103783547 Voltaire Candid Sau Optimismul

7/17/2019 103783547 Voltaire Candid Sau Optimismul

http://slidepdf.com/reader/full/103783547-voltaire-candid-sau-optimismul 1/133

VOLTAIRE

CANDID SAU

OPTIMISMULtraducere din germană de domnuldoctor Ralph cu adăugirile care s-augăsit în buzunarul doctorului, după

moartea lui la Minden, în anulmântuirii 1759

Candid sau optimismul este osatiră publicată în 1759 de cătreoltaire, un !ilozo! !rancez din "#poca luminilor $% Romanul începe cupo&estea unui tânăr, Candide, care

trăie'te o &ia(ă !ără gri)i, într-unparadis terestru, !iind îndoctrinat cuoptimismul *eibnizian de mentorulsău, +angloss% Romanul descrie întreruperea bruscă a acestui stil de&iață, urmată de deziluzionarea lentă'i dureroasă a lui Candide, pe măsurăce eperimențează 'i este martorulmarilor probleme ale lumii% oltaire încheie cu un Candide care, !ără arespinge categoric optimism 'ipreceptul *eibnizian al lui +angloss.toate sunt cum nu se poate mai bine în cea mai bună dintre toate lumileposibile., susține un precept maienigmatic .trebuie să ne cultivăm grădina.%

Romanul se caracterizează printonul său sarcastic, precum și prinintriga sa neregulată, !antastică, cue&olu(ie !oarte rapidă% /n romanpicaresc care parodiază multe clișeede dragoste sau de a&entură% Cu

toate acestea, e&enimentelediscutate sunt adesea bazate pe întâmplări istorice, cum ar !i0Războiul de sapte ani 1752-17234,cutremurul de la *isabona din 1755etc% 6i cum !iloso!ii din &remea luioltaire dezbăteau 0problemarăului, la !el !ace 'i Candide în acestscurt roman, deși mai direct și cumai mult umor% oltaire ridiculizeazăreligie, teologi, gu&erne, armate,!ilozo!i și !ilozo!ii cu a)utorulalegoriei Cel mai &izibil, el atacă pe*eibniz și optimismul său%

1



Cum a pre&ăzut oltaire,Candide s-a bucurat atât de un maresucces, cât și de un mare scandal%8mediat după publicarea sa secretă,cartea a !ost interzisă pe scară largă,deoarece con(inea blas!emiereligioasă, re&oltă politică șiostilitate intelectuală ascunsă sub un&ăl subțire de nai&itate% Cu toateacestea, datorită spiritului clar și apătrunzătoarei portretizări acondiției umane, romanul a inspiratmulți autori și artiști de mai târziu înimitarea și adaptarea acestuia%

Candide este recunoscut astăzidrept capodopera lui oltaire și aliteraturii uni&ersale%

CuprinsCapitolul I - Care arată cum Candid acrescut într-un castel frumos şi cum a fostalungat de-acolo...............................................................................................................................................Capitolul II - Ce a făcut Candid când aajuns printre bulgari..........................................................................................................................................Capitolul III - Cum a fugit Candid de la

bulgari şi ce s-a mai întâmplat cu el..................................................................................................................Capitolul IV - Cum Candid se întâlni cufostul lui magistru de filozofie, doctorulPangloss, şi ce s-a mai întâmplat după

aceea.......................................................... .......................................................................................................Capitolul V - Furtună, naufragiu,cutremur de pământ, şi ce s-a maiîntâmplat cu doctorul Pangloss, cuCandid şi cu anabaptistul acob........................................................................................................................Capitolul VI - Cum a fost făcut unfrumos autodafe ca să se opreascăcutremurele pe pământ şi cum Candid afost bătut la spate..............................................................................................................................................Capitolul VII - Cum s-a îngrijit o bătrânăde Candid şi cum el a găsit iar ceea ceiubea.......................................................... .......................................................................................................Capitolul VIII - Po!estea Cunigundei...............................................................................................................Capitolul IX - Ce s-a întâmplat cuCunigunda, cu Candid, cu mareleinc"izitor şi cu un e!reu..................................................................................................................................Capitolul X - Cât erau de nenoroci#iCandid, Cunigunda şi bătrâna când auajuns la Cadiz şi s-au îmbarcat........................................................................................................................Capitolul XI – Po!estea bătrânei....................................................................................................................Capitolul XII – $rmarea nenorocirilor

bătrânei...........................................................................................................................................................Capitolul XIII – Cum a fost silit Candid

să se despartă de frumoasa Cunigunda şide bătrână.......................................................................................................................................................Capitolul XIV – Cum Candid şi Cacambo

%



au fost primi#i la iezui#ii din Paragua&............................................................................................................Capitolul XV – Cum a ucis Candid pefratele scumpei sale Cunigunda......................................................................................................................Capitolul XVI - Ce li s-a întâmplat celordoi călători cu două fete, două maimu#eşi sălbaticii zişi oreioni...................................................................................................................................Capitolul XVII – 'osirea lui Candid şi a!aletului său în (ldorado şi ce-au !ăzutacolo...............................................................................................................................................................Capitolul XVIII - Ce-au !ăzut în(ldorado.................................................... .....................................................................................................Capitolul XIX – Ce li s-a întâmplat la'urinam şi cum a făcut Candid cunoştin#ăcu )artin........................................................................................................................................................Capitolul XX – Ce s-a întâmplat pe marecu Candid şi cu )artin....................................................................................................................................Capitolul XXI – Candid şi )artin se

apropie de coastele Fran#ei şi discută..............................................................................................................Capitolul XXII – Ce li s-a întâmplat înFran#a lui Candid şi lui )artin........................................................................................................................Capitolul XXIII – Candid şi cu )artinajung în *nglia+ Ce !ăd ei acolo.....................................................................................................................Capitolul XXIV – espre Pauette şifratele aroafă................................................................................................................................................Capitolul XXV – /izita la seniorulPococurante, nobil !ene#ian............................................................................................................................Capitolul XXVI – Candid şi )artin staula masă cu şase străini+ cine erau aceştia.................................................................. ......................................................................................................

Capitolul XXVII – Călătoria lui Candid laConstatinopol..................................................................................................................................................Capitolul XXVIII – Ce s-a întâmplat cuCandid, cu Cunigunda, cu Pangloss, cu)artin etc.......................................................................................................................................................Capitolul XXIX – Cum a găsit Candid peCunigunda şi pe bătrână.................................................................................................................................Capitolul 000 - nc"eiere..............................................................................................................................

2



Capitolul I - Carearată cum Candida crescut într-uncastel frumos şicum a fost alungatde-acolo#ra odată în est!alia, în

castelul domnului baron hunder-ten-tronc:h, un băiat căruianatura îi dăruise apucăturile celemai blânde% ;i citeai su!letul pe

!a(ă% <udeca lucrurile destul debine de'i a&ea o minte !oartesimplă cred că din cauza asta îlchema Candid% echii slu)itori aicasei bănuiau că era !iul suroriidomnului baron 'i al unuipreacinstit 'i bun gentilom deprin partea locului dar cu caredomni'oara nu &oise să se măritepentru că nu putuse să-i !acădo&adă decât de 'aptezeci 'i unu

de înainta'i în spi(a neamului iarrestul arborelui său genealogic sepierduse cu trecerea timpului%

=omnul baron era unul dincei mai puternici seniori ai>est!aliei 'i asta !iindcă palatullui a&ea u'ă 'i !erestre% ?daia ceamare era chiar 'i tapetată% Cu to(icâinii din curte putea, la ne&oie,să alcătuiacă o haită de&ânătoare rânda'ii !ăceau pehăita'ii preotul din sat eraduho&nicul contelui% o(i îi ziceau0monseniore. 'i !ăceau haz cândspunea snoa&e%

=oamna baroană, care a&ea&reo trei sute cincizeci de li&re1,era la mare cinste din pricinaasta 'i primea musa!irii cumăre(ie, ceea ce sporearespectul lumii !a(ă de dânsa%

@iica ei Cunigunda, în &ârstă de1 Cam 175 :g%

3



'aptesprezece ani, era ro'ie la!a(ă, strălucitoare, grasă 'inurlie% @iul baronului era în toate&rednic de tatăl lui% +receptorul+angloss era oracolul casei 'i

Candid îi asculta lec(iile cu toată încrederea &ârstei 'i a !irii pecare o a&ea%

+angloss preda meta!izico-teologo-cosmolo-tontologia%=o&edea în chip admirabil că nueste e!ect !ără cauză 'i că, înaceastă lume care e cea mai bunădin toate lumile cu putin(ă,castelul monseniorului baron eracel mai !rumos dintre toatecastelele 'i doamna baroană ceamai bună dintre toate baroaneleposibile%

- # demonstrat, zicea el, călucrurile nu pot !i alt!el pentrucă, totul !iind !ăcut în &edereaunui scop, totul este în chipnecesar !ăcut pentru scopul celmai bun% Aasurile au !ost !ăcuteca să poarte ochelari de aceea

a&em ochelari% +icioarele sunt închip e&ident alcătuite ca săpoarte ciorapi 'i de aceea a&emciorapi% +ietrele au !ost !ormateca să !ie cioplite 'i să se !acă dinele castele, de asta monseniorulare un castel !oarte !rumos celmai mare baron al (inutuluitrebuie să aibă casa cea mai!rumoasă 'i porcii !iindcă au !ost!ăcu(i ca să !ie mâncati, mâncăm

carne de porc toată &remea prinurmare cei care au spus că toate-s bune au spus o prostie trebuiausă spună că toate sunt cum nu sepoate mai bine%

Candid asculta cu aten(ie 'icu ne&ino&ă(ie, 'i asta !iindcă i sepărea că domni'oara Cunigundaera stra'nic de !rumoasă de'i nu-'i lua niciodată îndrăzneala să-ispună acest lucru% Be gândea cădupă !ericirea de-a te !i născutbaron de hunder-ten-tronc:h al

4



doilea grad de !ericire era să !iidomni'oara Cunigunda, al treileas-o &ezi în !iecare zi 'i al patruleas-ascul(i lec(iile magistrului+angloss, cel mai mare !ilozo! al

pro&inciei 'i prin urmare al lumii%?dată Cunigunda, pe cândse plimba prin prea)ma castelului

în păduricea care se chema parc,&ăzu într-un tu!i' pe doctorul+angloss care dădea o lec(ie de!izică eperimentală !etei în casăa mamă-si, o brunetă !oartedrăgu(ă 'i !oarte docilă% Cumdomni'oara Cunigunda a&eamultă aplecare către 'tiin(ă,obser&ă cu de-amănuntuleperien(ele repetate la care !umartoră, &ăzu limpede ra(iuneasu!icientă1 a doctorului, e!ectele'i cauzele, 'i se întoarse acasă!oarte zbuciumată, !oartegânditoare, plină de dorin(a de aa)unge 'i ea sa&antă, gândindu-secă ar putea !oarte bine să !iera(iunea su!icientă a )unelui

Candid care 'i el la rândul lui arputea să !ie a ei%+e când se întorcea la castel

întâlni în drum pe Candid 'i se înro'i Candid se înro'i 'i el ea îidădu bună ziua cu glasul pe)umătate 'i Candid &orbi cu ea!ără să 'tie prea bine ce-i spune% doua zi, după prânz, după ce seridicară de la masă, Cunigunda 'icu Candid se nimeriră împreună

în dosul unui para&an Cunigundase !ăcu că-'i scapă pe )os batista%Candid ridică batista ea îl luă cune&ino&ă(ie de mână, tânărulsărută cu ne&ino&ă(ie mânadomni'oarei cu o &ioiciune, cu osim(ire, cu o gingă'ie deosebităgurile lor se întâlniră, ochii li seaprinseră, genunchii începură să

1 +rincipiu al lui *eibniz, potri&it căruia

nimic nu eistă sau nu se !ace !ără oraţiune suficientă. 8n&ocat în modironic4%

5



le tremure 'i mâinile să umble întoate păr(ile% =omnul baron dehunder-ten-tronc:h trecu pelângă para&an 'i, &ăzând aceacauză 'i acel e!ect, dădu a!ară

din castel pe Candid cu zdra&enepicioare în spate% Cunigundale'ină când î'i &eni în !ire mâncăo chel!ăneală de la doamnabaroană 'i a !ost mare mâhnire

în cel mai !rumos 'i mai plăcutdintre toate castelele cu putin(ă%

Capitolul II - Ce afăcut Candid cânda ajuns printrebulgariCandid, alungat din

paradisul pământesc, mersemultă &reme !ără să 'tie încotro,plângând, ridicând ochii la cer 'i

întorcându-i adesea către cel mai!rumos castel dintre toatecastelele, în care locuia cea mai

!rumoasă dintre baroni(e% Beculcă !lămând pe câmp, întredouă brazde ningea cu !ulgimari% doua zi, înghe(at de !rig,se târî cum putu până la ora'uldin apropiere care se chemaaldbergho!!-trarb:-di:dor!!, !ărăun ban, mort de !oame 'i deosteneala% Be opri îndurerat lau'a unei cârciumi% =oi bărba(i

îmbrăca(i în haine albastre1 îl&ăzură%

- Camarade, zise unul, iauite ce !lăcău &oinic 'i are 'i

înăl(imea care trebuie%Be apropiară amândoi de

Candid 'i îl po!tiră !oartecurtenitor la masă%

- =omnilor, le spuse Candid

1 luzie la recrrutorii prusieni care erau

îmbrăca(i în albastru% oltaire încapitolul acesta îi porecle'te pe prusienibulgari !rancezii sunt numi(i abari%

6



cu o !ermecătoare modestie, îmi!ace(i mare cinste, dar n-am cuce să-mi plătesc mâncarea%

- ai, domnul meu, îi spuseunul din cei doi cu haină albastră,

persoane cu chipul 'i cu meriteledumitale nu plătesc niciodată iaspune ce înăl(ime aiD eu zic că aicinci picioare 'i )umătate%

- =a, domnilor, chiar atâtaam, zise el cu o plecăciune%

- tunci, 'ezi cu noi la masănu numai că o să-(i plătim noimâncarea, dar o să-(i dăm 'i decheltuială% Cum se poate ca unom ca dumneata să nu aibă niciun ban oamenii trebuie să sea)ute unii pe al(ii%

- &e(i dreptate, ziseCandid a'a zicea 'i domnul+angloss 'i &ăd că toate sunt cumnu se poate mai bine%

;l rugară să primească câ(i&ascuzi el luă banii 'i &oi săsemneze o chitan(ă ceilal(ispuseră că n-au ne&oie 'i se

a'ezară cu to(ii la masă- Au-i a'a că iube'ti pe%%%- ?E da, răspunse el, iubesc

pe domni'oara CuniguandaE- Au, spuse unul dintre

domnii aceia, noi te întrebamdacă iube'ti pe regele bulgarilor%

- Cum să-l iubesc dacă nu l-am &ăzut niciodatăE

- Be poateD rege ca el nu semai a!lăE Fai să bem în cinstea

luiE - Cu cea mai mare plăcere,domnilorE

6i bea%- GunE spun ceilal(i% =e-

acum înainte e'ti spri)inul,apărătorul 'i eroul bulgarilor te-ai căpătuit 'i ai să te umpli deglorie%

6i îndată îi pun lan(uri lapicioare 'i îl duc la regiment% ici

îl pun la 'motru, la dreapta, lastânga, bagă &ergeaua în pu'că,

7



scoate &ergeaua, oche'te, trage, întinde pasul, bate talpa 'i îi maidau 'i treizeci de nuiele la spatea doua zi treaba merge mai bine'i mănâncă numai douăzeci de

nuiele a treia zi îi dau numaizece 'i camarazii se uită la el cala o minune%

Candid, uluit cum era, nu-'idădea încă bine seama cumde&enise erou% ;ntr-o zi deprimă&ară ce-i &eni luiD pornisingur la plimbare, 'i merse tot

înainte crezând că omul ca 'ianimalul are dreptul să se!olosească de picioarele lui a'acum îi place% Au !ăcu nici douăleghe 'i se pomeni că patru al(ieroi, înal(i 'i zdra&eni, îl a)ungdin urmă, îl leagă 'i-l duc la

închisoare% @u întrebat după legece-i place mai mult să-i tragă totregimentul câte treizeci 'i 'asede nuiele sau să !ie dăruit cudouăsprezece gloan(e de plumb

în cap% =egeaba spuse el că

&oin(a omului e liberă 'i că n-a&ea po!tă nici de una, nici dealta trebui să aleagă% Be hotărî pe temeiul acelui dar de la=umnezeu, care se cheamălibertate, să aleagă nuielele% =etreizeci 'i 'ase de ori trebuia sătreacă prin !a(a regimentului 'i!iecare soldat să-i tragă câte onuia a trecut de două ori%Regimentul era alcătuit din două

mii de oameni s-a ales cu patrumii de lo&ituri care de la cea!ăpână la 'ezut i-au dezgolitmu'chii 'i ner&ii% Când să înceapăa treia oară, Candid, care nu maiputea, ceru ca o !a&oare să !ie

împu'cat% Căpătă această!a&oare% ;l legară la ochi 'i îlpuseră în genunchi% Regelebulgarilor, care tocmai trecea pe-acolo, întrebă ce-a !ăcutosânditul 'i, cum era !oartede'tept, în(elese după ce &orbi

8



cu Candid că acesta era un )unemeta!izician care habar n-a&eace-i pe lume 'i îl iertă depedeapsă cu o mărinimie care &a!i slă&ită în toate )urnalele 'i în

toate &remurile% /n chirurgcumsecade îl &indecă pe Candid în trei săptămâni cu cataplasmeleprescrise de =ioscoride1% începusetocmai să i se prindă pielea 'iputea acuma să umble cândregele bulgarilor se război curegele abarilor%

Capitolul III - Cum a

fugit Candid de labulgari şi ce s-amai întâmplat cu elAimic nu era a'a de !rumos,

de !erche', de strălucit 'i de bineorânduit cum erau cele douăo'tiri% râmbi(ele, surlele, oboii,tobele, tunurile alcătuiau oarmonie cum nici în in!ern nu se

a!lă% Mai întâi tunurile au doborâtcam 'ase mii de in'i de !iecareparte pe urmă pu'tile au maiscos din cea mai bună lume careeistă &reo nouă sau zece mii deticălo'i care o in!ectau%Gaionetele au !ost 'i ele ra(iuneasu!icientă a mor(ii câtor&a mii deoameni% Cu totul, au !ostsecerate la &reo treizeci de miide su!lete% Candid, care tremuraca un !ilozo!, se ascunse cumputu mai bine tot timpul cât (inuacest măcel eroic%

;n s!âr'it, când cei doi regipuseră să se cânte un Te-Deum,!iecare în tabăra lui, Candid segândi că ar !i mai bine să se ducăsă mediteze aiurea asuprae!ectelor 'i a cauzelor% recu

1 Dioscoride Pedanius secolul 8 e%n%4,medic grec, autorul unui &ast tratat demedicină%

19



peste mormane de mor(i 'i demuribunzi 'i a)unse într-un satprin apropiere, care era numaicenu'ă era un sat abar îidăduseră !oc bulgarii după legile

dreptului public% ;ntr-un loc ni'tebărba(i potricăli(i de lo&ituri seuitau cum mureau so(iile lor

în)unghiate, cu copil la sânul plinde sânge mai încolo ni'te !ete cupântecele spintecat, după ce

îndestulaseră ne&oile naturale alecâtor&a eroi, î'i dădeau su!letulaltele, pe )umătate arse, serugau să le omoare% Gucă(i decreier erau împră'tiate pe )os,alături de bra(e 'i picioare tăiate%

Candid plecă de-acolo câtmai repede 'i a)unse în alt satacesta era al bulgarilor 'i eroiiabari !ăcuseră aici la !el% Candid,călcând pe trupuri încă &ii 'i!ăcându-'i drum prin dărâmături,ie'i în s!âr'it din teatrul războiu-lui, cu câte&a merinde în rani(ă 'i!ără să uite pe domni'oana

Cunigunda% Merindele i seispră&iră când a)unse în ?landacum însă auzise că în (ara aceeatoată 8umea era bogată 'i căoamenii erau buni cre'tini, segândi că o &a duce aici tot a'a debine ca în castelul domnuluibaron până a nu !i alungat dincauza ochilor !rumo'i aidomni'oarei Cunigunda%

Ceru de pomană câtor&a în'i

cu mutre gra&e, dar ace'tia îirăspunseră to(i că, dacă nu selasă de meseria asta, are sănimerească într-o casă decorec(ie, să în&e(e acolo cum sătrăiască%

=upă aceea intră în &orbă cuunul care cu&ântase singur despremilostenie un ceas în 'ir, în !a(aunei mari adunări de oameni%?ratorul acesta se uită Ea elchiorâ' 'i îi spuse

- Ce cau(i aiciD #'ti pentru

11



cauza cea dreaptăD- Au este e!ect !ără cauză,

zise cu modestie Candid totul se înlăn(uie în chip necesar 'i eorânduit cât se poate de bine%

trebuit să !iu alungat 'i să n-omai &ăd pe domni'oaraCunigunda, să !iu bătut cu nuiele'i trebuie acuma să-mi cer'escpâinea până oi !i în stare să mi-ocâ'tig singur, toate acestea nuputeau !i alt!el%

- scultă, amice, îi spuseoratorul, dumneata crezi că papae anticristD

- +ână acuma n-am auzituna ca asta, răspunse Candid căo !i sau nu, habar n-am, dar euatâta 'tiu că n-am ce mânca%

- Aici nu e'ti &rednic sămănânci, îi spuse celălalt% +leacăde-aici, ticălosule, pleacă,păcătosuleE ;n &ia(a mea să nu temai &ădE

Bo(ia oratorului, uitându-sepe geam 'i &ăzând un om care nu

credea că papa e anticrist, îiturnă în cap un%%% ?, =oamneE lace stră'nicii a)unge zelul religiosal cucoanelorE

/n om care nu !usesebotezat, un bun anahaptist, penume <acob, &ăzu !elul răutăcios'i murdar în care era tratat un!rate de-al lui, o &ie(uitoare cudouă picioare, 'i care a&ea unsu!let îl luă 'i-l duse la el acasă,

îl spală, îi dădu pâine 'i bere, îimai dădu 'i doi !lorini 'i &oi chiarsă-l pună să lucreze înmanu!actura lui de sto!e persane!abricate în ?landa% Candid,aproape închinându-se în !a(a lui,spuse

- Maestrul +angloss a&eadreptate când spunea că în lumeaasta toate-s cum nu se poate maibine, !iindcă, uite, acumadărnicia dumitale mă mi'că multmai mult decât asprimea

1%



domnului celuia cu mantie neagră'i a so(iei dumisale%

doua zi, pe când seplimba, dădu de un cer'etor, plintot de bube, cu ochii stin'i, cu

nasul ros, cu gura strâmbă, cudin(ii strica(i 'i &orbind din gât,chinuit de o tuse cumplită 'iscuipându-'i din(ii la !iecareopinteală%

Capitolul IV - CumCandid se întâlnicu fostul lui

magistru defilozofie, doctorulPangloss, şi ce s-amai întâmplatdupă aceeaCandid, cuprins mai mult de

milă decât de scârbă, dăduacestui groaznic cer'etor cei doi

!lorini pe care îi primise de lacinstitul său anabaptist <acob%rătarea se uită lung la el, începusă plângă 'i se repezi să-lH

îmbră(i'eze% Candid, speriat, sedădu înapoi%

- aiE spuse nenorocitulcătre celălalt nenorocit, nu maicuno'ti tu pe +angloss la care(ineai a'a de multD

- Cum se poateD =umneatae'ti, magistreD =umneata, înhalul ăstaD =ar ce-ai pă(itD =e cen-ai mai rămas în cel mai !rumoscastel din lumeD 6i domni'oaraCunigunda, perla !etelor,capodopera naturii, ce mai !aceD

- Cad de pe picioare, zice+angloss%

Candid îl luă 'i-l duserepede la staulul anabaptistului 'i

îi dădu o bucată de pâine% 6i dupăce +angloss î'i mai &eni în !ire îl

12



întrebă- Bpune, ce !ace domni'oara

CunigundaD- murit, răspunse +angloss%Candid le'ină când auzi

asta% +rietenul îl trezi din le'in cuni'te o(et prost care se găsea din întâmplare în staul% Candiddeschise ochii

- murit CunigundaE hEunde-i cea mai bună dintre lumiD=ar de ce a muritD Au cum&apentru că a &ăzut cum am !ostdat a!ară cu picioare-n spate din!rumosul castel al domnuluibaronD

- Au, spuse +angloss% uspintecat-o ni'te solda(i bulgaridupă ce au siluit-o cât au pututdomnul baron a &rut s-o apere 'iatunci i-au crăpat capul pedoamna baroană au tăiat-o înbucă(i ele&ul meu, săracul, apă(it ce-a pă(it 'i soră-sa iar dincastel n-a mai rămas piatră pestepiatră, nici un 'opron, nici o oaie,

nici o ra(ă, nici un copac darmăcar am !ost răzbuna(i !iindcăabarii au !ăcut 'i ei tot a'a într-obaronie din apropiere care era aunui senior bulgar%

*a &orbele acestea, Candidle'ină iar 'i după ce î'i &eni iar

în !ire 'i spuse tot ce trebuia săspună, întrebă pe +angloss cecauză, ce e!ect 'i ce ra(iunesu!icientă îl aduseseră în halul în

care era%- aiE spuse +angloss, amorulm-a adus în starea asta amorul,consolatorul speciei umane,păstrătorul uni&ersului, su!letultutur !iin(elor sim(itoare,ginga'ul amor%

- ai, spuse Candid, amcunoscut 'i eu amorul acesta,stăpân peste inimi% Bu!letulsu!letului nostru de pe urma luinu m-am ales decât doar cu osărutare 'i cu douăzeci de

13



picioare-n spate% =ar cum o cauzăatât de !rumoasă a putut săproducă în dumneata un e!ectatât de groaznicD

+angloss răspunse cu aceste

&orbe- ?, scumpul meu CandidE o'tii pe +aIuette, ser&itoareaaceea drăgu(ă a slă&itei noastrebaroane m-am în!ruptat înbra(ele ei din plăcerile raiuluicare au stârnit însă această boalăa iadului care, după cum &ezi, măroade +aIuette o a&ea 'i poate a'i murit de boala asta% ?căpătase în dar de la un călugărcordelier1 !oarte în&ă(at carea)unsese să-i a!le originea el oluase de la o contesă bătrână,care o căpătase de la un căpitande ca&alerie, care o primise de lao marchiză, care o primise de laun pa), care o căpătase de la uniezuit care, pe când era no&ice, oluase de-a dreptul de la unul dinto&ară'ii lui Cristo!or Columb% Cât

despre mine, eu n-am s-o mai daunimănui !iindcă sunt pe moarte%- ?, +angloss, spuse Candid,

ciudată genealogie mai e 'i astaEAu cum&a o !i pornind chiar de ladia&ol%

- Au, delocE replică în(eleptul boala asta era unlucru de care era ne&oie neapărat

în cea mai bună lume care eistă,un ingredient necesar !iindcă,

dacă Columb n-ar !i luat-o, într-oinsulă a mericii, boala asta, careotră&e'te iz&orul na'terilor, careadesea chiar împiedică na'terea'i care este în chip e&ident

împotri&a marelui scop al naturii,n-am a&ea azi nici 'ocolata, nicico'enilaJ mai trebuie deobser&at că până acuma, pe

1 Călugări !ranciscani, care umblau

încin'i cu o !rânghie peste mi)loc%% 8nsectă originară din Meic, din care seetrăgea e substan(ă colorantă, ro'ie%

14



continentul nostru, boala astanumai noi o cunoa'tem, cumnumai noi cunoa'temcontro&ersa% urcii, indienii,persanii, chinezii, siamezii,

)aponezii încă n-o cunosc dareste o ra(iune su!icientă ca s-ocunoască 'i ei peste câte&asecole% =eocamdată printre noi s-a răspândit stra'nic, mai ales înacele mari armate alcătuite dincinsti(i stipendiari binecrescu(i,care hotărăsc soarta statelorpo(i să !ii sigur că, atunci cândtreizeci de mii de oameni se batdupă toate regulile cu o armatătot a'a de mare ca număr, suntcam câte douăzeci de mii desi!ilitici de !iecare parte%

- Btra'nic lucru, zise Candidacuma însă trebuie să te &indeci%

- =ar cum să mă &indecDspuse +angloss n-am nici un ban,dragul meu, 'i nicăieri pe toată!a(a pământului nu po(i nici să-(iiei sânge, nici să-(i !aci o

spălătură dacă nu plăte'ti saudacă n-ai pe care&a care să plă-tească pentru tine%

*a &orbele acestea Candidluă o hotărâre se duse 'i searuncă la picioarele milosti&uluisău anabaptist <acob 'i îi zugră&i

în chip atât de mi'cător starea încare a)unsese prietenul său încâtacela nu 'o&ăi o clipă îl luă ladânsul pe +angloss 'i îl &indecă pe

cheltuiala lui% +angloss, în curape care o !ăcu, nu pierdu decâtdoar un ochi 'i o ureche% Bcriabine 'i 'tia la per!ec(iearitmetica% nabaptistul <acob îlluă să-i (ină socotelile% =ouă lunidupă aceea, !iind ne&oit să seducă la *isabona cu treburi de-alenegustoriei lui, luă cu dânsul încorabie 'i pe cei doi !ilozo!i%+angloss îi eplică cum toate eraucât se poate de bine% <acob nuera de părerea asta

15



- #u cred că oameanii austricat pu(intel natura pentru căei nu s-au născut lupi 'i totu'i s-au !ăcut lupi% =umnezeu nu le-adat nici tun de douăzeci 'i patru

calibru 'i nici baionete, 'i ei 'i-au!ăcut baionete 'i tunuri ca să seomoare unii pe al(ii% ' putea săpun la socoteală 'i !alimentele 'i)usti(ia care pune mâna pea&erea !ali(ilor ca să-ipăgubească pe creditori%

- cestea toate erauneapărat necesare, replicădoctorul cel chior, 'i nenorocirileparticulare produc binelegeneral, 'i ast!el cu cât sunt maimulte nenorociri particulare cuatâta e mai bine

;n &reme ce ra(iona ast!el,&ăzduhul începu să se întunece,&ântul să bată din toate păr(ile 'io !urtună cumplită se năpustiasupra corăbiei, nu departe deportul *isabonei%

Capitolul V - Furtună,naufragiu,cutremur depământ, şi ce s-amai întâmplat cudoctorul Pangloss,cu Candid şi cu

anabaptistulJacob<umătate din pasageri,

slăbi(i, cu su!letul la gură dinpricina nemaipomenitei tulburăripe care clătinarea unei na&e ostârne'te în ner&i 'i în toateumorile trupului, zbuciumate 'i

împinse în toate păr(ile, nu a&eaunici măcar puterea să se sperie

de prime)die% Ceilal(i (ipau 'i serugau% +ânzele se rupseră,

16



catargele se !rânseră în două,corabia se sparse% *ucra careputea, nimeni nu se pricepea,nimeni nu comanda% nabaptistuldădea 'i el o mână de a)utor era

pe puntea superioară un matelot!urios îi dă una în cap 'i îldoboară, dar din cauză că s-arepezit prea tare ca să dea în el

î'i pierde echilibrul 'i cade în apăcu capul în )os% ;n cădere seaga(ă de o bucată de catarg%Milosti&ul <acob îi sare în a)utor,

îi întinde mâna să se urce dar,aplecându-se, cade peste bord, înmare, în &ăzul matelotului care

însă nici nu se sinchise'te de el'i-l lasă să se înece% Candid seapropie, &ede pe bine!ăcătorul luicum iese o clipă deasupra apeiapoi se scu!undă pe totdeauna%rea să se arunce după el înmare !ilozo!ul +angloss îl opre'te'i îi do&ede'te că rada *isaboneia !ost !ormată anume pentru caacest anabaptist să se înece în

ea% ;n &reme ce do&edea asta a priori1, corabia se sparse în întregime 'i to(i pieriră a!ară de+angloss, de Candid 'i desălbaticul acela de matelot care

înecase pe &rednicul anabaptistticălosul a)unse înot la (ărm, iar+angloss 'i Candid !ură 'i ei du'iacolo de &aluri pe o scândură%

=upă ce-'i &eniră pu(in în!ire se îndreptară spre *isabona%

Cu banii pe care îi mai a&eautrăgeau năde)de că &or scăpa de!oame după ce scăpaseră de!urtună%

ocmai intrau în ora'plângând moartea bine!ăcătoruluilor când deodată simt că le !ugepământul de sub picioareJ în portmarea se um!lă clocotind 'i

1 înaintea oricărei eperien(e, înainte de

!apte lat4%% # &orba de cutremurul din *isabona dela 1 noiembrie 1755%

17



s!armă corăbiile ancorate% aluride !oc 'i cenu'ă acopăr străzile 'ipie(ele publice casele se năruie,acoperi'urile se prăbu'esc pestetemelii iar temeliile se împră'tie

treizeci de mii de locuitori detoate &ârstele, bărba(i 'i !emei,sunt zdrobi(i de dărâmături%Matelotul trase o sudalmă, 'uieră'i spuse

- # rost de căpătuială pe-aici%

- Care-o !i oare ra(iuneasu!icientă a acestui !enomenD se

întrebă +angloss%- Ksta-i s!âr'itul lumiiE strigă

Candid%Matelotul se repede printre

dărâmături, în!runtă moartea casă găsească bani, găse'te, punemâna pe ei, se îmbată, 'i după cese satură de băutură cumpără!a&orurile primei !etebine&oitoare pe care o întâlne'teprintre dărâmăturile caselor,printre muribunzi 'i mor(i%

+angloss îl tot trăgea de mânecă'i îi spunea- =ragul meu, nu-i bine ce

!aci, gre'e'ti !a(ă de ra(iuneauni&ersală, nu-i &remea acum detreburi de astea%

- +e draculE răspunsematelotul eu sunt matelot 'i-s deloc din Gata&ia de patru ori am!ost în <aponia 'i de patru ori amcălcat pe cruce1% i 'i găsit cui să

&orbe'ti de ra(iunea tauni&ersalăECandid !usese rănit de ni'te

pietre care căzuseră peste el'edea acuma întins în stradă,acoperit de dărâmături% Bpuse lui1 ;n urma unei conspira(ii a cre'tinilor în<aponia, împăratul <eme! dăduse unedict prin care to(i străinii erau alunga(idin <aponia numai olandezii, caredescoperiseră complotul, au a&ut &oie să

rămână, cu condi(ia să renun(e lapracticarea religiei cre'tine 'i să calcepe cruce

18



+angloss- aiE adu-mi de pe unde&a

ni'te &in 'i ulei, că mor%- Cutremurul acesta de

pământ nu-i lucru nou, zise

+angloss% ?ra'ul *ima din mericaa pă(it la !el anul trecut acelea'icauze, acelea'i e!ecte trebuie să!ie cu siguran(ă o dâră depucioasă pe sub pământ de la*ima până la *isabona%

- @oarte probabil, spuseCandid acuma însă, pentru=umnezeu, adu-mi pu(in ulei 'i&in%

- Cum probabilD o întoarse!ilozo!ul eu sus(in că lucrulacesta este demonstrat%

Candid î'i pierdu cuno'tin(a'i +angloss îi aduse ni'te apă dela o ci'mea din apropiere%

doua zi, tot umblândprintre dărâmături, găsiră ce&ade mâncare 'i se mai întremarăpu(in% =upă aceea dădură ca 'iceilal(i o mână de a)utor

locuitorilor ora'ului carescăpaseră cu &ia(ă% Câ(i&acetă(eni pe care îi a)utară ledădură o masă cum nu se puteamai bună pentru asemenea&remuri grele e drept că !u omasă tristă mesenii î'i udaupâinea cu lacrimi +angloss însă îimângâie spunându-le că lucrurilenu puteau să !ie alt!el decâterau

- Ce se întâmplă acuma etot ce poate !i mai bine 'i asta!iindcă dacă este un &ulcan la*isabona, înseamnă că nu puteasă !ie în altă parte pentru că ecu neputin(ă ca lucrurile să nu !ieacolo unde sunt 'i tot ce

întâmplă e bine%/n bărbat îmbrăcat în

negru, cirac de-al 8nchizi(iei, care'edea lângă el, luă cu&iincioscu&ântul 'i spuse

- =upă cât &ăd, domnul nu

%9



crede în păcatul originar !iindcă,dacă totul este cum nu se poatemai bine, atunci asta înseamnă căn-a !ost nici cădere în păcat, nicipedeapsă%

- Cer respectuos iertareecelen(ei-&oastre, răspunse încă'i mai cu&iincios +angloss, darcăderea omului în păcat 'i intrau

în chip necesar în cea mai bunălume cu putin(ă%

- =omnul a'adar nu crede înlibertateD întrebă ciracul%

- Bă-mi dea &oie ecelen(a-&oastră să spun că libertateapoate să eiste în acela'i timp cunecesitatea absolută era necesarca să !im liberi în &oin(adeterminată%%%

+angloss era la mi)locul!razei când ciracul !ăcu un semndin cap &aletului său care îi turna&in de +orto sau de ?porto%

Capitolul VI - Cum a

fost făcut unfrumos autodafeca să se opreascăcutremurele pepământ şi cumCandid a fostbătut la spate=upă cutremurul de pământ

care distrusese trei s!erturi din*isabona, în(elep(ii nu găsirăaltce&a mai bun ca să împiedice oruină totală decât să dea poporu-lui un !rumos autoda!euni&ersitatea din Coimbrahotărâse că spectacolul câtor&apersoane arse la !oc mic, cu mareceremonie, este un mi)loc !ărăgre', pe care, dacă-l

întrebuin(ezi, pământul nu se maicutremură%

%1



Ca urmare a acesteihotărâri, !usese arestat unbiscaLan do&edit că s-a însurat cucumătră-sa 'i doi portughezi caremâncaseră un pui după ce îi

scoseseră grăsimea după masădoctorul +angloss 'i cu discipolulsău Candid !ură aresta(i 'i ei,unul pentru că &orbise, celălaltpentru că ascultase cu un aer de

încu&iin(are !ură du'i amândoi,dar nu împreună, în ni'teapartamente !oarte răcoroase încare niciodată nu te supărasoarele după ce statură acolo osăptămână îi îmbrăcară cu câteun san-benito1, iar în cap lepuseră câte o mitra de hârtie pemitra 'i pe san-benito-ul luiCandid erau zugră&ite !lăcări

întoarse cu &âr!ul în )os 'i dracicare nu a&eau nici coadă, nicigheare dracii lui +angloss a&eaugheare 'i coadă, iar !lăcările seridicau drept în sus% Merseră

îmbrăca(i a'a în procesiune 'i

ascultară o predică !oartepatetică, după care urmă o!rumoasă muzică monotonă%Candid !u bătut la spate încaden(ă în timp ce cântaubiscaLanul 'i cei doi in'i, care nu&oiseră să mănânce partea grasă,!ură ar'i pe rug, iar pe +angloss îlspânzurară, de'i nu era obiceiul%Chiar în ziua aceea pământul s-acutremurat din nou cu un &uiet

înspăimântătorJ%Candid, speriat, tulburat,ame(it, plin de sânge 'i gâ!âind,

î'i spunea lui însu'i 0=acă o !iasta cea mai bună lume cuputin(ă, atunci ce-or !i cucelelalteD C-am !ost bătut laspate, treacă-meargă, am maipa(it-o tot a'a 'i la bulgari dar

1 unică galbenă pe care 8nchizi(ia o

punea acelora pe care îi condamna%% u mai !ost într-ade&ăr cutremure în1752%

%%



de ce-a trebuit, dragul meu+anglass, cel mai mare dintreto(i !ilozo!ii, să te &ăd spânzurat!ără să 'tiu de ceD 6i tu, oEscumpul meu anabaptist, cel mai

bun 'i mai de treabă dintreoameni, de ce a trebuit să mori înecat în portD 6i dumneata,domni'oară CunigundaE perla!etelorE de ce-a trebuit să !iispintecatăD.

+lecă de-acolo, abia(inându-se, dăscălit, bătut, iertat'i blagoslo&it deodată, o bătrână

îl opri în drum 'i-i spuse Nine-(i !irea 'i hai cu

mine%

Capitolul VII - Cum s-a îngrijit o bătrânăde Candid şi cumel a găsit iar ceeace iubea

Candid nu-'i (inu !irea darse duse cu bătrâna într-omagherni(ă aici ea îi dădu unborcan de ali!ie ca să se ungă, îilăsă ce&a de mâncat 'i de băut 'i,arătându-i un pătuc destul decurat, pe care era un rând destraie, îi spuse

- Mănâncă, bea 'i culcă-te 'iMaica =omnului din tocha,preas!ântul nton din +ado&a 'i

preas!ântul 8acob de Compostellasă te aibă în s!ânta lor pazăEMâine &iu iar%

Candid, mirat de tot ce&ăzuse, de tot ce îndurase 'i, maimult decât de orice, mirat debunătatea bătrânei, dădu să-isărute mâna%

- Au mie trebuie să-mi săru(imâna, îi spuse ea mâine &iu iar%cuma unge-te cu ali!ia asta,mănâncă 'i te culcă% O

Candid, cu toate

%2



nenorocirile, mâncă 'i dormi% doua zi bătrâna îi aduse ogustare, îi cercetă spatele, îlunse cu altă ali!ie după aceea îiaduse prânzul, iar seara se

întoarse 'i îi aduse cina% treiazi, tot a'a%- Cine e'ti dumneataD o tot

întreba Candid% =e unde atâtabunătateD cum a' putea să-(imul(umescD

Gătrâna nu răspundea nimic%Beara &eni iar, dar nu mai adusede mâncare%

Fai cu mine, zise ea, 'i nuscoate o &orbă%

;l ia de bra( 'i ies amândoidin ora' mergând a'a &reun s!ertde milă, până a)ung la o casăsinguratică împre)muită degrădini 'i de canaluri% Gătrânabate la o u'ă scundă% /'a sedeschide 'i bătrâna îl duce peCandid pe o scară tăinuită, într-oodaie cu aurituri, îi lasă pe ocanapea de brocart, închide u'a

'i pleacă% *ui Candid i se părea că&isează 'i se gândea că &ia(a luide până atunci !usese un &is urât,iar clipa de !a(ă era un &is!rumos%

Gătrâna se întoarse curând%Ninea de bra(, spri)inind-o cugreu, pe o !emeie care tremuradin tot trupul, de o staturăma)estuoasă, strălucind de pietrescumpe 'i cu !a(a acoperită de un

&ăl% - Ridică &ălul, îi spuse luiCandid bătrâna% ânărul seapropie 'i ridică &ălul cu s!ială%Ce clipă a !ostE Ce surprizăE Bă !ieoare domni'oara CunigundaD #rachiar ea% +uterile îl părăsesc, nupoate să scoată măcar o &orbă 'icade la picioarele ei% Cunigundacade pe canapea% Gătrâna îistrope'te cu spirt î'i &in amândoi

în sim(iri, &orbesc unul cu altulla început sunt numai &orbe !ără

%3



'ir, întrebări 'i răspunsuri care se încruci'ează, suspine, lacrimi,strigăte% Gătrâna îi s!ătuie'te să!acă mai pu(ină larmă 'i îi lasăsinguri%

- Cum, dumneata e'tiD îispune Candid, &asăzică trăie'ti 'ie'ti acum în +ortugaliaE asăzicănu te-au siluit 'i nu (i-au spintecatpântecele, a'a cum mi-a spus+angloss !ilozo!ulD

- Ga da, răspunse !rumoasaCunigunda dar nu moare cine&anumaidecât de pe urma unorasemenea întâmplări%

- =ar tatăl 'i mama dumitaleau !ost omorâ(iD

- u !ost omorâ(i, spuseCunigunda, 'i începu să plângă%

- 6i !ratele dumitaleD- @rate-meu a !ost omorât 'i

el%- 6i cum ai a)uns în

+ortugaliaD 'i cum ai a!lat că sunt'i eu aiciD 'i prin ce întâmplarenemaipomenită ai pus să mă

aducă în casa astaD- m să-(i spun toate,răspunse Cunigunda, dar mai întâisă-mi po&este'ti ce ai !ăcut dupăce mi-ai dat sărutarea aceeane&ino&ată 'i după ce tot atunciai căpătat ni'te picioare în spate%

Candid se supuse cu adâncrespect 'i, de'i era tulburat 'iglasul îi tremura, 'i de'i îl dureau

încă 'alele, îi po&esti în chipul cel

mai nai& tot ce pă(ise din clipacând se despăr(iseră% Cunigundaasculta 'i ridica ochii la cerplânse când auzi de moartea&rednicului anabaptist 'i a lui+angloss 'i după aceea începu 'iea să-i po&estească lui Candid,care nu pierdea o &orbă 'i osorbea din ochi%

%4



Capitolul VIII -PovesteaCunigundei

#ram în pat 'i dormeamdusă când a bine&oit Cerul sătrimită pe bulgari în castelulnostru cel !rumos din hunder-ten-tronc:h au omorât pe tata 'ipe !rate-meu 'i pe mama autăiat-o în bucă(i% /n bulgar&oinic, înalt cât o pră)ină,&ăzând că le'inasem la ceea cese întâmplase sub ochii mei,

începu să mă siluiască asta m-a!ăcut să-mi &iu iar în !ire, am(ipat, m-am zbătut, l-ammu'cat, l-am zgâriat, 'i &oiamsă-i scot ochii zdrahonului celuiade bulgar de unde să-mi închipuieu că tot ce se întâmpla acum încastelul tatei era ce&a obi'nuit înasemenea împre)urăriD Mo)iculm-a lo&it cu cu(itul în parteastângă, am 'i acuma semnul%

- aiE a' &rea să-l &ăd 'i euspuse nai&ul Candid%- i să-l &ezi, spuse

Cunigunda să-(i spun mai întâice-a mai !ost%

- =a, spuneE zise Candid%Cunigunda reluă !irul

po&estei- ;n &remea asta a intrat un

căpitan bulgar% #u eram plină desânge 'i soldatul, !ără să se

sinchisească, î'i &edea de treabă%Căpitanul s-a mâniat când a &ăzutcă mo)icul n-are nici un respect!a(ă de el 'i l-a ucis pe trupulmeu% =upă aceea a pus să măoblo)ească, m-a luat prizonieră 'im-a dus în tabăra lui% ;i spălampu(inele cămă'i pe care le a&ea,

îi !ăceam de mâncare% Picea că-s!oarte !rumu'ică, trebuie sămărturisesc 'i, ce să spun, era 'iel !oarte chipe' 'i a&ea o pielealbă 'i moale încolo, nu prea era

%5



de'tept 'i de !ilozo!ie habar n-a&ea se &edea îndată că nu!usese crescut de doctorul+angloss% =upă &reo trei luni,când 'i-a ispră&it banii, s-a

săturat de mine, m-a &ândut unuie&reu pe care-l chema don8ssachar, care !ăcea nego( în?landa 'i în +ortugalia 'i căruia îiplăceau groza& !emeile% #&reulacesta era !oarte ahtiat dupămine, dar eu nu m-am lăsat amrezistat mai bine decât !a(ă desoldatul bulgar o !emeie cinstităpoate să !ie siluită o dată, dartocmai din cauza asta &irtutea eispore'te 'i mai tare% #&reul, ca sămă îmblânzească, m-a adus încasa asta în care mă &ezi acuma%Credeam până atunci că nimic nuera mai !rumos pe lume decâtcastelul din hunder-ten-tronc:h,dar acuma &ăd că mă în'elam%%%

Marele inchizitor m-a zăritodată la biserică s-a uitat multla mine 'i mi-a trimis &orbă că

are să-mi spună ce&a în taină% M-am dus la el la palat% 8-ampo&estit cine sunt iar el mi-a spuscă nu era ce&a &rednic de rangulmeu să !iu a unui israelit% M-acerut lui don 8ssachar dar acesta,care e bancherul Cur(ii 'i om cu&ază, nici n-a &rut s-audă%8nchizitorul l-a amenin(at atuncicu un autoda!e% ;n s!âr'it, e&reulmeu, speriat, a !ăcut cu el un

târg 'i anume că eu 'i cu casa să!im a amândurora, e&reul să &inălunea, miercurea 'i sâmbăta iarinchizitorul în toate celelaltezile% Bunt 'ase luni de când (ine

în&oiala% B-au cam cioro&ăit eiuneori pentru că nu a)ungeau săse în(eleagă dacă noaptea desâmbătă spre duminică trebuiesocotită după legea &eche saudupă legea nouă% =eocamdată euam rezistat 'i unuia 'i celuilalt 'icred că tocmai de asta amândoi

%6



mă iubesc mereu%Ca să alunge urgia

cutremurelor 'i ca să-l sperie pedon 8ssachar, monseniorul s-agândit să !acă un autoda!e% Mi-a

!ăcut cinstea să mă po!tească 'ipe mine% m a&ut un loc !oartebun% ;ntre slu)ba religioasă 'ieecu(ie, s-au ser&it răcoritoaredoamnelor% m !ost cuprinsă degroază când am &ăzut că-s ar'i perug cei doi e&rei 'i biscaLanul carese însurase cu curnătră-sa% Carenu mi-a !ost însă mirarea, groaza'i tulburarea când am &ăzut

îmbrăcat cu san-benito 'i în capcu o mitră, o !igură care semănacu aceea a lui +angiossE M-am!recat la ochi, m-am uitat maibine 'i am &ăzut cum îl spânzura%Mi s-a !ăcut rău dar abia mi-am&enit iar în !ire 'i te-am &ăzutdezbrăcat, cu spatele gol asta a!ost culmea groazei, culmeadurerii 'i a deznăde)dii% rebuiesă-(i spun de alt!el că pielea ta e

mai albă 'i mai !rumoasă decât acăpitanului meu bulgar% +ri&eli'teaasta a sporit 'i mai taresentimentele care mă cople'eau,care mă rodeau% m &rut să strig'i să le spun 0?pri(i-&ă,barbarilorE. dar glasul mi s-a stins

în gât 'i de alt!el strigătele melear !i !ost degeaba% =upă ce te-aubătut zdra&ăn, mi-am spus 0Cumse !ace oare că simpaticul Candid

'i în(eleptul +angioss se a!lăacuma în *isabona, unul ca săcapete o sută de bice 'i celălaltca să !ie spânzurat din poruncamonseniorului inchizitor a căruiiubită suntD +angioss m-a amăgitdeci cumplit atunci când mi-aspus că toate în lumea asta mergcum nu se poate mai bine%

ulburată cumplit, cândie'indu-mi din !ire, când gata sămor de slăbiciune, îmi era plincapul de omorul tatei, al mamei,

%7



al !ratelui meu, de neobrăzareaticălosului de soldat bulgar, delo&itura de cu(it pe care mi-odăduse, de robia mea, de slu)bamea de bucătăreasă, de căpitanul

meu bulgar, de scârbosul don8ssachar, de groaznicul inchizitor,de spânzurarea doctorului+angioss, de psalmodia care secânta în timp ce te bătea laspate, 'i rnai ales de sărutarea pecare (i-o dădusem după para&an,ultima dată când te-am &ăzut% mmul(umit lui =umnezeu că dupăatâtea necazuri te-a adus iarlângă mine% m spus bătrâneimele să aibă gri)ă de tine 'i să teaducă aici îndată ce s-o putea%

îndeplinit !oarte bine ce i-amspus 'i am putut ast!el cu onemaipomenită plăcere să te &ăd,să te aud 'i să &orbesc cu tine%cuma însă cred că (i-o !i !oamegroza& 'i mie mi-e !oamestra'nic hai să mâncăm% Btaturăamândoi la masă 'i după ce

mâncară, se a'ezară iar pecanapeaua aceea !rumoasă decare a mai !ost &orba% colo eraucând a sosit don 8ssachar, unu dinstăpânii casei% #ra tocmai zi desâmbătă% =on 8ssachar &enea să-'ieercite drepturile 'i 'ă-'i aratedragostea%

Capitolul IX - Ce s-a

întâmplat cuCunigunda, cuCandid, cu mareleincizitor şi cu unevreu8ssachar ăsta era cel mai

(â!nos e&reu din câ(i au !ost în8srael de la robia Gabilonuiui până

astăzi%- Că(ea de galileană ce e'ti,

%8



zise el, nu (i-i destul domnulinchizitorD Ce, 'i pu'lamaua astatrebuie să te împartă cu mineD

Bpunând asta scoase unpumnal pe care-l purta

întotdeauna 'i, !ără să-'i închipuie că potri&nicul lui era înarmat, se repezi la Candidnumai că &est!alianul nostrucăpătase de la bătrână o dată custraiele 'i o sabie% Repede trasesabia 'i, cu toate că era om!oarte blând din !ire, culcă peisraelit la pământ, la picioarele!rumoasei Cunigunda%

- =umnezeuleE strigă ea, cene !acem acumaD /n bărbat ucis

în casă la mineE =acă &ine &reunom al stăpânirii s-a ispră&it cunoiE

- =acă +angioss n-ar !ispânzurat, spuse Candid, desigurcă ne-ar s!ătui ce să !acem încumpăna asta, !iindcă era mare!ilozo!% ;n lipsa lui hai s-o

întrebăm pe bătrână%

Gătrâna era !oarte pricepută'i tocmai începuse să le dea uns!at, când deodată se maideschise o u'ă% #ra unu dupămiedul nop(ii, începuse duminica%Piua asta era a monsenioruluiinchizitor% 8ntră 'i &ede peCandid, ciomăgitul, cu sabia înmână, un mort întins pedu'umea, Cunigunda

înspăimântată 'i bătrâna dând

s!aturi%8ată ce se petrecu în clipaasta în su!letul lui Candid 'i ce segândi el 0=acă preas!ântul ăstastrigă după a)utor, are să punăsigur să mă ardă poate că !acea'a 'i cu Cunigunda din poruncalui m-au bătut a'a de cumplitmi-i ri&al tot sunt pornit acumape omor, ce să mai stau lagânduriD. Ra(ionamentul acesta !ulimpede 'i rapid deci, !ără sămai lase timp inchizitorului să se

29



dezmeticească, îl străpunse cuspada 'i-l culcă lângă e&reu%

- sta mai trebuiaE ziseCunigunda% =e-acuma nu maia&em nici o scăpare o să !im

ecomunica(i, ne-a sunat ceasul%Cum de-ai putut, tu care e'ti a'ade bla)in, să ucizi în două minuteun e&reu 'i un preotD

- =raga mea, răspunseCandid, când e'ti îndrăgostit,gelos 'i ciomăgit de 8nchizi(ie,nici nu 'tii ce mai a)ungi să !aciE

Gătrâna luă atunci cu&ântul'i spuse

- *a gra)d sunt trei caiandaluzi cu tot ce trebuie pentrucălărie% Candid să se ducă 'i săpună 'aua pe ei% =oamna aremoLadori 'i diamante să neurcăm pe cai, cu toate că în cemă pri&e'te eu pot să 'ed numaipe o !esă, 'i să plecăm la Cadiza!ară e !rumos 'i nu-i nimic maiplăcut decât să călătore'tinoaptea pe răcoare%

Candid într-o clipită pune'eaua pe cai% Cunigunda, bătrâna'i cu el !ac treizeci de mile !ărăsă se oprească, în timp ce ei eraudeparte, 0B!ânta Fermandad.1

sose'te monseniorul e înmormântat într-o biserică!rumoasă 'i 8ssachar e aruncat lagunoi%

Candid, Cunigunda 'i cubătrâna a)unseseră acuma în

oră'elul &acena, în mun(iiBierra-Morena erau la un han 'i&orbeau ast!el între dân'ii%

1 0Fermandad. sau 0B!ânta Fermandad.,

asocia(ie în!iin(ată în Bpania, spres!âr'itul secolului al Q-lea, careurmărea pe ho(i 'i rău!ăcători%

21



Capitolul X - Cât eraude nenoroci!iCandid,

Cunigunda şibătrâna când auajuns la Cadiz şi s-au îmbarcat- ?are cine mi-o !i !urat

banii 'i diamanteleD spuneaplângând Cunigunda cu ce-o sătrăim acumaD ce-o să ne !acemDunde mai găsesc eu inchizitori 'ie&rei care să-mi dea diamante 'ibaniD

- are mă tem, spusebătrâna, că asta e ispra&a unuicu&ios călugăr cordelier care eraaseară la han la Gada)os cânderam 'i noi% Bă mă ierte=umnezeu dacă gre'esc, dar 'tiucă de două ori a intrat la noi înodaie 'i a plecat cu mult înaintea

noastră%- +angloss, spuse Candid,mi-a demonstrat de multe ori căbunurile pământesti sunt aletuturor oamenilor deopotri&ă 'ică !iecare are acela'i dreptasupra lor% +otri&it acestorprincipii, călugărul ar !i trebuittotu'i să ne lase 'i nouă măcaratâta câ ne trebuie ca să putemmerge mai departe% Au ne-a mai

rămas chiar nimic, Cunigunda,!rumoasa meaD

- Aici o para, spuse ea%- ?are ce-i de !ăcutD zise

Candid%- Bă &indem un cal, spuse

bătrâna eu am să mă urc laspatele domni'oarei, cu toate cănu pot să 'ed decât numai pe o!esă, 'i a'a o să a)ungem laCadiz%

;n hanul la care trăseseră

2%



era 'i un stare( de benedictini1acesta cumpără calul, cu pre(ie!tin% Candid, Cunigunda 'i cubătrâna trecură prin *ucena, prinChillao, prin *ebria 'i a)unseră

în s!âr'it la adiz% ocmai sepregătea o !lotă 'i se strângeautrupe ca să-i în&e(e minte pecu&io'ii călugări iezui(iJ din+araguaL, în&inui(i că ar !irăz&rătit o hoardă de-a lor

împotri&a regilor Bpaniei 'i+ortugaliei% Candid, care !ăcusemilităria la bulgari, dădu o probăde mustru 3bulgăresc în !a(ageneralului acelei armate !ira&ela număr 'i !ăcu asta cu atâtagra(ie, cu atâta iu(eală, cu atâtau'urin(ă, demnitate 'i agilitate,

încât i se dădu îndată comandaunei companii de in!anterie% 8ată-l deci căpitan% Be suie pe corabiecu domni'oara Cunigunda, cubătrâna, cu doi &ale(i 'i cu cei doicai andaluzi care !useseră aimarelui inchizitor al +ortugaliei%

;n timpul călătoriei au tot&orbit despre !ilozo!ia bietului+angloss%

- Ae ducem acuma în altălume, zicea Candid cu siguran(ăcă aceea trebuie să !ie lumea încare toate lucrurile merg binepentru că trebuie să mărturisimcă, în lumea noastră de pânăacuma, am cam a&ut de ce să neplângem, atât în ce pri&e'te

!izicul, cât 'i moralul%- e iubesc din toată inima,spunea Cunigunda, dar mi-isu!letul cutremurat 'i acuma deceea ce am &ăzut 'i am su!erit%

- *asă că are să !ie bine,zicea Candid uite 'i marea înlumea asta nouă e mai bună

1 Genedictin, ordin călugăresc, întemeiat în secolul al l-lea%

% 8ezuit, ordin călugăresc, întemeiat în153S de 8gnatiu de *oLola%2 #erci(iu militar, instruc(ie

22



decât mările #uropei noastre emai blândă 'i &ânturile sunt maistatornice% Au mai rămâne nici o

îndoială că lumea nouă e cea mabună 8ume cu putin(ă%

- Bă dea =umnezeuE spuneaCunigunda am !ost însă a'a degroaznic de ne!ericită în lumeamea, încât aproape că nu mai amnici o speran(ă%

- ă plânge(i, le spusebătrâna dar &oi n-a(i înduratnenorocirile pe care le-am

îndurat eu%Cunigunda începu să râdă 'i

crezu că bătrâna glume'te cândpretinde că e mai nenorocitădecât ea%

- aiE draga mea, îi spuseea, dacă n-ai !ost siluită de doibulgari, dacă n-ai !ost în)unghiată

în pântece, dacă nu (i s-audărâmat două castele, dacă n-au!ost omorâ(i în !a(a dumitale doita(i 'i două mame 'i n-ai &ăzutcum doi iubi(i ai dumitale sunt

bătu(i într-un autoda!e, apoi nu&ăd cum ai putea să mă întreciunde mai pui că m-am născutbaroană cu 'aptezeci 'i două despi(e în blazon 'i am !ostbucătăreasă%

- =omni'oară, răspunsebătrâna, dumnea&oastră nu 'ti(idin ce neam mă trag eu 'i dacă&-a' arăta 'ezutul n-a(i mai &orbia'a 'i n-a(i mai )udeca lucrurile

cu atâta u'urin(ă%Cu&intele acestea stârniră omare curiozitate în minteaCunigundei 'i a lui Candid%Gătrâna începu să po&esteascăa'a cum urmează%

Capitolul XI –Povestea bătrânei

A-am a&ut întotdeauna ochiitulburi 'i pleoapele înro'ite

23



nasul meu nu mi-a a)uns întotdeauna până la bărbie 'i n-am !ost întotdeauna ser&itoare%Bunt !iica papei /rban al zecelea'i a prin(esei de +alestrina% +ână

la paisprezece ani am locuit într-un palat căruia toate castelelebaronilor &o'tri nem(i n-ar !islu)it nici de gra)d 'i numai orochie de-a mea !ăcea mai multdecât toate mândre(eleest!aliei% Cre'team, mă !ăceamdin ce în ce mai !rumoasă, maiginga'ă 'i mai nurile to(i se

îngri)eau să-mi !acă plăcere, to(imă respectau 'i puneau în minesperan(e mari de pe-atunci

începusem să inspir dragoste,sânii mi se împlineau 'i ce sâniEalbi, tari, ciopli(i ca sânii enereide Medici1 'i ce ochi, cepleoapeE ce sprâncene negreE ce!lăcări ardeau în ei 'i întunecaucu strălucirea lor stelele, a'a cum

îmi spuneau poe(ii de prin partealocului% Blu)nicele care mă

îmbrăcau 'i mă dezbrăcau cădeau în etaz când mă pri&eau din !a(ăsau din spate 'i to(i bărba(ii ar !i&rut să !ie în locul lor%

M-au logodit cu un prin(su&eran de Massa-Carrara% 6i ceprin(E !rumos ca 'i mine, plin degingă'ie 'i de nuri, strălucind deduh 'i arzând de dragoste l-amiubit cum iube'ti întâia oară, cuidolatrie, cu aprindere% ;ncepură

pregătirile de nuntă erau de-obogă(ie 'i de-o măre(ienemaipomenită, tot timpul numaibaluri, )ocuri, opere bu!e 'itoată 8talia mi-a !ăcut sonete dincare nici unul nu era izbutit% Măapropiam de clipa care trebuia sămă !acă !ericită, când o marchizăbătrână care !usese amantaprin(ului meu îl po!ti la dânsa, lao cea'că de ciocolată nici n-au1 /na dintre statuile celebre aleantichită(ii, consacrată zei(ei enus%

24



trecut două ceasuri după asta 'iprin(ul a murit în ni'te chinurigroaznice dar asta încă nu-inimic% Mama, !oarte necă)ită,de'i mult mai pu(in decât eram

eu, se hotărî să plece pe cât&atimp din ni'te locuri care neumpleau de triste(e% &ea omo'ie !oarte !rumoasă lângăTaeta ne-am îmbarcat pe ogaleră aurită ca altarul de laB!ântul +etru din Roma% ;n drumun corsar din Bale1 se năpuste'teasupra noastră solda(ii no'tri seapără cum se apără solda(ii papeiadică aruncă armele 'i cad îngenunchi cerând corsarilor iertarein articulo mortis2.

+ira(ii îi despoaie pe to(ilăsându-i goi ca ni'te maimu(e, 'ipe mama la !el, 'i tot a'a 'i pecameriste 'i pe mine% # minunatlucru repeziciunea cu care domniiace'tia dezbracă lumea m-amirat însă mai mult decât oricecă ne-au pus tuturora degetul

într-un loc în care noi !emeilelăsăm să ni se pună de obiceinumai canule% Ceremonia asta mis-a părut !oarte ciudată 'i pânăcând nu călătore'ti a'a )udecilucrurire% m a!lat însă în curândcă ne-au !ăcut a'a ca să &adădacă n-am ascuns acolo niscaidiamante e un obicei stabilit demultă &reme la na(iunileci&ilizate care au corăbii cu care

străbat mările% m mai a!lat depildă că domnii ca&aleri de Malta!ac asta întotdeauna când prindturci 'i turcoaice e o lege adreptului gin(ilor care n-a !ostcălcată niciodată%

Au &ă mai spun cât de greue pentru o prin(esă tânără să !iedusă roabă în Maroc cu mamă-sa%ă închipui(i ce am a&ut de

1 ?ra' din Maroc al cărui port era pe&remuri un cuib de pira(i%% 8n ultima clipă lat%4%

25



îndurat în corabia pira(ilor% Mamaera încă !oarte !rumoasădomni'oarele noastre de onoare'i chiar slu)nicele noastre a&eaumai mul(i nuri decât are toată

!rica iar eu eram !ermecătoare,eram !rumuse(ea, gingă'ia însă'i'i eram !ecioară dar n-am rămasa'a multă &reme !loarea astacare !usese hărăzită prin(ului deMassa-Carrara mi-a !ost smulsă decăpitanul pira(ilor era un harapgroaznic 'i credea că-mi !ace cuasta o mare cinste% trebuit într-ade&ăr ca doamna prin(esă de+alestrina 'i cu mine să !imzdra&ene ca să putem rezista latot ce-am su!erit până am a)uns

în MarocE =ar să lăsăm astaastea-s lucruri a'a de obi'nuite

încât nici nu !ace să mai &orbe'tide ele%

Marocul înota în sânge cândam sosit% Cincizeci de !ii ai

împăratului MuleL-8smail a&eau!iecare partidul lui asta stârnise

cincizeci de războaie ci&ile sebăteau negri cu negri, smoli(i cusmoli(i, mulatri cu mulatri% #raun măcel necontenit de la uncapăt la celălalt al (ării%

bia ne-am scoborât dincorabie 'i ni'te harapi dintr-unpartid du'man aceluia din care!ăcea parte corsarul meu s-au 'i

în!ă(i'at ca să-i ia prada% =upădiamante 'i aur, noi eram ce a&ea

el mai de pre(% m &ăzut atunci oluptă a'a cum nu pute(i &edea în#uropa% ?amenii de la miază-noapte n-au sânge a'a de aprinsnu sunt a'a de turba(i după !emeicum sunt cei din !rica% #uropenii&o'tri parcă au lapte în &ine&itriol, !oc, curge în &inelelocuitorilor din mun(ii tlas 'i din(ările &ecine% B-au luptat cu

în&er'unarea leilor, a tigrilor 'i a'erpilor din (ara lor, să s-aleagăcare din ei &a pune mâna pe noi%

26



/n maur a apucat-o pe mama debra(ul drept în timp celocotenentul căpitanului meu o(inea de bra(ul stâng un soldatmaur o apucă de un picior, unul

din pira(ii no'tri de celălalt%=oamnele noastre se pomenirăaproape toate trase de câte patrusolda(i% Căpitanul meu mă (ineaascunsă la spatele lui era cuhangerul în mână 'i ucidea pe to(icei care îi în!runtau turbarea%oate italiencele noastre 'i mamaau !ost s!â'iate, tăiate,măcelărite de mon'trii care secertau din pricina lor% +rizonieriito&ară'i cu mine, cei care îiprinseseră, solda(ii, matelo(ii,harapii, smoli(ii, albii, mulatrii, 'ila urmă 'i căpitanul meu, to(i au!ost omorâ(i, iar eu aproapemoartă zăceam pe un morman demor(i% Bcene de !elul acesta sepetreceau, după cum se 'tie, calede trei sute de po'te de )ur

împre)ur, dar nimeni nu uita să

!acă cele cinci rugăciuni pe ziporuncite de Mohamed%Mi-am !ăcut drum cu greu

prin grămezile de cada&re plinede sânge 'i m-am târât până la unportocal, pe malul unui pârâucare curgea pe-acolo% M-am pră-bu'it la pământ de groază, deosteneală, de desperare 'i de!oame% A-a trecut mult 'isim(urile mele cople'ite !ură

cuprinse de somn, un somn careera mai mult un le'in% Păceama'a în starea asta de s!âr'eală 'ide nesim(ire, între moarte 'i&ia(ă, când m-am sim(it deodatăapăsată de ce&a care se totzbuciuma pe trupul meu% mdeschis ochii 'i am &ăzut un om,alb 'i chipe', care o!ta 'imormăia printre din(i O, chesciagura dessere sen!a coglioni"1

1 ?, ce nenorocire să !ii !ără c%%%E 8t%4%

27



Capitolul XII –"rmareanenorocirilor

bătrâneiMirată 'i bucuroasă că aud

limba (ării mele 'i încă 'i maimirată de &orbele pe care lespunea omul acela, i-am spus căsunt nenorociri mai mari decâtaceea de care se plângea el i-am po&estit în câte&a cu&integroză&iile pe care le îndurasem'i am căzut iar în nesim(ire% #l

m-a luat 'i m-a dus într-o casădin apropiere, m-a culcat, mi-adat de mâncare, m-a ser&it, mi-a spus &orbe de mângâiere,mărturisindu-mi !oartemăgulitor că nu mai &ăzuse!emeie atât de !rumoasă camine 'i că niciodată nu-i păruseatât de rău că pierduse ceea cenimeni nu mai putea să-i dea

înapoi%- #u sunt din Aapoli, zise el

în !iecare an acolo se claponescdouă, trei mii de copii unii mordin asta, al(ii capătă o &oce mai!rumoasă decât a !emeilor iaral(ii gu&ernează state1% *a mineopera(ia asta a izbutit !oarte bine'i am a)uns muzicant în capeladoamnei prin(ese de +alestrina%

- mamei, am strigat eu%

- mamei dumitaleE strigăel cu lacrimi în ochi% CumD

1 luzie la #arlo $roschi, zis %arinelli,născut în 17U5, mort la Gologna în 17VJ%+rote)at de !ra(ii @arena, armatori&esti(i din Aapoli Wde unde, se zice,porecla de @arinelli4, Carlo Groschi, caresu!erise de copil opera(ia castrării,a)unsese unul din cei mai celebricântăre(i ai 8taliei% Be 'tie că @arinelli atrecut în 1732 în Bpania, că a !ost rândpe rând !a&oritul regilor @ilip al -lea 'i

@erdinand al l-lea 'i că a )ucat un rolpolitic considerabil la curtea acestor doimonarhi%

28



dumneata e'ti prin(esa ceatânără pe care eu am crescut-opână la 'ase ani 'i care de peatunci !ăgăduia să !ie tot a'a de!rumoasă cum e'tiD

- #u sunt mama e la câte&asute de pa'i de aici, tăiată înbucă(i, sub un morman demor(i%%%

l-am istorisit tot ce mi se întâmplaseE mi-a po&estit 'i el întâmplările lui 'i mi-a spus că!usese trimis de către o puterecre'tină la regele Marocului ca să

încheie cu acesta un tratat princare i se !urniza monarhuluipulbere, tunuri 'i corăbii ca să-la)ute să distrugă comer(ulcelorlalte puteri cre'tine%

- Mi-am îndeplinit misiunea,spuse acel &rednic eunuc acumaam să mă îmbarc la Ceuta 'i amsă te duc înapoi în 8talia% &a chesciagura dessere sen!a coglioni"

8-am mul(umit înduio'atăpână la lacrimi% #l, însă, în loc să

mă ducă în 8talia, m-a dus lalger 'i m-a &ândut deiului de-acolo% bia am !ost &ândută 'iciuma aceea, care a !ăcut

încon)urul !ricii, al siei 'i al#uropei, a izbucnit cu !urie 'i înlger% (i &ăzut cutremure darspune(i-mi, domni'oară, a(i a&ut&reodată ciumăD

- Au, n-am a&ut, răspunsebaroana%

- =acă a(i !i a&ut, zisebătrâna, a(i spune că e mult maicumplită decât un cutremuri% ;n!rica e ce&a !oarte obi'nuit% mluat-o 'i eu% ;nchipui(i-&ă cesitua(ie pentru !ata unui papă, în&ârstă de cincisprezece ani, carenumai în trei luni de zile îndurasesărăcia, robia, !usese siluităaprope în !iecare zi, &ăzuse pemamă-s-a tăiată în patru,

îndurase !oamea 'i războiul 'iacuma murea de ciumă în lgerE

39



otu'i n-am murit dar eunuculmeu 'i cu deiul 'i aproape totseraiul din lger, to(i au pierit%

=upă ce s-a mai potolit unpic urgia ciumei aceleia cumplite,

robii deiului au !ost &ându(i% +emine m-a cumpărat un negustor'i m-a dus la unis, acolo m-a&ândut altui negustor care m-a&ândut 'i el la ripoli de laripoli am !ost &ândută cui&a dinleandria, în leandria am !ostiar &ândută 'i trimisă la Bmirna,iar de la Bmirna am a)uns laConstantinopol% #ram acuma aunui agă de ieniceri care nu multdupă aceea a !ost trimis să aperezo&ul împotri&a ru'ilor care îlasediau%

ga, care era un om !oartegalant, 'i-a luat cu el tot seraiul'i ne-a băgat într-un !ort pemalul mării, cu doi eunuci negri 'io stra)ă de douăzeci de solda(i% ?mul(ime de ru'i au pierit în luptedar nici ei nu s-au lăsat 'i ne-au

plătit cu &âr! 'i îndesat% zo&ul a!ost trecut prin sabie 'i !oc, nu s-a (inut seama nici de se, nici de&ârstă% Aumai !ortul nostru mairămăsese% =u'manii au &rut mai

întâi să ne în!ometeze 'i să nesilească să ne predăm% Ceidouăzeci de ieniceri se )uraseră

însă că nu se &or preda niciodată%Când 'i-au ispră&it merindele, de!rică să nu-'i calce )urământul au

mâncat pe cei doi eunuci% =uoăaceea s-au hotărât să mănânce 'i!emeile%

&eam un imam !oartecredincios 'i !oarte milos% #l le-a(inut o predică !oarte !rumoasă 'ii-a con&ins să nu ne ucidă chiarde tot% *e-a spus

- ăia(i numai câte o bucă!iecărei !emei 'i o să mânca(i deminune dacă o să maitrebuiască, peste câtă&a &remele-o tăia(i 'i pe cealaltă cerul &a

31



(ine socoteală de-o !aptă atât debună 'i &oi o să a&e(i ce mânca%

8mamul 'tia cum să&orbească 'i i-a con&ins% Ai s-a!ăcut la toate opera(ia asta

groaznică% 8mamul ne-a uns cubalsamul care se pune copiilorcând îi taie împre)ur eram pe)umătate moarte%

Aici n-au apucat bine săs!âr'ească ienicerii masa pe carele-o dădusem noi 'i ru'ii au 'isosit, de data asta în luntri% Aiciun ienicer n-a scăpat cu &ia(ă%Chirurgi !rancezi suntpretutindeni era 'i acolo unul,!oarte priceput ne-a îngri)it, ne-a &indecat 'i am să-mi aducaminte toată &ia(a că, după cerănile mi s-au închis, mi-a !ăcutpropuneri% uturor de alt!el ne-aspus să nu ne mâhnim, că lucrulacesta s-a mai întâmplat 'i la alteasedii 'i că asta era legearăzboiului%

;ndată ce to&ară'ele mele

au putut să umble au !ost duse laMosco&a% #u am căzut pe mânaunui boier care m-a !ăcutgrădinări(ă 'i care îmi dădea în!iecare zi câte douăzeci delo&ituri de bici% Cum însă seniorulăsta peste doi ani a !ost tras peroată împreună cu al(i treizeci deboieri pentru nu 'tiu ce intrigă decurte, m-am !olosit de

împre)urarea asta 'i am !ugit% m

străbătut toată Rusia, am !ostser&itoare de cârciumă la Riga,pe urmă la Rostoc:, la >ismar, la*eipzig, la Xassel, la /trecht, la*eLden, la Faga, la Rotterdamam îmbătrânit în mizerie 'i înocară, numai cu o bucă 'iamintindu-mi mereu că sunt !atăde papă% =e o sută de ori am &rutsă mă omor, dar n-am pututdeoarece îmi plăcea încă &ia(a%Blăbiciunea asta ridicolă e poateuna din aplecările noastre cele

3%



mai nenorocite este oare ce&amai prost pe lume decât să &reisă duci într-una o po&ară pe care

în orice clipă ai &rea s-o arunci,să-(i !ie scârbă de !iin(a ta 'i

totu'i să (ii mereu la ea, sădezmierdăm 'arpele care neroade până când ne înghiteinimaD

m &ăzut în (ările prin carem-a mânat soarta 'i în birturile încare am ser&it, un numărnemaipomenit de oameni care î'iurau &ia(a n-am &ăzut însă decâtdoisprezece care au pus capăt debună&oie nenorocirii lor treinegri, patru englezi, patrugene&ezi 'i un pro!esor germanpe care îl chema Robec:1% ma)uns până la urmă ser&itoare ladon 8ssachar iar el m-a pus pelângă dumneata, !rumoasa meadomni'oară m-am legat desoarta dumitale 'i m-am ocupatmai mult de treburile dumitaledecât de-ale mele% Au (i-a' !i

spus nimic de necazurile mele,dacă nu m-ai !i stârnit 'i dacă n-ar !i obiceiul pe corabie săpo&este'ti câte ce&a ca să alungiurâtul% #u am eperien(ă 'icunosc lumea% /ite pune pe!iecare călător să-'i po&estească&ia(a 'i dacă s-o găsi măcar unulcare să nu-'i !i blestemat denenumărate ori zilele 'i care sănu-'i !i spus lui însu'i că e cel mai

nenorocit om din lume, să măarunci în apă cu capul în )os%

1 'ohann (obec), născut la CalmarBuedia4 în 127J, s-a sinucis înecându-se în >esser la Gremen în 1735% scris oapologie a sinuciderii, care a !ostpublicată în anul următor sub acest

titlu De morte voluntaria philosophorum et bonorum virorum,etiam 'udaeorum et #hristianorum%

32



Capitolul XIII – Cum afost silit Candid săse despartă de

frumoasaCunigunda şi debătrână@rumoasa Cunigunda, după

ce auzi po&estea bătrânei, îi dăduacesteia toată cinstea cu&enităunei persoane de rangul 'i meritulei% @ăcu a'a cum îi spusesebătrâna puse pe to(i călătorii,

rând pe rând, să-'i po&estească&ia(a% 6i ea 'i Candid î'i dădurăseama că bătrâna a&ea dreptate%

- +ăcat, zise Candid, că în(eleptul +angloss a !ostspânzurat, împotri&a obiceiului,

într-un autoda!e ne-ar spuneacuma o mul(ime de lucruriminunate despre răul !izic 'i răulmoral care acopăr părnântul 'imarea, iar eu m-a' încumeta să-i

aduc respectuos câte&aobiec(iuni%

;n timp ce unii 'i al(ii î'iistoriseau &ia(a, corabia î'i urmadrumul% )unseră la Guenosires% Cunigunda, căpitanulCandid 'i cu bătrâna se duseră lagu&ernator, don @ernando de8baraa L @igueora L Mascarenes L*ampurdos L Buza% cest senior

era !oarte mândru, a'a cum secu&ine să !ie un om care purtaatâtea nume% orbea cu lumeaplin de un nobil dispre(, era a'ade groza& cu nasul pe sus, ridicaglasul atât de necru(ător, î'i luao mutră a'a de îngâm!ată, umblaatât de (an(o', încât tuturorcelor care îl salutau le &enea săsară la el să-l bată% ;i plăceaugroza& !emeile% Când o &ăzu pe

Cunigunda se gândi că nu era pelume !emeie mai !rumoasă decât

33



ea% Cel dintâi lucru pe care l-a!ăcut a !ost să întrebe dacă eso(ia căpitanului% @elul cum puseaceastă întrebare îl sperie peCandid% Au îndrăzni să spună că

era so(ia lui pentru că într-ade&ărnu-i era nu-i &enea nici să spunăcă era soră-sa pentru că nu-i eranici soră 'i cu toate că aceastăminciună o!icioasă !usese !oartela modă la cei &echi1 'i putea !i!oarte de !olos 'i celor moderni,su!letul lui era prea curat ca sănesocotească ade&ărul%

- =omni'oara Cunigunda,zise el, e pe cale de a-mi !acecinstea să se căsătorească cumine 'i rugăm pe ecelen(a-&oastră să ne !ie na'%

=on @ernando de 8baraa L@igueora L Marcarenes L*ampurdos L Buza, răsucindu-'imusta(a, zâmbi amar 'i dăduordin căpitanului Candid să seducă să-'i treacă compania înre&istă% Candid eecută ordinul%

Tu&ernatorul rămase singur cudomni'oara Cunigunda% ;i spusecă o iube'te cu patimă 'i că adoua zi se &ă căsători cu ea în!ata altarului sau cum i-o plăceaei% Cunigunda ceru un s!ert deceas ca să se gândească, să ses!ătuiască cu bătrâna 'i să ia ohotărâre%

Gătrâna spuse Cunigundei- =omni'oară, dumneata ai

'aptezeci 'i două de spi(e denoble(e dar n-ai para chioarănumai o &orbă să spui 'i e'tidintr-o dată so(ia celui mai maresenior al mericii de miazăzi 'icare are pe lângă toate 'i omusta(ă stra'nică ce rost are să!aci pe credincioasa în dragosteDi !ost siluită de bulgari, un e&reu'i un inchizitor s-au bucurat denurii dumitale% Aecazurile dau1 oltaire !ace aluzie la istoria lui&raam 'i a Barei din $iblie%

34



anumite drepturi% #u, ce să spun,dacă a' !i în locul dumitale, n-a''o&ăi o clipă, m-a' mărita cudomnul gu&ernator 'i l-a' căpătuipe domnul căpitan Candid%

;n &reme ce bătrâna &orbeaa'a, cu toată în(elepciunea pecare i-o dăduseră &ârsta 'ieperien(a, în port intră ocorabie mai mică pe corabieerau un alcade1 'i ni'te alguaziliJiată ce se întâmplase%

Gătrâna ghicise tocmai binecă un călugăr cordelier !urase laGada)os banii 'i gui&aericaleleCunigundei, când aceasta trecuse!ugară pe acolo împreună cuCandid% Călugărul &oise să &ândăcâte&a pietre scumpe dintreacelea unui giu&aergiu% cesta lecuno'tea ca !iind ale mareluiinchizitor% Călugărul, înainteaspânzurătorii, mărturisi că le!urase spuse de la cine 'i cedrum luaseră cei de la care le'terpelise% Be 'tia de)a de !uga

Cunigundei 'i a lui Candid% *i seluă urma până la Cadiz% Betrimise, !ără întârziere, o corabiedupă dân'ii% Corabia a)unseseacum la Guenos ires%

Be răspândi &estea că adebarcat un alcade 'i că uciga'iimarelui inchizitor erau urmări(i%Gătrâna cea în(eleaptă &ăzu într-o clipă ce era de !ăcut%

- Au po(i să !ugi, spuse ea

Cunigundei, dar nici nu ai de cesă te temi nu dumneata l-aiomorât pe monsenor 'i de alt!elgu&ernatorul te iube'te 'i nu aresă dea &oie nimănui să temaltrateze a'a că, stai pe loc%

=upă aceea se duse repedela Candid 'i îi spuse

- @ugi repede, că dacă nu,peste un ceas ai să !ii ars pe rug%

Candid nu mai a&ea nici o1 <udecător spaniol%% *lgua!it, agent de politie în Bpania%

35



clipă de pierdut dar cum să sedespartă de Cunigunda 'i unde să!ugăD

Capitolul XIV – CumCandid şiCacambo au fostprimi!i la iezui!iidin Paragua#Candid adusese de la Cadiz

un &alet a'a cum sunt mul(i pecoastele Bpaniei 'i în colonii% #rape un s!ert spaniol, născut înucuman din tată metis !usese(ârco&nic, paracliser, marinar,călugăr, hamal, soldat, lacheu% ;lchema Cacambo 'i iubea pestăpânul său !iindcă stăpânu-săuera om bun% +use repede 'aua pecei doi cai andaluzi%

- Fai, stăpâne, să !acemcum ne s!ătuie'te bătrâna săplecăm 'i să !ugim !ără să ne mai

uităm înapoi%Candid izbucni în plâns- ?E draga mea CunigundaE

Bă te părăsesc tocmai acumacând domnul gu&ernator &rea săne !ie na'E Cunigunda, tu, &enităde la a'a de mare depărtare, ce-ai să te !aci singurăD

- ? să !acă ce-o putea,spuse Cacambo !emeile sedescurcă repede =umnezeu le-

a)ută% Aoi deocamdată să !ugimE- =ar unde &rei să mă duciD ;ncotro mergemD Ce-o să !acem!ără CunigundaD întreba Candid%

- +e B!ântul 8acob deCompostella, spuse Cacambo, a(i&enit aici ca să duce(i război

împotri&a iezui(ilor% @oarte bine,acuma hai să ducem războialături de ei% #u cunosc drumurilepe-aici% m să &ă duc în (ara lorau să !ie încânta(i să aibă uncăpitan care 'tie mu'trul

36



bulgăresc o să a)unge(i sus detot când nu-(i merge bine într-oparte a lumii, î(i găse'ti norocul

în altă parte% # !oarte plăcut să&ezi 'i să !aci lucruri noi%

- asăzică tu ai mai !ost în+araguaLD spuse Candid%- Cum să nuE răspunse

Cacambo% m !ost pedagog încolegiul din suncion 'i cunosc!elul cum gu&ernează los padres1

a'a cum cunosc străzile dinCadiz% Minunat lucru gu&ernarealorE Btatul are peste trei sute deleghe diametru 'i e împăr(it întreizeci de pro&incii% +os padres

au tot, iar poporul nimic e ocapodeperă de ra(iune 'idreptate% #u, drept să spun, nu&ăd ce&a mai dumnezeiesc decâtlos padres, care aici duc războicu regele Bpaniei 'i cu regele+ortugaliei 'i care în #uropaspo&edesc pe ace'ti regi careaici omoară pe spanioli, iar laMadrid îi trimit în cer lucrul

acesta mă !armecă să mergem osă !i(i cel mai !ericit om dinlume% Ce mul(umi(i au să !ie los padres când au să &adă că lesose'te un căpitan care 'tiemustrul bulgărescE

Când a)unseră la primabarierăJ, Cacambo spusesantinelelor că un căpitan &oia să&orbească cu monseniorulcomandant% Be dădu de &este

gardei% /n o!i(er paraguaLan searuncă la picioarelecomandantului 'i îi spuse desprece era &orba% Candid 'i Cacambo!ură întâi dezarma(i 'i li se luarăcei doi cai andaluzi% recură apoiprintre două 'iruri de solda(icomandantul era la celălalt capăt,cu tricorn în cap, cu rantia3 prinsă

1 +ărin(ii călugări4 span%4%% 8ezui(ii din +araguaL nu lăsau pe indienisă comunice cu străinii%2 Faină călugărească

37



în brâu, cu sabia la 'old, cu suli(a în mână% @ăcu un semn într-oclipă douăzeci 'i patru de solda(i

încon)oară pe cei doi străini% /nsergent le spune că trebuie să

a'tepte, deoarece comandantulnu poate să &orbească cu dân'ii,că preas!in(ia-sa părintelepro&incial nu dă &oie nici unuispaniol să deschidă gura decâtnumai în !a(a lui 'i nu-i dă &oie sărămână mai mult de trei ceasuri în(ară%

- 6i unde-i preas!in(ia-sapărintele pro&incialD întrebăCacambo%

- slu)it liturghia 'i-acuma ela paradă, răspunse sergentul,a'a că n-o să pute(i să-i săruta(ipintenii decât peste trei ceasuri%

- Gine, spuse Cacambo, dardomnul căpitan care nu maipoate de !oame ca 'i mine, nu-ispaniol, e german n-am putea sămâncăm ce&a până &ine s!in(ia-saD

Bergentul se duse săraporteze aceasta comandan-tului%

- @oarte bineE spune acestadacă-i gerrman, atunci pot săstau de &orbă cu el aduce(i-l lamine în umbrar%

8mediat Candid e dus într-unboschet împodobit cu o !oarte!rumoasă colonadă de marmură&erde poleită 'i cu coli&ii mari în

care erau papagali, colibri,păsări-mu'te, bibilici 'i alte omul(ime de păsări din cele mairare% Masa era întinsă 'i pe masăerau bucate stra'nice 'i !ar!uriide aur 'i în timp ce paraguaLeniimâncau porumb în străchini delemn, pe câmp, în bătaiasoarelui, preas!in(ia-sa părintelecomandant intră în boschet%

#ra un tânăr !oarte chipe',cu !a(a plină, destul de alb,rumen, cu sprâncenele ridicate,

38



cu ochi &ioi, cu urechile ro'ii, cubuzele ca purpura, mândru la

în!ă(i'are dar cu o mândrie carenu era nici aceea a unui spaniol,nici a unui iezuit% Candid 'i

Cacambo î'i căpătară înapoiarmele care le !useseră luateprecum 'i cei doi cai andaluzi%Cacambo le dădu o&ăz chiar lângăumbrar 'i toată &remea !u cuochii la ei de !rica &reunei

întâmplări nea'teptate%Candid sărută mai întâi

poalele rantiei comandantului 'idupă aceea se a'ezară la masă%

- asăzică sunte(i germanD îl întreba iezuitul în nem(e'te%

- =a, s!in(ia-&oastră,răspunse Candid% mândoi,rostind acestea, se uitară unul laaltul cu o mare mirare 'i oemo(ie pe care nu 'i-o puteaustăpâni%

- 6i din ce loc anume dinTermania sunte(iD întrebăiezuitul%

- =in scârboasa acea dees(!alia, spuse Candid% M-amnăscut în castelul hunder-ten-tronc:h%

- ?E =oamneE chiar a'a să!ieD strigă comandantul%

- Ce minuneE strigă Candid%- =umneata e'tiD spuse

comandantul%- # chiar de necrezutE spuse

Candid%

Cad amândoi pe spate, apoise îmbră(i'ează 'i lăcrimează dinbel'ug%

- CumE chiar dumnea&oastrăsunte(i, preas!in(ia-&oastrăD=umnea&oastră, !ratele !rumoaseiCunigundaE =umnea&oastră, carea(i !ost ucis de bulgari, dumnea-&oastră, !iul domnului baron,sunte(i acuma iezuit în +araguaLDCe să spun, lumea e ciudată detot% ?, +angloss, +angloss, cemul(umit ai !i acum dacă n-ai !i

49



!ost spânzuratEComandantul !ăcu un semn

'i scla&ii negri 'i paraguaLeni,care turnau de băut în pahare decristal de stâncă, ie'iră îndată cu

to(ii% Mul(umi apoi de mii de orilui =umnezeu 'i s!ântului 8gnatio% ;l strânse pe Candid în bra(eamândurora le curgeau lacrimile%

- (i !i 'i mai mirat, 'i mai înduio'at, 'i mai tulburat, ziseCandid, dacă &-a' spune cădomni'oara Cunigunda, soradumnea&oastră, care cerede(i căa murit spintecată, trăie'te 'i-isănătoasă%

- /nde eD- Au prea departe de-aici, la

domnul gu&ernator din Guenosires% 8ar eu &enisem să mărăzboiesc cu dumnea&oastră%

Btatură a'a multă &reme de&orbă 'i !iecare cu&ânt pe care îlrosteau era încă un prile) să seminuneze de câte li se

întâmplaseră% ot su!letul li se

a&ânta pe buze, le stătea s-asculte în urechi, le strălucea înpri&iri% Termani cum erau, s-au

întins la mâncare 'i băutură tota'!eptând să &ină preas!in(ia-sapărintele pro&incial%Comandantul &orbi ast!el cătreiubitul său Candid%

Capitolul XV – Cum a

ucis Candid pefratele scumpeisale Cunigunda- oată &ia(a am să (in minte

ziua aceea cumplită în care am&ăzut cum au omorât pe tata 'ipe mama 'i cum au siluit-o pesoră-mea% =upă ce bulgarii auplecat, soră-mea n-a mai !ost

găsită, iar mama, tata 'i cu mineam !ost pu'i într-o căru(ă

41



împreună cu două ser&itoare 'itrei copii, to(i uci'i, 'i du'i ca să!im înmormânta(i la o capelă deiezui(i la doua po'te de castelulpărin(ilor mei% /n iezuit ne-a

stropit cu agheasmă era săratăgroza& câte&a picături mi-auintrat în ochi părintele aobser&at că pleoapele mi s-aumi'cat mi-a pus mâna la inimă 'ia sim(it că bate m-au luat, m-au

îngri)it 'i peste trei săptămâni n-am mai a&ui nimic% =upă cum 'tii,dragă Candid, eram !oarte !ru-mu'el m-am !ăcut după aceea 'imai !rumos preas!in(ia-sapărintele Croust, stare(ul, a

început să aibă !a(!a de mine oprietenie !oarte tandră 'i m-a!ăcut no&ice după o bucată de&reme am !ost trimis la Roma%+ărintele general tocmai a&eane&oie de tineri iezui(i germani%Bu&eranii +araguaLului nu prea&or să primească la dân'ii iezui(ispanioli pre!eră pe străini pentru

că li se pare că-s mai ascultători%+ărintele general mă socoti bunde trimis la lucru în acea &ie% mplecat împreună cu un polonez 'iun tirolez% Cum am sosit, m-au 'icinstit cu un subdiaconat 'i olocotenen(ă% cuma am a)unscolonel 'i preot% Ae în!runtămzdra&ăn cu trupele regeluiBpaniei% e asigur că &or !iecomunicate 'i în!rânte%

+ro&iden(a te-a trimis ca să ne !iide a)utor% 6i spune, e chiar a'aDsoră-mea e la gu&ernatorul dinGuenos iresD

Candid se )ură că a'a era%*acrimile începură iar să le curgădin bel'ug% Garonul îl îmbră(i'a

întruna pe Candid 'i-i spunea că e!ratele 'i sal&atorul lui%

- h, dragă Candid, poate că&om intra amândoi în&ingători înora', 'i &om lua-o cu noi peCunigunda%

4%



- sta e 'i dorin(a mea, ziseCandid &oiam tocmai să mă însorcu ea 'i am 'i acuma toatănăde)dea că am să mă însor%

- u, obrazniculeE spuse

baronul, să ai neru'inarea să te însori cu soră-mea care are'aptezeci 'i două de spi(e denoble(eE Cum îndrăzne'ti să-mispui mie una ca astaD

Candid încremeni auzindasemenea &orbe 'i răspunse

- +reas!inte părinte, toatespi(ele de noble(e din lume nu

înseamnă nimic aici am smuls-ope sora dumitale din bra(ele unuie&reu 'i ale unui inchizitor eaare !a(ă de mine o mul(ime deobliga(ii 'i &rea să se mărite cumine% Maestrul +angloss mi-a totspus că oamenii sunt egali a'a căneapărat am să mă însor cudânsa%

- sta o să &edem noi,ticălosuleE spuse iezuitul baronde hunder-ten-tronc:h 'i îl lo&i

cu latul săbiei în obraz%Candid trase repede spada 'io în!ipse până la mâner înpântecele baronului iezuit% =ardupă ce o scoase aburind desânge, începu să se tânguie

- ai, =oamneE zise el, amomorât pe &echiul meu stăpân,pe prietenul 'i cumnatul meu% #usunt cel mai bun om din lume 'iiaca am ucis până acuma trei

oameni 'i dintre ace'tia doi auerau preo(i%Cacambo, care stătea de

stra)ă la u'a boschetului, &eni în!ugă, să &adă ce s-a întâmplat%

- cuma nu ne mai rămânedecât să ne &indem scump pielea,

îi spuse stăpânu-su au să &ină 'iau să ne găsească aici, trebuie săne apărăm 'i să murim cu arma înmână%

Cacambo, care &ăzuse elmulte în &ia(a lui, nu-'i pierdu

42



cumpătul% *uă rantia de iezuit pecare o purta baronul, îl îmbrăcăcu ea pe Candid, îi dădu 'i pălăriamortului 'i îl urcă în 'a% oateacestea au !ost !ăcute într-o

clipă%- 6i acuma la galop,stăpâne to(i au să creadă căsunte(i un iezuit care se duce sădea ni'te ordine% +ână să ne iaurma, trecem grani(a%

Aici n-apucă să spună asta 'io 'i luă la galop strigind înspaniolă

- @ace(i loc că trecepreas!in(ia-sa părintele colonelE

Capitolul XVI - Ce lis-a întâmplat celor doi călători cudouă fete, douămaimu!e şisălbaticii zişi

oreioniCandid 'i cu &aletul lui

trecuseră grani(a 'i în tabărănimeni nu 'tia încă de moarteaiezuitului german% Cacambo carese gândea la toate a&usese gri)ăsă-'i umple rani(a cu pâine, cuciocolată, cu 'uncă, cu !ructe 'icâte&a urcioare de &in% Be

în!undară cu caii lor andaluzi într-

un (inut necunoscut în care nugăsiră nici un drum% )unseră îns!âr'it la o câmpie !rumoasăacoperită cu iarbă 'i brăzdată depâraie% Călătorii no'tri s-au opritsa lase caii să pască% Cacambospuse lui stăpânu-su că ar !i binesă mănânce ce&a 'i !ără să maia'tepte începu să îmbuce%

- Cum &rei tu, zise Candid,să mănânc 'uncă acum, când amomorât pe !iul domnului baron 'imă &ăd osândit să n-o mai &ad

43



niciodată pe CunigundaD *a ce osă-mi slu)ească să-mi prelungesco &ia(ă nenorocită, o dată ce &atrebui să-mi târăsc zilele departede dânsa, plin de mustrări de

cuget 'i de deznăde)deD 6i ce-o săspună oare <urnalul din re&ou1Dorbind ast!el, începu totu'i

să mănânce% Boarele as!in(ea% Ceidoi călători rătăci(i auzirădeodată ni'te (ipete, parcă de!emeie% Au-'i puteau da seamadacă erau (ipete de durere sau debucurie se ridicară totu'i îngrabă plini de nelini'tea 'i dealarma pe care în locurinecunoscute (i le stârne'te oricelucru% Btrigătele acelea porneaude la două !ete în pielea goalăcare alergau u'urel prin iarbă întimp ce doi maimu(oi le !ugăreau'i le mu'cau de buci% Candid !ucuprins de milă% *a bulgari

în&ă(ase să ochească bine ar !inimerit o alună într-un tu!i' !ărăsă atingă !runzele% Repede î'i ia

din spate pu'ca lui spaniolă cudouă (e&i, trage 'i omoarămaimu(oii%

- Mul(umesc lui =umnezeu,dragă Cacambo, că am scăpat deprime)die pe bietele !ete dacăam să&âr'it un păcat că am ucisun inchizitor 'i un iezuit, mi-amrăscumpărat gre'eala scăpând dela moarte pe !etele astea% +oatec-or !i ni'te domni'oare nobile 'i

atunci să 'ii că întâmplarea asta osă ne !ie de mare !olos%oia să mai spună ce&a dar

limba-i în(epeni când &ăzu cumcele două !ete se reped 'i iau înbra(e pe cei doi maimu(ioi, îistrâng la piept cu duio'ie, iz-

1 #ste &orba de &emoires pour servir lhistoire des sciences el des beau-arts&emorii menite să slu/ească istoriei

0tiinţelor 0i artelor, publicate deiezui(i la re&ou 'i la +aris, de la 17U1la 1721%

44



bucnesc în plâns 'i umplu&ăzduhul de strigăte de durere%

- Au m-a'teptam la atâtabunătate su!letească, spuse el îns!âr'it lui Cacambo, care la

rândul lui spuse- Btra'nică treabă a(i !ăcut,stăpâneE (i omorât pe aman(iiacelor domni'oare%

- man(ii lorE nu se poateERâzi de mine, CacamboE Cum săcred una ca astaD

- Btăpâne, zise Cacambo,dumnea&oastră întotdeauna &ămira(i de tot ce se în(âmplă dece &i se pare a'a de ciudat că înunele (ări maimu(oii placcucoanelorD Bunt 'i ei pe un s!ertoameni a'a cum sunt eu pe uns!ert spaniol%

- ai, zise Candid, îmi aducaminte că magistrul +anglossspunea că mai demult s-au

întâmplat de astea 'i că din împerecheri de !elul ăsta au ie'itegipani1, !auni 'i satiri, iar câ(i&a

oameni de seamă din antichitateau 'i &ăzut asemenea !iin(e dareu ziceam că astea ar !i numaipo&e'ti%

- cum a(i putut să &ăcon&inge(i, spuse Cacambo, că eade&ărat 'i a(i &ăzut la ce sededau persoanele care n-auprimit o anumită educa(ie acuma

însă tare mi-e !rică să nu sară lanoi cucoanele acelea 'i să nu ne

!acă de petrecanie%ceste temeinice re!lec(ii!ăcură pe Candid să plece de-acolo 'i să se în!unde în pădure%ici, după ce au blestemat peinchizitorul +ortugaliei, pegu&ernatorul din Guenos ires 'ipe baron, au cinat, apoi s-auculcat pe mu'chi 'i au adormit%Când s-au trezit au sim(itdeodată că nu se mai puteau1 /n !el de zeu pe )umătate om 'i pe)umătate capră Mitologie4%

45



mi'ca cauza era că în timpulnop(ii oreionii, bă'tina'ii acelorlocuri, cărora cele două !ete ledăduseră de 'tire de ceea ce!ăcuseră Candid 'i cu Cacambo, îi

legaseră pe amândoi cu !unii!ăcute din coa)ă de copac% ;n)urul lor erau &reo cincizeci deoreioni goi, înarma(i cu săge(i, cumăciuci 'i securi de cremene%/nii stăteau pe lângă un cazan încare !ierbea ni'te apă, al(iipregăteau câte&a !rigări 'i to(istrigau

- # un iezuitE e un iezuitEa&em să ne răzbunăm 'i o sămâncăm stra'nicE o să mâncămcarne de iezuitE

- -am spus eu, stăpâne,strigă cu mâhnire Cacambo, că!etele acelea au să ne )oace!estaD

Candid, zărind cazanul 'i!rigările, strigă

- Bă 'tii că au să ne !rigă 'iau să ne !iarbă% ai, ce-ar zice

oare maestrul +angloss dacă ar&edea cum e alcătuită naturăpuraD oate ar !i bune, dartrebuie să spun ca e trist lucru,să pierzi pe domni'oaraCunigunda 'i să !ii pus în !rigarede ni'te oreioni%

Cacambo î'i (inea întotdeauna !irea%

- Au pierde(i speran(a,spuse el nemângâiatului Candid

eu 'tiu pu(in limpa celor de pe-aici 'i am să &orbesc cu ei%- =a, da, numaidecât, zise

Candid spune-le că e lucrugroaznic 'i inuman să !ierbi 'i să!rigi oameni 'i că asta nu ecre'tine'te deloc%

- =omnilor, spuse Cacambo,dumnea&oastră &re(i să mânca(iun iezuit% @oarte bine nimic nu-imai drept decât să-(i tratezi ast!eldu'manii% ;ntr-ade&ăr dreptulnatural ne în&a(ă să omorâm pe

46



aproapele nostru 'i lucrul acestase !ace pe toată !a(a pământului%=acă noi nu ne !olosim de dreptulde a-l 'i mânca, asta e din cauzăcă a&em 'i altce&a de mâncat

dumnea&oastră însă n-a&e(imi)loacele pe care le a&em noidesigur că e mai bine să-(imănânci du'manii decât să 8a'icorbilor 'i ciorilor roadele izbânziitale% #u, însă, domnilor, nu credcă dumnea&oastră &re(i să &ămânca(i prietenii% /ite, acumasunte(i con&in'i că o să pune(i în!rigare un iezuit, dar cel pe care&re(i să-l !rige(i e tocmai apără-torul dumnea&oastră, e du'manuldu'manilor dumnea&oastră% #usunt de ba'tină de-aici din (arădumnealui pe care-l &ede(i estăpânul meu, 'i nu numai că nu eiezuit, dar chiar a omorât pe uniezuit 'i i-a luat straiele% sta &-a

îrt'elat% Ca să &eri!ica(i ce spunlua(i-i rantia, duce(i-&ă cu ea lagrani(a (ării conduse de los

padres 'i întreba(i dacă stăpânulmeu a ucis sau nu un o!i(er iezuit%A-o să zăbo&i(i mult% ? să nemânca(i după aceea, dacă o să&ede(i că &-am spus minciuni% =ardacă ce &-am spus e ade&ărat,dumnea&oastră cunoa'te(i preabine principiile dreptului public,obiceiurile 'i legile, ca să nu neda(i drumul%

?reionii se gândiră că aceste

&orbe sunt !oarte cumin(i%rimiseră pe doi mai răsări(idintre ei să &adă care-i ade&ărul%Cei doi trimi'i î'i îndeplinirămisiunea cu pricepere 'i se

întoarseră în curând aducând&e'ti bune% ?reionii dezlegară pecei doi prizonieri, se purtară binecu ei, le o!eriră !ete, le dădurăde mâncat 'i de băut 'i îi înso(irăpână la hotare strigând &eseli0Au-i iezuitE nu-i iezuitE.

Candid nu se mai sătura

47



minunându-se de !elul cumscăpaseră%

- Ce poporE zicea el, ceoameniE ce obiceiuriE =acă n-a' !ia&ut norocul să străpung cu spada

pe !ratele domni'oarei Cunigundaa' !i !ost mâncat !ără nici o îndoială% ?ricum însă, naturapură e bună !iindcă oameniiace'tia, în loc să ma mănânce, s-au purtat cu mine !oarte bine

îndată ce-au a!lat că nu-s iezuit%

Capitolul XVII –$osirea lui Candidşi a valetului său

în %ldorado şi ce-au văzut acoloCând au a)uns la grani(ele

oreionilor, Cacambo spuse luiCandid

- =upă cum &ede(i, emis!eraasta nu-i mai bună decât

cealaltă eu zic să ne întoarcem în #uropa cât mai repede%- Cum să ne întoarcemD zise

Candid, 'i unde să ne ducemD=acă mă întorc în (ară la mine,dau de bulgari 'i de abari care sebat între ei 'i omoară pe cine

întâlnesc dacă mă întorc în+ortugalia, sunt ars pe rug dacărămânem aici putem în oriceclipă să !im pu'i la !rigare% 6i cum

să mă hotărăsc să plec din aceaparte a lumii în care edomni'oara CunigundaD

- Fai să mergem la CaLenne,zise Cacambo% colo o să găsim!rancezi, că !rancezii umblă întoate păr(ile% +oate că au să nea)ute, 'i poate că =umnezeu o săaibă milă de noi%

Au era u'or să a)ungi laCaLenne% 6tiau încotro trebuie săse îndrepte dar mun(i, !lu&ii,prăpăstii, bandi(i 'i sălbatici

48



alcătuiau în toate păr(ile ni'tecumplite obstacole% Caii le-aumurit de oboseală, merindele s-au ispră&it o lună întreagă s-auhrănit cu !ructe sălbatice%

)unseră în s!âr'it la un râu carecurgea printre cocotieri% edereaacestora îi în&ioră 'i le dădusperan(ă%

Cacambo, care a&ea întotdeauna, ca 'i bătrâna, s!aturibune la îndemână, îi spuse luiCandid

- Buntem isto&i(i, nu maiputem umbla% /ite colo pe mal oluntre, s-o umplem cu nuci decocos, să ne suim în ea 'i să nelăsăm în &oia apei un râu duce

întotdeauna unde&a unde suntoameni% =acă n-om găsi lucruriplăcute, o să găsim în orice cazlucruri noi%

- =a, să mergem, ziseCandid, 'i +ro&iden(a să ne a)uteE

Merseră a'a câte&a legheprintre maluri când în!lorite,

când sterpe, când netede, cândrâpoase% Râul se !ăcea tot mailat% =e la o &reme se pierdu pesub o boltă de stânci în!iorătoarecare se înăl(au până la cer% Ceidoi călători se lăsară cu

îndrăzneală du'i de &aluri pe subacea boltă% @lu&iul, care aici se

îngustase, îi purtă cu orepeziciune 'i un zgomot cumplit%=upă douăzeci 'i patru de ceasuri

&ăzură iar lumina zilei luntrealor însă se sparse de stâncitrebuiră să se târască din piatră

în piatră o bună bucată de drum în s!âr'it în !a(a lor se deschise ozare nemăsurată, mărginită deni'te mun(i de neurcat% *ocuriledin prea)mă erau culti&ate 'ipentru plăceri 'i pentru ne&oipretutindeni ceea ce era de !olosera 'i plăcut% =rumurile erau

în(esate sau mai degrabă împodobite de trăsuri care erau

59



!ăcute dintr-un materialstrălucitor 'i în care 'edeaubărba(i 'i !emei de-o !rumuse(eciudată la trăsuri erau înhămateni'te oi ro'ii care alergau mai

iute decât cei mai !rumo'i cai dinndaluzia, din etuan 'i dinMaIuinez%

- sta-i o (ară, zise Candid,mai stra'nică decât est!alia%

8ntrară în cel dintâi sat pecare-l întâlniră în drum% *amarginea satului câ(i&a copii

îmbrăca(i în haine de brocartaurit, toate rupte, se )ucau înbombi(e% Cei doi călători dincealaltă parte a lumii se opriră 'ise uitară cu plăcere la dân'iibombi(ele erau destul de mari,galbene, ro'ii, &erzi, 'i aruncausclipiri neobi'nuite% Călătoriiluară în mâinii câte&a din eletoate erau numai aur, numaismaralde 'i rubine, dintre carechiar unul singur ar !i alcătuit ceamai !rumoasă podoabă a tronului

marelui Mogol1

%- Găie(ii ace'tia, ziseCacambo, trebuie să !ie copiiiregelui%

;n clipa asta &eni în&ă(ătorulsatului 'i-i chemă la 'coală%

- Ksta, spuse Candid,trebuie să !ie magistrul !amilieiregale%

Tolăna'ii lăsară )ocul 'iaruncară pe )os bombi(ele%

Candid le culege, !uge după în&ă(ător 'i i le întinderespectuos, dându-i să în(eleagăprin semne că alte(ele lor regale'i-au uitat aurul 'i pietrelescumpe% ;n&ă(ătorul satului,zâmbind, le luă 'i le z&ârli pe )os,se uită o clipă !oarte mirat laCandid 'i î'i &ăzu de drum%

Călătorii culeseră iar de pe)os aurul, rubinele 'i smaraldele%1 itlu dat împăra(ilor mongoli, urma'i ailui amerlan%

51



- Ce-o !i 'i astaD strigăCandid% Btra'nic de binecrescu(itrebuie să mai !ie copiii de regi în(ara asta, dacă sunt în&ă(a(i sădispre(uiască aurul 'i pietrele

scumpeECacambo era 'i el tot a'a demirat ca 'i Candid% )unseră 8a ocasă% #ra clădită ca un palat din#uropa% ? mul(ime de oamenierau la u'ă 'i încă 'i mai mul(i

înăuntru% Be auzea o muzică!oarte plăcută 'i mirosea amâncare bună% Cacambo seapropie de u'ă 'i auzi &orbindu-seperu&iana asta era 'i limba luidoar toată lumea 'tie că era dinucuman, dintr-un sat în carenumai limba asta se &orbea%

- m să &ă slu)esc detălmaci, spuse el lui Candid haisă intrăm, că e un birt%

Cum au intrat i-au 'i întâmpinat doi chelneri 'i douăchelneri(e îmbrăca(i to(i în hainemuiate în !ir 'i cu părul strâns în

panglici 'i îi po!tiră să se a'eze lamasă% B-au ser&it patru supegarnisite !iecare cu câte doipapagali !rip(i, un condor rasolcare cântărea &reo două sute deli&re, apoi două maimu(e !ripte!oarte gustoase, trei sute decolibri pe o !ar!urie 'i 'ase sutede păsări-muscă pe alta apoiurmară ni'te tocane stra'nice 'ini'te pră)ituri minunate toate în

!ar!urii lucrate dintr-un soi decristal de stâncă% Chelnerii 'ichelneri(ele birtului turnau debăut tot !elul de licori !ăcute dintrestie de zahăr%

Mesenii erau în cea maimare parte negustori 'i cărău'i,to(i !oarte politico'i% +userăcâte&a întrebări lui Cacambo, cucea mai mare discre(ie, 'irăspunseră la întrebările acestuia

în a'a !el încât să !ie mul(umit%=upă ce ispră&iră de

5%



mâncat, Cacambo se gândi, ca 'iCandid, că o să-'i plătească binepartea aruncând pe masă douăbucă(i de aur din cele pe care leadunase de pe )os hangiul 'i

hangi(a izbucniră în râs (inându-se cu mâinile de burtă% Cânds!âr'iră cu râsul, hangiul le spuse

- cuma am &ăzut, domnilor,că sunte(i străini% Aoi pe-aici nuprea suntem obi'nui(i cu străini%8erta(i-ne că am început să râdemcând a(i &rut să ne plăti(i cupietricele de astea care se găsescla noi pe toate drumurile% =esigurcă n-a&e(i monedă de-a noastră,dar nici n-a&e(i aici ne&oie debani ca să sta(i la masă% oatehanurile au !ost în!iin(ate ca să!ie de !olos negustorilor 'i suntplătite de stat% ici a(i mâncatmai prost !iindcă e sat în altăparte însă o să !i(i primi(i a'acum se cu&ine%

Cacambo traducea cespunea hangiul iar Candid asculta

'i el cu aceea'i admira(ie 'i cuaceea'i uimire cu care prietenulsău Cacambo traducea%

- Ce (ară o !i asta, se întrebau ei unul pe altul, de carenimeni pe pământ nu 'tie 'i încare natura e a'a de deosebită!a(ă de natura de 8a noiD =esigurcă asta e (ara în care toate mergbine !iindcă trebuie să !ie peunde&a 'i o (ară de !elul acesta%

6i, orice ar !i zis maestrul+angloss, eu de multe ori mi-amdat seama că în est!alia toatemergeau prost%

Capitolul XVIII - Ce-au văzut în%ldoradoCacambo începu să-l întrebe

pe hangiu tot !elul de lucruri, daracesta îi spuse

52



#u nu prea 'tiu mare lucru'i nici n-am ne&oie !iindcă îmimerge !oarte bine 'i a'a este

însă aici un bătrân care a !ost pe&remuri la Curte 'i e omul cel mai

în&ă(at din (ară 'i totodată !oarteprietenos% ;l duse pe Cacambo la

bătrânul acela% Candid acum numai )uca decât un rol secundar 'i

î'i înso(ea &aletul% 8ntrară într-ocasă !oarte simplă, !iindcă u'aera numai de argint 'i lambriurileodăilor nu erau decât de aur darlucrate cu atâta gust că nici celemai bogate lambriuri nu le-ar !i

întrecut% estibulul nu era încrustat decât doar cu rubine 'ismaralde dar !elul în care erauorânduite toate cumpănea tocmaibine această nemaipomenităsimplicitate%

Gătrânul primi pe cei doistrăini 'ezând pe o so!a cu saltelede pu! de colibri 'i îi cinsti culicori în pahare de diamant după

aceea le răspunse ast!el la ceeace &oiau să a!le- m o sută 'aptezeci 'i doi

de ani 'i am auzit de la tata,scutier al regelui, despreuimitoarele re&olu(ii care s-au

întâmplat în +eru 'i la care a !ost'i el martor% Nara în care suntemeste &echea patrie a inca'ilor,care au !ăcut impruden(a să iasădin (inuturile lor 'i să supună o

parte din lume, dar care au !ostdistru'i de spanioli%+rin(ii din !amilia lor care au

rămas în (ara de ba'tină, au !ostmai în(elep(i au poruncit, cuconsim(ământul na(iunii, ca niciun locuitor să nu mai iasăniciodată din (ări'oara noastră înacest chip am putut sa nepăstrăm inocen(a 'i !ericirea%Bpaniolii n-au 'tiut niciodată preabine ce-i cu (ara asta 'i i-au zis

53



#ldorado1 'i un englez pe care îlchema RaleighJ chiar a 'i a)uns,acum &reo sută de ani, până peaproape dar cum suntem

încon)ura(i de stânci 'i de

prăpăstii greu de trecut, amscăpat până azi de lăcomiana(iunilor #uropei care sunt, nu'tiu de ce, !oarte ahtiate dupăpietrele 'i după tina pământuluinostru, în a'a hal încât ar !i înstare să ne ucidă pe to(i%

Btatură mult de &orbă&orbiră despre !orma degu&ernământ, despre obiceiurilelocului, despre !emei, desprespectacolele publice, desprearte% *a urmă Candid, căruia tot

îi mai plăcea meta!izica, îl întrebă prin mi)locirea luiCacambo dacă (ara asta a&ea oreligie%

Gătrânul se înro'i pu(in%- Cum să n-a&emD zise el%

Mai poate !i &reo îndoialăDCrede(i că suntem atât de

ingra(iDCacambo întrebă respectuosce religie este în #ldorado%

Gătrânul se înro'i iar%- +ot !i oare mai multe

religiiD spuse el% Religia noastrăeste, cred, religia tuturoraslă&im pe =umnezeu dediminea(a până seara%

- Blă&i(i un singur=umnezeuD întrebă Cacambo,

care slu)ea mereu de tălmaci îndoielilor lui Candid%- @ără îndoială că numai

unul, că doar nu sunt nici doi,

1 Nară imaginară, despre care s-apresupus că ar !i eistat cînd&a înmerica de Bud, pe malurile !lu&iuluimazon4, deosebit de bogată în aur% 8nlimba spaniolă l dorado înseamnă 3arade aur.% 4alter-(aleigh 155J12194, poet,

diplomat 'i na&igator englez, care a încercat să colonizeze statul irginia dinmerica de Aord%

54



nici trei, nici patru% =upă cum&ăd, oamenii din lumeadumnea&oastră pun ni'te

întrebări !oarte ciudate%Candid nu mai contenea cu

întrebările% oi acum să 'tie cumse roagă lui =umnezeu oamenii în#ldorado%

- Au ne rugăm *ui, spuse&rednicul în(elept nu a&em nimicde cerut de la =ânsul ne-a dattot ce ne trebuie 'i noi ;imul(umim mereu%

Candid &ru să &adă ni'tepreo(i 'i întrebă unde îi poategăsi% Gătrânul zâmbi

- =ragii mei, zise el aici to(isuntem preo(i% Regele 'i to(i capiide !amilie cântă cântece de sla&ă

în !iecare diminea(ă, cu maresolemnitate 'i cinci sau 'ase miide muzican(i îi acompaniază%

- CumD nu a&e(i călugăricare sunt pro!esori, care seceartă, care gu&ernează, careuneltesc 'i pun să !ie ar'i pe rug

pe cei care nu-s de părerea lorD- r trebui să !im nebuni,zise bătrânul% Aoi to(i aici a&emacelea'i con&ingeri 'i nupricepem deloc ce &re(i săspune(i cu călugăriidumnea&oastră%

Candid la toate aceste &orbese minuna groza& 'i se gândea0sta nu seamănă deloc cu ceeace se întâmpla în est!alia 'i în

castelul domnului baron dacăprietenul nostru +angloss ar !i!ost în #ldorado n-ar mai !i spuscă hunder-ten-tronc:h era totce poate !i mai bun pe lume asta

înseamnă că trebuie numaidecâtsă călătore'ti 'i să &ezi lumea%

=upă ce au stat pe îndeletede &orbă, bătrânul puse să

înhame o calea'ca cu 'aseberbeci 'i dădu călătorilordoisprezece slu)itori ca să-iconducă la Curte%

55



- Bă mă ierta(i, le spuse el,că din cauza &ârstei mele trebuiesă mă lipsesc de cinstea de-a &ă

înso(i% Regele o să &ă primească în a'a !el, încât n-o să !i(i

nemul(umi(i 'i &e(i !i îngăduitoricu obiceiurile (ării dacă unele dinele n-au să &ă placă%

Candid 'i Cacambo se urcară în calea'ca% Cei 'ase berbecizburau, nu altce&a, 'i nici patruceasuri n-au trecut 'i au a)uns lapalatul regelui, care era a'ezat laun capăt al capitalei% +ortalul era

înalt de două sute douăzeci deco(i 'i lat de o sută e cuneputin(ă de spus din ce materieera !ăcut% Chiar numai de-aici se&ede ce superioritatenemaipomenită a&ea materiaaceea !a(ă de pietrele 'i nisipulcărora noi le spunem aur 'inestemate%

=ouăzeci de !ete !rumoasedin garda palatului întâmpinarăpe Candid 'i pe Cacambo când se

dădură )os din calea'ca, îi duserăla baie, apoi îi îmbrăcară în ni'temantii (esute din pu! de colibripe urmă marii o!i(eri 'i marileo!i(erese ale coroanei îi duseră laodăile ma)estă(ii-sale, trecândprintre două 'iruri de câte o miede muzican(i !iecare, a'a cum eobiceiul pe-acolo% Când a)unserăaproape de sala tronului,Cacambo întrebă pe un mare

o!i(er cum trebuia să salute pema)estatea-sa să se arunce îngenunchi sau cu burta la pământDsă-'i pună mâinile pe cap sau laspateD să sărute lespezile săliiD îns!âr'it, care era ceremoniaobi'nuităD

?biceiul, spuse mareleo!i(er, este să îmbră(i'ezi pe rege'i să-l săru(i pe amândoi obra)ii%

Candid 'i Cacambo luară pedupă gât pe ma)estatea-sa 'iacesta îi po!ti politicos la masă%

56



+ână la &remea mesei seduseră prin ora' să se plimbe%ăzură edi!icii publice înalte pânăla nori, pie(e împodobite cu omul(ime de coloane, !ântâni cu

apă limpede, !ântâni cu apă roză,adică cu licori de trestie de zahăr,care curgeau necontenit înmi)locul unor piee largi,pardosite cu un !el de pietrescumpe, ce răspândeau un mirosca de cui'oare 'i scor(i'oară%Candid &ru să &iziteze curtea de)usti(ie 'i curtea supremă% 8 sespuse că nu eistă tribunale 'i căprocese nu sunt% ;ntrebă dacă sunt

închisori 'i i se răspunse că nu%Ce&a care l-a mirat 'i mai mult 'ii-a !ăcut cea mai mare plăcere a!ost palatul 'tiin(elor, în care &ăzuo galerie lungă de două mii depa'i plină toată de aparate decalculat 'i de !izică

=upă ce cutreierară ast!eltoată amiaza cam a mia parte dinora', se întoarseră la rege%

Candid se a'eză la masă întrema)estatea-sa, &aletul săuCacambo 'i mai multe doamne%Aiciodată nu s-a mâncat mai bine'i nimeni n-a a&ut &reodată atâtahaz la masă cât a a&utma)estatea-sa% Cacambotraducea lui Candid &orbele deduh ale regelui 'i acestea, de'itraduse, rămâneau tot &orbe deduh% =e multe lucruri se

minunase Candid, dar de astapoate mai mult decât de orice%+etrecură acolo &reo lună%

Candid mereu îi spunea luiCacambo

- =a, bineîn(eles, castelul încare m-am născut nu !ace cât(ara asta în care suntem acumadar, oricum ar !i, domni'oaraCunigunda nu-i aici, iar dumneatadesigur că ai o iubită în #uropa%=acă rămânem aici o să !im doara'a cum sunt ceilal(i pe când,

57



dacă ne întoarcem la lumeanoastră numai cu douăsprezece oi

încărcate cu pietricele din#ldorado, a&em să !im mai boga(idecât to(i regii împreună, n-o să

ne mai temem de nici uninchizitor 'i o să putem s-o luămpe domni'oara Cunigunda%

orbele acestea !ură pegustul 8ui Cacambo a'a de tare leplace oamenilor să umble !or!ota,să se !ălească !a(ă de ai lor 'i să!acă paradă de ce au &ăzut în altepăr(i, încât cei doi !erici(i sehotărâră să nu mai !ie !erici(i 'isă ceară &oie ma)estătii-sale săplece%

- @ace(i o prostie, le spuseregele% #u 'tiu că (ara mea nu-igroza&ă dar când &ezi că î(imerge bine unde&a trebuie sărămâi acolo% =esigur că eu n-amdreptul să opresc pe străini 'i să-i(in aici asta e o tiranie care nu-inici în obiceiurile noastre, nici înlegile noastreE to(i oamenii sunt

liberi pute(i să pleca(i când &re(inumai că de-aici e !oarte greu deie'it% Bă mergi în susul apei perâul repede pe care a(i sositprintr-o ade&ărată minune 'i carecurge pe sub bol(i de stânci esteun lucru cu neputin(ă% Mun(iicare sunt de )ur împre)urulregatului meu au o înăl(ime dezece mii de co(i 'i-s drep(i caperetele !iecare munte are o

latură de peste zece leghe iar departea cealaltă scoborâ'ul enumai prăpastie% =ar !iindcă &re(ineapărat să pleca(i, am să dauordin administratorilor ma'inilorsă !acă o ma'ină care să &ă ducăpână dincolo% Când o să a)unge(ide partea cealaltă a mun(ilor,nimeni n-o să poată să &ă

înso(ească supu'ii mei s-au )uratsă nu iasă din (ara lor 'i suntdestul de în(elep(i ca să nu-'icalce )urământul% 6i acuma pute(i

58



să-mi cere(i tot ce &re(i%- Au cerem ma)estă(ii-

&oastre, spuse Cacambo, decât&reo câte&a oi încărcate cumerinde, cu pietricele 'i cu tină

de pe aici de pe ladumnea&oastră%Regele râse%- #u nu în(eleg, zise el, de

ce &ă place dumnea&oastră,europenilor, tina noastră galbenă%*ua(i-&ă cât &re(i 'i să &ă !ie debine%

=ădu imediat ordininginerilor lui să !acă o ma'inăcare să ducă pe ace'ti doi oameniciuda(i peste hotarele (ării% reimii de !izicieni se puseră pelucru ma'ina a !ost gata în douăsăptămâni 'i nu a costat mai multde &reo douăzeci de milioane deli&re sterline, în banii (ării%Candid 'i Cacambo !ură urca(i înma'ină 'i, împreună cu ei, doiberbeci mari ro'ii cu 'aua pe eica să aibă cu ce merge după ce

&or trece mun(ii, apoi douăzecide berbeci cu samare, încărca(icu merinde, treizeci care duceautot !elul de daruri din ce a&ea(ara mai de pre( 'i cincizeci careerau încărca(i cu aur, cu pietrescumpe 'i cu diamante% Regele

îmbră(i'ă cu dragoste pe cei doidrume(i%

!ost o pri&eli'te stra'nicăplecarea lor 'i !elul iscusit în care

au !ost ridica(i 'i ei 'i berbecii,până în cre'tetul mun(ilor%@izicienii 'i-au luat rămas bundupă ce i-au scos la liman% Candidnu mai a&ea acuma altă dorin(ă 'ialt scop decât să se ducă cuberbecii lui 'i să se în!ă(i'ezedomni'oarei Cunigunda%

- &em acuma, zise el, cu cesă plătim gu&ernatorului dinGuenos ires dacă domni'oaraCunigunda o să !ie pusă cum&a la&ânzare% Bă mergem la CaLenne 'i

69



acolo să ne tocmim o corabie 'ipe urmă om &edea ce regatputem să cumpărăm%

Capitolul XIX – Ce lis-a întâmplat la$urinam şi cum afăcut Candidcunoştin!ă cu&artin ;ntâia zi de călătorie a !ost

destul de plăcută% Be bucurau la

gândul că au mai multe comoridecât au sia, #uropa 'i !rica laun loc% Candid, entuziasmat,scrise numele Cunigundei pe to(icopacii% doua zi, doi berbeci se

înecară într-o mla'tină cu tot cepurtau în spate al(i doi muriră deoboseală peste câte&a zile peurmă 'apte sau opt pieriră de!oame pe când treceau printr-unde'ert al(ii căzură într-o

prăpastie, în s!âr'it, după ce aumers o sută de zile nu le-au mairămas decât doi berbeci% Candidspuse lui Cacambo

- ezi, dragul meu, cepieritoare sunt a&u(iile acesteilumi trainice nu-s decât &irtutea'i !ericirea pe care le-a' sim(icând a' &edea-o iar pedomni'oara Cunigunda%

- 'a esteE zise Cacambo%=ar oricum tot ne-au mai rămasdoi berbeci cu mai multe comoridecât a a&ut &reodată regeleBpaniei, 'i uite, colo în zare, e unora' care cred că o !i Burinam,a'ezarea olandezilor% m a)uns lacapătul necazurilor 'i la începutul!ericirii%

Când se apropiară de ora'dădură de un negru întins )os

numai cu o )umătate de îmbrăcăminte pe el, adică

61



)umătate din ni'te nădragi depânză albastră bietul om era!ără o mână 'i !ără un picior%

- Ce !aci aici, omule, ziseCandid, 'i ce-ai pă(it de e'ti în

halul ăstaD- 'tept pe stăpânu-meu,domnul anderdendur, care-inegustor &estit, răspunse negrul%

- =omnul anderdendur te-aadus în starea în care e'tiD

- =a, zise negrul, a'a eobiceiul% =e două ori pe an ni sedă câte o pereche de nădragi depânză, asta-i toată

îmbrăcămintea% Când lucrăm lazahăr, dacă roata ne apucă undeget, ni se taie toată mânadacă !ugim 'i ne prinde, ne taieun picior% #u am pă(it 'i una 'ialta% Cu pre(ul ăsta mânca(idumnea&oastră zahăr în #uropa%Cu toate acestea, când mama m-a &ândut cu zece scuzi patagonipe coasta Tuineei, mi-a spus0Copile dragă, roagă-te !eti'ilor

no'tri 'i slă&e'te-i mereu, că ausă-(i poarte noroc ai cinstea să!ii scla&ul stăpânilor no'tri albi 'ide pe urma ta o să ne procopsim'i noi, părin(ii tăi.% aiE nu 'tiudacă ei s-or !i procopsit de peurma mea, dar eu de pe urma lornu m-am procopsit deloc% Câinii,maimu(ele 'i papagalii sont de omie de ori mai !erici(i decât noi%@eti'ii olandezi, care m-au

con&ertit, îmi spun în !iecareduminică că to(i suntem copiii luidam, 'i albi 'i negri% #u nu suntgenealogist, dar dacă predicatoriiace'tia spun ade&ărul, atuncisuntem to(i &eri de-al doilea%rebuie însă să spunem, că nu sepoate să te por(i mai urât cuneamurile%

- ?, +angloss, strigă Candid,tu nu bănuise'i această groză&ieEAu mai e nimic de !ăcut trebuiesă renun( la optimismul tău%

6%



- Ce înseamnă optimismD întrebă Cacambo%

- aiE spuse Candid, înseamnă să a!irmi cu în&er'unarecă toate sunt bune atunci când î(i

merge rău%6i îi dădură lacrimileuitându-se la negrul acela 'i culacrimi în ochi intră în Burinam%

Cel dintâi lucru pe care l-au!ăcut a !ost să &adă în port dacănu este &reo corabie care săplece la Guenos ires% Chiar 'iintrară în &orbă cu un patronspaniol acesta zise că e gata să!acă cu ei un târg cinstit 'i ledădu întâlnire într-o cârciumă%Candid 'i credinciosul Cacambose duseră acolo cu cei doiberbeci%

Candid, care spunea tot cegândea, po&esti spaniolului toate

întâmplările lui 'i îi mărturisi căar &rea s-o răpească pedomni'oara Cunigunda%

- Aici nu mă gândesc să te

duc la Guenos ires, zisepatronul m-ar spânzura imediat,'i pe dumneata la !el% @rumoasaCunigunda e amanta !a&orită agu&ernatorului%

sta a !ost ca un trăsnet pecapul lui Candid% Mai întâi a plânszdra&ăn, pe urmă l-a luatdeoparte pe Cacambo 'i i-a spus

- /ite, dragul meu, cetrebuie să !aci% &em !iecare în

buzunar &reo cinci sau 'asemilioane în diamante tu e'ti maidibaci decât mine du-te laGuenos Yires 'i ia-o de-acolo pedomni'oara Cunigunda% =acăgu&ernatorul se lasă greu, dă-i unmilion dacă tot nu &rea, dă-idouă tu n-ai ucis nici uninchizitor, a'a că n-au să tebănuiască% în &remea asta eu amsă mai tocmesc o corabie 'i am sămă duc să te a'tept la ene(ia eo (ară liberă 'i acolo nici bulgarii,

62



nici abarii, nici e&reii, niciinchizitorii nu pot să ne !acănimic%

Cacambo încu&iin(ă 'i elaceastă în(eleaptă hotărâre% #ra

necă)it că se desparte de unstăpân a'a de cumsecade 'i carea)unsese acuma prietenul lui celmai bun însă plăcerea pe care osim(ea slu)indu-l !u mai maredecât mâhnirea care îl cuprinse lagândul că trebuie să se despartăde el% Be îmbră(i'ară plângând%Candid îi spuse că să n-o uite nicipe bătrână% Cacambo plecă chiar

în ziua aceea era un om !oartede treabă acest Cacambo%

Candid mai stătu cât&a timpla Burinam până să găsească unpatron de corabie care să-l ducă

în 8talia împreună cu cei doiberbeci care îi mai rămăseseră%

;'i luă câ(i&a ser&itori 'i cumpărătot ce-i trebuia la o călătorie a'ade lungă% =omnul anderdendur,stăpânul unei corăbii

încăpătoare, &eni la el%- Cât ceri, domnule, îl întrebă Candid, ca să ne ducidrept la ene(ia, cu ser&itorii, cubaga)ele 'i cu berbecii ă'tiaD

+atronul zise că &rea zecemii de pia'tri% Candid i-i dădu!ără nici o 'o&ăire%

0?hoE se gândi 'iretulanderdendur străinul ăsta dăzece mii de pia'tri !ără să se

târguiascăE rebuie să !ie bogatgroza&%. 6i întorcându-se pestecâte&a clipe spuse că nu poate săplece !ără douăzeci de mii depia'tri%

- Gine, zise Candid, a'a să!ieE

0#heiE î'i spuse negustorul,omul ăsta dă douăzeci de mii depia'tri tot a'a de u'or cum a datzece mii%.

6i se mai întoarse o dată 'izise că nu poate să-l ducă la

63



ene(ia !ără treizeci de mii depia'tri%

- Gine, am să dau treizeci demii de pia'tri, spuse Candid%

0hai se gândi iar negustorul

olandez dă treizeci de mii depia'tri 'i nici nu-i pasă berbeciiă'tia or !i încărca(i cu &reocomoară dar deocamdată să măopresc aici să iau întâi treizecide mii de pia'tri 'i pe urmă oimai &edea eu%.

Candid &ându doar douădiamante mai mărunte, dintrecare chiar cel mai mic !ăcea maimult decât to(i banii pe care îicerea patronul% +lăti acestuia

înainte% Cei doi berbeci !ură îmbarca(i% Candid &enea 'i el într-o luntre ca să a)ungăcorabia, care era în radă% H;n&remea asta patronul întindepânzele 'i porne'te% ântulprielnic îl duce repede% Candid,uluit, &ede cum corabia se pierde

în zare%

- aiE spuse el, asta-i oispra&ă &rednică de lurnea &echeEBe întoarce apoi la mal,

cople'it de necaz cum să nu !ie,când pierduse o a&ere cu caredouăzeci de regi s-ar !i mul(umit%

Be duse la )udecătorulolandez 'i, agitat cum era, bătu

în u'ă cam tare intră, î'i spusepăsul 'i &orbi mai tare decât secu&enea% <udecătorul mai întâi îl

puse să plătească zece mii depia'tri pentru larma pe care o!ăcuse pe urmă ascultă !rumostot ce-i spuse, îi !ăgădui că &acerceta chestiunea când se &a

întoarce negustorul 'i îl puse sămai plătească zece mii de pia'tripentru cheltuieli de )udecată%

reaba asta îl necă)i laculme pe Candid% # drept că

îndurase nenorociri de mii de orimai cumplite, însă sângele receal )udecătorului 'i cel al patro-

64



nului care îl !urase, îi răscoliră!ierea 'i îl cu!undară într-omelancolie neagră% Răutateaoamenilor i se în!ă(i'a acuma întoată urâ(enia ei era năpădit

numai de gânduri triste% ;ns!âr'it, o corabie !ranceză !iindtocmai gata de plecare laGordeau, cum nu mai a&ea acumde îmbarcat berbeci încărca(i cudiamante, Candid închirie ocabină cu pre(ul cu&enit 'i dădude &este în ora' că plăte'tecălătoria 'i hrana 'i dă 'i două miide pia'tri unui om de treabă carear &rea să meargă cu dânsul, cucondi(ia ca omul acela să !ie celmai scârbit de starea lui 'i celmai nenorocit din toată (ara%

Be în!ă(i'ară o mul(ime decandida(i o !lotă întreagă nu i-ar!i putut cuprinde pe to(i% Candid,&rând să aleagă dintre cei carepăreau cei mai potri&i(i, puseochii pe &reo douăzeci de in'i pecare după în!ă(i'are îi socotea

mai sociabili, 'i care to(i ziceaucă sunt &rednici să !ie ale'i% ;iadună pe to(i la el la han, îi po!tila masă, 'i puse pe !iecare să se)ure că-'i &a po&esti &ia(a a'acum a !ost, 'i !ăgădui că o săaleagă pe acela care i se &a păreamai de plâns 'i mai îndreptă(it săse plângă de soarta lui, iar căcelorlal(i le &a da câte ograti!icase%

dunarea a (inut până lapatru diminea(a% Candid,ascultând toate întâmplările lor,

î'i aduse aminte de ce-i spuneabătrâna când mergeau la Guenosires 'i de prinsoarea pe care o!ăcuse ea că nu era om pecorabie căruia să nu i se !i

întâmplat o nenorocire% Begândea la +angloss, la !iecare

întârnplare pe care o auzea%0+angloss, î'i spuse el, ar !i!oarte încurcat 'i n-ar a&ea cum

65



să demonstreze că sistemul lui ebun% +ăcat că nu-i 'i el aici%Fotărât lucru, dacă toate mergbine unde&a, atunci numai în#ldorado merg bine, 'i nu în altă

parte%. ;n s!âr'it, se hotărî săaleagă pe un biet sa&ant carelucrase zece ani pentru librariidin msterdam% Be gândi că omeserie mai proastă decât astanu eistă%

Ba&antul acesta era un omde treabă ne&astă-sa îl prădase,!ecioru-su îl bătuse, iar !iică-sa îlpărăsise 'i !ugise cu unportughez% &usese o slu)bu'oarăpe care tocmai o pierduse iarpredicatorii din Burinam îlprigoneau pentru că îl socoteausocinian1% rebuie spus că ceilal(ierau cel pu(in tot a'a denenoroci(i ca 'i el Candid trăgea

însă năde)de că, stând de &orbăcu sa&antul, o să-i mai treacă deurât în timpul călătoriei% o(iceilal(i ri&ali !ură de părere că le-

a !ăcut o mare nedreptate Candidcă nu i-a ales pe dân'ii dar el le închise gura dând !iecăruia câte osută de pia'tri%

Capitolul XX – Ce s-a întâmplat pe marecu Candid şi cu&artinBa&antul cel bătrân, pe care

îl chema Martin, se urcă pecorabie cu Candid 'i plecă cuacesta la Gordeau% 6i unul 'ialtul &ăzură multe 'i su!eriră

1 Bocinienii sunt discipolii lui *elio Bocin,eretic din secolul al Q8-lea, care &oia săsupună 5criptura regulilor criticiiomene'ti 'i care tăgăduia reimea,consubstan(ialitatea =uhului B!înt,

păcatul originar, predestinarea, haruletc% Bocinienii pot !i considera(i caprecursori ai dei'tilor

66



multe 'i chiar dacă corabia ar !imers de la Burinam până în<aponia pe la Capul GuneiBperan(e, tot ar !i a&ut ce să&orbească despre răul !izic 'i răul

moral cât timp ar !i (inut călă-toria%Candid totu'i a&ea un

a&anta) !a(ă de Martin, !iindcătrăgea mereu năde)de că o sa se

întâlnească iar cu domni'oaraCunigunda, pe când Martin n-a&eade nădă)duit nimic pe lângă astaa&ea aur 'i diamante 'i, cu toatecă pierduse o suta de berbecimari ro'ii încărca(i cu cele maimari comori din lume 'i cu toatecă era necă)it de 'olticăriapatronului olandez totu'i, atuncicând se gândea la ce mai a&ea înbuzunar 'i când &orbea deCunigunda, mai ales cătres!âr'itul mesei, înclina cătresistemul lui +angloss%

- =ar dumneata, domnuleMartin, întrebă el pe sa&ant, ce

crezi despre toate asteaD Care epărerea dumitale despre răulmoral 'i răul !izicD

- =omnul meu, răspunseMartin, pe mine preo(ii m-au

în&inuit că a' !i socinianade&ărul este însă că suntmanichean1%

- Râzi de mine, zise Candid%Au mai sunt azi manicheeni%

- Mai sunt eu, spuse Mactin%

Au 'tiu ce să !ac, dar nu pot săgândesc alt!el%- tunci să 'tii că ai pe

dracul în dumneata, zise Candid%- B-amestecă a'a de des în

treburile acestei lumi, spuseMartin, că s-ar putea să !ie 'i în

1 Manicheenii după Manes sauManichen, care trăia în +ersia în secolulal 88-lea4 sus(ineau că lumea este opera

a două principii opuse, unul bun, altulrău, amîndouă eterne, independenteunul !ată de altul 'i 8a !el de puternice

67



mine, a'a cum e pretutindenidrept să-(i spun însă că atuncicând îmi arunc ochii peste globulacesta, sau mai bine zis pesteaceastă globulă, îmi &ine a crede

că =umnezeu l-a părăsit 'i l-a datpe mâna &reunei !iin(erău!ăcătoare bineîn(eles nu măgândesc la #ldorado% A-am &ăzutora' care să nu doreascădistrugerea ora'ului &ecin, n-am&ăzut !amilie care să nu &rea săpiară altă !amilie% +retutindenicei slabi urăsc pe cei tari, dar setârăsc în !a(a lor, iar cei tari sepoartă cu ei cum s-ar purta cuni'te turme pe care le crescpentru lână 'i carne% /n milionde asasini înregimenta(icutreieră #uropa de la un capătla altul, practică omorul 'itâlhăria cu disciplină ca să-'icâ'tige eistenta pentru că n-auo meserie mai cinstită 'i, înora'ele în care s-ar părea călumea trăie'te în pace 'i în care

în!lore'te arta 'i 'tiin(a, oameniisunt ro'i de in&idie, de gri)i 'i denecazuri mai mult decât e ros deurgie un ora' asediat% =urerileascunse sunt 'i mai cumplitedecât nenorocirile publice% Ce sămai spun, am &ăzut 'i am înduratatâtea, încât sunt manichean%

- =ar sunt 'i lucruri bune pelume, zise Candid%

- +oate c-or !i, spuse Martin,

dar eu nu le cunosc% +e când&orbeau a'a între ei, se auzi olo&itură de tun% ;n curând seauziră altele, din clipă în clipătot mai dese% @iecare î'i luăocheanul% Păriră două corăbiicare se luptau între ele la odepărtare de &reo trei mile%ântul le aduse atât de aproapede &asul !rancez, încât cei de pe&as putură să se bucure pe

îndelete de pri&eli'tea bătăliei% ;n s!âr'it, una din corăbii dădu

68



celeilalte câte&a lo&ituri atât denimerite, încât o scu!undă%Candid 'i Martin &ăzură că pepuntea &asului care se scu!undaerau &reo sută de oameni ridicau

bra(ele spre cer 'i scoteau ni'te(ipete groaznice peste o clipăcorabia !u înghi(ită%

- +o!timE spuse Martin, iatăcum se poartă oamenii între ei%

- # ade&ărat, zise Candid, căeste ce&a diabolic în toată treabaasta%

+e când &orbea a'a, zărice&a ro'u care înota pe lângăcorabia lor% *ăsară )os o barcă, să&adă ce-ar putea !i era unberbec de-al lui% Gucuria luiCandid când î'i găsi berbecul !umai mare decât îi !usesemâhnirea atunci când pierduse osută de berbeci încărca(i cudiamante din #ldorado%

Căpitanul !rancez &ăzu îndată că patronul corăbieiscu!undătoare era spaniol, iar

acela al corăbiei scu!undate!usese un pirat olandez era chiaracela care îl prădase pe Candid%Gogă(iile imense pe care pusesemâna acel ticălos se

înmormântaseră în mare împreună cu el 'i numai unberbec scăpase%

- =upă cum &ezi, spuseCandid lui Martin, crima epedepsită câteodată ticălosul

acela de patron olandez a a&utsoarta pe care o merita%- =a, zise Martin, dar de ce-

a !ost ne&oie să piară 'i călătoriicare erau pe corabia luiD=umnezeu a pedepsit pe ticălos,dracul a înecat pe ceilal(i%

;n &remea asta &asul !rancez'i cel spaniol î'i continuau drumul'i Candid continua să &orbeascăcu Martin% =iscutară a'a douăsăptămâni în 'ir 'i după douăsăptămâni erau tot acolo unde

79



!useseră la început% =ar oricum,stăteau de &orbă, î'i împărtă'eauunul altuia ideile 'i se mângâiaucu asta% Candid î'i dezmierdaberbecul% 0=acă te-am găsit pe

tine, zicea el, atunci am s-ogăsesc 'i pe domni'oaraCurtigunda%.

Capitolul XXI –Candid şi &artinse apropie decoastele Fran!ei şi

discutăPăriră în s!âr'it coastele@ran(ei%

- i !ost &reodată în @ran(a,domnule MartinD întrebă Candid%

- =a, spuse Martin, am !ostprin mai multe pro&incii, în unele)umătate din locuitori suntnebuni, în unele lumea e prea'ireată, în altele oamenii sunt de

obicei cumsecade 'i cam pro'ti, în altele !ac pe de'tep(ii 'i, întoate, ocupa(ia de căpetenie esteamorul, a doua e bâr!eala 'i atreia !lecăreala%

- =ar în +aris ai !ost,domnule MartinD

- =a, am !ost 'i în +arisacolo găse'ti din toate astea câtece&a e o harababură întreagă, ograbă în care to(i aleargă după

plăcere 'i aproape nimeni n-ogăse'te, cel pu(in după cât mi s-apărut mie% A-am stat mult acolo%Cum am a)uns, ni'te punga'i, latârgul Baint-Termain, mi-au !urattot ce a&eam pe urmă am !ostluat 'i eu drept ho( 'i am stat osăptămână la răcoare dupăaceea m-am !ăcut corector la otipogra!ie ca să strâng ni'te bani'i să mă pot întoarce pe )os în?landa% m cunoscut tagma care

71



scrie, tagma care unelte'te1 'itagma apucată de spasmuriJ%%% Bezice că ar !i oameni !oarte'le!ui(i în ora'ul acela se preapoate%

- ;n ce mă pri&e'te, eu nusunt deloc curios să &ăd @ran(a,zise Candid% ;(i închipui, cred, cădupă ce am petrecut o lună în#ldorado nu mai &reau să &ădnimic altce&a decât pedomni'oara Cunigunda mă duc s-o a'tept la ene(ia prin @ran(anumai o să trecem, în drum către8talia &rei să &ii 'i dumneata cumineD

- in bucuros, spuse Martin%m auzit că ene(ia nu-i bunădecât pentru nobilii &ene(ieni,dar 'i străinii sunt bine primi(iacolo când au bani mul(i eu nuam deloc, dar ai dumneata, a'acă merg cu dumneata unde &rei%

- =a ia spune, întrebădeodată Candid, crezi oare căpământul a !ost la început numai

apă, a'a cum scrie în carteaaceea groasă pe care o arecăpitanul corăbiei3D

- Au cred deloc, răspunseMartin, tot a'a cum nu cred nimicdin toate închipuirile care s-aurăspândit de câtă&a &reme%

- =ar lumea asta cu ce scopa !ost creatăD întrebă Candid%

- Ca să ne !acă să turbăm,

1

<anseni'tii% Con&ulsionarii, !anatici )anseni'ti dinsecolul al Q888-lea, cărora ealtareareligioasă le stîrnea con&ulsiuni2 Giblia% Be spune în Teneză, capitolul 8,&ersetul J 0Tenebrae erant super faciem ab6ssi7, cu&inte pe care =eMaillet le interpretează ca a&ând acela'i în(eles ca în &ersul lui ?&idiuMetamor!oze, 1, 154 89ua:ue erat ettellus, illic et pontus et aer7. se&edea prima zi a lui elliamed, în carese spune că 0mare era superioară multor

&âr!uri ale celor mai înal(i mun(i%oltaire men(ionează adesea pe =eMaillet 'i pe al său elliamed%

7%



răspunse Martin%- Au te-ai mirat, urmă

Candid, când (i-am po&estit întâmplarea cu cele două !ete din(ara oreionilor, care erau

îndrăgostite de ni'te maimu(oiD- Au m-am mirat deloc,răspunse Martin ce e ciudat înastaD m &ăzut atâtea lucrurietraordinare, încât nu mai eistănimic etraordinar%

- =umneata cum crezi, întrebă Candid, oare oamenii s-auucis întotdeauna unii pe al(ii a'acum se ucid aziD ?are au !ost

întotdeauna mincino'i, mi'ei,&icleni, ingra(i, tâlhari, slabi de

înger, u'uratici, la'i, in&idio'i,lacomi, be(i&i, zgârci(i,ambi(io'i, cruzi, bâr!itori,destrăbăla(i, !anatici, ipocri(i 'ipro'tiD

- =ar dumneata cum crezi,spuse Martin, oare &ulturii

întotdeauna au mâncat porumbeicând au găsitD

- =a, desigur, zise Candid%- #i, atunci, spuse Martin,dacă &ulturii au mereu aceea'i!ire, de ce &rei ca oamenii să-'i !ischimbat !ireaD

- ?E zise Candid, este odeosebire, pentru că liberularbitru%%%

ot discutând a'a au a)uns laGordeau%

Capitolul XXII – Ce lis-a întâmplat înFran!a lui Candidşi lui &artin'

Candid nu s-a oprit laGordeau decât atâta cât i-atrebuit ca să &ândă câte&apietricele din =orado 'i să-'i !acă

1 cest capitol a !ost etins în modsemni!icati& în 1721

72



rost de-o trăsură cu două locuri,!iindcă nu se mai putea despăr(iacuma de !ilozo!ul său Martin% 8-apărut însă !oarte rău că s-adespăr(it de berbecul iui pe care

l-a lăsat cademiei de 6tiin(e dinGordeau, care propuse casubiect pentru premiul pe anulacela să se a!le de ce lâna acestuiberbec era ro'ie premiul a !ostacordat unui sa&ant de la Aordcare a demonstrat cu plus G,minus C, împăr(it la P, căberbecul trebuia neapărat să !iero'u 'i să moară de gălbează%

o(i călătorii pe care Candid îi întâlnea pe la hanuri îispuneau 0Ae ducem la +aris.%ăzând că toată lumea segrăbe'te să a)ungă acolo, îi &eni'i lui po!ta să &adă capitala astanu l-ar !i abătut prea mult dindrumul lui spre ene(ia%

8ntră în +aris prin !oburgulBaint-Marceau 'i i se păru că aa)uns în cel mai păcătos sat din

est!alia%Cum a)unse la hotel, Candidse îmbolnă&i din pricina oboselii%Goala era u'oară% @iindcă purta ladeget un diamant enorm 'i to(i&ăzuseră că a&ea în trăsură ocasetă !oarte grea, imediat sepomeni cu doi medici pe care nu-ichemase, cu câ(i&a amici intimicare nu se mai dezlipiră de el 'icu două cucoane cucernice care îi

pregăteau mâncare de dietă%Martin spuse- ;mi aduc aminte că am !ost

'i eu bolna& când am &enit întâiaoară la +aris eram !oarte sărac,a'a că n-am a&ut nici un prieten,nici cucoane, nici doctori, 'i m-am !ăcut sănătos%

=upă cât&a timp, cu atâtealeacuri 'i luări de sânge, boala luiCandid s-a înrăută(it% eni la elun preot din cartier 'i îi ceru cuduhul blândetii un bilet la

73



purtător plătibil pe lumeacealaltă% Candid îi spuse că nicinu se gânde'te% Cucoanele celecucernice îi spuseră că a'a eramoda acuma Candid se împotri&i

zicând că el nu era omul model%Martin &oi să-l arunce pe!ereastră pe preotul cupropunerea acesta se )ură peto(i dumnezeii că, dacă nusemnează biletul, Candid o sărămână neîngropat Martin se)ură 'i el că îl îngroapă pe preotdacă îl mai plictise'te% Cearta se

înte(i% Martin îl luă pe ins despate 'i îl dădu a!ară din asta aie'it o te&atură întreagă 'i s-a!ăcut un proces-&erbal% Candid se

însănăto'i 'i în timp ce se întrema a&u mereu musa!iri lamasă% <ucau căr(i 'i Candid semira că nu-i &ine niciodată asulMartin însă nu se mira%

+rintre cei care !ăceauonorurile ora'ului era 'i un abatedin +erigord, unul din acei

oameni curtenitori, mereusprinteni, mereu ser&iabili, îndrăzne(i, lingu'itori, gata laorice, care a(in calea străinilor, 8epo&estesc cronica scandaloasă atârgului 'i îi ademenesc lapetreceri% cesta mai întâi dusepe Candid 'i pe Martin la teatru%Be dădea o tragedie nouă% *ângăCandid se a!lau câ(i&a oameni deduh% Candid, !ără să se sinchi-

sească de ei, plânse la câte&ascene )ucate în chip desă&âr'it%/nul din de'tep(ii care 'edeau înrând cu el îi spuse în pauză

- Rău !ace(i că plânge(iactri(a asta e !oarte proastăactorul care )oacă cu ea e 'i maiprost piesa e 'i mai proastădecât actorii autorul habar n-arede limba arabă 'i cu toateacestea ac(iunea se petrece înrabia 'i pe lângă asta nu credenici în ideile înnăscute mâine o

74



să &ă aduc o mul(ime de bro'uriscrise împotri&a lui%

- Câte piese de teatru a&e(i în @ran(aD întrebă Candid peabate%

- reo cinci, 'ase mii,răspunse acesta%- # mult, spuse Candid 'i

câte sunt buneD- reo cincisprezece,

'aisprezece%- # mult, zise Martin%*ui Candid îi plăcu !oarte

tare o actri(ă care !ăcea peregina #lisabeta într-o tragediedestul de slabă care se )oacă dincând în când%

- ctri(a asta, spuse el luiMartin, îmi place seamănă pu(incu domni'oara Cunigunda a' &reas-o cunosc 'i eu%

batele din +erigord se o!erisa-l ducă la ea% Candid, crescut înTermania, întrebă care eraprotocolul 'i cum erau tratate în@ran(a reginele ngliei%

- rebuie !ăcută odeosebire, zise abatele% 8npro&incie le duci la tractir în+aris le respec(i când sunt!rumoase 'i le arunci la gunoicând au murit%

- Regine la gunoiE strigăCandid%

- =a, părintele are dreptate,zise Martin% #ram în +aris cânddomni'oara Monima a plecat,

cum se spune, din lumea asta 'i s-a dus pe lumea cealaltă nu i s-audat ceea ce oameni de-aicinumesc onorurile ;ngropăciunii,adică cinstea de-a putrezi cu to(ipârli(ii mahalalei într-un cimitirpăcătos domni'oara Monima a!ost îngropată la o răspântie,ceea ce desigur că a supărat-ocumplit, !iindcă a&ea sim(irinobile%

- @oarte urât din parteacelor care au hotărât asta, zise

75



Candid%- Ce po(i să !aciD zise

Martin% 'a-s oamenii pe-aici%8maginează toate contradic(iile,toate nepotri&irile cu putin(ă 'i ai

să le găse'ti în conducerea, întribunalele, în bisericile, înspectacolele acestei na(iuniciudate%

- # ade&ărat că la +arislumea râde mereuD întrebăCandid%

- =a, răspunse abatele,numai că râde de ciudă% o(i seplâng că lucrurile merg prost, darse plâng hohotind de râs ba chiar'i !aptele cele mai urâte le !actot râzând%

- Cine este, întrebă Candid,porcul acela care &orbea a'a derău piesa aceea la care am plânsatâta 'i de actorii care mi-auplăcut a'a de multD

- # un om rău, răspunseabatele, care î'i câ'tigă pâinea

în)urând toate piesele 'i toate

căr(ile ură'te pe to(i cei care ausucces, a'a cum urăsc eunucii pecei care se bucură de plăceriledragostei e unul din acei 'erpi ailiteraturii care se hrănesc cu noroi'i cu &enin, un pam!letar%

- Ce înseamnă pam!letarD întrebă Candid%

- /nul care scrie tot !elul de!i(uici 'i le răspânde'te în toatepăr(ile%

Candid, Martin 'i cu abatelestăteau a'a de &orbă pe scară 'ise uitau 8a lumea care ie'ea de 8aspectacol%

- Cu toate că nu mă gândescdecât cum să mă întâlnesc mairepede cu domni'oara Cimigunda,a' &rea totu'i s-o po!tesc la masăpe domni'oara Clairon a )ucatminunat%

batelui nu-i prea &enea lasocoteală să se ducă ladomni'oara Clairon ea se

76



în&ârtea numai în lumea bună%- stă-seară e po!tită

unde&a, zise el dar &oi a&eacinstea să &ă duc la o doamnă dinlumea mare la ea o să cunoa'te(i

+arisul cum nici în patru ani nu l-a(i cunoa'te mai bine%Candid, curios din !ire, se

duse cu abatele la cucoana aceea în !oburgul Baint-Fonore%Musa!irii se îndeletniceau cu)ocul de căr(i% =oisprezece)ucători morocăno'i (ineau!iecare în mână câte un mănunchide căr(i% =omnea o tăcereadâncă% @e(ele )ucătorilor eraugalbene, !a(a celui care (ineabanca era umbrită de nelini'te%Btăpâna casei, 'ezând lângăbancherul nemilos, se uita cuochi ageri la to(i )ucătorii,urmărind cu o aten(ie insistentă'i politicoasă căr(ile care cădeau,'i niciodată nu se supăra, deteamă să nu-'i piardă mu'teriii%=oamna î'i zicea marchiza de

+arolignac% @iică-sa, care a&ea&reo cincisprezece ani, era 'i eaprintre )ucători 'i îi !ăcea semndin ochi mamă-si ori de câte ori&reun )ucător tri'a, încercând să-'i alunge ast!el nenorocul% Cândabatele, Candid 'i Martin intrară,nimeni nu se ridică, nu le spusebună seara 'i nici măcar nu seuită la dân'ii to(i erau adânci(i

în )ocul lor% 0=oamna baroană de

hunder-ten-tronc:h era maipoliticoasă., se gândi Candid%batele se apropie de

marchiză, îi spuse ce&a la ureche'i atunci ea se săltă pu(in pescaun, cinsti pe Candid cu unzâmbet, iar pe Martin cu o pri&ireplină de noble(e apoi po!ti peCandid să 'adă 'i îi dădu unpachet de căr(i% Candid pierducincizeci de mii de !ranci în douăle&ate% =upă aceea au supat!oarte &oio'i 'i to(i se mirau

77



&ăzând că lui Candid nici nu-ipăsa că pierduse atâ(ia bani%*acheii &orbeau între ei 'ispuneau în limba)ul lor de lachei0rebuie să !ie &reun lord

englez.%Bupeul a !ost cum sunt celemai multe supeuri la +aris mai

întâi tăcere, pe urmă o larmă de&orbe din care nu se în(elegenimic, apoi glume din care ceamai mare parte sunt serbede,'tiri mincinoase, )udecă(i gre'ite,ni(ică poliiică 'i multă bâr!ă% eni&orba 'i de căr(ile apărute decurând%

- (i &ăzut, spuse abatele,romanul domnului Tauchat1,doctor în teologieD

- =a, răspunse un mesean,dar n-am putut să-l ispră&esc%&em o mul(ime de scrierineobrăzate dar toate la un loc nua)ung la neobrăzarea lui Tauchat,doctor în teologie a'a de tare m-am săturat de puhoiul acesta de

căr(i proaste care ne inundă, încât m-am apucat să )ocpharaonJ%

- =a de articolelearhidiaconului rublet3 cespune(iD întrebă abatele%

- hE ce plicticosE zisedoamna de +srolignac% Bpune cude-amănuntul ceea ce toatălumea 'tie de mult discută cuem!ază lucruri care nu merită să

!ie amintite nici măcar întreacăt î'i însu'e'te !ără pic deduh, duhul altora 'i tot ce !urăstrică e dezgustător de alt!el pemine n-o să mă mai dezguste1 <auchat 17U9 177S4, autor al unor+ettres criti:ues, în care atacă peenciclopedi'ti atacat la rândul lui cu&iolen(ă de către oltaire%% <oc de căr(i%2 Aicolas-Charles - <ozeph rublet 1297

177U4, membru al cademiei @ranceze,de care oltaire î'i bate )oc în satira saintitulată Pauvre diable Coate goale4%

78



!iindcă n-o să mai citesc nimic deel%

*a masă era 'i un om în&ă(at'i de gust care spri)ini ce spuneamarchiza% =upă aceea &eni &orba

despre tragedie% Marchiza întrebăde ce unele tragedii se )ucaucâteodată, dar erau cu neputin(ăde citit% ?mul de gust eplică!oarte bine că o piesă poate săstârnească oarecare interes 'itotu'i să nu aibă aproape nici unmerit do&edi în câte&a cu&intecă nu e destul să în!ă(i'ezi câte&asitua(ii din acelea care se găsesc

în orice roman 'i care plac întotdeauna spectatorilor 'i cătrebuie să !ii nou !ără a !i ciudat,adeseori sublim, dar întotdeaunanatural să cuno'ti inimaomenească 'i s-o !aci să&orbească să !ii mare poet, darnici un persona) din piesă să nupară că e poet să 'tii la per!ec(ielimba, s-o &orbe'ti curat, cu oarmonie desă&âr'ită, 'i niciodată

rima să nu strice în(elesul%- cela care nu (ine seamade toate aceste reguli, adăugă el,poate să !acă o tragedie, două,aplaudate la teatru, dar nu &a !iniciodată socotit drept un scriitorbun% +u(ine tragedii sunt buneunele sunt ni'te idile dialogate,bine scrise 'i bine rimate altele,discursuri politice care te !ac săadormi sau eagerări care produc

respingere iar altele sunt închipuiri de om apucat, într-unstil barbar, &orbe !ără 'ir, lungiapostro!e către zei, pentru căautorul nu 'tie cum să &orbeascăcu oamenii, cugetări !alse, lucruricomune în cu&inte um!late%

Candid ascultă toateacestea cu aten(ie 'i î'i !ăcu oidee stra'nică despre cel care&orbea 'i cum marchiza a&usesegri)ă să-l a'eze lângă dânsa, seaplecă la urechea ei 'i o întrebă

89



cine era omul acela care spuneaatât de bine lucrurile%

- # un om în&ă(at, spusedoamna nu )oacă, dar abatele îladuce uneori la masă se pricepe

!oarte bine la tragedii 'i la căr(ichiar a 'i compus o tragedie, dar a!ost !luierată 'i a scris 'i o carte,dar nu a ie'it din librării decât unsingur eemplar, acela pe care mil-a dat mie, cu dedica(ie%

- # un om mare, zise Candid%l doilea +anglossE 6i întorcându-se spre el, îi spuse =esigur,domnule, că dumnea&oastrăsunte(i de părere că toate suntcât se poate de bine în lumea!izică 'i în lumea morală 'i cănimic nu poate !i alt!elD

- Au, răspunse în&ă(atul, nusunt deloc de părerea asta% Creddimpotri&ă că la noi toate mergde-a-ndoaselea, că nimeni nu 'tienici ce rang are, nici ce !unc(ieare, nici ce !ace, nici ce trebuiesă !acă 'i numai la masă e

oarecare &oie bună 'i oamenii par împăca(i, dar în tot restultimpului se ceartă )anseni'tii cumolini'tii, )uri'tii cu clericii,litera(ii cu litera(ii, curtenii cucurtenii, !inanciarii cu poporul,so(iile cu so(ii, rudele cu rudelee un război necontenit în toatepăr(ile%

Candid îi spuse- m &ăzut altele 'i mai

groza&e un în(elept însă, carede-atunci încoace din nenorocirea !ost spânzurat, m-a în&ă(at cătoate acestea sunt minunate 'i căce ni se pare nouă că nu-i binesunt doar păr(ile întunecate aleunui tablou !rumos%

- Bpânzuratul dumitale î'ibătea )oc de oameni, spuseMartin , păr(ile întunecate suntni'te pete de murdărie%

- ?menii !ac petele, spuseCandid nu pot să nu !acă%

81



- tunci nu-i &ina lor, ziseMartin, Cea mai mare partedintre )ucători nu pricepeaunimic din &orbele acestea 'ibeau Martin, începu să discute

cu în&ă(atul, iar Candid po&estistăpânei casei câte&a întâmplăride-ale lui%

=upă masă, marchiza dusepe Candid la ea în odaie 'i îl po!tisă 'adă pe o canapea%

- 6i zi a'a, o iube'ti mereupe domni'oara Cuniguda deunder-ten-trunc:hD

- =a, doamnă, răspunseCandid%

Marchiza îi spuse zâmbinddrăgostos

- Mi-ai răspuns că un tânărdin est!alia un !rancez mi-ar !ispus # drept că am iubit-o pedomni'oara Cunigunda, dar decând &-am &ăzut, doamnă, taremă tem că n-o mai iubesc%

- Gine, doamnă, zise Candid,am să răspund cum &re(i%

- e-ai îndrăgostit de eaatunci când i-ai ridicat de )osbatista ridică-mi 'i mie )artiera%

- Cu cea mai mare plăcere,spuse Candid 'i o ridică%

- =ar &reau să mi-o 'i pui,spuse doamna%

6i Candid i-o puse%- #u de obicei pe parizienii

mei îi las mai întâi să tân)ască&reo două săptămâni, dar cu

dumneata e altce&a, e'ti străin,a'a că dumitale mă dau chiar dinprima noapte trebuie să !aconorurile (ării unui tânăr care&ine din est!alia%

=oamna, care &ăzuse că)unele &est!alian a&ea la degetedouă diamante enorme, seminună atâta de ele, încât de pedegetele lui Candid trecurărepede pe degetele marchizei%

Candid, întorcându-se acasăcu abatele, sim(i oarecare

8%



remu'care !iindcă !usese in!idel!a(ă de domni'oara Cunigunda%batele îi (inu hangul din celecincizeci de mii de !ranci pe careCandid le pierduse la căr(i 'i din

&aloarea celor două diamante maidăruite, mai luate, el a&ea numaio mică parte% oia să tragă câtmai multe !oloase de pe urmacuno'tin(ei lui cu Candid% duceamereu &orba de Cunigunda%Candid îi spuse că-i &a cereacesteia iertare că a în'elat-o,atunci când o să se întâlnească cuea la ene(ia%

batele era din ce în ce maiprietenos 'i mai îndatoritor 'i luaparte cu tot su!letul la ceea ceCandid spunea, la tot ce !ăcea, latot ce &oia să !acă%

- asăzică, zise el, &-a(i dat întâlnire la ene(iaD

- =a, răspunse Candid,trebuie numaidecât să mă duc sămă întâlnesc cu domni'oaraCunigunda%

6i îndemnat de plăcerea de-a &orbi despre aceea pe care oiubea, po&esti, după cum îi eraobiceiul, câte&a din întâmplărilelui cu acea ilustră &est!aliană%

- Bunt sigur, zise abatele, cădomni'oara Cunigunda are !oartemult duh 'i că &ă scrie scrisori!oarte !rumoase%

- Au mi-a scris niciodată,spuse Candid după ce-am !ost

alungat din castel de dragul ei,n-am putut să-i scriu n-a trecutmult 'i am a!lat că a murit dupăaceea am găsit-o 'i am pierdut-odin nou 'i abia acum de curând i-am trimis un ră&a' la două mii 'icinci sute de leghe de-aici 'ia'tept răspunsul%

batele asculta cu mareaten(ie 'i parcă se gândea lace&a% poi îmbră(i'ă pe cei doistrăini 'i plecă% doua zi, când sesculă, Candid primi scrisoarea

82



următoare8=ubitul meu, sunt de o

săptămină ;n Paris, bolnavă. *fluacuma că e0ti aici. *0 !bura p>nă ;n braţele tale, dar nu pot să mă

mi0c. *m aflat că ai trecut prin$ordeau? am lăsat acolo pecredinciosul #acambo 0i pebătr>nă? trebuie să sosească 0i ei;n cur>nd. <uvernatorul din$uenos *ires a luat tot, dar binecă mi-a rămas dragostea ta. @inonumaidec>t? c>nd am să le văd,am să mă fac sănătoasă ori am să mor de plăcere. .

Bcrisoarea asta duioasă,scrisoarea asta nea'teptată, îlumplu pe Candid de-o bucurienemaipomenită boala scumpeilui Cunigunda îl cople'i dedurere% Cu su!letul împăr(it întreaceste două sentimente, î'i luăaurul 'i diamantele 'i se duse

împreună cu Martin la hotelul încare locuia domni'oaraCunigunda% 8ntră, tremurând de

emo(ie inima îi bătea repedeera gata să izbucnească în plâns%ru să dea într-o parte perdelelepatului 'i spuse să se aducălumină%

- Au, nuE zise camerista%*ăsa(i perdelele a'a% *umina îi!ace rău, poate să 'i moarăE 6irepede trase perdelele la loc%

- Cunigunda, draga mea,spuse Candid plângând, ce !aciD

dacă nu po(i să mă &ezi, &orbe'temăcar să te aud%- Au poate să &orbească,

spuse camerista% =oamna întinseprintre perdele o mână grăsu(ă%

Candid o luă, o udă îndelungcu lacrimi, o umplu apoi dediamante 'i mai lăsă 'i un săcule(cu aur pe !otoliu% 8n mi)loculacestor emo(ii adânci, sose'te,deodată un o!i(er de poli(ieurmat de abatele din +erigord 'ide o patrulă%

83



- 'tia-s cei doi străinisuspec(iD întrebă el%

6i îndată pune mâna pe ei 'idă ordin patrulei să-i ducă la

închisoare%

- ;n =orado străinii sunttrata(i alt!el, zise Candid%- Bunt mai manichean decât

oricând, spuse Martin%- Gine, domnule, dar unde

ne duce(iD întrebă Candid%- ;n !undul temni(ei,

răspunse poli(aiul%Martin, păstrându-'i

cumpătul, se gândi că doamnacare zicea că era Cunigunda era opungă'oaică, abatele din +erigord,un punga' care pro!itase denai&itatea lui Candid, iar poli(aiul,alt punga' de care însă puteau săscape u'or%

=ecât să aibă de-a !ace cutertipurile )usti(iei, Candid,luminat de s!ătuitorul lui, 'inemaiputând de nerăbdare să se

întâlnească cu ade&ărata

Cunigunda, o!eri poli(aiului treidiamante mai mici, cam de treimii de pistole !iecare%

- ?, domnul meu, îi spuseomul cu baston de !ilde', chiardacă a(i !i !ăcut toate crimelecare se pot închipui, sunte(i omulcel mai cinstit din lume treidiamanteE 'i !iecare de trei mii depistoliE ' !i în stare să-mi dau&ia(a pentru dumnea&oastră, nu

să &ă duc la închisoareE Bă 'ti(i căacuma to(i străinii sunt aresta(i,a'a că uite ce zic eu am un !ratela =ieppe, în Aormandia &ă duc lael 'i, dacă &re(i să-i da(i 'i lui undiamant, are să &ă ser&ească tota'a ca 'i mine%

- =ar de ce sunt aresta(i to(istrăiniiD

batele din +erigord luăatunci cu&ântul 'i spuse

- +entru că un pârlit din

84



trebatia1 a ascultat tot !elul deprostii, s-a luat după ele, 'i astal-a !ăcut să să&âr'ească unregicid, nu ca acela din mai121UJ, ci ca acela din decembrie

159S3 'i ca 'i altele 'ă&âr'ite înal(i ani 'i în alte luni de către al(ipârli(i care s-au luat 'i ei dupăni'te prostii pe care le-au auzit%

+oli(aiul le spuse despre ceera &orba%

- hE ce ticălo'iE strigăCandid cumD asemenea groză&iila un popor care dansează 'icântăD =e-a' ie'i mai repede din(ara asta în care maimu(ele a(â(ătigriiE ;n (ara mea, am &ăzut ur'i,n-am &ăzut oameni decât numai

în =orado% ă rog din su!let,domnule o!i(er, duce(i-ne laene(ia, unde trebuie să mă

întâlnesc cu domni'oaraCunigunda%

- Au pot să &ă duc decât înAormandia de )os, spuse zbirul%

6i îndată îi scoate cătu'ele,

spune că s-a în'elat, dă drumuloamenilor cu care &enise, duce la=ieppe pe Candid 'i pe Martin 'i îilasă pe mâna lui !rate-său% ocmaiera în port o corabie olandeză%Aormandul, care prin mi)locirea atrei diamante a)unse imediat omulcel mai ser&iabil, urcă pe Candid'i pe ai lui în corabie% Corabiamergea la +ortsmouth în nglia%Au era tocmai drumul spre

ene(ia, dar Candid credea că ascăpat din iad 'i se gândea să o iadin nou spre ene(ia cu primaocazie%

1 #ste &orba de =amiens, care a să&âr'itun atentat neizbutit împotri&a lui*udo&ic al Q-lea 'i a !ost eecutat,smulgându-i-se mâinile 'i picioarele, în1757%% sasinarea lui Fenric al 8-lea de către

Ra&aillac%2 tentat neizbutit al lui <ean Châtel împotri&a lui Fenric al 8-lea%

85



Capitolul XXIII –Candid şi cu&artin ajung în(nglia) Ce văd eiacolo- hE +anglossE +anglossE hE

MartinE MartinE hE draga meaCunigundaE ce-i 'i lumea astaD se&ăita Candid pe corabia olandeză%

- Ce&a 'i nebunesc șidezgustător totodată, răspundeaMartin%

- =umneata ai mai !ost înnglia oamenii sunt 'i acolo tota'a de nebuni ca 'i în @ran(aD

- colo-i alt soi de nebunie,răspunse Martin% =upă cum 'tii,aceste na(iuni sunt în războipentru câte&a pogoane de zăpadăde prin păr(ile Canadei 'icheltuiesc cu războiul ăsta maimult decât !ace toată Canada la

un loc% Bă-(i spun cu precizie încare din ele sunt mai mul(ioameni buni de legat e un lucrupe care slabele mele mi)loace numi-l îngăduie atâta 'tiu doar căoamenii la care mergem acumasunt !oarte posomori(i%

ot &orbind a'a a)unseră la+ortsmouth pe (ărm era omul(ime de lume care se uita cumare aten(ie la un om destul de

&oinic care 'edea în genunchi 'ilegat la ochi pe puntea unei na&edin !lota militară% +atru solda(icare stăteau în !ata acestui om îitraseră !iecare în cap câte treigloan(e, în chipul cel mai pa'niccare se poate închipui, 'i dupăaceea to(i se duseră acasă !oartemul(umi(i%

Ce înseamnă astaD ziseCandid, 'i ce demon stăpâne'tetoată lumea ori încotro te-aiduceD

86



;ntrebă cine era omul care!usese ucis cu atâta ceremonie%

- # un amiral1, i se răspunse%- 6i de ce trebuia omorât

amiralul acestaD

- +entru că n-a omorât eldestui oameni a dat o luptă împotri&a unui amiral !rancez 'is-a socotit că n-a !ost destul deaproape de acela%

- Gine, spuse Candid, daramiralul !rancez era 'i el tot a'ade departe de amiralul englez câtera acesta de el%

- =a, !ără îndoială, dar în(ara asta e obiceiul să se ucidădin când în când câte un amiralpentru a-i încura)a pe ceilal(i%

Candid !u a'a de uluit 'i a'ade indignat de ceea ce &edea 'iauzea, încât nu &oi nici măcar săpună piciorul pe pământul acestei(ări 'i se în&oi cu patronulolandez chiar de-ar !i !ost să-lprade cum îl prădase cel dinBurinam4 să-l ducă !ără nici o

întârziere la ene(ia%+atronul !u gata peste douăzile% Merseră de-a lungul coastelor@ran(ei, apoi trecură prin !a(a*isabonei 'i Candid se în!ioră cânda)unseră acolo% 8ntrară pe urmă înstrâmtoarea Tirbaltarului,pătrunseră în Mediterana 'ia)unseră în s!âr'it la ene(ia%

- Bla&ă =omnului, spuseCandid îmbră(i'ând pe Martin

aici am să mă întâlnesc cu!rumoasa Cunigunda% Mă bizui peCacambo ca pe mine însumi%oate sunt bune, toate mergbine, toate sunt cum nu se poate1 #ste &orba de amiralul GLng, care a!ost eecutat pe 1S martie 1757%oltaire nu îl cuno'tea, dar a !ăcute!orturi pemtri a-l sal&a% #l ura la !elatrocită(ile politice ca 'i pe celeteologice oltaire 'tia că GLng a !ost o

&ictimă pe care mini'trii englezi ausacri!icat-o pentru a-'i păstra posturile.

87



mai bine%

Capitolul XXIV –*espre Pa+uette şi

fratele aroafă ;ndată ce a)unse la ene(ia

trimise să-l caute pe Cacamboprin toate cârciumile, prin toateca!enelele, pe la toate !emeilede stradă, dar Cacambo nu !ugăsit nicăieri% ;n !iecare zi seducea în port să &adă ce corăbiiau sosit, dar de Cacambo niciurmăE

- Ce să !ie astaD spunea ellui Martin eu am a&ut timp sămerg de la Burinam la Gordeau,sa mă duc de la Gordeau la+aris, de la +aris la =ieppe, de la=ieppe la +ortsmouth, să trecde-a lungul +ortugaliei 'i Bpaniei,să străbat toată Mediterana, săstau câte&a luni la ene(ia 'iCunigunda încă n-a &enitE ;n loc

să dau de ea am dat de o târ!ă 'ide un abate punga'% Cunigunda amurit !ără îndoială acuma nu-mimai rămâne decât să mor 'i eu%#ra mai bine dacă nu părăseamparadisul din =orado 'i nu mămai întorceam în #uropa astablestemată% i dreptate, dragulmeu MartinE toate-s numai iluzie'i năpastă%

Căzu într-o melancolie

neagră 'i nu luă deloc parte nicila opera alla moda 'i nici lacelelalte petreceri alecarna&alului nici o !emeie nu-lispiti% Martin îi spuse

- #'ti !oarte nai& să crezi căun &alet metis, care are cinci sau'ase milioane în buzunar, are săse ducă la capătul lumii să-(i iaiubita 'i s-o aducă la ene(ia% resă 'i-o ia el dacă o găse'te dacăn-o găse'te, o să-'i ia alta eu tes!ătuiesc să ui(i 'i de &aletul

88



dumitale Cacambo 'i de iubitadumitale Cunigunda%

orbele lui Martin nu a&urădarul să-l lini'tească% Melancolialui Candid spori, 'i Martin

continua să-i aducă do&ezi că pepământ eistă !oarte pu(ină&irtute 'i !oarte pu(ină !ericirepoate cu ecep(ia, probabil, a lui#ldorado, dar acolo nimeni nupoate să a)ungă% ot discutânddespre acest subiect important 'itot a'teptând-o pe Cunigunda,Candid zări într-o zi în pia(a BanMarco pe un călugăr tânăr la bra(cu o !emeie% Călugărul erazdra&ăn 'i durduliu, ochii îistrăluceau, se uita de sus, umbla(an(o'% @emeia era !oarte drăgu(ă'i cânta% Be uita cu dragoste lacălugărul ei 'i din când în când îlpi'că u'urel de obrazul grăsu(%

- =e data asta cel pu(in,spuse Candid lui Martin, n-ai să-mi mai spui că ă'tia doi nu-s!erici(i% +ână acum în toată

lumea locuită, a!ară numai de#ldorado, n-am găsit decâtoameni necă)i(i însă !ata asta 'icălugărul a' pune rămă'ag căsunt ni'te !iin(e !ericite%

- +un rămă'ag că nu, ziseMartin%

- Bă-i po!tim la masă, spuseCandid, 'i o să &ezi că nu mă

în'el%6i îndată se 'i duse la ei, le

spuse bună ziua 'i îi po!ti ladânsul la hotel să mănâncemacaroane, potârnichi de*ombardia, icre de nisetru 'i săbea *acrima Christi, &in deMontepulciano, de Chipru 'i deBamos% @ata se înro'i, călugărulzise că prime'te in&ita(ia 'i !ata&eni cu el, uitmdu-se la Candid cuni'te ochi mira(i 'i înce(o'a(i delacrimi% bia a)unsese în odaia luiCandid 'i ea îi spuse

- Be poate, domnule Candid,

199



să n-o mai recunoa'te(i pe+aIuetteDE

uzind asta, Candid, carepână atunci nu se uitase la ea cuaten(ie !iindcă se gândea numai

la Cunigunda, îi spuse- ai, săraca de tine, &a săzică tu l-ai adus pe doctorul+angloss în halul în care era cândl-am &ăzutD

- #u, domnule Candid, zise+aIuette% ăd că 'ti(i tot% ma!lat ce nenorocirenemaipomenită s-a întâmplat cutoată !amilia doamnei baroane 'icu domni'oara Cunigunda% Bă 'ti(i

însă că nici soarta mea n-a !ostmai bună% #ram !oarte ne&ino&atăcând m-a(i &ăzut dumnea&oastră%/n călugăr cordelier care măspo&edea m-a sedus !ără multăgreutate% /rmările au !ost groaz-nice a trebuit să plec de la castelnu mult după ce domnul baron &-aalungat cu picioare în spate% =acăunui medic &estit nu i s-ar !i !ăcut

milă de mine, a' !i murit% =inrecuno'tin(ă, am !ost câtă&a&reme amanta medicului ăstuia%Ae&astă-sa care era groza& degeloasă mă bătea în !iecare zi !ărănicio milă era o scorpie% Mediculacela era urât cumplit, iar eu ceamai nenorocită !iin(ă din lumepentru că mâncam bătaie dincauza unui om pe care nu-liubeam% 6ti(i 'i dumnea&oastră ce

prime)die e pentru o !emeiear(ăgoasă să !ie so(ie de medic%Medicul de care &orbesc, mâniatde !elul cum se purta ne&astă-sa,

îi dădu, ca s-o &indece de orăceală u'oară, ni'te leacuri a'ade bune, încât nu trecură nicidouă ceasuri 'i a muri în durericumplite% Rudele so(iei auintentat proces so(ului în&inuindu-l de omor el a !ugit iar eu am !ostarestată% Ae&ino&ă(ia mea nu m-ar !i scăpat dacă n-a' !i !ost

191



drăgu(ă% <udecătorul mi-a datdrumul cu condi(ia ca el să ialocul medicului% A-a trecut mult 'iam !ost 'i eu înlocuită cu alta,alungată !ără nici un ban 'i silită

să-mi duc mai departe meseriaasta scârboasă care &ouăbărba(ilor &i se pare a'a deplăcută 'i care pentru noi este unnoian de necazuri% m &enit să-mi!ac meseria la ene(ia% hE dacăa(i 'ti ce înseamnă să !ii silită sădezmierzi pe oricine !ără alegere,pe un negustor bătrân, pe una&ocat, pe un călugăr, pe ungondolier, pe un abate să !iiepusă tuturor bat)ocurilor,tuturor ocărilor să trebuiască demulte ori sa împrumu(i o rochie casă (i-o ridice cine 'tie ce omdezgustător să &ezi cum unul î(i!ură ce ai câ'tigat de la altul să!ii )ecmănit de către o!ițerii de)ustiție 'i să n-ai altce&a în &ederedecât o bătrâne(e îngrozitoare,spitalul 'i groapa de gunoi dacă

a(i 'ti toate astea a(i spune căsunt una din cele mai nenorocite!iin(e din lume%

+aIuette î'i deschidea ast!elinima !a(ă de milosti&ul Candid,

într-o odaie în care mai era doarMartin% cesta spuse lui Candid

- =upă cum &ezi, am 'icâ'tigat pe )umătate rămă'agul%

@ratele Taroa!ă rămăsese însu!ragerie 'i bea un păhărel până

să &ină mâncarea%- Gine, zise Candid către+aIuette, dar adineauri când te-am întâlnit erai a'a de &eselă, a'ade mul(umită cântai, dezrnierdaipe călugăr !ără să te sileascănimeni mi-ai părut tot a'a de!ericită pe cât pretinzi acuma cae'ti de nenorocită%

- aiE domnule Candid,spuse +aIuette, e 'i asta tot oticălo'ie a meseriei% 8eri uno!i(er m-a bătut 'i mi-a !urat

19%



banii iar azi trebuie să mă pre!accă-s &eselă ca să placcălugărului%

Candid nu &ru să a!le maimult 'i dădu lui Martin dreptate%

Be a'ezară la masă cu +aIuette 'icu călugărul% Masa a !ost destulde plăcută 'i către s!âr'it&orbeau între dân'ii cu încredere%

- +ărinte, spuse Candidcălugărului, dumneata amimpresia că te bucuri de o soartă&rednică de in&idiat !loareasănătă(ii străluce'te pe obra)iidumitale, chipul dumitale arată!ericire ai o !ată !oarte drăgu(ăcu care să petreci 'i pari !oartemul(umit cu starea dumitale decălugăr%

- Ga drept să &ă spun,domnule, eu a' &rea ca to(icălugării de pe lume să a)ungă pe!undul mării% =e o sută de ori am!ost ispitit să dau !oc mănăstirii 'isă mă turcesc% +ărin(ii mei m-ausilit, când a&eam cincisprezece

ani, să pun pe mine rantia astablestemata, ca să-i rămână maimultă a&ere a!urisitului de !rate-meu mai mare, batu-l-ar=umnezeu să-l batăE ;n mănăstirenu &ezi decât in&idie, &ra)bă 'iciudă% # drept că am (inut 'i eu&reo câte&a predici rele care îmiaduc ce&a parale, din care însă)umătate îmi !ură stare(ul cu ce-mi mai rămâne îmi plătesc 'i eu

câte-o !ată dar când mă întorcseara la mănăstire îmi &ine să mădau cu capul de pere(iidormitorului comun 'i to(iceilal(i călugări, care-s cu mine,sunt la !el%

Martin, înturnându-se cătreCandid, cu lini'tea lui obi'nuită,

îi spuse- #i, ce mai zici acumaD am

câ'tigat rămă'agulDCandid dădu două mii de

pia'tri +aIuettei 'i o mie

192



părintelui Taroa!ă%- Cu asta să 'tii că au să !ie

!erici(i, zice el%- Au cred, spuse Martin cu

pia'trii ă'tia s-ar putea întâmpla

să-i !aci 'i mai nenoroci(i decâtau !ost până acuma%- ;ntâmple-se ce s-o

întâmpla, spuse Candid% =e unsingur lucru îmi pare bine &ăd că

întâlne'ti de multe ori în &ia(ăoameni pe care nici prin gând nu-(i trecea că ai să-i mai întâlne'ti&reodată% +oate că, a'a cum amdat de berbecul cel ro'u 'i de+aIuette, am să dau 'i deCunigunda%

- 8(i urez să !ii într-o zi!ericit cu dânsa, zise Martin, darmă îndoiesc !oarte mult%

- #'ti aspru, spuse Candid%- Bunt a'a !iindcă am trăit 'i

cunosc &ia(a%- Gine, dar uită-te la

gondolierii aceia nu-i auzi cumcântă într-unaD

- =a, dar nu-i po(i &edeacum sunt acasă la ei, cu ne-&estele 'i cu plozii lor, spuseMartin% =ogele are 'i elnecazurile lui 'i gondolierii pe alelor% # drept că, socotind bine,soarta unui gondolier e depre!erat celei a unui doge credtotu'i că deosebirea este a'a demică, încât nici nu !ace să-(i maiba(i capul%

- m auzit, spuse Candid, desenatorul +ococurante stă într-un palat !rumos pe Grenta 'iprime'te cu plăcere pe străiniicare se duc la dânsul% Be zice căe un om care n-a a&ut necazuriniciodată%

- ' &rea să &ăd 'i eu ospecie a'a de rară, zise Martin%

Candid trimise domnului+ococurante solicitarea să treacăa doua zi să-l &iziteze%

193



Capitolul XXV –izita la seniorulPococurante, nobil

vene!ianCandid 'i cu Martin se

duseră cu gondola la Grenta 'ia)unseră la palatul nobilului+ococurante% Trădinile erau!oarte bine îngri)ite 'i împodobitecu statui !rumoase de marmură!rumos era 'i palatul% Btăpânulcasei, om de &reo 'aizeci de ani,!oarte bogat, întâmpină cu mare

polite(e pe cei doi curio'i, dar cu!oarte pu(ină disponibilitate, !aptcare îl cam !âstâci pe Candid, dar

îi plăcu lui Martin%Mai întâi două !ete drăgu(e

'i curat îmbrăcate ser&iră ociocolată pe care o pregătiseră cudichis, spumoasă% Candid nu seputut opri 'i le lăudă !rumuse(ea,gra(ia 'i iscusin(a%

- @ete bune, zise senatorul+ococurante câteodată le iau înpat la mine, pentru că m-amsăturat de cucoanele din ora', decochetăriile lor, de geloziile lor,de certurile lor, de toanele, demeschinăria, de tru!ia, de prostialor 'i de sonetele pe care trebuiesă le !aci sau să pui pe cine&a săle !acă pentru ele acuma însăchiar 'i !etele astea au început să

mă cam plictisească%Candid, după masă,plimbându-se printr-o lungă ga-lerie, se minună de !rumuse(eatablourilor% ;ntrebă de cine erauprimele două%

- Bunt de Ra!ael1, spusesenatorul% *e-am cumpărat !oartescump, din &anitate, acum câ(i&aani% Be zice că ar !i tot ce-i mai

1 (affaello 5an!io 1SV315JU4 pictor,sculptor 'i arhitect italian, unul dintrecei mai mari arti'ti ai Rena'terii

194



!rumos în 8talia dar mie nu-miplac deloc culoarea e !oarte

întunecată, !igurile nu-s destul derotun)ite 'i nu ies în e&iden(ădestul draperiile nu seamănă cu

nici o sto!ă în s!âr'it, orice s-arspune, eu nu &ăd nici o imita(ie!idelă a naturii% A-o să-mi placăun tablou decât atunci când o săam impresia că &ăd în el naturadar asemenea tablouri nu eistă%m o mul(ime de tablouri dar numă mai uit la ele%

+ână să se ser&ească masa,+ococurante porunci un concert%*ui Candid muzica i se păruminunată%

- Pgomotul acesta, zise+ococurante, poate să te amuze o)umătate de ceas dacă (ine maimult, plictise'te pe toată lumea,dar nimeni nu îndrăzne'te săspună că se plictise'te% Muzicaastăzi nu mai este decât arta de-a eecuta lucrări grele 'i tot ceeste doar greu de eecutat nu

place la in!init%Mi-ar !i plăcut mai multopera, dacă nu s-ar !i găsitmi)locul de-a !ace din operă unmonstru care mă indignează%=ucă-se sa &adă cine-o &reatragedii proaste puse pe muzică'i în care scenele sunt !ăcutenumai ca să dea curs la câte&acântece ridicole, prile) pentru ocântărea(ă să arate ce-i poate

gâtle)ul placă-i cui &rea sau cuipoate un spectacol în care uncastrat !redonează rolul lui Cezar'i al lui Caton1, plimbându-se custângăcie pe scenă% #u de multnu mă mai duc să &ăd asemenea!leacuri, care !ac astăzi gloria8taliei 'i pe care su&eranii le

1 #aton, Marcus +orcius Cato J3S,usculum Z 1S9 î%e%n%4, cenzor roman,

&estit prin se&eritatea de care a datdo&adă atât în eercitarea !unc(iilor, cât'i în mora&urile sale, %

195



plătesc a'a de bine%Candid contrazise pe ici, pe

colo aceste păreri, dar cudiscreție Martin !u în întregimede partea senatorului%

Be a'ezară la masă 'i, duoăce mâncară !oarte bine, seduseră în bibliotecă% Candid,&ăzând un Fomer minunat legat,!elicită pe ilustrisim pentru gustulsău%

- 8ată, zise el, o carte careplăcea groza& marelui +angloss,cel mai bun !ilozo! din Termania%

- Mie nu-mi place, spuse curăceală +ococurante% /nii 'i al(iiau &rut pe &remuri să măcon&ingă că Fomer se cite'te cuplăcere% ;nsă luptele acestea caretoate seamănă între ele 'i serepetă într-una, zeii ă'tia caremereu se a!lă în treabă 'i nuhotărăsc nimic% #lena asta care ecauza războiului 'i care abiadacă-i o actri(ă oarecare a piesei,roia asta asediată 'i care nu

poate !i cucerită, toate acesteamă plictiseau de moarte% m întrebat pe câ(i&a oameni în&ă(a(i dacă se plictiseau ca 'imine la lectura asta% o(i oameniisinceri mi-au mărturisit că lecădea cartea din mână, dar cătrebuie s-o ai în bibliotecăneapărat ca pe un monument alantichită(ii sau ca medaliileacelea ruginite care nu mai au

curs% - #celen(a-&oastră spuneacela'i lucru 'i despre irgilD

întrebă Candid%- rebuie să spun, zise

+ococurante, că din neida,cartea a doua, a patra 'i a 'aseasunt ecelente iar cât desprepiosul #nea, puternicul Cloanthe'i prietenul chates 'i scanius 'iprostănacul rege *atinus 'iburgheza mata 'i searbădă*a&inia, nu cred să !ie pe lume

196



ce&a mai rece 'i mai anost% ;miplace mai mult asso1 'i basmelede adormit din picioare ale luiriostoJ%

- ;mi da(i &oie să &ă întreb,

spuse Candid, dacă &ă placeFora(iuD- Bunt maime, răspunse

+ococurante, care unui om delume pot să-i !ie de !olos 'i care,!iind strânse în &ersuri &iguroase,se întipăresc în minte mai bine

în schimb mă interesează !oartepu(in călătoria lui la Grundisium'i descrierea unui prânz prost, 'icearta de mahala dintre unoarecare Rupilius ale cărui &orbe,zice el erau pline de puroi 'i unins ale cărui cu&inte erau caoţelul. Aumai cu scârbă am citit&ersurile lui grosolane împotri&ababelor 'i a &ră)itoarelor 'i nu&ăd ce merit poate să aibă !aptulcă spune prietenului săuMaecenas3 că, dacă îl &a a'ezaprintre poe(ii lirici, &a atinge cu

!runtea lui sublimă stelele% +ro'tiiadmiră orice în opera unui autorcelebru% #u nu citesc decâtpentru mine îmi place numai ce-mi !olose'te%

Candid, care !usese deprinssă nu )udece nimic prin el însu'i,era !oarte mirat de ce auzea iarMartin se gândea că !elul de-agândi al lui +ococurante era!oarte în(elept%

- ?E iată un CiceroS, spuseCandid% Mare omE ;mi închipui cănu &ă mai sătura(i citindu-l%

1 Tor:uato Tasso 15SS15954, unuldintre marii poe(i al Rena'terii%% +udovico *riosto 1S7S15334, poetitalian, autorul epopeii Orlando %urioso.2 #aius #ilnius &aecenas 29V î%c%n%4,om politic roman, protector al poe(ilor'i arti'tilor%3 &arcus Tullius #icero 1U2S3 î%e%n%4,

orator, om politic 'i !ilozo! latin, una din!igurile cele mai proeminente aleantichită(ii%

197



- Au-l citesc niciodată,răspunse &ene(ianul% Ce-mi pasămie că a pledat pentru Rabirius1

sau pentru CluentiusJD m eudestule procese pe care le )udec%

M-a' !i împăcat mai bine cuoperele lui !ilozo!ice dar cândam &ăzut că se îndoie'te deorice, m-am gândit că 'tiu totatâta cât 'i el 'i că n-am ne&oiede nimeni ca să &ăd că nu 'tiunimic%

- E iată optzeci de &olumede lucrări ale unei academii de'tiin(e, spuse Martin, aici trebuiesă se găsească 'i lucruri bune%

- , putea să se găsească,zise +ococurante, dacă unulmăcar din autorii acestorpoliloghii ar !i in&entat ce&a, săzicem numai acele cu gămăliedar a'a, în toate căr(ile asteagăse'ti numai sisteme goale 'inici un lucru de !olos%

- &e(i aici o sumedenie depiese de teatru, zise Candid în

italiană, în spaniolă, în !rancezăE- =a, spuse senatorul, treimii sunt, dar bune nu-s nicitreizeci% 8ar cât despre &olumeleastea de predici, care toate la unloc nu !ac cât o pagină dinBeneca3, 'i &olumele astea maride teologie, &ă închipui(i cred căniciodată nu le deschid, nici eu,nici altcine&a%

Martin &ăzu câte&a ra!turi

pline de căr(i engleze'ti%- /nui republican, zise el,desigur că-i plac multe dinlucrările astea scrise în libertate%

1 #aius (abirius secolul 8 î%e%n%4,patrician roman, acuzat de către Cezarde moartea tribunului *ucius Baturnius%+rin &estita sa pledoarie Pro (abiri,Cicero l-a scăpat de la moarte%% *vitus #luentius secolul 8 î%e%n%4%cuzat de a !i otră&it pe !ratele său

&itreg, a !ost apărat de Cicero 'i achitat%2 +ucius 5enneca J224, unul dintremarii !ilozo!i ai antichită(ii romane%

198



- =a, spuse +ococurante,bun lucru e să scrii ce gânde'ti eun pri&ilegiu al !iin(ei umane% ;n8talia noastră, to(i scriu numai cenu gândesc oamenii care

locuiesc în patria Cezarilor 'i antoninilor nu îndrăznesc săgândească nimic !ără să cearămai întâi &oie unui călugăriacobin% ' !i mul(umit culibertatea care inspiră pegânditorii englezi, dacă patimapoliticianistă n-ar strica tot ce e&rednic de stimă în această pre-(ioasă libertate%

Candid, zărind un Milton1, îl întrebă dacă nu-i de părere căscriitorul acesta este un ommare%

- CineD zise +ococurante,barbarul ăsta care comenteazăprimul capitol al Tenezei în zececăr(i de &ersuri aspreD acestimitator grosolan al grecilor, caredes!igurează crea(iunea 'i care,

în timp ce Moise în!ă(i'ează

@iin(a eternă creând lumea cua)utorul cu&ântului, el îl pune peMesia să ia un compas enormdintr-un dulap al cerului 'i să-'ischi(eze lucrareaD #u să pre(uiescpe acela care a stricat iadul 'idia&olul lui asso, caretra&este'te pe *uci!er când înbroscoi, când în pigmeu, care îlpune să repete de o sută de oriacelea'i &orbe 'i să discute

teologie, care imitând cugra&itate in&en(ia comică aarmelor de !oc ale lui riost,pune pe dia&oli să tragă cu tunul

în cerD Aici mie, nici altora în8talia n-au putut să ne placăaceste triste năzbâtii% #ăsătoriaPăcatului cu &oartea 'i 'erpii pecare îi na'te +ăcatul stârnescgrea(a oricărui om de gust 'ilunga lui descrip(ie a unui spital e1 'ohn &ilton 12UV127S4, poet englez,autorul epopeii Paradisul pierdut.

119



bună doar pentru un gropar%+oemul acesta obscur, bizar 'idezgustător, a !ost dispre(uitchiar de la na'tere îl tratez 'i euacuma a'a cum a !ost tratat în

patria lui de către contemporani%8n s!âr'it, eu spun ce gândesc 'ipu(in îmi pasă dacă al(ii gândescsau nu ca mine%

ceste cu&inte îl mâhniră peCandid el pre(uia pe Fomer 'i îiplăcea pu(in 'i Milton%

- are mi-i teamă, spuse el în 'oaptă lui Martin, că omul ăstadispre(uie'te cumplit pe poe(iino'tri germani%

- A-ar !i nicio pagubă, ziseMartin%

- ?E ce om superior, maispuse printre din(i Candid, cemare geniu 'i +ococurante ăstaEnimic nu-i place%

=upă ce trecură ast!el înre&istă toate căr(ile, se coborâră

în grădină% Candid se minună de!rumuse(ile ei%

- Aimic nu poate !i mai deprost-gust, spuse stăpânul caseinumai !ara!astâcuri a&em chiarde mâine am să pun să !acă altăgrădină, mai aleasă%

=upă ce î'i luară rămas bunde la ecelen(a-sa, Candid spuselui Martin

- #i, acuma nu mai ai cespune, omul acesta e cel mai !ericit!iindcă e mai presus de tot ce are%

- Gine, zise Martin, dar nu&ezi că e scârbit de tot ce areD+laton1 a spus de mult, cel maibun stomac nu-i acela carerespinge orice aliment%

- =a, spuse Candid, dar nu-io plăcere oare să critici orice, să&ezi de!ecte acolo unde ceilal(ioameni &ăd numai calită(iD

- dică asta înseamnă că e oplăcere să nu sim(i nici o plăcereD1 Platon SJ93S7 î%e%n%4, !ilozo! idealistal Treciei antice%

111



- Gun, în ce mă pri&e'te eu'tiu că am să !iu !ericit când amsă mă întâlnesc cu domni'oaraCunigunda%

- # bine în orice caz să ai

această speran(ă, zise Martin%otu'i zilele treceau,săptămânile treceau Cacambo nuse mai întorcea, iar Candid eraa'a de cople'it de durere, încâtnu se gândea că +aIuette 'i cu!ratele Taroa!ă nici nu &eniserămăcar să-i mul(umească%

Capitolul XXVI –

Candid şi &artinstau la masă cuşase străini) cineerau aceştia ;ntr-o seară în timp ce

Candid, urmat de Martin, seducea să stea la masă cu străiniicare locuiau în acela'i hotel cu

dânsul, un om cu !a(a ca!uninginea îl apucă de bra( 'i îispuse

- @i(i gata să pleca(i cu noi,plecăm numaidecât% Candid se

întoarse 'i &ăzu că era Cacambo%Aumai &ederea Cunigundei ar !iputut să-l mire 'i să-l bucure maimult% #ra să înnebunească debucurie% ;'i îmbră(i'ă prietenul 'i-i spuse

- /nde-i Cunigunda, e 'i eaaici, nuD /nde-iD =u-mă la dânsasă mor de bucurie cu ea

împreună%- Cunigunda nu-i aici,

răspunse Cacambo, e laConstantinopol%

- ?E =oamneE laConstantinopolE 6i în China să !ie'i tot mă duc la eaE Bă plecămE

- +lecăm după masă, ziseCacambo% Au pot să &ă spun maimult sunt scla&, m-a'teaptă

11%



stăpânul, trebuie să-l ser&esc lamasă% Au spune(i nimic sta(i lamasă 'i !i(i gata%

Candid, cu su!letul împăr(it între bucurie 'i mâhnire, încântat

că trimisul lui credincios s-a întors, mirat că acesta e scla&,plin de gândul că are să-'i &adăiar iubita, cu inima zbuciumată,cu mintea uluită, se a'eză lamasă împreună cu Martin, carepri&ea !oarte nepăsător aceste

întâmplări, 'i cu 'ase străini care&eniseră să petreacă la ene(iacarna&alul%

Cacambo care turna de băutunuia din străini, se aplecă laurechea lui stăpânu-su, cătres!âr'itul mesei, 'i îi spuse

- Bire, ma)estatea-&oastrăpoate să plece când dore'te,corabia e gata%

=upă ce spuse asta ie'i%Mesenii, mira(i, se uitau unul laaltul !ără să spună un cu&ânt,când alt slu)itor, apropiindu-se de

stăpânul lui, îi spuse- Bire, trăsura ma)estă(ii-&oastre e la +adua 'i barca egata%

Btrăinul !ăcu un semn 'islu)itorul plecă% o(i mesenii seuitară iar unul la altul 'i mirareaspori% lt &alet apropiindu-se dealt străin îi spuse

- Bire, crede(i-mă,ma)estatea-&oastră nu mai tre-

buie să rămână aici mă duc săpregătesc tot ce trebuie%6i ie'i repede%Candid 'i cu Martin î'i

închipuiră atunci că toate acesteaerau o mascaradă de carna&al%Mai &eni un ser&itor 'i spuse luistăpânu-su

- Ma)estatea-&oastră &apleca atunci când &a dori% 6i ie'i'i el ca 'i ceilal(i%

eni încă un &alet, alcincilea, 'i spuse celui de-al

112



cincilea străin acela'i lucru%Cel de-al 'aselea &alet însă

&orbi alt!el cu cel de-al 'aseleastrăin care 'edea chiar lângăCandid 'i îi spuse

- Bire, nimeni nu &rea să maidea pe datorie ma)estă(ii-&oastre'i nici mie, a'a că se prea poatesă ne aresteze la noapte 'i pedumnea&oastră 'i pe mine% #u amsă plec să-mi &ăd de treburilemele% Rămâne(i cu bine%

=upă ce to(i ser&itoriiplecară, cei 'ase străini, Candid'i Martin rămaseră într-o adâncătăcere% ;n s!âr'it Candid o rupse%

- =omnilor, zise el, ciudatăglumă mai e 'i asta% =e ce sunte(ito(i regiD ;n ce ne pri&e'te, pot să&ă spun că nici eu, nici Martin nusuntem%

Btăpânul lui Cacambo înceouatunci să &orbească 'i spuse,!oarte serios, în italiene'te

- Au glumesc deloc% Mănumesc hmet al treilea% m !ost

sultan câ(i&a ani% m detronat pe!rate-meu nepotu-meu m-adetronat pe mine% izirii mei au!ost decapita(i% ;mi ispră&esczilele în seraiul cel &echi%Aepotu-meu, sultanul Mahomet,

îmi dă &oie să călătoresc din când în când să-mi caut de sănătate 'iacuma am &enit să petreccarna&alul la ene(ia%

/n tânăr care 'edea lângă

hmet &orbi după el 'i spuse- Mă cheamă 8&an am !ost împăratul Rusiei am !ostdetronat când eram în leagăntata 'i mama au !ost închi'i euam crescut în închisoare mi se dă&oie câteodată să călătoresc

înso(it de cei care mă păzesc 'iam &enit acuma să petreccarna&alul la ene(ia%

Cel de-al treilea spuse- #u sunt Carol-#duard,

regele ngliei% atăl meu mi-a

113



cedat drepturile asupra regatuluim-am luptat ca să mi le păstrezopt sute de partizani de-ai mei au!ost prin'i, li s-au scos inimile 'icu inimile au !ost lo&i(i peste !a(ă%

m !ost băgat în închisoare măduc la Roma să &ăd ce mai !acetata, detronat 'i el ca 'i mine 'ica 'i bunicu-meu, 'i m-am oprit săpetrec carna&alul la ene(ia%

Cel de-al patrulea &orbi 'i el'i spuse

- #u sunt regele +olonieisoarta războiului m-a !ăcut să-mipierd statele mele ereditare tataa pă(it 'i el tot a'a acuma mă las'i eu în &oia +ro&iden(ei casultanul hmet, ca împăratul 8&an'i regele Carol #duard, =umnezeusă le dea &ia(ă lungă acum am&enit 'i eu să petrec carna&alul laene(ia%

Cel de-al cincilea spuse- 6i eu sunt rege al +oloniei%

Mi-am pierdut regatul de douăori +ro&iden(a însă mi-a dat alt

stat în care am !ăcut mai multbine decât au !ăcut pe malurileistulei to(i regii Barma(iei la unloc mă las 'i eu în &oia+ro&iden(ei 'i am &enit acuma săpetrec carna&alul la ene(ia%

eni rândul 'i celui de-al'aselea monarh să &orbească%

- #u, domnilor, nu sunt a'ade mare senior cadumnea&oastră, dar am !ost 'i eu

rege ca 'i al(ii% Mă cheamăeodor am !ost ales rege alCorsicii mi s-a spus ma/estate,acuma abia dacă mi se mai spunedomnule. m bătut monedă 'i n-am nici un ban, am a&ut doisecretari de stat 'i acuma abia un&alet dacă mai am% m 'ezut petron 'i după aceea am 'ezut pepaie în închisoare la *ondra% Mi-i!rică să nu pă(esc tot a'a 'i aicide'i, ca 'i ma)estă(ile-&oastre,am &enit 'i eu să petrec

114



carna&alul la ene(ia%Ceilal(i cinci regi ascultară

aceste &orbe cu înaltăcompătimire% @iecare dădu câtedouăzeci de (echini regelui

eodor ca să-'i cumpere haine 'icămă'i% Candid îi dădu undiamant de două mii de (echini%

- Cine-o !i oare, se întrebaucei cinci regi, acest simpluparticular care e în stare să deade-o sută de ori mai mult decât!iecare dintre noi 'i care chiardăD

- 6i dumneata e'ti regeD- Au, domnilor 'i nici n-am

che! să !iu% ;n clipa când se sculau de la

masă, mai sosiră la hotel patrualte(e serenisime care deasemenea î'i pierduseră statele înrăzboaie 'i &eneau acuma săpetreacă carna&alul la ene(iaCandid însă nici nu se uită laace'ti oaspe(i noi% Au se gândeadecât cum să se ducă la

Constantinopol 'i s-o găsească pescumpa lui Cunigunda%

Capitolul XXVII –Călătoria luiCandid laConstatinopolCredinciosul Cacambo se

în(elesese de)a cu patronul turc,care trebuia să-l ducă pe sultanulhmet înapoi la Constantinopol,să ia cu el 'i pe Candid 'i peMartin% ce'tia se urcară pecorabie după ce se închinarăaltete(ei sale a!late în mizerie%Candid, în drum spre corabie,spuse lui Martin

- asăzică am stat la masăcu 'ase regi detrona(iE 'i unuia

din ei i-am dat 'i de pomană%+oate c-or mai !i mul(i prin(i de

115



ă'tia nenoroci(i% Mai bine-i demine că n-am pierdut decât osută de berbeci 'i acuma zbor înbra(ele Cunigundei% #u tot cred,dragă Martin, că +angloss a&ea

dreptate 'i că totul merge bine înlume%- sta a' &rea 'i euE zise

Martin%- ?ricum, spuse Candid, la

ene(ia am &ăzut un lucru denecrezut% Când s-a mai pomenitca 'ase regi detrona(i să stea lamasă împreună la un birt%

- sta nu e ce&a neobi'nuit,nouă ni s-au întâmplat lucruri 'imai etraordinare% # lucru !oarteobi'nuit ca un rege să !iedetronat% 8ar cât despre cinsteade a !i stat la masă cu ei, astachiar că e un !leac care nu meritănicio aten(ie% Ce are a !ace cucine stai la masă, totul e sămănânci bine%

Candid cum a)unse pecorabie îmbră(i'ă pe &echiul lui

&alet, pe prietenul său Cacambo,'i îi spuse- Ce !ace CunigundaD ot a'a

de !rumoasă esteD Mă maiiube'teD Cum o duceD 8-aicumpărat desigur un palat laConstantinopolD

- =ragă stăpâne, răspunseCacambo, Cunigunda spalăblidele pe (ărmul +ropontidei, laun prin( care are !oarte pu(ine

blide e roabă în casa unui !ostsu&eran pe care îl cheamăRagotz:L 'i căruia sultanul îi dătrei scuzi tain pe zi dar ce-i mairău este că 'i-a pierdut!rumuse(ea 'i s-a urâ(it groza&

- @rumoasă sau urâtă, spuseCandid, eu sunt om cinstit 'idatoria mea este s-o iubescmereu% =ar cum a putut să a)ungă

în starea asta a'a de proastă cucele cinci sau 'ase milioane pecare le-ai luat cu tineD

116



- trebuit mai întâi, ziseCacambo, să dau două milioaneseniorului don @ernando de 8baraaL @igueora L Mascarenes L*ampurdos L Buza, gu&ernator la

Guenos ires, ca să-mi dea &oie s-o iau de-acolo pe domni'oaraCunigunda pe urmă un pirat apus mâna &ite)e'te pe tot ce maia&eam% +iratul acela ne-a dus lacapul Matapan, la Milos, laAicara, la Bamos, la +etra, la=ardanele, la Marmara, laBcutari% Cunigunda 'i cu bătrânaslu)esc la prin(ul acela de care &-am spus, iar eu sunt robulsultanului detronat%

- Ce groaznice nenorocirilegate unele de alteleE ziseCandid% =ar tot e bine că mai amcâte&a diamante am s-orăscumpăr pe Cunigunda% +ăcatnumai că s-a urâ(it a'a de tare%

;ntorcându-se apoi cătreMartin, îl întrebă

- Cine crezi dumneata că e

mai de plâns, sultanul hmet, împăratul 8&an, regele Carol-#duard ori euD

- Au 'tiu, răspunse Martinar trebui să !iu în inimile &oastreca să 'tiu%

- =acă ar !i aici +angloss,zise Candid, ar 'ti 'i ne-ar spune%

- Fabar n-am, zise Martin,cu ce cântar ar !i putut +anglossal dumitale să cântărească

nenorocirile oamenilor 'i să lepre(ăluiască durerile% Gănuiescdoar atâta că sunt pe lumemilioane de oameni de o sută deori mai de plâns decât regeleCarol-#duard, decât (arul 8&an 'isultanul hmet%

- Be prea poate să !ie 'i a'a,spuse Candid% )unseră pestecâtă&a &reme la Gos!or% Candid,mai întâi, răscumpără cu un pre(!oarte mare pe Cacambo 'i, !ără sămai întârzie, se sui cu to&ără'ii lui

117



pe o galeră 'i se duse la (ărmul+ropontidei să o caute peCunigunda, urâtă cum o !i, numais-o găsească% +rintre condamnațierau doi care &âsleau !oarte prost

'i cărora patronul le&antin ledădea din când în când câte&alo&ituri de &ână de bou pe spatelegol% Candid, bun din !ire, se uită laei mai mult decât la ceilal(i 'i seapropie de dân'ii cu milă%răsăturile !e(elor lor schimonositeparcă îi aduceau aminte de+angloss 'i de nenorocitul acela deiezuit, baronul, !ratele dom-ni'oarei Cunigunda% *a gândulacesta se întristă% Be uită mai binela ei 'i spuse lui Cacambo

- =acă n-a' !i &ăzut cum a!ost spânzurat magistrul +angloss'i dacă n-a' !i a&ut nenorocireasă-l ucid pe baron, a' zice că ceidoi condamnați de colo sunt chiarei%

Când auziră rostindu-senumele de baron 'i de +angloss cei

doi deținuți scoaseră un strigăt 'i&âslele le căzură din mâini%+atronul le&antin se repezi ladân'ii 'i începu să-i bată cu &ânade bou%

- Btai, stai, senioreE strigăCandid, î(i dau cât &rei numai sănu-i ba(i%

- /ite-l pe Candid, spuseunul dintre ei%

- =a, e chiar Candid, zise

celălalt%- isezD sunt treazD spuse

Candid sunt aici pe galeră sauunde suntD Bă !ie chiar domnulbaron pe care l-am omorâtD Bă !iemaestrul +angloss pe care am&ăzut cum l-au spânzuratD

- =a, chiar noi suntem, chiarnoi suntemE răspunseră ei%

- asăzică ăsta e marele!ilozo!D zise Martin%

- =omnule patron, întrebăCandid, cât &rei să-(i dau ca să

118



răscumpăr pe domnul dehunder-ten-tronc:h, unul din ceimai de seamă baroni ai impe-riului, 'i pe domnul +angloss, celmai pro!und meta!izician al

TermanieiD- Câine cre'tin, răspunsepatronul le&antin, !iindcă ace'tidoi câini de pu'căria'i cre'tinisunt baroni 'i meta!izicieni, ceeace desigur că e un rang înalt în(ară la ei, ai să-mi dai cincizecide mii de (echini%

- Gine, (i-i dau, să ne întoarcem repede laConstantinopol 'i î(i plătescimediat dică nu, du-mă ladomni'oara Cunigunda%

+atronul însă, cum auzisecă-i dă banii, 'i întorsese pro&acătre port 'i, la porunca lui,&âslele împingeau acum galeramai repede decât zboară opasăre%

Candid îmbră(i'ă pe baron 'ipe +angloss%

- Cum, nu te-am ucis,domnule baronD 'i dumneata,dragul meu +angloss, cum se !aceeă e'ti în &iată după ce-ai !ostspânzuratD 'i de ce sunte(iamândoi osândi(i la galeră înurciaD

- # ade&ărat că 'i soră-meae in urciaD întrebă baronul%

- =a, răspunse Cacambo%- Ce bine-mi pare că m-am

întâlnit iar cu dragul meu Candid,spuse +angloss%Candid le prezentă pe

Martin 'i pe Cacambo% o(i se îmbră(i'au, to(i &orbeau deodată%Talera zbura% +este câte&a clipeerau în port% Chemară pe un zara!e&reu 'i Candid îi &ându cucincizeci de mii de (echini undiamant care !ăcea o sută de mii,dar zara!ul se )ură pe braham cănu putea să dea mai mult% Candidrăscumpără pe baron 'i pe

1%9



+angloss% cesta se aruncă lapicioarele liberatorului lui 'i leudă cu lacrimi celălalt îi mul(umidând din cap 'i îi !ăgădui că-i dăbanii înapoi cu cea dintâi ocazie%

- =ar se poate oare ca soră-mea să !ie în urciaD tot întrebael%

- Be poate !oarte bine,răspunse Cacambo spală blidelela un prin( din ransil&ania%

rimiseră imediat după doizara!i e&rei Candid mai &ânduni'te diamante 'i plecară iar cuto(ii cu altă galeră s-o scape dinrobie pe Cunigunda%

Capitolul XXVIII – Ces-a întâmplat cuCandid, cuCunigunda, cuPangloss, cu&artin etc.

- 8artă-mă încă o dată, spuseCandid baronului, iartă-mă,cu&ioase părinte, că te-amstrăpuns cu sabia%

- Aici să nu mai &orbim, zisebaronul am !ost 'i eu cam prearepezit, mărturisesc% =ar !iindcă&rei să 'tii prin ce întâmplare ama)uns la galere, am să-(i spun cădupă ce !ratele spi(er al colegiuluinostru m-a &indecat de rana pecare mi-ai !ăcut-o, am !ost atacat'i luat prizonier de spanioli am!ost băgat la închisoare în Guenosires când soră-mea tocmaiplecase de-acolo% m cerut să !iutrimis la Roma la părintelegeneral% ici am !ost numitduho&nic la Constantinopol pelângă ambasadorul @ran(ei%recuse &reo săptămână de când

eram în !unc(ie când, într-o seară,

1%1



am dat de un icoglan1 tânăr 'i!oarte chipe'% #ra cald% ânărulspuse că ar &rea să se ducă labaie m-am dus 'i eu cu el% Au'tiam că un cre'tin se !ace &ino&at

de cea mai mare &ină dacă e găsit în pielea goală împreună cu unmusulman tânăr% CadiulJ aporuncit să mi se dea o sută delo&ituri la tălpi 'i m-a osândit lagalere% Au cred că poate !inedreptate mai mare%%% =ar a'&rea să 'tiu de ce soră-mea e înbucătărie la un su&eran dinransil&ania !ugit la turci%

- 6i dumneata, dragul meu+angloss, spuse Candid, cum se!ace că e'ti aiciD

- # drept, răspunse +angloss,că am !ost spânzurat în !a(adumitale ar !i trebuit să !iu ars,dar î(i aduci aminte că tocmaicând se pregăteau să mă !rigă a

început ploaia ploua a'a de tare încât n-au mai putut să aprindă!ocul 'i atunci m-au spânzurat,

deoarece era lucru cel mai buncare se putea !ace% /n chirurgmi-a cumpărat trupul, m-a dus lael acasă 'i a început să mădisece% Mi-a !ăcut mai întâi oincizie crucială de la buric pânăla cla&iculă% #u însă nu !usesemspânzurat cum trebuie%

Călăul s!intei 8nchizi(ii, careera subdiacon, ardea oamenii deminune, dar cu spânzuratul nu

prea era obi'nuit !unia era udăa'a că n-a lunecat bine 'i a !ost 'iprost înnodată% @apt este că maisu!lam incizia crucială m-a !ăcutsă scot un (ipăt a'a de cumplit

încât chirurgul era mai să cadă)os 'i, închipuindu-'i că disecă pedracul, a luat-o la !ugăcutremurat de spaimă 'i a maicăzut 'i pe scară% Ae&astă-sa careera într-o odaie de-alături a &enit1 +a) în palatul imperial%% <udecător musulman%

1%%



repede când a auzit zgomotul m-a &ăzut întins pe masă cu inciziamea crucială, s-a speriat 'i maitare decât bărbatu-su, a luat-o 'iea la !ugă 'i a căzut peste el%

=upă ce-'i mai &eniră în !ire, amauzit cum ne&asta chirurgului îispunea acestuia 0Cine te pune,dragă, să diseci un ereticD Au 'tiică în oamenii ă'tia e ascunsdia&olulD Mă duc să chem unpreot să alunge pe necuratul%.

M-am în!iorat când am auzitasta, mi-am adunat pu(ineleputeri care îmi mai rămăseseră 'iam strigat 0@ie-&ă milă de mineE.tunci chirurgul a prins cura), mi-a cusut pielea la loc ne&astă-sam-a îngri)it în două săptămânim-am &indecat% Chirurgul mi-agăsit 'i o slu)bă m-am băgatlacheu la un ca&aler de Maltacare tocmai pleca la ene(iaaici însă, cum stăpânul meu n-a&ea cu ce să-mi plăteascăsimbria, m-am tocmit la un

negustor &ene(ian 'i m-am dus cuel la Constantinopol% ;ntr-o zi mi-a &enit po!tă să

intru într-o moschee, înăuntruerau numai un imam bătrân 'i ocredincioasă tânără !oarte drăgu(ăcare î'i spunea rugăciunea% #ra cupieptul gol între sâni a&ea unbuchet de lalele, de tranda!iri, deanemone 'i de zambile% #a s-apre!ăcut că-i cade buchetul, eu

m-am repezit să-l ridic 'i i l-ampus la loc cu o gri)ă plină derespect% Cum însă nu maiispră&eam cu pusul buchetului,imamul s-a mâniat 'i, când a&ăzut că sunt cre'tin, a strigatdupă a)utor% M-au dus la cadiu 'icadiul a spus să-mi tragă o sută latălpi 'i m-a trimis la galere% m!ost pus în lan(uri chiar pe galera'i chiar pe banca pe care era 'idomnul baron% ot pe galeraaceea mai erau patru tineri din

1%2



Marsilia, cinci preo(i din Aapoli 'idoi călugări din Cor!u, care ne-auspus că asemenea întâmplări sei&esc în !iecare zi% =omnul baronzicea că nedreptatea care i se

!ăcuse lui era mai mare, euziceam că era mult mai îngăduitsă pui un buchet la sânul unei!emei decât să stai în pielea goalălângă un icoglan% =iscutam într-una 'i căpătăm în !iecare zi câtedouăzeci la spate cu &âna de bou,când iată că înlăn(uireae&enimentelor acestei lumi te-aadus pe galera noastră 'i ne-airăscumpărat%

- Bpune, dragul meu+angloss, îl întrebă Candid, cândai !ost spânzurat, disecat, bătut'i când ai &âslit pe galeră, te-aigândit 'i atunci că totul pe lumeaasta e cât se poate de bineD

- m mereu părerea pe caream a&ut-o la început, răspunse+angloss, !iindcă, deE sunt !ilozo!nu se cu&ine să-mi iau &orba

înapoi, pentru că *eibniz nupoate să gre'ească, iar armoniaprestabilită este oricum tot ce-imai !rumos pe lume, tot a'a ca 'iplinul 'i materia subtilă1%

Capitolul XXIX – Cuma găsit Candid peCunigunda şi pe

bătrână ;n timp ce Candid, baronul,

+angloss, Martin 'i Cacambo î'ipo&esteau a&enturile, în timp ce&orbeau despre e&enimentelecontingente 'i necontingente alelumii, 'i discutau despre e!ecte 'icauze, despre răul moral 'i râul!izic, despre libertate 'inecesitate, 'i dacă po(i a&ea &reo

mângâiere când e'ti osândit la1 ermeni din !ilozo!ia lui =escartes%

1%3



galere în urcia, a)unseră la(ărmul +ropontidei acasă laprin(ul ransil&aniei% Cum aua)uns au 'i dat cu ochii deCunigunda 'i de bătrâna% +uneau

la uscat ni'te prosoape pe o!rânghie%*a această pri&eli'te baronul

se îngălbeni% andrul îndrăgostitCandid, &azând-o pe !rumoasa luiCunigunda smolită la !a(a, cuochii ro'ii, cu pieptul supt, cuobra)ii zbârci(i, cu bra(ele

înro'ite 'i crăpate, !ăcu trei pa'ide-a-ndărătelea, cuprins degroază, apoi înaintă iar, dincu&iin(ă% Cunigunda îmbră(i'ă peCandid 'i pe !ratele ei% ?

îmbră(i'ară 'i pe bătrână% Candidle răscumpără pe amândouă%

;n apropiere se a!la o !ermă%Gătrâna spuse lui Candid că ar !ibine s-o ia el, până când &ornimeri o soartă mai bună%Cunigunda nu 'tia că s-a urâ(it,!iindcă nimeni nu-i spusese asta%

;i aduse aminte lui Candid de!ăgăduielile lui cu un ton atât dehotărât, încât Candid bun cumera nu îndrăzni să re!uze% Bpusedeci baronului că are să se

însoare cu soră-sa%- Au &oi îngădui niciodată,

zise baronul, asemenea în)osiredin partea ei 'i asemeneacutezan(ă din partea dumitale%Au &reau să mi se repro'eze o

ticălo'ie ca asta copiii soră-min-ar mai a&ea nicio trecere înTermania% Au, soră-mea nu se &amărita decât numai cu un baronal imperiului%

Cunigunda i se aruncă lapicioare, plânse, dar el !uneclintit%

- #'ti nebun, îi spuse Candidte-am scăpat de la galere, te-amrăscumpărat, am răscumpărat-ope soră-ta spăla aici blidele eurâtă 'i totu'i sunt atât de bun 'i

1%4



&reau să mă însor cu dânsa, iar tumai ai obrazul să te împotri&e'tiE=acă m-a' lăsa dus de mânia decare-s cuprins a' !i în stare să lemai ucid o dată%

- A-ai decât să mă ucizi, zisebaronul, dar cât &oi trăi eu, cusoră-mea n-ai să te însoriE

Capitolul /// - 0nceiere

Candid, în !undul su!letuluilui, n-a&ea nici o po!tă să se

însoare cu Cunigunda% otu'i

obrăznicia !ără margini abaronului îl hotărî să încheiecăsătoria pe de altă parteCunigunda stăruia atât de mult,

încât nu putea să-'i ia &orba înapoi% Be s!ătui cu +angloss, cuMartin 'i cu credinciosulCacambo% +angloss !ăcu unmemoriu bine ticluit în caredo&edea că baronul n-a&ea niciun drept asupra soră-si 'i că ea

putea, după toate legileimperiului, să se căsătoreascămorganatic1 cu Candid% Martinspuse că baronul trebuia aruncat

în mare% Cacambo spuse cătrebuia să-l dea înapoi patronuluile&antin 'i să-l pună iar să&âslească pe galeră după aceeasă !ie trimis la Roma părinteluigeneral cu cea dintâi corabie care&a pleca într-acolo% +ărerea !usocotită ca !oarte bună% Gătrânazise 'i ea că a'a e mai bine% Auspuseră nimic soră-si% Cu banilucrul se !ăcu repede 'i ast!ela&ură plăcerea de a captura uniezuit 'i de a pedepsit îngâm!areaunui baron german%

cum ar !i !ost !iresc sa-(i închipui că, după atâtea

1 Căsătorie între o persoană de obâr'ieregală sau nobilă 'i unOo partenerOă derang in!erior, !ăcută în anumite condi(ii%

1%5



nenorociri, Candid, însurat cuiubita lui, &ie(uind împreună cu!ilozo!ul +angloss, cu !ilozo!ulMartin, cu în(eleptul Cacambo 'icu bătrâna, 'i mai a&ând 'i atâtea

diamante aduse din patria&echilor inca'i, &a duce &ia(a ceamai plăcută% Para!ii însă atâta l-au tras pe s!oară, încât nu i-a mairămas decât !erma% Ae&astă-saurâ(indu-se pe zi ce trecea se !ăcuar(ăgoasă 'i nesu!erită% Gătrânaera in!irmă a'a că !u 'i maimorocănoasă decât Cunigunda%Cacambo, care lucra grădina 'i seducea să &ândă legume laConstantinopol, era cople'it demuncă 'i î'i blestema soarta%+angloss era !oarte necă)it că nupoate să strălucească în &reouni&ersitate din Termania% Câtdespre Martin, el era pe deplincon&ins că pretutindeni e tot a'ade rău 'i nu se necă)ea de loc%Candid, +angloss 'i Martindiscutau citeodată despre

meta!izică 'i morală% edeauuneori de la !ereastra !ermei cumtreceau pe apă corăbii încărcatecu e!endii, cu pa'ale, cu cadiitrimi'i în surghiun la *emnos, laMitilene, la #rzerum% l(i cadii,alte pa'ale, al(i e!endii &eneau 'iluau locul celor surghiuni(i 'ipeste cât&a tâmp erau surghiuni(i'i ei% edeau capete !rumos

împăiate care erau trimise spre

în!ă(i'are la Bublima +oartă%ceste spectacole le dădeauprile) să discute 'i mai aprins iarcând nu discutau, plictiseala eraa'a de mare, încât într-o bună zibătrâna 'i-a luat îndrăzneala să lespună

- ' &rea să 'tiu ce e mairău, să te siluiască sute de pira(inegri, să (i se reteze o bucă, să!ii bătut cu nuiele la bulgari, să!ii ciomăgit 'i spânzurat, să !iidisecat, să &âsle'ti pe o galeră,

1%6



într-un cu&ânt să înduri toatenecazurile pe care le-am înduratnoi sau, dimpotri&ă, să stăm aici'i să n-a&eam nimic de !ăcutD

- sta-i o mare întrebare,

zise Candid%orbebe acestea stârniră noidiscu(ii 'i Martin mai ales a)unsela concluzia că omul era sortit sătrăiască ori în z&ârcolirilenelini'tii, ori în letargiaplictiselii% Candid nu era depărerea asta, dar nici nu a!irmaaltce&a% +angloss mărturisi că

întotdeauna su!erise îngrozitordar, !iindcă sus(inuse odată cătoate mergeau de minune,sus(inea asta în continuare, însănu mai credea deloc în spuselesale%

B-a întâmplat însă un lucrucare lui Martin i-a întăriturâcioasele principii, pe Candid l-a !ăcut să 'o&ăie mai mult caoricând, iar pe +angloss l-a

încurcat !oarte tare% ;ntr-o bună

zi se treziră la !ermă cu +aIuette'i cu părintele Taroa!ă, amândoi în cea mai mare mizerie%+ăpaseră repede cele trei mii depia'tri, se despărtiseră, se

împăcaseră, se certaseră,!useseră închi'i, !ugiseră din

închisoare, 'i în s!âr'it părinteleTaroa!ă se !ăcuse turc% +aIuette

î'i urma meseria dar nu maicâ'tiga nimic%

- m spus eu că daruriledumitale au să se ducă repede peapa sâmbetei 'i au să-i !acă 'i mainenoroci(i decât erau, zise Martin%/ite, 'i dumneata cu Cacambo &-a(i îmbuibat cu milioane de pia'tri'i nu sunte(i mai !erici(i decâtpărintele Taroa!ă 'i decât+aIuette%

- haE spuse +angloss+aIuettei, te-a adus iar cerulprintre noi, săraca de tineE 6tii cădin cauza ta am rămas cu nasul

1%7



mâncat, !ără un ochi 'i !ără ourecheD Rău ai a)uns 'i tuE Ce-i 'ilumea astaE

ceastă nouă întâmplare îi!ăcu să !ilozo!eze 'i mai mult%

Au departe de ei locuia under&i' !oarte &estit care erasocotit drept cel mai mare !ilozo!al urciei Be duseră la el să-l

întrebe de una 'i de alta% ;ncepu&orba +angloss

- Maestre, am &enit să terugăm să ne spui de ce a !ost!ăcut un animal atât de ciudatcum este omulD

- Ce-(i pasă (ie de astaD ziseder&i'ul e treaba taD

- Gine, cu&ioase părinte,spuse Candid, dar pe pământ suntgroaznic de multe rele%

- #i, 'i ce e dacă-i rău saudacă-i bineD Când sultanul trimiteo corabie în #gipt î'i bate el capulsă a!le dacă pe corabie 'oarecii oduc bine sau nuD

- tunci ce trebuie !ăcutD

întrebă +angloss%- Bă taci, răspunse der&i'ul%- Mi-ar !i plăcut, spuse

+angloss, să stau de &orbă cudumneata despre cauză 'i e!ect,despre cea mai bună lume cuputin(ă, despre originea răului,despre natura su!letului 'i desprearmonia prestabilită%

*a &orbele acestea, der&i'ulle închise u'a în nas%

;n timpul cât stătuseră de&orbă, se răspândise &estea că laConstantinopol !useserăsugruma(i doi &iziri 'i mu!tiul 'ică mul(i prieteni de-ai acestora!useseră tra'i în (eapă%Catastro!a asta !ăcu mare &âl&ătimp de câte&a ceasuri% +angloss,Candid 'i Martin, când se

întorceau la !ermă, se întâlnirăcu un bătrân care se odihnea în!a(a casei, la umbra unorportocali% +angloss, care era tot

1%8



a'a de curios pe cât îi plăcea sădiscute, îl întrebă cum îl chemape mu!tiul care !usese sugrumat%

- Fabar n-am, răspunsemo'ul, 'i habar n-am a&ut

&reodată cum îi cheamă pe mu!tii'i pe &iziri% Au 'tiu nimic de întâmplarea de care &orbi(i% #ucred a'a, că oamenii care se

îndeletnicesc cu treburile publicepier% Câteodată cu nemernicie, 'ia'a le trebuie% #u nu cautniciodată să a!lu ce se petrece laConstantinopol% rimit acolo spre&ânzare roadele grădinii pe careo lucrez 'i atâta tot%

=upă ce &orbi ast!el, po!tipe străini în casă% Cele două !ete'i cei doi !ii ai lui le dădură săguste tot !elul de 'erbeturi pecare le !ăceau ei, !ri'ca cu coa)ăde chitre zaharisite, portocale,lămâi, ananas, curmale, !isticuri,ca!ea de Moca neamestecată cuca!ea proastă de Gata&ia sau dentile% =upă aceea, !etele

acestui musulman de treabăstropiră cu miresme barba luiCandid, a lui +angloss 'i a luiMartin%

- &e(i desigur, întrebăCandid pe turc, o mo'ie mare 'i!rumoasăD

- m numai douăzeci depogoane, răspunse turcul lelucrez cu copii mei muncaalungă din prea)ma noastră trei

mari rele plictiseala, &iciul 'ine&oia%Candid, după ce se întoarse

la !erma lui, cugetă adânc la ce&orbise turcul% Bpuse lui +angloss'i lui Martin

- Cred că bătrânul acesta 'i-a croit o soartă mult mai bunădecât soarta celor 'ase regi cucare am a&ut cinstea să 'edem lamasă%

- Măririle, zise +angloss,sunt !oarte prime)dioase, după

129



cum spun to(i !ilozo!ii% 6i a'a 'ieste #glon, regele moabi(ilor, a!ost asasinat de 8ehud bsalom a!ost spânzurat de chică 'istrăpuns de trei săge(i regele

Aadab, !iul lui 8eroboam, a !ostucis de Gae'a regele #la dePimri, hazia de 8ehu, talia de8ehoiada regii 8oachim,8ehoiachirn, Bedechia au a)unsrobi% 6ti(i cum au pierit Cresus,staLagus, =arius, =ionis dinBiracuza, +Lrrhus, +erseu,Fanibal, 8ugurtha, rio&ist, Cezar,+ompei, Aeron, ?thon, itellius,=omi(ian, Richard al doilea alngliei, #duard al doilea, Fenrical 'aselea, Rchard al treilea,Maria Btuart, Carol întâi, cei treiFenrici ai @ran(ei, împăratulFenric al patruleaD1 6ti(i că%%%

1 #resus secolul al l-lea î%e%n%4, ultimulrege al *Ldiei, celebru prin bogă(iilesale, în&ins de CLrus, regele mezilor, a!ost condamnat la moarte prinspânzurătoare *sta6agus, ultimul rege

al mezilor, detronat 'i ucis de CLrus înanul 5S9 î%e%n% Darius, rege al per'ilor între anii 332-33U î%e%n%, ucis de Gessus,gu&ernatorul pro&inciei GactrianaDionis din 5iracu!a, rege al Biracuzei însecolul al 8-lea î%e%n%, ucis pentrucruzimea 'i despotismul său P6rrhus,rege al #pirului în secolul al 8-lea î%e%n%, ucis în apogeul gloriei sale decătre o bătrână care i-a aruncat ocărămidă în cap Perseu J1J-122 î%e%n%4, rege al Macedoniei, în&ins deromani în anul 122, a murit în închisoare

un an mai tîrziu Aanibal JS1-1V3 î%e%n%4, general cartaginez care s-asinucis în urma în!rângerii su!erite laPama =ugurtha secolul al 88-lea î%e%n%4,rege al Aumidiei, în&ins 'i ucis de cătrecuceritorii romani *riovist, căpetenie asue&ilor popor din &echea Talie4, în&ins'i ucis de Cezar în anul 5V î%e%n% #aius=ulius #ae!ar 1UU-SS î%e%n%4, dictatorroman, ucis de un grup pe con)ura(i dincare !ăcea parte 'i !iul său &itreg Marcus8unius Grutus #neius Pompeius, consulroman, ucis de către solda(ii săi !iul

său, tot Cneius, a a&ut aceea'i soartă,!iind ucis de Cezar în anul S5 î%e%n%+ucius #laudius Bero 37-2V4, împărat

121



- #u mai 'tiu, zise Candid,că trebuie să ne lucrăm grădina%

- i dreptate, spuse+angloss, !iindcă, atunci cândomul a !ost pus în grădina raiului,

a !ost% pus ut operaretur eum, casă lucreze asta do&ede'te caomul n-a !ost creat ca să seodihnească%

- Bă muncim !ără să ne maigândim, zise Martin acesta esingurul mi)loc de-a !acesuportabilă &ia(a%

roman, renumit pentru cruzimea 'icrimele sale, ucis de un scla& eliberat&arcus 56lvius Othon, împărat roman,care s-a sinucis în urma în!rângerii salede către itellius în războiul ci&il dinanul 29 @itellius, împărat roman,detronat 'i ucis la rândul lui de cătreespasian Domiţian, împărat roman între anii V1-92, asasinat cucomplicitatea so(iei sale, =omitia*ongina (ichard al ==-lea 1327-1SUU4,rege al ngliei, prins 'i asasinat de cătresuccesorul său Aenric al =@-lea? duard a=l=-lea, rege al ngliei între 13U7-13J7,

asasinat de către aristocra(ia britanicăAernic al @l-lea 1SJJ-1S714 rege alngliei, detronat, apoi asasinat subdomnia lui #duard al l-lea (ichard al=l=-lea 1S5J-1SV54, rege al ngliei, prins'i ucis de către un grup de comploti'ti în!runte cu contele de Richmond &aria5tuart 15SJ-15V74, regină a Bco(iei,decapitată, după 1V ani de capti&itate,din ordinul reginei #lisabeta a ngliei,&ara sa #arol = 12UU-12S94, rege alngliei, decapitat din ordinul lui ?li&erCrom[ell, membru al parlamentului

englez Aenric al ==-lea, rege al @ran(ei între 15S7- 1559, mort în urma uneilo&ituri de suli(ă în ochi, dată într-unturnir de către căpitanul gărzii sale,contele de MontgomerL Aenrie al =l=-lea157S-15V94, care a murit asasinat de uncălugăr instigat de ducele de TuiseAenric al =@-lea 15V9-121U4, asasinat de!anaticul Ra&aillac Aenric al =@-lea1U52-11U24, împărat al Termaniei,cunoscut prin lupta sa neîmpăcată împotri&a papei Trigore al 88-leaurma'ul acestuia, papa /rban al 88-lea, a

corupt pe !iii săi, care 'i-au predatpărintele în mâna celui mai crud du'manal său%

12%



o(i încu&iin(ară acest planlăudabil% @iecare începu sălucreze ce 'tia% +ământul pecare-l a&eau dădea roade bune%Cunigunda era urâtă tare, dar a

a)uns o !oarte bună plăcintări(ă+aIuette !ăcea broderie bătrânase îngri)ea de ru!ărie% +ână 'ipărintele Taroa!ă s-a pus petreabă a)unse un !oarte buntâmplar 'i s-a !ăcut chiar omcinstit% 6i +angloss spunea uneorilui Candid

- oate e&enimentele se înlăn(uie în cea mai bună lume cuputin(ă dacă n-ai !i !ost alungatdintr-un !rumos castel cu picioare

în spate de dragul domni'oareiCunigunda, dacă n-ai !i !ost prinsde 8nchizi(ie, dacă n-ai !icutreierat merica pe )os, dacăn-ai !i străpuns cu spada pebaron, dacă n-ai !i pierdut to(iberbecii adu'i din !ericita (ară#ldorado, n-ai mânca aicidulcea(ă de chitre 'i !isticuri%

- @oarte bine ai &orbit, ziseCandid, dar până una-alta trebuiesă ne lucrăm grădina%

Date post:	08-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	tibidabo-fjsw
View:	308 times
Download:	16 times

103783547 Voltaire Candid Sau Optimismul

Documents