11.5) cu un tub de cauciuc sau stetoscop (fig.11.6) introdus pe urdiniş sau prin lipirea urechii de peretele stupului și ciocănirea ușoară a acestuia. Zgomotele percepute pot indica următoarele situații: ● dacă la ciocănire familia de albine reacţionează imediat printr-un zumzet puternic, care încetează rapid, aceasta indică o familie sănătoasă şi puternică, ● reacţionarea cu un zgomot foarte slab, asemănător cu foşnetul unor frunze, indică o familie înfometată; ● un zumzet destul de slab urmat de bâzâituri disperate indică o familie slabă, depopulată; ● un zumzet continuu – plângător, care nu se atenuează, indică o familie orfană, fără regină; ● absenţa oricărui reacţii înseamnă fie că familia a murit, fie că este aproape de moarte şi trebuie procedat în consecinţă. Examinarea reziduurilor extrase de pe fundul stupului implică iniţial tragerea în afara stupului a rezidurilor de pe fundul stupului, efectuând cu această ocazie şi deblocarea urdinişului pentru circulaţia liberă a albinelor afară când există condiţii favorabile. Tragerea se efectuează prin introducerea prin urdiniş pe fundul stupului a unei sârme îndoite în formă de L şi este de precizat că anterior acestei operaţiuni se va face curăţirea zăpezii şi a gheţii de la urdinişuri şi de pe scândurelele de zbor şi că extragerea rezidurilor de pe fundul stupului va fi mai uşoară, dacă toamna pe acesta a fost aşezată o foaie (hârtie sau carton) de control.

142

Fig.11.7 Resturi de pe fundul stupului

Resturile de pe fund (fig.11.7) scoase cu sârma sau cu foaia de control vor fi atent observate întrucât ele dau indicaţii exacte asupra mersului iernării, astfel: ● mortalitatea exagerată de albine poate fi cauzată de faptul că familia a iernat cu prea multe albine vârstnice sau din cauza uzurii organismului lor ca urmare a unor condiţii nefavorabile de iernare şi/sau din cauza unor boli; ● prezenţa albinelor moarte umede şi/sau mucegăite indică faptul că în stup este prea multă umiditate din cauza lipsei de ventilaţie; ● dacă pe fundul stupului rezultă cristale de miere aceasta înseamnă că o parte din mierea din rezervele familiei de albine a cristalizat şi în acest caz albinele pot consuma numai partea care a rămas lichidă, nu şi cristalele mari pe care le aruncă pe fundul stupului şi, în acest caz, rezervele de miere ale familiei trebuie suplimentate cu turte zaharoase; ● albinele moarte au abdomenul umflat şi se văd pete de diaree la urdiniş sau pe scândura de zbor, ceea ce înseamnă că familia respectivă de albine este bolnavă de nosemoză şi/sau de diaree din cauza proviziilor de calitate inferioară sau a consumului exagerat de hrană ca urmare a condiţiilor nefavorabile de iernare; ● dacă mortalitatea este neînsemnată şi rumeguşul de faguri nu este umed înseamnă că iernarea decurge normal. Aprecierea stării de umiditate din interiorul stupului se efectuează examinând, când temperatura mediului ambiant o permite, pereţii interiori ai stupului, existenţa sau nu a mucegaiului pe ramele cu faguri ai familiei, starea resturilor de ceară de pe fundul stupului şi starea de uscăciune sau de umiditate a podişorului şi a materialelor termoizolatoare de pe acesta.

143

Umiditatea excesivă din stupii familiilor de albine este un fenomen nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a lunii februarie şi are două cauze principale: ventilaţia insuficientă şi o izolaţie defectuoasă. Pe lângă faptul că umiditatea excesivă măreşte consumul de hrană, ea creează şi un mediu propice de dezvoltare a agenţilor patogeni, cu precădere a ciupercilor.

Fig.11.8 Termometru cu sondă pentru măsurarea temperaturii in ghemul de iernare

Măsurarea temperaturii din diversele zone ale ghemului de iernare se poate face utilizând un senzor termoelectric de tip termocuplu (sondă) care se introduce în diferitele puncte ale ghemului de iernare a familiei de albine fără a deranja prea mult alcătuirea acestuia. Indicarea temperaturilor din diversele puncte ale ghemului se pot face on-line pe aparate de măsură analogice sau digitale sau valorile acestora se pot memora pe înregistratoare cu memorie adecvate. Pentru a putea face aprecieri pertinente asupra stării familiilor de albine în funcţie de temperaturile măsurate în diversele zone ale ghemului de iernare trebuie să ţinem cont de temperaturile măsurate în ghemul de iernare: ● dacă temperatura din mijlocul ghemului nu depăşeşte 24-25oC familia de albine nu are puiet şi ● dacă temperatura din mijlocul ghemului este între 34 şi 35oC familia de albine are puiet.

11.2.3 Stimularea efectuării zborurilor târzii de curățire

Fig.11.9 Zbor de curățire în noiembrie

Stimularea zborurilor de curățire, atât de necesare în această perioadă, se vor face conform indicațiilor de la subcapitolele 1.2.3 și 2.2.3.

144

11.2.4 Sortarea, completarea și curățirea fagurilor

de la rezerva stupinei Activitățile apicultorilor asupra familiilor de albine din această lună sunt destul de limitate și restrânse ceea ce face ca aceștia să poată desfășura și activități în depozitele, atelierele și laboratoarelor stupinei pregătind astfel începerea noului an apicol activ. Una din aceste activități ar trebui să fie sortarea, inventarierea, completarea și curățirea fagurilor de la rezerva stupinei. Cu acest prilej apicultorul trebuie să scoată de la rezervă ramele cu faguri necorespunzători, să curețe și verifice dacă nu sunt atacați de găselniță sau soareci fagurii de la rezervă, să estimeze dacă rezerva de rame cu faguri vor satisface rezervele viitoare ale stupinei și, la nevoie, să completeze rezerva.

a) atacați de găselniță

b) mucegăiți

c) vechi

d) cu celule deformate

Fig. 11.10 Faguri necorespunzători, de reformat

Recomandările specialiștilor de a schimba anual o treime din fagurii familiilor trebuie aplicată cu discernământ în sensul că apicultorul să aibă în permanență un stoc de faguri de calitate corespunzătoare pentru cuib. Fagurii magazinelor nu trebuie să intre în prevederile acestor recomandări, pentru că în ei nu se crește puiet și ei pot fi folosiți un șir mai îndelungat de ani. Pentru revizuirea acestor recomandări, pledează și faptul că în cuibul unei familii oarecare, nu toți fagurii se învechesc în aceiași măsură. Dacă în fagurii din central cuibului pot fi crescute din primăvară și până în toamnă 10 generații de puiet, în același timp în cei mărginași nu sunt crescute decât 2 – 3 generații sau chiar de loc. Astfel în timp ce 3 – 4 faguri centrali se învechesc mai repede, alții pot fi folosiți mai mult timp. Vor fi categorisiți ca fagurii necorespunzători cei atacați de găselniță (fig.11.10 a), fagurii mucegăiți (fig.11.10 b), fagurii prea vechi (fig.11.10 c), prea închiși la culoare, faguri cu defecte de construcție, cu celule deformate (fig.11.10 d), cei desmembrați, cu spetezele ramelor desfăcute sau rupte ș.a.m.d.

145

Fagurii necorespunzători vor fi, fie topiți, recuperându-se din ei anumite cantități de ceară, fie distruși prin ardere când sunt prea depreciați. Este cazul, mai ales, al celor fagurilor atacați masiv de găselniță. La rezerva de rame a stupinei vor fi păstrate ramele care au faguri cu celule crescute uniform fără multe generații de puiet crescute în ele, fără porțiuni lipsă, uscate și fără mucegai și cu spetezele ramelor intregi și complete bine încheiate. Acestea vor fi depozitate și tratate conform indicațiilor de la Capitolele 5 și 6 (vezi subcapitolele 5.2.8 și 6.2.6). Dacă rezerva de rame cu faguri a stupinei trebuie suplimentată această acțiune se face prin realizarea de rame cu faguri artificiali din ceară de albine (fig.11.11 a) sau, mai nou, cu faguri din plastic.

a) din ceară de albine

b) din plastic galben

c) din plastic negru

d) din plastic negru luat în creștere

Fig.11.11 Rame cu faguri

Fagurii din plastic sunt realizați prin imprimarea fundului celulelor cu diametrul de 5,4 mm pe o folie de plastic alimentar elastic (la fel ca la fagurele artificial din ceară de albine) cu grosimea de 5 mm și apoi această folie se montează fie în ramă cu speteze din lemn fie din material plastic. Grosimea de 5 mm permite ca celulele să fie crescute câte 2 mm pe fiecare parte pentru a stimula albina să înceapă construcția lor și pentru a le da rezistență. Pentru montaj usor în ramă, rama trebuie să aibă șanțuri în leațul de sus si în cel de jos. Acești faguri pot fi de culoare galbenă (fig.11.11 b) sau de culoare neagră (fig.11.11 c) și, după asamblarea în rame, albinele îi iau în lucru ca atare (fig.11.11 d), însă rata de luare în lucru poate fi îmbunătățită dacă suprafețele lor se acoperă prin pensulare cu un strat uniform de ceară de albine. Folosirea fagurilor din plastic prezintă o serie de avantaje ca:

- montarea foarte rapidă în rame executate corespunzător, ramele nu trebuiesc însârmate și găurite și pentru montare foaia de plastic nu trebuie tratată termic ( încălzită);

- rama cu fagure din plastic nu se deformează și prezintă consum mic de ceară de albine; - introducerea acestor rame în stupi se poate face oricând chiar când nu este cules

declanșat albinele ne putând să le sau găurescă;

146

- la extragerea mierii din ramele cu faguri din plastic nu este pericol de deformare sau rupere a acestora și extragerea se poate face la orice temperatură;

- reformarea ramelor cu faguri din plastic este ușoară, se face prin introducerea în apă fierbinte după care se răzuiesc cu un șpaclu, de ceara de albine și cu această ocazie se face dezinfectarea și receruirea pentru introducere din nou la crescut și

- durata de utilizare a ramelor cu figure din plastic este mare și găselnița le atacă mai puțin. Ca dezavantaje a folosirii ramelor cu figure din plastic ar fi în primul rând prețurile de

cost ridicate și, totuși, luarea mai greu în creștere a acestor rame de către albine. Rămâne ca utilizarea acestora din ce în ce mai des să descopere metode adecvate pentru folosirea lor cu

mai mult succes.

11.2.5 Curățirea și dezinfecția stupilor eliberați de albine și de la rezervă precum și a uneltelor și utilajelor apicole

Ca și luna trecută, în această lună se definitivează curățirea și dezinfecția stupilor eliberați de albine și de la rezervă precum și a uneltelor și utilajelor. Și aceste operațiuni se vor face ținând cont de indicațiile date în cadrul subcapitolului 10.2.7.