Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc

8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc

1/67

A R G U M E N T

Am ales acest subiect deoarece am considerat foarte important de scos

în evidenţă ce pot face albinele, aceste insecte foarte deştepte pentru mine.

Se spune că:

“Albinele sunt simbol al nemuririi fiind considerate spirite ce-şi

schimbă locul dar nu mor niciodată”.

Sunt mici vietăţi cu viaţa foarte scurtă!" de #ile$ dar foarte a%itată de

c&nd ies din matcă.

Sunt cunoscute de '( mii de ani de c&nd %recii foloseau mierea şi

propolisul ca aliment şi medicament.

Această lucrare are )* capitole:

). Mierea sau hrana #eilor cum spuneau %recii. Astfel în #ona

noastră %ăsim:

+ierea de rapiţă albă se cristali#ea#ă în maim ! #ile de la etracţie.

+ierea de salc&m cea mai pură şi limpede miere re#istă foarte mult

timp în stare lichidă.

+ierea de tei are o aromă plăcută av&nd calităţi ecepţionale fiind

recomandată în insomnii, afecţiuni ale paratului respirator, calmea#ă

S/.

+ierea polifloră este mierea cea mai completă, efectele ei terapeutice

sunt deosebite datorită faptului că este culeasă din toate tipurile de

plante.

+ierea de 0loarea soarelui este un ener%i#ant fi#ic şi psihic cu efecte

tonice asupra între%ului or%anism.

+ierea de mană este mierea care nu este etrasă din polenul florilor ,

ci din seva arborilor. 1ste mierea ce poate fi consumată de diabetici, dar

care dă intoicaţii albinelor dacă o consumă. 1ste un bun laativ,

favori#ea#ă eliminarea toinelor, antiinflamatoare. 1fectele terapeutice1


2/67

ale mierii fiind: antibacterian, antiinflamator, anal%e#ic, sedativ, boli

respiratorii, dermatolo%ice, cardiovasculare, pulmonare, %enitale,

hepatice, renale.

)). Polenul una din principalele surse naturale bo%ate în substanţe

antioidante. 2oate fi utili#at sub forme de %ranule, pulbere,

comprimate, dra3at, capsule, în afecţiuni ca surmena3, anemie

convalescentă, re%ulator al funcţiilor intestinale, în constipaţie,

acţiune asupra S/, depresie, insomnii.

))). Propolisul produsul secundar al stupului folosit de albine

pentru căptuşirea crăpăturilor. 1ste folosit în stare solidă, catinctură, supo#itoare, avule, dra3euri aseptic, antibiotic, natural,

antifun%ic, antiviral, aneste#ic local, cicatri#ant, re%enerator.

)4. Lăptişorul de matcă produs %landular ecretat de albine în

fa%uri. u este un medicament ci un aliment natural. 1ste folosit

în ca#ul persoanelor epuse la radiaţii, este re%enerator celular,

cicatri#ant folosit pentru arsuri, răni şi acnee.4. Ceara produsă de transpiraţia albinelor str&nse în ciorchine

fiind utili#ată pentru balsamuri, un%uente, pome#i, supo#itoare,

produse cosmetice, în industria tetilă şi a sticlei.

4). Păstura numită “2&inea Albinelor” are proprietăţi mai ridicate

dec&t polenul. 1ste formată în fa%ure dintr-un amestec de polen,

miere şi ceară. 5ratea#ă tubul di%estiv, anemia, hepatitele,detoifierea or%anismului, creşte imunitatea, S/, calcemii.

4)). Căpăceala re#ultă din îndepărtarea capacelor cerate ale fa%urilor

atunci c&nd se etra%e mierea. /ăpăceala conţine miere, ceară,

propolis, diferite en#ime- antibiotice naturale. 1ste un produs net

superior fa%urilor. )ntervine în re%larea metabolismului,

2


3/67

ameliorea#ă vindecarea multor boli, intervine în i%iena orală,

vindecă bolile respiratorii, de ficat boli de inimă.

4))). Fagurii cu miere folosiţi în tratarea afecţiunilor respiratorii,

curăţarea dinţilor, însănătoşirea %in%iiilor, creşte imunitatea.

+ierea din fa%uri nu conţine impurităţi este sterili#ată direct de

albine.

)*. Veninul tratea#ă artrita, osteoartrita, sclero#a multiplă,

aboseala cronică, bolile endocrine, bolile cardiovasculare.

4eninul de albine poate fi folosit şi natural, sub formă de

un%uente, %eluri şi soluţii in3ectabile. 6nainte utili#are trebuietestat fiind persoane aler%ice la venin.

AVANTAE

At&t mierea c&t şi celelate produse ale stupului sunt folosite at&t în

alimentaţie c&t şi pentru tratarea sau ameliorarea anumitor afecţiuni. +ierea

poate fi consumată încep&nd de la su%ari p&nă la v&rstnici. 7aharurile din

miere a3un% în s&n%e în (" de minute deci scuteşte stomacul şi ficatul de un

efect suplimentar !

"E#AVANTAE

8iabeticii nu pot consuma orice fel de miere.

u poate fi folosită de persoanele aler%ice.

9a copii sub un an poate declanşa o complicaţie cunoscută subnumele de botulism.

/opiii p&nă la ! ani nu au voie să consume mai mult de

lin%uriţe de miere pe #i iar cei de peste ; ani au voie < lin%uriţe

pe #i.

6n conclu#ie produsele apicole constituie un supliment alimentar

sănătos at&ta timp c&t or%anismul le tolearea#ă.

3


4/67


5/67

2rimele urme istorice le%ate de recoltarea mierii, datea#a din neolitic,

adica de aproimativ '( """ de ani, atestate de o pictura descoperita in 'D('

in pestera 2aian3enului de lan%a 4alencia Spania$.2e tabletele de ar%ila ale

culturii mesopotamiene (E"" i/h$, se mentionea#a mierea ca medicament. )n

)raF, la ipur au fost descoperite doua fra%mente din ceramica ('""-("""

i/h, scrise in limba sumeriana, ce contin o reteta de leacuri si unsori obtinute

din miere. 2e papirusurile e%iptene ale lui 1bers se citea#a mierea si ceara de

albine ca medicamentG reiese ca babilonienii, asirienii si mai ales e%iptenii

intrebuintau inca de pe atunci mierea ca medicamentG considerau ca mierea

vindeca ranile, bolile tubului di%estiv, ale rinichilor, ochilor, se aplicaucataplasme pe arsuri, tumori, fistule, pla%i infectate. @recii o foloseau ca

aliment, medicament dar si la diverse ritualuri si ceremonii, pentru a-i venera

pe #ei si o numeau H ectarul 7eilor H. )n i%veda, cea mai veche carte din

)ndia, scrisa intre !"""-(""" i/h, sunt mentionate atat albinele cat si mierea

lor.

1ista o multime de alte scrieri ramase de la Aristotel in H)storiaanimalelorH sunt ; carti in care se ocupa de viata si productia albinelor$.

2linius cel >atran , reputat enciclopedist roman scrie despre albine si

produsele lor in H)storia naturalaH. +edicul si botanistul 8ioscorides

considera mierea un panaceu capabil sa usure#e orice suferinta. =ipocrates,

parintele medicinei recomanda mierea intr-o serie de afectiuni respiratorii,

cardiace, renale, %astro-intestinale, cutanate, pentru tratarea pla%ilor, etc. )n ce priveste primele marturii scrise privind apicultura la 8aci, le avem de la

istoricul =erodoth


6/67

CAP$T%LUL $!

M$EREA UN AL$MENT &%GAT

Mierea îsi pastrea#a intacte calitatile in timp, drept dovada este mierea

veche de peste (""" de ani descoperita intr-o amfora, ea avand toate calitatile

intacte.

Intelepciunea populara abunda de cugetari ale acestui miraculos produs care

este mierea#

" acerea e ca mierea "

" $auta, nici albina nu gaseste miere in fiecare floare"

" %in aceeasi floare, albina face miere si sarpele, veninul "

" $and slobo&i sageata adevarului, inmoaie varful in miere "

" %aca toate mustele ar face miere ar fi faguri pe toti peretii "

" 'mului cu invatatura ii curge miere din gura "

8ioscorides, socotea mierea de albine un panaceu, e un remediu bun la

toate, capabil sa usure#e orice suferinta.

6


7/67

'! PR%"UCEREA M$ER$$ "E CATRE AL&$NE

4iata albinelor este in permanenta interdependenta cu plantele

deoarece, spre deosebire de alte insecte, hrana albinelor se ba#ea#a eclusive

pe produs de ori%ine ve%etala. Astfel, pentru asi%urarea necesarului de

substante hidrocarbonate #aharoase$, albinele cule% nectar si mana, iar pentru

satisfacerea necesarului de substante proteice, minerala, %rasimi si vitamine,

albinele cule% polenul florilor, vi#and in acest scop flora entomofila eistenta

in 3urul stupinei din ra#a lor de #bor.

ectarul constituie principala sursa din care albinele produc mierea.

/omponenta de ba#a a lui o constituie substantele %lucidice care sunt

sinteti#ate in eclusivitate de catre plante cu a3utorul clorofilei si ener%iei

solare.

Adesea in natura se constata fenomene interesante de simbio#a intre

diferite cate%orii de vietuitoare. Asemenea relatie eista intre plantele

entomofile si unele insecte, printre care si albina. Specificul plantelor entomofile consta in aceea ca fecunditatea lor in vederea inmultirii se face in

principal cu a3utorul insectelor. 2entru reali#area acestei necesitati, pentru

atra%erea insectelor care sa efectue#e poleni#area, plantele s-au adaptat in

sensul de a oferi ceva acestora, si anume elemental indispensabil eistentei lor

hrana. /um necesitatile de hrana ale insectelor poleni#atoare sunt absolute

specifice, a trebuit ca in decursul milioanelor de %eneratii plantele entomofilesa-si cree#e or%ane speciali#ate, capabile sa fabrice hrana corespun#atoare

cerintelor acestor insecte. )n felul acesta s-au format la plantele entomofile

%landele secretoare de nectar. elatiile de convietuire intre plantele

entomofile si insectele poleni#atoare au devenit udecursul timpului asa de

stabile incat cele doua cate%orii de vietuitoare si-au le%at eistenta unele de

celelalte.

7


8/67

@landele nectarifere ale plantelor ofera albinelor material prima din

care ele isi prepara hrana. /um eistenta nectarului este le%ata de poleni#are,

este usor de inteles de ce nectarinele sunt plasate chiar in floare, acolo unde se

%asesc or%anelle seuale ale plantei, in activitate carora trebuie sa intervina

albina pentru a inlesni fecundarea.

Secretia de nectar nu poate fi socotita ca o metoda prin care planta se

debarasea#a de ecesul de hidrati de carbon. 1a a aparut ca o necessitate bine

definite si anume, aceea de a atra%e insectele in scopul efectuarii poleni#arii.

8e asemenea, secretia de nectar nu repre#inta un simplu process mechanic de

eteriori#are a sevei plantelor ci un process comple de sinteti#are sielaborare la nivelul tesutului nectarifer, asemanator cu elaborarea laptelui la

nivelul tesutului %landular mamar. 2entru nectarine seva indeplineste acelasi

rol ca si san%ele pentru mamela. ectarul se deosebeste de seva atat prin

compo#itia sa chimica cat si prin rolul pe care il indeplineste in biolo%ia

plantei.

ectarul contine aceleasi elemente primare ca si mierea, dar in altaforma si alte proportii. 2entru a deveni direct consumabil si conservabil

pentru o perioada lun%a de timp el trebuie sa fie prelucrat de catre albine intr-

un mod specific.

+ana este o substanta dulce, ecretata de insecte, care para#itea#a

ve%etatia lemnoasa si mai rar pe cea ierboasa, numita in mod popular”paduchi

de plante” afide$, “pureci de frun#e” psilide$, si “paduchi cu carapace sau paduchi testosi”. +a3oritatea insectelor producatoare de mana traiesc in

colonii, care in timp calduros si secetos pot a3un%e la catateva #eci de mii de

indivi#i intr-o sin%ura colonie. 1le se hranesc cu seva plantelor folosindu-se

de trompa, atat pentru intepare cat si pentru su%ere.

8


9/67

2rincipalele componente ale sevei sunt #aharurile si substantele

minerale, iar substantele a#otoase se %asesc in cantitati reduse comparative cu

primele doua.

)nsectele producatoare de mana au o capacitate impresionanta de

crestere, de#voltare si inmultire. Aceasta presupune un aport corespun#ator de

substante plastice substante a#otoase$. 2e de alta parte ele sunt foarte putin

mobile sau chiar immobile, deci necesita un consum redus de substante

ener%etice #aharuri$. 0ata de cerintele de viat#a ale insectelor, seva din mana

este deficitara in substante plastice si ecedentara in substante %lucidice si

minerale. )n aceste conditii ele trebuie sa su%a o cantitate etreme de mare dinseva, din care retin substante minerale utile a#otoase$ si elimina substante in

eces #aharurile si sarurile minerale$ dupa o posibila concentrare la nivelul

tractusului lor di%estive sub forma de picaturi de mana.

)nsectele de mana para#itea#a fata ventrala a frun#elor, in special cele

din partea de varf a coroanei unde fluul de seva este mai bo%at. 2icaturile

mici de mana eliminate, cad pe frun#ele inferioare unde confluea#a in picaturimai mari sau formea#a o adevarata pelicula vascoasa la suprafata lor. )nitial

picaturile de mana sunt lichide apoase$, transparente, stralucitoare ca roua

din aceasta cau#a mierea de mana se mai numeste si miere de roua$. 2e

masura deshidratarii, ele devin din ce in ce mai vascoase, iar datorita oidarii,

impre%narii cu diferite microor%anisme cum ar fi al%ele, isi schimba culoarea

capatand nuante intunecate ver#uie, maronie, roscata sau bruna$.9ipsa nectarului din aria de #bor a albinelor le determina sa culea%a

orice substanta dulce, inclusive mana. /antitatea de mana depinde de numarul

insectelor producatoare iar acestea de conditiile atmosferice. S-a constatat ca

veritabilele eplo#ii de mana apar in primaverile si verile foarte calduroase si

secetoase cand fiecare individ din coloniile etreme de numeroase a3un% sa

elimine chiar o picatura de man ape minut. )n aceste conditii arborii para#itati

9


10/67

si suprafata de sol corespun#atoare coroanei lor sunt tapisate cu o adevarata

pelicula lipicioasa, dulce, inclusive mana.

/ompo#itia chimica a manei este influentata de un foarte mare numar

de factori: specia plantei para#itate” specia insectei producatoare de mana si

stadiul ei de de#voltare, starea timpului calduros, uscat, umed, racoros$,

%radul de impurificare a atmosferei si natura acesteia, nivelul de contaminare

cu microor%anisme si cate%oria acestora, timpul scurs de la eliminarea manei

si pana la recoltarea ei de catre albine.

2e lan%a #aharurile obisnuite %luco#a, fructo#a, #aharo#a, malto#a$

mana contine si cantitati variabile de #aharuri cu structura compleamaltodetrine sau poli#aharide$. 8e asemenea, in mana s-a decelat un #ahar

specific melicito#a$, care se pare ca este sinteti#at in tractusul di%estive al

insectelor producatoare de mana. Astfel in mana produsa de unele insecte care

para#itea#a unele conifere, cum ar fi #ada, acest tri#aharid poate sa a3un%a

pana la !"C din %lucidele totale.

8e asemenea, mana este bo%ata in substante minerale, in substantea#otoase u#ate din punct de vedere biolo%ic si in en#Ime, in schimb este

lipsita de substante aromate specifice nectarului florilor.

8atorita compo#itiei chimice complee transformarea manei in miere

necesita un efort mult mai mare din partea albinelor comparative cu

prelucrarea nectarului, iar o parte din componentele produsului final sunt

inutili#abile, constituie ballast si sunt daunatoare pentru sanatate.2roducerea mierii de catre albine este un process comple, care incepe

cu recoltarea materiei prime si se incheie cu capacirea fa%urilor din stup in

care se depo#itea#a produsul finit. 2relucrarea nectarului si manei in scopul

transformarii in miere se reali#ea#a prin doua cate%orii de procese:

prelucrarea en#imatica si prelucrarea hidrica.

10


11/67

2relucrarea en#imatica apare ca o cerinta specifica albinelor de a

transforma #aharo#a, malto#a si celelalte #aharuri cu structura complea din

compo#itia materiei prime, in #aharuri simple, direct si complet asimilabile,

de tipul %luco#ei si fructo#ei. Aceasta cerinta este 3ustificata de faptul ca in

perioada de inactivare in timpul iernarii$ albinele trebuie sa consume astfel

hrana care san u necesite transformari in procesul de di%estie, care sa fie

absorbita si asimilata in cvasitotalitate in forma in care a fost re%ur%itate se

stie ca albinele nu defeca iarna$. Se poate afirma deci ca prin prelucrarea

en#imatica a nectarului si manei, albinele isi di%era hrana inainte de a o

consuma.2relucrarea hidrica se reali#ea#a in doua etape: initial diluarea, in final

concentrarea.

8iluarea initiala a materiei prime este o consecinta fireasca a

incorporarii unei cantata apreciabile de saliva care este vectorul en#imelor

#aharolitice. 2e de alta parte diluarea apare ca o cerinta a activitatii

en#imatice, deoarece in conditiile unui substrat concentrate activitateaen#imelor este foarte slaba.

/oncentratia finala incepe numai dup ace prelucrarea en#imatica a fost

incheiata. ostul acesteia se refera la trei aspecte: stabili#area mierii prin

blocarea proceselor en#imatice, conditie care s

+ateria prima diluata cu saliva este in%ur%itata si stocata in %usa.

ecoltarea se intrerupe in mod obisnuit numai dupa ce %usa a fost completumpluta. Sunt insa si situatii in care, prin secretia salivara abundenta dictate

de una din impre3urarile enumerate mai sus, or%anismul albinei sufera o

deshidratare pronuntata, care la randul sau declansea#a inhibarea secretiei

salivare ulterioara. )n acest ca#, albina intrerupe culesul si il reia dupa

rehidratare adaptare$, pana la umplerea %usii.

11


12/67

1n#imele adu%ate odata cu saliva isi incep imediat activitatea

#aharolitica ce se desfasoara neantrerupt in timpul recoltarii si in continuare,

in timpul #borului catre stup. )n ansamblu insa, in acest timp relative scurt,

transformarea en#imatica a #aharurilor este redusa. Adevarata prelucrare

en#imatica se reali#ea#a in stup.

A3unsa in stup, albina cule%atoare, preda recolta prin re%ur%itare unei

albine lucratoare care o in%ur%itea#a la randul sau. Aceasta din urma nu o

depo#itea#a direct in celulele fa%urelui, ci o preda altei albine lucratoare, iar

aceasta operatie se repeat in mai multe randuri. )n acest circuit, la fiecare

re%ur%itare-in%ur%itare, albinele diluea#a materialul adus in stup cu o nouacantitate de saliva, deci activitatea en#imatica se intensifica treptat. )n

continuare, materialul adus in stare finala a prelucrarii este depo#itat in

picaturi mici pe fundul mai multor celule, unde se definitivea#a transformarea

en#imatica. )n acest scop o albina, ori cateva pe rand, continua operatiile de

re%ur%itare-in%ur%itare, adau%and noi cantitati de en#ime. Aceste operatii de

vanturare nu sunt facute in scopul conlucrarii asa cum %resit afirma uniiautori, ci din contra, prin saliva adau%ata diluarea materialului se mentine sau

chiar se accentuea#a.

2relucrarea en#imatica se incheie cand cel putin D"C din #aharul total a

fost adus la forma de #aharuri simple. )n acest moment incepe cea de-a doua

etapa a prelucrarii, respectiv concentrarea.

/oncentrarea rapida de reali#ea#a sub influenta a trei factori:-ventilatia ener%etica produsa de albine cu a3utorul aripilorG

-temperatura ridicata din stup !B-!


13/67

)n timpul concentrarii mierii activitatea en#imatica se incetineste treptat, pana

la un punct critic, cand devine practice nula. Acest punct corespunde cu

nivelul de concentrare de minim


14/67


15/67

dulce-lemnos care poate fi recunoscut cu multa usurinta. Acest tip de miere

cristali#ea#a foarte repede, mai ales intr-un mediu rece. +ierea de tei este

fluida, dar la inceputul toamnei capata un aspect vascos. )n stare cristali#ata,

are un aspect untos cu cristale mari si albe. +ierea de tei cristali#ata este mult

mai dulce decat cea lichida. Aroma acestei varietati de miere este atat de

puternica incat trebuie amestecata cu alte tipuri de miere, mai ales miere

poliflora.

+ierea de tei este considerata ca fiind una dintre cele mai bune varietati

de miere. 1ste foarte bo%ata in vitamine, mai ales cele din compleul >,

amino aci#i, polen si mana. Are un continut de polen foarte ridicat, dinaceasta cau#a nefiind recomandata persoanelor ce pre#inta aler%ie la polen.

+ierea de tei are proprietati antispetice si din aceasta cau#a este

utili#ata pentru a trata racelili, %ripele, tusea si bronsita. 1a di#olva mucusul si

curata %atul. 8easemenea, acest tip de miere este recomandat persoanelor ce

sufera de stres si insomnie. Jn pic de miere de tei, seara inainte de culcare

este mai buna decat orice somnifer. 2roprietatile sale anti-inflamatorii si anti-septice o fac ideal pentru a trata crampele si problemele renale.

Are o valoare ener%etica de !""" Fcal la ' Filo%ram.

+ierea poliflora este obtinut din nectarul mai multor tipuri de flori.

/uloarea si aroma sa varia#a in functie de tipul de floare predominant.

Mierea poli,lora este considerata de ma3oritatea specialistilor ca fiind o

miere completa, utili#ata in tratarea a numeroasa boli si afectiuni. )ncompo#itia sa intra vitamine din compleul > si /, en#ime, aci#i or%anici

acid lactic, acid %luconic$ i diverse saruri minerale fier, fosfor, calciu,ș

potasiu$. 1ste usor de asimilat datorita continutului sau de %luco#a, sucro#a si

fructo#a.

+ierea poliflora are o valoare ener%etica de !""" de Fcal la ' Filo%ram.

/hiar daca este cristali#ata proprietatile ei vindecatoare nu se pierd.

15


16/67

Specialistii recomanda ca mierea sa fie consumata cu moderatie, doua-trei

lin%urite amestecate cu lapte sau fructe, de doua-trei ori pe #i.

Acest tip de miere este recomandat pentru tratarea anoreiei, datorita

continutului sau bo%at in fier. Mierea poli,lora stimulea#a apatitul, facilitea#a

procesul di%estiv, imbunatateste activitatea inimii si a ficatului i determina oș

crestere a procentului de hemo%lobina din san%e. 1ste si un eecelent remediu

pentru oboseala fi#ica i psihica. /osumul re%ulat previne probleme deș

crestere i deminerali#area oaselor.ș

8e-a lun%ul timpul s-a impamantenit credinta ca mierea de salcam este

superioara celei poliflore. 8rept urmare mierea poliflora se vinde la un pretmult mai mic decat cea de salcam. +a3oritatea apicultorilor si a

nutritionistilor sunt insa de o alta parere.

5ipurile monoflore de miere, fie ca e vorba de miere de salcam, tei,

#meura, floarea-soarelui sau orice alt tip de planta, sunt inferioare mierii

poliflore. Aceasta este obtinuta din nectarul mai multor tipuri de flori si

contine toate minerale, vitaminele i substantele active pre#ente in planteleșrespective. 2rin consumarea de miere poliflora o persoan ob ine un plus deț

vitamine i minerale transferate de albine de la planta la miere. 8in aceastaș

cau#a, mierea poliflora este varietatea de miere cea mai indicata in a fi

utili#ata in remediile naturiste.

+edicina populara, recomanda un amestec pe ba#a de miere si suc de

lamaie pentru tratarea bolilor de ficat. eteta nu este una foarte complicata.Astfel, aveti nevoie de cateva lamai, pe care sa le spalti bine si apoi sa le

ster%eti. 9amaile se taie in cubulete mici, patrate, fara insa a deco3i fructul.

>ucatelele de lamaie se pun intr-un borcan curat. Apoi se toarna deasupra

miere, pana ce bucatele sunt in totalitate acoperite. 8upa cateva ore sau #ile-

in functie de temperatura camerei- se ob ine un suc. /ate o lin%urita din acestț

16


17/67


18/67

foarte %reu in apa. /a orice tip de miere are si proprietati curative, fiind

recomandabila mai ales in tratarea bolilor ce afectea#a rinichii. Jleiul de

rapita contine si K!, care este etrem de necesar pentru oase.

8in aceasta cau#a mierea de rapita este utili#ata in tratamentul

osteoporo#ei. A3uta si la refacerea si mentinerea elasticitatii peretilor

vasculari. /onsumul de miere de rapita prote3ea#a ficatul, splina si pancreasul

de diverse boli.

Mierea de floarea soarelui

/uloarea acestui tip de miere varia#a de la auriu la %alben mustar. Are un%ust fructat, unic. Se cristali#ea#a foarte repede, formand o masa compacta.

)n sedimentul sau %ranulele de polen pot a3un%e si pana la '""C. Se

cristali#ea#a foarte repede, chiar in fa%uri si din acest motiv trebuie etrasa

etrem de repede.

1ste utili#ata in consumul casnic dar si pentru producerea de biscuiti si

nu%at.

+ierea este o soluţie concentrată de %lucide.

8in punct de vedere chimic %lucidele se împart astfel:

iacina !, ; m% C

Acid pantotenic ", ' m% C

4itamina >; ", ! m% C

Apă ("C4itamina / (-' m% C

Aci#i proveniţi din fructe ", ' C

=idrati de carbon ED, BC

4itamina >' ", "( m% C

4itamina >( ", "; m% C

18


19/67

?#e sau %luco#e, #aharuri nehidroli#abile dintre care cele mai importante

sunt heo#ele printre care se numără %luco#a, levulo#a, %alacto#a.

?#ide sau %luco#ide, #aharuri hidroli#abile care se împart în olo#ide şi

holo#ide, cele mai importante dintre %licide sunt #aharo#a sau #ahărul

obişnuit, care prin hidrolo#ă se desface într-o moleculă de %luco#ă şi una de

levulo#a, lacta#ă cu #aharuri din lapte, malto#ă. ?#one care sunt polimeri ai

o#elor dintre care amintim %lico%enul din ficat, detrina, amidonul din %r&u,

porumb, ore#, cartofi.

19

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_tratamente_naturiste_apiterapia_mierea_de_albine_ca_produs_MEDIA_1.jpg&imgrefurl=http://blog.bioterapi.ro/?p%3D565&h=397&w=596&sz=53&tbnid=taRxTmOu9YNTxM:&tbnh=90&tbnw=135&prev=/search%3Fq%3Dmierea%2Bimagini%26tbm%3Disch%26tbo%3Du&zoom=1&q=mierea+imagini&hl=ro&usg=__xN1xQVjcDNWSWRgqlW0kt-G4zKw=&sa=X&ei=0aawT87MDO_P4QT36tTJCQ&ved=0CBcQ9QEwAg


20/67

/?+2?7)5)A +)1)) : 8intre minerale fac parte :

+ierea conţine deci în medie ED, B C %lucide constituite în cea mai mare

parte din %luco#a şi levulo#ă, conţinutul în #aharo#ă fiind mic. @luco#a şi

#aharo#a sunt #aharuri direct asimilabile şi trec în circuitul san%uin fară să fie

necesară o transformare prealabilă. S&n%ele conţine în mod normal ' % de

%luco#ă la litru. 9evulo#a este depo#itată în ficat sub formă de %lico%en şirestituită ulterior or%anismului la nevoie sub formă de %luco#ă.

2rin conţinutul său ridicat de %lucide, mierea constituie un produs ener%etic

de prim ran%. 1ste un aliment sănătos care convine tuturor v&rstelor: adulţilor

care fac efort fi#ic, copilului în perioada de creştere, bătr&nilor.

4aloarea terapeutică a mierii este determinată de trei factori:

'! atura #aharurilor sale. Superioritatea %luco#ei a fostdemonstrată de toţi medicii şi ea este de altfel folosită

pentru prepararea serurilor %luco#ate.

)! 2re#enţa polenului şi a lăptişorului de matcă în miere au

un efect neîndoielnic, deşi do#ele lor sunt homeopatice

.! 2re#enţa antibioticului din corpul albi

0osfor

/upru

+an%an

2otasiu

Sodiu

+a%ne#iu

/alciu

0ier

'' m% C

'; m% C

", D m% C

", "< m%

C ", ( m%

C !' m%

C

'' m% C

; m% C

20


21/67

.! Te/nica de degustare a mierii

Anali#a or%anoleptică poate fi practicată de toţi amatorii de miere.

1ste o de%ustare în sensul nobil al acestui termen: ca răspuns la

stimulările provocate de alimentul dulce, de%ustătorul traduce în mod

obiectiv din punct de vedere calitativ sau cantitativ sen#aţiile pe care le

percepe. Anali#a sen#orială este un act intelectual ce necesită cunoştinţe,

concentrare şi antrenament. 1a face apel la un aparat de măsură

ecepţional dar fra%il, delicat şi susceptibil de dere%lări frecvente şi deci

instabil în răspunsuri: omul.

8in punct de vedere tehcic anali#a sen#orială a mierii este

indispensabilă anali#elor fi#ice, chimice, biolo%ice şi polinice. Aceste

anali#e ne dau informaţii foarte importante dar insuficiente.

Anali#a or%anooleptică se operea#ă în trei timpi: se priveşte, se

miroase şi se %ustă mierea. Aceasta provoacă stimulări diverse în cadrul a

patru tipuri de

sen#aţii fundamentale:

sen#aţii vi#ualeG

sen#aţii olfactiveG

sen#aţii %ustative,

sen#aţii tactile.

)n domeniul vi#ual, se înre%istrea#ă culoarea, omo%enitatea şi eventual

defecte de cristli#are. Stimulările olfsactive sunt foarte complee, ele duc&nd la

recunoaşterea diverşilor compuşi aromatici din miere. +etoda de de%ustare este

urmatoarea: apucăm de ti3a paharului ce conţine eşantionul. /u a3utorul unei

mici spatule din material plastic se a%ită mierea şi, apropiind paharul de nări:

21


22/67

respirăm lent de mai multe ori sau sacadat. 8upă familiari#area cu parfumurile

cele mai intense, putem de%usta parfumurile secundare.

/u a3utorul spatulei, preluam apoi c&teva %rame de miere din pahar şi le

introducem în %ură, di#olv&nd mierea în mod pro%resiv şi proiectand-o spre

centrul cavităţii bucale.

2ercepem astfel aromele în mod olfactiv, dar şi pe cale retrona#ală. Această a

doua fa#ă trebuie să reamintească, să preci#e#e şi să complete#e stimulările

primite pe cale na#ală directă. 2ercepţia aromatică poate fi fu%itivă sau

persistentă. Stimulările %ustative sunt variate şi percepute confu#. 0ie că sunt

una sau mai multe arome fundamentale ale produsului, pentru miere este vorbaîn mod evident de savoarea dulce puternic resimţităG mai sunt de asemenea şi

aromele percepute pe cale retrona#ală şi în sf&rşit poate să mai fie un %ust

puternic care răm&ne în %eneral de#a%reabil. Ansamblul tuturor acestor stimulări

%ustative, numite L sen#aţii de %ură L constituie %ustul mierii. Stimularea tactilă

intervine atunci c&nd se striveşte încetişor între limbă şi palat, putină miere

cristali#ată. Astfel se aprecia#ă direct v&sco#itatea sau consistenţa teturiicristaline a produsuluiG se determina pre#enţa cristalelor, forma şi %rosimea lor.

Aprecierea %ustativă %lobală a mierii poate fi făcută în urma a două de%ustări

succesive: una pentru cercetare şi memorarea tuturor componentelor %ustului

propriu-#is, cealaltă, pentru anali#a tactilă.

0! Alegerea mierii

/a re%ulă %enerală mierea nu trebuie să provină de la albine care, în

timpul recoltatului au fost hrănite cu #ahăr sau siropuri. +ierea trebuie etrasă

din fa%urele căpăcit, păstrandu-se în ambala3e adecvate, la adapost de

umiditate, soare şi lumină, la o temperatură de maimum '" " /. +ierea nu

22


23/67

trebuie încăl#ită, deoarece prin încăl#ire la !EM/ îşi pierde proprietăţile

antimicrobiene. 2entru fiecare tip de boală trebuie să se alea%ă o varietate de

miere care să convină naturii bolii. +ierea utili#ată în acest scop trebuie să

posede proprietati antimicrobiene.

)n ca#ul îmbolnăvirii:

căilor respiratorii se recomandă o miere de munte, de ma%hiran,

cimbru, teiG

pentru bolile di%estive si intestinale miere de c&mp, de mentă,

ma%hiran, cimbruG

pentru maladiile cordululi miere de lavandă, mentă, de c&mpie, de

pădureG

mierea care convine cel mai bine afecţiunilor renale este cea de

castan, de flori de c&mp, de fructe.

1! Pro2leme actuale ale terapiei cu miere

/ercetările au permis reali#area unei amanuntite anali#e fi#ico - biochimice a

mierii, datorită căreia a fost stabilită pre#enta în compo#iţia sa, a ma3oritaţii

elementelor cunoscute în chimia or%anica, anor%anică şi biolo%ică, precum şi în

cercetările alimentare şi în farmacolo%ia contemporană #aharuri,

microelemente. vitamine, proteine, pi%menţi, aci#i or%anici, fermenţi, uleiuri

eterice, antibiotice ve%etale etc.$. Substantele antimicrobiene eistente în miere

sunt volatile, %reu volatile sau nevolatile, cu efect bacteriostatic şi bactericid.

+ierea moşteneşte proprietăţile alimentare şi curative ale plantelor din care este

adunata, dat fiind că diferite sorturi de miere posedă proprietati terapeutice

deosebite. 5oate componentele mai sus mentionate sunt necesare şi uşor

asimilabile de or%anism, astfel înc&t, efectul diferitelor elemrnte curative este

întărit de cel al celorlalte elemente, ceea ce ma3orea#ă efectul ei23


24/67

farmacodinamic, %ener&nd, de asemenea, o ameliorare a proceselpr biolo%ice

din unele or%ane şi sisteme.

3! Metode de tratament

1. J# intern, administrare orală: #ilnic c&te '- ( %rame per N% de %reutate. )n

ca#ul îmbolnăvirii căilor respiratorii se recomandă miere, reţinută în

cavitatea bucală, de ; ori pe #i. )n ca#ul bolilor %astro - intestinale, unele

hepatite, nevro#e - miere di#olvată în apă caldă, de ! ori pe #i înainte de

mese, sau de ! ori după masă, în funcţie de natura boli.

(. )nhalaţii de aerosoli. ? soluţie de (" - !" C miere în apă distilată

sau soluţie fi#iolo%ică, se vapori#ea#ă în particule cu dimensiunea de B - B"

microni, inhalandu-se timp de (" de minute, ' data sau de ( ori pe #i Această

formă de tratament se aplică în ca#ul îmbolnăvirilor cu caracter inflamator şi

al aler%iilor căilor respiratorii

!. Aplicaţii locale. Se utili#ea#ă în ca#ul rinitelor, farin%itelor, sinu#itelor,

larin%itelor, al plă%ilor şi al rănilor atrofice şi purulente.

. 1lectrofale#a cu soluţie de !" C miere. Se utili#ea#ă în ca#uri de rinită,

sinu#ită, bronşită, tricomonia#ă, aneită. /&te o şedinţă de 'B - !" minute pe

#i.

B. @ar%ară şi spalaturi cu soluţie !" C miere. în ca#uri de stomatită,

farin%ită, larin%ită, c&te (- soluţii pe #i.

4 5! E,ectele terapeutice

'. )muno - biolo%ice: intensifică capacitatea de re#istenţă a or%anismuluiG

(. AntibacterianG

!. AntiinflamatorG

24


25/67

. e%enerator re%lea#ă celulele şi ţesuturile afectateG

B. 1pectorant diluia#ă secreţiile bronşice, ameliorea#ă funcţiile epiteliului

branhiilor, precum şi peristaltismul acestoraG

;. Anal%e#ic şi sedativ: atenuia#ă durerea în re%iunea afectată. ameliorea#ă

somnulG

E. =ipersensibili#ant.

)n ca#ul afecţiunilor căilor respiratorii: rinite, sinu#ite, farin%ite, traheită,

bronşită, bronşită - asmatică în


26/67

)n ca#ul bolilor sistemului urinar nefrită, cistită, pielita$ şi al celor

hepatice, administrarea mierii a3ută muşchiului cardiac şi al vaselor cordului,

dilată vasele san%uine, ameliorea#ă activitatea cardiacă nere%ulată, eercită un

efect hipnotic. )n ca#uri de nevro#ă, terapia cu miere are un efect favorabil

asupra tonusului neuropsihic, ameliorea#ă somnul şi capacitatea de muncă.

6! Mierea 7n alimenta-ia sugarului

2rimele referinţe cunoscute în le%ătură cu mierea în alimentaţia infantilă

datea#ă de aproimativ ("" de ani înaintea erei noastre, perioada în care se

folosea pentru su%ari un amestecde laote, miere şi unt topit.

)n pre#ent, în literatuta de pediatrie înt&lnim indicaţii pentru tratarea

distrofiilor prin adău%area a !C miere într-un amestec de lapte, miere şi unt

topit.

8! Mierea şi copiii

Aşa numita lăcomie de dulciuri pe care o manifestă aproaoe toti copii,

demonstrea#ă că or%anismul lor are nevoie de alimente ener%etice. +ierea, pe

l&n%ă faptul că aduce foarte multe calorii, oferă şi substante preţioase pentru

de#voltarea armonioasă şi pentru sănatatea t&nărului or%anism. S-a demonstrat

că administrarea de miere îmbunătăţeşte similarea calciului şi ma%ne#iului,

minerale necesare pentru formarea scheletului.

'9! Mierea 7n /rana tuturor

Sen#aţia de oboseală fi#ică sau intelectuală dispare repede dacă bem un

pahar cu apă caldă în care s-au di#olvat c&teva lin%uriţe de miere. ici un

aliment nu este capabil s& furni#e#e cu at&ta rapiditate or%anismului

26


27/67

combustibilul necesar funcţionării sale. 8e aceea mierea poate servi ca re#ervă

de LcarburantH utili#abil în toate ca#urile iîn care or%anismul are nevoie de un

aport ener%etic imediat. 9a toate persoanele care lucrea#ă intelectual sau

manual, se produc adesea în orele dinaintea pr&n#ului, cri#e de randament

scă#ut datorat aşa numitei foame Lascunse”, adică sărăciei s&n%elui in

combustibil. '-( lin%uriţe de miere luate ca atare sau diluate in apa, in momentul

in care se manifesta cri#a, duc la eliminarea ei imediate si de menţinerea

nivelului constant de randament in cursul intre%ii perioade de lucru.

9a convalescenţi, are o deosebita imporanta faptul ca mierea aduce un aport

caloric insemnat fara a obosi aparatul di%estiv pe care, dimpotrivă il stimule#a.Acestor persoane mierea le este recomandata si pentru acţiunea sa

medicamentoasa asupra diferitelor or%ane: stimulea#a muşchiul cardiac,

protectoare a ficatului, diuretica, deon%estionanta a mucoasei %astrice si

intestinale, epectoranta si calmanta a tusei, re%ulatoare a metabolismului.

8esi pare paradoal mierea a fost introdusa cu bune re#ultate atat in

re%imurile de slăbire cat si in cele de mărire a %reutatii. 1vident, do#ele simodul de administrare sunt diferite in cele doua ca#uri. )n re%imurile de

in%rasare mierea constituie un suoliment de foarte mare valoare nutritiva dar cu

o di%estibilitate foarte mare îmbo%ăţind aimentatia fara a incarca tubuldi%estiv.

+ierea se foloseste in aceste ca#uri ca ad3uvant al altor alimente la sfarsitul

meselor principale si intre acestea. 8inpotriva, in re%imul de slăbire, mierea

substituie cea mai mare parte a celorlalte alimente. 2utina miere la sfarsitulmeselor sarace prevă#ute in re%imul de slăbire sau intre doua mese, da o

sen#aţie de satietate care face mai uşor de suportat re%imul si menţine forma

fi#ica.

''! Mierea 7n cosmetică

27


28/67

/ompo#iţia mierii eplică utili#area sa tradiţională în cosmetică: măştile pe

ba#ă de miere erau folosite încă din antichitate tot aşa cum o fac femeile astă#i.

4aloarea mierii în cosmetica constă in primul r&nd în calitatile sale emoliente şi

în capacitatea sa de a determina prin osmo#ă un aflu mărit de s&n%e spre

tesuturile cutanate cărora le ameliorea#a astfel nutritia. )n afara măştilor de

frumuseţe, mierea mai este şi un in%redient traditional al cremelor, cărora le

conferă putere emoliantă si hihratantă.

28

http://www.google.ro/imgres?q=mierea+in+cosmetica&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=xriG4Zl0fmCmTM:&imgrefurl=http://www.biomonde.ro/cosmetice-bio-corp&docid=eRAg2S9hJv9RVM&imgurl=http://www.biomonde.ro/uploads/products/sapun_cu_miere1.jpg&w=506&h=337&ei=I5yWT-_YHMzitQa5_by3Dg&zoom=1&iact=rc&dur=0&sig=107889042495828439147&page=5&tbnh=139&tbnw=208&start=51&ndsp=13&ved=1t:429,r:8,s:51,i:201&tx=38&ty=73http://www.google.ro/imgres?q=mierea+in+cosmetica&start=89&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=kBeaynWucLgOyM:&imgrefurl=http://fashionandbeauty.ro/beauty_editorial/beauty_editorial_cosmetica_de_origine_animala&docid=Y-ciMO1WPG-R7M&imgurl=http://www.fashionandbeauty.ro/pictures/article_47953.jpg&w=400&h=293&ei=b5yWT8rICITdsgbc0ZS4Dg&zoom=1&iact=hc&vpx=708&vpy=210&dur=1344&hovh=192&hovw=262&tx=168&ty=142&sig=107889042495828439147&page=8&tbnh=153&tbnw=202&ndsp=15&ved=1t:429,r:14,s:89,i:35


29/67

CAP$T%LUL $$!

P%LENUL

2olenul este una din principalele surse naturale alimentare bo%ate în

substanţe antioidante capabile să prevină sau să reducă fenomenul de

producere a unor radicali liberi oid, protoid $ responsabili de apariţia unor

stări patolo%ice in principal in procesul de imbatranire.

2olenul se clasifica în ( cate%orii:

a$ 2olenul anemofil - purtat de vant si a3utala fertili#area plantelor,

este raspun#atorde apariţia reacţiilor aler%ice numite febra f&nului.

b$ 2olenul endomofil este cel care pentru a reali#a fertili#area

plantelor are nevoie de vectori care sa - l transporte insecte$.

'!Forme si dimensiuni

Jnele polenuri eaminate la microscop au formă de boabe de cafea, altele desferă sau oval, fus, tub, cub, tetraedu, într - un cuv&nt cele mai variate forme şi

dimensiuni în funcţie de florile din care provine.

29

http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=UEpMzWpC6eWeIM:&imgrefurl=http://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_tratamente_naturiste_apiterapia.html&docid=JGUBNcv3pT1KmM&imgurl=http://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_tratamente_naturiste_apiterapia_MEDIA_1.jpg&w=596&h=397&ei=A52WT7H5AcPFtAapqqiEDg&zoom=1&iact=rc&dur=203&sig=107889042495828439147&page=2&tbnh=149&tbnw=216&start=9&ndsp=13&ved=1t:429,r:12,s:9,i:114&tx=121&ty=101


30/67

)! Compo:itia c/imica a polenului

Apă

7aharuri reducatoare

7aharuri nereducatoare

9ipide

2roteine

Amino - aci#i

/enuşa

4itamine

Antibiotice

0actor de creştere

! - C

(" - " C

"-(" C

' - (" C

'' - !B C

'"-B C

'-EC

5oate %rupele

2re#ente

2re#ent

30

http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=3sFRDIYMzGvEqM:&imgrefurl=http://www.avantaje.ro/Sanatate/Stiri-si-Noutati-medicale/Polenul-poliflor-comoara-din-stup-1488774&docid=vbagkdZEtqB8wM&imgurl=http://i0.data.avantaje.ro/AFC596651C271CC6EAF42CBBD870A5C41/polen.jpg%253Fwidth%253D364&w=350&h=260&ei=A52WT7H5AcPFtAapqqiEDg&zoom=1&iact=rc&dur=203&sig=107889042495828439147&page=4&tbnh=142&tbnw=191&start=34&ndsp=15&ved=1t:429,r:14,s:34,i:176&tx=36&ty=109


31/67

Con-inutul de amino ; aci:i din polen

Ar%inina , B - B, E C

=istidina (, " - !, B C

)#oleucina , B - B, < C

9eucina B, < - ;, E C

9i#ina B, D - E, " C

+etionina ', E - (, C

0enil alanina !, E - , C

5reonina (, ! - , " C

5riptofan ', ( - ', ; C

4alina B, B - ;, "C

Con-inutul de ?g@

5iamina B, EB-'", <

iboflavina ';, !"-'D, (

2iridoina "-D

Acid pantotenic !-B

>iotina ", '-", (B

Acid folie !, -;, <

9actoflavine ", ( - , E

4itamina A pre#enta structurilor carotenoide

din vitamina A fara pi%ment

4itamina >( ';, !-'D, (

4itamina / 'B(-;"

4itamina 8 ", (-", ;

4itamina 1 ", ' -", !(

)no#itil !"-" 4itamina >'( si factori de creştere


32/67

Con-inutul de minerale si oligominerale din polen = @

2olenul recoltat este destul de umed. Acesta se usucă pentru a evita

muce%aiul. Se pot folosi diferite sisteme. /el mai simplu constă din a - ) pune în

sertare plate înalte de ! cm, av&nd fundul dintr-o reţea foarte fină care nu lasă să

treca polenul. Aceste sertare sunt puse unul peste altul în etuve încăl#ite la !BM/, p&na a doua #i. Jn ventilator sufla aer uscat peste o re#istenţă electrica de "

Oati. Această etuva poate fi combinată cu o lampă bactericidă.

9unile aprilie şi mai sunt cele mai bune pentru recoltarea polenului.

0! +TU"$UL FARMACEUT$C AL P%LENULU$

Forme ,armaceutice

2olenul ca orice alt produs dietetic sau medicament, poate fi comerciali#at

sub diferite forme de pre#entare. 4om începe cu forma lui naturală:

Granulat

2olenul este un produs format din particole a căror mărime varia#ă şi este

imposibil ca albinele sa-l transporte ca atare de la anterele florilor p&na la stup,

2otasiu (" - B+a%ne#iu ' - '(/alciu ' - 'B/upru ", "B-", "<0ier ", "' -", !Siliciu (-'"0osfor ' -("Sulf '/lor ", <+an%an ',

.! Uscarea polenului

http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=HxzzuL1Jh3TXmM:&imgrefurl=http://vegis.ro/ProduseCategorii.jsp%3Fcat_id%3D28209&docid=_Ewi2Q7tEUHAOM&imgurl=http://vegis.ro/img/pozeprod/138/1000/7D/490876-BLCP.jpg&w=298&h=286&ei=A52WT7H5AcPFtAapqqiEDg&zoom=1&iact=rc&dur=406&sig=107889042495828439147&page=5&tbnh=137&tbnw=143&start=49&ndsp=13&ved=1t:429,r:11,s:49,i:204&tx=79&ty=104


33/67

deoarece ar scăpa din LcosuleţeleH lor, în acest ca# lucratoarele sunt obli%ate să

facă o adevarata %ranulare. Aceasta %ranulare se cunoaşte în tehnica

farmaceutica ca %ranulare umedă. 1ste destul de diferita de cea din industrie,

deoarece practic albina este obli%ata să acopere %rauncior cu %rauncior cu

a%lutinanti de care dispune si care sunt de doua feluri:

a$ Soluţie hidrosolubilăG

b$ Soluţie liposolubila.

/u aceste doua tipuri de soluţie de a%lutinanti albina formea#a %hemotocul,

lipind %răunte de %răunte pana la obţinerea volumului corespun#ător cavitatii

LcăuşuluiH sau. A%lutinantii de acest fel nu se usucă repede ceea ce permite celei

de-a doua lucratoare sa-l înma%a#ine#e în celulă fară %oluri împin%&nd-ul cu

capul. 8aca a%lutinantul s-ar usca repede aceasta înma%a#inare nu s-ar putea

face compact, ar ramane %oluri, ceea ce ar în%reuna conservarea lui. 2re#entarea

pe piaţa se face dupa uscarea in mod corespun#ător a %hemotoacelor recoltate

pana ce se a3un%e la un %rad de umiditate sub '" C care asi%ura conservarea lui.

0orma de pre#entare cea mai raspandita este in borcane de sticla cu dop rodat Serecomanda inma%a#inarea in locuri a căror temperatura nu depăşeşte '( M/.

Pul2ere

8intre metodele de do#ificare a produselor dietetice si medicamentoase

este forma cea mai veche. /onservarea polenului pulbere ridica uneori serioase

probleme, in special daca nu este suficient uscat, deoarece in timpul măcinării

instalaţiile se infunda si se pot strica uşor. )ndustria farmaceutica dispune de

produse auiliare care usurea#a acest procesG este ca#ul silicei amorfe bioid

de siliciu $, fabricata prin hidroli#a piro%enica a tetraclorurei de siliciu, cu

vapori de apa,

/l Si P (=("......................Si "( P /) =


34/67

şi ale cărei caracteristici analitice se pot %asi in manuale. 2rin adau%area a ' - (

C din acest tip de substanta se usurea#a foarte mult macinatul, in plus, datoritahidrofiliei si stabilitatii, reuşeşte sa menţină uscate, de#lipite si afanate

produsele pulveri#ate care, prin acţiunea umiditatii, căldurii sau incarcaturilor

electrice, tind sa se a%lomere#e form&nd mici a%lutinate. 1fectul se datoreste

oidului de siliciu, deoarece dimensiunea particulelor sale este foarte mica si ele

raman lipite de suprafaţa pulberii, împiedic&nd astfel rea%lomerarea. 2rin

aceasta se obţin pulberi de%a3ate, care aluneca uşor, insensibile la căldură siumiditate pentru acest tip de preparate.

Comprimat

Acesta si forma urmatoare de dra3are, sunt cele care s-au bucurat de cea mai

mare raspandire pe piaţa. Sistemul clasic pentru fabricarea lor este %ranularea

umeda. /a a%lutinant pentru formarea %ranulelor se foloseste sirop simplu:7aharo#a B" %

Apa Q. s. '""%

http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=JabCt2Y5zQJNKM:&imgrefurl=http://www.farmaciastejara.ro/polen-tablete-p-3500.html&docid=nzC_-TOCTRVfXM&imgurl=http://www.farmaciastejara.ro/images/polen-tablete-helcor.png&w=500&h=500&ei=A52WT7H5AcPFtAapqqiEDg&zoom=1&iact=hc&vpx=329&vpy=155&dur=218&hovh=225&hovw=225&tx=95&ty=131&sig=107889042495828439147&page=6&tbnh=146&tbnw=146&start=62&ndsp=13&ved=1t:429,r:6,s:62,i:223http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=183&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=sYyMtkAmNx1LAM:&imgrefurl=http://e-mierealbine.ro/produse-apicole/polen/polen-crud-salcie-bio-1622.html&docid=Fo0VvS68uVCV3M&imgurl=http://e-mierealbine.ro/media/catalog/product/cache/1/image/265x265/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/m/a/mag_002_1_2_2_1_1.png&w=265&h=265&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=hc&vpx=562&vpy=70&dur=2078&hovh=212&hovw=212&tx=102&ty=88&sig=107889042495828439147&page=15&tbnh=146&tbnw=146&ndsp=13&ved=1t:429,r:6,s:183,i:236


35/67

Se di#olva #aharul in apa calda, incet si se fierbe ' minut. Se lasa sa se

raceasca si se strecoara prin vata. /antitatea de sirop care se foloseste depinde

atat de %radul de uscare a polenului cat si de procesul de %ranulatie ales.

+aterialul %ranulat umed se impr-astie in strat subţire pentru a uşura uscarea

luiG dupa aceasta fa#a se eecuta amestecarea lui cu lubricantul corespun#ător in

vederea comprimării

Stearat de ma%ne#iu


36/67

Se introduc mie#urile într - un tambur şi se adau%ă peste ele, de preferinţă

printr-un sistem de pulveri#are, soluţia in alcool i#opropilic în parti e%ale ' )

soluţie la '" N% de mie#uri$. )mportant în aceasta fa#a este soluţia care acoperăsuprafaţa comprimatelor să se poată usca instantaneu. 8aca aplicarea stratului

proctector se face prin pulveri#are, cantitatea calculata va trebui administrata in

'" pri#e. +ie#urile brute trebuie tratae cu mare %ri3a cu oca#ia primei si celei de

- a doua aplicaţie, dupa care se imprima tamburului vite#a de rotatie medie.

?data obtinuta o suprafaţa dura si re#istenta la abra#iune, mie#urile pot fi

acoperite prin procedeul clasic de dra3are sau lacuire. 8at fiind faptul ca dra3areaeste cea mai cunoscuta, ne vom limita la menţinerea cantitatii folosite in etapele

necesare pentru obţinerea dra3eului.


37/67

+ie#urile de3a tratate pentru intarire se lasa sa se inverteasca in tambur si li

se adau%a in primul rand un strat de %elatina, folosind o soluţie apoasa (" C.

?data ce stratul s-a uscat se adau%a un al doilea strat format din rasina

solubili#ata in prealabil in alcool de D; ".@uma arabica se diluia#a (B C in sirop simplu si se tine aceasta suspensie

in etuva la ;B - EB M/. Se adau%a in cantitati mici mie#urile care se rotesc in

tambur si se adau%a imediat prin pulveri#are amestecul de carbonat de calciu,

salicilat de aluminiu si talc, aceasta operaţie se repeta de cate ori va fi nevoie

pana ce mie#urile a3un% la %reutatea optima daca pornim de la mie# de (B"

m%, acesta poate fi de aproimativ "" m% $.Jltima fa#a a dra3arii este colorarea, a cărei ale%ere depinde in multe ca#uri

de coloranţi. 2entru ca stratul de culoare sa fie cat mai uniform, de obicei se

adau%a intai un strat de sirop simplu, in care se suspenda o cantitate de bioid de

titaniu (" % pentru '""""" dra3ee $.

8e obicei vehiculul este siropul simplu, in a cărui apa s-a di#olvat

tartracina '" C $, aceasta suspensie se adau%a in mai multe r&nduri, pana ce se

Pentru '99999 de draBee

@elatina 'B" %@uma arabica


38/67

obţine o uniformitate in totalitatea dra3eurilorG in sfarsit lustruirea se face cu

ceara de albine ceara 'B %. eter de petrol$

Lăcuire

Are anumite avanta3e asupra metodei precedente, in special in ceea ce

priveşte tipul si creşterea in mai mica masura a %reutatii mie#urilor.

?data ce stratul de stabili#are pe care il adau%am, mie#urilor pentru intarire

s-a uscat complet, se eecuta acoperirea lor in felul următor:

Se pre%ăteşte suspensia colorata:

5alc

>ioid de titaniu cu tartacina

Apa

/arbava ;""

Alcool i#opropilic

2este suspensie se adau%a soluţie de lac cf.compo#iţiei:

asina

Suspensie colorata

Alcool i#opropilic

Capsule

/apsula de %elatina care poate fi considerata ca forma noua de pre#entare a

produsului dietetic administrat oral, capata din ce in ce mai multa importanta.

';" %'(" %

!" %

'B %

E"" %


39/67

/apsula este recomandata in special polenului, fiind vorba de un material

hi%roscopic si capsula permiţ&nd combaterea efectelor hi%roscopicitatii mai uşor

dec&t comprimatele si dra3eurilor.

&iodisponi2ilitate

Se intele%e prin biodisponibilitate sau biodisponibilitate biolo%ica procentul

de do#e pe care forma de administrare il pune la dispo#iţia or%anismului in

cantitati optime de absorbţie si se masoara prin procentul de do#e de

medicament sau prdus dietetic administrat, pe care il absoarbe or%anismul. )ncadrul acestui concept se afla: eliberarea, absorbţia, distributia.

"e:agregarea

)n toate formele pe care le vom da polenului, %ranule, pulbere, comprimate,dra3euri sau capsule, precum si la prepararea lor, niciodata nu se atin%e un astfel

de %rad de divi#are care sa permită %răunţelor de polen sa ramana separate unele

de altele, condiţie prealabila pentru folosirea lui. 8e%a3area se face conform

farmacopeelor: se asea#a pe o lamela puţin polen si se adau%a o picătură de suc

%astric artificial: se observa ca dupa B minute dispersia %răunţelor de polen este

practic totala, ceea ce demonstrea#ă ca de#a%re%area este optima.

1!Utili:area medicala a polenului

2olenul este adesea amar de aceea se consuma amestecat cu miere sau #ahar,

sau topit in apa.

2olenul poate fi administrat in ca#uri de surmena3, anemie. convalescenta,

dar si oamenilor sanatosi, insa nu inainte de a consulta un medic, intrucat acest


40/67

consum nu poate fi lipsit de pericole si sa provoace un de#echilibru vitaminic.

1cesul de medicamente poate fi la fel de dăunător ca si lipsa lor. 1ste deci

recomandat sa se alterne#e curele cu perioade de repaos.

1fectele clinice ale polenului

)n clinica umana, polenul are efecte ce pot fi clasate in trei catate%orii:

a$ Acţiune re%ulatoare a funcţiilor intestinale la bolnavii suferind de

constipatie sau diaree cronica re#istenta la antibiotice, in coliteG

b$ 9a copii anemici, polenul provoaca o creştere rapida a cantitatii de

hemo%lobina din s&n%eG

c$ Are o acţiune echilibrata asupra sistemului nervos, in special in

ca#urile de depresie, insomnie, reducere a potentei suuale.

Polenul 7n cosmetică

2oate fi folosit ca atare, sau mai bine sub formă de etracte hidro şi

liposolubile şi are un c&mp lar% de aplicare în cosmetică. 2ielea tratată cu etract

de polen devine repede mai moale, mai luminoasă, mai bine hidratată şi mai ales

elastică. Aceste preparate pe ba#ă de polen dau re#ultate bune şi în tratamentul

http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=103&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=_hVjOYnIF_QCEM:&imgrefurl=http://www.farmaciavlad.ro/medicament-informatii/bimbi--appettito-sirop-cu-polen-si-extracte-plante-&docid=aFBF-N0LoCNRgM&imgurl=http://www.farmaciavlad.ro/data_files/produs-poze/1858/large_bimbi--appettito-sirop-cu-polen-si-extracte-plante--1858.jpg&w=600&h=600&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=rc&dur=578&sig=107889042495828439147&page=9&tbnh=152&tbnw=170&ndsp=12&ved=1t:429,r:10,s:103,i:61&tx=77&ty=80


41/67

pielii capului probabil datorită conţinutului său ridicat în amino-aci#i cu sulf

care intră în compo#iţia cheratinei.

CAP$T%LUL $$$!

PR%P%L$+UL

1ste un produs secundar al stupului, folosit de albine pentru etansei#area,

astuparea crăpăturilor acoperirea corpilor străini şi consolidarea părţilor mobile.

0olosit din cele mai vechi timpuri, numele provine din %reaca veche şi

înseamna L cetatea din faţă L. )n medicina empirică, propolisul înre%istrea#ă

astă#i un interes cresc&nd faţă de folosirea ca principal constituent în produsele

apiterapice.

/ercetările privind ori%inea, compo#iţia şi farmacodinamia propolisului au

cunoscut o deosebită de#voltare. 2rin cercetări aprofundate au fost preci#ate o

serie intrea%ă de aspecte referitoare la acest interesant produs al stupuluiG dar

cercetările nu au epui#at încă subiectul.

http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=88&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=tibrVd7wvHc-9M:&imgrefurl=http://www.taifasuri.ro/taifasuri/frumusete/577-alergiile-de-piele-i-cosmeticele-pot-fi-uneori-in-legtur-direct.html&docid=wDlHhmmnN8jY0M&imgurl=http://www.taifasuri.ro/images/stories/nr_188/pag_04-1-1.gif&w=299&h=300&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=hc&vpx=618&vpy=161&dur=6547&hovh=225&hovw=224&tx=170&ty=200&sig=107889042495828439147&page=8&tbnh=156&tbnw=199&ndsp=15&ved=1t:429,r:13,s:88,i:33http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=88&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=tibrVd7wvHc-9M:&imgrefurl=http://www.taifasuri.ro/taifasuri/frumusete/577-alergiile-de-piele-i-cosmeticele-pot-fi-uneori-in-legtur-direct.html&docid=wDlHhmmnN8jY0M&imgurl=http://www.taifasuri.ro/images/stories/nr_188/pag_04-1-1.gif&w=299&h=300&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=hc&vpx=618&vpy=161&dur=6547&hovh=225&hovw=224&tx=170&ty=200&sig=107889042495828439147&page=8&tbnh=156&tbnw=199&ndsp=15&ved=1t:429,r:13,s:88,i:33http://www.google.ro/imgres?q=propolisul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=OEd9U_JdcaLH6M:&imgrefurl=http://miere.strob.info/propolisul.html&docid=GD_o6mYhrpI5ZM&imgurl=http://miere.strob.info/image/propolis_1.jpg&w=406&h=306&ei=x6GWT6OSCJDbsgbn9Yz9DQ&zoom=1&iact=hc&vpx=711&vpy=161&dur=375&hovh=195&hovw=259&tx=129&ty=145&sig=107889042495828439147&page=2&tbnh=160&tbnw=218&start=10&ndsp=15&ved=1t:429,r:9,s:10,i:109http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=88&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=tibrVd7wvHc-9M:&imgrefurl=http://www.taifasuri.ro/taifasuri/frumusete/577-alergiile-de-piele-i-cosmeticele-pot-fi-uneori-in-legtur-direct.html&docid=wDlHhmmnN8jY0M&imgurl=http://www.taifasuri.ro/images/stories/nr_188/pag_04-1-1.gif&w=299&h=300&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=hc&vpx=618&vpy=161&dur=6547&hovh=225&hovw=224&tx=170&ty=200&sig=107889042495828439147&page=8&tbnh=156&tbnw=199&ndsp=15&ved=1t:429,r:13,s:88,i:33


42/67

'! Compo:i-ia c/imică

/omponentele flavonoide constituie un procent important din masa

propolisului ramasa dupa etra%erea cerii.

)! Te/nologia de o2-inere a etractului moale de propolispentru u: ,armaceutic

/ercetările făcute în numeroase ţări au demonstrat valoarea terapeutică a

propolisului şi a preparatelor pe ba#ă de propolis, au stabilit condiţii de utili#are

în apitertapie şi s-au pre#ent pe lar% re#ultatele obţinute. Rin&nd seama de

multiplele sale utili#ări, propolisul se foloseşte în tratamentele apiterapice sub

diferite forme: măruntit în %ranule, pulbere, etracte moi, etracte uscate

precum şi numeroase preparate în compo#iţia cărora intră propolisul.

BB C

!" C

'"C

BC

ăşini şi balsamuri

/eruri ve%etale şi ceară

Jleiuri eterice şi aromatice

2olen


43/67

)n ţara noastra s-au eperimentat mai multe preparate apiterapice cu conţinut

de propolis: miere propoli#ată, supo#itoare, siropuri, tablete, preparate ?9,

un%uente.

5oate aceste produse s-au reali#at, pornindu-se de la propolis sub formă de

etract moale, ceea ce confirmă că acest preparat are cea mai lar%ă utili#are

dintre toate formele sub care se pre#intă propolisul. 2rin etract moale de

propoolis se înţele%e preparatul obţinut prin etracţia selectivă a principiilor

active din propolis cu a3utorul alcoolului etilic ca solvent şi concentrarea soluţiei

obţinute p&na la reali#area unei mase v&scoase care pre#intă cel mult !" C

solvenţi. Rin&nd seama de faptul că etractul moale de propolis este din ce în cemai mult solicitat la prepararea numeroaselor preparate apiterapice, a fost

necesar să se treacă de la fa#a de producţie de laborator, la fa#a semiinustrială

care impune o dotare tehnică corespun#ătoare.

+icroelementele varia#ă calitativ şi cantitativ în funcţie de caracteristicile

telurice ale #onei şi de speciile ve%etale vi#itate de albine. +icroelementelemai frecvent înt&lnite în propolis sunt:

AluminiuG

fier calciuG

siliciuG

ma%ne#iu strontiu.

/eara constituie o parte însemnată din %reutatea propolisului./antitatea ei varia#ă în funcţie de numeroşi factori printre care:

caracteristicile florei vi#itate condiţiile meteorolo%iceG

microclimatul stupuluiG

rasa albinelorG

#ona %eo%rafică.


44/67

2reparatele se pre#intă sub forma unei mase solide, de culoare brun-

cafenie cu nuanţe ver#ui, cu structură neomo%enă, aspect marmorat, consistenţă

dură şi cu urme de impurităţi.

2entru obţinerea unui preparat cu un conţinut c&t mai bo%at de substanţe

active, este nevoie să se selecte#e blocurile de propolis urmărindu-se mai ales ca

acestea să nu conţină un procent ridicat de ceară, impurităţi sau semne de

dra3are.

1aminarea se face or%anoleptic, şi în ca# de dubiu se fac determinări de

laboraor, lu&ndu-se probe din diferite părţi ale blocului. Anali#ele de laborator

urmăresc determinarea procentului de ceară şi de impurităţi.

Măruntirea

2entru ca etractia substanţelor active să se reali#e#e într-un procent c&t mairidicat şi într-o perioadă de timp c&t mai scurtă, este necesar ca blocurile de

propolis să fie mărunţite p&nă la o %ranulare de (- mm, acestea pre#intă o mai

mare suprafaţă de contact, solventul facili#&nd astfel etractia.

Macerarea

1tracţia principiilor active ale propolisului s-a reali#at în alcool de D" " în

şar3e formate din E" ) alcool şi !" N% propolis în %ranule.

+aterialele s-au introdus într-un aparat de etracţie din ino cu pereţi dubli

printre care circulă apă caldă la temperatura de " M/. +asa este a%itată

mecanic cu un a%itatorG folosirea a%itarii şi a încăl#irii moderate, accelerea#ă şi


45/67

îmbunătăţeşte procesul de etractie. 8upă < de ore s-a obţinut o cantitate de

circa EB-


46/67

antitumorală. Se administrea#ă sub formă de tincturi, etracte alcoolice sau

apoase şi etracte fluide moi sau uscate.

CAP$T%LUL $V!

LAPT$+%RUL "E MATCA

9ăptişorul de matcă este un produs %landular ecretat de albine in farin%e de

către %landele frontale numite si farin%iene.

5rebuie menţionat că lăptişorul de matcaă nu este un medicament ci un

aliment natural.

'! Compo:i-ieApă (,'BCA#ot total ,B


47/67

Se pare că cea mai bună stabilitate se asi%ură prin încorporarea lăptişorului

de matcă în miere.

+edicii afirmă că se pot lua p&nă la i% pe #i. Aceasta nu este o do#ă

curativă, ci doar o proporţie recomandată care nu dă nici obişnuinţă, nici efecte

secundare.

.! Utili:are medicală

8atorită conţinutului de proteine, amino-aci#i, vitamine, eteri, hidrocarbonaţi

şi acetilcolină este recomandabil în tratamentul bolilor batranetii: malnutritie,

neurastenie, anemii, reumatism, bronşite, căderea părului.

1ste folosit şi în ca#ul persoanelor epuse la radiaţii periculoase, ca

re%enerator celular, în cicatri#area plă%ilor provocate de arsuri şi a rănilor

superficiale, precum şi în tratamentul unor boli ale pielii ca acnee, seboree.

CAP$T%LUL V!

CEARA "E AL&$NE

/eara nu este un produs natural ve%etal ci transpiraţie a albinelor.

9ucratoarele str&nse în ciorchine secretă ceara care este eliminată sub formă de

mici pelicule translucide din ultimele inele abdominale.

/eara este deci un produs de ecepţe pe care albina îl produce consum&nd

miere şi polen.5emperatura de topire a cerii este de ;(- ; M/, este maleabilă la !" M/ şi are

densitatea de ", D;" - ", D


48/67

eferindu-ne la compo#iţie, ceara de albine, la fel ca şi celelalte ceruri

naturale, este un amestec omo%en şi comple de produse chimice or%anice,

fiecare din ele oferind cerii caracteristici bine definite si care, în ansamblu sunt

cele care determină proprietăţile etraordinare care fac din ceară un produs de

neînlocuit.

/ompo#iţia chimică a cerii este urmatoarea:+onomeri ai aci#ilor cerici, hidroieteri, dieteri triesteri

şi esteri ai colesterilului

E'C

+aterii colorante ' C

9actane ", ! C

Alcooli liberi ", ; CAci#i cerici liberi ' - ', (B C

=idrocarburi '!, B - ', B C

Jmiditate şi impuritati minerale '", B - ', B C

)! Utili:area cerii


49/67

/eara este folosită în medicină pentru balsamuri, un%uente, pome#i,

supo#itoare, pentru fabricarea produselor cosmetice, în industria tetilă,

industria sticlei.

/eara a fost cel mai bun vehicul pe care ) - au %ăsit primii farmacişti pentru

a da consistenţă ceratelor lor, pastelor şi pome#ilor.

Utili:area cerii 7n ,armacie

/erate, pome#i si cataplasme.

At&t în ca#ul ceratelor, c&t şi în ca#ul pome#ilor şi cataplasmelor, ceara de

albine are rolul, printre celelalte componente de a da vehiculului consistenţa

corespun#ătoare pentru folosire.

Emulsii ,armaceutice2roprietăţile cerii de albine de a da emulsii stabile, at&t de tip ionic c&t şi

neionic, se foloseşte într-un domeniu foarte amplu de produse farmaceutice

emulsionate sau dispersate. 4arietatea acestor produse c&t şi consistenţa lor

variabila de la foarte fluidă la solida, trec&nd prin cremoasa si pastoasa este

foarte mare, dar, include printre altele: emulsii lichide ale diferitelor uleiuri,

creme pentru piele, creme antisolare, diferite produse pentru tratarea arsurilor.

http://www.curademiere.ro/wp-content/uploads/2013/10/Ceara-de-albine-in-tratamente-de-frumusete.jpg


50/67

+upo:itoare

)n supo#itoare pe ba#a de unt de cacao se folosesc deseori anumite proporţii

de ceara de albine, atat pentru a le imbunatatii stabilitatea si consistenta, dar si

pentru a varia punctele de topire pana la condiţiile optime pe care le are

preparatul.

Produse dentare

)n multe produse dentare dar in special cele destinate prote#elor dentare, in

care intervine ceara de albine in unele ca#uri in proporţii foarte importante:

plăcutele de ceara pentru articulaţii, pentru mula3e.

2entru ma3oritatea produselor destinate farmaciei sau cosmeticii, se foloseste

ceara de albine pura si albita Lcera alba”, folosirea cerii de culoare naturala fiind

din ce in ce mai limitata. 8intre tipurile de ceara albita cele mai recomandate

pentru aceste intrebuintari sunt cele obtinute prin albire solara si prin albire

fi#ica prin absorbţie de pamanturi si cărbuni activati, care nu produc modificări

substanţiale in compo#iţia si caracteristicile cerii.

Utili:area cerii in cosmetica

)n cosmetica ceara de albine ocupa un loc important. 8escrierea acestor

tipuri de produse, data fiind multitudinea lor, ar depasi etinderea care se poateda.

+area diversitate de produse cosmetice s-ar putea %rupa in funcţie de

consistenta lor in:

- produse solide

- produse pastoase

- produse lichide


51/67

8eci nu se poate spune ca ceara de albine are o aplicaţie sau 3oaca un rol

foarte specific in cosmetica sau farmacie, dar se poate afirma ca, in ansamblu,

este un component foarte preţios si cu un spectru de folosire foarte amplu pentru

cei care elaborea#a formule, datorita proprietăţilor sale multiple.

CAP$T%LUL V$!

PD+TURA

8upă ce polenul este adus în stup de către albinele cule%ătoare, este

depo#itat în celule apoi presat cu capul p&nă ocupă 'T! din înălţimea celulei.

2ăstura, pe l&n%ă polen, conţine şi substanţe nutritive provenite din saliva

lucrătoarelor, folosită ca liant pentru %răuncioarele de polen culese de peanterele florilor.

2ăstura este hrana de ba#ă a puietului, fiind bo%ată în proteine, %lucide şi

săruri minerale, provenită din polenul florilor.


52/67

0aptul că păstura are o compo#iţie mai scă#ută dec&t polenul în proteine

şi %răsimi şi mai bo%ată în #ahăr şi acid lactic permite o conservare mai bună.

2ăstura se recoltea#ă din fa%uri prin trei metode: '$ prin tăierea în f&şii a fa%urilor cu păstura, de unde aceasta se scoate

foarte uşor, sau

($ prin rete#area celulelor.

!$ prin refri%erarea fa%urilor şi sfărmarea cerii.

2entru tăierea în f&şii fa%urele se aşea#ă pe o masă în po#iţie ori#ontală şi

apoi se secţionea#ă lon%itudinal prin mi3locul fiecărui r&nd de celule. 2ăstura se

scoate din celule prin scuturare, iar cantitatea care aderă de pereţii celulei se

scoate cu a3utorul unei andrele. 2entru rete#area celulelor, rama se aşea#ă pe

masă ori#ontal şi cu spetea#a de 3os spre lucrător. /u a3utorul unui cuţit cu o

lamă subţire şi bine ascuţită se taie ori#ontal r&ndul de 3os de celule cu păstura,

c&t se poate mai aproape de ba#a celulelor. Apoi fiecare r&nd este secţionat pe

verticală şi oblic spre spetea#a de sus a ramei, iar mar%inea inferioară a r&ndului

de celule se îndoaie înspre lucrător.

6n ca#ul fa%urilor noi se poate recolta păstura şi prin refri%erarea acestora.

9a rece ceara devine casantă şi se poate sfărma. 2ăstura se ale%e, apoi, de

bucăţelele de ceară şi propolis.

)mediat după obţinere, păstura se mărunţeşte, se pune într-un vas şi se

mo3area#ă freacă$, după care se cerne a doua oară, se aşea#ă într-un borcan şi se

presea#ă. 2ăstura se conservă sin%ură sau în amestec cu miere sau pudră de


53/67

#ahăr. Ambalarea şi păstrarea se face la fel ca la polen.

2ăstura este folosită în stupină, în industria farmaceutică, în special pentru

obţinerea vitaminelor naturale. 8e asemenea se mai întrebuinţea#ă şi în

medicină pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin şi în

avitamino#e.

At&t păstura c&t şi polenul în formă conservată pot fi distribuite albinelor în

perioadele lipsite de cules şi mai ales privăvara şi toamna, sub formă de turte, ca

ados la pasta din #ahăr. /oncomitent cu distribuirea păsturii, toţi fa%urii care au

'T( şi 'T! miere se descăpăcesc şi se presea#ă praf de polen peste miere, apăs&nd

cu cuţitul pe toată suprafaţa fa%urelui descăpăcit. Aceşti fa%uri se aşea#ă l&n%ădiafra%ma reductoare a cuibului.

Compo:itia pasturii

0ata de polen, pastura are o compo#itie mult mai complea datorita proceselor de fermentatie si a en#imelor si substantelor cu care albineleimbo%atesc polenul. )n acelasi timp, prin maruntire, invelisul eterior al

polenului este distrus, acesta fiind mult mai usor di%erabil.

0ata de polen, valoarea nutritiva si antibiotica a pasturii este de trei ori maimare, continand mai multe mono#aharide, vitamina N, 1, /, en#ime, polen cueina li#ata, antibiotice naturale, carotenoi#i, lipide, carbohidrati, minerale simulte oli%oelemente.8atorita antibioticelor continute si a acidului lactic, pastura poate fi pastrata untimp mai indelun%at, chiar pana la 'E ani in conditii corespun#atoare$.

Actiunea terapeutica a pasturii

2rincipalele indicatii terapeutice ale pasturii :U Tratarea a,ectiunilor tu2ului digesti


54/67

U Scaderea efectelor ne%ative in ca#ul consumatorilor de bauturi alcoolice siti%ari stimulea#a absorbtia seleniului, lucru deficitar in ca#ul acestor cate%oriide oameni$

U >enefica in ca#ul a,ectiunilor sistemului ner


55/67

CAP$T%LUL V$$!

CDPDCEALA

Ce este capaceala

)n momentul in care albinele aduc mierea in stup ea este destul de fluida si

contine multa apa. 2rin trecerea mierii de albine din celula in celula, aceasta este

vanturata si imbo%atita cu o serie de en#ime pana cand proportia de apa scade

pana la un procent de aproimativ '


56/67

Capaceala contine miere, ceara, propolis si diferite alte substante active e.

en#ime, antibiotice naturale$.

)n functie de calitatile %enetice ale rasei de albine capaceala poate fi capaceala

uscata cu un procent de miere mai redus deoarece intre capaceala si miere se

lasa si o perna de aer$ si capaceala umeda cu mai multa miere$.

Capaceala si proprietatile curati


57/67

CAP$T%LUL V$$$!

FAGUR$$

/el mai utili#at produs apicol este mierea de albine. Aceasta se consuma

de obicei dupa ce a fost etrasa din fa%uri.

Jneori, apicultorii, printr-un efort suplimentar, produc si miere in faguri,

sau miere in sectiuni.

Acest sortiment de miere este mai %reu de obtinut si are un pretcorespun#ator, insa calitatile fa%urilor cu miere sunt deosebite.

Sa nu uitam ca in procesul de obtinere a mierii de albine aceasta intra in

contact cu aerul si poate contine diversi compusi din acesta, sau intra in contact

cu diverse unelte folosite in etra%erea mierii. (ierea in faguri nu contine aceste

urme de particole, ea fiind o miere sterili#ata direct de catre albine.

Alte avanta3e al consumului de miere in faguri sunt ceara si propolisul ceintra in compo#itia acesteia. Se stie ca fiecare celula din fa%ure este acoperita cu

cate un capacel de ceara si propolis, aceste produse apicole sporind calitatea

mierii de albine.

8atorita celor trei produse apicole ce intra in compo#itia mierii in sectiuni,

aceasta este foarte apreciata atat ca aliment cat si ca tratament in ca#ul unor boli.

Astfel, medicii naturisti recomanda consumul de faguri cu miere in tratarea

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.mierea-de-albine.ro/files/fagure_miere.jpg&imgrefurl=http://www.mierea-de-albine.ro/12,faguri-cu-miere.html&h=375&w=500&sz=54&tbnid=2XHFNg1PF9gH0M:&tbnh=95&tbnw=127&prev=/search%3Fq%3Dfagurii%2Bcu%2Bmiere%26tbm%3Disch%26tbo%3Du&zoom=1&q=fagurii+cu+miere&usg=__aWl6Kny3fJxJPjRC_WzS4x9uEQ0=&docid=1WqvBTwDYWgmBM&hl=ro&sa=X&ei=TKLuT4KoJYGn4gTa0_DwDQ&sqi=2&ved=0CGYQ9QEwBw&dur=891


58/67

afectiunilor respiratorii, a3utand in special la refacerea mucoasei aparatului

respirator.

/onsumul de fa%uri cu miere intervine si in curatarea dintilor si

insanatosirea %in%iilor. 2rin masticatie, substantele continute in fa%urii de miere

implicit si principiile active din ceara si propolis$ a3un% in intre% or%anismul

uman si intervin activ in re%larea metabolismului si cresterea imunitatii.

)n ultima perioada, datorita necesitatii de adaptare la conditiile din piata,

apicultorii au inceput sa produca miere in fa%uri direct in borcane.

+ierea in fa%uri poate fi de diferite tipuri si poate avea diferite proprietati.

Astfel putem avea miere de diferite sortimente salcam, tei, menta, poliflora etc$

in fa%uri, precum si combinatii de miere in fa%uri de diferite sortimente cu

pastura.

5oate aceste produse recoltate direct din stup ne dau %arantia unor produse

de calitate, nealterate de mediul incon3urator.


59/67

CAP$T%LUL $*!

V E N $ N U L

4eninul de albine este un produs de secretie al albinelor lucratoare, ce este

stocat in pun%a de venin si eliminat la eterior in momentul inteparii, car in fapt

repre#inta un act refle de aparare.

Secretia de venin este influentata de varsta albineor, de hrana si de se#on. S-

a constatat ca albinele recent eclo#ionate nu au venin, abia la varsta de ; #ilereusesc sa cumule#e pana la ".'Bm% iar la 'B-(" de #ile ".!"m%.

Albinele crescute fara polen, deci fara proteine, nu produc venin. @eneratiile

de albine crescute primavara cand resursele polenifere sunt bo%ate, produc mai

mult venin decat cele crescute vara sau toamna. ?data folosita, re#erva de venin

nu se mai reface si albina moare.

4irtutile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa

vreme,aceste informatii aparand chiar din antichitate.

1le au fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca

articulatiile dureroase reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor

de albine. Astfel s-a descoperit ca veninul de albine eercita evidente actiuni

antireumatice.

4eninul are in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri

minerale, aci#i or%anici volatili, un important ferment fosfata#a$, unele


60/67

antibiotice, histamina, hialuronida#a si aminoaci#i bo%ati in sulf ca metionina si

cistina. Acestia din urma stimulea#a secretia de corti#on de catre %landele

suprarenale. 8e asemenea veninul este bact%ericid.

5otusi trebuie tinut cont ca aproimativ (C din populatie pre#inta reactii

aler%ice fata de intepaturile de albine si viespi. 2ersoanele aler%ice la veninul

albinelor pre#inta simptome foarte severe chiar si dupa o intepatura: inflamatia

puternica a #onei intepate, rash cutanat, edeme masive la locul intepaturii dar si

in alte re%iuni, varsaturi, confu#ie mentala, chiar si dificultati de respiratie.

Tratamente cu


61/67

veninul de albine timp de -B #ile, apoi sa face o pu#a de (-! #ileG tratamentul se

reia dupa perioada de pau#a.

+olutie pe 2a:a de


62/67

Veninul de al2ine si gluco:amina

Aceasta repre#inta o combinatie ecelenta pentru tratarea articulatiilor

dureroase. 4eninul de albine contine '< substante naturale ce nu se pot

reproduse in laborator.

Jna dintre aceste substante este +elitina, care s-a dovedit ca are

capacitatea de a stimula %landa hipofi#a atat la oameni cat si la animale,

eliberand un hormon care determina %landele suprarenale sa produca

corti#on, unul din principalii a%enti anti-inflamatori ai corpului uman.

+elitina este de '"" de ori mai puternica decat hidrocorti#onul.

@luco#amina este o substanta naturala ce provine din carapacea scoicilor si

a crabilor, fiind importanta pentru intarirea cartila3elor incheieturilor si a

tesuturilor conee. @luco#amina se %aseste si in corpul uman si a3uta la

formarea tendoanelor, li%amentelor, a tesuturilor conee si a cartila3ului

incheieturilor. /ombinatia de venin si %luco#amina a3uta la tratarea

articulatiilor dureroase.


63/67

CAP$T%LUL *!

ME"$CAMENTE CE C%N$N PR%"U+E AP$C%LE

Proposeptcomprimate

Compo:i-ie: Jn comprimat conţine: propolis ", '" %, #aharo#ă ", B" % şi

ecipienţi talc şi stearină $.

2roprietăţi farmacoterapice: componentele propolisului, principiul activ al

preparatului, îi conferă proprietăţi antiseptice, cicatri#ante şi antiinflamatoare, lanivelul căilor respiratorii superioare şi a tractului di%estiv.

$ndica-ii: farin%ite, larin%ite, traheo-bronsite. 5ulburări dispectice de

etiolo%ie variabilă.

Mod de administrare: pentru afecţiunile respiratorii: c&te ' comprimat de

!- ori pe #i, care nu se în%hite ci se lasă să se topească în %ură. 2entru afecţiuni

di%estive: c&te un comprimat de !- ori pe #i, care se în%hite după mesele principale.

Pre:entare: cutii de !" comprimate.

Conser


64/67

4itamina / '


65/67

+TREP+$L++trepsils Miere şi LămIie are un efect calmant în durerile cau#ate de

infecţile bucale şi ale farin%elui.

Compo:i-ie: acid tartric, ulei de lăm&ie, ulei de mentă, @alben de chinolina,

miere, #ahăr şi %luco#ă.

Mod de administrare: produsul se administrea#ă oral. Se utili#ea#ă chiar de

la apariţia primelor sen#aţii de disconfort farin%ian.

Se di#olvă încet, în %ură, c&te o pastilă la (-! ore.

Contraindica-iiJ

- aler%ie la una dintre substanţele componente

- diabetici

- persoanele însarcinate sau în perioada de alăptare.

ALTE PREPARATE CE C%N$N PR%"U+E AP$C%LE

Aloe şi propolis - capsule

Compo:i-ie: Aloe vera, propolis.

Reco

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	ioncatan
View:	275 times
Download:	4 times

Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc

Documents