mãnunte “Odobleja” se predã circul!...2018/08/29 · o hotãrâre a Consiliul Local Craiova,...

CMYK

Anul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIV, nr, nr, nr, nr, nr. 659 . 659 . 659 . 659 . 659 29 augus 29 augus 29 augus 29 augus 29 august - 4 sept - 4 sept - 4 sept - 4 sept - 4 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Cu larCu larCu larCu larCu largul concurgul concurgul concurgul concurgul concursssssal municipalităţiial municipalităţiial municipalităţiial municipalităţiial municipalităţii

3Amãnunte

în paginaLa Liceul“Odobleja”se predã... circul!

La Liceul“Odobleja”se predã... circul!
















11Amãnunte

în pagina

Amãnunteîn pagina 2

Detaliiîn pag.16

CLM Craiova,forulrespingãtorilorde cereripentruOblemenco

















Soþiapatronului derestaurante OK,bugetar de luxla CAS Vâlcea
















Soþiapatronului derestaurante OK,bugetar de luxla CAS Vâlcea Budeºti-Vâlcea:

Racordarea la gaze,din ghinion

în ghinion

Budeºti-Vâlcea:Racordarea la gaze,

din ghinionîn ghinion































29 august - 4 septembrie 2018 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

Încă un loÎncă un loÎncă un loÎncă un loÎncă un lot de doritt de doritt de doritt de doritt de doritori s-a sori s-a sori s-a sori s-a sori s-a strâns la uşa primăriei Crtrâns la uşa primăriei Crtrâns la uşa primăriei Crtrâns la uşa primăriei Crtrâns la uşa primăriei Craioaioaioaioaiovvvvva pentra pentra pentra pentra pentru a ceru a ceru a ceru a ceru a cereeeeedrdrdrdrdrepepepepept de joc pe „Ot de joc pe „Ot de joc pe „Ot de joc pe „Ot de joc pe „OZN-ul” municipalităţiiZN-ul” municipalităţiiZN-ul” municipalităţiiZN-ul” municipalităţiiZN-ul” municipalităţii

Deºi n-are gazondecent nici mãcar de-o echipã, Craiova easaltatã de cereri dejoc pe Oblemenco. Numai puþin de cincientitãþi au depussolicitãri oficiale laprimãrie, prin care cerdreptul de a evolua înmeciuri oficiale în pestadionul nou con-struit în Bãnie. Cluburide liga a III-a ºi a IV-a,ba chiar ºi-un clubsportiv ºcolar vor sã-ºi trimitã echipierii sãfacã ºtafeta cu de-aldeMitriþã ºi Bancu pegazonul greu încercatde la Ciupercã.

de Nicuºor Fota

Cum precedentele douãsolicitãri pentru a jucameciuri pe Oblemenco

au fost respinse, nu tocmaiuzual, printr-o hotãrâre de con-

siliul local, edilii craioveni suntacum siliþi sã respecte „tradiþia”ºi sã punã pe ordinea de zi ori-ce fel de cerere similarã. Aºa seface cã ºi la ºedinþa ordinarã dinaugust a apãrut un proiect dehotãrâre de acest gen.

Executivul primãriei a bãgatsolicitãrile în discuþia consilie-rilor locali, la pachet, direct cupropunere de respingere. „Art1.Se resping cererile nr.101716/26.06.2018 a Clubului SportivFC ªtiinþa Malu Mare,nr.102140/26.06.2018 a Aso-ciaþiei Sportive Jiul Podari, nr.103212/28.06.2018 a A.-C.S.Metropolitan Iºalniþa,nr.103628/28.06.2018 a A.C.S.Orãºenesc Filiaºi ºi nr.105656/02.07.2018 a Clubului Sportivªcolar Craiova, cu privire lafolosirea Complexului SportivCraiova - Stadion de Fotbal, si-tuat în municipiul Craiova, b-dul. ªtirbei Vodã, nr. 38. Art.2.Primarul Municipiului Craiova,prin aparatul de specialitate:Serviciul Administraþie PublicãLocalã, Direcþia Patrimoniu,Clubul Sportiv FC ªtiinþa Malu

Mare, Asociaþia Sportivã JiulPodari, A.C.S.MetropolitanIºalniþa, A.C.S.Orãºenesc Fi-liaºi ºi Clubul Sportiv ªcolarCraiova vor aduce la îndeplini-re prevederile prezentei hotã-râri”, se aratã în proiectul dehotãrâre suspus aprobãrii plenu-lui CLM.

Primãria Craiova:Gazonul nu rezistã

Municipalitatea îºi motivea-zã refuzul prin starea actualã agazonului de pe stadionul Oble-menco, starea care a devenitdeja sursã de glume, de la inau-gurarea arenei încoace. „Deoa-rece la aceastã datã gazonul nuse prezintã conform aºteptãrilorîn raport cu: nivelul arenei, ope-raþiunile de întreþinere efectua-te, gradul de profesionalism alcelor care au asigurat asistenþatehnicã (societatea S.G.L. B.V.din Olanda), orice mãrire a frec-venþei de folosire conduce la de-terioararea mai rapidã ºi eviden-tã a acestuia. În concluzie la celeprezentate, considerãm cã acor-

darea unui drept de folosinþãacestor entitãþi sportive, prinexploatarea excesivã a suprafe-þei de joc, poate conduce la de-teriorarea prematurã a gazonu-lui ºi pierderea garanþiei obiec-tivului Complex Sportiv Craio-va-Stadion de Fotbal, propune-rea executivului fiind aceea dea nu da curs solicitãrilor”, searatã în raportul întocmit defuncþionarii Direcþiei Patrimo-niu al primãriei Craiova.

Normã la stadion:110 minutela douã sãptãmâni

Edilii pluseazã, scoþând laînaintare restricþiile de folosi-re a gazonului impuse de con-structor, restricþii care, fie vor-ba între noi, nu au asiguratpânã la aceastã orã o suprafaþãde joc mãcar decent pe stadio-nul inaugurat anul trecut.„Conform recomandãrilor con-structorului pentru suprafaþagazonatã, pe durata exploatã-rii regulare aceasta se va folosicu precãdere doar în meciurile

oficiale, cu o medie de 110minute / eveniment ºi o pauzãîntre evenimente de cel puþin15 (cincisprezece) zile; totoda-tã este transmis cã maximul defolosire a suprafeþei gazonatepentru evenimente sportiveeste admis la 180 ore, perioa-dã dupã care, independent deoperaþiunile agrotehnice prac-ticate, aceasta nu va mai cores-punde la standardele de calita-te cerute de UEFA/FIFA. Or-ganizarea de evenimente spor-tive pe suprafaþa de gazon, laun interval mai mic decât celrecomandat de cãtre construc-tor, conduce la pierderea garan-þiei acordate de cãtre acesta be-neficiarului - Municipiul Cra-iova, iar în cazul deteriorãrii,toate costurile privind reface-rea sau înlocuirea gazonuluivor fi suportate de cãtre auto-ritatea publicã localã”, se maiaratã în raportul care aminteº-te, de altfel, ºi corespondenþaintensã pe care municipalitateao poartã cu constructorul ºi cureprezentanþii CNI pe tema stã-rii gazonului.

CLM Craiova,forul respingãtorilor

de cereri pentru Oblemenco

































29 august - 4 septembrie 2018www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

Reprezentanþii unuiliceu craiovean auintrat, cu Poliþia, înclãdirea unui alt liceudin oraº. Nu este unbanc, ci doar un altepisod din scandaluldintre reprezentanþiiLiceului „Voltaire” ºicei ai Colegiului „ªte-fan Odobleja”, asmuþiþiunii împotriva celorlaþide incompetenþaadministraþiei localede a gãsi o soluþierealã pentru o proble-mã deloc uºoarã.

de Dan Olteanu

Rãzboiul dintre reprezen-tanþii celor douã unitãþide învãþãmânt dureazã

de mai multe luni, la mijloc fi-ind vorba despre un corp de clã-dire care aparþine Colegiului„ªtefan Odobleja”, dar care afost dat în administrare, printr-o hotãrâre a Consiliul LocalCraiova, cãtre Liceul „Voltaire”,cu destinaþia de sediu. De vinãpentru situaþia creatã sunt însãautoritãþile locale care, în loc sãvinã cu o soluþie realã ºi de du-ratã, au preferat calea uºoarã,punând într-o situaþie dificilãambele tabere.

Consilierii au votat...În cadrul ºedinþei de la fina-

Cu larCu larCu larCu larCu largul concurgul concurgul concurgul concurgul concurs al municipalităţiis al municipalităţiis al municipalităţiis al municipalităţiis al municipalităţii lul lunii iunie, consilierii localiPSD+ALDE au decis, în ciudaargumentelor formulate de re-prezentanþii Colegiului „ªtefanOdobleja”, sã dea în adminis-trarea Liceului „Voltaire” uncorp de clãdire unde funcþionaumai multe laboratoare. Deciziaa stârnit revolta profesorilor dela „Odobleja“, care spuneau cãastfel este afectat grav procesulde învãþãmânt. „Au votat pen-tru distrugerea Colegiului, cuîncãlcarea gravã a articolului 20din Legea educaþiei, care spunecã administraþia localã are obli-gaþia sã ne asigure condiþii op-time pentru desfãºurarea proce-sului educativ. Acest act ne vaobliga pe noi sã murim. La«Odobleja» existã trei corpuride clãdire, care sunt folosite deelevii noºtri, douã la capacitatemaximã, de dimineaþa pânã sea-ra, iar al treilea care a fost prinsîntr-un proiect pe fonduri euro-pene. A fost reabilitat ºi echipatîn întregime ºi avem obligaþiasã-l pãstrãm pânã în 2020. Suntlaboratoare subdimensionate,au 40 de metri pãtraþi, iar noiavem o medie de peste 25 deelevi la clasã, deci nu pot fi fo-losite ca sãli de clasã. (...) Nepare rãu cã Liceul «Voltaire»este în aceastã situaþie. Nu avemnimic împotriva lor. Ei au fãcuto solicitare normalã: rãmâi fãrã

sediu, soliciþi sediu. Noi suntemîmpotriva modalitãþii în care s-a acþionat de la început, cu rea-credinþã faþã de Colegiul «Odo-bleja»”, declara Veronica ªer-ban, profesor în cadrul Colegiu-lui „ªtefan Odobleja”.

... poliþiºtiiau executat

Dupã votul consilierilor, în-tre cele douã tabere au avut locmai multe întâlniri ºi discuþiilegate de procesul de predare-primire al clãdirii, dar acesteanu au dus la nicio soluþie. Ast-fel cã, fluturând hotãrârea deconsiliu, reprezentanþii Liceului„Voltaire” s-au prezentat, la în-ceputul acestei sãptãmâni, încurtea Colegiului „ªtefan Odo-bleja” ºi, sprijiniþi de poliþiºtiilocali, au intrat în clãdirea carele-a fost atribuitã sub privirileneputincioase ale cadrelor di-dactice ale colegiului. „Se pro-cedeazã la spargerea clãdirii, oacþiune ilegalã deoarece clãdi-rea se aflã în litigiu. Documen-tul cu care au venit ei este, înopinia noastrã, lovit de nulita-te. În clãdire existã obiecte depatrimoniu, obiecte de inventarºi obiecte personale ale cadre-lor didactice, precum ºi docu-mente oficiale. Nu ºtim ce se vaîntâmpla cu ele”, a precizat unuldintre profesori.

Chiar dacã, pentru moment,reprezentanþii Liceului „Voltai-re” au reuºit sã intre „noul se-diu”, lucrurile sunt departe de ase fi lãmurit deoarece reprezen-tanþii Colegiului „ªtefan Obo-bleja” s-au adresat instanþei,cãreia îi cer sã anuleze Hotãrâ-rea Consiliului Local Craiova.Ce se va întâmpla dacã, în plinan ºcolar, magistraþii vor deci-de sã le dea dreptate, iar clãdi-rea va reveni în administrareaColegiului? Este o întrebare di-ficilã, dar pe care reprezentan-þii municipalitãþii par sã nu o iaîn considerare.

Situaþia Liceului „Voltaire” este un emblematicã pentrumodul în care administraþia craioveanã alege sã trateze celmai important segment demografic al Craiovei, copiii, ºi uncorp profesional de elitã al urbei, dascãlii. Mimând cã le re-zolvã problemele, Primãria nu face decât sã încaiere dascãliiîntre ei ºi sã priveze elevii de condiþii decente în care aceºtiasã înveþe. Mai mare grijã au aleºii noºtri de arhiva proprie ºide cea a judecãtoriei Craiova, pe care le adãpostesc ilegal însediul fostei ªcoli 35, însã despre acest subiect va urma unarticol pe larg în sãptãmânile care urmeazã. Este îngrijorã-toare, însã, inapetenþa societãþii civile din Craiova în a seimplica în aceastã problemã, semn cã oraºul este deja muri-bund... Pãcat de trecutul Craiovei ºi de memoria unor edili,unii încã în viaþã, care s-au chinuit ani de-a rândul sã facãdin Craiova un pol educaþional al României!

La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!La Liceul Odoblejase predã... circul!


4POLITICÃ

Publ

icita

te

Deputatul PNL de Vâl-cea, Cristian Buican,susþine cã Ministerul

Muncii pregãteºte abrogareaprevederii legale care le permi-te celor care au locuit 30 de aniîn zone poluate sã se pensione-ze mai devreme cu doi ani, fãrãpenalizare. În cazul în care vafi aplicatã, acestã mãsurã îi vaafecta ºi pe locuitorii Munici-piului Râmnicu Vâlcea, precumºi pe cei care domiciliazã pe orazã de opt kilometri în juruloraºului.

„Analiza Proiectului de Legeprivind sistemul public de pen-sii de pe site-ul MinisteruluiMuncii (http://www.mmuncii.-ro/j33/index.php/ro/transparen-ta/proiecte-in-dezbatere/5210-2018-08-09-proiect-lege-priv-sistemul-public-pensii) dezvã-luie un scenariu sumbru pentrurâmniceni: PSD pregãteºte ab-rogarea prevederii legale care lepermite celor care au locuit 30de ani în Râmnic sã se pensio-neze cu 2 ani mai devreme, fãrãpenalizare. Astfel, în ciuda pro-pagandei PSD care anunþã lap-te ºi miere pentru pensionari,odatã cu aceastã nouã lege a

Deputatul Buican: „PSD taiedreptul râmnicenilor de a ieºi lapensie cu doi ani mai devreme”pensiilor râmnicenii ºi vâlceniidin jurul municipiului pierd undrept câºtigat cu greu”, anunþãparlamentarul liberal.

”Noua Legea pensiilor afecteazãdreptul vâlcenilor”

Buican susþine cã va milita încontinuare ca acest drept sã sepãstreze ºi criticã actuala pute-re pentru cã pãstreazã tãcerea peaceaestã temã:

„Noua Lege a pensiilor pre-zentatã de doamna Olguþa Va-silescu afecteazã negativ drep-tul vâlcenilor de a se pensionaanticipat cu 2 ani, fãrã penali-zare, dacã au locuit 30 de ani înmunicipiul Râmnicu-Vâlcea ºiîmprejurimi. Acest drept câºti-gat cu greu în anul 2017, înurma demersurilor parlamenta-re ale subsemnatului, reprezen-ta o compensaþie normalã pen-tru râmniceni, pentru cã toatãviaþa au trãit într-un mediu po-luat. Acum, vedem într-un do-cument oficial cum cei de laPSD, în frunte cu Lia Olguþa

Vasilescu, taie pur ºi simpluacest drept al râmnicenilor, fãrãnicio explicaþie ºi fãrã nicio jus-tificare. Când acest Proiect deLege va ajunge în Parlament,voi depune un amendament caacest drept sã se pãstreze. Sã îi

vãd atunci pe cei care pe nedreptse laudã cu aceastã iniþiativãcum vor vota. Observ cã acumnu scot un cuvânt despre faptulcã noua Lege a pensiilor, pro-movatã de partidul politic dincare fac parte, abrogã un drept

de Marielena Popa

„Avem un contract deprestari servicii încheiat cu ofirmã autorizatã ºi suntem îndiscuþii cu încã o firmã. Câiniisunt capturaþi ºi pleacã la pa-docul din Feþeni. Animaleleabandonate sunt aduse din co-

Olãneºti -Vâlcea: Campanie de identificare,sterilizare ºi vaccinare a câinilor

munele limitrofe, dar ºi dincele ºapte localitãþi componen-te ale Olãneºtiului, profitându-se de faptul cã în centrul staþi-unii sunt unitãþi hoteliere. Aminstalat camere de luat vederiºi supraveghem pe cât putemacestã dinamicã. Intenþionãmca, în perspectivã, sã construim

al vâlcenilor. Tãcerea lor dove-deºte cã pur ºi simplu au furataceastã idee exclusiv pentruimagine ºi cã nu îi intereseazã,absolut deloc, de soarta cetãþe-nilor pe care ar trebui sã îi re-prezinte în Parlament”, a maideclarat deputatul Buican.

Ce prevedea legeaLegea a intrat în vigoare în

iunie 2017. Conform texteloradoptate, „persoanele care aulocuit cel puþin 30 de ani în zo-nele afectate de poluarea rema-nentã datoritã extracþiei ºi pre-lucrãrii minereurilor neferoasecu conþinut de cupru, plumb,sulf, cadmiu, arseniu, zinc,mangan, fluor, clor, a pulberi-lor metalice ºi/ sau de cocs me-talurgic, precum ºi a emisiilorde amoniac ºi derivate, respec-tiv Baia Mare, Copºa Micã,Zlatna, Târgu Mureº, Slatina,Turnu Mãgurele ºi RâmnicuVâlcea, pe o razã de 8 km înjurul acestor localitãþi, benefi-ciazã de reducerea vârstei stan-dard de pensionare cu 2 ani fãrãpenalizare”.

Primãria Olãneºti cautã soluþii pentru gestiona-rea câinilor fãrã stãpân care populeazã de mulþiani staþiunea. Primarul Sorin Vasilache susþinecã aceastã invazie provine din comunele limi-trofe precum ºi din cele ºapte localitãþi compo-nente ale oraºului. Edilul spune cã în prezentse deruleazã o campanie de identificare, sterili-zare ºi vaccinare a câinilor ºi îi roagã pe cetã-þeni sã fie receptivi la acest demers.

la Olãneºti ºi un adãpost decâini”, susþine primarul. Potri-vit lui Sorin Vasilache, la oraactualã în Olãneºti se derulea-zã o campanie de identificare,sterilizare ºi vaccinare a câini-lor. Angajaþii cabinetului indi-vidual se deplaseazã la locuin-þe dar existã un spaþiu specialamenajat în Olãneºti-Sat, spu-ne acesta.

„Îi rog pe cetãþeni sã fie re-ceptivi la aceastã campanie pen-tru cã este spre binele tuturor.De asemenea, le adresez celorcare hrãnesc cu sacii câinii va-gabonzi sã înþeleagã cã loculacestor animale nu este pestrãzi”, a mai spus edilul.


5POLITICÃ

Artiºti din 18 þãri îi aº-teaptã în aceste zile pecraioveni, în toate col-

þurile oraºului! Festivalul inter-naþional Puppets Occupy Stre-et, organizat de Teatrul Colibriºi finanþat de Primãria Craio-va, reuneºte sute de evenimen-te oferite gratuit ºi desfãºurateconcomitent în 21 de spaþii dinoraº!

Copii mai mari sau mai mici,dar ºi pãrinþi ºi bunici sunt aº-teptaþi zilnic pe strãzi, în par-curi ºi pieþe publice, la atelierede creaþie, concerte, parade,expoziþii, proiecþii video saualte momente speciale.

Evenimente-reper: petrece-rea de la piscina Water ParkCraiova de vineri, 31 august ºiparada pãpuºilor gigant desâmbãtã, 01 septembrie 2018.

Mai multe detalii: pe paginade facebook a festivalului ºi pesite-ul www.primariacraiova.ro.

Primãria Craiovasusþine cultura!

Primãria Craiovasusþine cultura!

Deputatul PSD de Dolj,Alina Tãnãsescu, aavut o vacanþã parla-

mentarã activã. Deputatul so-cial-democrat a avut în aceastãperioadã, în care legislativuleste în vacanþã, diverse întâlniricu cetãþenii din judeþ. „Am în-cercat sã le explic oamenilorcare ne-au acordat votul în2016, ºi nu numai, cã progra-mul de guvernare al PSD-ALDE este unul performant ºicã pânã în 2020 ne vom þinetoate promisiunile fãcute încampania electoralã. Dovadacelor spuse de mine o reprezintãcreºterea economicã din aceas-tã perioadã, creºterile de sala-rii ºi pensii precum ºi faptul cãºomajul este în scãdere ajun-gând la un minim istoric de3,48 la sutã. Sunt ferm convin-sã cã la sfârºitul anului 2020vom vorbi de cea mai perfor-mantã guvernare”, a spus Ali-na Tãnãsescu. „Cum sunt mem-bru în Comisia de modificare alegilor justiþiei, le-am vorbit oa-menilor ºi despre acest proiectlegislativ mult mediatizat. Mo-

Alina Tănăsescu, deputAlina Tănăsescu, deputAlina Tănăsescu, deputAlina Tănăsescu, deputAlina Tănăsescu, deputat PSD de Dolat PSD de Dolat PSD de Dolat PSD de Dolat PSD de Dolj:j:j:j:j:

dificãrile la cele trei legi ale jus-tiþiei s-au fãcut pentru a oferirãspunsuri la problemele ºi ne-voile curente ale sistemului ju-diciar. Cele mai multe dintrepropuneri sunt venite de la CSMsau asociaþiile profesionale alemagistraþilor. Aceste modificarila legile justiþiei sunt primelecare se desfãºoarã într-o proce-durã parlamentarã transparentã,cu implicarea tuturor pãrþilorinteresate”, a precizat deputatulsocial-democrat. „O altã legeimportantã votatã de majorita-tea PSD-ALDE este cea privindtichetele culturale. Acestea vorputea fi utilizate pentru achizi-þionarea de cãrþi, manuale ºco-lare, albume muzicale, filme, înorice format. Nivelul maxim alsumelor acordate sub forma ti-chetelor culturale nu poate de-pãºi suma de 150 de lei pentrutichetele acordate lunar, respec-tiv suma de 300 de lei/eveni-ment pentru cele acordate oca-zional. Salariaþii vor primi ti-chetele culturale începând cu 1ianuarie 2019”, a precizat depu-tatul PSD.

La sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernareLa sfârºitul anului 2020 vom vorbide cea mai performantã guvernare

de Virgil Dumitrescu

conciliante în a salva ce s-ar maiputea salva. Ca într-o piesã aabsurdului întins la maxim, în-chipuiþi-i, dând nas în nas, peLudovic Orban ºi Viorica Dãn-cilã, pe ªerban Nicolae ºi Co-sette Chichirãu, grupul de la#rezist Declic ºi ”omul în alb”.…Sau nici atunci? Vama de laNãdlac prevãzutã cu zeci debenzi, fotografiate în China, darpe care intrã în România dia-spora tricolorã, þine de aceeaºinebunie, de acelaºi paroxism,de acelaºi absurd. Întoarcereaarmelor la 23 august 1944 (do-cument parafat ceva mai târziu)îºi are obârºia în Ordinul cãtreArmatã, din 22 iunie 1941,semnat de Generalul Ion Anto-nescu. ªi iarãºi, ca într-o piesãa absurdului întins la maxim,vremurile se încalecã; MihaiFifor, ministrul apãrãrii, atrageserios atenþia cã serviciul mili-tar este doar suspendat, nu ºidesfiinþat. Deci, Klaus Iohannisordonã: ”Sã luptaþi pentru glo-ria neamului; Sã muriþi pentruvatra pãrinþilor ºi a copiilorvoºtri; Sã cinstiþi prin vitejiavoastrã, amintirea lui MihaiVodã ºi a lui ªtefan cel Mare, amartirilor ºi eroilor cãzuþi înpãmântul veciniciei noastre, cugândul þintã la Dumnezeu. Sãluptaþi pentru desrobirea fraþi-lor noºtri, a Basarabiei ºi Bu-covinei, pentru cinstirea biseri-cilor, a vieþii ºi cãminurilor bat-jocorite de pãgânii cotropitori.Sã luptaþi pentru a ne rãsbunaumilirea ºi nedreptatea. MuiePSD!” ªi nu e blasfemie. Mân-catul în cur se ia ºi se propagãpe ºira spinãrii.

U itându-mã la mareanebunie din Piaþa Vic-toriei, vineri, 10 au-

gust, am avut senzaþia cã ia-dul a coborât pe pãmânt. Deînþeles, potrivit noilor coduride raportare, am înþeles per-fect. Niºte descreieraþi, pe lân-gã cei ce veniserã sã demon-streze paºnic, i-au caftit pe jan-darmi. Jandarmii, trimiºi sãasigure paza ºi ordinea, au re-plicat prin lovituri de bastoa-ne ºi gaze de luptã. Încã un picºi am fi vorbit de un rãzboi ci-vil în toatã regula. Cine îºi în-chipuie cã dupã nebunia din 10august s-a pus punct, ori e naiv,ori nu intuieºte scenariul. Cesã ascundã aceastã nouã reîn-vestire – Piaþa Victoriei?! Oride câte ori, tânãr ºi neliniºtitfiind, încercam sã ies din rând,ai mei mã potoleau cu vorbede duh: ”þi s-a urât cu binele”,”te mãnâncã-n cur”. Apoi seîntâmpla câte ceva dureros ºimeschin de ne rãvãºea pe toþi.Ce ar putea sã ne rãscoleascã-n prezent? Sã zicem, ca oa-meni de-ai pãmântului, un cu-tremur. Gheorghe Mãrmurea-nu, reputat seismolog, e depãrere cã zgâlþâiala poate atin-ge 8 grade pe scara Richter, iarblocurile din Capitalã, dar ºidin alte oraºe, sunt prost fãcu-te. Dacã din punct de vedereal arhitecturii României post-decembriste sau al Centenaru-lui consacrat Marii Uniri de la1918, rareori s-a pus semnulegal între putere ºi opoziþie,suntem convinºi cã partea ace-ea de Bucureºti, prãbuºitã, argãsi ambele tabere la fel de

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6CULTURA

Ni s-a urât cu binele?

Biblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi AristiaAman” ia parte ladesfãºurarea celei de-a V-a ediþii a festivalu-lui Puppets OccupyStreet.

Începând de duminicã, 26august, ºi pânã vineri, 31august, biblioteca gãzdu-

ieºte, în sala Marin Sorescu, în-tre orele 20:00-22:00, mai mul-te proiecþii de film, scurtmetra-je realizate în cadrul campaniei#EUandME. Obiectivul scurt-metrajelor constã în conºtienti-zarea ºi informarea participan-

þilor cu privire la beneficiile ºioportunitãþile oferite de traiul înUniunea Europeanã. Totodatã,participanþilor le-au fost pregã-tite numeroase poveºti pe careMariana Pachis, coordonatorulactivitãþii, le va ilustra prin teh-nica animaþiei în nisip – SandArt.

„Puppets Occupy Street esteun festival spectaculos pe carecraiovenii de toate vârstele l-auîndrãgit încã de la prima ediþie.Ne implicãm în promovareaacestui festival pentru cã noicredem în poveºtile ºi spectaco-lul grandios pe care ni-l oferãpãpuºile. Timp de ºase zile, le

propunem tuturor craioveniloro serie de scurtmetraje ºi, deasemenea, momente magice încompania poveºtilor altfel, gra-vate în nisip. Le urãm mult suc-ces organizatorilor pentru cãtoatã lumea se aºteaptã la o des-fãºurare fabuloasã de culori ºiveselie”, a declarat Lucian Din-diricã, managerul BiblioteciiJudeþene „Alexandru ºi AristiaAman”.

Festivalul Puppets OccupyStreet se desfãºoarã în interva-lul 25 august – 1 septembrie2018, iar tema ediþiei din acestan este Pãmântul.

Biblioteca Judeþeanãparticipã la Festivalul„Puppets Occupy Street“

Proiecþiede film la

MuzeulOlteniei

Secþia de Istorie-Arheo-logie a Muzeului Olte-niei Craiova a organizat

joi - 23 august 2018, la Sala deConferinþe a secþiei, din str.Madona Dudu nr. 14, un noumodul al proiectului cultural -Matineu Muzeal de vacanþã.

Participanþii au avut ocazia dea viziona documentarul istoric“Tudor”, filmul artistic “800 deleghe pe Amazon” ºi “Aladin ºilampa fermecatã”.

Reamintim cã acþiunile cultu-rale organizate în cadrul proiec-tului sunt gratuite!


7ADMINISTRAÞIE

Preºedintele Consiliu-lui Judeþean Dolj, IonPrioteasa, a anunþatmarþi (28 august -n.red.) semnareacontractului de execu-þie pentru moderniza-rea unui tronson dindrumul 606C Sârsca –Sopot – Gogoºu –Secu – Argetoaia –limita judeþului Mehe-dinþi, lucrãrile, cu ovaloare de peste 10milioane de lei, inclu-siv TVA, fiind finanþatecu fonduri obþinute încadrul ProgramuluiNaþional de DezvoltareLocalã.

Cu aceastã ocazie, IonPrioteasa, preºedinteleCJ Dolj, a precizat cã

demersul se înscrie în strategiainvestiþionalã a instituþiei pen-

tru perioada 2018 – 2020, careare ca obiectiv prioritar îmbu-nãtãþirea reþelei rutiere a jude-þului. „Aºa cum am menþionat,pe mãsurã ce intervenþiile noas-tre majore în sfera sãnãtãþii seapropie de finalizare, ne-ampropus sã mutãm centrul degreutate al investiþiilor Consi-liului Judeþean pentru a douaparte a acestui mandat cãtredomeniul infrastructurii detransport.

Clinica de Cardiologie Inter-venþionalã ºi Chirurgie Cardio-vascularã a fost finalizatã ºi adevenit funcþionalã în acest an,iar investiþiile în modernizarea ºiextinderea Unitãþii de PrimiriUrgenþe ºi în reabilitarea interi-oarã a spaþiilor de la Spitalul Cli-nic Judeþean de Urgenþã Craio-va se aflã ºi ele în stadii avansa-te, astfel încât putem începe sãne concentrãm eforturile ºi resur-sele cãtre reþeaua de drumuri.

Avem de partea noastrã avan-tajul finanþãrilor consistente din

surse nerambursabile pentru in-frastructura rutierã, care se tra-duc în contracte deja semnate cuo valoare totalã de peste 85 demilioane de euro, cãrora li seadaugã alte proiecte, selectatesau aflate în etapa de precon-tractare, care cumuleazã altepeste 55 de milioane de euro.

Din aceste fonduri, o partesemnificativã, de aproape 30 demilioane de euro, a fost obþinu-tã de la Guvern, prin patru pro-iecte depuse în cadrul Progra-mului Naþional de DezvoltareLocalã. Între acestea se înscrieºi modernizarea unui segmentdin drumul judeþean 606C, pen-tru care licitaþia a fost recent fi-nalizatã, astfel încât am pututsemna contractul de execuþie cufirma care va realiza lucrarea.

Vorbim despre un tronsonimportant, întrucât el intrã încomponenþa traseului gânditpentru a asigura accesul cãtreculele din localitãþile Cernãteºtiºi Brabova, douã monumente

istorice de interes naþional, pen-tru care avem aprobate, prinProgramul Operaþional Regio-nal, douã proiecte care vizeazãrestaurarea acestor clãdiri ºitransformarea lor în punctemuzeale.

O altã porþiune din acest iti-nerar cultural-turistic este repre-zentatã de drumul DC 120, careasigurã legãtura între comune-le Cernãteºti ºi Gogoºu ºi pecare Consiliul Judeþean l-a pre-luat în administrare, de la celedouã primãrii, în vederea mo-dernizãrii cu fonduri proprii. Înacest caz, procedura pentru atri-buirea contractului de lucrãri,cu o valoare estimatã de aproa-pe 4 milioane de lei, este în pli-nã desfãºurare.

ªi tot în derulare se mai aflão serie întreagã de licitaþii carevizeazã drumuri judeþene, pre-cum modernizarea DJ 652A,între comuna Cârcea ºi zonaAeroportului Internaþional Cra-iova, reabilitarea celui de-al

doilea tronson al DJ 643D, careporneºte din Bulzeºti ºi ajungela graniþa cu judeþul Vâlcea, saumodernizarea DJ 542, între Dã-buleni ºi limita judeþului Olt –aspect care ne îndreptãþeºte sãcredem cã perioada urmãtoareva fi una intensã în ceea ce pri-veºte îmbunãtãþirea infrastruc-turii rutiere“, a declarat preºe-dintele Consiliului JudeþeanDolj, Ion Prioteasa.

Contractul Modernizare DJ606C Sârsca – Sopot – Gogoºu– Secu – Argetoaia - limita ju-deþului Mehedinþi, tronsonul km14+320 – 19+100, care asigu-rã accesul la punctele de inte-res cultural ºi natural incluse încircuitul transfrontalier Dolj –Vratsa, cu o valoare iniþial es-timatã la 14.117.170 lei, cuTVA, a fost atribuit, în urma li-citaþiei, societãþii ERPIA S.A.,la preþul de 10.705.700 lei, cuTVA, având prevãzutã o duratãde execuþie de 18 luni.

Consiliul Judeþean Doljcontinuã investiþiile îninfrastructura rutierã a judeþului


















8POLITICÃ

Ca liberal convins credcã e foarte importantatunci când analizãm

economia ºi tendinþele ei sã neuitãm cu atenþie la percepþiamanagerilor asupra dinamiciieconomice. Ea reprezintã în-totdeauna un barometru corectasupra stãrii de fapt ºi indiciitemeinice pentru evoluþia eco-nomiei pe termen scurt ºi me-diu.

Ce spun aºadar manageriidin economia româneascã lamomentul august 2018? Sãluãm doar câteva domeniiesenþiale:

În domeniul construcþiilorpercepþia integratã a manage-rilor este cã se va înregistra ocreºtere moderatã a volumuluiproducþiei, iar în privinþa sala-riaþilor din acest sector se vaînregistra o creºtere a numãru-lui locurilor de muncã.

În domeniul serviciilor, po-trivit estimãrilor managerilor,vom avea o relativã stabilitateîn urmãtoarele trei luni, atât dinperspectiva vânzãrilor cât ºi anumãrului celor angajaþi înacest domeniu.

În sectorul comerþ cu amã-nuntul, managerii aºteaptã,pentru urmãtoarele trei luni, otendinþã de creºtere importan-tã a activitãþii economice,semn al unei disponibilitãþipentru consum existente caurmare a creºterii veniturilor

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

populaþiei. De asemenea, eiprognozeazã o creºtere mode-ratã a numãrului de salariaþi îndomeniul de referinþã.

În industria prelucrãtoare,managerii preconizeazã, pen-tru urmãtoarele trei luni, o re-lativã stabilitate a volumuluiproducþiei, stabilitate ce se varegãsi ºi în privinþa numãruluide salariaþi.

Cuvintele-cheie rezultatedin percepþia integratã a ma-nagerilor români sunt, cumlesne se poate observa, STA-BILITATE ºi CREªTERE.

Premise bune, aºadar, pen-tru a pãstra creºterea economi-cã pe întregul an peste previ-ziunile instituþiilor internaþio-nale ºi o platformã importantãpentru a pregãti un an 2019 încare ritmul creºterii sã fie unulcare sã ne permitã sã creºtemcalitatea vieþii românilor.

Fireºte cã sunt multe lucruricare trebuie fãcute pentru aconsolida pe termen mediu ºilung creºterea economicã.

Sunt binevenite orice aver-tismente sau critici menite aajuta guvernul sã facã acordu-rile fine necesare optimizãriirandamentului activitãþiloreconomice. Ele sunt utile dacãau argumente puternice, argu-mente în spate ºi cu siguranþãvom þine cont de ele.

Important este cã suntem pedirecþia bunã!

Ce spun manageriiromâni?

Publ

icita

te

Reporter: Doamnã Lavi-nia Craioveanu, sunteþimembrã a Comisiei specialecomune a Camerei Deputa-þilor ºi Senatului pentru co-ordonarea activitãþilor par-lamentare necesare pregãti-rii Preºedinþiei ConsiliuluiUniunii Europene din primulsemestru al anului 2019, esteRomânia pregãtitã pentrupreluarea preºedinþiei?

L. Craioveanu: CategoricDA. ªi pot susþine cu argu-mente. Pregãtirile au începutîncã din septembrie 2017,când România a organizatprima reuniune a trio-ului dincare facem parte împreunã cuFinlanda ºi Croaþia. În lunaianuarie a acestui an am ini-þiat ºi organizat cea de-a douareuniune, chiar la Bucureºti,urmatã de foarte multe între-vederi oficiale având aceeaºitemã. În luna iulie a fost fi-nalizatã ºi trimisã Secretaru-lui General al ConsiliuluiUniunii Europei, spre infor-marea statelor partenere,contribuþia þãrii noastre laprogramul comun. În al doi-lea rând s-au intensificat con-tactele la nivel politic ºi teh-nic cu instituþiile europene(Comisia Europeanã, Parla-mentul European ºi, evident,Secretariatul General al Con-

siliului Uniunii Europene). Aºvrea sã explicãm foarte clar cetrebuie sã facã România ca de-þinãtoare a preºedinþiei Consi-liului Uniunii Europene. Preºe-dinþia este deþinutã pe perioadede 18 luni de grupuri de câte treiþãri, prin rotaþie, câte ºase lunifiecare. În prezent, trio-ul esteformat de cãtre Bulgaria, Esto-nia ºi Austria, de experienþa cã-rora beneficiem. Aºa cum ºtiþi,România exercitã preºedinþiadin umbrã, asistând Austria.România stabileºte programulgeneral împreunã cu Finlanda ºiCroaþia, detaliind propria stra-tegie în primele ºase luni aleanului viitor privind principale-le subiecte ºi aspecte majore cevor fi abordate de Consiliu, ceeace deja s-a ºi întâmplat. Rolul,pe care þara noastrã îl va deþinela începutul lui 2019 este demaximã importanþã. Sã nu ui-tãm cã trio-ul din care Româ-nia face parte îºi va derula acti-vitatea în perioada a douã ciclurilegislative, în contextul alege-rilor parlamentare europene dinluna mai ºi cã, în mandatul Ro-mâniei, se va stabili bugetul ºiviitorul Uniunii Europei.

Rep.: Vã menþineþi punctul devedere exprimat în cadrul con-sultãrilor de la Craiova? OEuropã cu douã viteze sau oEuropã a coeziunii, convergen-þei?

L. Craioveanu: UniuneaEuropeanã a fost creatã pentrua deveni o putere economicã lanivel mondial ºi pentru ca cetã-þenii tuturor statelor membre sãaibã un trai mai bun. Pânã înacest moment discrepanþele din-

tre state s-au atenuat ºi eu credcã în viitorul apropiat acesteatrebuie sã disparã. Schimbareaconceptului de Uniune Euro-peanã, una a coeziunii ºi con-vergenþei, cu o UE cu douã vi-teze, în care statele membre sãfie împãrþite în categorii, ar creaun disconfort pentru statele dincategoria inferioarã, viteza adoua, ºi nu ar aduce nimic bun.Aºadar, susþin categoric o Eu-ropã a convergenþei ºi coeziu-nii, în care politicile adoptate lanivel European sã aibã în vede-re bunãstarea ºi respectareadrepturilor tuturor cetãþenilorEuropei, cu pãstrarea identitã-þii naþionale ºi respectarea va-lorilor naþionale ºi promovarealor în plan european. În al doi-lea rând, eu cred cã avem nevo-ie de o Europã a siguranþei,având în vedere atentatele, fi-ind necesarã o politicã care sãgaranteze siguranþa cetãþenilorîn interiorul graniþelor. De alt-fel, aceste douã aspecte se re-gãsesc printre tematicile propsede þara noastrã pentru preºedin-þia Consiliului Uniunii Europe-ne, alãturi de Europa - actor glo-bal în cadrul politicilor la nivelmondial ºi Europa valorilor co-mune .

Susþin cu tãrie, aºa cum amprecizat în cadrul dezbaterilorºi consultãrilor care au avut locpe aceastã temã, cã viitorul UEtrebuie sã rãmânã unul în caretoþi partenerii sã fie egali îndrepturi ºi în luarea deciziei lanivelul Uniunii ºi consider cãpropunerea legatã de o UniuneEuropeanã cu mai multe vitezeeste una care ar putea duce la


9POLITICÃ

adâncirea discrepanþelor dintrestatele membre ºi poate chiar laviitoare episoade, gen Brexit,care nu fac decât sã zdruncineechilibrul UE ºi sã-i punã înpericol însãºi existenþa.

Rep.: Are România capacita-tea de a organiza aceastã pre-ºedinþie?

L. Craioveanu: În ceea cepriveºte logistica au fost iden-tificate locaþiile de desfãºurareºi a fost stabilit mecanismul delucru, având în vedere cã voravea loc 1400 de reuniuni for-male ºi informale la Bruxelles,Strasburg ºi Luxemburg, iar înRomânia vor fi organizate 300de evenimente în toatã þara. LaCraiova, unul din cele mai im-portante evenimente, va fi or-ganizarea reuniunii reprezen-tanþilor industriei europene deautomobile.

În ceea ce priveºte resursaumanã, 1.700 de funcþionari ºi-au început pregãtirea încã din2017 ºi, în plus, s-a iniþiat unprogram-pilot „Voluntari ai Pre-ºedinþiei Consiliului UniuniiEuropei”, un program de inter-nship, care oferã posibilitateaoricãrei personae sã cunoascã ºisã se implice în mecanismeledecizionale la nivelul Uniunii.

Rep.: Ce a fãcut România,concret, pentru preluarea pre-ºedinþiei?

L. Craioveanu: În primulrând, ºi-a stabilit prioritãþile,obiectivele, ºi-a asigurat o pre-luare foarte rapidã ºi puternicãa preºedinþiei, ºi-a asigurat in-frastructura ºi resursa umanãnecesarã, a stabilit logoul princonsultãri publice ºi motto-ul –„Coeziunea, o valoare comunãeuropeanã”, în urma unui con-curs. Mã bucur cã un elev de 15ani a fost desemnat câºtigãtor,relevând cã elevii sunt implicaþiºi interesaþi de viitorul UniuniiEuropene. Orice decizie care seia la nivelul UE ne afecteazã ºi

IntIntIntIntInterererererviu acorviu acorviu acorviu acorviu acordat de cătrdat de cătrdat de cătrdat de cătrdat de către senate senate senate senate senatorororororul PSD, Laul PSD, Laul PSD, Laul PSD, Laul PSD, Lavinia CRAIOvinia CRAIOvinia CRAIOvinia CRAIOvinia CRAIOVENUVENUVENUVENUVENU

pe noi. Un argument cã Româ-nia acordã o importanþã deose-bitã pentru preluarea ºi exerci-tarea preºedinþiei ConsiliuluiUniunii Europei este ºi înfiin-þarea consiliului interministe-rial, format din personalitãþi,specialiºti ºi factori de decizieimportanþi ai þãrii.

Premierul însuºi monitorizea-zã atent stadiul pregãtirilor ºicomunicã permanent opinieipublice, dar ºi celorlalte insti-tuþii, Parlament, AdministraþiePrezidenþialã, stadiul acestorpregãtiri.

Am stabilit calendarul urmã-toarelor activitãþi. Totul s-a re-alizat ca urmare a unor îndelun-gate dezbateri ºi consultãri latoate nivelurile.

Rep.: Care a fost rolul dez-baterii de la Craiova de la în-ceputul lunii cu ministrul dele-gat pentru Afaceri Europene, lacare aþi participat ºi dumnea-voastrã?

L. Craioveanu: Mã bucur cãaceste dezbateri au avut loc laCraiova, în zona Olteniei, pen-tru cã noi trebuie sã avem uncuvânt de spus în ceea ce pri-veºte politicile pe care UE le vaadopta. Ne dorim ca cetãþeniiromâni sã beneficieze de ace-leaºi drepturi cu cetãþenii dinoricare alt stat membru. De alt-fel, în cadrul dezbaterii, am datexemplul subvenþiilor pentruagricultori, care în acest mo-ment sunt diferite între stateleeuropene ºi i-am cerut ministru-

lui sã susþinã pãstrarea acestorsubvenþii ºi pentru exerciþiul fi-nanciar urmãtor ºi egalizarea lorpentru toþi cetãþenii UE.

Întâlnirea de la începutul lu-nii august, „Europa convergen-þei: Ocupare ºi drepturi socia-le“, a ministrului delegat pen-tru Afaceri Europene, VictorNegrescu, cu reprezentanþii au-toritãþilor publice locale ºi ju-deþene, administrative, acade-mice ºi ai cetãþenilor din jude-þul Dolj, face parte dintr-o seriede consultãri iniþiate în luna maia acestui an, „Consultãri cetã-þeneºti pentru viitorul UniuniiEuropene“, cu scopul dezbate-rii liniilor prioritare viitoare aleproiectului comunitar ºi se în-scrie în cadrul general de iniþia-

tivã lansatã la nivel europeanºi asumatã la nivelul statelormembre. Discuþiile au fost in-citante, productive, reieºindnecesitatea armonizãrii poli-ticilor sociale ale tuturor sta-telor membre, în interesul co-mun al tuturor. Principalulbeneficiu al aderãrii Româ-niei la Uniunea Europeanãreieºit a fost acela al mobili-tãþii, fiind importantã conso-lidarea drepturilor cetãþenilorromâni ºi accesul egal ºi ne-discriminatoriu la servicii.Din fericire la nivelul Minis-trul Muncii, s-au fãcut pro-grese esenþiale, România reu-ºind sã facã progrese. Creº-terea salariului minim garan-tat, atingerea celui mai scã-zut nivel al ºomajului suntdoar câteva din politicile so-ciale adoptate de ministrulsocial-democrat, Lia OlguþaVasilescu. Concluziile dezba-terilor naþionale vor fi pre-zentate în luna octombrie laBucureºti. Mai mult decâtatât, vreau sã precizez cã auloc frecvent astfel de dezba-teri, la nivelul comisiilor spe-ciale interministeriale ºi aleParlamentului, unde s-a ajunsla consens politic.

Rep.: Ce importanþã arepentru noi, ca þarã, acestmandat?

L. Craioveanu: Numaifaptul cã vor avea loc în þaranoastrã peste 300 de eveni-mente reprezintã o oportuni-tate pentru România de a arã-ta Europei adevãrata valoa-re. Preºedinþia ConsiliuluiUE este a României ºi coo-perarea ºi colaborarea tuturornu poate fi decât în interesulnostru comun.

Trebuie sã recunoaºtem cãaceastã responsabilitate vaavea consecinþe pe termenlung, nu numai la nivelulimaginii noastre în lume, darºi financiar, strategic sauchiar turistic. Stadiul pregã-tirilor este conform graficu-lui de activitãþi elaborat. Decât de bine ne vom achita ºide acest rol depinde loculnostru la masa oricãror nego-cieri viitoare. Suntem pregã-tiþi sã ducem la bun sfârºit,onorabil ºi profesionist, man-datul acordat în premierãRomâniei. Coeziune, armoni-zare ºi cooperare sunt cheiasuccesului în orice întreprin-dem pentru interesul comunal tuturor românilor.

Este România pregãtitãsã preia preºedinþiaConsiliului UniuniiEuropene în 2019?

















Creºterea ofertei de va-lutã din partea expor-tatorilor ºi de la nive-

lul caselor de schimb, dar ºi re-ducerea plasamentelor în do-lari, dupã discursul moderat alpreºedintelui Fed, Jerome Po-well, þinut la întâlnirea ºefilormarilor bãnci centrale, care s-a desfãºurat la Jackson Hole(Wyoming, SUA), au oferitleului posibilitatea sã îºi con-solideze poziþia faþã de euro

Cursul euro a scãzut de la4,6434, la începutul perioadei,la 4,6377 lei. La sfârºitul ei,media, când tranzacþiile s-aurealizat în culoarul 4,637 –4,643 lei, media a fost stabili-tã la 4,6416.

Cursul dolarului a scãzut dela 4,0320 la 3,9959 lei, la sfâr-ºitul perioadei, când cotaþiile s-au miºcat între 3,99 ºi 4,003 lei.

Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,135 ºi 1,144 franci/euro, iarmedia ei a coborât de la 4,0867la 4,0646 lei.

La stabilitatea leului a con-tribuit ºi faptul cã agenþia derating Moody’s a menþinut ca-lificativul BBB-/A-3 aferentdatoriei guvernamentale a Ro-mâniei pe termen lung ºi scurtîn valutã ºi în monedã localã.În urmãtorii doi ani, agenþia derating prognozeazã o creºterea PIB-ului real cu 4% în 2018,respectiv de 3,5% în 2019.

Dezechilibrele economice,precum adâncirea deficitului decont curent ºi a celui comercial,dar ºi încetinirea ritmului decreºtere a PIB sau revenirea peplus a inflaþiei, pe lângã cele deinstabilitate politicã, reprezintãprincipalii factori care pot pe-riclita evoluþia leului.

Într-o analizã a BCR se ara-tã cã „pentru moment, ne men-

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

þinem prognoza pentru tot anul2018 la 4,1% (creºterea PIB,n.red.), dar recunoaºtem cãsunt ºanse sã avem o creºtereeconomicã mai micã. Avemnevoie de un avans economicmai puternic în T3 2018 faþãde ultimele date publicate,pentru a pãstra estimarea pen-tru întreg anul 2018”.

Indicele ROBOR la treiluni, utilizat la calcularea do-bânzilor la majoritatea credi-telor în lei, a avut o tendinþãdescendentã, iar el a încheiatperioada la 3,27%. Indicele laºase luni, folosit la calcularearatelor la creditele ipotecare,se plasa la finalul intervaluluila 3,43%, cel la nouã luni la3,49% iar cel la 12 luni la3,55%.

Perechea euro/dolar a cres-cut de la 1,1481 la 1,1653 do-lari, maxim atins la sfârºitulperioadei.

Investitori au urmãrit dis-cursul ºefului Fed, JeromePowell, care nu a fãcut refe-riri la efectele care pot aparedin cauza rãzboiului comercialdintre SUA ºi China sau Uni-unea Europeanã. De aseme-nea, acesta a ocolit sã ofererãspunsuri la acuzele aduse depreºedintele Trump la adresapoliticii monetare a Fed, cares-a declarat un adept al „dola-rului slab”.

În opinia analiºtilor, piaþa aluat deja în calcul urmãtoareledouã majorãri ale dobânzii-cheie, care ar urma sã fie deci-se în septembrie ºi decembrie.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg a în-cheiat perioada în creºtere la6.703,9 dolari.

Analiza cuprindeperioada 21 – 27 august

Publ

icita

te

Euro stagneazã la 4,64 lei

Primãria Cãlimãneºtiva moderniza 16 strãzicu fonduri europene.Primarul FlorinelConstantinescu (PNL)a declarat cã finanþa-rea, ce provine dintr-un proiect întocmit încadrul ProgramuluiOperaþional Regional(POR), a fost dejaaprobatã.

de Marielena Popa

„Am semnat contractul de fi-nanþare. Urmeazã licitaþiile pen-tru proiectant, pentru construc-tor, derulãm procedurile obliga-torii. Dar, important este cãavem finanþarea. Suma aproba-

16 strãzi din Cãlimãneºti vor fiasfaltate cu bani europeni

tã este de 20 de milioane de lei”,a spus Constantinescu (foto).Potrivit edilului, majoritateastrãzilor care vor fi moderniza-te se aflã în Jiblea Nouã.

Alte lucrãride infrastructurã

Pe lista lucrãrilor de infras-tructurã din Cãlimãneºti semai aflã: asfaltare drum Aru-tela Nouã - intrare MãnãstireaTurnu; reabilitare drum Mã-nãstirea Stãniºoara; refacerepod pe strada General Maghe-ru peste pârâul Valea Satului -zona Jiblea Veche; refacereapodurior de pe Strada TudorVldimirescu; modernizarea ºireabilitarea altor strãzi din Cã-limãneºti.


11DEZVÃLUIRI

SC APAVIL SA – CentrulExploatare Vest a desfãºurat înperioada 11-17 august 2018 oserie de activitãþi în întreaga ariede operare.

AVARII REZOLVATE. Înaceastã perioadã au avut locmai multe intervenþii pentru eli-minarea pierderilor de apã întimp util, printre care: o inter-venþie la reþeaua de apã strada-lã din satul Treime, comunaBudeºti, unde s-au efectuatoperaþiile necesare remedieriiproblemelor ºi de aducere lastare iniþialã a terenului; decol-matarea ºi spãlarea racorduluide canalizare care deserveºteBl.D, str.T. Vladimirescu dinoraºul Bãile Govora; o inter-venþie pe conducta PE 110 mmdin satul Ungureni – ªirineasaºi o intervenþie de înlocuire a

Activitate intensã la Apavil „Centru Vest”robineþilor din cãminele deapometre, blocaþi, ºi eliminareapierderilor de apã pe branºa-mente din zona sectorului Go-vora.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- au fost identificate ºi înlo-cuite apometre ºi piese defecteale branºamentelor de apã po-tabilã în satul Moteºti ºi str.Principalã din comuna Pietrari;satele Vãleni ºi Pãuºeºti – com.Pãuºeºti-Otãsãu ºi satul Guri-ºoara din com. Mihãeºti;

- a fost igienizatã ºi toaletatãzona aferentã rezervorului deînmagazinare apã Cucurigu ºiincinta puþutilor de apã din Bu-neºti Sat – comuna Buneºti;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor la

staþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti –Otãsãu, Pietrari ºi Buneºti), lastaþiile de epurare de la Pietrari,Mihãeºti ºi Buneºti ºi la staþiilede repompare din Pãuºeºti –Otãsãu, Pietrari ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în sis-temele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti – Otãsãu, Pie-trari ºi Frânceºti, cât ºi ai apeimenajere descãrcate în pârâulGovora de la cele 2 staþii deepurare, Buneºti ºi Mihãeºti,respectiv în râul Otãsãu de lastaþia de epurare Pietrari;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi nr. 17 din localitateaN. Bãlcescu;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a staþiilor de repompare apã

potabilã SP1 -Romani, SP2 -Pãdureþu din oraºul Bãbeni;

- s-a asigurat buna funcþio-nare a staþiei de epurare apeuzate Valea Bãlceasca din loc.N.Bãlcescu, a staþiei de repom-pare apã potabilã Pãdureþu ºi areþelei de apã potabilã din lo-calitatea Galicea, la care s-auefectuat ºi operaþiuni de aeri-sire;

- s-au vidanjat cãminele sta-þiilor de repompare apã uzatã ºicãminele de canalizare, carenecesitã vidanjare periodicã,din localitãþile N.Bãlcescu ºiªirineasa;

- au fost efectuate lucrãri dereparaþii a suprafeþei exterioa-re la rezervorul de acumulareapã Rotãrãºti din loc. N. Bãl-cescu;

- s-au efectuat operaþiuni de

purjare pe reþeaua de apã dinlocalitatea Galicea;

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a staþiilor decaptare, tratare ºi distribuþie aapei din ªirineasa ºi localitateaN.Bãlcescu - Predeºti ºi Corbi,precum ºi buna funcþionare areþelei de canalizare Corbi-Ro-tãrãºti, loc. N.Bãlcescu;

- a fost asiguratã buna funcþi-onare a reþelelor de apã ºi cana-lizare din întreaga arie de ope-rare a Centrului de ExploatareVest.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost verifi-cate ºi înlocuite apometre în toa-ta aria de operare, acolo undeacestora urma sã le expire veri-ficarea metrologicã sau eraudeteriorate.

Unul dintre cele maimari salarii de buge-tari din judeþul Vâlceaºi din România seplãteºte la Casa Jude-þeanã de Asigurãri deSãnãtate Vâlcea.Fericita beneficiarãeste directorul econo-mic al acestei institiþii,Roxana Paraschiv.Care, la nici 40 de ani,se dovedeºte unadevãrat magnet debani.

de Marielena Popa

16.166 lei pe lunã

Potrivit celei mai recentedeclaraþii de avere, afla-tã pe portalul CAS Vâl-

cea, doamna a încasat în ultimulan fiscal încheiat 193.988 lei,ceea ce înseamnã un venit lu-nar de 16.166 lei. Salariul Ele-nei Paraschiv „ofileºte” totul înCAS Vâlcea. Spre exemplu,Alin Voiculeþ, preºedinte-direc-tor general al instituþiei a primitîn anul fiscal încheiat circa10.000 lei lunar; directorul exe-cutiv Relaþii contractuale, dr.Iuliana Dinuþ, 4.500 lei, iar me-dicul ºef al CAS, Gabriela Pã-

dureanu, 4.349 lei pe lunã.

Doar un fragmentdin povesteadespre bogãþie

Roxana Paraschiv este soþiacunoscutului întreprinzãtor pri-

vat Doru Paraschiv, proprietaral lanþului de restaurante „OK”. În declaraþia de avere a soþieisale, Paraschiv figureazã ca sa-lariat la Rosan Grup Intercon-struct cu modestul venit anualde 36.485 ron (3.040 lei lunar).Trei terenuri intravilane, douã

terenuri forestiere, trei terenuriagricole, participaþii de 84.000de roni la douã firme, dividen-de de 900.000 de lei la Rosan

Grup. Declaraþia de avere aRoxanei Paraschiv este doar unparagraf din povestea desprebogãþie a familiei Paraschiv.

Soþia patronuluide restaurante OK,bugetar de lux la CAS Vâlcea


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Cardurile electronice decãlãtorie ETA se emit ºi la

Dispeceratul Hermes

Cãminul Cultural dincomuna PãuºeºtiMãglaºi, aflat în lucrãride reabilitare ºi mo-dernizare, ar putea fiinaugurat în luna sep-tembrie a.c. a declaratprimarul AlexandruDediu (foto).

de Marielena Popa

Clãdirea modernizatã vaavea, printre altele, osala de 300 de locuri cu

aparaturã 3D precum ºi o salãde fitness.

„Proiectul prevede schimba-rea acoperiºului, înlocuirea tâm-plãriei, înlocuirea instalaþieielectrice, construirea a douãgrupuri sanitare, zugrãveli inte-rioare ºi exterioare, anvelopareaclãdirii, branºarea la utilitãþilepublice ºi introducerea încãlzi-rii centrale. Cãminul va fi dotatºi cu salã pentru filme 3D. Nuîn ultimul rând, va fi reabilitatã

SC ETA SA, operatorulde transport comun depersoane din Râmnicu

Vâlcea, anunþã extinderea emi-terii cardurilor electronice decãlãtorie. „În vederea reduce-rii timpului de ºteptare la achi-ziþie, începând de marþi, 8 au-gust 2018, se emit carduri elec-tronice de cãlãtorie ºi la dispe-

ceratul ETA SA Hermes. Pri-mul card este emis ºi persona-lizat gratuit, în baza documen-telor de identitate”, precizeazãETA într-un comunicat. ETAdeserveºte 24 de trasee muni-cipale ºi douã trasee judeþene:Nord-Magura ºi Hermes-Fede-lesoiu, în intervalul orar 05.00-00.30.

ºi modernizatã sala de specta-cole ºi de nunþi. De asemenea,va fi modernizat spaþiul în careva funcþiona biblioteca ºi vomavea ºi o salã de fitness”, a de-clarat primarul Alexandru De-diu.

Finanþarea este realizatã prinCompania Naþionalã de Inves-tiþii (CNI).

Printre prioritãþi,extindereareþelei de gaze

Alexandru Dediu a mai decla-rat cã printre multiplele proiec-te ale primãriei se aflã ºi extin-derea reþelei de gaze.

„Sunt solicitãri foarte multedin partea localnicilor. În comu-nã existã deja reþea de gaze pe18 kilometri, dar mai sunt lo-curi deficitare la acest capitol.Ne-am propus sã rezolvãmaceastã problemã cât mai repe-de cu putinþã”, afirmã primaruldin Pãuºeºti Mãglaºi.

Vâlcea: Locuitoriicomunei Pãuºeºti Mãglaºi

vor vedea filme 3D

pag. 12


13ACTUALITATE

Miercuri, 29 augusta.c., începând cu ora10.30, ambasadorii,consulii generali ºi alþimembri ai CorpuluiDiplomatic Român vorfi prezenþi în judeþulVâlcea pentru a marca„Ziua DiplomaþieiRomâneºti”.

de Marielena Popa

Festivitatea de primire vaavea loc la Teatrul Anton Panndin municipiul Râmnicu Vâl-cea, unde vor fi amenajate ex-poziþii ºi standuri reprezentati-ve pentru judeþul Vâlcea.

„Înalþii oaspeþi vor fi primiþi

Corpul Diplomatic Românviziteazã judeþul Vâlcea

în Municipiul Râmnicu Vâlcea,urmând ca, pe parcursul întregiizile, sã participe, dupã un pro-gram aprobat de Ministerul Afa-cerilor Externe, la o suitã de eve-

nimente în cadrul cãrora va fimarcatã Ziua Diplomaþiei Ro-mâneºti ºi vor afla informaþiidespre oportunitãþile pe care ju-deþul Vâlcea le oferã, atât din

punct de vedere economic, câtºi turistic, informaþii pe care, prinamabilitatea excelenþelor lor, sãle prezinte þãrilor prietene prinintermediul misiunilor diploma-tice în care au fost acreditaþi.Sunt onorat ºi extrem de bucu-ros sã primim la Vâlcea diplo-maþii României, acei trimiºi aiþãrii care pot vorbi lumii despretot ce noi, românii ºi România,putem oferi, fiindcã, nu-i aºa,

“Duminicã, 2 septembrie, în-cepând cu ora 19.30, în Scua-rul Mircea cel Bãtrân va avealoc un concert susþinut de cu-noscutul intepret de muzicã folkGheorghe Gheorghiu. În cadrulevenimentului derulat sub gene-ricul Dacã Dragoste nu e, ni-mic nu e!, râmnicenii se vorputea bucura de creaþiile care l-au consacrat pe GheorgheGheorghiu, dar ºi de piese mai

noi ale bardului braºovean”,anunþã Primãria Râmnicu Vâl-cea.

Potrivit aceluiaºi anunþ, re-citalul va fi prefaþat de “Eupho-nia Love Songs”, un show esti-val al Corului “Euphonia” al Fi-larmonicii “Ion Dumitrescu”,cu piese de mare popularitateprecum Yesterday, Champs Ely-see, Fever, Ob-La-Di, Ob-La-Da etc.

excelenþele lor pot prezenta,prietenilor noºtri din þãrile în caresunt acreditaþi, judeþul nostru, cutot ce are el mai frumos ºi maiinteresant ºi cu toate oportunitã-þile pe care el le poate oferi po-tenþialilor investitori sau turiºti.

Consider cã aceasta este o oca-zie extraordinarã pentru noi sãarãtãm lumii cel mai frumos ju-deþ din România sau judeþul tu-rismului total, aºa cum îmi pla-ce mie sã numesc judeþul Vâl-cea, de fiecare datã când vorbescdespre el. Sunt convins cã, dupãacest eveniment, se va vorbi de-spre Vâlcea în multe colþuri alelumii, în care nu se auzise nicio-datã despre el”, a declarat Con-stantin Rãdulescu, preºedinteleConsiliului Judeþean Vâlcea.

Concert GheorgheGheorghiu, duminicã,

la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea

Publ

icita

te


14ACTUALITATE

Bocanci ºi veste îmblãnitepentru poliþiºtii locali craioveni

Exproprierea reprezintã acea ope-raþiune juridicã care are ca efec-te principale trecerea forþatã a

unui bun din proprietatea privatã în pro-prietatea publicã, în vederea executãriiunor lucrãri de utilitate publicã, precumºi plata unor despãgubiri.

Actul normatic în materie este Legeaprivind exproprierea pentru cauzã deutilitate publicã, necesarã realizãrii unorobiective de interes naþional, judeþean

Dupã recentele creºterisalariale, poliþiºtii localicraioveni se pregãtesc sãprimeascã în dar din parteaconsilierilor locali hãinuþenoi pentru sezonul rece.Aceºtia se plângã cã vechileveste îmblãnite ºi pantofi deiarnã împlinesc deja ºaseani de când au fost distribui-te, iar alergatul dupã maºini-le parcate neregulamentareste dificil cu bocanciijerpeliþi.

„Portivit art. 38, alin (1) din H.G.1332/2010, poliþiºtii locali ºi personalulcontractual din poliþia localã cu atribuþiiîn domeniul pazei bunurilor ºi obiecti-velor de interes local au dreptul la uni-formã de serviciu de protecþie specificãlocului ºi condiþiilor de desfãºurare a ser-viciului, care se acordã gratuit din resur-sele financiare ale unitãþilor/subdiviziu-nilor administrativ-teritoriale acestorasau din veniturile poliþiei locale, cu per-sonalitate juridicã, dupã caz. Fiecare ar-

ticol din componenþa uniformei are operioadã maximã de uzurã conform ane-xei 1 la H.G. 1332/2010. Având în ve-dere cele prezentate, Poliþia localã aMunicipiului Craiova, propune majora-rea titlului Bunuri ºi servicii - Unifor-me ºi echipament cu suma de 200.000de lei. Suma solicitatã va fi utilizatã pen-tru achiziþionarea articolelor de unifor-mã ºi echipament: scurtã îmblãnitã, bo-canci ºi pantofi de iarnã“, se aratã în ra-portul întocmit de cãtre reprezentanþiiPoliþiei Locale Craiova.

Conform notei de fundamentare careînsoþeºte raportul, banii vor fi folosiþipentru achiziþionarea a 232 de scurte îm-blãnite, al cãror preþ total este de peste91.500 de lei, 295 de perechi de bocanciºi 180 de perechi de pantofi de iarnã pen-tru care se vor plãti puþin peste 108.000de lei. „Þinând cont de faptul cã echipa-mentul împotriva frigului, respectiv scu-retele îmblãnite, a fost distribuit cãtrepoliþiºtii care desãºoarã activitãþi de or-dine publicã în anul 2012 (....) se impu-ne realizarea de achiziþii“, susþin repre-zentanþii Poliþiei Locale Craiova.

Aºadar, nu peste mult timp, în Craio-va vor patrula poliþiºti în þinute noi, însãºtim cu toþii cã nu haina nu îl face pegardian om... al legii!

J U

R I

D I

C A

Ce drepturi noi ai dacã eºti expropriat în 2018!ºi local, nr. 255/2010.

Ce aduce nou Legea nr.233/2018?

Potrivit modificãrilor, sunt declaratede utilitate publicã urmãtoarele lucrãri:

– lucrãrile de interes public de con-strucþie, reabilitare ºi modernizare a in-frastructurii de alimentare cu apã, aduc-þiunilor, inclusiv a staþiilor de captare ºi

tratare, a infrastructurii de apã uzatã ºilucrãrile de construcþie, reabilitare ºimodernizare a staþiilor de epurare;

– lucrãri de interes public naþional deconstrucþie, reabilitare, modernizare ºireconversie funcþionalã, pentru construc-þii administrative necesare funcþionãriisistemului judiciar.

– lucrãri de interes public local de con-servare a spaþiilor verzi existente, defi-nite conform prevederilor Legii nr. 24/2007 privind reglementarea ºi adminis-trarea spaþiilor verzi din intravilanul lo-calitãþilor, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, ºi/sau de ame-najare de noi spaþii verzi, în oraºe ºimunicipii;

– lucrãri de interes public local de re-generare urbanã a terenurilor neconstrui-te ºi a imobilelor care au avut destinaþieindustrialã din intravilanul oraºelor ºimunicipiilor ºi care în prezent nu suntfuncþionale;

– lucrãri de interes public local de con-servare ºi protejare a clãdirilor de patri-moniu degradate;

– lucrãri de construcþie, modernizareºi extindere a obiectivelor cu caractermilitar;

– lucrãri de construire – construcþii ºiinfrastructurã – reabilitare, moderniza-re, reconversie funcþionalã pentru con-strucþii administrative necesare funcþio-nãrii administraþiei publice centrale;

– lucrãri de construire, reabilitare,modernizare, reconversie funcþionalãpentru proiecte de regenerare urbanã ini-

þiate de autoritãþile publice centrale;– lucrãri de interes public naþional,

regional, interjudeþean, judeþean ºi lo-cal de construcþie, reabilitare ºi moder-nizare necesare funcþionãrii sistemuluide sãnãtate în municipiul Bucureºti, in-clusiv pentru infrastructura aferentãacestora.

În termen de 20 de zile calendaristi-ce de la data notificãrii intenþiei de ex-propriere, proprietarii imobilelor cu-prinse în lista de expropriere au obli-gaþia prezentãrii la sediul expropriato-rului, în vederea depunerii documen-telor care sã ateste dreptul de proprie-tate sau alt drept real pentru stabilireaunei juste despãgubiri.

Modificãri importante sunt ºi în ca-zul transferului dreptului de proprieta-te. Astfel, decizia de expropriere seemite ºi îºi produce efectele în condi-þiile prezentei legi ºi în situaþia în careproprietarii imobilelor sau moºtenito-rii legali ai acestora au bunurile imobi-le supuse unor mãsuri asiguratorii decãtre organele de urmãrire penalã/exe-cutare silitã sau sunt ipotecate ca efectal unor contracte de împrumut, în anu-mite condiþii.

Actul normativ menþionat a intrat învigoare încã de vineri, 17 august a.c.

C.A. Coltuc


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

(Belarus), Ines Khouildi (Tur-cia), Petra Blazek (Austria) etc.,o veritabilã multinaþionalã.Campioana en titre, CSM Bu-cureºti, port-drapelul handbalu-lui nostru feminin, pleacã ladrum cu un nou antrenor, sue-dezul Magnus Johansson, dar ºicu jucãtoarele nou-venite An-drea Lekic, Dragan Cvijic, Jo-vanka Radicevic, Barbara Lazo-vic, Elizabeth Omoregie; în rest,nucleul stabil în frunte cu Cris-tina Neagu. Pe 5 septembrie,CSM Bucureºti întâlneºte îngrupe un prim adversar reduta-bil: Ferencvaros Budapesta.Revenind la zona noastrã, sãreþinem cele spuse de BogdanBurcea în prefaþarea sezonului:”ªcoala sârbeascã de handbalnu mai are nevoie de nicio pre-zentare. Toate echipele vor sã secalifice în grupele Ligii Cam-pionilor. Ne aºteaptã un mecigreu cu Jagodina ºi trebuie sãne pregãtim foarte bine, sãstrângem rândurile ºi sã reuºimaccederea în premierã în grupe-le Ligii Campionilor”. Dincolode confruntãrile din cupe, aten-þia iubitorilor de handbal va ficaptatã de cea de-a 13-a ediþiea Campionatului European dinFranþa (29 noiembrie – 16 de-cembrie 2018), la care ”tricolo-rele” pregãtite de spaniolulAmbros Martin sunt deja cali-ficate. Interesant, debutul va ficu Cehia, nimeni alta decât re-prezentativa care, în optimile definalã ale Mondialului germande anul trecut, ne-a învins, su-prinzãtor, printr-un gol marcatla ultima fazã de atac (27-28).

Avem ce vedea!

Duminicã, 2 septembrie,ia startul cea de-a 61-aediþie a Ligii Naþionale

de handbal feminin, în care Ol-tenia este prezentã prin SCMCraiova, HCM Râmnicu Vâlceaºi CSM Slatina. Vicecampioa-nele din Bãnie, antrenate deBogdan Burcea (principal) ºiCostin Dumitrescu (secund),sunt câºtigãtoarele Cupei EHFºi se vor bate, pe 8 septembrie,în play-off pentru un loc bine-meritat în grupele ChampionsLeague cu ZORK Jagodina(campioana Serbiei), dupã care,sperãm, cu învingãtoarea dintrePodravka Koprivnica ºi Murat-paºa Belediyesi (Turcia). Larândul lor, în Cupa EHF, fetelede la SCM Râmnicu Vâlcea,pregãtite de Florentin Pera, vordisputa un singur tur preliminar(dificil, e adevãrat) cu câºtigã-toarea duelului Kastamonu Be-lediyesi GSK, de care SCMCraiova a trecut în penultimulact al Cupei EHF, ºi LC BruhlHandball (Elveþia). Ambele re-prezentante ale Olteniei au lo-turile definitivate pentru asaltuldin toamnã. Vicecampioanelealiniazã un lot din care nu vorlipsi Florentina Stanciu, Car-men ªelaru, Zelika Nikolic,Andrea Seric, Timea Tãtaru,Jelena Trifunovic, Cristina Flo-rianu, Andreea Rãdoi, Ana Ma-ria Þicu, Patricia Vizitiu, ElenaGjeorgiev. Substanþial remaniatse prezintã HCM Râmnicu Vâl-cea, cu Yuliya Dumanska, Ra-luca Bãcãoanu, Andreea Ades-pii, Diana Ciucã, Andreea Pri-copi, Marta Lopez ºi Alicia Fer-nandez (Spania), Irina Glibko(Ucraina), Natalia Vasileuskaya

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Se reia lupta pe semicercSCM Râmnicu Vâlceaanunþã cã, începândde marþi, 28 august

2018, se vor pune în vânzareabonamentele la meciurilesusþinute de echipa SCMRâmnicu Vâlcea pe terenpropriu. „Abonamentelesunt valabile atât în jocurile

Handbal: SCM Râmnicu Vâlcea puneîn vânzare abonamentele la meciurile

jucate pe teren propriuoficiale din campionat, cât ºi înCupa EHF. Acestea se pot pro-cura de la Stadionul 1 Mai (bi-roul contabilitate), în intervalulorar 9-15 ºi vor avea urmãtoa-rele preþuri:

- abonament 400 lei (sector B)- abonament 200 lei (sector A,

B, C)

- abonament pentru pensi-onari - 100 lei (sector C)”, po-trivit reprezentanþilor echipeide handball din Râmnicu Vâl-cea.

Aceºtia au mai subliniatcã preþul unui bilet la meciu-rile din campionat va fi de10 lei.

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Sinistru!Mulþi dintre cei care trec

prin scuarul Mircea cel Bã-trân din Râmnicu Vâlceaspun cã aranjamentele flo-rale seamãnã cu niºte mor-minte, aºa, dreptunghiulare,moþate ºi cu flori sãrãcãcioa-se cum au fost concepute.Este de neînþeles din ce mo-tive municipalitatea nu im-plicã niºte peisagiºti acolo.

Borzaîºi face partid

Deputatul independentRemus Borza (foto), admi-nistratorul judiciar din um-brã al CET Govora, îºi facepartid: „Un partid nou, cen-trat pe problemele þãrii ºi nupe doctrine sau ideologii, unpartid care sã-ºi asume re-forma statului, a instituþiilorstatului, a marilor sistemepublice, un partid care vapromova pe liste valoarea ºicompetenþa, meritocraþia ºinu mediocritatea ºi servilis-mul, acel partid va puteacâºtigã alegerile în2020. Fac apel la antrepre-

norii români care au rezistateroic ºi chiar au fãcut per-formanþã într-un mediu po-litic ºi economic ostil, facapel la intelectualii þãrii, lastudenþii, masteranzii ºi doc-toranzii români din marileuniversitãþi ale lumii, la ceipeste 3 milioane de compa-trioþi care trãiesc în afarãgraniþelor þãrii ºi care vor sãse întoarcã acasã, dar într-oþarã corect, eficient ºi trans-parent guvernatã, fac apel lamilioanele de români careaºteaptã de aproape 30 deani schimbarea ºi reformastatului, sã se implice înacest proiect”, a grãit Borzala o emisiune TV.

Ce mai înseamnãsuta în ziua de azi!

În jur de 100 milioane leivechi. Atât vor primi „bar-dul” Gheorghe Gheorghiu ºichitara lui pentru concertulce va avea loc duminicã laRâmnicu Vâlcea. Spectaco-lul este organizat de Primã-ria Râmnicu Vâlcea. Arebalta….

Despre o casãmult bârfitã

Cea mai frumoasã casã depe strada General Magherudin Râmnicu Vâlcea, desprecare s-a speculat cã i-araparþine deputatului PNLCristian Buican, va fi trans-formatã în clinicã de stoma-tologie. Casa, care pe vre-muri i-a aparþinut colonelu-lui Munteanu ar fi fost cum-pãratã de vãrul lui Buican dela o licitaþie organizatã deFinanþele Publice. Se parecã una dintre fiicele acestu-ia este medic stomatolog.

Publ

icita

te

Neºansele se þin lanþîn demersurile Primã-riei Budeºti de aintroduce gaze încomuna în care seaflã ºi un parc indus-trial. Dupã ce proiec-tul a aºteptat trei aniprin sertarele Ministe-rului Energiei, care nua putut organizalicitaþia pentru opera-tor gaze invocândlipsa de personal, lalicitaþia organizatã însfârºit pe 30 iulie a.c.nu s-a prezentatnimeni. Paradoxal,conducta magistralãde gaze trece chiarprin Budeºti.

de Marielena Popa

S-a schimbat legea,primãrile vor puteaorganiza singurelicitaþiile

„Deºi au fost cumpãrate pa-tru caiete de sarcini, nu a venitla licitaþie nicio firmã. Îmi parerãu cã, dupã atâtea eforturi dinpartea noastrã, lucrurile trenea-zã”, a declarat primarul comu-nei, Ion Vlãdulescu (foto).

Budeºti –Vâlcea: Racordareala gaze, din ghinion în ghinion

Însã schimbarea legii în do-meniu ar putea aduce mai rapidgaze ºi la Budeºti, ca de altfelºi în alte 400 de localitãþi dinþarã aflate în aceeaºi situaþie.Astfel, potrivit OUG 64/2016modificatã, primãriile vor puteaorganiza singure licitaþiile pen-tru concesionarea serviciului dedistribuþie gaze, activitate deru-latã pânã acum de MinisterulEnergiei.

„Eu sper cã în acestã toamnã

sã rezolvãm problema. Aºtep-tãm sã aparã normele de apli-care a legii ºi imediat vom or-ganiza licitaþia. Regret cã ampierdut o etapã, dar nu a depinsde noi”, a mai spus primarulVlãdulescu.

Proiect în valoarede un milion de euro

Proiectul, în valoare de unmilion de euro, prevede bran-ºarea la sistemul de alimentarecu gaze naturale a circa 4.000de locuinþe, branºarea zonei in-dustriale, precum ºi o staþie de -reglare-presiune. Aflatã la cir-ca 12 kilometri de municipiulRâmnicu Vâlcea, Budeºti estecea mai industrializatã comunãa judeþului Vâlcea ºi una dintrecele mai puternice din Oltenia.- Aºezarea deþine un parc indus-trial de 100 de hectare în carelucreazã circa 3.000 de oameniºi dispune de un puternic po-tenþial pentru alte investiþii.Parcul industrial gãzduieºte oimportantã companie din do-meniul auto – Faurecia –, inves-tiþie inauguratã în septembrie2016, precum ºi o halã în careo firmã belgianã a deschis înacest an o fabricã de saltele.Pânã acum, firmele româneºtiau creat la Budeºti circa 1.300de locuri de muncã, iar investi-torii strãini, aproximativ 1.600.

Date post:	20-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

mãnunte “Odobleja” se predã circul!...2018/08/29 · o hotãrâre a Consiliul Local Craiova,...

Documents