REZOLVARE V1 A2. calculaţi fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. V1.A2. în baza următoarelor date: profit net înainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creanţei clienţi 90.000 lei; creştere cheltuieli în avans 36.000 lei; creştere datorii furnizori 120.000 lei; plăţi impozit pe profit 540.000 lei; plăţi privind: achiziţia de terenuri 300.000 lei, achiziţia unei clădiri 450.000 lei, achiziţia de maşini, utilaje, instalaţii 120.000 lei; împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120.000 lei; dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312.000 lei, calculaţi fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. Rezolvare: N r . c r t . EXPLICATIE Valoar e Fluxurile nete de numerar pentru activităţile de Exploata re Inves titii Finant are TOTAL 1 profit net înainte de impozitare 1.350. 000 1.350.00 0 0 0 1.350. 000 2 cheltuieli cu amortizarea 270.00 0 270.000 0 0 270.00 0 3 diminuarea creanţei clienţi 90.000 90.000 0 0 90.000 4 creştere cheltuieli în avans 36.000 -36.000 0 0 - 36.000 5 creştere datorii furnizori 120.00 0 -120.000 0 0 - 120.00 0 1
Transcript
REZOLVARE V1 A2.
calculaţi fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare.
V1.A2. în baza următoarelor date: profit net înainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creanţei clienţi 90.000 lei; creştere cheltuieli în avans 36.000 lei; creştere datorii furnizori 120.000 lei; plăţi impozit pe profit 540.000 lei; plăţi privind: achiziţia de terenuri 300.000 lei, achiziţia unei clădiri 450.000 lei, achiziţia de maşini, utilaje, instalaţii 120.000 lei; împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120.000 lei; dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312.000 lei, calculaţi fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare.
Rezolvare:Nr. crt.
EXPLICATIE ValoareFluxurile nete de numerar pentru activităţile de
Exploatare Investitii Finantare TOTAL
1 profit net înainte de impozitare 1.350.000 1.350.000 0 0 1.350.0002 cheltuieli cu amortizarea 270.000 270.000 0 0 270.0003 diminuarea creanţei clienţi 90.000 90.000 0 0 90.0004 creştere cheltuieli în avans 36.000 -36.000 0 0 -36.0005 creştere datorii furnizori 120.000 -120.000 0 0 -120.0006 plăţi impozit pe profit 540.000 -540.000 0 0 -540.0007 plăţi privind achiziţia de terenuri 300.000 0 -300.000 0 -300.0008 plăţi privind achiziţia unei clădiri 450.000 0 -450.000 0 -450.0009 plăţi privind achiziţia de maşini, utilaje, instalaţii 120.000 0 -120.000 0 -120.000
10 împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120.000 0 0 120.000 120.00011 dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312.000 0 0 -312.000 -312.000 TOTAL 1.014.000 -870.000 -192.000 -48.000
Profit net înainte de impozitare: 1.350.000 lei Ch.cu amortiz.: 270.000 lei
Diminuarea creanţei clienţi: 90.000 lei Creştere ch.în avans: 36.000 lei
Creştere datorii furnizori: 120.000 lei Plăţi impozit pe profit: 540.000 lei
Plăţi: achiz.terenuri 300.000 lei, achiz.clădiri 450.000 lei, achiz.maşini 120.000 lei
Împrumuturi încasate prin emis.de oblig.: 120.000 lei Dividende plătite aferente activ.de finanţare: 312.000 lei
1
Se cere : Fluxurile nete de numerar pt.activ.de exploatare, investiţii şi finanţare ?
Flux de numerar din activitatea de exploatare sau FNE (metoda directă) = VEI – CEP – Δ NFRE*
unde VEI = venituri din exploatare încasabile CEP = cheltuieli de exploatare de plată
Δ NFRE = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare * într-o variantă lărgită, NFR poate să includă şi elemente în afara
exploatării
Flux de numerar din activitatea de exploatare sau FNE (metoda indirectă) =
= Rezultat net din exploatare încasabil – Δ Stocuri – Δ Creanţe legate de exploatare + Δ Datorii legate de exploatare
= RNC – VC – VIF + CC + CIF - Δ NFRE* unde
RNC = rezultat net contabil VC = venituri calculate
VIF = venituri legate de investiţii, finanţare CC = cheltuieli calculate
CIF = cheltuieli legate de investiţii, finanţare Δ NFRE = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare
Valoarea economica a elementelor de bilant este de 150.000 la imobilizarile corporale, 375.000 la stocuri, 250.000 la creante si de 50.000 la imobilizarile financiare.
Se cere*:
a. Sa elaborati bilantul functional, bilantul financiar si bilantul economic, ale societatii si sa aratati în ce scopuri sunt folosite de
experti.
b. Sa determinati prin ambele metode activul net contabil si activul net corectat ale societatii.
c. Sa determinati pragul de rentabilitate al societatii stiind ca rata de remunerare a activelor este de 15%.
* Explicarea oricarui calcul sau oricarei prezentari este obligatorie.
Obligatii financiare (din care datorii pe termen lung 100.000) 160.000
Stocuri 250.000
Creante 300.000Disponibilităţi 15.000TOTAL 665.000 TOTAL 665.000
a. Bilantul functional
Bilantul functional reflecta în activ functiile de investiti, exploatare si trezorerie ale întreprinderii, iar în pasiv refleca functia de finantare a întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare). Studierea bilantului functional duce la determinarea masei capitalurilor folosite în întreprindere si
structura acestora, în scopul determinarii ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare. Pentru determinarea bilantului functional este necesar a se elimina influentele elementelor de
activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate în minus cu
valoarea activelor fictive (-10.000)
Astfel, în urma acestor corectii bilantul functional se prezinta astfel:
ACTIV PASIV Functia de investitii Imobilizari 90.000 Capitaluri proprii 115.000
Functia de
finantareFunctia de exploatare
Stoc+Creante-Obligatii
nefinanciare 170.000
Obligatii financiare 160.000Functia de trezorerie Disponibilitati 15.000
TOTAL 275.000 TOTAL 275.000
Structura bilantului financiar se prezinta din punct de vedere teoretic astfel:
4
ACTIV PASIVI. Imobilizari IV. Capitaluri permanente
II. Stocuri plus creante V. Obligatii nefinanciare
III. DisponibilitatiVI.Obligatii financiare pe
termen scurtTotal activ Total pasiv
Acest bilant sta la baza determinarii urmatorilor indicatori:
Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria = III - VI
Echilibrul financiar al firmei rezulta din relatia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii
În cazul nostru avem:
Bilant financiar ACTIV PASIV
I. Imobilizari 90.000 IV. Capitaluri permanente 215.000II. Stocuri plus
creante 550.000 V. Obligatii nefinanciare 380.000
III. Disponibilitati 15.000VI.Obligatii financiare pe termen
scurt 60.000Total activ 655.000 Total pasiv 655.000
Disponibilităţi 15.000 TOTAL 840.000 TOTAL 840.000
6
b. Determinarea prin ambele metode a activului net contabil si activul net corectat ale societatii.
Activul Net contabil al întreprinderii
a. Metoda substractiva
Activul Net contabil = Total active – Total datorii
= 665.000 – 540.000 = 125.000
b. Metoda aditiva
Activul Net contabil = Capitaluri proprii + rezultatul net (după distribuire)
= 125.000
Activul Net Corectat al întreprinderii
a. Metoda substractiva
Activul Net Corectat = Total active reevaluate corijate – Total datorii
= 840.000 – 540.000 = 300.000
b. Metoda aditivă
Activul Net Corectat = Capitaluri proprii (mai putin activele fictive) + Total influente
rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice
= 115.000 + 185.000 = 300.000
7
c. Determinarea pragului de rentabilitate al societatii
În evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e întreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasând pe piata un capital echivalent cu activul net corijat. în evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. În acest caz indicatorul la care se raporteaza acest prag de rentabilitate este rezultatul net, din compararea celor doua valori rezultând goodwill-ul sau badwill-ul.
Astfel, având în vedere datele noastre, vom avea:
Pr = ANC * i = 300.000 * 15% = 45.000
SUBIECTUL 1
Rezolvare V2 A2
Care este valoarea primei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
V2.A2. Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10.000.000 obligatiuni cu un pret de rambursare de 4.100 lei/obligatiune si o valoare nominals de 4.000 lei/obligatiune. La dorinsa purtatorului, obligatiunile pot sa fie convertite în actiune, paritatea de conversie fiind: 1 actiune cu valoare nominala de 3.000 lei pentru o obligatiune. Purtatorii a 2.000 de obligatiuni decid sa converteasca titlurile lor în actiuni ale societatii ABC. Care este valoarea primei de conversie a obligatiunilor în actiuni?
8
Rezolvare:
(2.000 x 4.100) 8.200.000 161 = 1012 6.000.000 (2.000 x 3.000 )
= 1044 2.200.000 ( 8.200.000 – 6.000.000 )
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni( V.N. x Nr. Total de obligatiuni )
Capital social varsat ( V.N. x Nr actiuni )
Prime de conversie a obligatiunilor (V.N. Totala a obligatiunilor - V.N. Totala actiunilor )
Oblig.convertite în acţiuni – paritate: 1 acţiune cu val.nominală de 3.000 lei pt.1 obligaţiune.
Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiune este de 1.000/tiltu.
SUBIECTUL 3 A2
2009-V5-A2.__Probleme. Diagnostic financiar. Mase financiare ale întreprinderii pe baza
bilanţului financiar
2009-V5-A2. (30%) Situaţia patrimonială a unei întreprinderi, în valori contabile se prezintă astfel:
1. Să explicaţi care sunt ajustările ce ar trebui efectuate pentru ca pe baza bilanţului contabil să elaboraţi bilanţul economic al acestei întreprinderi. (3 p.)
2. Ştiind că la evaluarea recent făcută de o firmă de consultanţă a rezultat că valoarea economică a fost stabilită la: 3.000.000 lei la imobilizări corporale, 500.000 lei la
imobilizări financiare, 7.300.000 lei la stocuri şi 8.600 000 lei la creanţe, determinaţi valoare intrinsecă a unei acţiuni. (4 p.)
3. Determinaţi principalele mase financiare ale întreprinderii pe baza bilanţului financiar al firmei. (3 p.)
Ajustari
- eliminare non valori- inlocuirea valorilor contabile cu valorile economice
elemente
Val ctb ajustari Val econom
elemente Val ctb ajustari
Val econom
Imob
necorp300.000 -
300.0000 Cap.soci
al3.000.000 0 3.000.000
Imob corp
2.400.000 +600.000
3.000.000 Rezerve 300.000 0 300.000
Imob fin
300.000 +200.000
500.000 Profit 450.000 0 450.000
Stocuri 7.500.000 -200.000
7.300.000 Rezerva reev
0 -100.00
0
-100.000
Creante 9.000.000 -400.000
8.600.000 Oblig nefin
11.400.000
0 11.400.000
Dispon 450.000 0 450.000 Oblig fin 4.800.000 0 4.800.000
Total 19.850.000
-100.000
19.850.000
Total 19.950.000
-100.00
19.850.000
10
0
Bilant economic
Elemente Sume Elemente SumeImobilizari 3.500.000 Capital propriu 3.650.000
Să se contabilizeze operaţia de achiziţie, evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.
V2.A3. Pe 15 noiembrie N, societatea româneasca X a cumparat materii prime în valoare de 5.000 Euro. Plata furnizorilor se efectueaza pe 25 ianuarie N+1. Societatea X îsi închide conturile, în fiecare an, la 31 decembrie.
Cursul monedei europene a suportat urmatoarea evolutie:
- la 15 noiembrie N: 39.000 de lei;
-la 31 decembrie N: 40.100 de lei;
12
- la 5 februarie N+1: 40.000 de lei.
Sa se contabilizeze operatia de achizitie, evaluarea datoriei la inventar si plata datoriei.
Rezolvare:
- la 15 noiembrie N: 39.000 de lei x 5.000 Euro = 195.000.000
-la 31 decembrie N: 40.100 de le x 5.000 Euro = 200.500.000
Diferente de curs valutar 5.000 x ( 40.100-39.000) = 5.500.000 ce afecteaza totalul cheltuielilor .
1.Achizitie materii prime
301 = 401 195.000.000 (5.000 x 39.000)
2. Reevaluare datorie la 31.12 N665 = 401 5.500.000 = 5.000 x ( 40.100 – 39.000) = 5.000 x 1.100
3.Plata furnizori
401 = % 200.500.000
5121 200.000.000 (5.000 x 40.000) 765 500.000 = 5.000 x ( 40.100 – 40.000) = 5.000 x 100
13
SUBIECTUL 3 ( SIMILAR CU SUBIECTUL 2 )
3 Rezolvare A1 / 2 Rezolvare A2
Se cere să comentaţi evoluţia stării de echilibru financiar al întreprinderii.
V3.A1. Bilanţurile contabile ale întreprinderii pe ultimii trei ani se prezintă astfel:
N-2 N-1 NImobilizari necorporale
(brevete)50.00
050.00
050.00
0Imobilizari corporale 150.0
00100.0
0080.00
0Stocuri 250.0
00280.0
00300.0
0014
Creante 300.000
280.000
310.000
Disponibilitati 25.000
20.000
30.000
Capital social 75.000
75.000
75.000
Rezerve 15.000
10.000
10.000
Obligatii nefinanciare 370.000
375.000
450.000
Obligatii financiare 315.000
270.000
235.000
Se cere:*
a. Sa analizati în dinamica principalele functii ale întreprinderii si evolutia bratului levierului în finantarea întreprinderii.
b. Sa comentati evolutia starii de echilibru financiar al întreprinderii.
c. Stiind ca rata de capitalizare este de 15% sa determinati valoarea bilantului din anul n, corespunzatoare anilor n - 6 si n + 4.
* Explicarea oricarui calcul sau oricarei prezentari este obligatorie.
Rezolvare:Bilantul functional
ACTIV N-2 N-1 N PASIV N-2 N-1 N
Functia de
finantare
Functia de investitii Imobilizari 150.000 100.000 80.000
Functia de trezorerie Disponibilitati 25.000 20.000 30.000
TOTAL 355.000 305.000 270.000 TOTAL 355.000 305.000 270.000
N-2 N-1 N
4) Levierul (L) - reflecta gradul de îndatorare comparativ cu capitalul propriu
Efect levier 7,88 7,71 6,71
15
Rezolvare V3 A2
Precizaţi influenta asupra situaţiilor financiare determinata de diferentele de preţ.
V3.A2. Dispuneti de urmatoarele date privind produsele finite la o societate comerciala: stoc la începutul lunii 400.000 lei cost standard,
16
diferente de pret favorabile la produsele in stoc 20.000 lei; intrari de produse finite in cursul lunii 600.000 lei cost standard; diferente de pret nefavorabile aferente produselor intrate 80.000 lei; iesiri de produse finite 900.000 lei cost standard. Precizati influenta asupra situatiilor financiare determinata de diferentele de pret.
Rezolvare:K=(-20000+80000)/(400000+600000) = 0.06
Δ=0,06*900.000=54.000 diferenta nefavorabila V3.A3. Se cunosc urmatoarele informatii privind societatea X, la
31.12.N:Informatii Valori
contabileImobilizari
corporale (1) 750.000
Creante clienti (2) 150.000Dobânzi de încasat
(3) 15.000Amenzi de platit (4) 16.500
Dobânzi de platit (5) 7.500
(1)Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este 705.000 u.m.
(2)Creantele clienti au o valoare bruta de 162.000 u.m. si exista un provizion de depreciere a creantelor de 12.000 u.m. Provizionul nu este deductibil fiscal.
(3)Presupunem ca dobânzile sunt recunoscute fiscal în exercitiul în care acestea genereaza fluxuri de trezorerie.
(4)Amenzile nu sunt deductibile fiscal.
Cota de impozit pe profit: 30%.
La începutul exercitiului N, exista un pasiv de impozit amânat de 3.000 u.m. Sa se calculeze si sa se contabilizeze impozitul amânat, fara a compensa creantele si datoriile de impozit.
Rezolvare:
D.T. IMPOZABILE D.T. DEDUCTIBILE
Activ VC > BF Activ VC < BF
17
Datorii VC < BF Datorii VC > BF
BAZA FISCALA
Activ BF = VC – S.IMPOZABILE + S. DEDUCTIBILE
Datorii BF = VC –S. DEDUCTIBILE + S. IMPOZABILE
Imobilizari corporale sunt active , VC = 750.000 , baza de impozitare adica baza fiscala BF = 705.000
- valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2;
- oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE= A.C . + CHELT AVANS – datorii teremen scurt – Venit avans
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE= A.I. + ACTIVE CIRCULANTE NETE – Subventii pt investitii
b) Indicatorul lichidităţii imediate Active curente - Stocuri
(Indicatorul test acid) = --------------------------
Datorii curente
Active curente = Stocuri + creante + Disponibilati + Investitii financiare pe termen scurt
Datorii curente = Datorii nefinanciare pe teremen scurt + Datorii finaciare pe teremen scurt
Solvabilitatea generala = Total active ( val. nete )/ Total datorii
Bilantul funcţional A
Bilantul functional reflecta în activ functiile de investitii, exploatare si trezorerie ale întreprinderii, iar în pasiv reflecta functia de finantare a întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare). Studierea bilantului functional duce la determinarea masei capitalurilor folosite în întreprindere si
22
structura acestora, în scopul determinarii ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare. Pentru determinarea bilantului functional este necesar a se elimina influentele elementelor de
activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate în minus cu
valoarea activelor fictive (-25.000 )
Astfel, în urma acestor corectii bilantul functional se prezinta astfel:
ACTIV PASIV
Functia de investitii Imobilizari 115.000
Capitaluri propriiCapital s. rezerve , profit –
fond comercial 65.000Functia
de finantare
Functia de exploatare
Stoc+Creante( 400.000) –Obligatii
nefinanciare( 150.000 150.000
Obligatii financiare 210.000Functia de trezorerie Disponibilitati 10.000
TOTAL 275.000 TOTAL 275.000
Bilant financiar ACTIV PASIV
I. Imobilizari C F 115.000IV. Capitaluri permanente( capital
propriu + oblig finance. t. lung 175.000II. Stocuri plus
creante 400.000 V. Obligatii nefinanciare 250.000
III. Disponibilitati 10.000VI.Obligatii financiare pe termen
scurt 100.000Total activ 525.000 Total pasiv 525.000
Acest bilant sta la baza determinarii urmatorilor indicatori:
Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria = III - VI
23
Echilibrul financiar al firmei rezulta din relatia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii
Rezulta ca
Fond de rulment net global = 175.000 – 115.000= 60.000
Rezulta ca din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii si datoriile financiare pe termen lung se acopera activele imobilizate râmânînd o resursa de 60.000 pentru finantarea activitatii curente (activele circulante)
Necesarul de fond de rulment = 400.000 – 250.000 = 150.000
Rezulta ca stocurile si creantele sunt finantate doar în parte din obligatiile nefinanciare pe termen scurt, ramânând o diferenta neacoperita 150.000 care trebuie acoperita din alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din împrumuturi financiare pe termen scurt.
Trezoreria = 10.000 - 100.000 = - 90.000
Iar echilibrul financiar al firmei:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii
60.000 - 150.000 = - 90.000
Activul Net Corectat al întreprinderii
1. Metoda substractiva
Activul Net Corectat = Total active reevaluate corijate – Total datorii
= 525.000 – 350.000 = 175.000
24
2. Metoda aditiva
Activul Net Corectat = Capitaluri proprii + Total influente rezultate din înlocuirea
valorilor contabile cu valorile economice
= 175.000
Care este mărimea rezultatului contabil si a celui fiscal si ce efecte au aceste valori in contul de
profit si pierdere?
V4.A2. Dispuneti de urmatoarele date in cursul exercitiului N: o intreprindere obtine in cursul anului produse finite la costul de productie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la pretul de 38.900 lei, reducere comerciala inscrisa pe factura 10%. Intre cheltuielile ocazionate de obtinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 lei, salarii datorate 3.500 lei, salarii platite 3.200 lei, dobânzi 400 lei, amortizare 1.600 lei. Care este marimea rezultatului contabil si a celui fiscal si ce efecte au aceste valori in contul de profit si pierdere?
V4.A3. în cursul exercitiului N, societatea-mama M cumpara un stoc de marfuri, de la un furnizor extern grupului, la un cost de achizitie de 500.000 u.m. Ea vinde întregul stoc de marfa cumparat anterior, filialei F, la un pret de 600.000 u.m. Pâna la închiderea exercitiului N, filiala F nu a vândut stocul achizitionat de la M.
Sa se elimine rezultatele interne.
Rezolvare:
M cumpara stoc de marfa din afara grupului cu 500.000, il vinde lui F cu 600.000, la sf.ex. F detine intregul stoc.
26
In M, profit 100.000 = 600.000 – 500.000
In F, profit = 0
La nivel de grup nu s-a inreg profit pt ca stocul nu a fost vandut
Eliminare rezultat intern A. M/F Eliminare profit intern
707 = % 600.000
607 500.000
371 100.000 Diferenta de valoare genereaza impozit amanat:
Valoare contabila (G) = 0
Baza fiscala (F) = 100.000
Diferenta temporara deductibila = 100.000
Creanta impozit amanat = 25 % x 100.000 = 25.000 sau cu 16%
4412 Impozit amanat = 791 Venit impozit amanat 25.000
Care este suma impozitului pe profit datorat pe trimestrul IV.N, precum si cheltuliala cu impozitul
pe profit care va afecta contul de profit si pierdere?
V6.A2. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: impozitul pe profit calculat si inregistrat la 30.IX.N 200.000 lei, din care platit 100.000 lei, veniturile aferente exercitiului N 8.000.000 lei, din care dividende incasate 400.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N 5.600.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300.000. Cota impozitului pe profit este de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat pe trimestrul IV.N, precum si
27
cheltuliala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit si pierdere?
Raspuns
veniturile aferente exercitiului N 8.000.000 lei,
- cheltuielile aferente exercitiului N 5.600.000 lei
+ impozitul pe profit calculat si inregistrat la 30.IX.N 200.000 lei,
+ cheltuieli de protocol nedeductibile 300.000
- dividende incasate 400.000 lei
=2.500.000 X 16% = 400.000
NC 691=441 200.000 ( 400.000-200.000 )
300.000 de plata
Să determinaţi pragul de rentabilitate al societăţii
V2.A1. Bilantul contabil al societatii furnizeaza urmatoarele informatii patrimoniale:
Valoarea economica a elementelor de bilant este de 150.000 la imobilizarile corporale, 375.000 la stocuri, 250.000 la creante si de 50.000 la imobilizarile financiare.
Se cere*:
a. Sa elaborati bilantul functional, bilantul financiar si bilantul economic, ale societatii si sa aratati în ce scopuri sunt folosite de
experti.
b. Sa determinati prin ambele metode activul net contabil si activul net corectat ale societatii.
c. Sa determinati pragul de rentabilitate al societatii stiind ca rata de remunerare a activelor este de 15%.
* Explicarea oricarui calcul sau oricarei prezentari este obligatorie.
Obligatii financiare (din care datorii pe termen lung 100.000) 160.000
Stocuri 250.000
Creante 300.000Disponibilitati 15.000TOTAL 665.000 TOTAL 665.000
a. Bilantul functional
Bilantul functional reflecta în activ functiile de investitii, exploatare si trezorerie ale întreprinderii, iar în pasiv reflecta functia de finantare a întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare). Studierea bilantului functional duce la determinarea masei capitalurilor folosite în întreprindere si
structura acestora, în scopul determinarii ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare. Pentru determinarea bilantului functional este necesar a se elimina influentele elementelor de
activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate în minus cu
valoarea activelor fictive (-10.000)
29
Astfel, în urma acestor corectii bilantul functional se prezinta astfel:
ACTIV PASIV Functia de investitii Imobilizari 90.000 Capitaluri proprii 115.000
Functia de
finantareFunctia de exploatare
Stoc+Creante-Obligatii
nefinanciare 170.000
Obligatii financiare 160.000Functia de trezorerie Disponibilitati 15.000
TOTAL 275.000 TOTAL 275.000
Structura bilantului financiar se prezinta din punct de vedere teoretic astfel:
ACTIV PASIVI. Imobilizari IV. Capitaluri permanente
II. Stocuri plus creante V. Obligatii nefinanciare
III. DisponibilitatiVI.Obligatii financiare pe
termen scurtTotal activ Total pasiv
Acest bilant sta la baza determinarii urmatorilor indicatori:
Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria = III - VI
Echilibrul financiar al firmei rezulta din relatia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii
În cazul nostru avem:
Bilant financiar 30
ACTIV PASIVI. Imobilizari 90.000 IV. Capitaluri permanente 215.000
II. Stocuri plus creante 550.000 V. Obligatii nefinanciare 380.000
III. Disponibilitati 15.000VI.Obligatii financiare pe termen
scurt 60.000Total activ 655.000 Total pasiv 655.000
Disponibilităţi 15.000 TOTAL 840.000 TOTAL 840.000
b. Determinarea prin ambele metode a activului net contabil si activul net corectat ale societatii.
Activul Net contabil al întreprinderii
a. Metoda substractiva
Activul Net contabil = Total active – Total datorii
= 665.000 – 540.000 = 125.000
b. Metoda aditiva
Activul Net contabil = Capitaluri proprii + rezultatul net (dupa distribuire)
= 125.000
Activul Net Corectat al întreprinderii
32
a. Metoda substractiva
Activul Net Corectat = Total active reevaluate corijate – Total datorii
= 840.000 – 540.000 = 300.000
b. Metoda aditiva
Activul Net Corectat = Capitaluri proprii (mai putin activele fictive) + Total influente
rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice
= 115.000 + 185.000 = 300.000
c. Determinarea pragului de rentabilitate al societatii
În evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e întreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasând pe piata un capital echivalent cu activul net corijat. în evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. În acest caz indicatorul la care se raporteaza acest prag de rentabilitate este rezultatul net, din compararea celor doua valori rezultând goodwill-ul sau badwill-ul.
Astfel, având în vedere datele noastre, vom avea:
Pr = ANC * i = 300.000 * 15% = 45.000
33
Rezolvare subiectul 4
Subiecte 2009- V3-A1
A1. (40%) Aveţi următoarele informaţii despre o întreprindere:
- prin diagnosticul efectuat experţii au stabilit rata cu riscuri a întreprinderii Ia 19%, iar coeficientul primei de risc la 1,20;
- obligaţiile financiare, care reprezintă 30% din masa capitalurilor folosite de întreprindere, sunt de 4.000;
- cheltuielile financiare sunt de 1.000 iar veniturile financiare 600;
- rata de bază luată în calcul de experţi este de 4% iar întreprinderea este supusă impozitului pe profit cu 16%.
Se cere:
a. Să prezentaţi metodele pentru determinarea ratei de capitalizare, fructificare sau actualizare. (2 p.)
b. Să explicaţi etapele pentru determinarea ratei prin metoda costului capitalului, (2 p.)
c. Să determinaţi rata întreprinderii pe baza informaţiilor de mai sus (orice calcul trebuie însoţit de explicaţii). (6 p.)
a)
Viitor-Prezent-Trecut: y=x/(1+i)ⁿ unde (1+i)ⁿ este factorul de capitalizare ; y=ANC
Trecut-Prezent-Viitor: y=x(1+i)ⁿ
34
2009-V2- Doctrinǎ şi deontologie profesionalǎ
2009-V2- Doctrinǎ şi deontologie profesionalǎ
1. Care sunt atribuţiile adunării generale? (2 p.)
Atribuţiile Adunării generale ale filialei CECCAR sunt: Aproba raportul de activitate prevazut de Consiliul filialei pentru perioada
raportata. Aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul expirat, insotit de
raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei , precum si bugetul de venituri si cheltuieli pentru exercitiul viitor;.
Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a membrilor contabili si aproba lista membrilor care vor fi supusi controlului de calitate in anul viitor;
Alege si revoca presedintele si membrii Comisiei de Disciplina a filialei. Alege si revoca presedintele si membrii Consiliului, precum si cenzorii; Propune dintre membrii sai, candidatii pentru functia de presedinte si de membru
in Consiliul Superior; Adopta lista membrilor de onoare ai filialei. Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de Codul etic
national al profesionistilor contabili sau hotarate de Consiliul Superior.
2. Cum explicaţi necesitatea unui organism al experţilor contabili? Pentru satisfacerea interesului public profesionistii contabili trebuie sa se asocieze
astfel incat sa rezulte un organism cu menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera.
35
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate
Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili.Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala eficiente.
Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea faptului ca membrii continua sa isi dezvolte si sa isi mentina competenta necesara rolurilor profesionale si ceruta de utilizatorii serviciilor. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Dezvoltarea profesionala continua nu asigura faptul ca toti membrii vor furniza intotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componenta-cheie a sistemului de asigurare a calitatii al organismului profesional de contabilitate ( care include si controlul asigurarii calitatii activitatii membrilor si sistemelor de investigare si disciplinare).
3. Rolul profesiei contabile pentru apărarea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public, prin public intelegandu-se:- clientii;- Guvernul;- angajatorii;- investitorii- oamenii de afaceri;- comunitatile financiare;- donatorii de fonduri;- orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei.
36
Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, in slujba carora se afla.
Pastrarea acestui statut, privilegiat, al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor
financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si aciionarilor pentru a obtine capital;
responsabilii financiari ( directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei;
auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului;
expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;
consilierii de gestiune si consultantii managerieli au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte.
Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite.
1. Cum explicaţi rolul social al contabilului? Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si
comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor membrilor societatii sunt
indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba
inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta, si de a oferi sfaturi
avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
2. Enumeraţi 4 standarde profesionale emise de CECCAR care constituie criterii de apreciere a calităţii activităţii membrilor săi.
• Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
• Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii, intocmirea şi
37
prezentarea situaţiilor financiare.• Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile comerciale.• Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni şi
• Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii.• Standardul profesional nr.39Misiunea de consultanţă pentru crearea
întreprinderilor.• Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi
combatere a spălării banilor
Subiecte rezolvate 2009-V2-A3
2009-V2-A31. Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi
întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.
2. Prezentati 10 proceduri (diligente) folosite în auditarea stocurilor la o întreprindere industrială
Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu, indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului
permanent.Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea
intreprinderii. Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri, in
integralitatea lor sau prin sondaj. Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele
inregistrate in conturi la sfarsitul anului. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de
inventar fizic anual. Identificati, exhaustiv, toate localizarile de stocuri; identificati daca exista stocuri
la terti si procedati la circularizarea acestora. Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere, dar care nu ii
apartin acesteia. Pentru activitatile de productie, apreciati stocurile in curs; daca sunt
semnificative, includeti-le in sondajele prevazute in continuare. Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si
pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor. Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP .Metosa LIFO poate fi folosita, dar
este intersiza de standardele internationale . Daca a fost schimbata metoda, se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va
verifica daca s-au facut mentiuni in anexe.
38
3. Explicaţi relaţia dintre auditul financiar şi auditul statutar. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit
operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune.
Sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de
“audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi
reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică auditul
asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere,
considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în
vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de
natură a crea confuzii.
Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).
4. Paragraful introductiv al raportului de audit.Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate
precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale
auditorului.
Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au făcut obiectul auditului, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente.
39
Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare.
Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă, că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. Dimpotrivă, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare, încât să poată exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
“Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”, încheiate la 31 decembrie 200…, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza auditului nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”.
40
SUBIECTUL 5
subiecte 2008- V2-A1 similar cu 2009 V2-A1
2008- V2-A1
A1. (40%) La o societate comercială care încheie situaţiile financiare ia 31 decembrie şi
le dă publicităţii la 15 aprilie anul viitor, un anumit număr de evenimente au apărut după
închiderea exerciţiului la 31 dec.an N:
Se cere: a. Să analizaţi fiecare operaţiune.
b. Să precizaţi incidenţa contabilă a fiecărei operaţiuni
1. Anunţarea unei restructurări importante dintr-o uzină a societăţii. Anunţul a fost
realizat pe 28 decembrie N, dar ţinând seama de sărbători, acesta nu a fost cunoscut de
public decât pe 2 ianuarie N+1.
Anuntul a fost facut in decembrie iar publicul a luat la cunostinta inainte de 15
aprilie , in concluzie societatea trebuie sa recunoasca provizioane ptr restructurare.
2. Anunţarea în data de 15 mai N+1 a unui plan de încetare a activităţii.
Nu a fecteaza exercitiul financiar, deoarece este trecut de 15 aprilie nu este
recunoscut ca eveniment ulterior bilantului, in consecinta entitatea nu isi ajusteaza
situatiile financiare aferente anului N.
3. Un contract de construcţii, în curs la 31 decembrie N, este constatat deficitar la 1 iulie
N+1.
Nu isi ajusteaza situatiile financiare deoarece este eveniment ulterior datei
bilantului dar nu afecteaza exercitiul financiar.
4. Achiziţionarea în martie N+1 a unui ansamblu de drepturi de proprietate industrială şi
comercială a unui produs.
Entitatea nu isi ajusteaza situatiile financiare, deoarece este un eveniment care
nu are legatura cu exercitiul financiar aferent anului N.
41
5. înscrierea în activ a cheltuielilor de dezvoltare. Informaţiile cunoscute în martie N+1
ne lasă să credem că produsul vizat de cheltuielile angajate are puţine şanse de reuşită.
Societatea isi ajuteaza situatiile financiare , aceasta trebuie sa inregistreze o
depreciere a celtuielilor de dezvoltare.
6. Determinarea manierei definitive a preţului de achiziţie a unui bun imobilizat
recepţionat înainte de închidere.
Determinarea ulterior datei bilantului a costului activelor dobandite reprezinta
un eveniment carea justeaza situatiile financiare, in sensul ajustarii valorilor
recunoscute sau al recunoasterii unor elemente care nu au fost recunoscute.
7. Expertiză care permite degajarea unei valori inferioare celei constatate în contabilitate.
Cesiunile de imobilizări efectuate după închidere dau impresia unei valori inferioare
valorii contabile de închidere.
Obtinerea ulterior datei bilantului dar nu mai traziu de 15 aprilie a unor
informatii care indica faptul ca un activ a fost depreciat la data bilantului sau ca
valoarea pierderii din depreciere recunoscuta anterior, entitatea trebuie sa ajusteze
situatiile financiar.
8. Cesiunea la începutul N+1 a unui imobil de birouri care generează o plus-valoare.
Entitatea nu inregistreaza nici o ajustare a situatiilor financiare deoarece
vanzarea se inregistreaza pe vanit la data vanzarii.
9. Cunoaşterea, în cursul primului trimestru din N+1, a unor elemente de evaluare legate
de perspective de realizare sau de rentabilitate recente şi de modificări de conjunctură
care dau impresia unei scăderi a valorii titlurilor de participare. Recepţia, ulterioară
închiderii a unor situaţii financiare şi alte informaţii privind o filială punând în evidenţă o
diminuare permanentă a valorii investitiei.
Societatea nu isi ajusteaza situatiile financiare .
10. Scăderea substanţială în raport cu valoarea de inventar a cursului bursier a titlurilor
imobilizate altele decât participatiile.
Entitatea nu isi ajusteaza situatiile financiare, deoarece titlurile se iau in ultima
zi a anului .
11. Scădere a preţului datorită producţiei abundente de produse finite. Valoarea realizării
stocurilor la 31 martie N+1 devine inferioară celei de la 31 decembrie N.
Societatea isi ajusteaza situatiile financiare deoarece stocurile existente in
societate ca incidenta contabila inregistreaza o depreciere a stocurilor.
12. Variaţia substanţială a ratelor de schimb valutar (dolar şi euro), după 1 ianuarie N+1.
Entitatea nu isi ajusteaza situatiile financiare.
42
A2. (30%) Societatea Omega SA prezintă la 31 decembrie anul N următoarea situaţie
patrimonială:
Capital social 35.000 (350 acţiuni a 100 lei), imobilizări corporale 50.000, imobilizări
necorporale (licenţă) 5.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca valoare
nominală de 10, deţinute la societatea Gama, reprezentând 50% din numărul de acţiuni
ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii
prime şi materiale 20.000, producţie în curs 135.000, produse finite 25.000), creanţe
250.000 (din care incerte 20.000) furnizori şi creditori 280.000, datorii la bănci 175.000
(din care termen lung 50.000), disponibilităţi băneşti 15.000.
Alte informaţii:
- clădirile care reprezintă 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de piaţă cu
10% mai mare decât valoarea contabilă;
- activul net corectat al societăţii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;
- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000;
- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat
diferenţe favorabile de 55.000.
Se cere:
1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi bilanţul
economic al societăţii Omega SA la 31 decembrie N.
2. Să determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni Omega SA la 31 decembrie N.
3. Să elaboraţi bilanţul funcţional şi bilanţul financiar ale societăţii Omega SA la 31 decembrie anul N. 4. Pe baza celor 3 bilanţuri de rnai sus faceţi o scurtă prezentare a situaţiei financiare a
societăţii Omega SA la 31 decembrie anul N.
???????? NEREZOLVATA
43
Prezentaţi 4 deosebiri fundamentale între auditul statutar şi auditul intern.Prezentaţi 4 deosebiri fundamentale între auditul statutar şi auditul intern.
Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si
alte comenzi sau solicitări ale conducerii). Face parte din controlul intern al entităţii. Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii, birouri etc.) independenţi
de celelalte structuri executive. Nu are obligaţii extra entitate (de regulă). Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive.
Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege)
Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari. Se respectă normele unui organism profesional. Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare
ale entităţii. Independenţa - principiul de bază pentru credibilitate.
44
Problema, Punctul de echilibru sau pragul de rentabilitate
Punctul de echilibru sau pragul de rentabilitate reflectă cantitatea de produse prin vânzarea căreia întreprinderea nu obţine nici profit nici pierdere. Este vorba de volumul minim al activităţii necesar pentru a acoperi toate cheltuielile (cheltuielile variabile + cheltuieli fixe), considerând că pentru o structură dată, cheltuielile fixe (independente de nivelul de activitate şi inerente structurii considerate) sunt suportate în totalitate de exploatare.
Obiectivul este de a găsi acel nivel al vânzărilor pentru care cheltuielile fixe să fie în totalitate acoperite.
Considerăm următorul exemplu:
O întreprindere fabrică un produs A. Cheltuielile variabile unitare sunt de 50.000 lei iar cheltuielile fixe totale sunt de 2.000.000 lei. Produsul se vinde pe piaţă cu un preţ unitar de 90.000 lei. Câte produse A trebuie vândute pentru a atinge punctul de echilibru?
În condiţiile în care:
Rezultatul = Cifra de afaceri – Cheltuieli totale
Sau
Rezultatul = (Cantitatea x Preţ de vânzare) - (Cheltuieli variabile x Cantitate) – Cheltuieli fixe
Aceasta ecuaţie oferă cea mai generală şi uzuală abordare în estimarea rezultatului şi a punctului de echilibru.
Dacă notăm cu X cantitatea de produse ce trebuie vândută pentru a atinge punctul de echilibru, punct în care rezultatul este 0, atunci, înlocuind în ecuaţia de mai sus, rezultă:
45
1. 90.000 X – 50.000 X – 2.000.000 = 0
2. 40.000 X = 2.000.000
2.000.000
3. X= ------------------------ = 50 buc.
40.000
ceea ce înseamnă ca veniturile obţinute din vânzarea produsului, care să conducă la un rezultat egal cu zero sunt de 4.500.000 lei, adică 50 buc. x 90.000 lei/buc.
În situaţia în care unitatea produce şi vinde mai multe sortimente de produse, calculul punctului de echilibru devine mai complex. Formula de calcul:
Cheltuieli fixe
Pe = ------------------------------------------------------
Contribuţia bruta medie unitară (Cbu)
unde, contribuţia bruta medie unitară este raportul dintre contribuţia totală aferentă tuturor produselor fabricate şi volumul activităţii totale exprimat în unităţi fizice.
unde Cbu = contribuţia brută unitară;
Qi = cantitatea fabricată din produsul i.
Aplicând această formulă de calcul a Pe se determină volumul fizic pe total sortimente fabricate în punctul de echilibru. Determinarea structurii volumului fizic al producţiei în punctul de echilibru are loc pe baza ponderii fiecărui produs în totalul producţiei programate.
46
Problema. Analiza si interperetare politici contabile conform IAS
Un anumit număr de evenimente din societatea Epsilon au apărut după închiderea
exerciţiului, la 31 decembrie N:
1. Anunţarea unei restructurări importante dintr-o uzină a Epsilon. Anunţul a fost
realizat pe 28 decembrie N, dar tinînd seama de sărbători, acesta nu a fost cunoscut de
public decît pe 2 ianuarie N+1.
2. Anunţarea în data de 15 mai N+1 a unui plan de încetare a activităţii.
3. Un contract de construcţii, în curs la 31 decembrie N, este constatat deficitar la 1 iulie
N+1.
4. Achiziţionarea în martie N+1 a unui ansamblu de drepturi de proprietate industrială şi
comercială a unui produs.
5. Înscrierea în activ a cheltuielilor de dezvoltare. Informaţiile cunoscute în martie N +
1 ne lasă să credem că produsul vizat de cheltuielile angajate are puţine şanse de
reuşită.
6. Determinarea manierei definitive a preţului de achiziţie a unui bun imobilizat
recepţionat înainte de închidere.
47
7. Expertiză care permite degajarea unei valori inferioare celei constatate în
contabilitate. Cesiunile de imobilizări efectuate după închidere dau impresia unei
valori inferioare valorii contabile de închidere.
8. Cesiunea la începutul N+1 a unui imobil de birouri care generează o plus-valoare.
9. Cunoaşterea, în cursul primului trimestru din N+1, a unor elemente de evaluare
legate de perspective de realizare sau de rentabilitate recente şi de modificări de
conjunctură, care dau impresia unei scăderi a valorii titlurilor de participare.
Recepţia, ulterioară închiderii a unor situaţii financiare şi alte informaţii privind o
filială punând în evidenţă o diminuare permanentă a valorii investiţiei.
10. Scăderea substanţială în raport cu valoarea de inventar a cursului bursier a titlurilor
imobilizate altele decât participaţiile.
11. Scădere a preţului datorită producţiei abundente de produse finite. Valoarea realizării
stocurilor la 31 martie N+1 devine inferioară celei de la 31 decembrie N.
12. Variaţia substanţială a ratelor de schimb valutar (a dolarului şi a lirei), după 1 ianuarie
N+1.
13. Faliment al unui client, în februarie N+1 (creanţe apărute în timpul exerciţiului N).
14. Apariţia în februarie N+1 a unor pierderi potenţiale legate de comenzi şi care nu
intraseră încă în ciclul de producţie la 31 decembrie N.
15. Decizia din februarie N+1 de a proceda la o creştere a capitalului.
16. Amendă stabiliă de o autoritate constând în vărsarea unei indemnizaţii unui salariat
pentru concedierea abuzivă în N (societatea nu a făcut apel şi a vărsat
indemnizaţia).
17. Cunoaşterea în ianuarie N+1 a unei daune suferite de către un client în decembrie N
şi provocată de un produs fabricat de societate.
48
18. Retur de mărfuri în ianuarie N+1 dintr-un produs vândut şi facturat în decembrie N
unui client.
19. Falimentul în februarie N+1 a principalului furnizor al societăţii care îi livra o materie
primă pentru care deţinea monopol.
20. Anularea, în urma realizării condiţiilor apărute în ianuarie N+1, a unei vânzări
încheiate sub condiţie rezolutorie în decembrie N.
21. Începutul unei greve în decembrie N şi continuată până în februarie N+1; pierderi
datorate grevei.
22. Recepţia în februarie N+1 a unei notificări de impozitare suplimentară ca urmare unui
control fiscal asupra exerciţiului N şi a celor anterioare.
23. Modificare bruscă a conjuncturii la începutul anului N+1 lăsând să se întrevadă
dificultăţi în viitorul previzibil.
24. Calamitate în martie N+1 într-unul din sediile societăţii. Contractul de asigurare
fusese revizuit.
25. Vot la 15 decembrie N în Camera Deputaţilor şi la 18 decembrie în Senat a unei
legi care modifică cotele de impozitare pentru autovehicule. Societatea a făcut
provizion pentru acest impozit la cota anterioară. Legea a fost promulgată pe 2
ianuarie N+1.
REZOLVARE:
1. Analiză: Acest eveniment are o origine anterioară datei de 31 dec. N. Hotărârea luată la 28 dec. N este cunoscută de participanţii la viaţa
întreprinderii (salariaţi, conducători, asociaţi) înaintea încheierii situaţiilor financiare. Criteriile definite de IAS 37 referitor la provizioane pot fi
considerate ca fiind îndeplinite. În ce priveşte restructurările, IAS 37 prevede ca entitatea să aibă un plan formalizat şi detaliat al restructurării care să precizeze cel puţin activitatea la care se referă, principalele locaţii afectate, numărul aproximativ şi funcţia persoanelor indemnizate cu titlu
49
de încheiere a contractelor de muncă, cheltuielile angajate, data la care planul se va pune în lucru.
Incidenţă contabilă: Trebuie înregistrat un provizion pentru restructurare care va include numai cheltuielile care sunt în mod necesar antrenate de restructurare şi care nu se referă la activitatea curentă a entităţii.
2. Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului, care, în ciuda unor dificultăţi probabile la finele exerciţiului, nu poate fi legat direct şi în mod preponderent de exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Menţiune eventuală în notele anexe dacă evenimentul are consecinţe financiare semnificative şi dacă cunoaşterea lui este necesară pentru aprecierea activităţii entităţii.
1. Analiză : Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului dar care ar putea fi ataşat exerciţiului încheiat (contractul de construcţie exista la 31 dec. N). Cunoaşterea acestui eveniment mult după publicarea situaţiilor financiare nu permite luarea sa în considerare ca eveniment posterior.
Incidenţă contabilă: Nicio menţiune în situaţiile financiare. Dacă evenimentul ar fi fost cunoscut înaintea datei întocmirii situaţiilor financiare, trebuia constatat un provizion pentru pierderi.
1. Analiză : Eveniment survenit ulterior încheierii exerciţiului şi care nu este ataşabil exerciţiului încheiat.
Incidenţă contabilă: Menţiune eventuală în notele anexe (sau în raportul de gestiune) dacă evenimentul are consecinţe financiare semnificative şi, dacă cunoaşterea sa este necesară pentru aprecierea activităţii societăţii.
1. Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului dar ataşabil la exerciţiul încheiat (există o legătură directă şi preponderentă).
Incidenţă contabilă: Înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare în conturile de cheltuieli întrucât condiţiile necesare imobilizării acestora nu sunt reunite (şansa de reuşită).
1. Analiză : Eveniment survenit ulterior încheierii exerciţiului dar ataşabil exerciţiului încheiat (există o legătură directă şi preponderentă).
Incidenţă contabilă: ajustarea contului respectiv de imobilizări.
50
7. Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului dar ataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Ajustarea valorii imobilizării (constituirea unui provizion pentru depreciere) şi informarea în anexe (dacă evenimentul este semnificativ).
Incidenţă contabilă: menţiune eventuală în anexe dacă societatea estimează că acest
eveniment are consecinţe financiare semnificative şi dacă cunoaşterea sa modifică
aprecierea situaţiei financiare a acesteia.
9. Analiză: În măsura în care metoda evaluării titlurilor de participare are la bază valoarea de folosinţă (cursul bursier, rentabilitate, capitaluri proprii etc.) evenimentele noi sunt ataşabile exerciţiului încheiat. Titlurile de participare nu figurează decât în situaţiile financiare ale societăţii. Ele sunt evaluate conform IAS 39 ca active financiare disponibile la vânzare (adică la valoarea justă, diferenţele fiind înregistrate în capitaluri proprii).
Incidenţă contabilă: Ajustarea valorii de inventar a titlurilor.
10. Analiză: Titlurile imobilizate (altele decât cele de participare) sunt evaluate la cursul lor în bursă la sfârşitul exerciţiului (ultima zi sau cursul mediu din ultima lună).
Incidenţa contabilă: Informarea eventuală în anexe dacă importanţa este considerată semnificativă.
11. Analiză: Eveniment posterior ataşabil exerciţiului încheiat. Continuarea scăderii cursurilor la închiderea exerciţiilor constituie un element complementar aprecierii valorii elementelor de activ ale întreprinderii.
Incidenţă contabilă: Înregistrarea unui provizion pentru depreciere sau a unui provizion pentru risc.
12. Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului şi neataşabil la exerciţiul încheiat.
51
Incidenţă contabilă: Menţiune eventuală în notele anexe dacă societatea estimează că acest eveniment are consecinţe financiare semnificative şi cunoaşterea acestuia ar modifica aprecierea asupra situaţiei financiare a societăţii.
13. Analiză: Eveniment survenit ulterior îchiderii exerciţiului dar ataşabil exerciţiului încheiat căci are originea într-o situaţie existentă înaintea închiderii (creanţa).
Incidenţa contabilă: Ajustarea contului clienţi prin constituirea unui provizion pentru depreciere.
14. Analiză: S-ar putea aplica principiul prudenţei dar este necesar să dovedim că entitatea are o obligaţie actuală care rezultă dintr-un eveniment trecut. O problemă constă în aceea că comenzile nu au fost încă lansate în producţie dar dacă acestea sunt ferme, situaţia nu poate fi neglijată.
Incidenţă contabilă: Provizion pentru risc.
15. Analiză: Eveniment ulterior neataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţa contabilă: Niciuna.
16. Analiză: Eveniment cunoscut după închiderea exerciţiului pentru care există însă o legătură de cauzalitate cu situaţia existentă la data închiderii (proces în curs).
Incidenţă contabilă: Înregistrarea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli.
17. Analiză: Eveniment survenit înaintea închiderii exerciţiului dar cunoscut ulterior închiderii exerciţiului.
Incidenţa contabilă: Ajustarea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli.
18. Analiză: Eveniment survenit după închiderea exerciţiului dar ataşabil unui eveniment care a avut loc înaintea închiderii.
Incidenţa contabilă: Contabilizarea unei facturi în anularea debitului clientului.
19. Analiză: Eveniment ulterior neataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Menţiune în notele anexe dacă societatea estimează că acest eveniment este de natură a pune în cauză continuarea exploatării.
52
20. Analiză: Anulare retroactivă a contractului şi a transferului de proprietate; s-ar putea de asemenea, considera conform IAS18, că vânzarea nu s-a efectuat (entitatea netransferând principalele riscuri).
Incidenţă contabilă: Ajustarea conturilor pentru anularea vânzării.
21. Analiză: Eveniment ulterior ataşabil exerciţiului încheiat.
Incidenţa contabilă: Constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli, legat de întreruperea continuării exploatării.
22. Analiză: Eveniment ulterior ataşabil exerciţiului încheiat. Depinde de contestarea făcută (dacă s-a făcut şi când) şi de primirea notificării.
Incidenţă contabilă: Dacă sumele stabilite de control sunt acceptate, se înregistrează consecinţele; dacă sunt contestate, se poate înregistra un provizion pentru risc; dacă notificarea nu s-a primit dar sumele stabilite sunt probabile şi ne contestabile, se poate înregistra un provizion pentru risc.
23. Analiză: Eveniment ulterior neataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţa contabilă: Nu sunt ajustări. Eventual se fac menţiuni în anexe.
24. Analiză: Eveniment ulterior neataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Nu sunt ajustări; menţiuni în anexe dacă este pusă în cauză continuarea activităţii.
25. Analiză: IAS 12 precizează că impozitele trebuie contabilizate utilizând ratele de impozitare adoptate la data închiderii exerciţiului.
Incidenţă contabilă: Trebuie ajustată şi cheltuiala anticipată cu impozitul pe vehiculele de turism.
53
Problema. Contabilizare majorare de capital.
Societatea pe acţiuni M are la sfârşitul anului N un capital social de 4.000.000 u.m.,
divizat în 4.000 de acţiuni cu valoarea nominală 1.000 u.m. Presupunem că, în exerciţiul
N+1, societatea M procedează la majorarea capitalului prin emisiunea a 2.000 de acţiuni
noi, în numerar, la un preţ de emisiune de 1.100 u.m.
La data majorării capitalului social, o acţiune M este evaluată la 1.150 u.m.
Valoarea nominală: 1.000 u.m.
Să se prezinte înregistrările contabile generate de majorarea capitalului social.
-creşterea capitalului social, pentru valoarea nominală a acţiunilor (2.000 de acţiuni x 1.000 u.m.), constatarea unei prime de capital, pentru diferenţa dintre preţul de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor (2.000 de acţiuni x (1.100 u.m. – 1.000 u.m.)) şi crearea creanţei faţă de acţionari pentru aportul promis (2.000 de acţiuni x 1.100 u.m.):
456 Decontări cu asociaţii privind
capitalul
= %
1011 Capital subscris nevărsat
220.000
200.000
54
1041 Prime de emisiune
20.000
-încasarea creanţei faţă de acţionari:
512 Conturi curente la bănci
= 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
220.000
-virarea capitalului din categoria "nevărsat" în categoria "vărsat":
1011 Capital subscris nevărsat
= 1012 Capital subscris vărsat
Problema. Calcul fuxuri de trezorerie.
A2. În baza următoarelor date: profit net înainte de impozitare 1.350.000
lei;
cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creanţei clienţi 90.000 lei;
c) Bilanţul funcţional, elaborat pe mai mulţi ani serveşte la studierea funcţiilor principale ale întreprinderii
Activ Pasiv
Funcţia
de
finanţare
Funcţia de
investiţii
Imobilizări
9750
Capitaluri proprii
7250
Funcţia de
exploatare
Stocuri+Creanţe
Obligaţii nefinanciare
950
Obligaţii financiare
4500
Funcţia de trezorerie
Disponibilităţi şi altevalori
1050
11750 11750
58
d) Bilanţul financiar
A
P 1)
Imobilizări9750 4) Capitaluri permanente 11250
2) Stocuri+Creanţe 4450 5) Obligaţii nefinanciare 35003) Disponibilităţi şi alte
valori1050 6) Obligaţii financiare 500
Fondul de rulment net global : 4 – 1 = 1500
Necesarul de fond de rulment : 2 – 5 = 950
Trezozeria : 3 – 6 = 550
59
Problema. Delta îşi contabilizează imobilizările după metoda valorii reevaluate conform IAS 16 pentru imobilizările corporale şi IAS 38 pentru
imobilizările necorporale.
A1. Societatea Delta îşi contabilizează imobilizările după metoda valorii
reevaluate conform IAS 16 pentru imobilizările corporale şi IAS 38 pentru imobilizările
necorporale.
Printre toate aceste imobilizări, se poate observa un brevet achiziţionat cu 300.00
în ianuarie N-2 şi amortizabil în 15 ani (durata de protecţie a brevetului) şi a cărui
evaluarea la valoarea justă este în funcţie de încasările aşteptate din exploatarea
brevetului.
La 31 decembrie N -2, încasarea medie aşteptată (marjă înainte de impozit,
cheltuieli financiare şi amortizări) este de 32.000 pe an (pe 14 ani).
La 31 decembrie N -1, încasarea medie aşteptată (în scădere) este de 28.000 pe an
(pe 13 ani).
La 31 decembrie N încasarea medie aşteptată este de 30.000 pe an (pe 12 ani).
Prezentaţi la sfârşitul fiecărui exerciţiu (N-2, N-1, N) înregistrarea
amortizării, reevaluării şi deprecierea brevetului.
60
Vom lua în calcul o rată de actualizare a încasărilor aşteptate de 6% pe an. Vom
contabiliza separat amortizările brevetului.
REZOLVARE
La 31 decembrie N-2
Se contabilizează amortismentul: 300.000 = 20.000
15
68 = 28 - 20.000
Se aduc la valoarea justă brevetul si amortismentele deja practicate (respectând raportul între valoarea brută şi amortismentul practicat ); valoarea justă se va calcula pe baza valorii de utilizare care va fi:
-14
32.000 x 1-1,06 =297.439
0,06
Diferenţa din reevaluare: 297.439 – (300.000-20.000) = 17.439 care se va repatriza asupra valorii brute şi amortizmente prin înregistrarea:
205 = % - 18.685
280 - 1.246
105 - 17.439
61
La 31 decembrie N-2 contul ‘’brevete’’ este debitor cu suma de 318.685, iar contul de ‘’amotizări brevete’’ creditor cu suma de 21.246.
La 31 decembrie N-1
Se contabilizează amortismentul calculat: 318.685 = 21.246 sau
15
297.439 = 21.246
14
68 = 28 - 21.246
Valoarea reevaluată a brevetului va fi:
-13
28.000 x 1-1,06 =247.875
0,06
Cum valoarea contabilă avută în vedere este de 297.439 – 21.246 = 276.193, trebuie constatat la finele anului N-1 o pierdere de valoare de 276.193 –
247.875 = 28.318 care se va imputa asupra diferenţei din reevaluare contabilizată în N-2, apoi vom înregistra o depreciere complemetară de 28.318 –
17.439 = 10.879.
% = 205 - 13.685
62
105 - 17.439
280 - 1.246
68 = 29 - 10.879
La 31 decembrie N-1, contul ‘’brevete’’ este debitor cu suma de 300.000, contul ‘’amortizare brevete’’ este creditor cu suma de 20.000+1.246+21.246-
1.246 = 41.246 , iar contul ‘’deprecierea brevetelor’’ creditor cu suma de 10.879.
Dacă dorim să respectăm regula proporţionalităţii între valoarea brută şi amortizmente putem face înregistrarea
280 = 290 - 1.246
Vom avea astfel contul ‘’amortizarea brevetelor’’ creditor cu 40.000 (41.246 – 1.246) şi contul ‘’deprecierea brevetelor’’ creditor cu 12.125
(10.879+1.246)
La 31 decembrie N
Se contabilizează amortismentul
300.000 – 40.000 – 12.125 = 19.067
13
68 = 28 - 19.067
63
Valoarea reevaluată a brevetului va fi de 251.515
-12
30.000 x 1-1,06 = 251.515
0,06
Valoarea contabilă după amortismente va fi de 228.808 (300.000 – 40.000 – 19.067 – 12.125), rezultând o reevaluare de 22.707 (251.515 –
228.808).
Se va relua mai întâi pierderea de valoare corijând cota parte care a influenţat amortismentul anului N (20.000 – 19.067 = 933) rezultând suma de 11.192 (12.125 - 933); apoi vom contabiliza reevaluarea (251.515 – 228.808 = 22.707 – 11.192 = 11.515) respectând raportul între valoarea brută a imobilizării (300.000 la achiziţie) şi amortismentele practicate (3 x 20.000 = 60.000 asupra valorii de achiziţie)
Înregistrăm:
290 = % - 12.125
280 - 933
78 - 11.192
şi
205 = % - 14.494
64
280 - 2.879
105 - 11.515
La 31 decembrie N contul ‘’brevete’’ este debitor cu suma de 314.494 şi contul de ‘’amortizări brevete’’ creditor cu suma de 62.879.
Problema. Determinaţi prin ambele metode valoarea patrimonială de bază a societăţii
comerciale Exemplul SRL
Determinaţi prin ambele metode valoarea patrimonială de bază a societăţii
comerciale Exemplul SRL dispunând de următoarele informaţii:
Activul net corectat (ANC) constituie valoarea patrimonială de bază a întrprinderii
Problema. Calcul si recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs
A 3 Pe 15 noiembrie N, societatea românească X a cumpărat materii prime
în
valoare de 5.000 euro. Plata furnizorilor se efectuează pe 25 ianuarie N+1. Societatea X
îşi închide conturile, în fiecare an la 31 decembrie.
Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie:
- la 15 noiembrie N: 39.000 lei;
- la 31 decembrie N: 40.100 lei;
- la 25 ianuarie N+1: 40.000 lei.
Să se contabilizeze operaţia de achiziţie, evaluarea datoriei la inventar şi
plata datoriei.
Rezolvare:
În contabilitatea societăţii X, vor avea loc următoarele înregistrări:
- la 15 noiembrie N, cumpărarea stocului de materii prime (5.000 Euro x 39.000 de lei):
67
301 Materii prime = 401 Furnizori 195.000.000
- la 31 decembrie N, recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs (5.000 Euro x 1.100 lei):
665 Cheltuieli din diferenţe de curs
= 401 Furnizori 5.500.000
- la 5 februarie N+1, plata furnizorului (5.000 Euro x 40.000 de lei) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs (5.000 Euro x 100 lei):
401 Furnizori
(195.000.000 + 5.500.000)
= %
5121 Conturi la bănci
765 Venituri din diferenţe de curs
200.500.000
200.000.000
500.000
Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs, de 5.500.000 – 500.000 = 5.000.000 de lei. Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare:
Exerciţiul N, cu o pierdere din diferenţe de curs, de 5.500.000 de lei;
Exerciţiul N+1, cu un câştig din diferenţe de curs, de 500.000 de lei
68
Problema. Calcul Braţul levierului
A1. Bilanţurile contabile ale întreprinderii pe ultimii trei ani se prezintă astfel:
a. Să analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii şi evoluţia
braţului
levierului în finanţarea întreprinderii.
b. Să comentaţi evoluţia stării de echilibru financiar al întreprinderii.
69
c. Ştiind că rata de capitalizare este de 15% să determinaţi valoarea bilanţului
din
anul n, corespunzătoare anilor n - 6 şi n + 4.
* Explicarea oricărui calcul sau oricărei prezentări este obligatorie.
REZOLVARE:
a) Analiza funcţiilor principale ale întreprinderii se efctuează pe baza bilanţului elaborat pe perioade de mai mulţi ani.
Activ
Pasiv
N - 2 N - 1 N N - 2 N - 1 NImobilizări 400.000 300.000 260.000 Capital
social150.000 150.000 150.000
Stocuri+CreanţeObligaţii
nefinanciare
360.000
370.000
320.000
Rezerve
30.000
20.000
20.000
Disponibilităţi
50.000
40.000
60.000
Obligaţii financiare
630.000
540.000
470.000
O preocupare redusă a conducerii pentru investiţii care au făcut ca activele imobilizate să scadă de la un an la altul.
Funcţia de exploatare reflectă preocuparea relativ constantă pentru activitatea de bază a întreprinderii, în primii doi ani, însă, în cel de-al treilea an, evenimente deosebite s-au putut produce, care au condus la o reducere a activităţii.
Trezoreria întreprinderii se remarcă prin oscilaţii: uşoară scădere în anul N – 1 pentru ca în anul N să crească cu 50%. Având în vedere evoluţia funcţiilor de investiţii şi de exploatare este posibil ca întrepriderea să fi vândut din activele imobilizate.
70
Braţul levierului (raportul dintre fondurile proprii şi cele împrumutate) a evoluat de la 22/78 în anul N – 2 la 24/76 în anul N - 1 şi la 26/74 în anul N demonstrând o anumită procupare pentru menţinerea unui grad de îndatorare relativ constant.
Problema. Fuziune.
Bilanţul contabil al societăţii furnizează următoarele informaţii patrimoniale:
Valoarea economică a elementelor de bilanţ este de 450.000 la imobilizările
corporale, 1.125.000 la stocuri, 750.000 la creanţe şi de 150.000 la imobilizările
financiare.
Se cere*:
a. Să determinaţi prin ambele metode activul net contabil şi activul net corectat
ale societăţii.
b. Să determinaţi pragul de rentabilitate al societăţii ştiind că rata de remunerare
a activelor este de 15%.
* Explicarea oricărui calcul sau oricărei prezentări este
obligatorie.
REZOLVARE:
71
a) Activul net contabil = capitalurile propii ale întreprinderii = 375.000 (metoda aditivă).
Activul net contabil prin metoda substractivă este egal cu total active bilanţiere minus obligaţiile întreprinderii: 1.995.000 – 1.620.000 = 375.000
Activul net corectat se obţine pe baza bilanţului economic, respectiv bilanţul contabil în care valorile contabile se înlocuiesc cu valorile economice.
b) Pragul de rentabilitate reprezintă mărimea profitului pe care piaţa îl aşteaptă de la întreprindere în funcţie de efortul investiţional existent (exprimat
72
prin valoare patrimonială a întreprinderii, respectiv activul net corectat) şi de rata de remunerare a pieţei (i).
Prag = ANC · i = 900.000 x 15% = 135.000
Problema. Contabilizare componente ale ansamblului imobiliar utilizat într-un birou
. Societatea Omicron a construit în N-6 şi N-5 o clădire pentru a fi utilizată de
birourile administrative şi a implicat intervenţia mai multor tipuri de profesii.
Clădirea a devenit operaţională începând cu 1 iulie N-5.
În timpul anilor N-6 şi N-5, societatea Omega a primit facturile şi notele
următoare:
• 5 ianuarie N-6: factură notar: achiziţionare teren pentru 500.000, drepturi
de înregistrare 30.000, onorarii notar 15.000, TVA pentru onorarii 2.940.
• 15 ianuarie N-6: prima factură a arhitectului: remuneraţia arhitectului este
calculată în funcţie de sumele facturate de diferitele profesii (în afară de
notar). Această remuneraţie va fi de 10% din ansamblu. Prima factură este de
acont de 50.000 plus TVA 9.800.
• 15 aprilie N-6: factura întreprinderii pentru terasamentul fundaţiei: 40.000 fără
taxe plus TVA 7 840.
• 17 iunie N-6: prima factură pentru ridicarea structurii: 180.000 fără taxe plus
TVA 35.280.
• 14 septembrie N-6: a doua factură pentru ridicarea structurii: 230.000 fără
taxe plus TVA 45.080.
• 15 septembrie N: factură cherestea: 86.000 fără taxe plus TVA 16.856.
• 19 octombrie N-6: factură acoperiş: 145.000 fără taxe plus TVA 28.420.
• 30 noiembrie N-6: factură instalaţii 40.000 fără taxe plus TVA 7.840.
73
• 7 ianuarie N-5: prima factura de energie electrica: 25.000 fara taxe plus TVA
4.900.
• 12 ianuarie N-5: factură tencuială: 60.000 plus TVA 11.760.
• 15 ianuarie N-5: cea de-a doua factură plătită către arhitect: 30.000 fără taxe plus
TVA 5.880.
• 30 ianuarie N-5: factură tâmplărie 85.000 fără taxe plus TVA 16.660.
• 15 martie N-5: factură încălzire centrală şi ventilaţie: 110.000 fără taxe plus TVA
21.650.
• 15 aprilie N-5: factură servicii sanitare: 72.000 fără taxe plus TVA 14.112.
• 15 mai N-5: factura geamuri: 18.000 fără taxe plus TVA 3.258.
• 30 mai N-5: cea de-a doua factură de energie electrică: 30.000 fără taxe plus
TVA 5.880.
• 15 iunie N-5: factura amenajări externe: 42.000 plus TVA 8.232.
• 30 iunie N-5: factură cablare informatică: 25.000 plus TVA 4.900.
• 1 august N: cea de-a treia factură plătită către arhitect: suma percepută pentru
lucrări s-a ridicat la 1.188.000.
Valoarea onorariilor este obţinută astfel: 1.188.000 X 10%= 118.800
Din care se scade: cota parte de plătit într-un an: 118.800 X 10%= -11.880
Din care se scad: plăţile în avans: 50.000+30.000= - 80.000
Valoare neta fara taxe: 26.020
TVA:
5.276,32
32.196,32
Perioada de amortizare a birourilor este fixată la 50 de ani (cu o valoare
reziduală scăzută fixată la 30.000 fără a lua în calcul terenurile). Totuşi, lucrările de
dulgherit şi acoperişul trebuie înlocuite după 25 de ani, instalaţiile trebuie refăcute după
74
15 ani, instalaţia electrica şi tencuiala la 20 de ani, tâmplăria la 12 ani, instalaţia de
încălzire la 18 ani, instalaţiile sanitare la 10 ani, geamurile la 8 ani, amenajările externe
la 10 ani.
In final, cablarea informatica care va fi înlocuita la fiecare 10 ani, va face obiectul
unei verificări după 5 ani.
Verificare efectuata in N (factura din 20 iunie N) a cableriei informatice a costat
12.000 plus TVA 2.352.
1) Analizaţi diferitele componente ale ansamblului imobiliar utilizat într-
un birou, indicaţi costul acestora si durata lor de amortizare.
NB: In cazul facturilor emise de diferiţii profesionişti in N-6 si N-5, va veţi limita
la facturile emise de către notar, arhitect si dulgher.
REZOLVARE:
Valoarea globală a imobilizării corporale reprezentând imobil trebuie analizată pe componente. Fiecare componentă (al cărui cost este important în
raport cu costul total al imobilizării) trebuie să corespundă unei anumite durate şi metodă de amortizare. Astfel, cheresteaua şi acoperişul (care pot fi grupate) a cărui durată de amortizare este de 25 ani trebuie separate de instalaţii a căror
durată de amortizare este de 15 ani. O componentă suplimentară va fi creată în anul N în ce priveşte revizuirea cablajului informatic.
Sinteza se poate prezenta în felul următor (în anul N-5)
Componente Cost achiziţie Cote parte arhitect
Valoare totală Durata de amortizare
Teren 545.000 - 545.000 NeamortizabilFundaţii şi structuri
450.000 45.000 495.000 50 ani (valoare reziduală 30.000)
De notat că deşi are o durată de amortizare similară, amenajările exterioare, sanitarele şi cablajul informatic, acestea nu au fost regrupate căci nu există nicio legătură între lucrările efectuate de diferiţi specialişti; în acelaşi timp
cheresteaua şi acoperişiul sunt legate, la fel şi electricitatea generală cu tencuiala (cablurile electrice fiind integrate în tencuială).
76
SUBIECTUL 5 A2 SIMILAR CU SUBIECTUL 4 A2
Problema. Calcul bilant. Valoarea intriseca.
. Societatea Beta SA prezintă la 31 dec. anul N următoarea situaţie patrimonială:
capital social 100.000 (100 acţiuni a 1000 u.m.), imobilizări corporale 250.000,
imobilizări necorporale (licenţă) 30.000, imobilizări financiare 100.000 (1.000 acţiuni ca
valoare nominală de 100, deţinute la societatea Gama reprezentând 50% din capitalul
acesteia), rezerve 50.000, profituri nerepartizate 100.000, stocuri 800.000 (materii prime şi
materiale 200.000, producţie în curs 350.000 produse finite 250.000), creanţe 1.500.000
(din care incerte 200.000) furnizori şi creditori 1.800.000, datorii la bănci 780.000 (din
care pe termen lung 500.000), disponibilităţi băneşti 150.000.
Alte informaţii:
- clădirile care reprezintă 75% din activele corporale amortizabile au o valoare
de
piaţă cu 20% mai mare decât valoarea contabilă;
- activul net corectat al societăţii Gama SA a fost la 31 dec. N de 400.000;
- creanţele în valută reprezintă 25% din totalul creanţelor iar diferenţele de curs
la
31 dec. N sunt de +300.000;
77
- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +100.000;
- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 150.000; din reevaluarea stocurilor
rezultat diferenţe favorabile de 550.000.
Se cere:
1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să
elaboraţi
bilanţul economic al societăţii Beta SA la 31 dec. N.
2. Să determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni Beta SA la 31 dec. N.
REZOLVARE:
1.Trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic presupune înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale bunurilor unei
întreprinderi. Aceasta presupune:
- imobilizările corporale se evaluează prin diverse metode care au ca punct de pornire: costul, venitul sau comparaţiile de piaţă. În evaluare se au în vedere
următoarele 6 categorii de factori: evoluţia preţurilor, starea bunurilor, politicile de amortizare, politicile de contabilizare, evaziunea monetară şi orice alt factor depistat cu ocazia diagnosticului care antrenează distorsiuni între valoarea
contabilă şi valoarea economică a bunurilor.
- imobilizările necorporale sunt considerate nonvalori, ele influenţând valoarea întreprinderii prin rentabilitatea acesteia (cu excepţia cheltuielilor de cercetare
care privesc produse noi sau dezvoltări de activităţi).
- imobilizările financiare constând în titluri de participare la capitalul altor întreprinderi se evaluează prin metodele indicate de organismul de bursă (dacă cotează) şi prin metoda capitalizării disidenţelor sau metoda globală (daca nu
cotează).
- stocurile de intrare se evaluează la preţurile de achiziţie ale zilei; stocurile de producţie în curs se evaluează la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul
de înaintare în valoarea fizică a produselor; stocurile de produse finite se
78
evaluează la nivelul preţurilor de vânzare ale zilei mai puţin beneficiile estimate în aceste preţuri.
- creanţele în valută se actualizează la raportul de schimb al zilei.
- disponibilităţile în valută se evaluează la raportul de schimb în valută; la fel şi obligaţiile în valută, diferenţele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare.
Bilanţul economic al societăţii Beta se elaborează înlocuind în bilanţul contabil valorile contabile cu valorile economice:
Activ Ajustare Pasiv Ajustare
Imobilizări 250.000 + 37.500 Capital social 100.000
2. Valoarea intrisecă a acţiunilor se determină pe baza activului net corectat al întreprinderii
Va = ANC = Active economice – Datorii = 3.437.500 – 2.680.000 = 7575/acţiune
nr. acţiuni nr. acţiuni 100
80
Problema. Calcul activ net.
O societate X are ocazia sa achizitioneze o mica afacere din sectorul sau de activitate, societatea GAMA. Pentru pregatirea negocierii achizitiei sunt puse la dispozitie, pe langa informatiile imediat
urmatoare, bilantul societatii GAMA la 31.12.N si conturile de profit si pierdere ale exercitiilor N-2, N-1 si N.
Informatii (mii lei):
- fondul comercial a rezultat in urma unei achizitii efectuate de societate
- brevetele nu au valoare venala, iar noile brevete nu sunt valorizate
- cota de impozit pe profit (pentru simplificare): 50%
- cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii sunt cheltuieli de intretinere curenta
- terenurile nu sunt in totalitate utilizate; valoarea venala a celor nefolosite ar conduce la o plusvaloare de 30000 (si de 2000 pentru celelalte terenuri)
- plusvaloarea aferenta constructiilor ar fi de 3000, cea aferenta instalatiilor tehnice (opinia expertului) de 4000, respectiv pentru celelalte imobilizari corporale de 8000; societatea GAMA mai detine depozite neutilizate a caror plusvaloare este estimata la 1000
81
- participatia inregistrata in bilantul societatii GAMA este la o filiala in curs de lichidare, pentru care se asteapta acoperirea unei datorii de 1500
- creantele clienti trebuie sa fie provizionate la 2000
- cota de TVA este de 19%
- societatea cu care s-a incheiat un contract de asociere a facturat urmatoarele cheltuieli:
Elemente de cheltuieliN-2
N-1 N
Servicii…………………………...
Cheltuieli cu personalul………….
Impozite si taxe………………….
13000
7000
400
12000
3000
400
14000
6000
500
- stocurile sunt evaluate la 80000
- profitul normativ este stabilit la 20000, PER-ul mediu al societatilor cotate apartinand aceluiasi sector de activitate este 6
- cresterea cifrei de afaceri la societatile din acelasi sector se situeaza, in medie, la 3%
- rata de rentabilitate medie a sectorului este cuprinsa intre 12 si 18%
- rata medie a dobanzii este de 12%
Se cere:
A. Determinarea activului net contabil (ANC) si a activului net contabil corectat (ANCC) fara elemente intangibile (goodwill). Se pastreaza in ANCC imobilizarile neutilizate, care se pot valorifica
82
la o valoare superioara celei de lichidare. Impozitul pe plusvaloarea aferenta acestora este de 15%.
B. Determinarea profitului curent fara elemente exceptionale si nerecurente
C. Completarea Anexei 3 in functie de elementele disponibile pentru anul N si realizarea unui scurt comentariu
D. Stabilirea diagnosticul financiar al societatii GAMA (evolutia rezultatelor, rentabilitate, echilibru financiar)
E. Evaluarea societatii GAMA prin metoda Price Earning Ratio (PER) si metoda ANCC, tinand cont de recapitalizarea necesara a acestei
20000 18000 2000 Datorii financiare, din care credite termen scurt 25400
110400
83
Participatii 3000 3000 Furnizori 250000
Stocuri 140000
20000 120000
Datorii fiscale si sociale
120000
Clienti 430000
20000 410000
Suvenţii pentru investiţii
18000
Cheltuieli de repartizat pe mai
multe exercitii
15000 15000
TOTAL7250
00135100 5899
00TOTAL 5899
00
Elemente in afara bilantului: efecte scontate si nescadente (ESNS) 20000
Tabelul 2
Conturi de profit si pierdere
mii lei
Elemente de venituri si cheltuieli N-2
N-1 N
Cifra de afaceri 940000 1040000 1100000Productie imobilizata 500 1200 -Productie stocata 20000 1500 -5000Cumparari de bunuri -382000 -397000 -425000Servicii externe -190000 -210000 -220000Impozite si taxe -15500 -16000 -15000Cheltuieli cu personalul -325000 -350000 -370000Cheltuieli de exploatare cu amortizarea
-12000 -15000 -20000
Cheltuieli de exploatare cu provizioanele
-4000 -5000 -12000
Venituri din provizioane - - 9000Cheltuieli financiare -26000 -29000 -34000Cheltuieli extraordinare cu amortizarea
-3000 -4000 -5000
Impozit pe profit -1500 -8350 -1500
Rezultat net1500 8350 1500
84
Tabelul 3
Elemente de analiza financiara
N-2 N-1 NInvestitii (1) 10000 30000 12000Cresterea nevoii de fond de rulment (2)
20000 35000 36000
Nevoi financiare (3) = (1) + (2) 30000 65000 48000Capacitate de autofinantare (4) 20500 32350 Sold de finantat (5) = (3) – (4) 9500 22650 Credit clientI (zile specifice) 96 107 Credit furnizori (zile specifice) 150 135 Rotatia stocului de materii prime (zile specifice)
105 95
Fond de rulment (inclusiv provizioane)
80000 105000
Nevoie de fond de rulment 90000 160000 Trezorerie neta -10000 -55000 Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri (optim : < 0.03)
0.029 0.032
Datorii mai mari de 1 an / Capitaluri permanente (optim : < 0.5)
85
SUBIECTUL 4 A1
Subiecte 2009- V3-A1
2009- V3-A1
A1. (40%) Aveţi următoarele informaţii despre o întreprindere:
- prin diagnosticul efectuat experţii au stabilit rata cu riscuri a întreprinderii Ia 19%, iar coeficientul primei de risc la 1,20;
- obligaţiile financiare, care reprezintă 30% din masa capitalurilor folosite de întreprindere, sunt de 4.000;
- cheltuielile financiare sunt de 1.000 iar veniturile financiare 600;
- rata de bază luată în calcul de experţi este de 4% iar întreprinderea este supusă impozitului pe profit cu 16%.
Se cere:
a. Să prezentaţi metodele pentru determinarea ratei de capitalizare, fructificare sau actualizare. (2 p.)
b. Să explicaţi etapele pentru determinarea ratei prin metoda costului capitalului, (2 p.)
c. Să determinaţi rata întreprinderii pe baza informaţiilor de mai sus (orice calcul trebuie însoţit de explicaţii). (6 p.)
a)
Viitor-Prezent-Trecut: y=x/(1+i)ⁿ unde (1+i)ⁿ este factorul de capitalizare ; y=ANC
Trecut-Prezent-Viitor: y=x(1+i)ⁿ
86
Problema. Analiza patrimoniala a societaii Omega. Contabilizare.
I. Situaţia patrimonială a societăţii cu capital privat Omega SA, la 31 decembrie 2007se prezintă astfel: terenuri 70.000; clădiri 130.000; echipamente 200.000;brevete de invenţie 25.000; cheltuieli de înfiinţare 25.000; stocuri 800.000(din care materii prime200.000); creanţe 1.200.000; disponibilităţi 30.000; capital social 500.000; rezerve 50.000; profit 10.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20.000 (cheltuieli viitoare de mediu); obligaţii nefinanciare 985.000; obligaţii financiare 915,000 (din care petermen lung 200.000).
II. Se prezintă următoarele informaţii suplimentare şi elemente de diagnostic:
a) Profitul net a fost în ultimii 2 ani anteriori de 7.000 în 2005 şi de 9.000 în 2006.
b) Preţurile de piaţă la materiile prime sunt mai mari la 31 decembrie 2007 cu 10% decât cele din contabilitate, iar stocurile fără mişcare însumează 110.000.
c) în cursul anului 2005 au avut loc 2 greve generale a câte 7 zile fiecare, iar în 2007, 4 greve a câte 2 zile, pierderile aferente fiind de 1.800 şi respective 1.500 lei.
d) întreprinderea lucrează "foc continuu".
e) Instalaţii de bază în valoare de 10.000 au fost folosite în ultimii 3 ani în medie 10% pe an.
f) în anul 2006 a avut loc o explozie la instalaţia de bază, iar repunerea în funcţiune a durat 40 zile, pierderea totală aferentă fiind în sumă de 4.000.
87
g) Diferenţele favorabile de curs, la exporturi au fost în anul 2005 de 2.500, în 2006 de 2.800 iar în 2007 de 3.000, nereflectate ca atare în contabilitate, iar creanţele incerte la 31 decembrie 2007 totalizează 250.000.
h) La 31 decembrie 2007 întreprinderea a înregistrat un cost al datoriei de 10%.
i) Costul capitalului propriu se compune dintr-o rată de bază de 4% şi o primă de risc de 11%.
j) În lista mijloacelor fixe aţi identificat: O locuinţă de protocol în valoare de 15.000, o barcă cu motor în
valoare de 5.000 şi o instalaţie tehnologică în valoare de 8.000 amortizabilă în 10 ani cumpărată în ianuarie 2007 pentru care conducerea a decis să beneficieze de facilitatea fiscală de 20% la punerea în funcţiune contabilizată ca atare de către contabil.
k) Previziuni credibile prezintă o evoluţie favorabilă a indicatorilor de performanţă financiară pe următorii 4 ani creşterea faţă de profitul net înregistrat la 31 decembrie 2007 fiind de 30% în primul an şi apoi de câte 10% în fiecare an.
l) întreprinderea a folosit în anii anteriori aceeaşi structură a capitalurilor proprii şi împrumutate ca cea înregistrată la 31 decembrie 2007.
m) Rata de remunerare a activelor în piaţa (r) este 8%.
III. Se cer următoarele:
1. Determinaţi activul net corectat prin ambele metode. (3p)
2. Studiaţi comparativ echilibrul financiar al întreprinderii, pornind de la valorile contabile şi valorile bilanţiere corectate. (3p)
3. Evaluaţi întreprinderea prin metoda capitalizării veniturilor în vederea vânzării acesteia către o altă firmă privată. (2p)
4. Estimaţi valoarea "părţii invizibile" a întreprinderii. (2p)
Pentru determinarea Activului Net Corectat, imobilizările necorporale sunt considerate non-valori şi se scad Ch. Înfiinţare – 25.000; Brevete – 25.000.
Preţurile de piaţă la materiile prime sunt mai mari la 31 decembrie 2007 cu 10% decâtcele din contabilitate, iar stocurile fără mişcare însumează 110.000 :
Stocuri – 110.000; Materii prime + 20.000
Creanţele incerte la 31 decembrie 2007 totalizează 250.000 : creanţe – 250.000
O locuinţă de protocol în valoare de 15.000, o barcă cu motor în valoare de 5.000 :
Clădiri – 15.000; Echipamente - 5000
Instalaţii de bază în valoare de 10.000 au fost folosite în ultimii 3 ani în medie 10% pean. : Echipamente - 10.000
Diferenţele favorabile de curs, la exporturi au fost în anul 2007 de 3000 : creanţe +3.000
89
1. ANC metoda substractivă = Active corectate – Datorii corectate = 2.063.000 – 1.920.000 = 143.000
2. Fond de rulment FR = Nevoia de fond de rulment NFR + Trezoreria T
FR = Capital permanent – Imobilizări Cap. Permanent = Capital propriu + Datorii termen lung
NFR = Stocuri + Creanţe – Datorii de exploatare
T = Disponibilităţi – Datorii financiare termen scurt
Bilanţ contabil FR = 780.000 – 450.000 = 330.000
NFR = 2.000.000 – 985.000 = 1.015.000
T = 30.000 – 715.000 = - 685.000
Bilanţ economic FR = 363.000 - 370.000 = - 7.000
NFR = 1.663.000 – 985.000 = 678.000
T = 30.000 – 715.000 = - 685.000
Un fond de rulment pozitiv presupune că la dispoziţia întreprinderii rămâne un surplus de capitaluri permanente, după finanţarea activelor imobilizate, destinat unei părţi în creştere din activele circulante. Acesta constituie o marjă de securitate, permiţîndu-i să asigure un nivel minim al activelor circulante strict necesate funcţionării.
Un fond de rulment negativ constituie un semnal de alarmă : lipsa capitalurilor permanente suficiente pentru finanţarea imobilizărilor sau active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt.
90
3. Metoda capitalizării veniturilor sau metoda valorii de rentabilitate presupune multiplicarea profitului net (capacitate beneficiară) cu un coeficient, care de regulă este inversul ratei de plasament a disponibilităţilor pe piaţă.
Valoarea de rentabilitate = Capacitate beneficiară x y , y = 1/i , i = rata de plasament a activelor pe piaţă
Capacitatea beneficiară (CB) se exprimă ca o medie a profiturilor nete pe perioada respectivă.
Corecţii ale profitului net :
Profitul net a fost în ultimii 2 ani anteriori de 7.000 în 2005 şi de 9.000 în 2006.
în cursul anului 2005 au avut loc 2 greve generale a câte 7 zile fiecare, iar în 2007, 4 greve a câte 2 zile, pierderile aferente fiind de 1.800 şi respective 1.500 lei.
în anul 2006 a avut loc o explozie la instalaţia de bază, iar repunerea în funcţiune a durat 40 zile, pierderea totală aferentă fiind în sumă de 4.000.
Diferenţele favorabile de curs, la exporturi au fost în anul 2005 de 2.500, în 2006 de 2.800 iar în 2007 de 3.000, nereflectate ca atare în contabilitate
instalaţie tehnologică în valoare de 8.000 amortizabilă în 10 ani cumpărată în ianuarie 2007 pentru care conducerea a decis să beneficieze de facilitatea fiscală de 20% la punerea în funcţiune contabilizată ca atare de către contabil.
Previziuni credibile prezintă o evoluţie favorabilă a indicatorilor de performanţă financiară pe următorii 4 ani creşterea faţă de profitul net înregistrat la 31 decembrie 2007 fiind de 30% în primul an şi apoi de câte 10% în fiecare an.
Pentru 2005 : 7.000 – 1800 pierdere greve + 2500 diferenţe curs = 7700
A2. (30%) O societate comercială prezintă următoarele informaţii referitoare la bilanţ: active imobilizate 300.000 lei; stocuri şi creanţe 170.000 lei; disponibil la bănci 30.000 lei; capitaluri proprii 230.000 lei; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 90.000 lei; furnizori 180.000 lei.
Determinaţi fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă ale societăţii. (10p)
Dispuneţi de următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 33.500 lei; cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clienţi: sold iniţial 2.000 lei - sold final 600 lei; stocuri: sold iniţial 3.000 lei - sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniţial 6.000 lei - sold final 8.400 lei; impozit pe profit plătit 300 lei. Cheltuielile cu dobânda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost plătiţi în timpul perioadei. Alţi 250 lei legaţi de cheltuielile cu dobânda ale perioadei precedente au fost de asemenea plătiţi în timpul perioadei. 350 lei au fost ridicaţi din emisiunea de capital şi alţi 325 lei din împrumuturi pe termen lung. Au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 2.550 lei şi s-au încasat 2.300 lei din vânzarea unei instalaţii.
Conform IAS 7 determinaţi fluxul de numerar provenit din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. (10p)
Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare94
- metoda indirectă -
+/- Rezultat înaintea impozitării şi elementelor extraordinare
Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu infl. trezoreria
+ Cheltuieli privind amortizările şi provizioanele
- Venituri din amortizări şi provizioane
Eliminarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare
+/- Rezultat din cesiunea imobilizărilor
+/- Rezultat din cesiunea titlurilor de plasament
+ Cheltuieli privind dobânzile
- Venituri din dobânzi şi dividende
- Subvenţii pentru investiţii virate la venituri
= +/- Rezultat din exploatare înaintea variaţiei NFR
+/- Variaţia stocurilor
+/- Variaţia conturilor clienţi şi alte creanţe de exploatare
+/- Variaţia cheltuielilor în avans
+/- Variaţia furnizorilor şi a altor datorii de exploatare
+/- Variaţia veniturilor în avans
Alte prelucrări care presupun informaţii de tip încasări plăţi
- Dobânzi şi dividende plătite
- Plăţi privind impozitele asupra beneficiilor
+/- Elemente extraordinare
= Flux de trezorerie din activităţile de exploatare
Reguli de calcul :
95
1. 1. Cheltuielile eliminate se iau cu semnul plus, iar veniturile cu semnul minus 2. Rezultatul din cesiune este un venit net sau o cheltuială netă 3. Variaţia NFR urmăreşte logica :
- pentru elemente de activ, creşterea influenţează negativ trezoreria, iar reducerea pozitiv
- pentru elementele de pasiv, logica este inversă Flux exploatare = + 335000 + 750 + 1400 - 900 + 2400 - 300 + 1000 (chelt.
dobânzi dacă nu sunt ale exploatării)Flux investire = -2550 +2300Flux finanţare = - 675 +350 +325
SUBIECTUL 6
Problema. Indicatorii de echilibru financiar
La 31 decembrie N situaţia patrimonială a societăţii Alfa se prezintă astfel: Valori
Cheltuieli de exploatare în avans 15 - 15Cheltuieli de repartizare pe 5 ani 100 20 80Capital social 450 - 450Reze r ve 300 - 300Profitul nerepartizat 90 - 90Subvenţii pentru investiţii _ 20 - 20Provizioane 30 - 30Provizioane pentru riscuri 10 - 10Provizioane pentru cheltuieli 40 - 40împrumuturi bancare 350 - 350
- din care pe termen lung 300 - 300Furnizori 180 - 180Datorii fiscale şi sociale 20 - 20Venituri în avans (de exploatare) 10 - 10
Dispuneţi de următoarele informaţii de diagnostic:a) Societatea X al cărei capital social este compus din 5.000 acţiuni a
transmis că la 31decembrie 2007 activul net contabil corectat al societăţii a fost de 1.000.000.
b) Societatea avea la 31 decembrie 2007 stocuri fără mişcare în valoare de 80.000 iarpreţurile lunii decembrie 2007 erau cu 20% mai mari decât cele cu care erau înregistrate stocurile în contabilitate.
c) Creanţele incerte însumau la 31 decembrie 2007 - 150.000 iar la facturile în valută diferenţele favorabile de curs erau de 200.000, necontabilizate ca atare.
d) Valoarea justă a imobilizărilor corporale la 31 decembrie 2007, stabilită de un expert evaluator a fost de 850.000.
e) Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli au caracter de rezervă iar obligaţiile în valută, actualizate la raportul de schimb de la 31 decembrie 2007 sunt mai mari cu 5.000 faţă de situaţia prezentată în bilanţ.
f) Profiturile nete anuale corectate au fost de 10.000 în anul 2005 şi 12.000 în anul 2006 iar previziuni credibile stabilesc pe următorii 3 ani creştere anuală cu 10% a profitului de la 31 decembrie 2007.
Se cere:1. Determinaţi activul net corectat (prin ambele metode) şi capacitatea beneficiară. (3p)2. Care este valoarea goodwill-ului ştiind că rata de remunerare a activelor în
piaţă este de 10% iar rata de actualizare de 15%. (4p)3. Calculaţi fondul de rulment net global, necesarul de fond de rulment şi
trezoreria întreprinderii la 31 decembrie 2007 (în valori contabile şi în valori economice şi comentaţi şi explicaţi diferenţele). (3p)
BILANŢ
100
Imobilizări necorp
100.000 -100.000 0 Capital social
1.000.000 1.000.000
Imobilizări corporale
700.000 +150.000 850.000 Rezerve 100.000 100.000
Imobilizări fin 100.000 +100.000 200.000 Profit 20.000 + 285000
Dispuneţi de următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 33.500 lei; cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clienţi: sold iniţial 2.000 lei - sold final 600 lei; stocuri: sold iniţial 3.000 lei - sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniţial 6.000 lei - sold final 8.400 lei; impozit pe profit plătit 300 lei. Cheltuielile cu dobânda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost plătiţi în timpul perioadei. Alţi 250 lei legaţi de cheltuielile cu dobânda ale perioadei precedente au fost de asemenea plătiţi în timpul perioadei. 350 lei au fost ridicaţi din emisiunea de capital şi alţi 325 lei din împrumuturi pe termen lung. Au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 2.550 lei şi s-au încasat 2.300 lei din vânzarea unei instalaţii.
Conform IAS 7 determinaţi fluxul de numerar provenit din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. (10p)
Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare
- metoda indirectă -
+/- Rezultat înaintea impozitării şi elementelor extraordinare
Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu infl. trezoreria
+ Cheltuieli privind amortizările şi provizioanele
- Venituri din amortizări şi provizioane
Eliminarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare
+/- Rezultat din cesiunea imobilizărilor
+/- Rezultat din cesiunea titlurilor de plasament
+ Cheltuieli privind dobânzile
- Venituri din dobânzi şi dividende
- Subvenţii pentru investiţii virate la venituri
= +/- Rezultat din exploatare înaintea variaţiei NFR
+/- Variaţia stocurilor
+/- Variaţia conturilor clienţi şi alte creanţe de exploatare
+/- Variaţia cheltuielilor în avans
103
+/- Variaţia furnizorilor şi a altor datorii de exploatare
+/- Variaţia veniturilor în avans
Alte prelucrări care presupun informaţii de tip încasări plăţi
- Dobânzi şi dividende plătite
- Plăţi privind impozitele asupra beneficiilor
+/- Elemente extraordinare
= Flux de trezorerie din activităţile de exploatare
Reguli de calcul :
1. 1. Cheltuielile eliminate se iau cu semnul plus, iar veniturile cu semnul
minus 2. Rezultatul din cesiune este un venit net sau o cheltuială netă 3. Variaţia NFR urmăreşte logica :
- pentru elemente de activ, creşterea influenţează negativ trezoreria, iar reducerea pozitiv
- pentru elementele de pasiv, logica este inversă Flux exploatare = + 335000 + 750 + 1400 - 900 + 2400 - 300 + 1000 (chelt.
dobânzi dacă nu sunt ale exploatării)Flux investire = -2550 +2300Flux finanţare = - 675 +350 +325
104
Problema. Indicatorii de echilibru financiar
La 31 decembrie N situaţia patrimonială a societăţii Alfa se prezintă astfel: Valori
bruteAmortizări sau
deprecieri Valori nete
Cheltuieli de instalare 100 20 80Brevete 180 60 120Fond comercial 200 - 200Echipamente 820 240 580Titluri de participare 30 - 30Datorii asupra imobilizărilor 140 - 140Stocuri 70 10 60Clienţi 320 30 290Debitori diverşi 80 - 80Valori imobiliare 35 - 35Disponibilităţi 70 - 70Cheltuieli de exploatare în avans 15 - 15Cheltuieli de repartizare pe 5 ani 100 20 80Capital social 450 - 450Reze r ve 300 - 300Profitul nerepartizat 90 - 90Subvenţii pentru investiţii _ 20 - 20Provizioane 30 - 30Provizioane pentru riscuri 10 - 10Provizioane pentru cheltuieli 40 - 40împrumuturi bancare 350 - 350
- din care pe termen lung 300 - 300Furnizori 180 - 180Datorii fiscale şi sociale 20 - 20Venituri în avans (de exploatare) 10 - 10
Notă : Cheltuielile de repartizat pe 5 ani au fost incluse în imobilizări necorporale
Datorii asupra imobilizărilor au fost incluse în datorii pe termen lung
106
Subvenţiile au fost asimilate capitalurilor, iar provizioanele datoriilor
ANC = 1145 – 770 = 375 sau 860 -85 -400 = 375
Imoblizări corporale = ch. instalare + brevete + fond comercial + ch. de repartizare pe 5 ani
Resurse stabile = Capitaluri proprii + Subvenţii pentru investiţii + Datorii pe termen lung
Utilizări stabile = Imobilizări
Indicatorii de echilibru financiar au fost calculaţi pe baza bilanţului corectat. Aşa cum a fost cerut în celelalte variante.
FR = 895 – 610 = 285
NFR = 430 – 200 = 230
T = 105 – 50 = 55
SUBIECTUL 7 A2
Problema. Determinaţi mărimea fondului de rulment net global, a necesarului în fond de
rulment şi a trezoreriei nete.107
Dispuneţi de următoarele date: instalaţii la valoarea brută 5.600 lei; amortizarea instalaţiilor 3.000 lei; materii prime 14.000 lei; ajustări pentru deprecierea materiilor prime 1.500 lei; clienţi 3.900 lei; ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 200 lei; cheltuieli în avans 10.000 lei; conturi curente la bănci 15.000 lei; capital social subscris vărsat 10.000 lei; provizioane pentru litigii 6.000 lei; împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 2.000 lei; prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1.000 lei; furnizori 6.000 lei; venituri în avans 16.000 lei; credite bancare pe termen scurt 4.800 lei. Determinaţi mărimea fondului de rulment net global, a necesarului în fond de rulment şi a trezoreriei nete. (10p)
Instalaţii 5600 – 3000 = 2600 Capital social 10000Materii prime 14000 – 1500 = 12500 Provizioane 6000Clienţi 3900 – 200 = 3700 Împrumuturi emisiuni
oblig2000 – 1000 = 1000
Disponibilităţi 15000 Furnizori 6000Cheltuieli în avans 10000 Venituri în avans 16000 Credite termen scurt 4800 TOTAL 43800 TOTAL 43800
FR = 17000 – 2600 = 14400
NFR = 26200 – 22000 = 4200
T = 15000 – 4800 = 10200
Se poate lua în calcul şi varianta eliminării cheltuielilor în avans şi a veniturilor în avans prin corectarea capitalurilor proprii
108
Probleme. Bilanţul contabil al societăţii Orion 2008
A. Studii de caz si exerciţii (60%)A1 (40%) Bilanţul contabil al societăţii Orion cu capital privat la 31 decembrie 2007 se prezintăastfel:
Dispuneţi de următoarele informaţii de diagnostic:
a) Societatea X al cărei capital social este compus din 5.000 acţiuni a transmis că la 31decembrie 2007 activul net contabil corectat al societăţii a fost de 1.000.000.b) Societatea avea la 31 decembrie 2007 stocuri fără mişcare în valoare de 80.000 iar preţurile lunii decembrie 2007 erau cu 20% mai mari decât cele cu care erau înregistrate stocurile în contabilitate.c) Creanţele incerte însumau la 31 decembrie 2007 - 150.000 iar la facturile în valută diferenţele favorabile de curs erau de 200.000, necontabilizate ca atare.d) Valoarea justă a imobilizărilor corporale la 31 decembrie 2007, stabilită de un expert evaluator a fost de 850.000.e) Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli au caracter de rezervă iar obligaţiile în valută, actualizate la raportul de schimb de la 31 decembrie 2007 sunt mai mari cu 5.000 faţă de situaţia prezentată în bilanţ.f) Profiturile nete anuale corectate au fost de 10.000 în anul 2005 şi 12.000 în anul 2006 iar previziuni credibile stabilesc pe următorii 3 ani creştere anuală cu 10% a profitului de la 31 decembrie 2007.
Se cere:1. Determinaţi activul net corectat (prin ambele metode) şi capacitatea beneficiară. (3p)
2. Care este valoarea goodwill-ului ştiind că rata de remunerare a activelor în piaţă este de 10% iar rata de actualizare de 15%. (4p)3. Calculaţi fondul de rulment net global, necesarul de fond de rulment şi trezoreria întreprinderii la 31 decembrie 2007 (în valori contabile şi în valori economice şi comentaţi şi explicaţi diferenţele). (3p)
- Deoarece FR este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. FR este expresia
111
realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.- NFR pozitiva, surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situatia poate fi considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, NFR poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.- TN negativa, semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resurse financiare externe. In acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.
- Deoarece FR este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. FR este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.- NFR pozitiva, surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situatia poate fi considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, NFR poate evidentia un decalaj nefavorabil intre
112
lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.- TN negativa, semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resurse financiare externe. In acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.
FR < NFR : intreprinderea nu se afla in echilibru financiar, pentru ca nu se obtine un excedent de trezorerie.
SUBIECTUL 6 A 2
Problema. fluxurile de numerar provenite din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare
2008
A2. (30%) În cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total 1.000.000 u.m. din care 60% eliberate şi achitate imediat, restul neeliberate; vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală, preţ de cesiune 900.000 u.m. şi le încasează; achită datoria faţă de un furnizor în valoare de 500.000 u.m. primind un scont de 10%; încasează dobânzi şi dividende în valoare de 1.200.000 u.m, din care 700.000 u.m. legate de activitatea de exploatare; plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1.400.000 u.m. din care 850.000 u.m. legate de activitatea de exploatare; vinde mărfuri pe credit 300.000 u.m. şi rambursează acţionarilor o parte din capital 900.000 u.m. în condiţiile în care
113
nu se ţine cont de TVA, determinaţi fluxurile de numerar provenite din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. (10p)
Disponibilităţi???? (poate venituri in avans) 5.000Proiectul de fuziune prevede:- metode de fuziune: prin absorbţie (A absoarbe B);- raportul de schimb se stabileşte pe baza valorii matematice (intrinsece) a titlurilor fiecărei societăţi; valori determinate prin metoda ANC.Alte informaţii:- Valorile de aport stabilite prin evaluarea de către o societate specializată a patrimoniului societăţii absorbite sunt:
disponibilităţi: 6.000 - Imobilizările corporale ale absorbantei au fost evaluate la 750.000;- Absorbanta preia integral datoriile absorbitei cât şi elementele pentru care s-au creat provizioanele pentru risc contabilizate;- Absorbanta deţine 300 de titluri în Societatea B.Se cere:
1. Determinarea raportului de schimb 2p.2. Calculul numărului de acţiuni de emis de către Societatea A 2p.3. Determinarea primei de fuziune 1p.4. Contabilizarea operaţiunilor la Societatea A -
Modificarea capitalului social - preluarea activelor 2p.
115
şi pasivelor Societăţii B - contabilizarea obligaţiilor reciproce
5. întocmirea Bilanţului după fuziune 3p.
1. Determinarea raportului de schimb Valoare de aport A:
Capital social + 300.000Rezerve + 15.000Profit + 25.000Active fictive (cheltuieli de infintare) - 20.000
Plus valoare actiuni B (300 x (53,40 – 50) + 1.020Plus valoare imobilizari corporale + 525.000Total ANC + 846.020
Valoare intrinseca actiuni A = 846.020 / 10.000 = 84,602 lei/actValoare nominala actiuni A = 300.000 / 10.000 = 30 lei / act Valoare de aport B:
Capital social + 125.000Rezerve + 10.000Profit + 15.000Provizioane + 7.500
Active fictive (cheltuieli de infintare+imobilizari necorporale)
- 30.000
Plus valoare fond comercial + 90.000Plus valoare imobilizari corporale + 25.000Plus valoare stocuri - 60.000Plus valoare creante - 50.000Plus valoare disponibilitati + 1.000Total ANC + 133.500
Valoare intrinseca actiuni B = 133.500/2.500 = 53,40 lei/actValoare nominala actiuni B = 125.000 / 2.500 = 50 lei/act Raport de schimb = Actiunea B / Actiunea A = 53,40 / 84,602 = 0,63121 actiune B = 0,6312 actiuni A2. Calcul numarului de actiuni emis de societatea A: = 133.500 / 84, 602 = 1578 – 300 = 1.278 = 2500 x 53,40 / 84,602 = 1.578 – 300 = 1.278
116
2. Determinarea primei de fuziune: Cresterea de capital social = 1.278 act x 30 lei / act = 38.340Aport A = 133.500 x 88% = 117.480Prima de emisiune = 117.480 – 38.340 = 79.140Prima de fuziune: 79.140 + 1.020 = 80.160
3. Contabilitatea la societatea A: - majorarea capitalului:
4. Intocmirea bilantului dupa fuziune: Activ Pasiv Fond comercial 90.000 Capital social 338.340Imobilizari corporale 925.000 Prime de capital 72.660Imobilizari financiare 10.000 Rezerve 15.000Stocuri 490.000 Profit 25.000Creante 720.000 Provizioane 7.500Disponibilitati 11.000 Diferente din reeavaluare 505. 000
117
Obligatii nefinanciare 525.000 Obligatii financiare 757.500Total 2.246.000 Total 2.246.000
Problema. IAS 7 determinaţi fluxul de numerar provenit din activităţile de exploatare, investiţii şi
finanţare.
A2 (30%)Dispuneţi de următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 33.500
lei; cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clienţi: sold iniţial 2.000 lei - sold final 600 lei; stocuri: sold iniţial 3.000 lei - sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniţial 6.000 lei - sold final 8.400 lei; impozit pe profit plătit 300 lei. Cheltuielile cu dobânda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost plătiţi în timpul perioadei. Alţi 250 lei legaţi de cheltuielile cu dobânda ale perioadei precedente au fost de asemenea plătiţi în timpul perioadei. 350 lei au fost ridicaţi din emisiunea de capital şi alţi 325 lei din împrumuturi pe termen lung. Au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 2.550 lei şi s-au încasat 2.300 lei din vânzarea unei instalaţii.
Conform IAS 7 determinaţi fluxul de numerar provenit din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. (10p)
118
Flux activitatea de exploatare Profit inainte de impozitare + 33.500+ Cheltuieli cu amortizare + 750+ Cheltuieli privind dobanzile + 1.000- Variatia stocuri - 900- Variatia clienti + 1.400+ Variatia furnizori + 2.400- Dobanzi platite - 675- Impozit pe profit platiti - 300Total flux exploatare = 37.175Flux activitatea de investitii - Plata achizitie teren - 2.550+ Incasare vanzarea instalatiei + 2.300Total flux investitii = - 250Flux activitatea de finantare + Incasari emisiunea de capital + 350+ Incasari imprumuturi pe termen lung + 325Total flux finantare = 675
Dobanzile platite pot fi incluse si in fluxurile pentru activitatea de finantare.
Subiecte 2008. Audit. Conceptul de imagine fidela
A3. (30%)1. Conceptul de imagine fidelă în audit. (3p)2. Identificaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul statutar şi auditul intern. (4p)3. Cum explicaţi rolul şi obiectul auditului statutar. (3p)
1.Conceptul de imagine fidela Notiunea de imagine fidela in audit nu este clar definita; de o maniera generala, insa, imaginea fidela este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea si sinceritatea contabilitatii.
119
Regularitatea presupune conformitate la regulile si procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementarile contabile romanesti prevad, de altfel, ca pentru a da o imagine fidela patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt:
- principiul prudentei – prudenta presupune o apreciere rezonabila a faptelor in scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale intreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior;
- principiul permanentei metodelor – care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezulatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiei contabile.;
- principiul continuitatii activitatii – potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii;
- principiul independentei exercitiului – care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii la rezultatul exercitiului la care se refera;
- principiul intangibilitatii bilantului de deschidere – a unui exercitiu – care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent;
- principiul necompensarii – potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului, si nici intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.
Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabili conturilor trebuie sa o aiba despre realitatea si importanta operatiunilor, evenimentelor si situatiilor din întreprindere.
Criterii de apreciere a imaginii fidele Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul
trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare:
Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. Termenul de „operaţii" cuprinde toate drepturile şi activele întreprinderii cât şi toate obligaţiile şi pasivele sale şi, de o manieră generală, orice eveniment sau decizie care antrenează o modificare a patrimoniului, situaţiei financiare sau rezultatului financiar al întreprinderii respective.
Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau
120
care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate.
Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în si tuaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie:
să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor; criteriul perioadei corecte
să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile,
precum sia a metodelor de evaluare cri teriul corectei evaluari sa fie contabilizate in conturile corespunzatoarte deci criteriul corectei imputari
sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigore, criteiul corectei
prezentari in conturile anuale. 2. Identificati 5 deosebiri fundamentale intre auditul statutar si auditul intern
Problema. fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare.
A2 (30%) în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total 2.000.000 u.m. din care 30% eliberate şi achitate imediat, restul neeliberate; vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totala la preţ de cesiune 2.500.000 u.m. şi le încasează; încasează dobânzi şi dividende în valoare de 350.000 u.m. din care 100.000 u.m legate de activitatea de exploatare; plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 650.000 u.m. din care 200.000 u.m. legaţi de activitatea de exploatare; rambursează un credit bancar pe termen lung 300.000 u.m.; acordă un împrumut filialei sale 850.000 u.m. şi încasează contravaloarea împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000 titluri, valoare nominală 900, preţ de rambursare 1.000, preţ de emisiune 800.
Determinaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare. (10p)
- Plata titluri eliberate - 600.000
121
+ Incasare titluri de participare + 1.100.000+ Incasare dobanzi si dividende + 250.0000+ Acordare imprumut - 850.000Flux activitate de investitii = - 100.000- Plata dobanzi si dividende - 450.000- Rambursare credit bancar - 300.000+ Incasare imprumut obligatar + 800.000Flux activitatea de finantare = + 50.000
Aplicarea IAS 1 - Determinati cifra de afaceri neta si rezultatul din exploatare pentru societatea
ALFA
Exercitiul 6:
Determinati cifra de afaceri neta si rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmatoarele informatii (valori exprimate in mii lei):
- venituri din vanzarea produselor finite 100.000.000;
- venituri din vanzarea marfurilor 50.000.000;
- TVA colectata 28.500.000;
- cheltuieli cu materiile prime 20.000.000;
- cheltuieli cu chirii si redevente 10.000.000;
- cheltuieli cu remuneratiile personalului 20.000.000;
- subventii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).
Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei.
Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000).
Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) -cheltuieli cu marfurile (5.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 125.000.000 mii lei
Aplicarea IAS 1 - Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceasta tranzactie
Exercitiul 7: Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (actiuni) emise de BETA la un
pret de vanzare de 120.000 lei/actiune. ALFA a achizitionat titlurile BETA la un pret de 100.000 lei/actiune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceasta tranzactie? Raspuns:
ALFA trebuie sa recunoasca un venit (din imobilizari financiare cedate) de 12.000.000 lei pentru pretul de vanzare si o cheltuiala (privind imobilizarile financiare cedate) de 10.000.000 lei.
Continuand studiul de caz, situatia elementelor financiare se prezinta astfel:
1. Venituri din interese de participare
2. Venituri din diferente de curs valutar
87.000.000
180.000.000
267.000.000
123
3. Venituri financiare - total
4. Cheltuieli privind dobanzile
5. Cheltuieli cu diferentele de curs valutar
6. Cheltuieli financiare - total
7. Rezultat financiar
a. Profit
b. Pierdere
75.000.000
165.000.000
240.000.000
27.000.000
-
Contul de profit si pierdere presupune, de asemenea, prezentarea urmatoarelor informatii:
Rezultatul curent
a. Profit
b. Pierdere
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultatul extraordinar
a. Profit
b. PierdereVenituri totaleCheltuieli totaleRezultatul brutImpozitul pe profitRezultatul net
317.000.000
-
-
-
-
-
1.377.000.000
1.060.000.000
317.000.000
124
27.520.000
289.480.000
Interesele minoritare reprezinta un post specific contului de propfit si pierdere consolidat (care se intocmeste pentru un grup de societati).
In contextul studiului de caz, acesta ar putea fi prezentat de maniera urmatoare:
a. Venituri
b. Alte venituri
c. Variatia stocurilor de produse finite si lucrari in curs
d. Materii prime si furnituri consumate
e. Cheltuieli cu redevente, chirii
f. Cheltuieli cu prestatii externe
g. Cheltuieli cu personalulh. Cheltuieli cu amortizarile
i. Alte cheltuieli din exploatarej. Rezultatul din exploatare (a+b+c-d-e-f-
g)
800.000.000
145.000.000
190.000.000
320.000.000
15.000.000
100.000.000
180.000.000
220.000.000
10.000.000
290.000.000
Clasificarea cheltuielilor dupa natura este orientata spre satisfacerea nevoilor informationale ale puterii publice in vederea calculului agregatilor la nivel macroeconomic. Produsul intern brut se determina luand in calcul valoarea adaugata, indicator determinat cu usurinta cu ajutorul unui cont de profit si pierdere prezentat dupa natura.
Un astfel de model nu permite aprecierea nivelului si structurii costurilor de productie, deoarece metodele de calculate a acestora se bazeaza pe o clasificare a
125
cheltuielilor dupa destinatie (cheltuieli directe si indirecte) sau in functie de evolutia lor in raport cu volumul productiei obtinute (cheltuieli variabile si cheltuieli fixe).
Cheltuielile cu materiile prime, cu materialele, cu amortizarea sum directe, daca pot fi identificate a servi realizarii unui produs, executari: unei lucrari sau prestarii unui serviciu, sau indirecte, daca nu putem efectua o astfel de identificare fara alte rationamente economice de atribuire. Aceleasi cheltuieli pot sa evolueze in functie de volumul productiei (si in acest caz sunt variabile) sau sa se mentina relativ constante in timp (costuri fixe).
Reglementarile contabile din Romania restrang libertatea intreprinderilor de a opta intre cele doua forme de prezentare. Prezentarea unui model cu delimitarea cheltuielilor dupa functii (productie, administrativa, distributie si uneori cercetare-dezvoltare) ofera date necesare gestiunii intreprinderii, dar poate contura o imagine subiectiva a performantei, datorita interconditionarii dintre functiile intreprinderii (care face dificila alocarea cheltuielilor de exploatare intre acestea).
Standardul international nu propune o structura rigida a situatiilor financiare, ci
presupune exercitarea rationamentului profesional in aprecierea caracterului semnificativ al unui element de venit/cheltuiala. Elementele sunt prezentate distinct daca sunt semnificative, iar aceasta se apreciaza in functie de natura sau importanta lor.
In contextul studiului nostru de caz, o prezentare dupa functii ar putea imbraca urmatoarea forma:
a. Venituri
b. Costul vanzarilor (1)
c. Marja bruta (a-b)
d. Alte venituri
d. Cheltuielile administrative
e. Alte cheltuieli din exploatare
f. Rezultatul din exploatare (c-d-e)
800.000.000
580.000.000
220.000.000
145.000.000
65.000.000
10.000.000
290.000.000
126
(1) costul vanzarilor reprezinta iesirile de produse finite in decursul perioadei. Structura costului de productie prezentata in textul aplicatiei se refera la produsele finite obtinute in decursul perioadei.
Costul vanzarilor cuprinde ansamblul cheltuielilor ocazionate de aprovizionari, servicii prestate de terti, manopera, cheltuielile cu chiriile si amortizarea spatiilor destinate procesului de productie aferente productiei vandute.
Costurile de distributie sunt constituite din cheltuieli angajate pentru promovarea si distribuirea bunurilor produse si/sau comercializate de intreprindere (cheltuieli cu publicitatea, cheltuieli cu personalul angajat in cadrul functiei distributie, amortizarea, chiria aferenta spatiilor cu destinatie comerciala).
Aplicarea IAS 1 - Determinati marja bruta pentru societatea BETA,
Exercitiul 8:
Determinati marja bruta pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmatoarele informatii (in mil lei):
- venituri din vanzarea produselor finite 100.000.000;
127
- TVA colectata 25.000.000;
- venituri din vanzarea de semifabricate 25.000.000;
- venituri din vanzarea marfurilor 15.000.000;
- intrari de produse finite 65.000.000;
- iesiri de produse finite 36.000.000;
- cheltuieli cu marfurile 10.000.000;
- intrari de semifabricate 2.000.000;
- iesiri de semifabricate 1.000.000.
Raspuns:
Marja bruta = Cifra de afaceri (100.000.000 + 25.000.000 + 15.000.000)
Deoarece o prezentare dupa functii nu permite previziunea fluxurilor de trezorerie viitoare, IAS 1 solicita intreprinderilor prezentarea in note a unor informatii aditionale cu privire la natura cheltuielilor inclusiv cheltuielile cu amortizarea si cele de personal.
OMF 1752/2005 ofera un model de anexa in structura careia este prezentata o nota informativa privind gruparea cheltuielilor dupa functii. Detalierea costului bunurilor vandute (cheltuielile activitatii de baza + cheltuielile activitatii auxiliare + cheltuielile indirecte de productie) se indeparteaza de spiritul normelor Internationale si al principiilor contabile (conectarea cheltuielilor la venituri nu mai este respectata deoarece relatia este valabila pentru determinarea costului de productie nu a costului bunurilor vandute), dincolo de faptul ca mentine metode depasite de determinare a costului de productie (o grupare a cheltuielilor in directe si indirecte are valente limita-te in ceea ce priveste controlul costurilor si analiza performantei).
128
Indiferent de prezentarea aleasa (dupa natura sau dupa functii), IAS 1 furnizeaza un format identic de prezentare, in ceea ce priveste posturile ce urmeaza rezultatului din exploatare:
+/- Rezultatul din exploatare+ Veniturile din participatii + Alte venituri financiare - Costurile finantariiRezultatul inaintea impozitarii- Cheltuiala cu impozitul pe profit Profitul perioadei
290.000.000
87.000.000
180.000.000
240.000.000
317.000.000
27.520.000
289.480.000
Situatia variatiei capitalurilor proprii
SITUATIA VARIATIEI CAPITALURILOR PROPRII
O intreprindere trebuie sa prezinte o situatie a variatiei capitalurilor proprii care sa contina:
129
a) profitul sau pierderea perioadei;
b) fiecare element de venit si cheltuiala care este recunoscut direct in capitalul propriu si tolalul acestor elemente;
c) totalul cheltuielilor si veniturilor perioadei (a+b) prezentand separat sumele atribuibile actionarilor societatii mama si minoritarilor;
d) efectele schimbarilor de politica contabila si corectiilor de erori potrivit IAS 8.
De asemenea, fac obiectul publicarii fie in situatia variatiei capitalurilor proprii, fie in anexe:
i) suma tranzactiilor cu actionarii prezentand separat distributiile catre acestia;
ii) soldul rezultatului nedistribuit la inceputul si la sfarsitul perioadei precum si modificarile in cursul perioadei;
iii) o reconciliere intre vcaloarea contabila a fiecarei clase de capitaluri proprii, prime de capital si fiecarei rezerve la inceputul si la sfarsitul perioadei, prezentand distinct fiecare modificare.
Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil
Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil
Obiective:a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului
financiar si a stării de sănătate a societarii;b) Evaluarea diferenţelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puţin trei exerciţii
financiare;c) Utilizarea relaţiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de
rentabilitate a capitalurilor proprii.
Constatări In urma analizei efectuate, având ca mijloace de efectuare datele si informaţiile conţinute in situaţiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit
metodologiei specifice evaluării lor prin metode patrimoniale.Concluzile se exprima sub forma:
• Oportunităţile
130
• Riscurile • Punctele forte • puncte slabe
Rolul bilanţului in diagnosticul de evaluare
Rolul bilanţului in diagnosticul de evaluare
Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte,
potrivit legii. Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
19. Rolul bilantului functional in diagnosticarea intreprinderii
Bilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale întreprinderii:
- funcţiile de investiţii, - de exploatare si
- de trezorerie – in active si - funcţia de finanţare in pasiv
Care sunt paşii in determinarea ANC
Care sunt paşii in determinarea ANC ?
1.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si elemente in afara exploatării (necesare întreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării; 3. Calculul matematic al activului net corectat
Asta nu a avut nici un nr de varianata Analiza financiara - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR -
FONDUL DE RULMENT
Analiza financiara - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR - FONDUL DE RULMENT
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
SITUATIA NETA
131
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului. Aceasta ecuatie
fundamentala a bilantului reda averea neta a actionarilor respectiv activul neangajat in datorii.
Situatia neta prezinta o crestere in timp, fapt ce semnifica o imbogatire a intreprinderii (o crestere a capitalurilor proprii), aceasta
situatie marcheaza atingerea obiectivului major algestiunii financiare , si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net
finantat din aceste capitaluri.In toata perioada se observa o crestere a situatiei nete acest lucru aratand o imbogatire a patrimoniului, fiind
rezultatul unei gestiuni sanatoase a firmei.
FONDUL DE RULMENT
132
Pentru realizarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie sa se respecte principiul paritatii maturitatilor
potrivit caruia alocarile permanente (imobilizari) trebuiesc finantate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si imprumuturile pe termen lung) datorita rotatiei mai lente a acestora; alocarile ciclice
(activele circulante) se finanteaza pe seama surselor temporare (datorii pe termen scurt).
Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea
dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.
Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi rulat pentru reannoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si
anume aceea de fond de rulment. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea
echilibrului finantarii pe termen scurt.
FOND DE RULMENT = SURSE PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE
Fond de rulment = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) - Imobilizari nete de amortizare
Marimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor necesitati
permanente, contrar principiului de gestiune financiara : la necesitati permanente se aloca surse permanente, astfel alocarile pe termen
lung sunt finantate prin resurse pe termen scurt. Aceasta situatie ar putea fi mai putin nefavorabila daca firma ar duce o politica de
investitii - o orientare spre dezvoltare - accentuata. In orice caz fondul de rulment negativ are implicatii serioase asupra trezoreriei si a
capacitatii ei de plata.
In anul 2000 se observa o tendinta de remediere a acestui dezechilibru pe termen lung, fondul de rulment, desi in continuare negativ este la jumatate fata de valoarea anului precedent, firma gestionand mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori.
NEVOIA DE FOND DE RULMENT
Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale
NFR este de asemenea negativ. Exista un surplus de resurse temporare, aceasta stare este acceptata doar daca este rezultaatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor
datorii cu scadente mai relaxate. Altfel semnifica aprovizionarea defectuoasa a stocurilor.
TREZORERIA NETA (TN)
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al
intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.
INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari
banesti. Cresterea trezoreriei nete in 1999 fata de 1998 si respectiv in 2000 fata de 1999 reprezinta cash- flow- ul ce revine actionarilor sub
forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit.
Denumirea indicatorului Relaţia de calcul Etalon de comparaţie şi alte observaţii
I Indicatorii situaţiei patrimoniale1
Rata investiţiilorInvestiţii nete / Rezultatul
exploatării net de impozite x 100depinde de sector
corelat cu Rentabilitatea economică, Rata de
distribuţie a dividendelor, Rata de acoperire a
dobânzii
2Structura capitalului
Datorii financiare / Total pasiv x 100
< 50 corelat cu Profitabilitatea şi Rentabilitatea economică
3Solvabilitate generală
Total active / Total datorii depinde de sector
4 Lichiditate generală Active circulante / Datorii pe termen scurt
1,5 – 2corelat cu Profitabilitatea
economică
5 Lichiditate restrânsă (Active circulante – Stocuri) / Datorii pe termen scurt
0,5 – 1
II Indicatorii echilibrului financiar6 Fond de rulment (FR) Capitaluri permanente – Active imobilizate =
(Capitaluri proprii + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli + Datorii financiare pe
termen lung) – Active imobilizate
corelat cu NFR, rotaţiile stocurilor, clienţilor,
furnizorilor
7Nevoie de fond de
rulment (NFR)
(Stocuri + Creanţe pe termen scurt + Active de regularizare) –
(Datorii comerciale + Datorii sociale + Alte datorii pe termen scurt nefinanciare + Pasive de
regularizare)
corelat cu FR, rotaţiile stocurilor, clienţilor,
furnizorilor
8 Durata de rotaţie a stocurilor
(Stocuri / CAFTVA) x 365 Depinde de sector
9 Durata creditului clienţi (Creanţe clienţi / CAFTVA) x 365
Depinde de sector
10Durata creditului
(Datorii furnizori / CAFTVA) x 365
Depinde de sector
136
furnizori11 Rata de acoperire a
dobânzii Rezultatul exploatării /
Cheltuieli financiare x 100>100
corelat cu Rata de distribuţie a dividendelor
şi cu Rata investiţiilor
12Rata de distribuţie a
dividendelor
Dividende aferente acţiunilor minoritare / Profit net
distribuibil acţionarilor minoritari x 100
corelat cu Rata de acoperire a dobânzii şi cu Rata
investiţiilor
13Gradul de îndatorare
Datorii financiare (inclusiv grup şi asociaţi) / Capitaluri proprii x
100
corelat cu Rata de acoperire a dobânzii, Rata de
distribuţie a dividendelor, Rentabilitatea financiară
III Indicatorii nivelului de activitate şi al rezultatelor14
Producţia exerciţiului (PE)
Cifra de afaceri + Producţia stocată + Producţia imobilizată
depinde de sectorcorelat cu VA, EBE, RE
15 Valoarea adăugată (VA) (Marja comercială + Producţia exerciţiului) – Consumuri de bunuri şi
servicii de la terţi
depinde de sectorcorelat cu PE, EBE, RE
16Excedent brut de exploatare (EBE)
Valoare adăugată - (Cheltuieli cu personalul + Cheltuieli cu impozite şi
taxe, altele decât impozitul pe profit)
depinde de sectorcorelat cu VA, PE, RE
17 Profitabilitatea economică
(Excedent brut de exploatare sau Rezultatul exploatării) /
Cifra de afaceri x 100
Depinde de sector
18Rentabilitatea
capitalului investit
Rezultatul net al exploatării (diminuat cu impozitul pe
profit) / Capitaluri investite x 100
Depinde de sector
19 Rentabilitatea economică
Excedent brut de exploatare / Capitaluri investite în
exploatare (NFR de exploatare + Imobilizări de exploatare
nete) x 100
Depinde de sector
20 Rentabilitatea financiară
Rezultat curent / Capitaluri proprii x 100
Depinde de sector
137
Schema de invatat __Activul net contabil corectat
Activul net contabil corectat
Activul net contabil corectat se determină, în ipoteza continuităţii activităţii, după formula:
Activ net contabil corectat (ANCC) =
ANC Corecţii active Corecţii datorii
Unii evaluatori preferă în locul metodei aditive pe cea substractivă care se scrie:
Activ net contabil corectat (ANCC) =
Active corectate – Datorii corectate
Indiferent de varianta de calcul aleasă, în stabilirea activului net contabil corectat trebuie parcurse două etape: corecţiile activelor şi corecţiile datoriilor.
A. CORECŢIILE ACTIVELOR, cu două subetape: eliminarea activelor în afara exploatării şi stabilirea valorilor curente ale activelor de exploatare
A.1. Eliminarea activelor în afara exploatării
138
Este vorba de active fără utilitate sau cu utilitate redusă pentru actuala structură de exploatare a întreprinderii, active în surplus. Ele pot fi valorificate
separat de activitatea de bază a afacerii fie prin vânzare, fie prin încheierea unor contracte de asociere sau de închiriere. Exemple de astfel de active: surplus de
personal, active auxiliare, investiţii în alte întreprinderi, investiţii în terenuri, excedent de disponibilităţi sau depozite la termen.
Activele în afara exploatării sunt evaluate separat şi prezentate distinct de valorile patrimoniale în raportul de evaluare. Evaluarea lor se face la valoarea de
piaţă, care îmbracă forma valorii de realizare nete, determinată astfel:
Preţ de vânzare – Cheltuieli accesorii de vânzare
- Impozit pe plusvaloarea obţinută din vânzare
Valoarea de piaţă se poate determina ţinând cont mai ales de natura activului, prin diverse metode: comparaţia de piaţă, capitalizarea unor beneficii, metode specifice tipului de activ.
Plusvaloarea obţinută din vânzare desemnează rezultatul obţinut în urma ieşirii din patrimoniu prin vânzare a activelor, determinat astfel:
Plusvaloare aferentă activelor =
Venituri din cedarea activelor – Cheltuieli privind activele cedate
A.2. Corecţiile activelor de exploatare
139
A.2.1. Imobilizările necorporale
Sunt investiţii care nu îmbracă forma fizică a bunurilor materiale propriu-zise, faţă de care avantajele viitoare comportă un grad ridicat de incertitudine. Valoarea lor provine dintr-o protecţie legală (drept de proprietate comercială, intelectuală) şi din privilegii.
În evaluare, imobilizările necorporale, denumite şi active intangibile, sunt clasificate în : imobilizări neidentificabile distinct (goodwill-ul), respectiv imobilizări
identificabile distinct. Doar cele din a doua categorie vor fi tratate la această unitate de curs, goodwill-ul – concept mult mai complex, care cere abordări specifice – făcând
obiectul următoarei unităţi de curs.
Pentru a fi încorporate în valoarea patrimonială Activ net contabil corectat, imobilizările necorporale identificabile distinct sunt corectate astfel:
a) cele considerate nonvalori se elimină (cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare-dezvoltare)
b) cele care prezintă valoare pentru afacere sunt păstrate, după stabilirea valorii lor de piaţă sau a altei valori curente (valoare de utilizare), aplicându-se
metode specifice (comparaţii de piaţă, metode de randament, metode bazate pe costul de înlocuire).
Dintre aceste din urmă imobilizări necorporale vor fi prezentate în continuare sub aspectul metodelor de evaluare care le sunt specifice, următoarele: cheltuielile de
cercetare-dezvoltare considerate a avea valoare economică, concesiuni, brevete, mărci, programe informatice.
1) Cheltuieli de cercetare – dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare economică
Metode de evaluare specifice:
metoda bazată pe costul de înlocuire
Constă în actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate în bilanţ şi imputabile unui proiect de acest fel.
metoda discounted cash-flow, aplicabilă atunci când efectul economic generat de proiect se determină sub forma unui cash-flow diferenţial (suplimentar) pe care l-ar putea obţine întreprinderea în urma aplicării proiectului de cercetare
140
Constă în actualizarea cash-flow-ului net degajat de proiectul de cercetare pe un orizont de prognoză finit, cu luarea în considerare a valorii reziduale la sfârşitul perioadei de prognoză.
2) Concesiuni
Metode de evaluare specifice:
metoda bazată pe profit (metoda contribuţiei la variaţia profitului), aplicabilă atunci când nu se poate estima rezonabil profitul imputabil unui singur activ intangibil
Constă în cuantificarea profitului (efectul economic al utilizării bunului sau a activităţii concesionate) suplimentar generat de produsul întreprinderii evaluate în raport cu alte produse vândute pe aceeaşi piaţă. Se determină contribuţia de
profit rezultată din vânzările realizate în plus, în funcţie de care se stabileşte valoarea activului intangibil.
3) Brevete
Metode de evaluare (în funcţie de calitatea utilizatorului):
a) pentru titularul brevetului – după modul de utilizare
metoda de actualizare a profitului net estimat pe durata de viaţă a brevetului, aplicabilă dacă brevetul este utilizat în activitatea proprie
metoda actualizării profitului (metoda economiei de redevenţă), aplicabilă dacă brevetul este cedat spre exploatare unui terţ
b) pentru întreprinderea care foloseşte un brevet de invenţie fără a fi proprietară
metoda actualizării profitului, aplicabilă dacă se poate estima profitul anual constant pe care l-ar aduce brevetul achiziţionat
metoda contabilă, aplicabilă dacă este dificil de estimat profitul anual constant pe care l-ar aduce brevetul achiziţionat
Valoarea brevetului este dată de valoarea netă contabilă actualizată la inflaţie.
141
4) Mărci
Metode de evaluare specifice:
metoda bazată pe cost, aplicabilă în cazul mărcilor achiziţionate (al căror cost de achiziţie este înregistrat în contabilitate ca şi cheltuieli activate) şi al creării imaginii de marcă (când valoarea mărcii este dată de totalul cheltuielilor necesare pentru introducerea sa pe piaţă)
Evaluarea se poate face pe baza costului istoric, care se obţine prin însumarea diferitelor costuri generate de investiţiile succesive care au vizat creşterea valorii mărcii, respectiv pe baza costului de înlocuire, care este dat de sumele care ar trebui alocate, la ora actuală, pentru a obţine o marcă echivalentă cu cea care face obiectul evaluării.
metoda bazată pe profit, aplicabilă mărcilor achiziţionate sau create care prin utilizare generează profit (s-a expus)
5) Programe informatice
Metode de evaluare specifice:
metoda actualizării profitului (s-a expus)
metoda comparaţiei de piaţă, care se bazează pe culegerea unor informaţii credibile privind piaţa produselor software şi pe asimilarea produsului ce face obiectul evaluării cu produse similare create sau comercializate de către întreprinderi de profil străine sau autohtone
metoda evaluării dimensionale, prin care se urmăreşte determinarea costurilor şi eforturilor asociate acestora şi implicit a valorii produsului software
De regulă, efortul se estimează prin necesarul de resurse umane pentru fiecare fază de producţie, adică numărul de programatori pe lună sau pe an. Valorizarea efortului în resurse umane se face pe o perioadă de timp rezonabilă de creare a produsului şi este apoi influenţat cu un coeficient de repartizare a altor cheltuieli conexe producerii, cum sunt amortizarea echipamentelor, consumul de resurse materiale, servicii.
A.2.2. Imobilizările corporale
142
Acestea se mai numesc bunuri fizice sau tangibile şi din punct de vedere contabil se împart în: terenuri şi amenajări la terenuri, construcţii; echipamente tehnologice (maşini, utilaje, instalaţii de lucru); aparate şi instalaţii de măsurare, control, reglare; mijloace de transport; animale şi plantaţii; mobilier, aparatură birotică, precum şi alte active corporale).
În ceea ce priveşte evaluarea imobilizărilor corporale se păstrează aceeaşi clasificare ca şi în contabilitate. Dintre grupele menţionate, cele care necesită cele mai multe corecţii (ca urmare a importanţei pentru activitatea întreprinderii, a vechimii sau a valorii) sunt terenurile, construcţiile şi echipamentele. Pentru acestea vor fi prezentate în continuare câteva metode de evaluare specifice, care să conducă la reflectarea valorii lor de piaţă sau a altei valori curente (valoare de utilizare).
1) Terenuri
În cadrul terenurilor trebuie distinse:
a) terenuri fără construcţii, pentru care se pot aplica următoarele metode:
metoda comparaţiei de piaţă
În acest caz se ţine seama de preţurile unor tranzacţii recente cu terenuri similare în ceea ce priveşte: localizarea, caracteristicile fizice, facilităţile urbanistice, riscul de expropriere, posibilităţile de construcţie.
metoda capitalizării rentei de bază
Aceasta este o metodă de randament care presupune capitalizarea, la o rată corespunzătoare, a beneficiului ce poate fi obţinut prin utilizarea terenului. Beneficiul specific terenului este renta curentă reprezentând suma plătită pentru dreptul de ocupare şi utilizare a terenului (chiria). Aceasta se culege de pe piaţă.
b) terenuri cu construcţii, pentru care se pot aplica următoarele metode:
metoda proporţiei, potrivit căreia se stabileşte un raport între valoarea terenului şi valoarea construcţiei de pe el (de exemplu 20-30 din valoarea construcţiei de pe teren)
metoda extracţiei, care presupune, odată cunoscut preţul de vânzare al proprietăţii imobiliare (teren inclus), că se poate determina valoarea terenului prin aplicarea unei abateri forfetare (de exemplu 15-30 din valoarea proprietăţii imobiliare, teren inclus).
143
2) Construcţii, pentru care se pot aplica următoarele metode:
metoda costului de înlocuire net (valorii de reconstrucţie netă), conform căreia valoarea rămasă actualizată a construcţiei
= Valoarea de reconstrucţie (pe suprafaţa desfăşurată sau volumul total al construcţiei evaluate) x (1- Coeficient de depreciere) x (1- Coeficient de
neadecvare funcţională)
Unde
Valoarea de reconstrucţie se poate determina pe baza costului unitar pentru clădiri similare sau pe baza unui cost unitar de barem corectat în funcţie de diferenţele de dimensiune, formă, finisaje, dotare cu instalaţii (metoda comparaţiilor unitare)
Coeficientul de depreciere este estimat în funcţie de uzura fizică şi deprecierea economică (externă) datorată evoluţiei cererii, utilizării altor construcţii în zonă, facilităţilor urbanistice, precum şi a altor factori.
Coeficientul de neadecvare funcţională este estimat ţinând seama de următorii factori: demodare, supradimensionare, neadecvarea instalaţiilor sau a echipamentelor aferente construcţiei.
metoda bazată pe costul istoric, conform căreia valoarea rămasă actualizată a construcţiei
= Valoare la data punerii în funcţiune (majorată cu eventualele modernizări) x Coeficient de actualizare x (1- Coeficient de depreciere) x (1- Coeficient de
neadecvare funcţională)
Unde
Coeficientul de actualizare este stabilit în funcţie de evoluţia preţurilor la materialele de construcţie şi manopera specifică, în funcţie de deprecierea monetară şi/sau evoluţia raportului de schimb valutar.
3) Echipamente, maşini şi utilaje, pentru care se pot aplica următoarele metode:
144
metoda costului de înlocuire net, conform căreia valoarea rămasă actualizată a echipamentului
= Valoarea unui echipament nou similar * (1 - Coeficient de depreciere)
Unde
Valoarea unui echipament nou similar se poate determina pe baza mai multor metode (a identificării, a asimilării, a corelării)
Coeficientul de depreciere se estimează ţinând cont de deprecierea: economică (vechimea, starea, costuri viitoare de utilizare), funcţională (adecvarea pentru utilizarea curentă şi de perspectivă), strategică (legată de o decizie strategică în privinţa afacerii), precum şi cea implicată de reglementările de mediu (care pot afecta utilizarea şi tehnologia existentă).
metoda bazată pe costul istoric, conform căreia valoarea rămasă actualizată a echipamentului
= Valoare la data punerii în funcţiune (majorată cu eventualele modernizări) x Coeficient de actualizare x (1- Coeficient de depreciere) x (1- Coeficient de
neadecvare funcţională)
A.2.3. Imobilizările financiare
Sunt investiţii financiare realizate de întreprindere în vederea dezvoltării externe. Se materializează în titluri de valoare achiziţionate şi în împrumuturi acordate altor
întreprinderi, ambele categorii având scadenţa mai mare de un an.
În cazul evaluării imobilizărilor financiare şi stabilirii Activului net contabil corectat, se pot aplica corecţii unor titluri imobilizate şi/sau unor creanţe imobilizate.
1) Titluri de participare, în cadrul cărora trebuie să se facă distincţia între :
participaţie semnificativă sau majoritară, când întreprinderea emitentă, considerată filială, aparţine cu întreg patrimoniul său întreprinderii
evaluate (cumpărătoare a titlurilor)
În acest caz nu avem de a face cu o evaluare de titluri, ci cu o evaluare a unei afaceri ca întreg.
145
participaţie minoritară, când titlurile în cauză se consideră în afara exploatării
În acest caz, aşa cum s-a mai arătat, titlurile sunt evaluate la valori de piaţă prin metode specifice (de exemplu se acceptă cotaţia bursieră a zilei –
dacă titlurile sunt cotate, se aplică o metodă bursieră - ţinând seama de rentabilitatea, politica de dividende, factorii externi care influenţează activitatea emitentului sau se aplică o metodă de randament - capitalizarea dividendelor).
2) Creanţe imobilizate şi titluri imobilizate purtătoare de dobândă
În cazul acestora intervin corecţii doar dacă rata dobânzii de primit în urma investiţiei este mult mai mică decât a pieţii. Se procedează la actualizarea creanţei respective la o rată egală cu diferenţa dintre rata normală a pieţii şi rata practicată.
146
Schema de invatat _ Activul net de lichidare
Activul net de lichidare
Această valoare patrimonială, aferentă afacerii luate ca întreg se determină atunci când se consideră că întreprinderea îşi va încheia activitatea.
În acest caz baza de evaluare a activelor, prevăzută în standardele de evaluare, este valoarea de lichidare.
Conceptul de valoare de lichidare trebuie nuanţat în funcţie de modul de încetare a activităţii întreprinderii şi anume lichidare progresivă sau lichidare
imediată.
Lichidarea progresivă apare în cazul încetării activităţii în mod voit sau ca urmare a încălcării unor prevederi legale. Legea societăţilor comerciale nr.
31/1990 republicată arată că încetarea activităţii întreprinderii urmată de o lichidare progresivă are loc în următoarele situaţii: ajungerea la scadenţă a
duratei de funcţionare, dizolvarea anticipată hotărâtă de acţionari sau tribunal, realizarea sau incapacitatea realizării obiectului de activitate, anularea
contractului de societate, reducerea numărului asociaţilor sau a acţionarilor sub numărul prevăzut prin lege sau din alte cauze prevăzute în statut.
Acest tip de lichidare mai este denumit ordonat, pentru că se face într-o perioadă de timp rezonabilă pentru a obţine cel mai bun preţ pe active, care sunt vândute pentru a se acoperi datoriile întreprinderii şi pentru a se distribui activul
net rămas între acţionari sau asociaţi. În acest caz se utilizează valoarea lichidativă atribuibilă activelor.
Lichidarea imediată reprezintă o lichidare judiciară datorată încetării plăţilor întreprinderii şi intrării în stare de faliment. Sub aspect legislativ, incapacitatea de plată şi procedura falimentului sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.23/1993, respectiv Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare.
Lichidarea imediată (judiciară, forţată) şi valoarea care îi corespunde este tratată în standardele de evaluare, unde se mai întâlneşte şi denumirea de
valoare de vânzare forţată.
147
În cele două cazuri de lichidare a afacerii, valoarea patrimonială atribuibilă acesteia se determină sub forma unui activ net obţinut ca diferenţă între active
(evaluate la valori lichidative sau de lichidare) şi datorii (cele din bilanţ, eventual majorate cu datoriile specifice lichidării).
În cazul lichidării progresive, activul net de lichidare se obţine astfel:
Activ net de lichidare =
Active evaluate la valori lichidative – Datorii la valoare contabilă
În cazul lichidării imediate, activul net de lichidare se determină pe baza formulei:
Activ net de lichidare =
Active evaluate la valori de lichidare – Datorii bilanţiere – Datorii suplimentare apărute în urma elaborării bilanţului de lichidare - Costurile lichidării
Datoriile suplimentare apărute în urma elaborării bilanţului de lichidare sunt în principal de natură fiscală.
Câteva exemple privind costurile lichidării ar fi: cheltuieli de funcţionare pe perioada lichidării, indemnizaţii de concediere a personalului, penalităţi de rambursare anticipată a împrumuturilor sau de rupere a contractelor de închiriere, onorariile lichidatorilor, publicitate, conservarea activelor, comisioane de vânzare.
În ceea ce priveşte evaluarea activelor la valori de lichidare, prezintă particularităţi următoarele:
Proprietăţile imobiliare pot fi evaluate la valoarea recuperabilă care este valoarea unei proprietăţi fără teren, vândută ca materiale recuperabile şi nu pentru utilizare în continuare, fără modernizări sau reparaţii.
Dacă se utilizează o altă valoare, mai puţin penalizatoare, aceasta va fi influenţată de următorii factori: raritatea activului, lipsa pieselor de schimb, utilizare specializată, spaţii în surplus, amplasare necorespunzătoare, elemente tehnice necorespunzătoare, alţi factori.
Titlurile de participare se evaluează la un preţ probabil de negociere care poate fi inferior valorii lor de utilitate.
148
În cazul stocurilor, valorile de lichidare mai pot fi cunoscute prin preţurile oferite de furnizorii iniţiali, care doresc să le răscumpere (desigur la valori mai mici decât cele de piaţă).
Stocurile foarte depreciate pot fi evaluate la valoarea de casare (dezmembrare).
O parte din creanţe nu vor mai fi încasate, caz în care are loc trecerea lor pe cheltuieli, operaţie care va influenţa bilanţul de lichidare.
Alte creanţe vor fi încasate la o valoare mai mică decât cea contabilă, situaţie care cere penalizarea valorii de încasat înregistrată în contabilitate.
În plus, se va calcula un cost de colectare a creanţelor, apreciat la 5-10 din valoarea lor. Acesta va diminua valoarea crenaţelor sau va fi considerat un cost al lichidării.
Creanţele exprimate în devize se actualizează la cursul de la data întocmirii bilanţului de lichidare (dacă se suprapune cu data evaluării).
Titlurile de plasament se evaluează la cursul bursier, dacă sunt cotate, sau la valoarea probabilă de negociere dacă sunt necotate.
Datoriile exprimate în devize sunt actualizate la cursul de la data întocmirii bilanţului de lichidare (dacă se suprapune cu data evaluării).
149
Schema de invatat _ Metode de evaluare a goodwill-lui
Metode de evaluare a goodwill-lui
Determinarea superprofitului
Evaluarea goodwill-ului porneşte de la cuantificarea superprofitului pe care îl poate genera o afacere. Acesta reprezintă capacitatea întreprinderii de a genera un profit superior sectorului de activitate căruia îi aparţine.
Se presupune că nu există superprofit - şi deci goodwill – decât dacă rentabilitatea capitalurilor investite în întreprindere este mai mare decât cea care s-ar obţine plasând pe piaţă aceleaşi capitaluri.
unde
Sp – superprofit
RCI – rentabilitatea capitalurilor investite
CCI – costul capitalurilor investite
CI – capitaluri investite
i – rata de rentabilitate a pieţii
Problema care trebuie rezolvată mai departe este definirea conţinutului sau modului de calcul a celor doi termeni ai formulei.
Rentabilitatea capitalurilor investite în întreprindere, RCI, îmbracă forma beneficiilor aşteptate din afacerea evaluată. Se pot utiliza:
150
- rezultatul curent
- rezultatul net contabil influenţat cu amortizarea economic
- profitul (rezultatul) operaţional (de exploatare) după impozitare. Acesta este inclus într-o formulă de determinare a superprofitului şi de aici a valorii afacerii. Modelul de evaluare, denumit VEA (valoare economică adăugată), este prezentat în lucrarea economistului american G.B. Stewart .
În ceea ce priveşte costul capitalurilor investite, CCI, este dat, pe de o parte, de mărimea capitalurilor investite, iar pe de altă parte, de rentabilitatea pieţii unde acestea s-ar fi putut fructifica dacă nu ar fi fost investite în acea afacere.
Accepţiuni privind capitalurile investite, CI:
- activele identificabile evaluate la valoarea de piaţă
- activul net contabil corectat
- activele imobilizate şi din nevoia de fond de rulment, evaluate la valori nete (după deducerea amortizărilor şi provizioanelor pentru depreciere) sau la valori brute. Acelaşi conţinut îl au capitalurile investite din formula VEA (valorea economică adăugată).
Odată aleasă forma pe care să o îmbrace capitalurile investite, va trebui să se opteze pentru o anumită formă a ratei rentabilităţii, i, care să se aplice capitalurilor investite, sugerând astfel costul lor de oportunitate. Rata de rentabilitate poate fi reprezentată de: rata medie a dobânzii bancare, rata dobânzii la creditele pe termen mediu, rata dobânzii la plasamentele fără risc. În formula VEA se utilizează costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) (al capitalurilor proprii, respectiv al creditelor) determinat ca o medie ponderată, aşa cum se va vedea în unitatea de curs următoare.
Formula de determinare a VEA este:
unde
VEA – valoare economică adăugată
151
POnet – profit operaţional după impozitare
CMPC – costul mediu ponderat al capitalului
CI - capitaluri investite sub forma activelor imobilizate şi a nevoii de fond de rulment
ROIC – rata de rentabilitate a capitalurilor investite
Formula generală de determinare a superprofitului este:
unde
Sp – superprofit
PC – profit curent
i – rata de rentabilitate a pieţii
Res – resurse aduse în întreprindere
Prezentarea metodelor de evaluare semnificative
a) metoda capitalizării superprofitului
Se consideră că superprofitul va fi constant şi se va obţine pe un orizont de prognoză infinit.
Goodwill-ul reprezintă suma superprofitului actualizat la infinit:
unde
152
r – rata de actualizare (va fi prezentată în capitolul următor Valori de randament)
b)metoda rentei goodwill-ului
Se presupune că orizontul de prognoză este finit.
Goodwill-ul se determină prin actualizarea unei rente (superprofitul constant) pe un orizont de prognoză finit de n ani:
Odată determinat goodwill-ul, valoarea afacerii este dată de valoarea patrimonială (să presupunem activul net contabil - ANC) la care se adaugă goodwill-ul:
Vafacere = ANC +GW
Semnificaţia formulei este următoarea: valoarea capitalurilor investite de proprietarii afacerii (sugerate prin ANC) este majorată cu o valoare suplimentară ca urmare a eficienţei utilizării lor, eficienţă ale cărei rezultate sunt recunoscute de piaţă
153
Schema de invatat _ Determinarea valorilor de randament
Rentabilitatea capitalurilor investite (ROIC) =
Profitul din exploatare net de impozit / Capitaluri investite x 100
Capitaluri investite = Active imobilizate nete + Nevoia de fond de rulment neta
Rata investitiilor (Ri) = Investitii nete (Cresterea activelor imobilizate nete + Variatia nevoii de fond de rulment neta)/ Profitul din exploatare net de impozit x
100
Rata de crestere a afacerii (Rc) =
Rentabilitatea capitalurilor investite x Rata investitiilor x 100
