Page 1
1
1. Introducere. Cadrul legal. Codul de bune practici agricole şi Programele de
acţiune.
Una dintre cele mai importante resurse naturale o reprezintă apele dulci, care pe lângă
utilizarea ca apă potabilă reprezintă un principal element economic şi de recreere. Reţeaua de
râuri, lacuri şi zone umede este parte integrantă a peisajului contribuind în mod semnificativ
la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de reţeaua hidrografică de suprafaţă, care
drenează în acesta şi care împreună cu apele de adâncime (acvifere) pot fi vulnerabile la
poluare, în special din surse agricole.
a) Surse de poluare
Poluarea din activităţi agricole poate fi provocată de surse punctuale (poluare punctiformă)
sau surse difuze (poluare difuză).
Poluarea punctiformă a unui corp de apă (de suprafaţă şi/sau de adâncime) provine de
la o singură sursă de poluare care poate fi bine localizată (ex.: conductă, clădire etc.).
Poluarea punctiformă din surse agricole poate fi provocată de:
Dejecţii animale semilichide şi lichide;
Gunoi de grajd sub formă solidă;
Efluenţi din silozuri;
Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate;
Scurgeri din depozite de îngrăşăminte minerale şi organice.
Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor şi pot afecta viaţa acvatică
din apele de suprafaţă făcându-le improprii şi pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă.
Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare
a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe căi.
Activităţile agricole pot provoca probleme serioase din punctul de vedere al poluării
difuze a corpurilor de apă ca urmare a pierderilor de nutrienţi (azot şi fosfor) către
corpurile de apă de suprafaţă şi/sau subterane.
Dejecţiile animale şi resturile vegetale sunt surse potenţiale pentru poluarea, în principal, cu
substanţe organice şi nutrienţi. Descompunerea celor mai mulţi poluanţi conduce la scăderea
oxigenului din apă ameninţând supravieţuirea formelor de viaţă acvatică (plante, peşti,
nevertebrate).
b) Efecte
Dejecţiile lichide, semi-lichide şi solide din fermele de animale precum şi efluenţii din silozuri
conţin cantităţi mari de nutrienţi. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantităţi mici
din aceste substanţe poate avea consecinţe grave asupra calităţii apei din corpul de apă
respectiv şi din corpurile de apă conexe.
Page 2
2
Efectul principal al poluării cu nitraţi al apelor de suprafaţă îl reprezintă eutrofizarea.
Eutrofizarea apelor de suprafaţă (dulci sau marine) este caracterizată prin creşterea accelerată
a algelor şi a altor plante acvatice ca urmare a conţinutului crescut de compuşi ai azotului şi
fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se
deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor.
Printre efectele negative induse de concentraţiile mari de nutrienţi în apă se pot aminti:
Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea
oamenilor şi animalelor;
Creşterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantităţii
de oxigen în apă având ca efect moartea peştilor;
Diminuarea limpezimii apei;
Pierderea biodiversităţii;
Diminuarea valorii economice şi de utilizare a apelor (exemplu pentru pescuit şi
turism);
Creşterea costurilor în instalaţiile de tratare a apelor provocate de necesitatea
îndepărtării algelor, mirosurilor şi toxinelor.
Efectul principal al poluării cu nitraţi a apelor subterane este reprezentat de diminuarea
potabilităţii apei.
În România procentul populaţiei care utilizează ca sursă de apă potabilă apa provenită din
acviferul freatic liber (apa din fântâni) este semnificativ.
Consumul de apă poluată cu nitraţi determină cel mai frecvent
apariţia intoxicaţiei acute la sugar (methemoglobinemia sau
boala albastră a noului născut), simptomul principal fiind
cianoza;
În cazul persoanelor adulte, consumul de apă contaminată cu
nitraţi poate determina intoxicaţia cronică, asimptomatică de
cele mai multe ori, dar cu posibile efecte carcinogene, mutagene
şi teratogene.
Femeile gravide expuse intoxicaţiei cu nitraţi pot prezenta avort
spontan în orice moment al evoluţiei sarcinii, sau pot da naştere
copiilor cu malformaţii, datorită efectului mutagen/teratogen.
Prin fierberea apei, problemele medicale induse de nitraţi nu sunt eliminate, ci din
contră – potenţate, datorită concentrării acestora prin evaporarea apei.
c. Cadrul legislativ
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de
stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, denumită în continuare
„Directiva Cadru Apă”, transpusă prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi
completările ulterioare, reprezintă principalul act normativ al cărui obiectiv principal este
legat de calitatea apei, accentul fiind pus pe atingerea stării «bune» de calitate a apelor.
Page 3
3
Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, denumită în continuare „Directiva Nitraţi”, a
fost transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind
aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi
din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiective reducerea
poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din agricultură şi prevenirea acestui tip de poluare.
În conformitate cu prevederile H.g. nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare,
se elaborează:
- un Cod de Bune Practici Agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din
suese agricole, pentru uzul fermierilor,
- un Program de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse
agricole care se aplică obligatoriu la nivel național.
Page 4
4
2. Descrierea generală a principiilor de stabilire a zonelor vulnerabile la poluarea
cu nitraţi din surse agricole
În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, cu modificările şi completările
ulterioare, criteriile utilizate pentru identificarea apelor afectate sau susceptibil să fie afectate de
poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt următoarele:
Dacă apele dulci de suprafaţă, utilizate sau care în perspectivă vor fi utilizate ca sursă de
apă potabilă, conţin sau sunt susceptibile să conţină concentraţii de nitraţi mai mari de 50
mg NO3/l dacă nu se iau măsuri de protecţie;
Apele subterane ce conţin sau sunt susceptibile să conţină concentraţii de nitraţi mai mari
decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecţie;
Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare,
canale), ape costiere şi marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă
nu se iau măsuri de protecţie.
Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitraţi, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului
teritoriu un program de acţiune sunt scutite de a desemna zone vulnerabile la nitraţi.
Având în vedere criteriile de protecţie a apelor, inclusiv principiul prevenţiei, care se aplică la nivelul
Uniunii Europene în baza Directivei Nitrați (art. 1 prevede reducerea și prevenirea poluării cu nitrați)
şi ţinând seama de fenomenul de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre şi de faptul că aproape
toate resursele naţionale de apă drenează în Marea Neagră, s-a decis aplicarea unui program de acţiune
pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al
României.
Aplicarea unui program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României, asigură îndeplinirea obiectivelor
Directivei Nitraţi şi constituie o excepţie de la obligaţia desemnării/redesemnării zonelor
vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Astfel, nu au mai fost desemnate zone vulnerabile la nitraţi.
Decizia Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi din surse agricole nr. 221983/12.06.2013 privind aplicarea unui Program de acţiune la nivel
naţional, are ca obiectiv principal reducerea şi prevenirea poluării apelor cu nitraţi din surse agricole
şi a eutrofizării apelor de suprafaţă în conformitate cu prevederile Directivei Nitrați și în contextul
îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă care are ca ţintă atingerea stării bune a tuturor apelor.
Page 5
5
3. Îngrăşămintele - sursă potenţială de poluare a apei şi solului
a) Principii generale privind dinamica îngrăşămintelor în sol şi transferul lor către
mediul acvatic (subteran şi de suprafaţă)
În condiţiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantităţi tot mai mari de produse
agricole, în condiţiile creşterii demografice mondiale, dar şi pentru producţia ecologică,
destinată unui segment mult mai redus şi mai selectiv de piaţă, o importanţă majoră o
reprezintă orientările spre o agricultură durabilă.
Stabilirea regimului de nutriţie a plantelor constituie o prerogativă din perspectiva evaluării
dozelor de fertilizanţi care să asigure un optim al nutriţiei şi dezvoltării plantelor.
Un îngrăşământ poate fi un produs natural sau de sinteză, de natură organică sau /şi
minerală, simplu sau complex, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în
sol, la suprafaţă, sau foliar în scopul sporirii fertilităţii solului şi asigurării unei
dezvoltări şi creşteri normale a plantelor.
O clasificare a produselor fertilizante este prezentată în Anexa 2.
Dacă îngrăşămintele nu sunt folosite corespunzător, ţinând cont de însuşirile solului, gradul
lui de aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienţi al plantelor şi de recoltele
prognozate, acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător şi în
special a mediului acvatic.
În ceea ce priveşte poluarea difuză cu nitraţi a apelor, se delimitează trei surse principale
de poluare:
nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere;
nitraţi proveniţi din mineralizarea produselor vegetale, a deşeurilor, reziduurilor şi
apelor uzate provenite din sectorul zootehnic;
nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice.
Dinamica îngrăşămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde în principal de regimul
precipitațiilor, de tipul de sol, de stratul cuprins între baza solului şi apa freatică, de pantă și
de vegetație.
Transportul substanţelor conţinute în îngrăşăminte către apele de suprafaţă se face prin
procesele specifice de curgere a apei la suprafaţa solului – favorizate de pantă și de lipsa
vegetației. În general aceste procese apar la precipitaţii intense, topirea bruscă a zăpezii sau
atunci când conţinutul de apă din sol este între capacitatea de câmp şi saturaţie.
În cazul în care se aplică cantităţi de îngrăşăminte mai mari decât necesarul plantei, există
riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitraţii) să fie antrenate sub adâncimea frontului
radicular şi îndreptate către acviferul freatic (în special în cazul solurilor nisipoase sau unde
nivelul freatic este ridicat).
Page 6
6
Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoşi urmaţi de ani ploioşi conduce, în anii
secetoşi, la acumularea de nitraţi în zona nesaturată dintre stratul radicular şi acviferul freatic,
nitraţi care sunt transferaţi apoi în freaticul liber în anii ploioşi (efect de piston). În acest mod
pierderile anuale de nitraţi, chiar dacă sunt mici în anii secetoşi, pot conduce, prin acumulare,
la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitaţii excedentare.
b) Îngrăşăminte minerale
Îngrăşămintele minerale/anorganice se remarcă prin concentraţia mare a macronutrienţilor
(substanţei active) şi multiplele posibilităţi de combinare. Se pot produce sub diferite forme
(solide, lichide clare sau suspensii), sunt manipulate, în general, cu uşurinţă (exceptând
azotatul de amoniu), iar administrarea lor se poate face mecanizat cu mare precizie, atât cu
mijloace terestre cât şi aeriene.
Îngrăşămintele minerale cu azot prezintă o mare solubilitate şi au calitatea de a asigura
nutrienţii necesari plantelor într-o formă care să permită absorbţia lor directă şi uşoară. Un alt
avantaj important al îngrăşămintelor minerale este acela că permit asocierea şi aplicarea lor
împreună cu cele organice sau îngrăşămintele verzi.
Îngrăşămintele minerale cu fosfor prezintă solubilitate mult mai redusă (10-20 % în primul
an de la aplicare în cazul fosforului şi 30-40 % pentru potasiu), acumulându-se în formaţiunile
minerale coloidale ale solului, fiind apoi blocate sub formă de fosfaţi greu solubili de calciu,
magneziu, fier şi aluminiu.
În conformitate cu legislaţia naţională, în agricultura din România se utilizează numai
îngrăşămintele cu marcajul (EC) produse în Uniunea Europeană, conform Regulamentului
(CE) nr. 2003/2003, al Parlamentului şi al Consiliului din 13 octombrie 2003, privind
îngrăşămintele, cu modificările şi completările ulterioare, sau autorizate în România. Lista
îngrăşămintelor comercializate şi autorizate în România se află publicată pe site-ul
http://www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrăşămintelor.
Disiparea nutrienţilor aplicaţi în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul
acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrăşământ utilizat. Astfel, în marea lor
majoritate, îngrăşămintele chimice cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol,
ceea ce creează posibilitatea pierderilor de nitraţi în anumite circumstanţe şi concentrarea lor
în timp în apele subterane şi de suprafaţă.
Fosfaţii prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracţiunea minerală coloidală
a solului în care sunt reversibil adsorbiţi. Cantitatea de fosfaţi solubilizată de către apa din sol
este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor; cantitatea antrenată prin mişcarea
apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă.
Cunoscând aceste particularităţi ale îngrăşămintelor minerale (N şi P) se poate aprecia că:
riscul de poluare a apelor subterane cu fosfaţi este foarte limitat deoarece
fosforul are o mobilitate redusă. O excepţie o reprezintă situaţia în care
îngrăşămintele de acest tip sunt utilizate necorespunzător, în doze excesive, an de
an, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de
îngrăşăminte fără să le adsoarbă;
riscul de poluare a apelor de suprafaţă cu fosfaţi este ridicat în general din
cauza proceselor erozionale de scurgere care provoacă transportul şi acumularea
particulelor de sol încărcate cu fosfaţi în apele de suprafaţă;
Page 7
7
riscul de poluare cu nitraţi este mare din cauza solubilităţii lor ridicate în apa
din sol şi a uşurinţei cu care sunt transportaţi în adâncime cu apele de percolare.
Utilizând un bilanţ simplificat al nutrienţilor, se realizează adaptarea administrării în câmp a
îngrăşămintelor, atât la nevoile culturilor agricole în diferite faze de vegetaţie (ce necesită
cantităţi şi tipuri diferite de nutrienţi, care să fie prezente în sol la momentul potrivit), cât şi
la condiţiile meteorologice, care au influenţă decisivă asupra nitrificării amoniului şi a
solubilizării nitraţilor.
Administrarea fracţionată a îngrăşămintelor permite aplicarea unor doze mai mari de
îngrăşăminte, evitând riscul de fitotoxicitate şi de creştere a presiunii osmotice, reducerea
riscului de spălare, o aprovizionare mai uniformă în cursul perioadei de vegetaţie cu elementul
nutritiv respectiv şi o valorificare mai bună a elementelor nutritive.
O cerinţă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările
privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrăşăminte minerale sau organice şi să
cunoască foarte bine condiţiile şi perioadele de aplicare ale acestora. Aceste cunoştinţe, alături
de evaluarea corectă a cantităţilor de nitraţi din sol, permit producătorului agricol să
optimizeze raportul între costurile suportate pentru îngrăşăminte şi valoarea producţiei
obţinute, în condiţii de protecţie a mediului.
c) Îngrăşăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi)
Producţia animalieră se dezvoltă în gospodării individuale şi în ferme mari de creştere a
animalelor. O consecinţă importantă constă în acumularea în cantităţi mari a materialelor
organice reziduale de consistenţă solidă, lichidă şi semilichidă. În mod normal aceste
reziduuri, cu valoare de îngrăşăminte organice, sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole
din apropiere.
Agricultura românească, chiar la mai mult de 10 ani de la aderare, a rămas duală, fermele
mici/gospodăriile coexistând cu fermele mari, intensive, chiar dacă numărul de animale în
gospodării are o tendință descrescătoare, creșterea numărului de animale evidențiindu-se mai
ales în fermele mari și foarte mari.
Încărcarea resurselor de apă cu nutrienţi proveniţi din deversările dejecţiilor de la fermele de
animale este o consecinţă negativă, atât a neglijenţei şi exploatării unor utilaje tehnologice şi
a unor facilităţi de stocare defecte, cât şi a nerespectării legislaţiei în vigoare privind apa şi
protecţia mediului.
În cazul fermelor mici/gospodăriilor, principala problemă provine din nevoia de
conștientizare cu privire la rolul de poluant al gunoiului de grajd, stocat sau aplicat
necorespunzător asupra apei.
Producătorii agricoli din sectorul vegetal pot beneficia de îngrășămintele organice în
detrimentul îngrăşămintelor minerale, care sunt mai puţin accesibile din cauza preţurilor
ridicate. Acest îngrăşământ organic este ieftin şi la îndemâna fiecărui producător agricol şi în
plus, poate fi completat cu îngrăşăminte minerale pentru a realiza necesarul optim de nutrienţi
pentru culturile agricole, în funcţie de potenţialul existent al solului.
Dezvoltarea şi concentrarea sectorului zootehnic în unele zone a dus la deteriorarea calităţii
apelor din multiple cauze, cum ar fi:
Page 8
8
densitatea mare a animalelor în raport cu suprafaţa agricolă aferentă sectorului
zootehnic;
concentrarea şi amplasarea necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de
suprafaţă, ori pe terenuri cu apă freatică aproape de suprafaţă, ori pe terenuri în
pantă;
modul defectuos de stocare şi scurgere a efluenţilor, conducând la contaminarea
solului şi a apei cu nitraţi şi metale grele;
desfăşurarea unor practici greşite de către crescătorii de animale prin utilizarea în
exces a dejecţiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade
sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicţie din timpul iernii, terenuri
acoperite de apă, terenuri îngheţate etc.)
Orice îngrăşământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a activităţii
bacteriilor prezente în sol, rezultând în final forme de azot nitric şi amoniacal. Principalul
factor de evoluţie spre forme minerale de azot îl constituie raportul existent între cantităţile
de carbon şi azot din îngrăşământ (C/N). El poate fi mai mult sau mai puţin ridicat şi
condiţionează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală
(amoniacală sau nitrică) este în funcţie de valoarea raportului C/N.
Îngrăşămintele organice cu un raport C/N scăzut (<15) cum sunt dejecţiile fără aşternut
de paie, evoluează rapid (nitrificarea gunoiului de porc are loc în trei până la cinci săptămâni),
în timp ce îngrăşămintele cu raport C/N ridicat (>30), cum sunt dejecţiile cu aşternut de
paie, sunt mineralizate mai lent, în funcţie de tipul substanţelor hidrocarbonatate, care pot fi
mai mult sau mai puţin degradabile şi de natura dejecţiilor.
d) Principii generale de fertilizare echilibrată
În acord cu necesităţile şi legislaţia pentru protecţia calităţii apei, fertilizarea trebuie efectuată
în regim controlat, în aşa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către
plantele cultivate a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele
minerale şi organice aplicate.
Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării
acesteia la tipul culturii agricole şi la însuşirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienţi se
face în funcţie de rezerva de nutrienţi a solului, de condiţiile climatice locale, precum şi de
cantitatea şi calitatea producţiei prognozate.
Fertilizarea raţională cu îngrăşăminte minerale şi organice trebuie să fie în acord cu
următoarele principii:
Aplicarea se face doar în perioada de vegetație activă. Fertilizarea aplicată în
perioadele de repaus vegetativ conduce la pierderi importante de nutrienți în apele
de suprafață și în pânza freatică, implicit la poluarea acestora cu nitrați;
Punerea la dispoziţie, pe toată perioada de vegetaţie, o serie de nutrienţi minerali
(azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor şi
molibden), în cantităţi şi proporţii adecvate pentru ca o cultură să producă la un
nivel cantitativ şi calitativ corespunzător potenţialului acesteia;
Mecanismele implicării şi participării nutrienţilor în procesele fiziologice din
plante sunt aceleaşi, indiferent de provenienţa acestora (din surse naturale sau din
îngrăşăminte minerale);
Page 9
9
Cerinţele cantitative de nutrienţi minerali variază cu natura culturii, rezerva din
sol, recolta scontată şi condiţiile climatice;
Solul este principala sursă de apă şi de nutrienţi pentru plante;
Capacitatea solului de a furniza nutrienţii necesari plantelor variază în funcţie de
tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate;
Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt
incorecte sau, din contră, poate creşte dacă este cultivat într-o manieră care
ameliorează însuşirile lui chimice, fizice şi biologice;
Un sol cu fertilitate şi productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea
în unul sau mai mulţi nutrienţi sau prin degradarea unor proprietăţi sau poate fi
distrus în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală scăzută
poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creşterea
şi dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienţi,
ş.a.);
Numai o agricultură de înaltă tehnicitate, care conservă şi ameliorează fertilitatea solului şi potenţialul
său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură şi să protejeze calitatea
mediului ambiant;
Conservarea şi ameliorarea fertilităţii unui sol şi crearea unor condiţii adecvate de
nutriţie minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare raţională, într-un
sistem de rotaţie a culturilor;
Aplicarea de îngrăşăminte pentru compensarea exportului de nutrienţi în recolte şi
a altor pierderi ce ţin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă
pentru conservarea fertilităţii acestuia şi a capacităţii lui productive;
Îngrăşămintele au o eficienţă agronomică ridicată şi un impact redus asupra
mediului atunci când sunt aplicate în doze optime, corelate cu nivelul producţiei
scontate şi cu nutrienţii biodisponibili din rezerva solului;
Îngrăşămintele minerale trebuie aplicate în completarea surselor naturale pentru a
asigura o eficienţă agronomică ridicată şi o protecţie a mediului împotriva poluării
chimice (în special a poluării apelor cu nitraţi);
Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui
semnificativ la sporirea eficienţei agronomice şi la diminuarea riscurilor de
poluare chimică şi de degradare a solului;
Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obţinerea
unor recolte mari prin optimizarea condiţiilor de vegetaţie, determină şi o creştere
a utilizării productive a nutrienţilor din toate sursele, prevenind sau diminuând în
acest fel disiparea nutrienţilor în mediu.
O practică de fertilizare raţională presupune procurarea şi însuşirea unor informaţii tehnico-
ştiinţifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări:
ce fel de nutrienţi trebuie aplicaţi în sol şi/sau la o anumită cultură?
care sunt cantităţile adecvate din aceşti nutrienţi?
Page 10
10
ce tip de îngrăşământ este indicat a fi utilizat ţinând cont de condiţiile de sol, de
climă şi particularităţile culturii?
care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare?
care sunt tehnicile de aplicare pentru a obţine o eficacitate sporită în asigurarea
culturii cu nutrienţii necesari?
Azotul este prin excelenţă un nutrient specific plantelor şi în consecinţă se regăseşte în
cantităţi diferite în îngrăşămintele organice naturale, în special sub formă de proteine
provenite din dejecţiile animalelor. Datorită particularităţilor lui de comportare geochimică,
este greu de gestionat atât în monocultură cât şi în asolamente. De asemenea, este greu de
determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a
lungul perioadei de vegetaţie activă, respectiv de calculat doza de îngrăşământ cu azot de
aplicat pentru fertilizare.
Datorită specificităţii comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest
nutrient şi, de asemenea, tehnicile de cultură care influenţează dinamica acestuia în sol să fie
conduse într-o manieră care să limiteze la maximum pierderile cu apa care percolează,
diminuând astfel riscul de contaminare cu nitraţi a apelor freatice şi a apelor de suprafaţă.
Poluarea cu îngrăşăminte este provocată de o defectoasă gestionare a solului, care în condiţiile
din România este caracterizată prin:
folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucernă, lolium
multiflorum, etc.) în rotaţia culturilor agricole;
înlocuirea şi eliminarea unor culturi prietenoase cu mediul, dar mai puţin
profitabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de
nutrienţi ;
utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, mai ales în condiţii de
lucrabilitate şi traficabilitate improprii, care provoacă distrugerea stării structurale
a solului şi intensificarea proceselor de degradare fizică prin compactare,
crustificare, eroziune de suprafaţă;
neglijarea lucrărilor ameliorative şi hidroameliorative şi accentuarea/
intensificarea unor procese negative grave, cum sunt excesul de umiditate şi
eroziunea.
Page 11
11
3.1 Îngrăşăminte cu azot
a) Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic şi mineral)
Transformarea în sol a îngrăşămintelor cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică
într-alta, se poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot mineral asimilabil şi cu
modificări de reacţie a solului, de natură să reducă eficienţa acestor îngrăşăminte. Ele pot fi
antrenate în sol prin următoarele procese fizice şi chimice:
procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu);
procese care schimbă atât forma chimică, cât şi starea de agregare a azotului din
îngrăşăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraţilor până la oxizi
inferiori şi azot molecular);
procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul
arat al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului,
levigarea nitraţilor în profunzimea solului).
Page 12
12
Figura 3.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole
Figura 3.2. Surse de poluare cu nitraţi pentru apa freatică (apa din fântâni). începând cu imaginea din colţul
stânga sus: Depozite temporare de gunoi de grajd; Depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absenţa oricărui
sistem de prevenire a scurgerilor; Efluenţi din siloz; Depozitarea gunoiului de grajd Ape uzate de la fermele
animale; Imprăştierea gunoiului de grajd pe teren; Fertilizarea minerală a terenurilor agricole; Condiţii improprii
de sanitaţie (latrine, absenţa canalizării), Aruncarea necontrolată a gunoiului.
Page 13
13
Figura 3.3. Surse de poluare cu nitraţi pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri, bălt). Începând cu imaginea din
colţul stânga sus: Din pânza de apă freatică; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absenţa
oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Scurgeri pe pantă a efluenţilor din siloz; Scurgeri din depozitarea
gunoiului de grajd şi din apele uzate de la fermele animale; Scurgeri pe pante în urma împrăştieii gunoiului de
grajd pe teren; Scurgeri pe pante în urma fertilizării minerale a terenurilor agricole; Scurgeri pe pantă din
depozite temporare de gunoi de grajd; A Scurgeri provenite de la aruncarea necontrolată a gunoiului.
Page 14
14
b) Tipuri de îngrăşăminte minerale cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Tipurile principale de îngrăşăminte minerale cu azot sunt:
Îngrăşăminte cu azot sub formă nitrică;
Îngrăşăminte cu azot sub formă amoniacală;
Îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal;
Îngrăşăminte cu azot amidic (ureic);
Îngrăşăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile);
Îngrăşăminte lichide cu azot (soluţii cu azot);
Îngrăşăminte organo-minerale cu azot;
Îngrăşăminte cu azot organic şi mineral;
Descrierea principalelor îngrăşăminte din fiecare categorie este prezentată în Anexa
3.
c) Tipuri de îngrăşăminte organice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Îngrăşămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele
zootehnice, de la staţiile de epurare, sau din materiale vegetale şi pot fi de consistenţă
solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare.
Dintre îngrăşămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între
cele mai importante produse organice naturale sunt: gunoiul de grajd (care se poate
folosi parţial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina,
dejecţiiile lichide (numite şi tulbureală), dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide,
compostul şi îngrăşămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la aşternut.
În funcţie de tipul de gunoi şi de specia de animale de la care provine, îngrăşămintele
organice au compoziţii diferite.
Gunoiul de grajd este un îngrăşământ organic complet, conţinând toate elementele
nutritive necesare plantei. Bălegarul este format din balega şi urina animalelor precum
şi aşternutul lor după ce acestea au fermentat în platforma de bălegar.
Bălegarul aduce în sol toate substanţele hrănitoare de care plantele au nevoie, fiindcă
el provine tocmai din descompunerea resturilor de plante. El dă sporuri de recoltă la
toate culturile, dar cele mai mari sporuri le dă la plantele prăşitoare, care îl folosesc o
perioadă mai lungă de timp.
Calitatea bălegarului depinde de balega şi de felul aşternutului din grajd, din care este
format şi de felul cum este pregătit. Bălegarul de cal este mai afânat, cel de vite cornute
(vaci, boi, etc.) este mai apos şi mai sărac în materii nutritive. Bălegarul de oi este mai
concentrat, mai bogat în materii nutritive şi mai uscat. Porcii dau bălegar sărac și apos.
Calitatea bălegarului depinde şi de vârsta animalului. Animalele tinere, care sunt în
creştere, reţin în corpul lor o cantitate mai mare din proteinele pe care le consumă, deci
bălegarul lor este mai sărac în azot. Animalele mature dau un bălegar mai concentrat în
azot. De asemenea, animalele hrănite bine dau un bălegar mai bun decât animalele care
au primit o hrană slabă.
Aşternutul pe care-l primesc zilnic animalele influenţează şi el calitatea bălegarului. În
mod obişnuit se folosesc ca aşternut paiele de grâu sau de orz. Se pot folosi şi cele de
ovăz sau de mazăre, dar acestea pot fi întrebuinţate mai cu folos pentru nutreţ. În
regiunile de munte se poate înlocui aşternutul de paie cu aşternut de frunze uscate sau
de turbă.
Aşternutul absoarbe umezeala din bălegar şi urina animalelor. Pentru a mări capacitatea
de absorbţie a paielor este bine să se pună ca aşternut paie tocate sau amestecate cu
pleavă. În felul acesta, 100 kg de paie pot să absoarbă 200-230 l de urină.
Page 15
15
În sistemele gospodăreşti de creştere, în timpul în care animalele stau în grajd produc,
în medie, următoarele cantităţi de bălegar proaspăt, cu aşternut cu tot, pe zi: o vită
cornută – 45 kg, un cal – 28 kg, un porc – 7 kg, o oaie – 3 kg.
În tabelul 3.1 se dau cantitatea zilnică de balegă şi urină produsă de animale, precum şi
compoziţia în substanţe nutritive. Tabelul 3.2 conţine valorile medii ale conţinutului de
azot, fosfor şi potasiu din gunoiul de grajd proaspăt raportate la greutatea (volumul)
gunoiului (dejecţii+aşternut).
Tabel 3.1 Compoziţia chimică medie a gunoiului de diferite provenienţe
Specia Produsul Cantitatea
zilnică
Kg
Apă
%
Azot
(N)
%
Fosfor
(P2O5)
%
Potasiu
(K2O)
%
Calciu
(CaO)
%
Bovine Balegă 30,0 84 0,29 0,17 0,10 0,30
Urină în l 15,0 92 1,10 - 1,30 0,03
Porcine Balegă 3,0 82 0,60 0,40 0,30 0,05
Urină în l 4,0 97 0,62 0,15 0,75 0,04
Ovine Balegă 2,5 67 0,60 0,20 0,15 0,40
Urină în l 1,0 88 1,70 urme 2,10 0,,18
Cabaline Balegă 20,0 76 0,44 0,32 0,35 0,23
Urină în l 8,0 90 1,50 - 1,60 0,32
Gunoi
fermentat
3 - 4 luni
77 0,55 0,25 0,70 0,70
Gunoi
fermentat
complet
(mraniţă)
0,98 0,58 0,90 0,88
Tabel 3.2. Conţinutul mediu de nutrienţi din gunoiul de grajd proaspăt (dejecţii animale +
aşternut) raportat la greutatea și volumul total al gunoiului
Tip îngrăşământ
organic
Conţinut total de nutrienţi (kg/t pentru solid, kg/m3 pentru
lichid)
Azot (N) Fosfor (P2O5) Potasiu (K2O)
Solid
Bovine 6,0 3,5 8,0
Porcine 7,0 7,0 5,0
Ovine 6,0 2,0 3,0
Raţe 6,5 5,5 7,5
Găini ouătoare 16 13 9
Pui de
carne/curcani
30 25 18
Lichid
Vaci de lapte 3,0 1,2 3,5
Bovine 2,3 1,2 2,7
Porcine 5,0 3,0 3,0
Bălegarul poate fi întrebuinţat pe toate tipurile de sol, atât pe cele din regiunile umede
şi reci, cât şi pe cele din regiunile calde şi secetoase, pe nisipuri, sărături etc.
Page 16
16
Solurile din regiunile reci şi umede, îngrăşate cu bălegar mai puţin fermentat, devin
mai bogate în substanţe organice (humus), mai afânate. Structura lor devine mai stabilă,
mai bună şi în felul acesta fertilitatea lor creşte.
Solurile din regiunile calde şi secetoase, îngrăşate cu bălegar mai bine fermentat, dar în
cantităţi mai mici şi îngropat mai adânc, pentru a avea umezeala necesară
descompunerii, dau la rândul lor sporuri însemnate de recoltă.
Solurile nisipoase, care pierd repede apa şi se încălzesc mai mult, odată îngrăşate cu
bălegar reţin mai bine apa şi devin mai reavăne.
Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte
pozitive, sunt redate în cele ce urmează:
conţine întregul complex de nutrienţi necesar plantelor cultivate;
este considerat un îngrăşământ universal, corespunzător pentru toate
plantele de cultură şi pe toate tipurile de sol. Se foloseşte cu precădere pe
solurile sărace în humus, pe cele nestructurate sau cu structură degradată,
pe cele grele (argiloase) pe care le afânează, pe cele uşoare (nisipoase) la
care le îmbunătăţeşte caracteristicile de reţinere a apei;
procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorită
aportului de material vegetal folosit la aşternut, astfel că nitraţii sunt
eliberaţi treptat;
odată introduse în sol, contribuie la îmbunătăţirea stării structurale, la
creşterea capacităţii calorice, a rezervelor accesibile de apă;
are o acţiune benefică asupra activităţii macro şi microorganismelor din sol,
stimulându-le activitatea.
Pentru o utilizare eficientă a gunoiului de grajd, se recomandă să se ţină seama de următoarele
considerente:
cu cât bălegarul se dă solului mai aproape de data semănatului, cu atât el
trebuie să fie mai bine fermentat;
cu cât regiunea este mai secetoasă, cu atât bălegarul trebuie să fie mai bine
fermentat și se va da în cantităţi mai mici, mai des (chiar în fiecare an) şi se
va îngropa mai adânc;
pe solurile grele bălegarul se dă în cantităţi mai mari și mai puţin fermentat,
se încorporează mai la suprafaţă şi la intervale mai mari (4-5 ani).
Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi
în azot şi potasiu. Se utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereţinută de aşternutul
folosit, colectată şi păstrată cu sau fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita
pierderile de azot.
Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea şi fermentarea
gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare, recomandabil închise. În tabelul 3.3 este
prezentată compoziţia chimică a acestui îngrăşământ: Tabel 3.3 Compoziţia chimică a mustului de gunoi
Compoziţia chimică (%) Cantitatea (litri) produsă la o
tonă gunoi fermentat N P2O5 K2O
0,2 - 0,4 0,03 - 0,06 0,3 - 0,6 52 - 54
Page 17
17
Dejecţiile fluide, numite şi tulbureală, se obţin prin colectarea materialului rezultat din
spălarea grajdurilor folosind cantităţi mici de apă (în proporţie de 1/2 - 1/3 dejecţii faţă de apă).
Compoziţia chimică a dejecţiilor lichide diferă în funcţie de specia de la care provine, de tipul
şi cantitatea aşternutului, gradul de diluţie etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în
tabelul 3.4:
Tabel 3.4 Compoziţia chimică a dejecţiilor fluide
Substanţa uscată (%) Compoziţia chimică (%)
N P2O5 K2O
4 – 15 0,4 - 1,9 0,01 - 0,07 0,5 - 2,2
Pentru utilizarea dejecţiilor, se îndepărtează corpurile străine solide şi se omogenizează
(periodic şi în momentul administrării). Se poate administra şi partea lichidă separată de cea
solidă.
Dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide sunt colectate de la bateriile de creştere a păsărilor,
din fosele adăposturilor. Au un conţinut de substanţă uscată de max. 15% şi sunt bogate în
fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide şi omogenizate în timpul
administrării. Administrate în timpul vegetaţiei, au o acţiune rapidă, fiind disponibile imediat
nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creşterii.
Mraniţa rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrăşământ foarte
eficient care se foloseşte în mod deosebit în legumicultură, în răsadniţe, sere şi în câmp.
Compoziţia chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P2O5,
0,90% K2O, 0,88% CaO. Pentru încadrarea în cerinţele de a nu se aplica mai mult de 170 kg N
din suse organice, cantitatea care se utilizează la hectar nu poate depăşi 17 t / an.
Compostul se obţine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni,
pleavă, resturi de buruieni şi de leguminoase, nutreţuri depreciate, oase, pene, resturi
alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanţe minerale (var, cenuşă, etc.). Strânse în
grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării.
Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantităţi de 15 - 25 tone la hectar. Spre
deosebire de gunoiul de grajd, care are o acţiune rapidă, în cazul compostului, efectul se face
simţit numai pentru 1-2 ani.
Îngrăşămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării
lor în sol odată cu lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă
o masă vegetală cât mai bogată, într-un timp cât mai scurt şi să nu fie pretenţioase faţă de sol.
Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche,
sulfină, etc.), însă pot fi folosite şi alte plante, ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapiţa,
muştarul şi altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii,
pentru a produce un îngrăşământ mai complex. O modalitate eficientă de obţinere şi utilizare a
acestora o constituie practicarea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de îngrăşământ se
apropie foarte mult de acel al gunoiului animalier, având acţiune favorabilă asupra activităţii
florei şi faunei solului, pe o perioadă de timp de 2-3 ani şi în plus, ameliorând proprietăţile
fizico-chimice ale solului.
După modul obţinerii lor, îngrăşămintele verzi pot fi: îngrăşăminte verzi în cultură pură,
când constituie cultura de bază şi ocupă terenul întreaga perioadă de vegetaţie; îngrăşăminte
verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în mirişte şi cultură de
toamnă); îngrăşăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal).
Page 18
18
Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă mai mare pe soluri
sărace în materie organică (soluri podzolice şi nisipoase).
3.2 Îngrăşăminte complexe şi mixte
Îngrăşămintele de tipul complexe (cu caracteristici fizico-chimice omogene) şi respectiv mixte
(de amestec) reprezintă produse ce conţin două sau mai multe elemente nutritive cu/fără
microelemente care prezintă interes pentru fertilizarea de bază a culturilor agricole (Anexa 8).
Fabricarea lor s-a impus datorită dezvoltării tehnologice şi necesităţii practice de aplicare
concomitentă a două sau mai multe elemente nutritive şi de reducere a cheltuielilor pe unitatea
de substanţă activă utilizată, de transport, depozitare şi de fertilizare. În acelaşi timp, aplicarea
unor cantităţi mai mici de substanţă fizică prin creşterea concentraţiei în substanţă activă
asigură reducerea timpului şi costurilor cu activităţile de fertilizare în cadrul tehnologiilor
agricole.
Cele mai uzuale îngrăşăminte minerale, clasice, folosite curent în practica agricolă, în
fertilizările de bază, sunt prezentate în tabelul 3.
Tabel 3.5 Compoziţia chimică pentru câteva îngrăşăminte clasice utilizate în fertilizarea de bază
ÎNGRĂŞĂMÂNT N
(%)
P2O5
(%)
K2O
(%)
Îngrăşăminte cu azot
1. Sulfatul de amoniu (NH4)2SO4 21
2. Azotatul de calciu Ca(NO3)2 16
3. Azotatul de amoniu NH4NO3 34
4. Azotatul de calciu şi amoniu NH4NO3 + CaCO3 (CAN) 27
5. Uree CO(NH2)2 46
Îngrăşăminte cu fosfor
1. Superfosfatul simplu (SSP), CaH4(PO4)2+ CaHPO4· 2H2O 16-18
2. Triplu superfosfatul (TSP), Ca(H2PO4)2+ CaHPO4 46
3. Roca fosfatică (PR), activată sau nu 22-40
4. Fosfat diamoniacal (DAP) 18 46
5. Fosfat monoamoniacal (MAP) 11 48
Îngrăşăminte cu potasiu
1. Clorura de potasiu (MOP), KCl 60
2. Sulfatul de potasiu (SOP), K2SO4 50
3. Azotatul de potasiu, KNO3 13 44
Îngrăşăminte complexe
1. NPK 15 15 15
2. NPK 17 17 17
3. NPK 22 22 11
Page 19
19
Posibilităţile de amestec a îngrăşămintelor în vederea utilizării acestora în fertilizarea de bază
sau cea fazială sunt prezentate în anexa 7.
Recomandări privind utilizarea îngrăşămintelor minerale în funcţie de reacţia solului şi metoda
de aplicare sunt precizate în tabelele 3.5 şi 3.6
Tabel 3.5. Ordinea în care trebuie selectate şi aplicate îngrăşămintele chimice în functie
de reacţia solului, felul aplicării, epoca şi metoda de introducere a lor în sol
Felul aplicării, epoca, modul de
introducere a îngrăşămintelor în sol şi
reacţia solurilor
Tipul / sortimentul de îngrăşăminte
Azo
tat
de
amo
niu
Nit
roca
lcar
Ure
e
Su
lfat
d
e
amo
niu
Co
mp
lex
16
:48
:0
;
10
:40
:0
Co
mp
lex
20
:20
:0
Co
mp
lex
15
:15
:15
Su
per
fosf
at
con
cen
trat
Su
per
fosf
at
sim
plu
Sar
e p
ota
sică
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Aplicarea de bază, introducere cu
plugul:
• soluri acide cu pH < 6,5;
• soluri neutre cu pH = 6,5 – 7,5;
• soluri alcaline cu pH > 7,5.
3
1
1
1
2
3
2
1
2
3
1
1
1
2
2
2
1
1
1
1
2
1
2
2
2
1
1
2
2
2
Aplicarea suplimentară la cereale de
toamnă în ferestrele iernii sau
primăvara devreme:
• soluri acide;
• soluri neutre;
• soluri alcaline.
1
1
1
1
2
3
2
2
3
4
3
2
-
-
-
3
3
3
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea suplimentară la cereale de
toamnă în perioada dintre împăiere şi
şi înflorire pentru creşterea
procentului de proteină în bob:
• soluri acide;
• soluri neutre;
• soluri alcaline.
1
1
1
1
2
4
2
2
3
4
3
2
-
-
-
4
4
4
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea la pregătirea patului
germinativ pentru culturi de
primăvară; introducerea în sol prin
discuire:
• soluri acide;
• soluri neutre;
• soluri alcaline.
2
1
1
1
2
3
1
2
2
3
1
1
2
3
3
2
2
2
2
3
3
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea localizată în benzi la
semănatul plantelor prăşitoare:
• soluri acide;
• soluri neutre;
• soluri alcaline.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
1+P
1+P
1
2
3
2
1
1
1
2
2
1+N*
2+N
2+N
2+N*
1+N
1+N
-
-
-
Aplicarea în timpul vegetaţiei cu
lucrările de întreţinere la prăşitoare:
• soluri acide;
• soluri neutre;
• soluri alcaline.
2
1
1
1
2
3
2
2
2
3
1
1
-
-
-
2
2
1
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Page 20
20
Aplicarea după coase, urmată de
irigaţie:
• soluri acide;
• soluri neutre;
• soluri alcaline.
2
1
1
1
2
3
2
2
3
3
1
1
-
-
-
2
2
2
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea în timpul vegetaţiei cu apa
de irigaţie prin aspersiune (pe toate
solurile).
Idem cu apa de irigaţie pe brazde.
2
-
4
-
1
3
-
4
3
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Aplicarea după coase fără irigaţie:
• soluri acide;
• soluri neutre;
• soluri alcaline.
2
1
1
1
2
3
3
4
4
2
1
1
-
-
-
2
2
2
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
1 = cele care trebuie preferate în primul rând;
4 = cele care trebuie aplicate în ultimul rând;
- = nu se aplică în mod obişnuit *) = Îngrăşământ fosfatic în amestec cu o sare de amoniu (sulfat sau azotat de amoniu)
Page 21
21
Tabel 3.6 Ordinea în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrăşămintele minerale
Felul aplicării, epoca şi modul de
introducere a îngrăşămintelor în sol şi
reacţia solurilor
Îngrăşăminte
Am
on
iac
Soluţii de tip azotat
Ure
e cu
su
lf
Fo
sfa
t d
e u
ree
17
:44
:0
So
luţi
i d
e p
oli
fosf
aţi
d
e
am
on
iu
10
:24
:0
Nitrofosfaţi**)
32
:0:0
37
:0:0
41
:0:0
2:1
1:1
1:2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Aplicarea de bază, introducere cu
plugul:
- soluri acide cu pH < 6,5;
- soluri neutre cu pH = 6,5 – 7,5;
- soluri alcaline cu pH > 7,5
1
1
2
2
1
1
1(a)
2
3
1(a)
3
4
3
1
1
1
2
3
1
1
2
4
2-3
2-3
3
2-3
2-3
1-2
2
3
Aplicarea suplimentară la cereale de
toamnă în ferestrele iernii sau
primăvara devereme:
- soluri acide;
- soluri neutre;
- soluri alcaline.
-
-
-
(4)2
(4)
(4)
(4)2
(4)
(4)
-
-
-
4
4
4
-
-
-
-
-
-
2-3
2-3
2-3
3-4
3-4
3-4
-
-
-
Aplicarea la pregătirea patului
germinativ pentru culturi de
primăvară; introducerea în sol prin
discuire:
- soluri acide;
- soluri neutre;
- soluri alcaline.
1
2
2
2
1
1
1(a)
2
3
1(a)
3
4
3
2
1
2
3
4
2
2-3
3-4
1-2
1-2
2-3
2-3
2-3
3-4
3-4
3-4
3-4
Aplicarea localizată în benzi la
semănatul plantelor prăşitoare:
- soluri acide;
- soluri neutre;
- soluri alcaline.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
1-2
2-3
3-4
1
2
3
4
-
-
3-4
4
-
3-4
4
-
Aplicarea în timpul vegetaţiei cu
lucrările de întreţinere la prăşitoare:
- soluri acide;
- soluri neutre;
- soluri alcaline.
-
-
-
3
2
1
2(a)
3
3
1(a)
2-3
3-4
4
4
4
4
4
4
3
3
3
2
3
3
3
4
4
4
-
-
Aplicarea în timpul vegetaţiei cu apa
de irigaţie prin aspersiune
- soluri acide;
- soluri neutre;
- soluri alcaline
-
-
-
2-3
2-1
1-2
2-1(c)
2-3
2-3
2-1(c)
2-3
3-4
-
-
-
-
-
-
2-3
2-3
2-3
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Page 22
22
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Aplicarea la suprafaţă pe pajişti şi
fâneţe:
- soluri acide;
- soluri neutre;
- soluri alcaline
-
-
-
2(e)
3
3
2(d)
3
3
2(b)
3
3
1-2
2-3
3-4
2-3
3-4
-
1-2
2-3
3-4
1-2
2-3
2-3
1-2
2-3
2-3
1-2
2-3
2-3
Aplicarea după coase urmată sau nu
de irigaţie:
soluri acide;
soluri neutre;
soluri alcaline
-
-
-
2-3
1-2
1
3-4(f)
4
4
3-
4(f)
4
4
4
4
2-3
3-4
4
1-2
2-3
3-4
1-2
1-2
1-2
3-4
3-4
3-4
4
4
4
** Cifrele indică raportul în care sunt conţinute în îngrăşământ N şi P2O5 a Spre a evita pierderi de azot amoniacal, aceste îngrăşăminte trebuie introduse în sol la
adâncimi mai mari de 5 cm cu maşini speciale. b Toamna după încetarea vegetaţiei sau primăvara devreme, înainte de reluarea ei. c Datorită amoniacului pe care-l conţin trebuie diluate cu apa de irigaţie de 3 – 5 mii de ori
(0,01 – 0,02 % în apa de irigaţie). d Toamna târziu sau primăvara devreme, la temperaturi mai ridicate de +9oC. e Idem, toamna sau primăvara, la temperaturi pozitive. f Sunt posibile pierderi de NH3.
3.3 Îngrăşămintele chimice lichide
Fabricarea şi folosirea îngrăşămintelor lichide reprezintă o realizare importantă în tehnologia
modernă a îngrăşămintelor. Tehnologiile de fabricare şi aplicare diferă major de cele ale
îngrăşămintelor solide. Acestea sunt de mai multe feluri, în funcție de substanțele active
conținute. (Anexa 9)
În fiecare categorie de fertilizanţi se întâlnesc diferite variante, iar cele cu o compoziţie simplă,
stabilă pot constitui materii prime pentru sortimentele compuse.
În clasa îngrăşămintelor compuse se întâlnesc lichidele clare şi cele în suspensie. Lichidele
clare sunt caracterizate prin concentraţii medii de substanţă activă, cuprinse între 28 şi 33%,
suspensiile fiind definite prin concentraţii mult mai mari.
Îngrăşămintele lichide compuse sunt amestecuri de compuşi chimici în soluţie sau sub formă
de soluţii, conţinând două sau trei elemente nutritive, în diferite proporţii N:P, N:K, P:K sau
N:P:K.
Avantajele îngrăşămintelor lichide, în general şi a îngrăşămintelor lichide concentrate în
special, comparativ cu îngrăşămintele solide sunt:
investiţii mici pentru instalaţiile de fabricare în comparaţie cu cele de fabricare
pentru îngrăşăminte solide;
Page 23
23
încorporare rapidă, controlată şi uniformă în sol; nu se înregistrează pierderi de
elemente nutritive majore şi este asigurată flexibilitatea rapoartelor de elemente;
calităţi fizice superioare (nu se prăfuiesc, nu se aglomerează);
flexibilitatea compoziţiei în funcţie de necesităţi şi compatibilitatea cu fungicide,
insecticide şi microelemente precum şi aplicarea lor simultană, conducând la
rezultate agronomice superioare îngrăşămintelor solide;
extinderea sortimentelor de îngrăşăminte lichide la îngrăşăminte chelatice biologice
pentru stropirea în picătură;
realizarea cu uşurinţă a unui raport dorit între diferitele specii de ioni nutritivi în
funcţie de cultura şi faza de vegetaţie, agrofond, fertilizări efectuate anterior, cu
posibilitatea de a se corecta şi carenţele existente în microelemente;
catalizează reacţiile din sol accelerând transformările chimice şi microbiene la nivel
radicular favorizând creşterea exportului din nutrienţi din rezerva asimilabilă a
solului;
mobilizează azotul, fosforul şi potasiul din rezerva greu asimilabilă a solului;
efecte semnificative cantitative, calitative şi economice datorită consumurilor
reduse de substanţe nutritive, controlabile în etapele tehnologice;
dozarea, administrarea, încorporarea controlată şi uniformă;
introducerea simultană a mai multor elemente nutritive, după nevoile tehnologiei,
culturii şi agrofondului;
eficacitate mare pentru culturile agricole, mai ales în fazele iniţiale de creştere a
plantelor;
compatibilitatea cu microelementele şi produsele fitosanitare, fapt ce conferă
posibilitatea aplicării lor simultane;
nu sunt toxice, poluante sau corozive, se manipulează, dozează şi aplică într-un mod
simplu, rapid şi eficient cu mijloace terestre, aeriene şi sistemele de irigare sau
udare cu picătura;
irigarea şi fertilizarea pot fi combinate, obţinându-se un aport simultan de apă şi
elemente nutritive.
Dezavantajele îngrăşămintelor lichide sunt:
transportul la distanţe mari de soluţie cu conţinut variat de substanţă activă;
caracterul sezonier al consumului (are eficienţă maximă în perioade cu precipitaţii
reduse);
Page 24
24
pH-ul soluţiilor (valoarea pH-ului optim este de 6,5-7; la valori mari ale pH-ului de
peste 7, se pot înregistra pierderi de substanţă activă prin volatilizarea amoniacului);
concentraţia în substanţă activă (s.a.) limitată de temperatura de cristalizare a
soluţiei şi de raportul N:P2O5 în procesul de neutralizare a acidului fosforic cu
amoniac.
Conform datelor tehnice existente, eficacitatea îngrăşămintelor complexe lichide este
cu 15-20% mai mare în comparaţie cu alte îngrăşăminte clasice, iar neuniformitatea
administrării pe suprafaţa solului nu este mai mare de 4-5%, concomitent cu o asimilare
mai bună a substanţelor nutritive de către plante.
3.4 Îngrăşăminte cu aplicare foliară (extraradiculară)
Metodele de aplicare a îngrăşămintelor lichide şi de asimilare de către plantă a nutrienţilor au
condus la o separare convenţională în fertilizanţi lichizi:
- cu aplicare radiculară, prin înglobare în sol (după/sau concomitent cu lucrările de
pregătire ale acestuia), prin injectare în sol, irigare, aspersare, udare prin picurare;
- cu aplicare foliară, mai exact fiind însă termenul de extraradiculară.
Rezultatele obţinute prin aplicarea extraradiculară nu pot fi însă total delimitate de cele obţinute
prin utilizarea metodei de fertilizare utilizând sistemele de aspersare şi nu pot substitui
aplicarea îngrăşămintelor radiculare.
Dezvoltarea rapidă a metodelor şi tehnologiilor de fertilizare utilizând îngrăşămintele
extraradiculare şi a celor lichide s-a datorat atât posibilităţii de aplicare controlată a acestora în
funcţie de fazele de vegetaţie, cultură, agrofond şi carenţe nutriţionale cât şi creşterii eficienţei
indicatorilor privind costurile de fertilizare – rezultate economice.
Fertilizanţii cu aplicare extraradiculară (foliară) trebuie să reprezinte soluţii/amestecuri
de compuşi chimici omogene, cu proprietatea de a fi total miscibile cu apa, ce conţin
macroelemente nutritive esenţiale (N, P, K, Ca, Mg), precum şi microelemente cu rol
semnificativ în desfăşurarea proceselor biochimice în metabolismul plantelor (Fe, Cu,
Zn, Mn, B, Co, S, Mo ş.a.), stabilizate ca şi chelaţi metalici, precum şi componente
organice de tipul acizilor policarboxilici, surfactanţilor şi fitoregulatorilor.
Compoziţia unor astfel de fertilizanţi trebuie selectată astfel încât să ofere necesarul de macro-
şi microelemente pentru a echilibra şi trata situaţiile de stres determinate de creşterea
consumului de substanţe nutritive în timpul fazelor de dezvoltare intensivă a plantelor
(vârfurile de sarcină), condiţiilor nefavorabile determinate de temperatură sau factori
tehnologici, agrofond. În acest context, compoziţia fertilizantului este determinantă în
realizarea parametrilor cantitativi şi calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive
de câmp, în sere şi solarii.
Utilizarea îngrăşămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă,
constituie şi o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităţilor foarte
mici de substanţă activă aplicată.
În dezvoltarea acestor fertilizanţi se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor
cantităţi reduse de substanţe cu rol fitoregulator, precum:
Page 25
25
- substanţe chimice de sinteză cu rol fitoregulator;
- produse derivate din hidrolizate proteice obţinute prin scindare chimică, fizică sau
enzimatică;
- extracte din alge sau produse vegetale;
- produse derivate din hidrolizate de origine vegetală, acizi humici şi/sau fulvici şi
săruri solubile ale acestora;
- chelaţi metalici.
Regulamentul (CE) 2003/2003 al Parlamentului şi al Consiliului din 13 octombrie 2003, cu
modificările şi completările ulterioare, privind îngrăşămintele, implementat şi în România
începând cu anul 2007, nu face referire la fertilizanţii chimici care au în structură şi substanţe
organice cu rol fitoregulator. La nivelul Uniunii Europene, ţările membre au reglementări
proprii în acest domeniu având în vedere că aceste produse se pot adresa şi agriculturii
ecologice.
4. Recomandări cu privire la depozitarea şi manipularea
îngrăşămintelor chimice - norme generale
Poluarea mediului înconjurător cu anumiţi compuşi chimici rezultaţi în urma aplicării şi/sau
depozitării necorespunzătoare a îngrăşămintelor este în cele mai multe cazuri determinată de
neglijenţa umană.
Producătorii agricoli au posibilitatea să cumpere îngrăşămintele necesare fertilizării culturilor
în orice anotimp al anului, după necesităţi. Prin urmare, nu ar fi necesar ca ele să fie păstrate
în fermă. Însă, în economia de piaţă, preţurile sunt în continuă creştere şi diferenţiate în funcţie
de sezonul de aplicare. Pentru acest motiv, fermierii şi companiile de distribuire a
îngrăşămintelor câştigă când cumpără mai ieftin, în avans. În acest caz, pentru îngrăşămintele
depozitate şi păstrate pentru mai mult timp în depozite special amenajate, se recomandă ca:
păstrarea îngrăşămintelor chimice să se facă în depozite uscate, bine aerisite, la
temperaturi scăzute, aşezate pe pardoseală impermeabilă;
depozitele de păstrare să fie construite din materiale neinflamabile, durabile, de
preferinţă cărămidă, acoperite cu ţiglă, tablă, situate la o distanţă de 30 - 40 m faţă
de alte clădiri şi cât mai departe de orice surse de apă;
grosimea stratului de îngrăşământ să fie de cel mult 2 m. Sacii se vor depozita
culcaţi, pentru a evita spargerea lor. În nici un caz nu se va proceda la depozitarea,
chiar temporară, sub cerul liber sau şoproane, existând pericolul cert de poluare a
apei şi solului;
îngrăşămintele chimice să fie livrate şi păstrate numai în ambalajele originale,
confecţionate din materiale impermeabile şi durabile, prevăzute cu inscripţionări
sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul de îngrăşământ,
compoziţia chimică, gradul de solubilitate, data fabricaţiei, termenul de garanţie,
Page 26
26
denumirea şi adresa fabricantului, alte recomandări specifice privind transportul,
depozitarea şi manipularea;
azotatul de amoniu, care prezintă riscul de aprindere la temperaturi ridicate, în
special în perioadele calde, să fie păstrat separat de alte îngrăşăminte, produsele
petroliere, materialele combustibile şi sursele de foc;
având în vedere că în perioadele umede şi reci, umiditatea relativă critică a aerului
este peste 90%, majoritatea îngrăşămintelor pot absorbi apa din atmosferă,
modificându-şi starea fizică şi în unele cazuri, chiar compoziţia;
îngrăşămintele chimice care urmează a fi administrate să nu fie tasate sau
aglomerate şi să nu depăşească umiditatea maxim prescrisă. Dacă în timpul păstrării
îngrăşămintele s-au tasat sau aglomerat, se va proceda la mărunţirea şi apoi la
cernerea lor, înainte de aplicare;
în cazul îngrăşămintelor lichide, rezervoarele pentru captarea eventualelor scurgeri
să fie făcute lângă depozit şi cimentate pentru a evita poluarea apei freatice şi apei
potabile din puţuri şi fântâni. Când rezervoarele sunt pline, soluţia trebuie pompată
în cisterne şi împrăştiată pe terenurile care au nevoie să fie fertilizate;
să se evite stocarea intermediară a îngrăşămintelor în câmp deschis, fără protecţie,
fiind posibile procese grave de poluare;
să se adopte măsuri de siguranţă maximă în cazul stocării, manipulării şi
administrării îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare
trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă capacitate
corespunzătoare;
la administrarea în câmp să se utilizeze dispozitive speciale, ce împiedică dispersia
la vânt, atunci când se lucrează în apropierea unor surse de apă.Nu este permisă
spălarea mașinilor de împrăștiat îngrățăminte în râuri, lacuri sau în apropierea
puțurilor sau fântânilor cu apă potabilă
5. Depozitarea şi managementul gunoiului de grajd şi a efluenţilor din
exploataţiile agro-zootehnice
5.1 Consideraţii generale privind exploataţiile agro-zootehnice
În România coexistă fermele zootehnice moderne cu cele tradiţionale, cu diferențe clare din
punct de vedere al creşterii animalelor, stocării şi procesări dejecţiilor şi gunoiului de grajd,
precum și a capacității tehnice și financiare de gestionare a acestora.
O analiza comparativă a datelor statistice pentru anul 2017 față de cele pentru anul 2007 cu
privire la numărul de capete de animale pe tipuri de ferme după mărime (sisteme gospodărești,
sisteme medii și sisteme intensive) a relevat o scădere semnificativă a numărului de animale
din sistemele gospodărești. Această scădere este balansată doar parțial de creșterea numărului
de animale de fermele de dimensiune medie și de sistemele intensive. Avem astfel premize să
considerăm că agricultura românească se modernizează treptat, fondurile europene și naționale
alocate jucând un rol important în cei 10 ani de la momentul aderării la UE. În acest context,
recomandările cu privire la depozitarea și managementul gunoiului de grajd sunt utile atât
Page 27
27
fermierilor cât și reprezentanților instituțiilor implicate în verificarea conformității respectării
Directivei Nitrați.
Îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agro-zootehnice au o stare fizică şi o
compoziţie foarte variată. Oricare ar fi sistemul de gestionare (în sistem extensiv - de către
fermele mici sau intensiv - de către cele mari), trebuie urmărit obiectivul de reducere și
prevenire a poluării cu nutrienți.
Între producerea lor şi momentul aplicării în sol ca îngrăşământ, se pot produce pierderi
mai mici sau mai mari de nutrienţi, în special de azot, care conduc pe de o parte la
diminuarea valorii lor agronomice şi pe de altă parte la poluarea mediului, în special a
apelor şi aerului.
Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse să fie gestionate de aşa manieră, încât
aceste pierderi să fie pe cât posibil reduse la minim, cu păstrarea valorii lor fertilizante
la parametrii iniţiali.
Se recomandă astfel ca gunoiul de grajd compostat să fie împrăștiat înainte de
începerea periodei de interdicție. Se evită astfel acumulări de depozite de gunoi de
grajd din care, sub efectul precipatațiilor lichide și solide din sezonul rece, se pot scurge
nutrienți.
Gestionarea corectă a gunoiului de grajd se face prin amenajarea unor sisteme de
stocare care pot fi individuale (gospodăreşti) sau comunale. Fermierii care depozitează
gunoiul de grajd la platformele comunale, trebuie ca până la transferarea gunoiului de
grajd, să-l depoziteze conform (cum a se vedea sub-capitolele următoare). De
asemenea, livrarea gunoiului de grajd la platforma comunală trebuie să fie efectivă, un
contract între un fermier și gestionarul platformei comunale neimplicând în mod
automat faptul că gunoiul de grajd este depozitat conform, iar orice altă cantitate de
gunoi de grajd nelivrată la platformele comunale trebuie să fie depozitată conform de
către fermier..
Încă din stadiul de proiectare a fermelor şi de construcţie a capacităţilor de stocare a
gunoiului de grajd, se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei mediului,
în special a apelor, împotriva poluării, având în vedere următoarele:
amplasarea în afara zonelor cu risc mare de poluare şi departe de sursele de apă;
capacitatea de stocare suficientă;
construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi
protecţie;
condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;
căi corespunzătoare de acces;
protecţie împotriva incendiilor;
protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.
Capacitatea de stocare este foarte importantă, ea depinzând în principal de speciile de
animale deținute, de sistemul de creștere (intensiv sau extensiv, dar mai ales de tipul și
cantitatea de așternut utilizată) și de durata perioadei de interdicție a împrăștierii.
Capacităţile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare.
Page 28
28
Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai
mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe teren a
îngrăşămintelor organice.
5.2 Metode de stocare a dejecţiilor animale
5.2.1 Dejecţiile lichide
O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecţiilor lichide. Depozitarea
necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice.
Depozitarea dejecţiilor în gropi (bazin) amenajate direct în pamânt este interzisă.
Capacitatea de stocare necesară pentru dejecţiile produse de la fermele zootehnice, în
diferite circumstanţe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme,
sau de modernizare a celor vechi, ţinând cont de numărul animalelor şi de modul de
transport al dejecţiilor către tancurile, bazinele şi platformele de stocare.
Trebuie evitată diluţia dejecţiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină
o valoare fertilizantă imprevizibilă şi nevoia unor capacităţi de stocare mai mari. Totuşi,
în cazul în care se stochează şi efluenţii pluviali încărcaţi cu dejecţii (cazul celor
colectaţi din rigolele şi şanţurile din jurul platformelor exterioare de odihnă şi furajare
a animalelor şi a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesară o
capacitate de stocare suficientă
Stocarea efluenţilor de la platformele silozurilor este recomandată să se facă împreună
cu dejecţiile lichide, caz în care se va lua în calcul şi volumul efluenţilor de siloz la
proiectarea capacităţilor de stocare.
Depozitarea dejecţiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare, construite din materiale
corespunzătoare, impermeabile şi rezistente la coroziune, în caz contrar se pot produce
fenomene de poluare.
În vederea realizării instalaţiilor şi spaţiilor de depozitare este necesar să se respecte
următoarele condiţii:
amplasamentul şi zona în care se construiesc se aleg ţinând cont de reţeaua
hidrografică din vecinătate şi de prezenţa pădurilor;
să fie situate în apropierea terenurilor agricole;
să fie proiectate în funcţie de numărul existent de animale;
să asigure etanşeităţi bune a spaţiilor pentru depozitare, a instalaţiilor, a reţelelor de
pompare şi mijloacelor de transport;
materialele utilizate la construcţie să fie corespunzătoare, iar instalaţiile să fie
fiabile şi de calitate.
O mare atenţie trebuie acordată nămolurilor care provin de la staţiile de epurare a
fermelor de creştere a animalelor şi păsărilor, care în anumite condiţii pot fi surse de
Page 29
29
nutrienţi, dar în acelaşi timp pot conţine metale grele sau alţi componenţi toxici, peste
limitele maxim admisibile.
Amplasarea depozitelor de dejecţii nu trebuie stabilită în apropierea unor ape de
suprafaţă sau pe terenuri cu regim freatic de mică adâncime.
Se va evita alegerea amplasamentului în apropierea pădurilor, deoarece amoniacul
degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase. Riscul
degradării şi chiar al distrugerii pădurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi,
care sunt, de regulă, prezente tocmai în zonele unde există o concentrare mare a
activităţilor de creştere a păsărilor şi animalelor în sistem intensiv.
5.2.2 Dejecţiile solide – Gunoiul de grajd
Depozitarea gunoiului de grajd este una din cele mai importante faze pentru
îmbunătățirea și conservarea caracteristicilor pozitive. . Depozitarea se poate face în
depozite permanente (recomandat) şi în depozite temporare pe terenul pe care urmează
a fi împrăştiate – doar în anumite condiții prin care se evită și se previne poluarea cu
nutrienți.
Depozitele permanente
Depozitele permanente de gunoi de grajd se fac pentru ferme intensive sau în sistem
individual (gospodăresc) şi/sau comunal.
La construcţia depozitelor de gunoi de grajd solid se va avea în vedere ca acestea să
aibă o bază impermeabilizată, să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare
a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor.
Pentru exploataţiile cu mai puţin de 8 UVM cerinţele minime pentru impermeabilizarea
bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de polietilena de densitate
mare.
Pentru exploataţiile având între 8 şi 40 UVM, pardoseala trebuie realizată din beton,
cărămidă tencuită cu ciment sau alte materiale similare care să asigure
impermeabilitatea.
De la mai mult de 40 UVM/fermă, orice fermă trebuie să dispună de platformă betonată
pentru compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă/
lagună betonată sau cu membrană impermeabilă / orice altă variantă constructivă
durabilă prin care să se asigure impermeabilizarea suprafeței peste care se depozitează
gunoiul de grajd (exclus însă a se depozita direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilena
de densitate mare)..
Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare – corelată cu numărul de
animale, tipul acestora și durata perioadei de interdicție, să aibă drumuri de acces şi să
nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică
la mică adâncime.
Page 30
30
Capacitatea de stocare a platformelor depinde de numărul de animale din fermă,
sistemul de creştere al animalelor (cu sau fără aşternut) şi perioada maximă de stocare
determinată de perioada de interdicţie pentru aplicarea în teren a gunoiului de grajd.
Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd se face cu respectarea următoarelor condiții,
conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările și completările
ulterioare:
- La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată
consumului uman - în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă
curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea
animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM
mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în
cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;
- La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată
consumului uman - în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul
centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10
UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în
cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;
- La distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată
consumului uman - în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel
prevăzut la paragrafele anterioare;
- În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra
sănătăţii se pot stabili distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele
specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-
teritoriale.
Amplasarea depozitelor de gunoi grajd trebuie să țină cont de prevederile Legii apelor
nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale H.G. nr.
930/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor
speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:
la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă),
drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu
permeabilitate ridicată (nisip, pietris);
la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare;
la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea
publică de apă potabilă.
Page 31
31
Pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70-75%, altfel se usucă
şi mucegăieşte. Acesta se udă cu must de gunoi, urină sau chiar cu apă pentru a-i asigura
umiditatea necesară.
Pentru a-i îmbunătăţi compoziţia şi pentru a reduce pierderile de azot, este
recomandabil ca pe măsura aşezării în platformă, să se presare peste el superfosfat în
cantitate de 1- 2 % din masa gunoiului.
În cazul în care bălegarul este depozitat pe platforme, toţi efluenţii rezultaţi trebuie
colectaţi în vederea stocării.
Cantitatea de bălegar de la fermă trebuie calculată corect. Cerinţa privind suprafaţa
platformei, se stabileşte în funcţie de perioada de stocare şi cantitatea de gunoi rezultată.
Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca 1 - 2 % spre una din marginile
platformei, unde se amplasează într-o săpătură un bazin de colectare a mustului de
gunoi rezultat în timpul fermentării. Se recomandă ca acesta să fie acoperit, pentru
evitarea pierderilor de amoniac.
Unde este posibil, se va înfiinţa o bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin 2 sau 3
metri lăţime menţinută în jurul amenajării pentru captarea şi absorbţia lichidelor scurse
din zona de depozitare.
Bazinul de colectare trebuie astfel poziţionat încât, atunci când este plin, partea de sus
a lichidului să fie la cel puţin 0,5 m sub punctul cel mai de jos al platformei, corelat cu
lungimea canalului de colectare care trebuie să respecte panta de scurgere.
Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei, de
nivelul precipitațiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) şi de ritmul de
evacuare a mustului de gunoi.
În general, se poate aproxima un necesar de 3 - 5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi
proaspăt.
În cazul unor solicitări de proiectare pentru spaţii de depozitare noi sau modernizate,
trebuie luate în considerare toate cerinţele relevante prevăzute în standardele de
construcţie şi de prevenirea poluării, conţinute în normativele şi reglementările în
vigoare.
Page 32
32
Figura 5.1 - Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecţiilor lichide 1 : canal pentru scurgerea dejecţiilor
lichide, 2 : fosă pentru stocarea intermediară a dejecţiilor lichide, 3 : pompă, 4 : tuburi, 5 : rezervor pentru
stocarea dejecţiilor lichide, 6 : ventilaţie (preluată după Codul de bune practici agricole elaborat de Lituania)
Depozite temporare
Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd şi/sau a compostului trebuie evitată
pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la
suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind
riscul de poluare. Orice depozitare în câmp presupune totuși respectarea unor condiții
minime prin care să se evite scurgerea nutrienților în sol sau, mai grav, direct în resurse
de apă.
Aşadar, se recomandă să nu se depoziteze pe termen lung gunoi de grajd şi compost în
câmp deschis. Cu toate acestea, în unele cazuri este necesară depozitarea temporară pe
câmp, de exemplu din motive de transport sau de capacităţi limitate de depozitare în
gospodăria proprie. În aceste cazuri, gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în
câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau
drenurilor din câmp, respectând cumulativ următoarele cerinţe :
Fermierul ce depozitează în câmp nu deține mai mult de 5 UVM;
Gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăştiat, pe terenul
aflat în utilizare de către beneficiar;
Page 33
33
Cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăşi cantitatea totală de gunoi de grajd
care poate fi aplicată pe întreaga suprafaţă a terenului (maximum 170 kg N / ha /
an);
Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de 180 de
zile și nici mai tarziu de momentul începerii perioadei de interdicție (se va împrăștia
înainte de începerea perioadei de interdicție).
Depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locaţii
diferite.
Depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa în conformitate cu
prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi
ale HG nr. 930/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea
Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi
hidrogeologică:
la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă),
drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu
permeabilitate ridicată (nisip, pietris);
la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare;
la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea
publică de apă potabilă;
La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie de
plastic impermeabilă peste care poate să fie pus un pat de paie sau alte materii
organice;
La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie;
Deoarece gunoiul care provine de la păsări are un conţinut ridicat de nutrienţi – în
mod deosebit fosfor – iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potenţial de
poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie
prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de
paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de
ore după amenajarea depozitului;
Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.
Depozitarea în câmp nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd
în afara gospodăriei din lipsa unor capacitați conforme de stocare.
Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd compostat în vederea unei imediate
împrăștieri este însă permisă, în limitele cantității ce urmează a fi împrăștiată pe terenul
pe care a fost adus, considerând ca acest gunoi de grajd a fost compostat pe platforme
conforme, iar scopul acestei depozitări este strict legat de acțiunile imediat următoare
de împrăștiere și nu ca o alternativă la depozitarea pe o platformă.
Page 34
34
5.3 Platforme comunale
O platformă de gunoi de grajd este o construcţie relativ simplă alcătuită dintr-o podea,
în general de beton, pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în trei părţi de pereţi de
beton înalţi de aproximativ 2-3 m. Pot fi folosite şi alte materiale, dar betonul este mai
durabil, oferă condiţii mai bune pentru manevrarea utilajelor şi garanţii împotriva
pierderilor accidentale de nutrienţi.
Rolul platformei este de depozitare temporară, în bune condiţii tehnologice şi
ecologice, a dejecţiilor solide şi semi-solide provenite de la animale, amestecate, sau
nu, cu alte reziduuri organice cum ar fi resturi vegetale, înainte ca acestea să fie
împrăştiate pe terenurile agricole.
În afară de rolul de depozitare, platforma este utilizată şi pentru amestecarea şi
compostarea gunoiului de grajd într-un produs mai omogen, mai stabil şi mai valoros.
De aceea, dimensiunile platformei trebuie să fie suficiente nu numai pentru depozitare,
ci şi pentru răsturnarea (remanierea) gunoiului de grajd aşezat în grămezi pentru
compostare.
Platformele comunale de gunoi de grajd sunt foarte utile acolo unde condiţiile de
depozitare individuală nu există, sau nu oferă suficientă siguranţă.
Pentru captarea lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotată cu
un canal de-a lungul părţii deschise a platformei, pentru direcţionarea lichidelor către
un bazin de colectare, suficient de mare pentru a reţine toate aceste lichide, precum
șiprecipitaţiile ce cad pe suprafaţa platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe
terenurile agricole sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi de grajd sau de
compost.
Dincolo de construcţia de beton în sine, platforma ar trebui echipată cu următoarele
elemente:
gard pentru restricţionarea accesului;
tractor cu remorci pentru transportul gunoiuluid e grajd de la
fermieri/transportul compostului în vederea împrăstierii;
utilaje de încărcare şi răsturnare (omogenizare sau remaniere) a gunoiului
de grajd (de ex: încărcător frontal);
maşină pentru tocatul resturilor vegetale ce intră la compostare;
cisternă pentru transportul şi împrăştierea dejecţiilor lichide;
mașină de imprăștiat gunoiul de grajd compostat
termometre diverse pentru monitorizarea evoluţiei temperaturii în grămada
de compostare;
utilaje de pompare şi de aplicare a lichidelor pentru umectarea grămezii de
compostare, pentru încărcarea cisternei de distribuţie pe terenul agricol a
lichidului stocat;
o anexă ca adăpost şi birou pentru administratorul platformei;
Page 35
35
5.3.1 Alegerea locaţiei
Locaţia ideală pentru o platformă de gunoi se stabileşte după următoarele criterii:
Drepturile de proprietate - platforma ar trebui construită de preferinţă pe
teren comunal (domeniul public al primăriei);
Acces - platforma ar trebui localizată într-un perimetru uşor accesibil pentru
mijloacele de transport obişnuite: camioane, tractoare, căruţe etc.
Pentru platformele sistemelor intensive de creştere a animalelor distanţa faţă
de locuinţe este de 500 m, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr.
119/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea
Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei;
Suprafaţa - platforma ar trebui ridicată pe o suprafaţă plană și orizontală în
scopul reducerii costurilor de construcţie şi pentru a facilita managementul
ulterior;
Riscul de inundaţie - platforma nu trebuie situată în zonă cu risc de inundaţie;
Apa freatică - platforma nu trebuie situată în zonă cu apă freatică la mică
adâncime (mai puţin de 2 m);
Distanţa faţă de cursurile de apă - platforma trebuie situată la minim 100 m
de orice curs sau corp de apă în scopul reducerii riscului de poluare
accidentală;
Distanţa faţă de terenurile agricole - ar trebui să fie cât mai mică pentru
diminuarea costurilor de transport.
5.3.2 Capacitatea necesară
Dimensiunea platformei trebuie stabilită în funcţie de cantitatea de bălegar şi alte resturi
menajere organice ce se estimează a fi produsă.
În mod obişnuit, materialele vor fi depozitate pe o grosime maximă de aproximativ 1,5-
2m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m3 de material trebuie prevăzută o suprafaţă
netă de 0,5-0,75 m2.
Luând în calcul şi suprafaţa necesară pentru mutarea grămezilor de material (remaniere)
în timpul procesului de compostare, suprafaţa totală ar trebui să fie de 1,5-2 ori mai
mare decât suprafaţa necesară depozitării efective a gunoiului de grajd.
Pentru estimarea spaţiului necesar în funcţie de numărul de animale, se pot utiliza
următoarele valori prezentate în Tabelul 5.1 şi preluate din Ghidul: „Sistem pentru
depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă” elaborat de H. Frederiksen, D. Danut, M.
Masinistru, A. Greculescu în anul 2010 în cadrul proiectului „Modernizarea Sistemului
de Informare şi Cunoastere în Agricultură” (MAKIS).
Prin conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare (UVM) se standardizează
capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd necesară. Coeficienţii folosiţi în
România pentru conversia efectivelor de animale în UVM sunt indicaţi în Tabelul 5.2.
Page 36
36
Tabel 5.1 Productia de gunoi şi capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreţinere a
animalelor – tabel preluat din Ghidul: „Sistem pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă”
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a bovinelor.
Catego-
ria de
animal
Sistemul de întreţinere
Aşternut
[kg/animal
/zi]
Tipul de gunoi
de grajd
rezultat
Producţia de
gunoi, inclusiv
aşternutul
[kg/animal/zi]
Capacitatea
de stocare 1
[m3/animal/
lună]
Stabulaţie liberă
Viţei
Aşternut adânc, boxe colective 1 – 2 Gunoi de grajd
solid 6 – 10 0,25 - 0,40
Pardoseală grătar, întreţinere
în grupuri -
Dejecţii
semilichide 7 – 12 0,25 - 0,45
Juninci
Aşternut adânc 3 – 5 Gunoi de grajd
solid 20 - 25 0,75 - 0,95
Aşternut adânc în zona de
odihnă, pardoseală de beton în
zona de defecaţie
2 – 4 Gunoi de grajd
solid 20 - 26 0,70 - 0,90
Cuşete individuale de odihnă
cu aşternut, pardoseală de
beton în zona de defecaţie
2 – 3 Gunoi de grajd
solid 18 - 26 0,65 - 0,95
Tăuraşi
Aşternut adânc 3 Gunoi de grajd
solid 28 - 38 1,10 - 1,4
Aşternut adânc în zona de
odihnă, pardoseală de beton în
zona de defecaţie
2 – 3 Gunoi de grajd
solid 28 - 40 1,0 - 1,3
Pardoseală grătar - Dejecţii
semilichide 30 - 40 0,9 - 1,3
Aşternut adânc, pardoseală cu
auto-curăţare cu panta de 8% 2 – 3
Gunoi de grajd
solid 28 - 38 1,05 - 1,4
Vaci de
lapte
Aşternut adânc în zona de
odihnă, pardoseală de beton în
zona de defecaţie
4 – 5 Gunoi de grajd
solid 40 - 50 1,4 - 1,8
Aşternut adânc în zona de
odihnă, pardoseală cu grătar în
zona de defecaţie
3 – 5
Gunoi de grajd
solid + dejecţii
semilichide
30 - 35
10 - 15
1,1 - 1,3
0,3 - 0,5
Aşternut adânc în zona de
odihnă, pardoseală cu
autocurăţare
4 – 6 Gunoi de grajd
solid 45 - 50 1,6 - 1,9
Cuşete individuale de odihnă
cu aşternut, pardoseală de
beton în zona de defecaţie
2 – 3 Gunoi de grajd
solid 45 - 50 1,6 - 1,9
Cuşete individuale de odihnă,
pardoseală cu grătar în zona
de defecaţie
- Dejecţii
semilichide 40 - 52 1,20 - 1,60
Sistem de stabulaţie legată
Viţei
Aşternut adânc (în grup) 1 – 2 Gunoi de grajd 6 – 10 0,25 - 0,40
Pardoseală grătar (în grup) - Dejecţii
semilichide 7 – 12 0,25 - 0,45
Tăuraşi
Standuri cu aşternut 1 – 2 Gunoi de grajd 28 - 35 1,0 - 1,3
Standuri fără aşternut, canal
acoperit cu grătar -
Dejecţii
semilichide 30 - 40 0,9 - 1,2
Juninci
Standuri cu aşternut 1 - 2,5 Gunoi de grajd 18 - 23 0,8 – 1,0
Standuri cu aşternut, canal
acoperit cu grătar -
Dejecţii
semilichide 20 – 27 0,6 - 0,8
Page 37
37
Vaci de
lapte
Standuri cu aşternut 2 - 3,5 Gunoi de grajd 45 - 55 1,5 - 1,9
Standuri fără aşternut, sistem
autocurăţare continuă acoperit
cu grătare
- Dejecţii
semilichide 40 - 45 1,2 - 1,5
1 Capacitatea fracţiunilor lichide este inclusă.
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a porcinelor.
Categoria
de animal Sistemul de întreţinere
Aşternut
[kg/animal/
zi] Tipul de gunoi
Producţia de
gunoi, inclusiv
aşternut
[kg/animal/zi]
Capacitatea de
stocare
[m3/animal/
lună]
Vieri Pardoseală solidă cu aşternut 3 – 4
Gunoi de grajd
solid 12 – 16 0,5 - 0,7
Scroafe
gestante
Aşternut adânc 2 – 3 Gunoi de grajd
solid 10 – 14 0,45 - 0,6
Aşternut adânc în zona de
odihnă, pardoseală beton în
zona de defecaţie
0,8 – 1,2 Gunoi de grajd
solid 12 - 17 0,45 - 0,65
Pardoseală solidă în zona de
odihnă, pardoseală grătar în
zona de defecaţie
0,1 - 0,25 Dejecţii
semilichide 10 - 15 0,3 - 0,45
Scroafe
lactante
Pardoseală solidă în zona de
odihnă şi zona de defecaţie 4 - 5
Gunoi de grajd
solid 14 - 16 0,6 - 0,7
Pardoseală acoperită parţial ori
total cu grătar. 0,05 – 0,1
Dejecţii
semilichide 15 - 20 0,45 - 0,6
Purcei
înţărcaţi
Aşternut adânc 0,5 - 1 Gunoi de grajd 2 - 3 0,15 - 0,2
Zonă de odihnă cu aşternut,
pardoseală solidă în zona de
defecaţie
0,15 – 0,3 Gunoi de grajd 1,5 – 2,5 0,1 – 0,15
Pardoseală acoperită cu grătar 0,05 – 0,1 Dejecţii
semilichide 1 - 2 0,09 – 0,1
Grăsuni
Aşternut adânc 1 – 3 Gunoi de grajd 4 - 7 0,25 – 0,35
Zona de odihnă cu aşternut,
pardoseală solidă în zona de
defecaţie
0,3 – 0,5 Gunoi de grajd 3 – 5 0,2 – 0,4
Pardoseală parţial acoperită cu
grătare 0,05 – 0,1
Dejecţii
semilichide 5 - 8 0,15 – 0,25
Producţia de gunoi de grajd în diverse sisteme de întreţinere a păsărilor
Categoria de păsări Sistem de
întreţinere
Aşternut
[kg/animal/
zi] Tipul de gunoi
Volum dejecţii,
fără aşternut
[m3/1.000
păsări/lună]
Capacitate de
stocare2
[m3/1.000
păsări/lună]
Pui de carne La sol 0,080 Gunoi solid 3,0 3,8
Puicuţe La sol 0,120 Gunoi solid 4,7 5,0
Găini ouătoare În baterii 0,220
Dejecţii
colectate
(nu conţin
aşternut)
8,2 8,2
Raţe mature La sol 0,500
Dejecţii
colectate (nu
conţin aşternut)
20,6 22,0
Broileri de raţă
(sfârşitul îngrăşării) Baltă 0,500
Dejecţii
colectate (nu
conţin aşternut)
18,7 18,7
Broileri de raţă
(sfârşitul îngrăşării) La sol 0,500 Gunoi solid 18,7 20,0
Curcani adulţi La sol 0,430 Gunoi solid 16,0 18,0
Curcani pentru La sol 0,350 Gunoi solid 13,0 14,8
Page 38
38
sacrificare
Gâşte adulte La sol 0,960 Gunoi solid 36,00 41,0
Broileri de gâscă
(sfârşitul îngrăşării)
Baltă 0,900
Dejecţii
colectate (nu
conţin aşternut)
33,0 33,0
La sol 0,900 Gunoi solid 33,0 36,0 2 Aşternutul luat în considerare este de paie
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a cabalinelor.
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a ovinelor.
Tabel 5.2 Coeficienţii pentru conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare – conform
Regulamentului (Comisiei) nr. 808/2014 :
Categoria de animal Coeficientul de conversie
Tauri, vaci şi alte bovine mai mari de 2 ani 1
Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6
Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4
Scroafă de reproducţie > 50 kg 0,5
Alte porcine 0,3
Ecvide mai mari de 6 luni 1
Ovine şi caprine 0,15
Găină ouătoar 0,014
Alte păsări de curte 0,03
5.3.3 Riscuri asociate exploatării platformelor comunale
Efectele negative posibile ale operaţiunilor de exploatare a platformei sunt:
Scurgere posibilă a materialelor de pe platforma comunală dacă construcţia
nu a fost făcută corespunzător;
Împrăştiere necorespunzătoare a gunoiului de grajd pe terenurile agricole
dacă Codul de bune practici agricole nu este respectat;
Curăţare şi management necorespunzător a platformelor comunale;
Categoria de animal Sistemul de
adăpost
Excremente +
aşternut
[kg/animal/zi]
Tipul de
gunoi
rezultat
Producţia de
gunoi, inclusiv
aşternut
[kg/animal/zi]
Capacitatea de
stocare
[m3/animal/
lună]
Mânz peste un an (400
kg) Aşternut
17 + 5 kg
aşternut Bălegar 22 1,0
Iapă, armăsar, cal castrat
(600 kg) Aşternut
25 + 5 kg
aşternut Bălegar 30 1,38
Categoria de animal Sistem de
adăpost
Aşternut
[kg/animal/zi]
Tip de gunoi
de grajd
rezultat
Producţia de
gunoi, inclusiv
aşternut
[kg/animal/zi]
Capacitatea de
stocare
[m3/animal/
lună]
Miel de 3,5 luni sau
cârlan Aşternut 0,3 Bălegar 1,5 0,050
Mioară de 12 luni Aşternut 0,4 Bălegar 2,5 0,083
Oaie-mamă, berbec şi
batal de 12 luni Aşternut 0,5 Bălegar 2,8 0,093
Berbec şi batal Aşternut 0,4 Bălegar 4 0,133
Page 39
39
Apariţia mirosului neplăcut şi zgomotului dacă pompele de apă uzată şi
echipamentele de tratare sunt întreţinute necorespunzător;
Impact potenţial asupra corpurilor de apă receptoare dacă calitatea
efluenţilor de apă uzată nu este asigurată;
Scurgerea din fosele septice şi instalaţiile sanitare dacă acestea nu sunt
întreţinute corespunzător;
Depozitarea ilegală a resturilor toxice sau periculoase pe platformele
comunale (materiale pentru care platforma nu a fost realizată);
Supra-acumularea materialelor din plastic, sticlă sau alte reziduuri
reciclabile pe platforma comunală datorită unor deficienţe ale sistemului de
colectare şi selectare.
Aceste riscuri trebuie anticipate înainte şi introduse măsuri de remediere încă din
stadiul de proiectare, în timpul activităţii de planificare şi supraveghere a construcţiei,
cât şi în timpul operaţiilor de utilizare a platformei. Evitarea riscurilor asociate operării
se realizarea prin respectarea unor proceduri operaționale, proceduri care pot include
un regulament de funcționare, modele de contract între operator și fermieri, modele de
registre pentru gestiune, un plan de promovare și conștientizare care să asigure un grad
ridicat de colectare a gunoiului de grajd precum și de comercializare/servicii de
fertilizare etc.
5.4 Platforme individuale
Locaţia potrivită pentru spaţiile de depozitare trebuie să ia în considerare factori ca
accesibilitatea, distanţa faţă de grajduri şi locuinţă, pentru transportul şi gestionarea
eficientă şi confortabilă a gunoiului de grajd, resturilor organice şi compostului, cu risc
şi neplăceri minime pentru fermier şi vecini.
Pentru o depozitare adecvată şi sigură, trebuie asigurată o capacitate suficientă.
Capacitatea necesară va depinde în principal de numărul şi speciile de animale deţinute,
de tipul de bălegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulaţie – vezi tabelul
5.1) şi de durata necesară de stocare.
Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd,
durata de stocare a gunoiului în platfoma individuală va fi dată de intervalul de timp la
care se transportă gunoiul către platforma comunală;
Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd
atunci perioada de stocare va fi dată de perioada de interdicţie pentru aplicarea
gunoiului la care se adaugă o lună.
Spaţiul de depozitare trebuie aşezat pe o suprafaţă orizontală sau uşor înclinată, de
preferinţă pe un loc mai ridicat (pentru ca apele să nu ajungă pe platformă) şi umbrit
pentru ca razele soarelui şi vânturile să nu usuce prea tare bălegarul. Când este situat la
baza unei pante, apa scursă de pe urma precipitaţiilor trebuie deviată la distanţă de zona
de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat în calea apei din sanţuri sau burlane.
Page 40
40
Dacă spaţiul de depozitare este prevăzut cu acoperiş, apa scursă pe acesta trebuie
direcţionată departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a bălegarului de a nu
deveni prea umed şi de prevenire a contaminării oricărui flux de apă.
Spaţiul de depozitare trebuie amenajat la cel puţin 100 m faţă de canale, râuri, iazuri
sau alte corpuri de apă, şi la o distanţă de minim 10 sau 50 m faţă de locuinţe şi aval
faţă de sursele de apă potabilă, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului
sănătăţii nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare În cazul în care nu este
posibilă respectarea acestei distanţe, se va amplasa la cel mai depărtat punct în aval de
sursa de apă.
Pe locul ales se sapă o groapă adâncă de 0,5 m, în formă de dreptunghi. Platforma de
bălegar are o lăţime de 3-4 m, iar lungimea se stabileşte în funcţie de suprafaţa spaţiului
de depozitare necesar pentru stocarea gunoiului în funcţie de numărul de animale şi
timpul de stocare.
Dacă substratul este un sol nisipos sau orice altă suprafaţă permeabilă, solul trebuie
protejat de infiltraţii prin aplicareape fundul gropii a unui strat de argilă care se tasează.
Locul de depozitare va avea o bază din material impermeabilizat.
Pentru exploataţiile cu mai puţin de 8 UVM cerinţele minime pentru
impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de
polietilenă de densitate mare.
Pentru exploataţiile având între 8 şi 40 UVM pardoseala trebuie realizată din
beton, cărămidă tencuită cu ciment sau alte materiale similare care să asigure
impermeabilitatea.
De la mai mult de 40 UVM/fermă, orice fermă trebuie să dispună de platformă
betonată pentru compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru
fracția lichidă / lagună betonată sau cu membrană impermeabilă / orice altă
variantă constructivă durabilă prin care să se asigure impermeabilizarea
suprafeței peste care se depozitează gunoiul de grajd (exclus însă a se depozita
direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilena de densitate mare).
O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minim
infiltraţia şi va oferi o suprafaţă ideală pentru îndepărtarea sau răsturnarea cu uşurinţă
a gunoiului de grajd.
Pereţii platformei se pot zidi până la 0,5 m deasupra pământului; bălegarul proaspăt
scos din grajd se clădeşte până la cca. 1,8 – 2,0 m înălţime începând de la fundul
platformei. Pereţii se construiesc de preferinţă din scănduri groase (dulapi) sau din
lemne rotunde. Nu se recomandă a fi întregime din zid, pentru a da posibilitatea aerului
să pătrundă în masa bălegarului.
Alături de platformă se sapă groapa de urină socotind 1 m3 de cap de vită mare, 0,75
m3 pentru tineret şi 0,3 m3 pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de crămidă,
tencuită şi sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploataţiile sub 8 UVM poate fi
utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpată alături de platformă.
Page 41
41
Groapa de urină se acoperă, de exemplu cu un capac de scândură groasă care împiedică
pierderea amoniului.
Unde este posibil, se va înfiinţa o bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin 2 sau 3
metri lăţime menţinută în jurul amenajării pentru captarea şi absorbţia lichidelor scurse
din zona de depozitare.
În jurul spaţiului de depozitare se pot planta tufişuri şi arbuşti în scop decorativ, dar şi
pentru a produce umbră şi protecţie împotriva vântului (uscare excesivă).
In jurul platformei se vor consolida drumurile de acces, pentru a evita băltirea apei şi
noroaiele care se formează toamna şi primăvara când se scoate bălegarul din platformă.
Există două moduri de a conduce fermentarea bălegarului: anaerob şi aerob.
Fermentarea anaerobă.
Bălegarul scos din grajd şi amestecat cu furca se transportă la platformă, se aşează în
grămezi care se tasează (se calcă în picioare) pentru a îndepărta o parte din aer. Este
bine ca grămezile care se aşează zilnic să aibă formă de cub cu latura de cel mult 1 m.
După tasare este bine să se pună deasupra un capac de scânduri sau chiar un strat de
paie care apără bălegarul de soare, de vânt, oprind pierderea azotului (în special a
pierderilor prin emisii de amoniac).
In zilele următoare se procedează la fel aşezând grămada de bălegar alături de cea din
ziua precedentă. In felul acesta se clădeşte o treime din suprafaţa platformei. După ce
a fost aşezat primul strat se clădeşte deasupra cel de al doilea strat şi astfel înălţimea
bălegarului din platformă atinge aproape 2 m. La această înălţime suprafaţa bălegarului
se poate acoperi cu un strat de pământ de 20 cm grosime. După completarea unei treimi
din platformă se trece la a doua treime şi apoi la a treia, aşezându-se bălegarul în acelaşi
fel. In timpul verii, platforma se udă cu apă sau cu urină, astfel încât bălegarul scos din
interiorul platformei să mustească daca este strâns în mână. Aceasta dovedeşte că
bălegarul are 70 – 75 % umiditate, care asigură o fermentare normală. In cazul în care
bălegarul este uscat, mucegăieşte. Fermentarea bălegarului durează 3 – 4 luni. La
sfârşitul fermentării, înălţimea şi volumul grămezii de bălegar din platformă scad cu o
treime, sau la jumătate dacă fermentarea durează peste 4 – 5 luni.
Când se goleşte platforma, bălegarul se ia în ordinea în care a fost aşezat, adică
începând cu prima treime a platformei, deoarece fermentarea începe treptat, în ordinea
în care bălegarul a fost aşezat în platformă.
Fermentarea aerobă
Fermentarea aerobă este numită şi fermentarea la cald. In acest caz, bălegarul se lasă
înfoiat când se aşează pe platformă, oxidarea este puternică, descompunerea materiei
organice se produce cu descărcare mare de căldură. Temperatura se ridică până la 60o.
Cu cât bălegarul este mai înfoiat cu atât temperatura este mai ridicată. Când temperatura
depăşeşte 55o bălegarul se îndeasă bine pentru a elimina aerul şi a încetini fermentaţia
aerobă. Temperatura trebuie menţinută ridicată circa 20 de zile în care timp sunt
distruse seminţele de buruieni. După această perioadă fermentarea decurge ca şi în
cazul fermentării anaerobe.
Gunoiul de grajd şi reziduurile menajere organice depozitate sau compostate nu vor
produce miros excesiv sau de durată, şi nu vor atrage un număr mare de insecte sau alte
specii de animale nedorite, dacă sunt luate următoarele măsuri generale:
Page 42
42
adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material
proaspăt într-o proporţie de circa 1 la 4;
amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi provenite
din bucătărie, iarbă, fragmente de lemn) pentru obţinerea unui raport C/N
favorabil şi a unei consistenţe solide dar totuşi uşoare;
produsele gătite sau alte materiale ce pot atrage muşte trebuie acoperite
imediat cu alte materiale pentru a împiedica muştele de a depune ouă;
orice scurgere trebuie colectată şi introdusă la loc în grămadă sau aplicată
pentru fertilizarea terenurilor învecinate.
În afară de asigurarea capacităţii necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a
reziduurilor organice pe perioada când împrăştierea este interzisă, toate amenajările
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale:
toate sistemele trebuie să protejeze solul, apa subterană şi apa de suprafaţă
împotriva infiltraţiilor nutrienţilor şi împotriva scurgerilor de efluenţi;
uscarea excesivă a grămezii trebuie evitată pe cât posibil prin protejarea
materialelor împotriva razelor directe ale soarelui;
toate sistemele trebuie să permită răsturnarea (remanierea) materialelor la
intervale regulate pentru înlesnirea proceselor de compostare; trebuie să
existe suficient spaţiu pentru dispunerea şi răsturnarea grămezilor de
compost;
toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafaţă, fântâni şi alte
zone protejate; distanţa minimă depinde de tipul de sistem de depozitare;
toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, în special în timpul
căderii precipitaţiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a
materialelor lichide;
este de preferat ca spaţiile de depozitare să fie dotate cu acoperiş pentru a
evita spălarea materialelor de către ploile abundente şi încetinirea
procesului de compostare.
5.5 Efluenţii din silozuri
Efluenţii proveniţi de la instalaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogaţi în
substanţe organice uşor biodegradabile, care conţin cantităţi însemnate de nutrienţi, în
special compuşi ai azotului, cu potenţial ridicat de poluare. Dacă asemenea efluenţi se
scurg în ape de suprafaţă pot provoca grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin
eutrofizare şi moartea peştilor.
Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentraţi şi nocivi
poluanţi din fermă. Pătrunderea, chiar în cantităţi mici, în cursurile de apă poate
provoca serioase incidente de poluare şi în special moartea peştilor.
Page 43
43
Cantitatea maximă de efluent de siloz se
produce în primele două zile de
depozitare.
Cantităţile de efluent produse depind de
gradul de umiditate a materialului
însilozat, de eventualele ape de
precipitaţii intrate în siloz, de tipul de
material însilozat, grosimea
materialului însilozat, drenajul intern al
silozului şi de aditivii folosiţi.
Accidente de poluare se pot produce
dacă silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite şi prost impermeabilizate.
Aceşti efluenţi, colectaţi corespunzător, pot fi folosiţi la fertilizarea culturilor şi în
furajarea animalelor.
Aşa cum s-a menţionat mai sus, prin producerea lor apare riscul de poluare şi sunt
necesare unele măsuri, cum ar fi :
însilozarea furajelor la un conţinut de materie uscată de peste 25 % şi
căptuşirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbţia efluenţilor
formaţi (furajele însilozate la un conţinut de materie uscată de 18 % produc
aproximativ 150 l efluent per tonă. Dacă furajul este uscat până la un
conţinut de 25 % substanţă uscată atunci cantitatea de efluent scade la
aproximativ 25 l per tonă);
silozurile trebuie astfel proiectate şi construite încât să asigure protecţie
contra infiltraţiilor de efluenţi; ele trebuie acoperite pentru a nu pătrunde
apă de precipitaţii şi trebuie prevăzute cu o podea impermeabilă, uşor
înclinată (pantă 2 %) pe care scurgerile de efluent să fie conduse şi stocate
într-un bazin subteran de capacitate corespunzătoare, rezistent la coroziune
acidă;
pentru silozurile cu o capacitate mai mică de 1500 m3 capacitatea minimă a
bazinului trebuie să fie de 3 m3 la fiecare 150 m3 din capacitatea silozului.
În perioadele de scurgere maximă a efluentului bazinul trebuie golit zilnic;
pentru silozurile cu capacitatea peste 1500 m3 bazinul trebuie să aibă o
capacitate minimă de 30 m3 plus 1 m3 pentru fiecare 150 m3 de capacitate
de însilozare peste 1500 m3;
silozul şi bazinul trebuie amplasate la o distanţă de minim 50 m de cursurile
de apă pentru a preveni o poluare accidentală;
înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de
întreţinere pentru a asigura etanşeitatea silozului.
În plus faţă de aceste măsuri :
Nu se supraîncarcă silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând
crăpături prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolat;
Page 44
44
Când este nevoie, se pompează efluentul colectat în bazinul subteran, într-
un bazin suprateran, de capacitate mai mare, în care să fie stocat efluentul
singur sau în amestec cu tulbureala colectată de la animale. Cât timp furajele
rămân însilozate, toţi efluenţii şi apa de precipitaţii de pe acoperişul silozului
trebuie colectaţi şi depozitaţi corespunzător;
Se monitorizează cu atenţie nivelul efluentului din bazin şi se golește la
intervale de timp regulate. Nu se va lăsa niciodată ca bazinul să se umple
peste nivelul maxim şi verificaţi să nu fie blocate canalele de colectare a
efluentului ;
Efluentul de siloz conţine nutrienţi valoroşi care pot suplini până la 15% din
necesarul de hrană al porcilor pentru îngrăşat. Efluentul trebuie stocat în
recipiente corespunzătoare până la utilizarea ca hrană pentru animale;
Se verifică frecvent starea apelor din vecinătatea silozului în timpul
însilozării şi timp de o lună după golirea silozului.
5.6 Efluenţii din siloz balotat
În cazul însilozării în baloţi închişi ermetic se vor respecta următoarele reguli:
Se depozitează baloţii la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă – cu excepţia
cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei;
Se deschide și se îndepărtează învelişul baloţilor la cel puţin 10 m faţă de
cursurile de apă – cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă
descendentă faţă de cursul apei;
Se balotează furajele la un conţinut de substanţă uscată de peste 25% pentru
a conduce la o mai bună conservare a furajelor şi la minimizarea producerii
de efluenţi;
Se colectează toate scurgerile de efluenţi care provin de la baloţii depozitaţi
pe suprafaţa fermei;
Se verifică scurgerile de efluenţi din baloţi după îndepărtarea învelişului
acestora nu pot ajunge în drenuri sau cursuri de apă.
Page 45
45
5.7 Apele uzate de la ferme
Apele uzate rezultate din activităţile agricole reprezintă un efluent ce poate fi încărcat
gunoi de grajd, urină, lapte, produse de spălare şi curăţare a grajdurilor.
Apele uzate din ferme au în general o cerinţă biochimică de oxigen de până în 2000
mg/l, un conţinut de azot total mai mic de 0,3 kg m-3 şi un conţinut de substanţă uscată
mai mic de 1%.
Toate apele uzate din fermă trebuie colectate și depozitate cu grijă în bazine
(rezervoare) special destinate pentru colectarea apelor uzate sau în instalaţiile destinate
iniţial colectării dejecţiilor lichide şi semilichide sau a altor efluenţi din fermă.
Rezervoarele utilizate pentru colectarea apelor uzate trebuie să fie:
în bune condiţii şi să nu curgă;
verificate periodic pentru a nu se umple peste capacitatea maximă;
golite la intervale regulate;
suficient de mari pentru a nu necesita golirea lor în perioadele în care
împrăştierea pe câmp este interzisă.
Metoda cea mai eficientă pentru creşterea capacităţii de stocare a dejecţiilor lichide la
nivelul fermei o reprezintă diminuarea cantităţii de apă uzată de la fermă prin:
separarea traseelor de scurgere, din cadrul fermei, a apelor curate de cele
uzate. Apa curată (de pe acoperişuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate
curate, etc.) care curge şi se amestecă cu apele uzate măreşte cantitatea de
apă uzată care este nevoie să fie stocată şi împrăştiată la nivelul fermei.
Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum şi
o întreţinere regulată a jgheaburilor şi burlanelor. Apa curată trebuie
direcţionată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor
instalaţii etanşe. Este indicat ca la ieşirea din fermă sistemul de evacuare a
apelor curate să aibă o gură de vizitare care să permită monitorizarea calităţii
apei. Gura de vizitare trebuie să permită utilizarea unei pompe submersibile
pentru curăţarea sistemului în cazul în care în el au pătruns efluenţi din
fermă;
minimizarea suprafeţei « murdare » din cadrul fermei prin reorganizarea
terenului fermei şi minimizarea suprafeţei la care animalele au acces;
gestionarea scurgerilor în lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă. Nu
este permisă scurgerea directă, de-a lungul drumurilor şi căilor de acces din
fermă către cursurile de apă.
Page 46
46
5.8 Efluenţii proveniţi din precipitaţii
Efluenţii proveniţi din precipitaţii şi din pulberile atmosferice pot conţine diferite
cantităţi de nutrienţi, formaţi în atmosferă prin descărcări electrice sau emişi de
instalaţiile industriale de sinteză anorganică şi organică sau din alte surse.
În condiţiile României se poate estima un aport anual din precipitaţiile şi pulberile
atmosferice de 6 - 12 kg N/ha, 0,1 - 1,5 kg P2O5/ha şi 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu
distanţa faţă de sursa emitentă şi cu condiţiile meteorologice.
În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafaţă, cu efecte drastice asupra
faunei şi florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creşterea acidităţii acestora
provoacă mobilizarea aluminiului şi a unor metale grele, care afectează caracteristicile
de potabilitate ale apelor respective.
Marile complexe de creştere a animalelor şi păsărilor sunt o sursă care favorizează
căderea ploilor acide datorită degajării amoniacului în atmosferă. De aceea este necesar
ca în aceste cazuri să se ia măsurile tehnice necesare de limitare a degajării substanţelor
volatile, precum amoniacul, direct în atmosferă.
Aceste măsuri sunt necesare şi în cazul bazinelor de mare capacitate de colectare a
dejecţiilor lichide sau semilichide.
În jurul platformelor de furajare şi odihnă a animalelor, dispuse în afara grajdurilor,
precum şi în jurul platformelor de stocare a gunoiului de grajd, este obligatoriu să fie
realizate şanţuri şi rigole betonate de scurgere a apelor pluviale care vor fi colectate în
bazinele de stocare a efluenţilor.
5.9 Principii generale pentru selectarea metodei de stocare a gunoiului de grajd
Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de
până la 100 UVM se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale.
Pentru fermele peste 100 UVM depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în
conformitate cu cerinţele Acordului de Mediu, sau daca ferma intră sub incidenţa
Directivei Emisiilor industriale - IED 2010/75 şi cu cerinţele Acordului Integrat de
Mediu necesar pentru funcţionarea exploataţiei agricole.
Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd pe plaltforme comunale sau depozite
individuale
Depozitarea şi procesarea în sistem comunal a gunoiului de grajd şi a altor resturi
organice poate fi o alternativă la depozitarea în sistem individual, însă cele două sisteme
pot fi complementare.
Chiar dacă depozitarea în sistem comunal are o serie de avantaje, aceste sisteme nu sunt
întotdeauna cea mai bună opţiune. Aceasta se poate vedea în tabelul următor, unde este
făcută o comparaţie între ambele sisteme referitor la o serie de criterii de evaluare.
Page 47
47
Criteriu de
evaluare
Depozitare în sistem comunal Depozitare în sistem individual
Locaţie Cea mai bună alegere se face în funcţie de
topografie, distanţa faţă de case,
câmpuri, fântâni şi ape de suprafaţă,
aspecte legate de miros şi sănătate, tipul
de sol. Locația trebuie aleasă și în funcție
de numărul de animale echivalent UVM
pe o distanță rutieră de maximum 5 km,
preferându-se comune/locații unde există
aglomerări de animale.
Spaţiul este restrâns la suprafaţa din
gospodărie, probleme legate de miros,
vecinătatea fântânilor.
Costul investiţiei Investiţie importantă la nivel colectiv,
cost scăzut pe m3 capacitate.
Necesită investiţie individuală, cost mai
mare pe m3, dar tipul de depozitare
poate fi adaptat în funcţie de nevoile şi
posibilităţile individuale.
Calitatea spaţiilor
de depozitare
Spaţii de depozitare de calitate, cu risc
minim de poluare a mediului şi întreţinere
corespunzătoare.
Depinde în cea mai mare măsură de
capacităţile manageriale şi financiare
individuale ale proprietarului.
Calitatea
gunoiului de grajd
O calitate bună poate fi menţinută dacă se
aplică tehnici corespunzătoare de
compostare; compoziţia compostului
poate fi analizată la costuri rezonabile.
Calitatea depinde de origine (specie),
amestecul cu alte reziduuri menajere,
tehnicile de compostare, cantităţi prea
mici pentru analiza calităţii
compostului la costuri rezonabile.
Riscul de poluare
a mediului
Poluarea mediului controlabilă Controlul
public poate fi asigurat cu relativă
uşurinţă.
Gunoiul de grajd neutilizat poate fi
valorificat pe terenurile suplimentare din
câmp.
Multe operaţiuni prezintă risc de
poluare. Supravegherea publică este
dificilă.
Necesarul
mijloacelor de
transport
Combinarea transportului colectiv cu cel
individual. Sunt necesare deplasări către
şi dinspre spaţiile de depozitare.
Transport doar către terenurile din
câmp. Responsabilitate individuală.
Supraveghere Necesită o supraveghere permanentă
pentru asigurarea calităţii materialului şi
pentru asigurarea redistribuirii corecte a
produsului final.
Nu necesită măsuri speciale.
Costurile de
gestiune şi
administrare
Costuri permanente de personal în
administraţie şi management , dar care
pot fi acoperite prin aplicarea de taxe
individuale reduse sau acoperite prin
bugetul local.
Costuri individuale reduse.
Relaţia cu planul
comunal de
gestiune a
reziduurilor
Managementul gunoiului de grajd poate fi
integrat în planul comunal de colectare şi
depozitare a reziduurilor la costuri
suplimentare relativ reduse.
Volum mai mic de resturi organice de
colectat şi procesat în instalaţiile
colective.
Managementul
nutrienţilor în
gospodăriile non-
agricole
Nutrienţii din gunoiul de grajd şi alte
resturi organice provenite din
gospodăriile non-agricole poate fi
colectat şi procesat pentru utilizare de
către alţi fermieri.
Proprietarii de gospodării non-agricole
pot fi refractari faţă de o investiţie
individuală pentru depozitarea şi
compostarea resturilor organice.
În funcţie de condiţiile locale, autorităţile pot opta, desigur – în funcție și de fondurile
disponibile, pentru sistemul individual sau pentru cel comunal. În multe cazuri, cea mai
bună soluţie este o combinaţie a celor două.
Page 48
48
Chiar dacă sistemul comunal de depozitare prezintă un număr de avantaje faţă de
sistemul individual, investiţia necesară unui astfel de sistem nu se justifică, atunci când:
Cantităţile de gunoi de grajd sunt prea mici (o platformă standard are o capacitate
de cel puţin 2.500 tone);
Gospodăriile sunt dispuse pe o suprafaţă întinsă;
Forma localităţilor componente este de aşa natură încât distanţele de la gospodării
la platformă şi/sau de la platformă la terenurile agricole sunt prea mari, acesta fiind
cazul satelor lineare situate pe văi sau în lungul drumurilor principale.
Sistemul comunal de depozitare este de preferat în acele cazuri când una sau mai multe
din următoarele condiţii este îndeplinită:
Localităţile componente au o distribuţie a caselor de tip concentrat sau adunat, o
cantitate prognozată de gunoi de grajd de cel puţin 2.500 tone de colectat de pe o
distanţă rutieră rezonabilă (5 km);
Comuna poate oferi servicii de transport a gunoiului de grajd la şi de la platformă,
sau fermierii dispun de mijloace de transport corespunzătoare;
Micile ferme nu pot investi în construirea de spaţii de depozitare individuale.
Costul unei platforme de gunoi de grajd va depinde de dimensiunea acesteia, tipul
materialelor utilizate, dar şi de condiţiile locale ale pieţii pentru forţa de muncă şi
materiale.
Preţul poate varia considerabil de la un loc la altul şi de la un an la altul. Dacă sunt utilizate
materiale şi tehnici corespunzătoare, ar trebui luată în calcul o perioadă de depreciere de 20 de
ani.
Page 49
49
6. Aplicarea îngrăşămintelor cu azot
Cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşămintele organice care poate fi
aplicată pe teren nu poate depăşi 170 Kg N-substanţă activă/ha/an
Cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşăminte minerale care poate fi
aplicată pe teren în cazul în care nu se execută studii agrochimice nu poate
depăşi 130 Kg N-substanţă activă/ha/an
În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică
cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de recolta scontată şi de gradul
de aprovizionare a solului cu azot cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă
sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N-substanţă activă/ha/an
Pentru exploataţiile agricole în regim irigat și pentru cele care intenționează să
aplice mai mult de 130 kg N substanță activă / ha /an este obligatorie întocmirea
planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice
6.1 Principii generale
Cele mai multe soluri agricole conţin prea puţin azot natural disponibil pentru a
satisface cerinţa culturilor din timpul perioadei de creştere. În consecinţă este necesară
suplimentarea în fiecare an a azotului conţinut în mod natural în sol.
Aplicarea cantităţii corecte de azot la momentul corect este cerinţa de bază a unui bun
management al fertilizanţilor.
Fiecare producător agricol trebuie să înţeleagă necesitatea evaluării corecte şi urmăririi
periodice a necesarului de nutrienţi ai plantelor în baza unor previziuni realiste, în
funcţie de:
condiţiile tehnologice locale;
sol;
climă;
randamentul scontat al producţiei.
În acest mod se pot evita excesele şi se pot corecta deficitele de nutrienţi.
Atenţie specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexităţii
comportamentului acestui nutrient în sol şi a uşurinţei cu care se poate pierde sub formă
de nitraţi prin antrenare cu apele de infiltraţie şi cu scurgerile de suprafaţă.
Dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate (ținta
de producție), trebuie ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate
disponibiliza pe durata ciclului vegetativ şi cu alte aporturi (din precipitaţii, din apa de
irigaţie, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) şi pierderi de azot
(prin levigare, prin volatilizare, prin imobilizare biologică, ş.a.).
Aceste corecţii pot fi făcute cu ajutorul următoarei relaţii:
Page 50
50
DN = Nc - (Ns + Na + Nb + Nr) + (Ni + Ng + Nl)
în care:
DN este doza de azot din îngrăşământ (organic + mineral) pentru recolta
scontată, în kg/ha;
Nc este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha;
Ns este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetaţie, în kg/ha;
Na este azotul provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii),
în kg/ha;
Nb este azotul provenit din fixare biologică, în kg/ha;
Nr este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor
precedente, în kg/ha;
Ni este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în
kg/ha;
Ng este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha;
Nl este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafaţă şi prin levigare,
în kg/ha.
Corecţiile făcute pe baza acestei relaţii au un caracter estimativ, datorită complexităţii
fenomenelor care controlează parametrii respectivi aşa cum rezultă din cele ce urmează.
Necesarul de azot al culturii (Nc)
Necesarul de azot al culturii se poate estima din exportul de azot în recolta scontată. În
tabelul 6.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele
culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare
de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleaşi specii
existând diferenţe între soiuri şi hibrizi.
Tabel 6.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor (kg de
elemente nutritive/tona de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară)
Specificarea culturilor
Elementele nutritive (substanţe
active convenţionale)
N P2O5 K2O
Grîu de toamnă boabe : paie 26.5 13.7 16.4
Orz şi orzoaică boabe : paie 23.0 10.8 22.3
Secară boabe : paie 27.5 9.4 26.8
Ovăz boabe : paie 28.5 11.0 31.2
Porumb boabe boabe : tulpini 27.5 12.5 16.5
Porumb pentru siloz plante întregi cu ştiuleţi 6.5 3.0 5.5
Sfeclă de zahăr rădăcini : frunze şi colete 4.9 2.0 6.0
Sfeclă furajeră rădăcini : frunze 3.8 1.7 7.9
Cartofi tuberculi : vreji 5.2 2.7 7.5
Floarea soarelui seminţe : tulpini 36.5 17.5 50.0
Rapiţă pentru ulei seminţe : tulpini 51.5 36.0 44.0
In pentru seminţe seminţe : tulpini 59.0 17.3 72.0
Fasoale boabe boabe : vreji 59.5* 13.4 25.0
Mazăre boabe boabe : vreji 61.0* 16.6 28.0
Soia boabe : vreji 70.0* 22.5 34.0
In pentru fuior tulpini 11.0 7.0 13.0
Cânepă tulpini 10.0 8.5 17.5
Lucernă masă verde la începutul înfloririi 8.0* 1.6 6.5
Trifoi roşu masă verde la începutul înfloririi 6.5* 1.5 5.5
Iarbă de pajişti naturale 6.5 1.4 4.5
Page 51
51
Golomăţ masă verde 6.0 1.7 8.3
Borceag (ovăz+măzăriche) masă verde 6.5* 2.4 5.5
Porumb masă verde 3.0 1.7 4.5
Fân de lucernă începutul înfloririi 32.0* 6.4 22.0
Fân de trifoi roşu începutul înfloririi 26.0* 6.0 21.0
Fân de pajişte naturală - 24.0 5.6 18.0
Fân de graminee perene
cultivate
-
23.0
6.5
28.0
Fân de borceag
(ovăz+măzăriche)
-
25.0*
8.0
20.0
Fân de lucernă în amestec cu
raigras
-
26.0*
6.0
20.0
Mere Fructe 1.6 0.5 2.0
Struguri de vin (+producţia
secundară)
-
6.5
1.6
5.5
Tomate fructe 2.9 1.0 4.5
Varză de toamnă căpăţâni 3.5 1.2 4.0
*) în cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot
La estimarea producţiei planificate a recoltelor trebuie luate în considerare şi
caracteristicile climatice ale locului (în special regimul termic şi al precipitaţiilor,
inclusiv distribuirea anuală a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în
dinamica elementelor fertilizante în sol şi în mod special în mineralizarea materiei
organice şi în deplasarea nutrienţilor în profilul solului, sub zona de înrădăcinare.
Fixarea obiectivelor privind producţia planificată a recoltelor pentru culturile din cadrul
unei ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilităţi, (de
preferinţă prin una din primele două):
pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru
condiţiile pedoclimatice specifice exploataţiei agricole;
pe baza producţiei medii a recoltelor obţinute în staţiunea agricolă de
cercetare specifică zonei;
pe baza evaluărilor producţiei medii obţinute în fermă pe un număr de ani
(de regulă cinci) cu eliminarea celor cu producţii extreme (respectiv anul cu
producţia cea mai mare şi anul cu producţia cea mai mică) în conditiile
aplicării în optim a tuturor verigilor tehnologice recomandate pentru cultura
respectivă (specia, soiul, data însămânţării, măsurile de protecţie
fitosanitară, etc.).
Azotul disponibilizat de sol (Ns)
Azotul din sol se găseşte, aproape în totalitate, în materia organică, şi doar o fracţiune
mică din acesta se găseşte într-o formă imediat asimilabilă pentru plante.
Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o formă
anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol,
în primul rînd în azot amoniacal şi apoi în azot nitric.
În mod obişnuit, materia organică din sol este constituită din fracţiuni care diferă după
valoarea raportului C/N (carbon : azot).
Page 52
52
Fracţiunea, cu valoarea raportului C/N de ordinul 8-11, denumită humus, este o
fracţiune stabilă, care a atins un echilibru şi prin urmare se descompune mai lent; alte
fracţiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât
humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai
puţin intensă, în funcţie de condiţiile de temperatură şi umiditate.
Azotul potenţial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracţiuni mai puţin
stabile. Pentru condiţiile de sol din România el reprezintă între 1 şi 2% din azotul total,
atât la soluri luate de mult în cultură cât şi la soluri în regim natural. Cantitativ, variază
între 20 kg şi 50 kgN/ha·an, în funcţie de tipul de sol şi condiţiile climatice din anul
respectiv.
Conţinutul de azot mineral (Nmin) din sol la un moment dat poate fi determinat printr-o
metodă riguroasă de laborator. Informaţia obţinută, convertită în kg azot/ha, poate fi
folosită la stabilirea dozelor de îngrăşăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile
de toamnă.
Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi;
cel mineralizat în perioada de creştere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de
culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrăşământ trebuie să se ţină cont de
perioada în care cultura ocupă efectiv terenul.
Astfel, se poate considera pentru culturile de primăvară-vară o valorificare de 2/3 a
azotului potenţial accesibil şi de 3/4 sau 1/2 pentru culturile de toamnă-iarnă, în
consonanţă cu ocuparea terenului.
Valorile se modifică dacă intervin eventualele precipitaţii abundente care pot spăla mai
mult sau mai puţin intens nitraţii acumulaţi în profilul de sol; în cazul culturilor care
ocupă permanent solul, valorile pot fi considerate în totalitate.
Azotul provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii căzute) (Na)
Cantităţile de azot ce ajung în sol cu pulberile atmosferice şi cu precipitaţiile (ploi,
zăpezi), variază considerabil cu tipul de activitate dominant din regiunea
înconjurătoare.
În general, se pot estima cantităţi de 5-10 kg de N/ha pe an, mai mari în situaţiile
cu activităţi industriale intensive în zonă.
Apa de irigaţie, dacă este contaminată cu compuşi ai N, poate vehicula cantităţi
apreciabile din acest nutrient, care trebuie contabilizat în planul de fertilizare.
Azotul fixat biologic (Nb)
Cantitatea de azot fixată biologic în sol, în principal, în urma simbiozei dintre
Rhisobium şi plantele leguminoase, depinde foarte mult de specia cultivată, de
producţia şi biomasa încorporată în sol, putând ajunge la sute de kg N/ha.
Azot provenit de la culturile precedente (Nr)
Page 53
53
Cantitatea de azot asimilabil furnizat de reziduurile culturii precedente depinde de
cantitatea şi compoziţia acesteia sub raportul conţinutului de azot şi de gradul mai mare
sau mai mic de lignificare. Depinde de asemenea, de cât de bine au fost încorporate în
sol, de epoca când a fost făcută, şi de timpul trecut de la încorporare.
Culturile anuale pot lăsa în sol cantităţi mai mari sau mai mici din partea lor aeriană.
Este dificil de apreciat cu o minimă rigoare, ce cantităţi de azot sau de alţi nutrienţi
proveniţi de la culturile precedente pot fi luate în calculul dozelor de îngrăşăminte.
Cu titlu informativ, din tabelul 6.1 se pot estima cantităţile de azot din reziduurile
vegetale încorporate în sol.
Azotul imobilizat de microorganismele din sol (Ni)
Încorporarea în sol a reziduurilor vegetale sărace în N stă la originea unei diminuări a
conţinutului de N mineral din sol deoarece cantităţile de nutrienţi eliberaţi în cursul
descompunerii reziduurilor sunt insuficiente pentru satisfacerea necesităţilor
microorganismelor responsabile de această descompunere.
Se poate da ca exemplu introducerea paielor de la cereale cu rapoarte C/N mari, peste
100.
Pentru a evita o asemenea diminuare, se recomandă să se încorporeze odată cu
paiele o cantitate de azot mineral de ordinul a 8-10 kg de N pentru fiecare tonă de
paie introdusă.
Dacă nu se procedează în acest fel, există riscul ca în anul respectiv, cultura să sufere
de un deficit mai grav sau mai puţin grav de azot. Din punct de vedere al protecţiei
apelor împotriva poluării cu nitraţi, imobilizarea N de către microorganisme din sol
poate fi considerată benefică.
Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă (Ng)
Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare şi
prin volatilizarea amoniacului la suprafaţa solurilor alcaline.
Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric din
cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol şi din cel încorporat
sub formă de îngrăşăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu
drenaj defectuos, unde frecvenţa şi intensitatea fenomenului sunt mai mari.
Recomandă evitarea pierderilor prin volatilizare, care pot atinge 50% în cazul
îngrăşămintelor cu azot amoniacal sau ureic, dacă sunt aplicate superficial pe soluri
alcaline, pe o vreme cu vânt şi temperatură ridicată!
Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de percolare (Nl)
Pierderile de azot sub formă de nitraţi, cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de
percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din
activităţi agricole.
Page 54
54
Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcţie de numeroşi
factori care controlează nivelul de nitraţi prezenţi în sol şi intensitatea fenomenelor de
scurgere şi levigare. Acest nivel variază cu cantitatea, tipul de îngrăşământ, epoca şi
tehnica de aplicare a îngrăşămintelor cu N, cu cantitatea de azot nitric rezultat în urma
mineralizării materiei organice din sol şi a altor reziduuri organice încorporate în sol
precum şi cu cantitatea de azot intrată în sol pe alte căi.
Mineralizarea materiei organice şi fenomenele de spălare a nitraţilor sunt puternic
influenţate de modul de folosinţă a solului şi de tehnologiile de cultură.
Atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere al protejării calităţii
mediului se impune să se reducă la maxim aceste pierderi, ceeea ce este posibil prin
adoptarea şi practicarea practicilor agricole corecte . In tabelul 6.2 este prezentată o
listă a principalelor măsuri care pot fi luate în vedrea limitării pierderilorde azot prin
spălare către apele de suprafaţă sau drenaj către apele freatice.
Tabel 6.2. Lista principalelor măsuri pentru reducerea pierderilor de azot prin spălare către
apele de suprafaţă sau drenaj către apele freatice
Categoria Măsura Efecte
Gestionarea solului Înfiinţarea
culturilor de
acoperire toamna
Reducerea pierderilor prin drenaj
(percolare) în medie cu 25-30
kgN/ha/an pentru terenurile arabie pe
care nu s-au aplicat ingrăşăminte
organice, şi cu 45-50 kgN/ha/an
pentru terenurile pe care se aplică
frecvent îngrăşăminte organice
Efectuarea în
primăvară în locul
toamnei a lucrărilor
de bază ale solului
pentru culturile de
primăvară
Lăsarea terenului nelucrat peste iarnă
conduce la reducerea cu ~ 10
kgN/ha/an a pierderilor prin drenaj
(percolare) pentru terenurile arabie
pe care nu s-au aplicat ingrăşăminte
organice, şi cu ~15 kgN/ha/an pentru
terenurile pe care se aplică frecvent
îngrăşăminte organice
Utilizarea
sistemelor de
lucrări minime ale
solului
Reducere faţă de terenurile lucrate
clasic cu 20-25 kgN/ha/an pentru
terenurile arabie pe care nu s-au
aplicat ingrăşăminte organice, 30-35
kgN/ha/an pentru terenurile pe care se
aplică frecvent îngrăşăminte
organice. Nu este aplicabilă pentru
soluri cu textură fină (argiloase)
Crearea de benzi
înierbate pe curbele
de nivel în
interiorul parcelelor
situate în pantă
Reducerea cu 90-95% a pierderilor
de azot prin drenaj (percolare) pe
suprafeţele ocupate de benzile
înerbate
Crearea de benzi
înierbate în lungul
cursurilor de apă
Reducerea pierderilor de N cu 1-5
KgN pentru fiecare hectar de benzi
înerbate
Page 55
55
Gestionarea
efectivelor de animale
Reducerea timpului
de păşunat
(lungimea zilei de
păşunat sau a
perioadei de
păşunat)
Pentru fermele de vaci de lapte
reducerea perioadei de păşunat doar
la partea diurnă a zilei sau încheierea
păşunatului în august reduce
pierderile prin drenaj (percolare) cu
8-16 kgN/ha/an
Reducerea
conţinutului de N
din dieta animalelor
Pentru fermele de lapte reducerea
conţinutului de proteine brute din
hrana animalelor de la 18% la 14%
reduce pierderile de azot cu 2
kgN/ha/an, pentru fermele de
porci/păsări reducerea este de 2-5
kgN/ha/an
Pierderile de azot în atmosferă din agricultură
A. Emisiile din sol de oxizi ai azotului
Emisiile de oxizi ai azotului NOx (NO / NO2) din sol sunt rezultatul proceselor
biologice și chimice prin care trec diferiți compuși inorganici ai azotului (amoniul,
nitrații și nitriții).
Oxizii de azot pot produce un efect de seră de 300 de ori mai puternic decât dioxidul
de carbon.
Recomandări privind reducerea emisiilor de oxizi ai azotului:
- Utilizarea unor cantități mai reduse de fertilizanți. Această recomandare se
referă la cazurile în care se aplică fertilizanți peste nevoile plantelor. Pentru
aplicarea unor cantități optime se recomandă teste agrochimice de sol și plante;
- Aplicarea fertilizanților în mai multe etape. Prin această metodă, plantele vor
utiliza mai eficient fertilizanții, conducând astfel la reducerea emisiilor;
- Introducerea plantelor leguminoase în rotația culturilor. În acest fel, plantele vor
avea la dispoziție mai mult azot sub formă de materie organică, materia organică
eliberând în atmosforă cantități mult mai mici de azot;
- Utilizarea tehnicilor prin care solul este cât mai puțin lucrat – „minimum
tillage”. Acestea conduc la reducerea emisiilor de azot din materia organică aflată
în sol;
- Prevenirea băltirii terenurilor agricole. Acolo unde apa băltește, compușii
azotului pot fi denitrificați de bacterii, conducând astfel la emisii de azot și de oxizi
ai azotului;
- Utilizarea de inhibatori de nitrificare. Acești inhibatori reduc pierderile de azot
prin împiedicarea producerii de oxizi ai azotului (care se pierd în atmosferă).
Inhibatorii pot fi amestecați cu fertilizanții sau pot fi utilizați separat. Pentru
eficacitatea acestora, se recomandă însă consultarea unor specialiști în agronomie.
Efectele asupra sănătăţii populației
Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la valori mai reduse afectează
țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți
respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe
termen lung, chiar dacă este la o concentrație redusă, poate distruge țesuturile
Page 56
56
pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea
la acest poluant sunt copiii.
Efecte asupra plantelor și animalelor
Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau
moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă
cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea
animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripă.
Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea
nitraților la nivelul solului care pot ulterior conduce la probleme de sănătate umană
și eutrofizare.
B. Emisiile de amoniac
Amonicul (NH3) este un poluant important al aerului. Acesta are efecte negative
atât asupra sănătății umane, cât și asupra mediului. Amoniacul reacționează cu
umiditatea din aer și formează amoniul (NH4).
Emisiile cele mai importante de amoniac provin din agricultură , în special din
sectorul de creștere a animalelor. La acestea se adaugă pierderile importante de
amoniac din timpul activităților de fertilizare.
Recomandări privind reducerea emisiilor de amoniac:
Stocarea dejecțiilor (gunoiului de grajd)
- Acoperirea sistemelor de stocare. Prin acoperire, pierderile se reduc deoarece o
parte din amoniac este forțat să rămână în structura gunoiului de grajd (mai ales în
resturile vegetale), sau se reîntoarce în acesta sub diferiți compuși mai stabili. Este
eficientă inclusiv acoperirea grămezilor temporare de gunoi de grajd din câmp;
- Capacitatea sistemului de stocare trebuie să fie suficienta pentru ca aplicarea
fertilizanților să aibă loc doar când este nevoie pentru plante. O capacitate
insuficientă de stocare forțează fermierii să aplice gunoiul de grajd atunci când
plantele nu au nevoie, crescând astfel pierderile de compuși ai azotului, printre care
și a amoniacului;
- Permiterea apariției unor cruste la suprafața dejecțiilor. Acestea împiedică
emisiile de compuși ai azotului;
- Păstrarea gunoiului de grajd provenit de la păsări în stare cât mai uscată.
Umezeala excesivă accelerează activitatea bacteriană, conducând astfel la pierderi
mai mari de amoniac.
Aplicarea gunoiului de grajd și a fertilizanților minerali
- Utilizarea unui plan de fertilizare care să aibă la bază studii agrochimice și
aplicarea de cantități optime (ce se aplică în exces, înseamnă pierdere de azot și
poluare în același timp);
- Aplicarea trebuie să aibă loc pe vreme răcoroasă și fără vânt;
Page 57
57
- Utilizarea de mașini specializate de împrăștiere de tip trailing hose (cu tuburi
flexibile gen furtun), trailing shoe (cu saboți) sau prin injectare. Aplicarea prin
împrăștiere trebuie evitată;
- Încorporarea cât mai rapidă a îngrășamintelor organice solide (sub arătură, prin
discuire sau prin grăpare);
- Utilizarea cu precădere a nitratului de amoniu în detrimentul fertilizanților pe
bază de uree.
Efecte
Gazul de amoniac are acțiune caustică în contact cu suprafețele umede, fiind iritant
al pielii, mucoaselor căilor respiratorii, digestive sau ochilor. O concentrație de
amoniac de 0,5% în aerul inspirat produce moartea în timp de 30-60 de minute.
6.2 Mod de calcul privind aportul de azot din surse organice
Pentru realizarea unui plan de fertilizare corect, la nivelul unei exploataţii agricole în
care se utilizează îngrăşăminte organice provenite de la animale este deosebit de
importantă evaluarea cantităţii de nutrienţi din gunoiul de grajd produs la nivelul
fermei.
Cantitatea de nutrienţi din gunoiul de grajd produs într-o exploataţie agricolă depinde
de numeroşi factori, printre care: numărul, specia şi structura animalelor, sistemele de
hrănire şi furajare, sistemul de stocare şi gestiune a gunoiului de grajd, volumul de apă
uzată produs în exploataţie, cantitatea de apă de precipitaţii care pătrunde în facilităţile
de depozitare a gunoiului, cantitatea de paie utilizate pentru aşternutul animalelor, etc.
Se recomandă măsurarea conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd produs în fermă
care urmează a fi aplicat pe terenurile agricole. În cazul în care nu se efectuează
măsurători ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul din fermă, valorile acestora pot fi
evaluate pe baza unor coeficienţi medii stabiliţi prin metodologii bazate pe
generalizarea datelor experimentale obţinute în condiţii controlate.
În tabelul 6.2 sunt prezentate valorile medii ale cantităţii de azot (kg N / cap animal /
an) din gunoiul de grajd (dupa scaderea emisiilor gazoase de azot din grajd si depozitele
de stocare), care în lipsa măsurătorilor directe ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul
de grajd pot fi folosite pentru evaluarea cantităţii de azot care se aplică pe terenul
agricol prin gunoiul de grajd produs în fermă.
Tabel 6.2. Cantitatea de azot (kg N / cap animal / an) din gunoiul de grajd (dupa scaderea
emisiilor gazoase de azot din grajd si depozitele de stocare)
– Sistem gospodăresc
Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare
o Vaci de lapte 60 Kg N / cap de animal /
an
o Bovine
0-1 ani 18
1-2 ani 31
2-3 ani 35
o Scroafe cu purcei până în 25 kg 32,3
Page 58
58
o Porci pentru ingrăşat până la 105 Kg 13,1
o Găini ouătoare 0.82
o Pui de carne până la 1,8 Kg 0,52
Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare
o Vaci de lapte 47 Kg N / cap de animal /
an
o Bovine
0-1 ani 14
1-2 ani 24
2-3 ani 27
o Scroafe cu purcei până în 25 kg 24,7
o Porci pentru ingrăşat până la 105 Kg 10,0
o Găini ouătoare 0.53
o Pui de carne până la 1,8 Kg 0,34
– Sistem industrial
Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare
o Vaci de lapte 86 Kg N / cap de animal /
an
o Bovine
0-1 ani 24
1-2 ani 41
2-3 ani 47
o Scroafe cu purcei până în 25 kg 27,3
o Porci pentru ingrăşat până la 105 Kg 9,8
o Găini ouătoare 0.54
o Pui de carne până la 1,8 Kg 0,35
Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare
o Vaci de lapte 67 Kg N / cap de animal /
an
o Bovine
0-1 ani 19
1-2 ani 32
2-3 ani 37
o Scroafe cu purcei până în 25 kg 20,9
o Porci pentru ingrăşat până la 105 Kg 7,50
o Găini ouătoare 0.35
o Pui de carne până la 1,8 Kg 0,25
– Oi cu miei 12,9
– Capre cu iezi 12,5
– Cai
400 kg 39
600 Kg 53
800 Kg 66
Page 59
59
6.3 Planuri de fertilizare
Se impune o corectă gestionare a îngrăşămintelor la nivelul exploataţiei agricole sau
agro-zootehnice atât în scopuri economice cât şi pentru protejarea mediului ambiental.
Acest obiectiv se realizează prin alcătuirea planului de fertilizare cu azot şi cu ceilalţi
nutrienţi, pentru fiecare cultură, respectiv solă sau parcelă ocupată de o anumită cultură.
Planul de fertilizare este, în acest sens, un instrument util pentru:
stabilirea dozelor de îngrăşăminte organice (produse în unitate sau
procurate din afara unităţii; gunoi de grajd, tulbureală, dejecţii de anumite
provenienţe şi cu anumite conţinuturi de elemente nutritive cu sau fără
elemente cu caracter poluant etc.) şi minerale;
luarea unor decizii economice legate de disponibilizarea eventualului exces
de îngrăşăminte organice produse în exploataţia agricolă;
alegerea unor momente propice de procurare a necesarului cantitativ şi
calitativ de îngrăşăminte minerale sau organice (în cazul în care unitatea
nu dispune de suficiente rezerve proprii);
stabilirea tipului de îngrăşământ de folosit, cantitatea, epocile şi tehnicile
de aplicare;
inventarierea surselor de îngrăşăminte existente şi disponibile pentru
fertilizarea terenurilor agricole cultivate.
Planul de fertilizare se întocmește pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organele
de specialitate recunoscute conform legii în vigoare.
În cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu agrochimic, cantitatea
maximă de azot provenit din îngrăşăminte minerale care poate fi aplicată pe teren, în
cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi 130 Kg N-substanţă
activă /ha/an agricol. La aceasta se poate adăuga maximum 170 kg N-substanţă activă
/ ha / an agricol din îngrăşăminte organice. Fermierii care optează pentru această soluţie
trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat conform modelului prezentat
în Anexa 10.
Studiul agrochimic al terenurilor agricole constă în ansamblul de lucrări de delimitare
a unor parcele omogene în raport cu tipul de sol, cultura și tratamentele de fertilizare,
de recoltare a probelor medii agrochimice din fiecare parcelă astfel delimitată, de
efectuare în laborator a analizelor agrochimice și de reprezentare în funcție de acestea,
pe cartograme, a suprafețelor de teren cu însușiri agrochimice asemănătoare în vederea
aplicării diferențiate a îngrășămintelor și amendamentelor pentru realizarea producțiilor
vegetale prevăzute prin planul de producție al unităților agricole.
Prin studiul agrochimic se fundamentează folosirea îngrășămintelor și amendamentelor
care să asigure obținerea unor producții agricole mari și de caliate superioară, la toate
folosințele exploataţiilor agricole, în condiții de eficiență econimică maximă, de sporire
treptată sau menținere la nivel ridicat a fertilității solului și de prevenire a poluării
solului și a apelor freatice cu reziduuri chimice de orice natură. Totodată el
consemnează starea de calitate a solului și tendințele ei de modificare sub influența
folosirii îngrășămintelor și amendamentelor, a remanierii învelișului de sol prin lucrări
agropedoameliorative și a impactului agriculturii intensive asupra mediului ambiant.
Page 60
60
Această activitate se recomandă a se desfășura cu o periodicitate corespunzătoare
cerințelor diferitelor folosințe și culturi care este de: 4-5 ani la culturile de câmp
neirigate și în plantațiile pomiviticole clasice; 3-4 ani în plantațiile pomiviticole
intensive; 2-3 ani la culturile irigate; anuală în solarii; de 3 ori pe an la ciclul I seră și
de două ori pe an la ciclul II seră; lunară în serele floricole.
În termeni generali, se recomandă o probă de sol cel puțin odată la 4 ani și o probă cel
puțin la 5 ha.
În Anexa 11 sunt prezentate recomandări privind realizarea studiilor agrochimice.
6.5 Perioade de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor cu azot pe teren
Perioadele de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor sunt definite prin
intervalul de timp în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse şi când
riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare.
Analiza riscului la percolare şi scurgere efectuată la nivelul zonelor pedo-climatice ale
Europei arată că în cea mai mare parte terenurile din România au un risc mediu. Risc
crescut la scurgere au terenurile în pantă din zonele de deal şi munte. La percolare risc
mare îl au terenurile aflate pe solurile nisipoase şi cele din luncă (figura 6.5.1)
In aceste condiţii un indicator utilizabil pentru definirea perioadelor de interdicţie
pentru aplicarea îngrăşămintelor organice (solide şi lichide) îl reprezintă perioada în
care temperatura solului este preponderent negativă, caz în care procesele biologice nu
sunt active şi riscul la scurgere este crescut.
Figura 6.5.1. Riscul la percolare şi scurgere (după „Recommendations for establishing Action
Programmes under Directive 91/676/EEC concerning the protection of waters against pollution
caused by nitrates from agricultural sources” – Appendix 2 of part A – Maps of pedoclimatic
zones in Europe)
Page 61
61
Pe baza seriilor de date climatice zilnice pentru perioada 1987-2017 pentru fiecare
unitate teritorial administrativă (comune, oraşe, municipii) a fost evaluată temperatura
medie a aerului.
Data de la care, în perioada toamnă-iarnă temperatura medie a aerului scade sub 5oC
reprezintă începutul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice
solide şi/sau lichide.
Pentru perioada iarnă-primăvară data de la care temperatura aerului devine mai mare
de 5oC repreezintă sfârşitul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor
organice solide şi/sau lichide.
Datele calendaristice astfel obţinute au fost agregate considerând trei zone definite prin
relieful predominant din unitatea teritorial-administrativă: 1- câmpie, 2- deal 3- munte
(figura 6.5.2).
Figura 6.5.2. Zonele de încadrare a unităţilor teritorial-administrative în funcţie de perioadele de
interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi/sau lichide
In tabelul 6.5.1 sunt prezentate, pentru fiecare zonă datele de început şi sfârşit a
perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi/sau lichide,
precum şi lungimea perioadei de interdicţie.
Page 62
62
Tabel 6.5.1. Inceputul, sfârşitul şi lungimea perioadelor de interdicţie pentru aplicarea
îngrăşămintelor organice și minerale, solide şi/sau lichide, în funcţie de zona în care se încadrează
unităţile teritorial-administrative
Zona Inceputul perioadei
de interdicţie
Sfârşitul perioadei
de interdicţie
Lungimea perioadei
de interdicţie (zile)
1 15.XI 15.III 120
2 10.XI 25.III 135
3 25.X 30.III 156
Pe terenurile arabile având culturi de toamnă se pot aplica însă îngrăsăminte minerale
și în perioada de interdicție, în limita a maxim 50 kg N substanţă activă / ha, în funcţie
de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu condiţia ca terenul să nu fie saturat cu apă,
îngheţat sau cu strat de zăpadă.
Capacităţile de stocare (mărimea spațiului) a gunoiului de grajd trebuie sa fie proiectate
pentru un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru
aplicarea îngrăşămintelor.
Listele cu durata perioadelor de interdicție pentru fiecare UAT se regăsesc în Anexa
13.
6.6 Tehnici şi perioade de aplicare a îngrăşămintelor cu azot diferenţiate în funcţie
de tipul de îngrăşămînt
Perioadele cele mai adecvate de aplicare a îngrăşămintelor azotoase sunt cele în care
cerinţele de consum ale culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se astfel o eficienţă
maximă a acestui nutrient dar şi reducerea pierderilor de compuși ai azotului prin
intermediul apelor, prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de suprafaţă.
Aceste perioade depind de cerinţele culturii dar şi de condiţiile climatice şi de forma
chimică sub care se găseşte azotul în îngrăşământul care se aplică.
Dacă se aplică îngrăşăminte chimice cu azotul în formă nitrică, amoniacală sau ureică,
care pot fi imediat sau uşor absorbite de plante, atunci se recomandă să fie aplicate în
acele perioade când culturile au necesităţi mari.
Când se utilizează fertilizanţi cu azot în formă predominant organică, cum sunt gunoiul
de grajd, compostul şi alte îngrăşăminte organice, trebuie să se ţină cont că azotul,
înainte de a fi absorbit de plante trebuie să treacă în formă minerală printr-o serie de
transformări pe care le suferă în sol. Prin urmare, aceste îngrăşăminte se aplică cu
suficient timp înainte de perioada de maximă absorbţie de către culturi. În cazul
culturilor anuale, şi din raţiuni practice, asemenea îngrăşăminte se aplică în perioada
semănatului, plantatului sau la executarea lucrărilor de bază cu condiţia ca acestea să
se execute în afara perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor.
Page 63
63
6.6.1 Recomandări privind perioadele de fertilizare cu azot corespunzătoare unor
grupe relativ mari de culturi
Culturi semănate toamna
Datorită cantităţilor mai mari de azot mineral provenit din mineralizarea materiei
organice existente toamna în sol şi a precipitaţiilor mai abundente din sezonul toamnă
- iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu N nitric prin levigare şi scurgeri
de suprafaţă.
De aceste rezerve din sol trebuie să se ţină cont la fertilizarea culturilor de toamnă,
dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile
menţionate mai-sus.
Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică.
Procedându-se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetaţie azotul
rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităţilor de nitraţi antrenaţi în apele
de suprafaţă şi în cele subterane.
Restul cantităţii de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se
recomandă fracţionarea acestei cantităţi.
Culturi de primăvară-vară
Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni
pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitaţii mai abundente.
Restul cantităţii urmează să fie aplicat în perioada de consum maxim al plantelor, o
dată cu lucrările de întreţinere a culturilor.
Culturi perene
La culturile perene viti-pomicole nu se recomandă fertilizarea cu azot în perioada de
repaus vegetativ, existând riscul unor pierderi mai mari sau mai mici cu apa de
precipitaţii şi prin scurgeri de suprafaţă, în marea lor majoritate plantaţiile fiind situate
pe terenuri cu pante mai mari sau mai mici. Fertilizarea se practică în timpul vegetaţiei
active, în perioada de consum maxim al azotului.
6.6.2 Recomandări privind tehnicile de aplicare a fertilizanţilor
Mijloacele tehnice pentru aplicarea fertilizanţilor se vor alege cu mare atenţie, în funcţie
de felul şi starea fertilizanţilor, de metoda pentru dozare şi aplicare propriu-zisă, de
felul acţionării, de capacitate.
Caracteristica comună este aceea că toate utilajele trebuie să aibă componentele active
de lucru rezistente la coroziune, deoarece toţi fertilizanţii sunt corozivi. Acest aspect
are relevanţă nu numai pentru fiabilitatea utilajului, ci şi pentru calitatea lucrării pe care
o execută şi care presupune ca toate funcţiunile tehnice şi reglajele să se menţină.
Îngrăşăminte chimice
Cea mai bună metodă de administrare a îngrăşămintelor chimice este încorporarea
directă în sol. În cazul în care îngrăşămintele se aplică în perioada de vegetaţie aplicarea
se face prin împrăştiere sau stropire
Page 64
64
Cerinţa principală a lucrării de administrare este să se dozeze îngrăşămintele cât mai
constant şi să se distribuie cât mai uniform.
Uniformitatea distribuţiei are importanţă mare, căci o distribuţie neuniformă face ca în
unele zone cantitatea de îngrăşământ să fie mai mică, neasigurându-se efectul de
îngrăşare scontat, iar în altele să fie concentraţii prea mari de îngrăşământ, provocând
prin aceasta poluarea locală a solului.
La executarea lucrării de aplicare a îngrăşămintelor chimice pe toată suprafaţa este
necesar, nu numai ca aparatul de distribuţie al maşinii să distribuie uniform, ci şi
deplasarea în câmp a agregatului tractor-maşină sa fie corectă. La marginile fâşiei pe
care sunt împrăştiate îngrăşămintele, cantitatea de îngrăşământ pe unitatea de suprafaţă
este mai mică, de aceea este necesară o oarecare suprapunere a marginilor parcursurilor
vecine. Absenţa suprapunerii duce la formarea unor fâşii cu prea puţin îngrăşământ;
suprapunerea exagerată duce la formarea unor fâşii unde concentraţia de îngrăşământ
este prea mare.
Fenomene similare apar atunci când agregatul de maşini, la deplasarea în lucru nu
respectă linia dreaptă. Pentru evitarea repartizării neuniforme a îngrăşămintelor pe
câmp se recomandă, mai ales în cazul maşinilor cu lăţime mare de lucru, să se recurgă
la la sisteme GPS, sau în absenţa acestora la jalonare .
Asigurarea debitului de îngrăşământ şi uniformitatea distribuţiei pot depinde şi de
parametrii de performanţă ai maşinii de aplicat îngrăşăminte, dar sunt influenţaţi şi de
alţi factori. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei legaţi de starea şi umiditatea
îngrăşământului.
Nu există nici o maşină, oricât de perfecţionată tehnic ar fi, care să poată lucra perfect
atunci când însuşirile fizice ale îngrăşămintelor sunt necorespunzătoare.
Îngrăşămintele chimice sub formă de pulberi sunt foarte higroscopice preiau umiditate
atât în timpul depozitării în condiţii proaste, cât şi în timpul manevrării pentru
încărcarea maşinii şi chiar în timpul distribuirii. Ca urmare a umezirii, particulele de
îngrăşămînt aderă între ele, se formează bulgări de diferite dimensiuni, prin aceasta
scade precizia dozării şi creşte gradul de neunifomitate al distribuţiei. La un anumit
grad de umezire îngrăşămintele pot adera şi de organele maşinii de aplicat, cu care vin
în contact, înrăutăţind şi mai mult calitatea distribuţiei.
Una dintre cele mai importante reguli la utilizarea maşinilor de aplicat îngrăşăminte
chimice este să nu se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare decât
cea de fabricaţie şi să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceaţă
sau burniţă.
Pentru evitarea poluării solului este important şi modul în care sunt manevrate
îngrăşămintele.
Orice intervenţie prin care pe sol ajung concentrate cantităţi mai mari de îngrăşăminte,
de exemplu la încărcarea buncărului la marginea parcelei, duce la degradarea solului în
Page 65
65
zona respectivă. Maşinile de aplicat îngrăşăminte chimice trebuie să permită golirea
comodă şi sigură a cantităţii de îngrăşământ care nu s-a consumat la sfârşitul lucrului.
Aplicarea îngrăşămintelor chimice ca fertilizare de bază, se poate face sub aratură,
împreună cu gunoiul de grajd, sau separat, înainte de semănat, sau cel mai indicat,
împreună cu semănatul.
În toate cazurile se foloseşte ca îngrăşământ de bază unul mai greu solubil în apă.
La aplicarea îngrăşămintelor chimice trebuie să se ţină cont de exigenţele specifice
culturilor. De exemplu, îngrăşămintele care conţin clor ca ion însoţitor, nu se
recomandă a fi aplicate la culturi din familia Solanaceae (tutun, tomate, cartof)
deoarece influenţează negativ producţia, mai ales din punct de vedere calitativ, în
schimb pot fi aplicate cu succes la sfecla de zahăr şi la culturi rădăcinoase.
Îngrăşămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcţie de raportul dintre
nutrienţi. De exmplu: cele în care predomină P2O5 (pentaoxid de fosfor) sunt mai
adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea
azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc.
Se recomandă extinderea cu precauţie a folosirii îngrăşămintelelor foliare. Folosirea
acestor îngrăşăminte reduce riscul de poluare a apelor cu nitraţi datorită cantităţilor mici
utilizate, aplicate pe foliajul plantelor, precum şi prin stimularea consumului de
nutrienţi existenţi excedentar în sol. Dar aceste îngrăşăminte se vor folosi numai ca o
completare a necesităţilor de producţie şi nu trebuiesc utilizate în exclusivitate,
deoarece evitarea sau neglijarea fertilizarii solului produce săracirea şi degradarea
acestuia într-un timp relativ scurt.
Sunt necesare o serie de precauţii atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrăşăminte
chimice:
evitarea fertilizării cu azot toamna dacă solul este bine aprovizionat cu azot
şi aplicarea unor doze reduse dacă solul este mai slab aprovizionat cu azot;
adoptarea unei maxime prudenţe atunci când terenul agricol prezintă
fenomenul de scurgere de suprafaţă; riscul este maxim când terenul este
saturat de apă sau ingheţat;
adoptarea unor măsuri maxime de siguranţă în cazul stocării, manipulării şi
adminstrării îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare
trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă volume
corespunzătoare, iar la administrarea în câmp se vor utiliza pulverizatoare
speciale, ce impiedică dispersia în vânt, mai ales când se lucreazã în
apropierea unor surse de apă;
asigurarea tuturor condiţiilor unei administrări corecte a îngrăşămintelor pe
terenurile în pantă, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente
cazurile de eroziune a solului şi pericolele de pierdere a nutrienţilor prin
scurgeri de suprafaţă;
în cadrul culturilor din sere nu se vor evacua în afara acestora apele
provenite din irigaţii, care conţin printre alte substanţe şi fertilizanţi. Această
Page 66
66
cerinţă se realizează prin recircularea întregii cantităţi de apă rezultată din
colectarea drenajului, condensului şi a apei de irigaţii;
utilizarea îngrăşămintelor uscate şi cu granulaţia optimă;
evitarea administrării lor atunci când umiditatea aerului este ridicată ( pe
timp de ceată, burniţă sau ploaie).
Îngrăşăminte organice
În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrăşământ, momentul de aplicare pe terenul agricol
este deosebit de important.
Perioadele când se aplică îngrăşăminte organice trebuie stabilite în funcţie de diferite
condiţii:
cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru
a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În
fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iemii,
trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie sau 31
octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înfiinţează o cultură de
toamnă;
în perioadele definite ca „perioade de interdicţie”, aşa cum sunt prevăzute
în Tabelul 6.5.1 este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice pe
terenurile agricole;
în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subţire calcaros, există
pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul local,
întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică
îngrăşăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat;
când starea solului şi a resurselor de apă care fac ineficientă sau riscantă
aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren.
Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură
cu întoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în special pe timp noros
şi cu vânt slab.
Pe măsură ce gunoiul se împrăştie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare şi
încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe
terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18- 25
cm pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede.
Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună
atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate
mai mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă aceasta operaţie se
efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%.
Distribuţia îngrăşămintelor organice pe suprafaţa solului este mai uniformă dacă
materialul este cu umiditate moderată şi dacă poate fi destrămat şi mărunţit. Când
Page 67
67
gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fară aşternut sau aşternutul
nu este uniform amestecat cu dejecţiile, împrăştierea îngrăşământului se face în bucăţi
mari, provocând concentrări pe anumite porţiuni de suprafaţă. Materialul mai umed se
lipeşte de organele de lucru ale maşinii, înrăutăţind şi mai mult calitatea lucrării.
Atunci când aplicarea gunoiului se face
mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat
în timpul încărcării, liber de impurităţi şi
corpuri străine (pietre, bulgări, deşeuri
metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din
buncărul maşinii de administrat să fie uniform
ca grosime.
Îngrăşămintele organice fluide - dejecţii fluide
mixte, diluate sau nu, fracţia lichidă de la separarea dejecţiilor mixte semifluide, ape
reziduale de la spalarea dejecţiilor - pot fi folosite, în anumite condiţii, pentru
fertilizare. Maşinile de aplicat îngrăşăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă,
un sistem de umplere şi dispozitive de aplicare.
Dispozitivele de aplicare pot fi:
cu duză de stropire de la înălţime relativ
mică, cu deflector de tip evantai (pentru
funcţionare trebuie asigurată în cisternă o
anumită presiune);
cu aspersor (presiunea necesară funcţionării
aspersorului este creată de o pompă centrifugă);
cu dozator rotativ şi cu furtunuri.
Furtunurile distribuie îngrăşămintele fluide pe o
linie perpendiculară pe direcţia de înaintare. Furtunurile pot lăsa îngrăşămintele să
curgă pe sol de la înalţime cât mai mică. Metoda cea mai bună şi mai nepoluantă este
cea la care furtunurile sunt în legatură cu brăzdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel
încorporate direct în sol.
Primele două procedee de aplicare prezintă mai multe dezavantaje: pierderile de azot
sunt mari; procesul este foarte poluant, căci provoacă răspândirea în mediul
înconjurător a substanţelor neplăcut mirositoare. Aceste procedee pe cât posibil trebuie
evitate.
Eficienţa gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu
îngrăşăminte minerale, în special cu cele fosfatice.
Nu toate îngrăşămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De
exemplu, azotatul de amoniu, de calciu şi de sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui
Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile
potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul şi sulfatul de amoniu se pot
administra împreună cu gunoiul de grajd.
Page 68
68
În timpul administrarii, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă prin scurgere
în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porţiunile de
teren aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor surse de apă,
să se aibă în vedere condiţiile meteorologice (absenţa precipitaţiilor în momentul
aplicării) şi starea de umiditate a solului (solul uscat diminuează scurgerea de apă)
Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau
spălarea buncărelor şi utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în apele
de suprafaţă sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului şi se
sancţionează potrivit legii.
În timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide se vor
adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă:
îngrăşămintele organice lichide şi semilichide se aplică, de regulă, prin
injectare în sol;
să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului; în cazul
aplicării la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu
soare puternic, în timpul ploilor;
să se evite orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide,
din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei
surse de apă sau direct în aceasta. În acest scop este necesar ca rezervorul
sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; atât la
transportul, cât şi la administrarea acestor îngrăşăminte, pierderile
tehnologice sau prin neetanşeitatea utilajelor trebuie reduse în totalitate.
Uniformitatea de administrare la suprafaţa solului, pe lăţimea de lucru, se recomandă a
fi de peste 75%.
Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere şi
nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu nitraţi.
În nici un caz nu se vor efectua reparaţii sau alte operaţii, în afara celor tehnologice,
dacă utilajul este încărcat parţial sau total.
Din construcţie, aceste utilaje trebuie să permită curăţirea rezervorului şi a
echipamentelor simplu şi rapid şi fără să permită producerea poluării mediului ambiant.
În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope
cu balonaj mare
Îngrăşăminte verzi
Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă sporită pe
solurile podzolice şi nisipoase. Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în
funcţie de sol, umiditate, volum al masei vegetale, etc.
Pentru uşurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa
vegetală este foarte bogată şi tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunţească masa
vegetală printr-un discuit.
Page 69
69
Pe solurile grele argiloase, ca şi pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca
încorporarea să se facă cu cel puţin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În
schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie facută numai cu 2-3
săptămâni înaintea semănatului de toamnă.
Pentru semănăturile de primăvară, acest tip de îngrăşământ este deosebit de indicat, cu
condiţia ca îngroparea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu.
Este bine să se ţină seama, la stabilirea momentului încorporării şi de recomandările
privind stadiul optim de vegetaţie al culturii utilizată ca îngrăşământ verde.
De exemplu, la lupin şi mazăre, momentul optim al încorporării în sol coincide cu faza
în care păstăile sunt formate.
La măzăriche, sulfină, muştar, rapiţă, hrişcă, trifoi mărunt acest moment optim de
încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului, pentru secară momentul este optim la
înspicat, iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor.
6.6.3 Cerinţe speciale pentru aplicarea fertilizanţilor
Îngrăşămintele solide pot produce poluare numai în situaţia unor ploi abundente ce
intervin imediat după aplicare.
Îngrăşămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în
mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea lor va mări riscul de poluare.
Se interzice aplicarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de ploaie,
ninsoare şi soare puternic şi pe terenurile cu exces de apă, îngheţate sau acoperite cu
zăpadă.
În plus faţă de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă:
solul este crăpat (fisurat) în adâncime;
solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la
depunerea unor materiale de umplutură;
6. 7 Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri în pantă
Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de
suprafaţă, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile
solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările
antierozionale şi în mod deosebit cantitatea de precipitaţii.
Riscul este maxim când îngrăşămintele sunt aplicate superficial şi când urmează o
perioadă cu precipitaţii abundente.
Este obligatoriu ca pe astfel de terenuri fertilizarea să fie făcută numai prin încorporarea
îngrăşămintelor în sol şi ţinând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică
îngrăşăminte, mai ales dejecţii lichide, când sunt prognozate precipitaţii intense).
Page 70
70
Pe timpul iernii, cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei terenul arabil trebuie să
fie acoperită cu culturi de toamnă şi/sau culturi de acoperire și/sau să rămână nelucrată
după recoltare;
Imediat după aplicarea pe aceste terenuri, îngrăşămintele organice se încorporează în
sol (nu mai târziu de 24 ore).
O atenţie deosebită trebuie acordată culturilor
pomicole şi viticole, situate de regulă pe
astfel de terenuri, la care procesele de
eroziune a solului şi, implicit, pericolele de
pierdere a nutrienţilor prin şiroire, sunt mai
frecvente şi mai intense.
Spaţiile destinate trecerii maşinilor agricole
pentru efectuarea tratamentelor chimice, se
realizează odată cu înfiinţarea culturii, prin
inchiderea şubărelor de la semănătoare, sau,
în anumite cazuri, vor fi deschise după răsărirea plantelor.
Dacă acest lucru nu este posibil, datorită sistemului de cultivare al plantei respective,
atunci în spatele roţilor maşinilor agricole se recomandă un sistem de afânare
superficială, care să contribuie la reducerea compactării zonei respective şi astfel a
riscului erozional şi de scurgere a nitraţilor.
Atunci când se foloseşte plugul reversibil şi se efectuează arătura perpendicular pe
pantă se recomandă ca întoarcerea brazdei să se efectueze spre amonte pentru a reduce
eroziunea şi deplasarea (alunecarea) lentă a solului.
Semănatul culturilor, ca şi toate celelalte operaţii agricole pe terenurile care sunt situate
în pantă trebuie să se efectueze doar pe curbele de nivel.
6.8 Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în
vecinătatea captărilor de apă potabilă
Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecţie şi benzi tampon
(fâşii de protecţie) în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel.
Zone de protecţie – se instituie în conformitate cu art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor
nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă.
Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi
destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice (anexa 12)
Benzi tampon (Fâşii de protecţie) - benzi adiacente zonelor de protecţie stabilite prin
Legea apelor nr. 107/1996 în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel.
Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului astfel:
- 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%;
- 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.
Page 71
71
Lăţimea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic
adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta
terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.
Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în
jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă
potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale
utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi a lacurilor şi nămolurilor
terapeutice, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind
aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară
şi hidrogeologică,.
6.9 Restricţii privind aplicarea fertilizanţilor pe terenuri saturate cu apă, inundate,
îngheţate sau acoperite cu zapadă
Pe soluri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă este interzisă
aplicarea îngrăşămintelor, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de
percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot
elementar sau oxizi de azot.
În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd.
Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrăşăminte pe
bază azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea
terenului pentru a permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot
amoniacal, formă reţinută de sol prin schimb ionic.
Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de
aplicare a îngrăşămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacităţii
de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu
scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi
de azot.
6.10 Optimizarea rotaţiei culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către
corpurile de apă subterană sau de suprafaţă
Pierderile de nitraţi din sol sunt mai intense în sezoanele cu precipitaţii mai abundente,
când, de regulă, solul este lipsit de vegetaţie. În condiţiile specifice ţării noastre, după
culturile anuale rămân în sol cantităţi mai mari sau mai mici de azot mineral provenit
de la fertilizările anterioare (circa 50% din azotul aplicat rămâne neconsumat de culturi)
şi din mineralizarea materiei organice din sol.
Mineralizarea este mai intensă toamna, când se întrunesc condiţii favorabile de
temperatură şi umiditate şi când există, de asemenea, un risc crescut de poluare a apelor
cu nitraţi.
În contracararea acestui fenomen rotaţia culturilor are un rol esenţial.
Page 72
72
Se recomandă intercalarea în rotaţie cu cultura principală a unei culturi cu creştere
rapidă, capabilă să valorifice azotul rezidual şi care în primăvară poate fi folosită ca
îngrăşământ verde pentru cultura de primăvară-vară.
Alte mijloace complementare de reducere a azotului rezidual pot fi următoarele:
limitarea la strictul necesar a lucrărilor de mobilizare a solului, ştiut fiind că
acestea intensifică procesele de mineralizare a materiei organice;
reducerea la minim a perioadelor când solul este necultivat;
rotaţii în care să fie inclusă o cultură de toamnă;
în rotaţia culturilor cu sistem radicular superficial şi cu perioade de creştere
scurte (legume şi fructe: spanac, salată, căpşuni, ceapă, praz; unele culturi
de câmp: cartofi, mazăre, fasole) trebuie inclusă cultura a doua sau cereale
care extrag azotul mineral rezidual din sol;
introducerea de culturi intercalate, din specii autohtone, rezistente la frig şi
îngheţ, cu sistem radicular puternic, capabile să ocupe rapid terenul şi să
formeze un covor vegetal suficient de des şi de omogen ca să protejeze solul
de efectul precipitaţiilor de toamnă - iarnă;
în rotaţiile cu leguminoase trebuie introdusă o cultură care să valorifice
foarte bine azotul fixat biologic, rămas în sol în urma culturii leguminoase;
trebuie asigurat un management corespunzător pentru resturile vegetale care
conţin cantităţi importante de azot. Resturile vegetale pot fi utilizate ca
îngrăşământ pentru cultura următoare, prin încorporare în sol sau se folosesc
ca mulci vegetal dacă unitatea practică agricultura conservativă sau se
îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de
absenţa unei culturi care să consume azotul rezidual.
6.11 Aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice cu azot pe pajişti permanente
(păşuni şi fâneţe)
Aplicarea îngrăşămintelor pe pajişti conduce la urmatoarele efecte pozitive:
creşterea producţiei, în mod deosebit ţinând cont de faptul că terenurile cu
pajişti au în general o clasă de calitate coborâtă;
repartizarea producţiei pe coase - pe pajiştile permanente, în special pe cele
degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depăşeşte 80 % din
producţia anuală, plantele otăvesc greu ceea ce face ca să se obţină un număr
mic de recolte pe an şi slabe cantitativ. Pe pajiştile puternic degradate se
obţine o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajişti două sau
trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea
îngrăşămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producţiei alături de
faptul că determină sporirea recoltei.
Page 73
73
îmbunătăţirea compoziţiei floristice a pajiştilor (creşterea participării
gramineelor valoroase);
creşterea cantităţii de proteină brută din plante, a digestibilităţii şi
consumabilităţii acestora.
Aplicarea îngrăşămintelor organice pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) se supune
condiţiei de a nu se depăşi doza de 170 Kg N ha /an şi de a nu se aplica în perioadele
de interdicţie.
Exploataţiile care nu deţin studii agrochimice vor aplica maximum 130 Kg N substanţă
activă / ha / an din îngrăşăminte minerale.
In cazul în care există angajamente voluntare de agromediu care interzic aplicarea
îngrăşămintelor minerale sau limitează cantităţile de îngrăşăminte organice care se
aplică, aceste limitări vor fi respectate.
Exploataţiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice pot aplica
cantităţi de îngrăşăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice.
Îngrăşămintele se pot aplica fracţionat în funcţie de managementul pajiştii, caracterizat
prin numărul de coase. Se recomandă fracţionarea dozelor de azot aplicate astfel: 40%
pentru prima coasă (posibil de împărţit în 15% în Martie şi 25% în Aprilie), 35 % pentru
coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) şi 25% pentru coasele următoare (Iulie – 15 %,
August 10%).
În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajişti fiind
mai frecventă în zonele submontane şi montane cu suprafeţe restrânse de teren arabil.
De altfel, datorită faptului că pe pajiştile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea
lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitaţii suficiente. Efectul remanent al
fertilizării pajiştilor cu gunoi este de 4-6 ani, dar cele mai mari sporuri se obţin în anul
2 şi 3 de la aplicare.
Gunoiul de grajd este considerat ca cel mai bun îngrăşământ organic, atât prin
compoziţia chimică complexă, cât şi datorită efectului deosebit de favorabil pe care îl
are asupra producţiei şi mai ales asupra compoziţiei vegetaţiei pajiştilor.
Pentru ca gunoiul de grajd să fie mai bine valorificat pe pajişti, cu o mai bună
repartizare în timp a lucrărilor şi cu rezultate agronomice corespunzătoare se
recomandă compostarea acestuia.
Compostul nu riscă să se regăsească în fân dacă este aplicat în cantităţi mai mici de
15t/ha (ceea ce corespunde la 30-t/ha de gunoi de grajd proaspăt). Aplicarea
compostului se poate face pe o lăţime mai mare de lucru decât cea corespunzătoare
altor forme de îngrăşăminte organice deoarece compostul este omogen şi are o
granulometrie mai fină. În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor
limitativ în contextul în care terenurile acoperite de păşuni sunt în climate mai umede.
Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee şi leguminoase
perene, furajul având o mai bună digestibilitate şi un grad de conversie în produse
animaliere mai ridicat decât cel obţinut prin fertilizare minerală.
Page 74
74
Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru
fiecare parcelă în funcţie de modul de exploatare. Astfel, la o producţie de fân de 4 t/ha,
în condiţiile exploatării ca fâneaţă are loc exportul a: 80-85 Kg N, 25-32 Kg P2O5
(pentaoxid de fosfor), 85-100 Kg K2O (oxid de potasiu), 47-50 Kg CaO (oxid de
calciu).
În cazul în care producţia de furaj este destinată însilozării sau uscării prin sisteme
artificiale sunt necesare cosiri mai frecvente şi furajul fiind mai tânăr este, mult mai
bogat în azot şi elemente minerale.
În condiţiile fermelor din zona de deal şi munte, perioada de stabulaţie este mai lungă
datorită iernilor prelungite. În plus dispersarea parcelelor, depărtarea faţă de sediul
fermei şi dificultăţile cauzate de căile de acces pot determina fenomene de poluare în
condiţiile în care îngrăşămintele organice nu sunt stocate, compostate şi aplicate în mod
corespunzător.
În condiţiile păşunatului liber, animalele sunt lăsate să circule pe întreaga parcelă,
suprafaţa repartizată stabilindu-se în funcţie de necesarul de hrană şi de producţia
pajiştii. Pentru a obţine un consum optim de nutrienţi pentru hrana animalelor este
necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată.
O parte din nutrienţii ingeraţi de către animalele care păşunează este excretată sub
formă de balegă şi urină. Cantitatea de dejecţii pe păşune / cap / zi, variază foarte mult
cu perioada de menţinere a animalelor (ziua pe păşune şi noaptea la grajd sau ziua şi
noaptea pe păşune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta
terenului etc .
Conţinutul de substanţe minerale din furaje este influenţat de compoziţia botanică a
furajului, stadiul de vegetaţie, fertilitatea solului, îngrăşămintele aplicate, condiţiile
climatice etc, iar concentraţia de substanţe minerale uscate din dejecţii variază în
principal cu fenofaza de vegetaţie a plantelor şi cu categoria de animale. Utilizarea
nutrienţilor este mai mare la vacile de lapte productive şi mai mică la tineret şi la oi.
Din nutrienţii ingeraţi, vacile cu lapte pot excreta 70-80 % azot, fosfor şi calciu şi 80-
90% potasiu, magneziu şi alţi constituenţi minerali. Aceştia nu sunt consideraţi pentru
fertilitatea solului, decât cei sub formă disponibilă pentru plante. Există diferenţieri
mari între conţinutul dejecţiilor solide şi urinei în nutrienţi disponibili pentru plante.
Dejecţiile solide conţin celuloză nedigerată din furaj şi resturi de lignină, substanţe
minerale şi microorganisme minerale vii sau moarte împreună cu produşii lor
metabolici. Conţinutul în apă este de aproximativ 85% în balega de vacă şi 65% în cea
de oaie. Cantităţi considerabile de siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul
a furajului pe care îl consumă animalul.
Urina are o cantitate mare de apă - 90% şi compuşi azotaţi, rezultaţi din distrugerea
proteinei, substanţe zaharoase şi alţi produşi finali ai metabolismului cu câteva
minerale. Proporţia de azot excretat prin urină creşte cu creşterea azotului din hrană.
Azotul şi fosforul din dejecţiile solide se află sub formă de compuşi organici şi aceasta
reclamă o acţiune prelungită a microorganismelor din sol înainte de a deveni
disponibile pentru plantă. Insectele, gândacii, râmele şi păsările pot influenţa
Page 75
75
distrugerea şi încorporarea dejecţiilor solide în sol. Organismele mai mici sunt prezente
în număr mai mare şi sunt mai active în solurile cu fertilitate mai ridicată faţă de cele
cu fertilitate mai scăzută. Vremea călduroasă întârzie viteza de descompunere, în timp
ce vremea rece şi umedă o accelerează. Vremea ploioasă determină spălarea
constituenţilor solubili din dejecţiile solide.
În urină azotul şi potasiul sunt sub formă solubilă deoarece are loc o hidroliză rapidă a
ureii care constituie fracţia majoră a azotului şi conduce la un pH ridicat, o proporţie
de azot este pierdută prin volatilizarea amoniacului. Vremea este importantă deoarece
precipitaţiile produc spălarea ureii, a nitraţilor rezultaţi din nitrificarea amoniacului, în
timp ce volatilizarea este crescută în condiţii calde şi uscate.
O vacă cu lapte excretă în timpul unei perioade de păşunat (150 zile) aproximativ
4200 – 4900 kg dejecţii solide respectiv 2100 – 2300 l urina, cu un conţinut de azot,
fosfor şi potasiu dat de tabelul 3.1 Zilnic excretă 25-30 kg ceea ce înseamnă 10-12
defecări, fiecare cu 2,5 – 3 kg .
Cantităţi mai mari sunt excretate în timpul nopţii şi dimineaţa devreme. Dejecţiile sunt
răspândite neuniform pe suprafeţele de păşunat , dar există şi o concentrare pe
suprafeţele de odihnă din timpul nopţii sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă,
furajare etc.
În cadrul planului de fertilizare organică al păşunilor trebuie să se ţină seama de o serie
de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe păşune sunt
mult mai mici comparativ cu cel de pe fâneţe, datorită readucerii în circuit a unei părţi
importante din substanţa organică şi nutrienţi minerali.
La stabilirea dozelor de îngrăşăminte trebuie avute în vedere alături de cantităţile
disponibile, de capacitatea de stocare a acestuia şi de:
capacitatea solului de descompunere a materiei organice care se aplică suplimentar
prin gunoiul de grajd compostat ;
necesarul covorului vegetal în elemente fertilizante. Acest necesar trebuie adaptat
permanent la parcelă, ţinând cont de:
estimarea potenţialului climatic al sezonului şi compararea cerinţelor turmei de
animale de pe suprafaţa păşunată cu calculul exporturilor corespunzătoare
principalelor macroelemente;
estimarea diferitelor surse de azot disponibile: azotul din sol, fixat simbiotic,
îngrăşământul organic şi dejecţiile animalelor care păşunează, îngrăşămintele
minerale azotate, restituirile organice cu fosfor şi potasiu, adausuri minerale
complementare etc;
Page 76
76
7. Recomandări privind managementul agricol pentru limitarea transferului
de nitraţi către corpurile de apă
1. Acoperirea solului cu vegetaţie în perioada toamnă-iarnă
Solul nu va fi niciodată lăsat „ca ogor negru sau fără resturi vegetale”.
Această măsură este recomandabilă pentru toate terenurile cu folosinţă arabilă. Pentru
aceasta lucrarea de arătură cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită cu o lucrare
superficială de discuit sau o altă lucrare asemănătoare efectuată de exemplu cu cizelul
(uneori recunoscute ca lucrări de conservare a solului). Astfel de practici au avantajul
că duc la creşterea conţinutului de materie organică în stratul superficial al solului.
După culturile semănate toamna, mai ales pe terenurile vulnerabile la eroziune şi în
condiţii de umiditate ceva mai ridicată, tăvălugirea nu este recomandată.
În perioada de iarnă este de preferat ca solul să fie acoperit cu vegetaţie (culturi de
toamnă) sau să rămână nelucrat ca mirişte, porumbişte sau acoperit cu mulci vegetal.
Porumbiştea nu oferă suficientă protecţie împotriva eroziunii şi din acest motiv, nu
numai porumbul, dar şi alte prăşitoare sunt de evitat.
2. Culturi de acoperire (catch-crops)
Culturile de acoperire (catch-crops) sunt culturi cu creştere rapidă care cresc simultan,
sau in intervalul dintre cultivarea culturilor principale. Culturile de acoperire conduc la
raţionalizarea timpului disponibil pentru creşterea plantelor.
Culturile de acoperire (secara, mustar, lupin) sunt utilizate pentru prevenirea scurgerii
din sol a substanţelor minerale prin absorbţia lor în intervale de timp cu vegetaţie lentă
(perioade de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor).
Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu şi sunt încorporate în sol primăvara
înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire
absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanţi către
reţeaua de râuri şi lacuri, sau ar percola către acviferele libere. În general, culturile de
acoperire sunt utilizate primăvara ca îngrăşăminte verzi.
Page 77
77
8. Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiţii de irigaţie
Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ, este o măsură agrotehnică de
primă importanţă în asigurarea unor producţii vegetale ridicate din punct de vedere
cantitativ şi calitativ.
Pe terenurile irigate, în anumite situaţii, poate însă creşte riscul de poluare a apelor cu
nitraţi prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită dozelor mai mari de
îngrăşăminte care se aplică la culturile irigate şi pe de altă parte datorită realizării în sol
a unor condiţii optime de umiditate pe o perioadă mai lungă, condiţii care favorizează
mineralizarea materiei organice şi formarea de nitraţi.
În condiţii de irigare există un risc mare de poluare a apelor cu nitraţi şi iminenţa
acestuia depinde de o serie de factori, cum sunt: abundenţa nitraţilor existenţi în sol,
cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare practicată, caracteristicile solului (în
special permeabilitatea şi capacitatea de reţinere a apei), precum şi cantităţile de nitraţi
preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil şi are o capacitate de reţinere mai
mică, cu atât riscul de poluare cu nitraţi este mai mare. Astfel de condiţii se întâlnesc
în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei
freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care
se aplică doze mari de îngrăşăminte cu azot.
Pe solurile irigate, cu textură mijlocie şi fină, la care apa freatică este situată la adâncimi
mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraţilor în mediu ambiant este mult redus.
Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitraţi pe terenuri irigate sunt
următoarele:
alegerea tehnicii de irigare şi a cantităţilor de apă aplicate în funcţie de
caracteristicile solului;
aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone
cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafaţă;
momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un uşor deficit
hidric, pentru că într-o asemenea situaţie apa aplicată se consumă foarte
intens;
măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat,
capabil să exploreze un volum mai mare de sol şi să utilizeze mai intens apa
şi nutrienţii;
adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul şi topografia
terenului, cu cantitatea şi calitatea apei disponibile, cu exigenţele culturii şi
condiţiile climatice din zonă;
pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere
gravitaţională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin
picurare sau cu mini aspersoare;
pe soluri cu textură medie şi fină, cu grad scăzut de infiltrare şi capacitate
mare de reţinere a apei, se pot practica metode de irigare specifice.
Page 78
78
9. Documente de evidenţă ale exploataţiei agricole
Documentele de evidenţă ale exploatatiilor agricole trebuie astfel întocmite şi
completate încât să permită autorităţilor de inspecţie şi control să constate:
Planul simplificat de fertilizare, conform anexa 10
şeptelul fermei, pe specii şi categorii de producţie, identificarea şi
înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi
perioada de timp în care animalele sunt menţinute în fermă;
presiunea manifestată de îngrăşămintele organice la nivelul exploataţiei
agricole (conform tabelului 6.2);
cantitatea oricărui tip de îngrăşământ de origine animală şi natura acestuia
(gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii
semifluide-păstoase, îngrăşăminte organice lichide, nămol de canalizare)
exportat/importat din/în fermă, data efectuării exportului/importului precum
şi numele şi adresa destinatarului/furnizorului;
capacităţile de stocare pentru dejecţiile animale (la nivelul fermei şi/sau pe
platforme de gunoi comunale, depozite permanente/nepermanente) corelate
cu cerinţele minime impuse de perioadele de interdicţie în aplicarea
îngrăşămintelor.
Orice document de evidenţă al fermei, din categoria celor prevăzute se păstrează pe o
perioadă de 5 ani de la ultima înregistrare efectuată în document.
Page 79
79
Anexa 1
Definiţii ale termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul Codului de bune practici
agricole
- „ameliorator al solului” - produs de sinteză care se adaugă solurilor, în principal,
pentru ameliorarea proprietăţilor fizice;
- „amendament al solului” - material adăugat în sol a cărui funcţie principală este
ameliorarea proprietăţilor fizice şi/sau chimice şi/sau activitatea biologică a acestuia;
- „amendament calcic şi/sau magnezian” - amendament mineral care conţine calciu
şi/sau magneziu, în general sub formă de oxizi, hidroxizi sau carbonaţi, destinat, în
principal, menţinerii sau ridicării pH-ului solului;
- „amendament mineral” - amendament fără materie organică şi fără conţinut cunoscut
în azot, fosfor, potasiu şi oligoelemente;
- „amendament organic” - produs de origine vegetală şi/sau animală care se adaugă
solului, în principal, pentru îmbunătăţirea proprietăţilor fizice şi activităţii biologice a
acestuia;
- „amendament organo-mineral” - produs în care substanţele şi elementele utile sunt
simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestec şi/sau combinare
chimică a amendamentelor organice şi a amendamentelor conţinând calciu, magneziu
şi/sau sulf;
- „an agricol” – intervalul de timp de 365 de zile cuprins între 1 octombrie şi 30
septembrie anul următor
- „aplicarea îngrăşămintelor” - termen general pentru ansamblul procedeelor de aplicare
a îngrăşămintelor şi/sau amendamentelor unor culturi, prin încorporare în sol, pe sol
sau ambele (termenul este cuprinzător pentru împrăştierea, pulverizarea, prăfuirea,
precum şi pentru metodele specifice de aplicare, constând în injectarea în sol şi
semănatul combinat, în rânduri, a seminţelor şi îngrăşămintelor, ce se poate extinde şi
la tehnicile de film nutritive -pulverizare foliară şi de adăugare a îngrăşămintelor în apa
de irigaţie);
- „asimilabilitate” - capacitatea unui element nutritiv de a fi utilizat de către o cultură;
- „bălegar” – amestec de dejecţii solide şi lichide cu aşternut şi resturi de hrană, care îi
dau o consistenţă solidă
- „benzi înierbate” - benzi alcătuite din vegetație spontană/cultivată, care nu necesită
udare, fertilizare sau tratamente fitosanitare
- „cerinţele culturii” - cantitatea de îngrăşăminte cu azot necesară formării producţiei
principale şi secundare;
- „compus cu azot” - orice substanţă conţinând azot, alta decât azot gazos molecular;
Page 80
80
- „conţinut declarat” - indicare a cantităţii, formei şi solubilităţii elementelor nutritive,
garantată în limitele de toleranţă specificate şi legale;
- „cultură de acoperire” - cultură semănată în scopul consumului de azot din sol şi de
prevenire a eroziunii solului şi care nu se recoltează;
- „cultură ascunsă”
- „culturi de toamnă”: culturi semănate în intervalul august – octombrie, prin metoda
clasică sau direct în mirişte;
- „dejecţii lichide (tulbureala)” - îngrăşământ organic natural care constă dintr-un
amestec de dejecţii animale, lichide şi solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele
cazuri şi cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguş etc. şi nutreţul care
rămâne de la hrana animalelor;
- „denitrificare” - proces de reducere biochimică a nitraţilor sau nitriţilor sub formă de
azot gazos, fie ca azot molecular (N2) fie ca oxizi de azot;
- „doza de aplicare” - masa sau volumul de îngrăşământ, amendament al solului sau
element nutritiv, aplicat pe unitatea de suprafaţă cultivată sau pe unitatea de masă sau
pe unitatea de volum de sămânţă tratată;
- „efluenţi de silozuri” - lichide care se scurg din furajele conservate prin procese de
însilozare din silozuri;
- „element nutritiv” - element chimic esenţial în creşterea plantelor;
- „eutrofizare” - proces de îmbogăţire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi
în nitraţi şi fosfor, a apelor de suprafaţă;
- „fâneaţă” - terenul înierbat sau înţelenit în mod natural sau prin semănat, menţinut cu
sau fără supraînsămânţări periodice, a cărui producţie vegetală este cosită;
- „fertilitatea solului” - capacitatea unui sol de a asigura creşterea plantelor;
- „fertilizant” - orice material a cărui utilizare este destinată ameliorării nivelului de
aprovizionare cu elemente nutritive a solului, proces separat sau simultan cu nutriţia
plantelor, precum şi pentru ameliorarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale
solului;
- „fertilizare” - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante;
- „gunoi” - amestec de aşternut de paie şi dejecţii de animale, în curs de transformare
biologică;
- „gunoi de grajd” - produs rezidual de excreţie (dejecţii solide şi lichide) de la animale,
în amestec cu materiale folosite ca aşternut, resturi de hrană, apă;
- „îngrăşământ” - în legislaţia naţională în baza Ordinului ministrului agriculturii,
pădurilor, apelor şi mediului şi al ministrului sănătăţii nr. 6/22/2004 pentru aprobarea
Page 81
81
Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru
autorizarea îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate cu
menţiunea RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT cu modificările şi completările ulterioare, pentru
utilizarea şi comercializarea în România, prin îngrăşământ chimic se înţeleg: toate
produsele destinate îmbunătăţirii fertilităţii solului şi a nutriţiei plantelor, aplicate atât
pe sol, cât şi pe plante, ca amendamente de sol, îngrăşăminte chimice, îngrăşăminte
organominerale, îngrăşăminte biologice şi stimulatori de creştere.
- „îngrăşământ complex” - un îngrăşământ compus, obţinut printr-o reacţie chimică, in
soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie care trebuie
declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi
nutrienţii în compoziţia declarată;
- „îngrăşământ compus” - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie
declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică
sau prin amestec sau combinaţia acestora;
- „îngrăşământ cu azot (azotos)” - orice substanţă care conţine un compus cu azot şi
care este administrat pe/în sol pentru a intensifica creşterea plantelor;
- „îngrăşământ cu solubilizare lentă” - îngrăşământ ale cărui elemente nutritive sunt sub
formă unor compuşi chimici sau amestecuri fizice, a căror asimilare de către plante se
desfăşoară în timp;
- „îngrăşământ de amestec” - un îngrăşământ obţinut prin amestecarea pe cale uscată a
diferitelor îngrăşăminte, fără nici o reacţie chimică;
- „îngrăşământ foliar” - un îngrăşământ destinat aplicării pe frunzişul plantelor în
vederea absorbţiei foliare a nutrienţilor;
- „îngrăşământ granulat” - îngrăşământ solid format din particule de mărime medie
predeterminată prin granulare;
- „îngrăşământ în soluţie” - un îngrăşământ lichid care nu conţine particule solide;
- „îngrăşământ în suspensie” - un îngrăşământ cu două faze, în care particulele solide
sunt menţinute în suspensie în faza lichidă;
- „îngrăşământ încapsulat” - îngrăşământ ale cărui particule sunt acoperite cu un strat
dintr-un material diferit, în scopul ameliorării comportamentului şi/sau modificării
caracteristicilor respectivului îngrăşământ;
- „îngrăşământ lichid/fluid” - un îngrăşământ în suspensie sau în soluţie, termen utilizat
şi pentru amoniacul lichefiat;
- „îngrăşământ mineral (anorganic)” – îngrăşământ ale cărui elemente nutritive
cunoscute sunt sub formă de săruri minerale obţinute prin extracţie şi/sau prin procedee
industriale fizice şi/sau chimice (sulful, cianamida de calciu, ureea şi produşii săi de
condensare sau asociere, precum şi superfosfatul de oase pot fi clasificate prin acord ca
îngrăşăminte minerale);
Page 82
82
- „îngrăşământ organic” - îngrăşământ care conţine substanţe organice şi minerale
provenite din dejecţiile animale, staţii de epurare sau din materiale vegetale.
Îngrăşămintele organice pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau
în diferite stadii de fermentare;
- „îngrăşământ organo-mineral” - îngrăşământ ale cărui elemente nutritive cunoscute
sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestecare şi/sau
combinarea chimică a îngrăşămintelor sau produselor organice şi minerale;
- „îngrăşământ simplu” - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie ce trebuie
declarată, doar unul dintre nutrienţii principali (azot, fosfor sau potasiu);
- „macroelement”, „nutrient principal” - înseamnă exclusiv azotul, fosforul şi potasiul;
- „mineralizare” - descompunerea microbiană a unui material sau îngrăşământ organic
în sol, cu eliberarea elementelor nutritive sub formă asimilabilă;
- „nutrient secundar” - înseamnă calciu, magneziu, sodiu sau sulf;
- „oligoelemente” - înseamnă bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden şi zinc,
esenţiale pentru creşterea plantelor, dar în cantităţi reduse faţă de cantităţile de nutrienţi
principali şi secundari;
- „păşune” - terenul înierbat sau înţelenit în mod natural sau prin semănat, menţinut cu
sau fără supraînsămânţări periodice şi care se foloseşte pentru păşunatul animalelor;
- „percolare” - proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitaţii
împreună cu substanţele pe care le conţine;
- „solubilitatea unui element fertilizant” - cantitatea dintr-un element nutritiv, extras
întru-un mediu specific, în condiţii specifice şi care se exprimă în procent de masă din
elementul fertilizant;
- „şeptel” - toate animalele domestice ţinute sau crescute pentru folosinţă sau producţie;
- „teren înierbat” – suprafeţe de teren, altele decât pajişti permanente pe care vegetaţia
predominantă este constituită din plante erbacee spontane sau cultivate;
- „tip de îngrăşământ” - înseamnă îngrăşăminte care au o denumire de tip comună,
prevăzută în anexa I a Regulamentului (CE) 2003/2003 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele
- „unitate fertilizantă” - masă unitară a unui element fertilizant;
- „unitate vită mare (UVM)” – unitate de măsură standard stabilită pentru echivalarea
diferitelor specii şi categorii de animale, pe baza cerinţelor nutriţionale şi a cantităţii de
dejecţii produse de acestea prin raportarea la cerinţele nutriţionale şi dejecţiile produse
de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci);
Page 83
83
- „zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi” - suprafeţe de teren agricol în care prin
percolare sau scurgere se încarcă apele freatice şi/sau de suprafaţă cu nitraţi proveniţi
din surse agricole, peste limitele admise.
- „benzi tampon” (fâşii de protecţie) – suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau
cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea zonelor de
protecţie a apelor de suprafaţă stabilite prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările
şi completările ulterioare, pe care este interzisă aplicarea fertilizanţilor;
- „zone de protecţie”- suprafeţe de teren adiacente cursurilor de apă, lucrărilor de
gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc, după caz,
interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar,
pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea
poluării resurselor de apă.
Page 84
84
Anexa 2
Schema de clasificare a produselor fertilizante
Page 85
85
Din punct de vedere al originii, îngrăşămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu,
microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) şi organice naturale
(care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin,
măzăriche, latir, sulfină etc. şi plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin
etc.).
În practica producătorilor de îngrăşăminte şi în cea agrochimică se întâlnesc mai multe procedee
de clasificare a acestora.
după natura lor:
îngrăşăminte minerale/anorganice - ai căror nutrienţi declaraţi se găsesc sub formă
de minerale obţinute prin extracţie sau prin procedee industriale fizice şi/sau chimice.
Cianamida de calciu, ureea şi produsele sale de condensare sau de asociere, precum şi
îngrăşămintele care conţin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin
convenţie, în categoria îngrăşămintelor anorganice;
organic - care conţin substanţe organice şi minerale provenite din dejecţiile animale,
staţii de epurare sau din materiale vegetale. Îngrăşămintele organice pot fi de
consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare;
organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine
organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestecare şi/sau combinarea chimică a
îngrăşămintelor sau produselor organice şi minerale
după modul de obţinere:
- îngrăşăminte chimice/de sinteză, în care impropriu sunt incluşi şi unii compuşi
minerali naturali (fosforitele, salpetru de Chile).
- îngrăşăminte naturale, înţelegând, de regulă, produse organice de natură vegetală
sau animală, deşi pot fi incluşi şi compuşii minerali naturali.
- după modul de condiţionare:
- îngrăşăminte solide (granulate, cristalizate, pulberi, tablete ş.a.) ;
o îngrăşăminte lichide - în suspensie (îngrăşământ bifazic în care particulele solide
sunt menţinute în suspensie în faza lichidă) şi în soluţie (clare, care nu conţin particule
solide în faza lichidă).
- după numărul de nutrienţi declaraţi:
îngrăşământ simplu - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie
declarată, doar unul dintre nutrienţii principali (azot, fosfor sau potasiu);
îngrăşământ compus - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie
declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică
sau prin amestec sau combinaţia acestora;
Page 86
86
îngrăşământ complex - un îngrăşământ compus, obţinut printr-o reacţie chimică, prin
soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie care trebuie
declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi
nutrienţii în compoziţia declarată;
îngrăşământ de amestec - un îngrăşământ obţinut prin amestecarea uscată a
diferitelor îngrăşăminte, fără nici o reacţie chimică;
îngrăşământ foliar - un îngrăşământ cu macro şi microelemente destinat aplicării
extraradiculare pe frunzişul plantelor.
- după nutrienţi:
– principali - exclusiv azotul, fosforul şi potasiul;
– secundari - calciu, magneziu, sodiu şi sulf;
– oligoelemente - bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden şi zinc, esenţiale pentru
creşterea plantelor, dar în cantităţi reduse comparativ cu nutrienţii principali şi
secundari; oligoelementele pot fi complexate sau chelatizate.
- în funcţie de doza utilizată:
1. îngrăşăminte cu macroelemente (N, P, K, Mg) – cu aplicare în doze de ordinul
zecilor până la sutelor de kg substanţă activă/ha;
2. îngrăşăminte cu macro şi/sau microelemente aplicate extraradicular în cantităţi de
ordinul kg de substanţă activă/ha.
Page 87
87
Anexa 3
Tipuri de îngrăşăminte minerale cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Îngrăşăminte cu azot sub formă nitrică
Principalele tipuri de îngrăşăminte care conţin azot sub formă nitrică sunt:
- azotatul de calciu cu 15,5% N şi 36% Ca;
- azotatul de sodiu cu 16,4% N şi 27% Na;
- azotatul de potasiu cu 13,7% N şi 46,5% K2O.
Îngrăşămintele se remarcă prin solubilitatea foarte mare în apă, iar umiditatea relativă critică
determinată la temperatura de 30 ºC este ridicată, respectiv de 46,7% la azotatul de calciu, 72,4%
la azotatul de sodiu şi 87,5% la azotatul de potasiu. Cel mai higroscopic îngrăşământ din această
clasă este azotatul de calciu, iar cel mai puţin higroscopic azotatul de potasiu.
La aplicarea în sol, azotul nitric rămâne în soluţia solului, de unde parţial este consumat de plante,
parţial intră în diferite reacţii cu alte săruri, iar o altă parte este levigată (spălată). Cantitatea
levigată este în funcţie de volumul de apă ce se infiltrează (creşte cu intensitatea infiltraţiei), de
viteza de asimilare a plantelor (scade cu creşterea consumului plantelor) şi de porozitatea solului
(se reduce cu creşterea porozităţii).
Îngrăşăminte cu azot sub formă amoniacală
Îngrăşăminte care conţin azotul sub formă amoniacală sunt:
- Amoniacul anhidru, cu un conţinut de 82% N, folosit ca îngrăşământ, fie direct sau ca ape
amoniacale, fie ca materie primă pentru obţinerea diferitelor tipuri de îngrăşăminte cu azot,
simple şi complexe. Deoarece la aplicare direct în sol sau cu apa de irigaţie au loc pierderi
importante prin volatilizare (până la 50-60 %), este indicat să fie utilizat cu stabilizatori acizi.
- Sulfatul de amoniu, care conţine 21% N şi 23% S, prezintă o solubilitate mare în apă şi are o
umiditate relativă critică ridicată, de 80% la temperatura de 30ºC. Prin conţinutul de sulf se
asigură şi fertilizarea cu acest element considerat secundar, în special la culturile irigate. La
aplicare în sol ionul de amoniu este parţial absorbit de plante, parţial adsorbit în complexul
coloidal, iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea
ce conferă îngrăşământului o reacţie fziologică acidă la care contribuie şi radicalul SO 2
4
. Ionul
nitrat poate fi parţial consumat de plante sau levigat.
- Clorura de amoniu are un conţinut de 26% N şi 66% Cl, cu o utilizare redusă şi în special în
orezarii pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare şi nu apar emisii de H2S ca în cazul
sulfatului de amoniu.
Îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal
Din această categorie de îngrăşăminte care conţin ambele forme de azot, nitric şi amoniacal, fac
parte:
Page 88
88
- Azotatul de amoniu conţine 34,5% N, din care jumătate este azot sub formă nitrică şi jumătate
amoniacal, foarte solubil în apă, 187 g/100 g de apă la 20ºC. Umiditatea relativă critică este 52%
la 30ºC. Este un îngrăşământ higroscopic şi prezintă riscul de explozii la temperaturi ridicate,
impunâdu-se anumite precauţii la transport, păstrare şi manipulare. Prin amestecare cu carbonat
de calciu sau dolomit se obţine nitrocalcarul.
La aplicare în sol, plantele beneficiază de la început de ambele forme de azot,.. Se recomandă să
se aplice pe solurile neutre şi alcaline, iar pe solurile acide şi slab acide în doze mici şi moderate
sau odată cu amendarea calcică.
- Nitrocalcarul conţine 27% N şi nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacţie
fiziologică bazică. Este indicat la toate plantele, cu deosebire la fertilizarea de bază pe solurile cu
reacţie acidă.
- Sulfonitratul de amoniu, cu un conţinut de 25-26% N şi 15% S, utilizat cu rezultate deosebite
pe solurile deficitare în azot şi sulf; deşi are un conţinut ridicat în azot, se depozitează şi se
manipulează foarte uşor.
Îngrăşăminte cu azot amidic (ureic)
Din categoria îngrăşămintelor cu azot amidic fac parte:
- Ureea - principalul îngrăşământ cu azot sub formă amidică, cu un conţinut de 46% N. Este
foarte solubil în apă, 108 g/100 g apa la 20ºC, nu este higroscopic, iar umiditatea relativă critică
la 30ºC este de 75,2%. Conţinutul de biuret al îngrăşământului trebuie să fie de maximim 2%, din
cauza efectului toxic asupra plantelor. Aplicarea sa necesită cunoaşterea unor bune practici
agricole pentru a evita pierderi de substanţă activă prin evaporarea amoniacului. La aplicarea
în/pe sol, azotul amidic este transformat (hidrolizat) în amoniac şi dioxid de carbon în prezenta
activităţii ureazei. Prin tratarea ureei cu inhibitori ai ureazei, enzima responsabilă de hidroliza
ureei, se pot reduce pierderile de substanţă activă prin volatilizare. Chiar la temperaturi relativ
scăzute, transformarea azotului amidic la azot amoniacal este completă în câteva zile, iar la
temperaturi ridicate, de peste 20 0C, în câteva ore. Când urea nu este încorporată în sol, ci aplicată
la suprafaţa solului, au loc pierderi substanţiale de amoniac, în mod deosebit, pe solurile alcaline
(soluri cu valori pH ridicate). Când se încorporează în sol, o parte din amoniac este adsorbit sub
formă de ion de amoniu pe complexul coloidal al solului şi astfel protejat de la pierderi prin
evaporare, o altă parte este consumată de plante, iar cea care rămâne în sol, fără să fie adsorbită
în complex sau consumată de plante, este supusă procesului de nitrificare. Activitatea bacteriilor
nitrificatoare este influenţată de condiţiile de sol, temperatură şi reacţie. Ea este inhibată la valori
pH mai mici de 5.5 şi mai mari de 8.7 şi respectiv la valori ale temperaturii sub 10 0C şi peste 40 0C. Ionul nitrat obţinut prin oxidarea biologică a ionului de amoniu poate fi consumat de plante
sau levigat.
- Cianamida de calciu – reprezintă un îngrăşământ cu 16-22% N, higroscopic, deşi solubilitatea
în apă este redusă, de numai 2,5 g/100 g apă. Îngrăşământul este destul de puţin folosit, fiind
indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacţiei fiziologică alcalină a
fertilizantului.
- Fosfatul de uree – un îngrăşământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic
alcaline precum şi în sistemele de irigaţii, sere sau solarii.
Page 89
89
Îngrăşăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile)
Apariţia îngrăşămintelor cu solubilitate lentă a avut ca scop reducerea pierderilor de substanţă
activă (azot nitric şi/sau amoniacal) prin procese de evaporare sau levigare (spălare). Din această
grupă de fertilizanţi fac parte:
- Ureea peliculată cu sulf – cu un conţinut de 20-39% N, în funcţie de grosimea peliculei de sulf.
- Ureoform (UF) – este un îngrăşământ conţinând ureo-formaldehidă cu 39% N, pulbere, cu o
solubilitate în apă rece de sub 0,1%.
- Crotonilidendiureea (CDU) – este un îngrăşământ ureo-crotonaldehidă cu un conţinut de 28-
30% N, pulbere, cu o solubilitate în apă sub 0,2%.
- Izobutilendiureea (IBDU) – conţine 34% N şi are o solubilitate în apă sub 0,5%.
Avantajul acestei clase de fertilizanţi îl reprezintă creşterea gradului de utilizare a azotului, în
special pe solurile nisipoase şi pe cele irigate, concomitent cu reducerea cheltuielilor de aplicare
a îngrăşământului.
Dezavantajul acestora îl reprezintă preţul ridicat, motiv pentru care se folosesc în special pentru
culturi foarte profitabile, arbuşti, plante ornamentale.
Îngrăşăminte lichide cu azot (soluţii cu azot)
Această categorie de fertilizanţi poate fi împărţită în:
- Soluţii cu azot fără presiune de vapori – conţin între 16 şi 32% N şi se obţin prin dizolvarea
azotatului de amoniu, ureei, sulfatului de amoniu, azotatului de calciu, fosfatului de uree,
azotatului de uree, fie în amestec fie singure; cele mai cunoscute şi utilizate sunt soluţiile de azotat
de amoniu şi uree.
Îngrăşământul lichid A-320 (0-45-34) (URAN) cu un conţinut de 32% N, conţine toate cele 3
forme de azot (amoniacal, nitric şi amidic) şi se aplică în fertigare, în timpul vegetaţiei prin
aspersiune o data cu apa de irigaţie. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot (substanţă
activă) se poate fracţiona în 2-5 etape, în funcţie şi de faza de vegetaţie. Alte variante utilizate
sunt : A 160 (0-46-0), A 200 (0-57-0 ), A 280 (0-39-30), precum şi A 300 (0-42-32).
- Soluţii cu presiune de vapori scăzută: ape amoniacale (conţin doar amoniac) în variantele 201
(24-0-0) şi 247 (22-65-0), respectiv amoniacaţi în variantele 300 (18-27-25), 370 (17-67-0), 410
(19-58-11) şi (22-65-0).
Tipuri de îngrăşăminte organo-minerale cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Îngrăşămintele cunoscute sub numele de organominerale de tip L-200 şi L-300 sunt îngrăşăminte
care conţin azot organic şi se obţin din lignit (azot organic) şi uree (azot amidic). Ele se
caracterizează prin conţinuturi ridicate de substanţe humice (13-24%) şi de azot (20-30 %) care
au influenţe ameliorative asupra conţinutului de humus din solurile sărace în materie organică.
Page 90
90
Datorită înglobării ureei în porii lignitului, procesele de hidroliză, amonificare şi nitrificare a
ionului de amoniu sunt încetinite şi prelungite pe parcursul vegetaţiei plantelor o perioadă
considerabil mai lungă decât în cazurile în care compuşii respectivi cu azot se utilizează la
fertilizare ca atare. Persistenţa mai îndelungată în sol facilitează asimilarea azotului de către
plante într-o proporţie mai mare decât din azotatul de amoniu şi uree, iar levigarea acestuia este
mai redusă.
Îngrăşăminte cu azot organic şi mineral
Din această categorie de îngrăşăminte fac parte compuşii de adiţie ai ureei care pe lângă azotul
amidic conţin, fie azot amoniacal (ureosulfatul de amoniu cu 33.7 % N), fie azot nitric (azotatul
de uree cu 34.2 % N şi ureoazotatul de calciu cu 34.5 N). Îngrăşământul lichid A-320 cu 32 %
N, conţine toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric şi amidic). Se aplică în timpul vegetaţiei
prin aspersiune odată cu apa de irigaţie. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot poate
fracţionată în 2-3 reprize.
Page 91
91
Anexa 4
Tipuri de îngrăşăminte cu fosfor. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
Superfosfatul simplu reprezintă primul fertilizant fabricat pe cale chimică şi conţine 16-24%
P2O5 total şi 14-20 % P2O5 solubil în apă, ca fosfaţi primari de calciu, precum şi sulfat de calciu
(11-13% S şi 19-20% Ca) şi acid fosforic liber (4-8%). Este un îngrăşământ indicat pentru toate
culturile şi se poate aplica pe toate tipurile de sol (slab acide, neutre şi alcaline).
Superfosfatul concentrat sau superfosfatul triplu conţine 46-47% P2O5 total (frecvent între 37
şi 50% P2O5), 42-46% P2O5 solubil în solvenţi convenţionali şi cca. 44% P2O5 solubil în apă. Este
propriu-zis un fosfat monocalcic, conţine cca. 12-14% calciu, dar într-o concentraţie redusă, de
3-6% ca sulfat de calciu anhidru. Se aplică la toate culturile şi în cantităţi mai mici decât
superfosfatul simplu; dacă se urmăreşte să aibă un efect direct asupra culturilor se aplică la
semănat sau înaintea semănatului.
Zgura Thomas (zgură bazică) este un produs secundar de la fabricarea oţelului. Conţine 10-24
% P2O5 total sub formă de fosfaţi complecşi, cu o solubilitate redusă în apă, dar care în solurile
acide se descompun şi eliberează fosfor. Pentru ca să aibă o eficacitate bună, cel puţin 80 % din
fosforul total trebuie să fie solubil în acid citric. De asemenea, poate fi folosită şi ca material
pentru amendarea solurilor acide.
Fosfaţii de amoniu sunt produşi care conţin fosforul sub formă de mono- şi diamoniu fosfat,
foarte solubil în apă şi solvenţi convenţionali. Se fabrică două tipuri : fosfat monoamoniacal
(MAP), care conţine 12 % N şi 50-52 % P2O5 şi fosfat diamoniacal (DAP), care conţine 16-18
% N şi 46-48 % P2O5. Se pot aplica la toate culturile şi pe toate tipurile de sol înainte de semănat
sau chiar în timpul vegetaţiei.
Nitrofosfaţii sunt îngrăşăminte complexe care se obţin prin atacul rocii fosfatice cu acid azotic.
Prin acest procedeu se pot obţine mai multe tipuri NP sau NPK. Cele mai folosite sunt : K-22-
22-0, K-23-23-0, K-27-13.5-0, K-22-11-11 şi K-16-16-16. Conţin până la 70 % P2O5 solubil în
apă raportat la conţinutul total. Se aplică, în general, la fertilizările de bază înaintea semănatului.
- Fosforitele activate reprezintă roci fosfatice măcinate şi parţial supuse unui atac chimic în
mediu acid (acid sulfuric, fosforic, azotic, clorhidric). De regulă sunt condiţionate ca pulberi, dar
pot fi şi granulate şi conţin 15-25% P2O5 total, cel solubil în apă variind între 6 şi 15% P2O5. Sunt
recomandate ca îngrăşământ aplicabil pe solurile moderat şi puternic acide, slab asigurate cu
fosfaţi mobili.
- Fosforitele neactivate reprezentate de roci de origine sedimentară ce conţin: diverse apatite
precum fluorapatite, clorapatite, hidroxilapatite, carbonatapatite şi fosfaţi terţiari de calciu.
Conţinutul de fosfor total se situează între 10 şi 32% P2O5 din care doar 1-1,5% este direct
accesibil plantelor, fapt ce face ca utilizarea acestora ca îngrăşământ să se facă numai pe soluri
puternic acide, slab aprovizionate cu fosfor, unde ionii de H+ contribuie la solubilizarea fosforului
din fosfaţii superiori de calciu. Se folosesc preponderent ca materie primă pentru obţinerea
superfosfatului, a acidului fosforic sau soluţiilor fosfonitrice în industria îngrăşămintelor chimice
complexe.
Îngrăşămintele organominerale sunt produşi a căror nutrienţi sunt incluşi într-o matrice bazată
Page 92
92
pe substanţele humice din cărbune brun (lignit). În România se produc în prezent mai multe tipuri
de îngrăşăminte organominerale cu azot şi fosfor : L-120, L-210, SH-120 şi SH-210. Conţin 9-
13 % acizi humici, 10-20 % N şi 10-20 % P2O5. Se recomandă a fi folosite pe soluri sărace în
materie organică (soluri nisipoase, luvice şi erodate), îmbunătăţind proprietăţile solului şi nutriţia
plantelor. Datorită includerii nutrienţilor în matricea organominerală, procesele de hidroliză,
amonificare, nitrificare şi levigare, precum şi conversia fosfaţilor solubili în fosfaţi insolubili,
sunt încetinite, şi astfel rata de utilizare a nutrienţilor este mai mare decât cea din îngrăşămintele
minerale.
Page 93
93
Anexa 5
Tipuri de îngrăşăminte cu potasiu. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare
- Clorura de potasiu – conţine cca. 58-63% K2O, este solubilă în apă (34,7 g/100 g apă la 20°C
şi 56,7 g/100 g apă la 100°C) şi higroscopică, fapt pentru care este mai puţin indicată pentru
aplicare datorită fenomenului de aglomerare şi se utilizează mai mult la obţinerea îngrăşămintelor
complexe şi a celor lichide.
- Sarea potasică – cu un conţinut al potasiului cuprins între 28 şi 60%, este un amestec de KCl
cu diferite săruri potasice brute măcinate, precum silvinitul, carnalitul, kainitul ş.a., iar în funcţie
de proporţia componenţilor sunt cunoscute trei tipuri de sare potasică:
- sare potasică 30%, cu un conţinut de 28-30% K2O şi relativ ridicat de NaCl;
- sare potasică 40%, cu un conţinut de 38-42% K2O şi 24-26% NaCl;
- sare potasică 50%, cu un conţinut de 48-52% K2O şi 11-13% NaCl;
- Sulfatul de potasiu – conţine 48-52% K2O şi 17-18% S, nu este higroscopic, se poate aplica
uşor şi are o solubilitate în apă mai scazută, de numai 12 g/100 g apă la 25°C. Îngrăşământul este
recomandat pentru culturile sensibile la excesul de clor, precum legumele, florile, plantele
tehnice, pomii fructiferi şi viţa de vie.
- Sulfatul dublu de potasiu şi magneziu – conţine 22% K2O, 18% MgO şi 22% S şi este un
îngrăşământ ce se poate aplica şi este recomandat în aceleaşi conditii ca şi în cazul sulfatului de
potasiu, pe soluri sau substraturi care necesită şi magneziu, în special în legumicultură şi la
culturile intensive din sere şi solarii.
Page 94
94
Anexa 6
Menţiuni obligatorii pentru îngrăşăminte conform Regulamentului (CE) 2003/2003
(1) Pentru a se conforma cerinţelor din articolul 9, statele membre pot să impună ca menţionarea
conţinutului de azot, fosfor şi potasiu din îngrăşămintele introduse pe pieţele lor să se facă după
cum urmează:
(a) azot, numai în forma elementară (N) şi/sau
(b) fosfor şi potasiu, numai în forma elementară (P, K) sau
(c) fosfor şi potasiu, numai ca oxizi (P2 O5 , K 2 O) sau
(d) simultan fosfor şi potasiu, atât în formă elementară, cât şi ca oxizi.
În cazul în care se optează să se menţioneze continutul de fosfor şi de potasiu sub formă de
elemente, toate menţiunile din anexe la forma de oxizi se interpretează ca fiind în formă
elementară, iar valorile numerice se convertesc cu ajutorul următorilor factori:
(a) fosfor (P) = anhidridă fosforică (P2 O5 ) × 0,436;
(b) potasiu (K) = oxid de potasiu (K2 O) × 0,830.
(2) Statele membre pot impune ca menţionarea conţinutului de calciu, magneziu, sodiu şi sulf din
îngrăşămintele cu nutrienţi secundari şi, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la
articolul 17, din îngrăşămintele cu nutrienţi principali introduse pe pietele lor, să fie exprimate
astfel:
(a) sub formă de oxid (CaO, MgO, Na2 O, SO3 ) sau
(b) în formă elementară (Ca, Mg, Na, S) sau
(c) în ambele forme.
Pentru transformarea conţinutului de oxid de calciu, oxid de magneziu, oxid de sodiu şi anhidridă
sulfurică în continut de calciu, magneziu, sodiu şi sulf, se utilizează următorii factori:
(a) calciu (Ca) = oxid de calciu (CaO) × 0,715;
(b) magneziu (Mg) = oxid de magneziu (MgO) × 0,603;
(c) sodiu (Na) = oxid de sodiu (Na2 O) × 0,742;
(d) sulf (S) = anhidridă sulfurică (SO3 ) × 0,400.
Valoarea reţinută pentru declaraţie este valoarea rotunjită la zecimala cea mai apropiată atât în
cazul în care conţinutul se exprimă sub formă de oxizi, cât şi în cazul în care se exprimă în formă
elementară.
Page 95
95
Anexa 7
Posibilităţile de amestec a diferitelor îngrăşăminte chimice
Anexa 7.1. Compatibilitati de amestec a îngrăşămintelor chimice solide
ÎNGRĂŞĂMÂNT
Azo
tat
de
calc
iu
Azo
tat
de
sod
iu
Azo
tat
de
po
tasi
u
Azo
tat
de
amo
niu
Su
lfat
de
amo
niu
Cia
nam
ida
de
calc
iu
Clo
rura
de
amo
niu
Ure
e
Nit
roca
lcar
(C
AN
)
Fo
sfat
i n
atu
rali
,
Ro
ca f
osf
atic
a
Su
per
fosf
at (
SS
P),
Tri
plu
sup
erfo
sfat
(TS
P)
Sar
e p
ota
sica
(KC
l)
Su
lfat
de
po
tasi
u
NP
(M
AP
, D
AP
)
NP
K
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Azotat de calciu 1
Azotat de sodiu 2
Azotat de potasiu 3
Azotat de amoniu 4
Sulfat de amoniu 5
Cianamida de calciu 6
Clorura de amoniu 7
Uree 8
Nitrocalcar (CAN) 9
Fosfati naturali, Roca fosfatica 10
Superfosfat (SSP, Triplusuperfosfat (TSP) 11
Sare potasica (KCl) 12
Sulfat de potasiu 13
NP (MAP, DAP) 14
NPK 15
Se pot amesteca în orice raport
Se amestecă numai înainte de aplicare
Nu se amestecă
Anexa 7.2. Compatibilitati la amestec pentru îngrăşăminte aplicate prin fertigare
Ure
e
Azo
tat
de
amo
niu
Su
lfat
de
amo
niu
Azo
tat
de
calc
iu
Azo
tat
de
po
tasi
u
Sar
e p
ota
sica
(KC
l)
Su
lfat
de
po
tasi
u
Fo
sfat
ii d
e
amo
niu
, p
ota
siu
Su
lfat
ii d
e F
e,
Cu
, Z
n,
Mn
Ch
elat
ii d
e F
e,
Cu
, Z
n,
Mn
Su
lfat
ul
de
mag
nez
iu
Aci
du
l fo
sfo
ric
Aci
du
l su
lfu
ric
Aci
du
l az
oti
c
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Uree 1
Azotat de amoniu 2
Sulfat de amoniu 3
Page 96
96
Azotat de calciu 4
Azotat de potasiu 5
Sare potasica (KCl) 6
Sulfat de potasiu 7
Fosfatii de amoniu, potasiu 8
Sulfatii de Fe, Cu, Zn, Mn 9
Chelatii de Fe, Cu, Zn, Mn 10
Sulfatul de magneziu 11
Acidul fosforic 12
Acidul sulfuric 13
Acidul azotic 14
Se pot amesteca în orice raport
Se amestecă numai înainte de aplicare
Nu se amestecă
Page 97
97
Anexa 8
Îngrăşămintele complexe se obţin din aceleaşi materii prime care sunt utilizate pentru obţinerea
celor simple, în urma unor reacţii chimice în care se formează compuşi noi. În cazul celor mixte
are loc doar amestecul fizic a materiilor prime/îngrăşăminte simple cu formare numai în cantităţi
reduse şi particular de produşi chimici noi.
Din clasa îngrăşămintelor complexe / mixte se pot menţiona:
- fosfatul monoamoniacal, monoamofos (MAP), amofos sau fosfatul primar de amoniu (11.48.0)
– conţine 11-12% N şi 48-61% P2O5, este puţin higroscopic şi nu se aglomerează; dacă se adaugă
azotat de amoniu şi uree se poate obţine sortimentul (23.23.0);
- fosfatul diamoniacal (DAP), diamofos sau fosfatul secundar de amoniu (16:48:0) – conţine 16-
21% N şi 46-53% P2O5;
- superfosfatul amonizat – obţinut prin amestecarea fosfatului primar de amoniu cu fosfatul
secundar de calciu; superfosfatul simplu amonizat conţine 4-6% N şi 16-24% P2O5, iar cel
concentrat 9-12% N şi 38-50% P2O5;
- polifosfaţii de amoniu (18.52.0) – produşi sub formă solidă, granulată sau lichidă, la care dacă
se adaugă uree se obţin variantele solide (30.30.0), (36.18.0), (28.28.0), iar dacă se adauga KCl
rezultă îngrăşământul ternar de tip NPK (20.20.20);
- nitrofosfaţii, nitrofos (27.13,5.0), (22.22.0), (20.10.0), (12.18.0) – îngrăşăminte granulate în
care cele două macroelemente, azotul şi fosforul, se găsesc sub formă de azotat de amoniu, clorură
de amoniu, fosfat mono- sau diamoniacal, fosfat primar sau secundar de calciu;
- azotatul de potasiu (13,5.0.45) – îngrăşământ binar de tip NK, ce conţine 13,5% N şi 44-46%
K2O);
- metafosfatul de potasiu (0.55.37) – îngrăşământ binar de tip PK, granulat, greu solubil în apă
dar hidrolizabil în sol cu formare de K3PO4; se utilizează preponderent la obţinerea
îngrăşămintelor complexe;
- nitrofosfaţii de tip NPK, nitrofoska (16.16.16), (13.26.13), (22.11.11) – reprezintă cele mai
frecvent folosite îngrăşăminte împreună cu cele de tip NP; au în compoziţie aceeaşi compuşi ca
şi nitrofosfaţii de tip NP, prezentând, în plus şi compuşi cu potasiu sub formă de clorură, sulfaţi,
azotaţi, fosfaţi; în practică se întâlnesc şi variantele (15.15.15), (13.13.21) sau (13.40.30).
Page 98
98
Anexa 9
Îngrăşăminte lichide
Termenul de îngrăşăminte lichide acoperă o foarte mare varietate de produse, precum:
- îngrăşăminte lichide cu azot reprezentate generic de amoniacul anhidru şi soluţii cu azot;
- îngrăşăminte lichide cu fosfor;
- îngrăşăminte lichide cu potasiu;
- îngrăşăminte lichide compuse, binare, ternare;
- îngrăşăminte lichide compuse, binare, ternare în amestec cu elemente secundare,
microelemente şi substanţe pentru tratamentele fitosanitare.
Îngrăşămintele lichide se pot clasifica în:
- monocomponente conţinând azot sub formă amoniacală, nitrică şi amidică;
- binare conţinând azot şi fosfor, azot şi potasiu, respectiv fosfor şi potasiu;
- ternare conţinând azot, fosfor şi potasiu;
- multielemente conţinând inclusiv şi microelemente.
Îngrăşămintele lichide se pot clasifica şi în funcţie de:
- starea fizică – gaze lichide sub presiune, soluţii cu tensiune de vapori, soluţii fără tensiune de
vapori, soluţii suprasaturate şi suspensii;
- modul de depozitare, transport, manipulare şi tehnica de aplicare utilizată;
- preţul pe unitatea de substanţă activă;
- efectele agrochimice.
Îngrăşămintele lichide cu azot au o nomenclatură specială acceptată de industria de îngrăşăminte,
alcătuită dintr-un număr format din 3 cifre care indică conţinutul procentual de N (primele 2 cifre
indică partea întreagă, iar cea de a treia partea zecimală, virgula fiind omisă) urmat în paranteză
de alte 3 numere care indică în ordine conţinutul în procente (% , valori întregi) din greutate al
amoniacului, azotatului de amoniu şi ureei.
De exemplu 320 (0-45-34) indică o soluţie cu azot care are 32,0% N, 0% amoniac, 45% azotat
de amoniu şi 34% uree. În România, în faţa codului numeric se trece şi litera A care arată că este
o soluţie cu azot, exemplu de mai sus devenind A320 (0-45-34).
Page 99
99
Anexa 10
Plan de fertilizare – simplificat
Se completează în cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu agrochimic.
Bloc fizic Nr.
Parcela
Cultura
Planificat N Kg
s.a./ha
Ingrăşăminte aplicate
Data aplic.
Total N Kg ha-1 Obs.
Organice Minerale
Nr. Supraf.
ha Tip t/ha KgN ha-1 Tip Kg ha-1 KgN s.a.
ha-1
Page 100
100
Anexa 11
Recomandări pentru executarea unui STUDIU AGROCHIMIC
Etape parcurse în elaborarea unui studiu agrochimic la nivel de fermă
Un studiu agrochimic impune niște etape de bază, respectiv:
a) legătura cu fermierul în vederea recunoașterii teritoriului și a obținerii de date privind blocuri
fizice (parcele cadastrale), amplasarea culturilor pe blocuri fizice, tratamente agrochimice anterioare, alte
informații privind tipurile de sol, grosimea orizontului A, alte informații privind solului in cadrul
sistemului integrat al factorilor de mediu;
b) activitățile de recoltare a probelor de sol conform instrucțiunilor de elaborare a studiilor
agrochimice, ediția 1982. La recoltarea probelor de sol se au în vedere:
- probele de sol se recoltează pe areale uniforme;
- mărimea suprafeței de teren de pe care se recoltează o probă medie agrochimică este dependentă
de cultură (teren arabil 2-5 ha pe adâncimea 0-20 cm, pomi fructiferi și viță-de-vie 0,5 - 2 ha pe
adâncimile 0-20 și 20-40 cm, terenuri irigate 0,25 - 2 ha în funcție de tipul de cultură, pajiști și
fânețe 5-10 ha pe adâncimea 0-10 cm, culturi protejate în sere și solare 0,25 - 0,50 ha și adaptată
la amplasarea culturii în spațiu protejat, culturi situate pe terenuri erodate maxim 2 ha;
- grosimea orizontului pedologic A mineral, tratamente agrochimice anterioare (de ex. proba
agrochimică nu se va constitui din areal fertilizat organic și nefertilizat organic sau areal cultivat
cu lucernă și ogor etc.).
- la recoltarea probelor de sol se vor avea în vedere microdepresiuni (în care poate bălti apa),
situațiile texturale din blocul fizic.
- toate probele recoltate vor fi numerotate și identificate pe blocul fizic din care au fost recoltate.
c) activități specifice efectuării analizelor de laborator:
- după recoltare probele de sol se transportă și se prezintă laboratorului cu „fișă de identificare”
în care se menționează proveniența probelor, numărul probelor, adâncimea de recoltare și setul
de analize necesar dentificării caracteristicilor agrochimice ale solului.
În general pentru probele agrochimice se efectuează următoarele analize: reacția solului (pH) și
după caz în funcție de valoarea pH și tipul de sol, aciditatea hidrolitică (Ah), suma bazelor
schimbabile (SB), sodiul schimbabil (Nasch), humus (Corganic), conținutul de fosfor mobil (PAl),
conținutul de potasiu mobil (KAl); pe baza indicilor agrochimici se calculează gradul de saturație
cu baze în funcție de Ah (VAh) și indicele de azot (IN) care reprezintă asigurarea potențială a
solurilor cu azot . În cazuri speciale și la cererea fermierului se pot determina conținutul
momentan de azot mineral (Nmineral), calciu (Ca) și magneziu (Mg), iar în lipsa informațiilor
pedologice se determină granulometria în orizontul A sau 0-40 cm pentru plantații de pomi
fructiferi și viță-de-vie. Granulometria este necesară pentru cunoașterea conținutului de argilă
(particule < 0,002 mm) necesare pentru stabilirea dozelor de îngrășăminte organice.
- după finalizarea analizelor se elaborează “buletinul de încercare intern“. d) activități de elaborare a raportului de cercetare agrochimică:
- pe baza datelor din buletinului de încercare și a planului cu amplasarea probelor recoltate se
stabilesc parcele de fertilizare (grup de parcele agrochimice cu valori agrochimice din aceeași
clasă de asigurare) și se întocmesc cartograme privind reacția solurilor și asigurarea acestora cu
fosfor și potasiu și în funcție de solicitări și alte cartograme.
Cartogramele agrochimice pentru reacţia solului, asigurarea solului cu fosfor şi potasiu, se întocmesc prin materializarea probelor recoltate prin numere, înscrierea valorilor din buletinul de încercare alături de numărul probei din fiecare parcelă de recoltare.
Page 101
101
Fiecare parcelă se colorează în funcţie de domeniul de reacţie sau de asigurare cu fosfor si potasiu în care se încadrează, conform legendei ataşate la fiecare cartogramă (figura 1).
Figura 1: Legendă atașată la fiecare cartogramă
Cartograma cu „VALORILE MEDII ALE INDICILOR AGRGOCHIMICI (pH, humus, indice
azot-IN, P-ALc, K-AL, SB, Ah, VAh, Alsch.) PE PARCELE DE FERTILIZARE” evidenţiază
starea de fertilitate a solurilor.
În figurile 2-4 sunt redate forme de prezentare a cartogramelor.
Figura 2: Cartograma reacției solurilor
Page 102
102
Figura 3: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu fosfor mobil
Page 103
103
Figura 4: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu potasiu mobil
După întocmirea cartogramelor se analizează amplasarea în cadrul blocului fizic a reacției și stării
de asigurare a solului cu elemente nutritive și se întocmește cartograma planului de fertilizare
prin delimitarea unor grupuri de parcele uniforme care să totalizeze o suprafață care permite
efectuarea mecanizată a aplicării îngrășămintelor. Orientativ mărimea parcelei de fertilizare
trebuie să fie mai mare de 10 ha astfel încât în funcție de dimensiunea utilajului să se poată efectua
parcursuri complete de împrăștiere.
Un exemplu de cartogramă „plan de fertilizare” este prezentat în figura 5.
Page 104
104
Figura 5: Cartograma „plan de fertilizare”
Pentru eficientizarea activității de elaborare a planului de fertilizare, în completarea cartogramelor
prezentate mai sus, se întocmește un tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice
și parcele de fertilizare (figura 6).
În raportul de cercetare agrochimică se menționează condiții fizico-geografice specific arealului
cercetat și modalități de lucru.
e) Elaborarea planului de fertilizare
Având în vedere complexitatea operațiunilor de stabilire a dozelor de îngrășăminte care includ: cultura
planificată, producția programată, valoarea indicilor agrochimici din parcela de fertilizare, coeficienți de
acțiune ai elementelor nutritive, aportul de elemente nutritive din sol, valoarea unor inputuri (numai
pentru dozelor optime economice: prețul unității de recoltă și a unității de îngrășământ substanță activă),
ecuații de regresie, toate specifice fiecărei culturi, în cadrul institutului se utilizează programul de
elaborare a planului de fertilizare în sistem Windows Excel prezentat anterior. Programul este folosit
pentru elaborarea planurilor de management al nutrienților (de fertilizare). Pentru elaborarea programului
de fertilizare „la intrări" se înscriu valorile indicilor agrochimici din tabelul anexă și producțiile
programate (planificate, scontate).
Notă: Producțiile programate sunt stabilite de comun acord cu fermierul având în vedere evoluțiile
producțiilor din fermă, potențialul genetic al speciei și soiului cultivat precum și influența condițiilor de
mediu asupra evoluției culturilor și realizării producțiilor. În cadrul programului conform datelor din
baza de date a institutului sunt stabilite producții potențiale pentru unele culturi agricole utilizând
tehnologie în sistem irigat sau neirigat.
Redăm în figura 7 interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare iar în
figura 8 este prezentată interfața datelor de ieșire.
Page 105
105
Raportul final al programului a avut în vedere aspecte științifice și tehnice rezultate din cercetările în
domeniul agrochimiei și asigurarea unui plan de fertilizare ușor de accesat ca piesă tehnică prin
cuprinderea indicilor agrochimici și a dozelor de aplicat într-un format ușor accesibil. Având tipul datelor
de intrare și variabilitatea acestora trebuie menționat că programul de calcul nu este într-o formă finală,
el trebuie adaptat și îmbunătățit în mod continuu, astfel ca el să poată fi utilizat la scară cât mai redusă.
În figura 9 este prezentat planul de fertilizare ca raport final al programului elaborat, ca urmare a
cercetărilor noi din domeniul științelor agrochimice și prin integrarea unor baze de date din cadrul
institutului care asigură optimizarea practică a soluțiilor agrochimice.
Page 106
106
Figura 6: Tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice și parcele de fertilizare
Page 107
107
Notă: alte date de intrare se introduc în cadrul activităților de mentenanță de către programator
Figura 7: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare
Indici agrochimici preluați din
tabelul anexă; se modifică pentru
fiecare parcel de fertilizare
Producții planificate pentru
culturile din asolamentul
fermei
Page 108
108
Notă: Prin informația referitoare la doza optima economică și tehnică, în funcție de conjuncture economică a fermei și de interesul fermierului de a obține cantitate și
calitate sau numai cantitate sau calitate fermeirul poate opta pentru doza optima economică sau doza tehnică sau pentru o doză care este cuprinsă între doza optima
economică și doza tehnică. Prin respectarea intervalului de doză care se aplică între doza optima economică și doza tehnică se asigură producții care, pe lângă aspectele
prezentate anterior se asigură protecția resurselor de mediu, în special a solurilor în condiția aplicării tehnologiilor culturilor agricole.
Figura 8: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare
Doze tehnice Doze optime economice
Page 109
109
Figura 9: Planul de fertilizare
Page 110
110
Anexa 12
Zone de protecţie în lungul cursurilor de apă
Zone de protecţie – se instituie în conformitate cu art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor nr.
107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea
zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia
resursei de apă sau amenajării hidrotehnice astfel:
Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă regularizate:
- 2 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lăţime este sub 10 m;
- 3 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m;
- 5 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lăţime este de peste 51 m;
- distanţa dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanţă este mai
mică de 50 m.
- Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă neregularizate:
- 5 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este sub 10 m;
- 15 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m;
- 20 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este de peste 51 m.
Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale, indiferent de mărime: 5 m.
- Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare: între nivelul normal de retenţie
şi cota coronamentului.
- Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei.
- Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite: 3 m.
- Baraje şi lucrări anexe la baraje:
- baraje de de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale - 20 m în jurul acestora;
- instalaţii de determinare a calităţii apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice - 2 m în
jurul acestora;
- borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de
măsurarea debitelor - 1 m în jurul acestora.
- Lăţimea zonei de protecţie la forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de observaţii
şi măsurători - 1,5 m în jurul acestora.
Zonele de protecţie se măsoară astfel :
la cursurile de apă, de la limita albiei minore;
pentru lacurile naturale de la nivelul mediu;
pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retenţie.
În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi
completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea
Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi
hidrogeologică, se adaugă zonei de protecţie, după caz, zona de protecţie sanitară cu regim
sever, zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii, perimetre de protecţie
Page 111
111
hidrogeologică în jurul surselor de alimentare cu apă potabilă, surselor de apă potabilă
destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale sau a lacurilor şi nămolurilor terapeutice,
Page 112
112
Anexa 13
Incadrarea unităţilor teritorial-administrative în zonele corespunzătoare perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngăşămintelor
organice
LOCALITATE SIRUTA JUDET ARABIL (ha) PAJISTI
(ha) LIVEZI
(ha) VII (ha) ZONA
APATEU 9798 ARAD 6066 1485 1 1 1
ARAD 9262 ARAD 15036 1059 5 5 1
BARSA 10051 ARAD 2606 1242 136 136 1
BOCSIG 10195 ARAD 5030 1620 4 4 1
CARAND 10346 ARAD 1567 861 0 0 1
CERMEI 10373 ARAD 7443 2847 1 1 1
CHISINEU-CRIS 9459 ARAD 6652 2860 29 29 1
COVASINT 10514 ARAD 2670 108 98 195 1
CURTICI 9495 ARAD 6408 129 22 22 1
DOROBANTI 12912 ARAD 2355 217 8 8 1
FANTANELE 9280 ARAD 3177 270 0 0 1
FELNAC 10827 ARAD 3694 364 0 0 1
FRUMUSENI 12920 ARAD 3282 634 9 9 1
GHIOROC 10872 ARAD 2697 224 15 337 1
GRANICERI 10916 ARAD 5227 1754 0 0 1
INEU 9538 ARAD 6241 1749 123 76 1
IRATOSU 11352 ARAD 4257 47 0 0 1
LIVADA 9333 ARAD 1501 125 1 1 1
MACEA 11398 ARAD 5368 1296 1 1 1
MISCA 11423 ARAD 5962 2664 22 19 1
NADLAC 9627 ARAD 11485 432 4 4 1
OLARI 11502 ARAD 3577 1044 0 0 1
PANCOTA 9654 ARAD 4455 436 23 345 1
PECICA 11584 ARAD 17915 1130 0 0 1
PEREGU MARE 11637 ARAD 3073 9 0 0 1
PILU 11735 ARAD 4266 1931 0 0 1
SAGU 12144 ARAD 8506 814 6 86 1
SANTANA 12091 ARAD 9081 797 18 18 1
Page 113
113
SECUSIGIU 11940 ARAD 9882 904 6 2 1
SEITIN 12206 ARAD 5805 170 108 108 1
SELEUS 11995 ARAD 4095 1131 5 5 1
SEMLAC 12037 ARAD 7394 86 10 10 1
SEPREUS 12224 ARAD 3350 1728 0 0 1
SICULA 12242 ARAD 9190 2346 0 0 1
SIMAND 12340 ARAD 8030 1195 19 19 1
SINTEA MARE 12055 ARAD 7472 1415 2 2 1
SIRIA 12368 ARAD 9334 1060 18 893 1
SOCODOR 12126 ARAD 6494 4215 0 0 1
SOFRONEA 9360 ARAD 2734 186 2 2 1
VINGA 12643 ARAD 11448 1498 0 0 1
VLADIMIRESCU 9397 ARAD 8849 465 6 6 1
ZADARENI 12938 ARAD 1997 131 8 1 1
ZARAND 12812 ARAD 4633 2076 0 0 1
ZERIND 12849 ARAD 4062 1592 1 1 1
ZIMANDU NOU 12876 ARAD 6158 401 21 21 1
ABRAMUT 27169 BIHOR 3058 470 6 10 1
AVRAM IANCU 27285 BIHOR 5761 793 6 6 1
BATAR 27383 BIHOR 9115 1917 15 15 1
BIHARIA 27436 BIHOR 4631 474 10 11 1
BORS 27631 BIHOR 3058 393 1 1 1
CEFA 28246 BIHOR 4781 1182 0 0 1
CHERECHIU 28497 BIHOR 4469 331 0 0 1
CHISLAZ 28530 BIHOR 5014 1284 3 3 1
CIUMEGHIU 28665 BIHOR 8331 990 1 1 1
CURTUISENI 29001 BIHOR 4783 610 29 29 1
DIOSIG 29092 BIHOR 7111 623 52 35 1
GEPIU 32195 BIHOR 3236 594 0 0 1
GIRISU DE CRIS 29467 BIHOR 3583 243 0 0 1
MADARAS 30014 BIHOR 7175 1080 9 9 1
NOJORID 30149 BIHOR 7351 1494 8 1 1
ORADEA 26564 BIHOR 3784 652 991 53 1
ROSIORI 32187 BIHOR 3442 763 7 19 1
SACUENI 30915 BIHOR 10586 1234 162 101 1
Page 114
114
SALACEA 30988 BIHOR 4798 801 10 32 1
SALARD 31011 BIHOR 4452 814 16 60 1
SALONTA 26975 BIHOR 11480 3548 82 82 1
SANIOB 28610 BIHOR 3423 603 3 72 1
SANNICOLAU ROMAN 32179 BIHOR 6018 900 0 0 1
SANTANDREI 26653 BIHOR 1767 196 2 2 1
SIMIAN 31333 BIHOR 6154 644 2 17 1
TAMASEU 32153 BIHOR 4055 362 0 0 1
TARCEA 31565 BIHOR 5389 341 0 0 1
TINCA 31789 BIHOR 6937 1885 2 3 1
TOBOLIU 32201 BIHOR 3292 440 34 34 1
TULCA 31841 BIHOR 4492 762 0 0 1
VALEA LUI MIHAI 32027 BIHOR 4371 441 70 11 1
ALBESTI 36131 BOTOSANI 6180 1745 0 0 1
BALUSENI 36300 BOTOSANI 4968 705 64 64 1
BLANDESTI 39983 BOTOSANI 2470 780 0 0 1
BOTOSANI 35731 BOTOSANI 1497 697 17 2 1
CALARASI 36499 BOTOSANI 3787 1140 0 2 1
CORLATENI 36676 BOTOSANI 3286 928 0 0 1
HANESTI 37618 BOTOSANI 4119 1082 3 14 1
HLIPICENI 37734 BOTOSANI 5139 1327 0 4 1
LUNCA 37912 BOTOSANI 4193 2488 0 0 1
MANOLEASA 37958 BOTOSANI 6456 1037 3 3 1
MIHALASENI 38241 BOTOSANI 4206 1216 0 0 1
MITOC 38376 BOTOSANI 3226 633 0 0 1
PRAJENI 38580 BOTOSANI 2349 779 0 0 1
RACHITI 35839 BOTOSANI 4674 1679 0 1 1
RAUSENI 38679 BOTOSANI 3417 984 0 4 1
RIPICENI 38731 BOTOSANI 3100 576 0 11 1
ROMANESTI 38848 BOTOSANI 2503 606 0 0 1
SANTA MARE 38893 BOTOSANI 3949 1059 34 0 1
SAVENI 36060 BOTOSANI 4251 763 0 0 1
STAUCENI 35884 BOTOSANI 2574 1158 67 67 1
STEFANESTI 39168 BOTOSANI 5835 1805 0 23 1
STIUBIENI 39220 BOTOSANI 3409 754 1 6 1
Page 115
115
SULITA 39051 BOTOSANI 2541 1193 27 0 1
TODIRENI 39266 BOTOSANI 3259 997 0 4 1
TRUSESTI 39328 BOTOSANI 5389 1600 249 0 1
UNGURENI 39417 BOTOSANI 8844 3424 4 5 1
UNTENI 39532 BOTOSANI 5143 877 0 0 1
VLASINESTI 39792 BOTOSANI 4200 1850 5 5 1
╬NSURATEI 43411 BRAILA 15877 2389 240 277 1
BARAGANUL 42824 BRAILA 6137 522 4 80 1
BERTESTII DE JOS 42842 BRAILA 5049 969 149 105 1
BORDEI VERDE 42913 BRAILA 6543 1247 0 108 1
BRAILA 42682 BRAILA 656 186 12 0 1
CAZASU 44560 BRAILA 2069 153 110 110 1
CHISCANI 42708 BRAILA 5250 186 56 15 1
CIOCILE 42968 BRAILA 5692 1338 0 109 1
CIRESU 43019 BRAILA 7194 1859 3 244 1
DUDESTI 43073 BRAILA 9690 250 78 418 1
FAUREI 42753 BRAILA 687 823 34 13 1
FRECATEI 43117 BRAILA 36083 252 0 1 1
GALBENU 43180 BRAILA 6924 327 5 85 1
GEMENELE 43242 BRAILA 3950 97 0 40 1
GRADISTEA 43279 BRAILA 3863 567 4 8 1
GROPENI 43313 BRAILA 5870 88 13 56 1
IANCA 43331 BRAILA 15018 1255 0 3 1
JIRLAU 43466 BRAILA 3684 345 118 57 1
MARASU 43493 BRAILA 30630 426 55 55 1
MAXINENI 43563 BRAILA 9492 1604 20 133 1
MIRCEA VODA 43625 BRAILA 8999 371 0 73 1
MOVILA MIRESII 43652 BRAILA 5677 960 54 136 1
RACOVITA 43698 BRAILA 3465 878 0 56 1
RAMNICELU 43732 BRAILA 5841 348 0 19 1
ROMANU 43787 BRAILA 5840 658 0 23 1
ROSIORI 43812 BRAILA 6136 619 0 32 1
SALCIA TUDOR 43867 BRAILA 8085 1905 0 62 1
SCORTARU NOU 43929 BRAILA 8039 632 0 39 1
SILISTEA 43992 BRAILA 9933 569 13 13 1
Page 116
116
STANCUTA 44060 BRAILA 11634 1552 0 81 1
SURDILA-GAISEANCA 44113 BRAILA 5449 162 0 86 1
SURDILA-GRECI 42771 BRAILA 6799 814 133 116 1
SUTESTI 44140 BRAILA 5013 644 0 107 1
TICHILESTI 44177 BRAILA 4584 120 0 136 1
TRAIAN 44202 BRAILA 14310 577 11 13 1
TUDOR VLADIMIRESCU 44257 BRAILA 6128 655 3 2 1
TUFESTI 44300 BRAILA 6044 112 0 361 1
ULMU 44328 BRAILA 8061 774 5 206 1
UNIREA 44355 BRAILA 6064 206 0 21 1
VADENI 44391 BRAILA 10613 882 34 37 1
VICTORIA 44435 BRAILA 6133 481 0 119 1
VISANI 44462 BRAILA 4326 682 16 112 1
VIZIRU 44505 BRAILA 9237 247 0 20 1
ZAVOAIA 44532 BRAILA 6149 1744 44 169 1
AMARU 44863 BUZAU 5551 568 0 9 1
BALACEANU 44989 BUZAU 2893 58 0 0 1
BALTA ALBA 44934 BUZAU 5264 1135 0 48 1
BOLDU 45361 BUZAU 5572 1092 0 0 1
BRADEANU 45496 BUZAU 6710 106 0 7 1
BUZAU 44818 BUZAU 4371 923 24 51 1
C.A. ROSETTI 45815 BUZAU 7663 2188 17 27 1
CILIBIA 46251 BUZAU 3472 723 4 9 1
COCHIRLEANCA 46377 BUZAU 7042 36 0 53 1
COSTESTI 46484 BUZAU 3460 1417 0 81 1
FLORICA 50564 BUZAU 4169 75 0 3 1
GALBINASI 46769 BUZAU 5482 1264 1 13 1
GHERASENI 46803 BUZAU 4450 142 12 8 1
GHERGHEASA 46830 BUZAU 4873 216 0 21 1
GLODEANU SARAT 46867 BUZAU 5008 143 0 93 1
GLODEANU-SILISTEA 46910 BUZAU 8604 285 7 28 1
LARGU 47159 BUZAU 3055 293 43 5 1
LUCIU 47300 BUZAU 5279 2278 0 26 1
MARACINENI 47373 BUZAU 2017 196 3 2 1
MIHAILESTI 47578 BUZAU 2024 139 0 13 1
Page 117
117
MOVILA BANULUI 47774 BUZAU 5616 372 0 20 1
PADINA 48138 BUZAU 17037 837 0 6 1
POGOANELE 48744 BUZAU 10797 355 0 10 1
PUIESTI 48842 BUZAU 7757 672 0 55 1
RAMNICELU 48968 BUZAU 3835 384 4 21 1
RAMNICU SARAT 44845 BUZAU 3722 44 0 0 1
ROBEASCA 49019 BUZAU 1983 146 29 29 1
RUSETU 49046 BUZAU 7660 720 13 73 1
SAGEATA 49073 BUZAU 8771 351 2 0 1
SAHATENI 49153 BUZAU 5743 191 69 475 1
SCUTELNICI 49439 BUZAU 6148 182 1 17 1
SMEENI 49545 BUZAU 8254 1303 1 62 1
STALPU 49625 BUZAU 2775 1036 2 173 1
TINTESTI 49849 BUZAU 5842 515 209 209 1
ULMENI 49894 BUZAU 2177 867 0 152 1
VADU PASII 49956 BUZAU 6641 260 3 6 1
VALCELELE 50399 BUZAU 4022 166 7 127 1
VALEA RAMNICULUI 50022 BUZAU 4786 155 0 139 1
ZIDURI 50479 BUZAU 6818 759 1 12 1
ALEXANDRU ODOBESCU 94125 CALARASI 5425 189 0 0 1
BELCIUGATELE 101083 CALARASI 7233 238 3 3 1
BORCEA 92961 CALARASI 30530 536 7 7 1
BUDESTI 101458 CALARASI 6237 377 106 0 1
CALARASI 92569 CALARASI 8385 256 37 2 1
CASCIOARELE 101724 CALARASI 1702 215 5 43 1
CHIRNOGI 101804 CALARASI 15563 158 3 34 1
CHISELET 101822 CALARASI 5636 176 2 14 1
CIOCANESTI 93085 CALARASI 9835 508 6 9 1
CRIVAT 180055 CALARASI 2034 93 3 42 1
CURCANI 102419 CALARASI 4618 57 0 0 1
CUZA VODA 93281 CALARASI 11532 227 1 3 1
DICHISENI 93325 CALARASI 7207 151 0 12 1
DOR MARUNT 93370 CALARASI 14519 220 1 1 1
DOROBANTU 93441 CALARASI 7193 151 1 24 1
DRAGALINA 93487 CALARASI 16352 96 0 0 1
Page 118
118
DRAGOS VODA 93539 CALARASI 11261 358 5 11 1
FRASINET 102838 CALARASI 6725 369 6 30 1
FRUMUSANI 102945 CALARASI 6045 165 7 67 1
FUNDENI 103014 CALARASI 5158 457 93 57 1
FUNDULEA 103032 CALARASI 8121 285 4 48 1
GALBINASI 179962 CALARASI 1696 67 0 0 1
GRADISTEA 93664 CALARASI 15399 391 11 5 1
GURBANESTI 103568 CALARASI 6076 411 0 0 1
ILEANA 103764 CALARASI 12082 436 13 7 1
INDEPENDENTA 93771 CALARASI 5167 3 0 79 1
JEGALIA 93815 CALARASI 9869 592 16 84 1
LEHLIU 93851 CALARASI 4508 362 16 16 1
LEHLIU GARA 93888 CALARASI 6911 113 3 52 1
LUICA 104083 CALARASI 3389 25 0 1 1
LUPSANU 93931 CALARASI 8232 196 0 53 1
MANASTIREA 104181 CALARASI 9189 236 14 87 1
MITRENI 100638 CALARASI 3774 135 39 11 1
MODELU 92587 CALARASI 9637 494 3 3 1
NANA 104323 CALARASI 6496 3 0 74 1
NICOLAE BALCESCU 104341 CALARASI 3041 207 2 0 1
OLTENITA 100610 CALARASI 6767 553 11 4 1
PERISORU 94223 CALARASI 18687 347 310 58 1
PLATARESTI 104635 CALARASI 4318 325 0 0 1
RADOVANU 104751 CALARASI 4809 228 10 238 1
ROSETI 94312 CALARASI 6668 387 0 60 1
SARULESTI 104886 CALARASI 5280 284 39 20 1
SOHATU 105222 CALARASI 6178 166 0 118 1
SOLDANU 105384 CALARASI 3179 63 1 0 1
SPANTOV 105259 CALARASI 4992 160 1 81 1
STEFAN CEL MARE 94562 CALARASI 2018 1 0 0 1
STEFAN VODA 94580 CALARASI 6649 6 0 41 1
TAMADAU MARE 105455 CALARASI 2962 185 0 14 1
ULMENI 105605 CALARASI 5061 46 3 95 1
ULMU 94606 CALARASI 5348 198 34 73 1
UNIREA 94651 CALARASI 6098 552 13 13 1
Page 119
119
VALCELELE 94731 CALARASI 5962 52 0 0 1
VALEA ARGOVEI 105712 CALARASI 6780 239 2 51 1
VASILATI 105829 CALARASI 5183 245 0 12 1
VLAD TEPES 94768 CALARASI 6313 99 0 18 1
BERLISTE 51387 CARAS-SEVERIN 4657 910 5 5 1
GRADINARI 52990 CARAS-SEVERIN 2983 843 4 4 1
MAURENI 53247 CARAS-SEVERIN 7682 635 0 0 1
RACASDIA 53675 CARAS-SEVERIN 4961 580 34 34 1
VARADIA 54500 CARAS-SEVERIN 3520 2172 64 64 1
VRANI 54573 CARAS-SEVERIN 3101 718 0 0 1
23 AUGUST 60598 CONSTANTA 7256 380 63 92 1
ADAMCLISI 60883 CONSTANTA 8086 2391 184 510 1
AGIGEA 60570 CONSTANTA 3278 170 36 36 1
ALBESTI 60945 CONSTANTA 9740 1639 0 0 1
ALIMAN 61005 CONSTANTA 4845 2256 9 470 1
AMZACEA 63198 CONSTANTA 10396 413 0 2 1
BANEASA 61069 CONSTANTA 6409 1495 9 44 1
BARAGANU 63294 CONSTANTA 6136 248 21 15 1
CASTELU 61121 CONSTANTA 4957 447 27 1 1
CERCHEZU 61167 CONSTANTA 7221 391 0 0 1
CERNAVODA 60776 CONSTANTA 1636 450 283 258 1
CHIRNOGENI 61210 CONSTANTA 9949 981 0 340 1
CIOBANU 61256 CONSTANTA 6402 506 71 14 1
CIOCARLIA 61283 CONSTANTA 12201 780 49 49 1
COBADIN 61318 CONSTANTA 16127 712 174 4 1
COGEALAC 61372 CONSTANTA 13984 1736 16 199 1
COMANA 61452 CONSTANTA 7353 253 0 0 1
CONSTANTA 60419 CONSTANTA 4470 360 21 21 1
CORBU 61513 CONSTANTA 9500 1058 0 18 1
COSTINESTI 63286 CONSTANTA 1538 77 0 0 1
CRUCEA 61559 CONSTANTA 16723 1250 358 212 1
CUMPANA 61620 CONSTANTA 3137 141 0 0 1
CUZA VODA 63300 CONSTANTA 4229 94 37 37 1
DELENI 61675 CONSTANTA 12752 1991 7 7 1
DOBROMIR 61737 CONSTANTA 9276 2267 22 22 1
Page 120
120
DUMBRAVENI 63161 CONSTANTA 2441 501 0 0 1
EFORIE 60455 CONSTANTA 156 13 5 5 1
GARLICIU 61808 CONSTANTA 4983 971 1 23 1
GHINDARESTI 61826 CONSTANTA 1312 115 0 105 1
GRADINA 63326 CONSTANTA 7142 1392 61 0 1
HARSOVA 60801 CONSTANTA 5928 708 17 24 1
HORIA 63278 CONSTANTA 5274 1087 0 25 1
INDEPENDENTA 61871 CONSTANTA 15592 915 10 4 1
ION CORVIN 61951 CONSTANTA 6511 1493 0 16 1
ISTRIA 62020 CONSTANTA 6599 1856 2 2 1
LIMANU 60632 CONSTANTA 6696 380 5 20 1
LIPNITA 62057 CONSTANTA 9734 2448 337 765 1
LUMINA 63152 CONSTANTA 2742 500 1 1 1
MANGALIA 60482 CONSTANTA 2383 319 13 260 1
MEDGIDIA 60847 CONSTANTA 4525 693 211 829 1
MERENI 62137 CONSTANTA 6438 576 18 21 1
MIHAI VITEAZU 62253 CONSTANTA 7376 1381 29 305 1
MIHAIL KOGALNICEANU 62191 CONSTANTA 11952 1250 399 399 1
MIRCEA VODA 62280 CONSTANTA 4125 682 483 526 1
MURFATLAR 62360 CONSTANTA 2760 506 127 1694 1
NAVODARI 60507 CONSTANTA 1990 233 27 3 1
NEGRU VODA 62397 CONSTANTA 13317 792 0 0 1
NICOLAE BALCESCU 62440 CONSTANTA 13346 323 24 3 1
OLTINA 62486 CONSTANTA 5611 1144 30 114 1
OSTROV 62538 CONSTANTA 7601 1935 320 1101 1
OVIDIU 60687 CONSTANTA 5538 366 226 280 1
PANTELIMON 62609 CONSTANTA 12001 1261 178 178 1
PECINEAGA 62672 CONSTANTA 7397 276 95 10 1
PESTERA 62707 CONSTANTA 17049 2035 24 439 1
POARTA ALBA 62761 CONSTANTA 3199 782 1 1015 1
RASOVA 62798 CONSTANTA 5054 1103 287 2323 1
SACELE 62878 CONSTANTA 7259 3068 0 4 1
SALIGNY 63318 CONSTANTA 2546 360 8 8 1
SARAIU 62823 CONSTANTA 9784 1003 0 0 1
SEIMENI 62903 CONSTANTA 6738 1379 5 38 1
Page 121
121
SILISTEA 62949 CONSTANTA 6797 214 0 177 1
TARGUSOR 62985 CONSTANTA 8644 1388 63 2 1
TECHIRGHIOL 60534 CONSTANTA 2011 117 9 9 1
TOPALU 63045 CONSTANTA 6327 899 282 37 1
TOPRAISAR 63072 CONSTANTA 12046 885 1 1 1
TORTOMAN 63189 CONSTANTA 6283 457 0 263 1
TUZLA 60721 CONSTANTA 3422 237 119 119 1
VALU LUI TRAIAN 63125 CONSTANTA 4694 291 275 129 1
VULTURU 63170 CONSTANTA 6066 368 24 33 1
BILCIURESTI 66401 DAMBOVITA 2415 149 1 1 1
BREZOAELE 101341 DAMBOVITA 3152 9 0 0 1
BUTIMANU 101564 DAMBOVITA 3761 42 0 0 1
CIOCANESTI 101840 DAMBOVITA 2485 188 2 4 1
COJASCA 66697 DAMBOVITA 2064 149 0 0 1
CONTESTI 66768 DAMBOVITA 3729 84 4 4 1
CORBII MARI 66857 DAMBOVITA 8064 484 0 0 1
CORNESTI 67014 DAMBOVITA 4844 231 11 11 1
CREVEDIA 102286 DAMBOVITA 4322 51 29 0 1
LUNGULETU 67906 DAMBOVITA 3028 38 1 1 1
NICULESTI 104387 DAMBOVITA 1868 234 0 0 1
ODOBESTI 68342 DAMBOVITA 2928 20 0 0 1
POIANA 68431 DAMBOVITA 2265 103 0 0 1
POTLOGI 68468 DAMBOVITA 3902 264 1 1 1
RACARI 68627 DAMBOVITA 5185 433 1 1 1
SELARU 68887 DAMBOVITA 5230 736 20 20 1
SLOBOZIA MOARA 105142 DAMBOVITA 1414 22 0 0 1
TARTASESTI 105534 DAMBOVITA 4949 221 0 0 1
╬NTORSURA 74923 DOLJ 2873 79 40 47 1
AFUMATI 70520 DOLJ 6047 257 0 2 1
ALMAJ 70566 DOLJ 1688 286 5 24 1
AMARASTII DE JOS 70637 DOLJ 5637 29 0 2 1
AMARASTII DE SUS 70673 DOLJ 3134 5 2 2 1
APELE VII 70726 DOLJ 3555 96 2 23 1
BAILESTI 70316 DOLJ 13963 494 17 31 1
BARCA 70940 DOLJ 8023 296 0 136 1
Page 122
122
BECHET 70879 DOLJ 1855 159 8 4 1
BISTRET 70897 DOLJ 5937 2846 1 45 1
BRALOSTITA 71126 DOLJ 1980 494 29 5 1
BRATOVOESTI 71199 DOLJ 4056 463 16 40 1
BREASTA 71260 DOLJ 2900 277 90 15 1
CALAFAT 70352 DOLJ 7647 1331 211 165 1
CALARASI 71607 DOLJ 6034 124 44 125 1
CALOPAR 71457 DOLJ 5588 393 6 12 1
CARAULA 71518 DOLJ 3104 177 0 17 1
CARNA 74867 DOLJ 4680 1022 0 0 1
CASTRANOVA 71572 DOLJ 5701 93 0 7 1
CATANE 74842 DOLJ 3522 455 7 10 1
CELARU 71634 DOLJ 7622 308 0 0 1
CERAT 71698 DOLJ 2872 412 64 56 1
CETATE 71787 DOLJ 6618 462 14 117 1
CIOROIASI 71812 DOLJ 4095 1 1 1 1
CIUPERCENII NOI 71858 DOLJ 5162 1663 2 80 1
COTOFENII DIN DOS 71910 DOLJ 2731 233 9 9 1
COTOFENII DIN FATA 74875 DOLJ 1505 298 3 3 1
CRAIOVA 69900 DOLJ 1829 561 6 14 1
DABULENI 72007 DOLJ 12231 759 118 430 1
DANETI 71956 DOLJ 9227 96 0 154 1
DESA 72034 DOLJ 3212 1339 69 142 1
DIOSTI 72052 DOLJ 6021 118 4 4 1
DOBRESTI 72098 DOLJ 3415 507 176 27 1
DOBROTESTI 74883 DOLJ 2905 44 0 0 1
DRAGOTESTI 72150 DOLJ 4115 651 1 5 1
DRANIC 72221 DOLJ 6176 484 6 11 1
GALICEA MARE 72383 DOLJ 5148 213 0 80 1
GALICIUICA 74891 DOLJ 2268 11 0 1 1
GANGIOVA 72579 DOLJ 4800 384 2 4 1
GHIDICI 74907 DOLJ 2578 697 0 17 1
GHINDENI 74915 DOLJ 2199 89 5 5 1
GIGHERA 72463 DOLJ 8155 1525 18 15 1
GIUBEGA 72506 DOLJ 5343 0 1 18 1
Page 123
123
GIURGITA 72533 DOLJ 6403 104 0 5 1
GOICEA 72640 DOLJ 5462 164 0 0 1
ISALNITA 70094 DOLJ 1351 706 0 1 1
IZVOARE 72882 DOLJ 4017 211 9 3 1
LIPOVU 72953 DOLJ 3075 320 4 53 1
MACESU DE JOS 72980 DOLJ 3775 843 0 0 1
MACESU DE SUS 73013 DOLJ 3134 2 0 0 1
MAGLAVIT 73031 DOLJ 7036 468 11 56 1
MALU MARE 73068 DOLJ 1863 303 8 14 1
MARSANI 73317 DOLJ 4775 632 0 35 1
MOTATEI 73335 DOLJ 12147 2 2 26 1
NEGOI 73460 DOLJ 3610 644 0 0 1
OSTROVENI 73567 DOLJ 5587 630 7 7 1
PERISOR 73594 DOLJ 3281 116 1 2 1
PISCU VECHI 73665 DOLJ 2163 775 0 0 1
PODARI 70110 DOLJ 4135 984 283 22 1
POIANA MARE 73736 DOLJ 9549 1037 5 5 1
PREDESTI 73772 DOLJ 2183 1252 374 0 1
RADOVAN 73852 DOLJ 2536 234 0 4 1
RAST 73905 DOLJ 5861 412 0 26 1
ROJISTE 74949 DOLJ 2529 227 21 35 1
SADOVA 73996 DOLJ 7680 759 0 27 1
SCAESTI 74073 DOLJ 2494 258 24 12 1
SEACA DE CAMP 74108 DOLJ 3161 180 0 0 1
SEGARCEA 70502 DOLJ 10365 460 0 705 1
SILISTEA CRUCII 74224 DOLJ 3129 54 0 0 1
TEASC 74322 DOLJ 3447 578 4 4 1
TESLUI 74411 DOLJ 6144 323 84 84 1
TUGLUI 74509 DOLJ 2830 103 0 10 1
UNIREA 74536 DOLJ 4468 2 0 1 1
URZICUTA 74554 DOLJ 5255 376 0 0 1
VALEA STANCIULUI 74581 DOLJ 9212 352 0 204 1
VARVORU DE JOS 74750 DOLJ 5836 980 587 3 1
BALENI 75668 GALATI 5061 817 0 246 1
BANEASA 75686 GALATI 4008 964 21 325 1
Page 124
124
BARCEA 75515 GALATI 4284 417 1 48 1
BRANISTEA 75711 GALATI 4586 176 17 152 1
CAVADINESTI 75864 GALATI 7456 912 0 348 1
COSMESTI 76040 GALATI 2771 210 110 23 1
COSTACHE NEGRI 76111 GALATI 2249 128 14 122 1
CUCA 76139 GALATI 3127 162 10 354 1
CUDALBI 76157 GALATI 12789 496 0 37 1
CUZA VODA 77595 GALATI 1728 98 0 171 1
DRAGANESTI 75221 GALATI 4966 304 62 62 1
FARTANESTI 76255 GALATI 4606 1502 83 884 1
FOLTESTI 76282 GALATI 4985 424 19 268 1
FRUMUSITA 76317 GALATI 8957 232 0 125 1
FUNDENI 76353 GALATI 2533 358 5 103 1
GALATI 75098 GALATI 12809 767 113 74 1
GHIDIGENI 76406 GALATI 4583 882 63 15 1
GOHOR 76497 GALATI 3542 523 6 173 1
GRIVITA 76558 GALATI 3275 187 9 171 1
INDEPENDENTA 76585 GALATI 4467 398 33 287 1
IVESTI 76601 GALATI 5906 243 77 613 1
LIESTI 76674 GALATI 6311 338 53 445 1
MASTACANI 76718 GALATI 4130 766 0 405 1
MATCA 76692 GALATI 7589 68 68 150 1
MOVILENI 76745 GALATI 1925 160 24 3 1
MUNTENI 75258 GALATI 7255 710 113 160 1
NAMOLOASA 76763 GALATI 4861 907 0 1 1
NEGRILESTI 77579 GALATI 3271 318 18 34 1
NICORESTI 76807 GALATI 3430 167 19 1312 1
OANCEA 76932 GALATI 3058 726 0 320 1
PECHEA 76969 GALATI 8876 453 101 903 1
PISCU 76996 GALATI 4425 505 0 151 1
PRIPONESTI 77028 GALATI 4037 538 3 163 1
REDIU 77082 GALATI 2918 419 3 197 1
SCANTEIESTI 77126 GALATI 3488 691 0 83 1
SCHELA 77153 GALATI 3505 208 0 98 1
SENDRENI 75114 GALATI 3377 88 84 89 1
Page 125
125
SLOBOZIA CONACHI 77180 GALATI 5071 320 0 341 1
SMARDAN 77224 GALATI 6982 5918 2 174 1
SUCEVENI 77288 GALATI 3842 701 27 435 1
TARGU BUJOR 75472 GALATI 4100 1621 58 787 1
TECUCI 75203 GALATI 5948 735 219 96 1
TEPU 77377 GALATI 2501 222 4 141 1
TUDOR VLADIMIRESCU 77313 GALATI 3598 269 34 275 1
TULUCESTI 77331 GALATI 4957 206 2 680 1
UMBRARESTI 77402 GALATI 4506 426 1 796 1
VALEA MARULUI 77475 GALATI 3688 351 5 313 1
VANATORI 75150 GALATI 3016 221 4 192 1
VLADESTI 77536 GALATI 3755 594 0 216 1
ADUNATII-COPACENI 100781 GIURGIU 6477 30 104 5 1
BANEASA 101001 GIURGIU 8742 825 1 33 1
BOLINTIN-DEAL 101163 GIURGIU 1569 244 5 5 1
BOLINTIN-VALE 101190 GIURGIU 1907 35 0 0 1
BUCSANI 101378 GIURGIU 6627 561 5 5 1
BULBUCATA 101519 GIURGIU 2080 150 0 0 1
BUTURUGENI 101617 GIURGIU 3312 51 6 0 1
CALUGARENI 101662 GIURGIU 9353 550 6 233 1
CLEJANI 101984 GIURGIU 5078 398 0 7 1
COLIBASI 102071 GIURGIU 2427 49 0 0 1
COMANA 102106 GIURGIU 4422 401 7 13 1
COSOBA 179748 GIURGIU 926 17 0 0 1
CREVEDIA MARE 102348 GIURGIU 3064 229 9 1 1
DAIA 102446 GIURGIU 5000 183 0 6 1
FLORESTI-STOENESTI 102794 GIURGIU 3172 106 0 0 1
FRATESTI 102909 GIURGIU 7983 162 17 1 1
GAISENI 103087 GIURGIU 2066 78 0 0 1
GAUJANI 103194 GIURGIU 6554 170 41 11 1
GHIMPATI 103238 GIURGIU 9678 423 14 114 1
GIURGIU 100521 GIURGIU 1923 316 8 9 1
GOGOSARI 103309 GIURGIU 11367 158 2 8 1
GOSTINARI 103372 GIURGIU 1987 155 18 0 1
GOSTINU 103354 GIURGIU 3414 172 1 12 1
Page 126
126
GRADINARI 103407 GIURGIU 2432 17 0 13 1
GREACA 103470 GIURGIU 2580 197 2 145 1
HERASTI 179757 GIURGIU 2091 161 13 97 1
HOTARELE 103639 GIURGIU 3037 100 42 259 1
IEPURESTI 103693 GIURGIU 3776 561 28 1 1
ISVOARELE 179766 GIURGIU 2146 131 8 23 1
IZVOARELE 103899 GIURGIU 10774 70 10 1 1
JOITA 103997 GIURGIU 1735 88 6 0 1
LETCA NOUA 104047 GIURGIU 4981 161 46 50 1
MALU 179739 GIURGIU 5504 204 10 0 1
MARSA 104225 GIURGIU 5635 245 0 0 1
MIHAI BRAVU 104118 GIURGIU 2178 1094 1 24 1
MIHAILESTI 104136 GIURGIU 4113 1075 0 3 1
OGREZENI 104485 GIURGIU 2789 34 117 4 1
OINACU 104519 GIURGIU 3550 219 9 0 1
PRUNDU 104680 GIURGIU 13834 612 51 369 1
PUTINEIU 104715 GIURGIU 7562 261 149 63 1
RASUCENI 104788 GIURGIU 7264 283 0 0 1
ROATA DE JOS 104831 GIURGIU 5548 150 0 0 1
SABARENI 179775 GIURGIU 1856 29 0 0 1
SCHITU 104975 GIURGIU 4850 628 2 76 1
SINGURENI 105106 GIURGIU 3786 430 20 16 1
SLOBOZIA 100549 GIURGIU 4356 241 33 33 1
STANESTI 105295 GIURGIU 8892 157 0 12 1
STOENESTI 105348 GIURGIU 4032 320 0 12 1
TOPORU 154709 GIURGIU 7854 262 0 0 1
ULMI 105623 GIURGIU 3605 21 0 0 1
VALEA DRAGULUI 105776 GIURGIU 2909 228 20 0 1
VANATORII MICI 105972 GIURGIU 4035 361 2 0 1
VARASTI 105874 GIURGIU 4304 54 0 0 1
VEDEA 105909 GIURGIU 5868 609 7 70 1
ADANCATA 100754 IALOMITA 3503 287 0 5 1
ALBESTI 92783 IALOMITA 4504 446 0 90 1
ALEXENI 100852 IALOMITA 2920 218 10 10 1
AMARA 92836 IALOMITA 5414 153 15 152 1
Page 127
127
ANDRASESTI 92872 IALOMITA 3159 255 0 9 1
ARMASESTI 100870 IALOMITA 3996 430 0 8 1
AXINTELE 100923 IALOMITA 8190 475 25 94 1
BALACIU 92907 IALOMITA 7781 506 1 22 1
BARBULESTI 180064 IALOMITA 739 397 0 0 1
BARCANESTI 101056 IALOMITA 8856 404 9 79 1
BORANESTI 179784 IALOMITA 2456 127 18 20 1
BORDUSANI 92989 IALOMITA 17333 281 63 63 1
BUCU 93021 IALOMITA 3242 94 0 9 1
BUESTI 179793 IALOMITA 2166 136 0 30 1
CAZANESTI 93067 IALOMITA 4546 263 1 7 1
CIOCARLIA 100709 IALOMITA 1275 47 0 4 1
CIOCHINA 93101 IALOMITA 7804 588 2 104 1
CIULNITA 93156 IALOMITA 5962 407 0 1 1
COCORA 93209 IALOMITA 4545 144 0 101 1
COLELIA 179971 IALOMITA 3411 124 0 0 1
COSAMBESTI 93236 IALOMITA 3934 353 0 0 1
COSERENI 102240 IALOMITA 3012 273 0 104 1
DRAGOESTI 102641 IALOMITA 3930 180 16 7 1
DRIDU 102703 IALOMITA 3699 118 1 105 1
FACAENI 93575 IALOMITA 17169 464 57 57 1
FETESTI 92701 IALOMITA 7312 614 203 90 1
FIERBINTI-TARG 102749 IALOMITA 3835 393 72 51 1
GARBOVI 103283 IALOMITA 7013 97 4 129 1
GHEORGHE DOJA 93600 IALOMITA 6140 171 0 25 1
GHEORGHE LAZAR 93628 IALOMITA 4212 297 3 3 1
GIURGENI 93646 IALOMITA 7390 679 0 0 1
GRINDU 93717 IALOMITA 4860 128 0 22 1
GRIVITA 93735 IALOMITA 7384 227 0 92 1
GURA IALOMITEI 180046 IALOMITA 3643 2572 6 47 1
ION ROATA 103862 IALOMITA 3254 250 7 67 1
JILAVELE 103960 IALOMITA 3425 506 0 61 1
MAIA 179800 IALOMITA 1680 163 2 0 1
MANASIA 100736 IALOMITA 2635 198 0 25 1
MARCULESTI 179980 IALOMITA 3234 336 102 57 1
Page 128
128
MIHAIL KOGALNICEANU 93995 IALOMITA 7577 251 24 22 1
MILOSESTI 94045 IALOMITA 3979 489 0 93 1
MOLDOVENI 179999 IALOMITA 1772 76 28 0 1
MOVILA 94081 IALOMITA 7273 239 18 0 1
MOVILITA 104270 IALOMITA 3295 116 0 9 1
MUNTENI-BUZAU 94107 IALOMITA 4510 287 0 41 1
OGRADA 179819 IALOMITA 5472 146 32 0 1
PERIETI 94161 IALOMITA 6048 294 93 5 1
PLATONESTI 180000 IALOMITA 3454 268 0 0 1
RADULESTI 101243 IALOMITA 1645 110 6 6 1
REVIGA 94269 IALOMITA 7713 227 0 28 1
ROSIORI 179828 IALOMITA 1823 4 0 14 1
SALCIOARA 94330 IALOMITA 5040 146 1 45 1
SARATENI 180019 IALOMITA 2546 115 1 48 1
SAVENI 94376 IALOMITA 8539 146 0 0 1
SCANTEIA 94429 IALOMITA 7260 221 0 108 1
SFANTU GHEORGHE 94456 IALOMITA 6136 265 0 0 1
SINESTI 105026 IALOMITA 5208 128 1 8 1
SLOBOZIA 92658 IALOMITA 9462 509 123 91 1
STELNICA 94492 IALOMITA 11054 254 2 2 1
SUDITI 94535 IALOMITA 4582 305 0 9 1
TANDAREI 92765 IALOMITA 8803 315 30 30 1
TRAIAN 179702 IALOMITA 3827 435 0 135 1
URZICENI 100683 IALOMITA 3989 342 4 71 1
VALEA CIORII 94688 IALOMITA 4387 206 1 12 1
VALEA MACRISULUI 105794 IALOMITA 4263 259 0 35 1
VLADENI 94795 IALOMITA 10433 637 0 0 1
ANDRIESENI 95667 IASI 6690 1276 18 35 1
ARONEANU 95747 IASI 1850 877 35 188 1
BALS 100273 IASI 1529 289 29 612 1
BALTATI 95792 IASI 2457 817 258 173 1
BELCESTI 95872 IASI 6934 1315 4 26 1
BIVOLARI 95943 IASI 5360 765 2 40 1
BRAESTI 96058 IASI 2501 1227 2 1 1
COARNELE CAPREI 96334 IASI 3195 643 0 4 1
Page 129
129
COMARNA 96370 IASI 2588 390 270 252 1
DUMESTI 96940 IASI 3361 1440 0 1 1
ERBICENI 97009 IASI 4934 2130 0 35 1
FANTANELE 100317 IASI 2505 555 0 0 1
FOCURI 97063 IASI 4077 1212 0 13 1
GOLAIESTI 97090 IASI 3006 867 6 5 1
GORBAN 97189 IASI 3182 651 14 197 1
GROPNITA 97321 IASI 4442 1579 0 35 1
GROZESTI 97394 IASI 2036 234 0 2 1
HOLBOCA 95159 IASI 3595 365 2 31 1
IASI 95060 IASI 484 1271 235 833 1
ION NECULCE 95499 IASI 4303 1471 0 8 1
LETCANI 97679 IASI 3795 1371 1 4 1
LUNGANI 97722 IASI 3063 1487 0 10 1
MIROSLAVA 97919 IASI 4178 1340 299 85 1
MOVILENI 98257 IASI 4077 2523 7 11 1
ORAS TARGU FRUMOS 95471 IASI 2285 131 1 0 1
PLUGARI 98337 IASI 3861 1004 140 4 1
PODU ILOAIEI 98373 IASI 2428 707 27 41 1
POPESTI 98435 IASI 3130 1880 0 0 1
POPRICANI 98505 IASI 4040 1288 97 5 1
PRISACANI 98603 IASI 3870 653 6 5 1
PROBOTA 98649 IASI 4682 1379 27 4 1
RADUCANENI 98685 IASI 5290 706 52 334 1
REDIU 95239 IASI 2370 1452 6 1 1
ROMANESTI 98738 IASI 2377 1373 0 14 1
ROSCANI 100344 IASI 2134 761 0 5 1
SIPOTE 99370 IASI 6100 1677 32 20 1
TIGANASI 99879 IASI 3002 2196 36 3 1
TOMESTI 95293 IASI 1098 359 91 370 1
TRIFESTI 99600 IASI 3553 667 0 127 1
TUTORA 99922 IASI 2637 391 9 3 1
UNGHENI 96003 IASI 2744 820 6 45 1
VALEA LUPULUI 100353 IASI 365 69 31 135 1
VICTORIA 100004 IASI 3447 782 17 17 1
Page 130
130
VLADENI 100148 IASI 4239 1985 2 73 1
1 DECEMBRIE 102543 ILFOV 1145 24 11 0 1
AFUMATI 100834 ILFOV 4275 80 263 4 1
BALOTESTI 100969 ILFOV 3307 67 16 16 1
BERCENI 101145 ILFOV 2251 0 0 0 1
BRAGADIRU 179221 ILFOV 926 46 0 0 1
BRANESTI 101298 ILFOV 2820 22 11 83 1
BUFTEA 100576 ILFOV 2024 81 0 0 1
CERNICA 101742 ILFOV 2466 198 2 46 1
CHIAJNA 179249 ILFOV 445 53 0 0 1
CHITILA 179285 ILFOV 358 129 0 0 1
CIOLPANI 101902 ILFOV 1609 132 16 0 1
CIOROGARLA 101957 ILFOV 2150 34 1 0 1
CLINCENI 102035 ILFOV 1417 129 1 0 1
COPACENI 179588 ILFOV 885 4 0 0 1
CORBEANCA 102160 ILFOV 2093 5 0 0 1
CORNETU 102213 ILFOV 903 26 3 0 1
DARASTI-ILFOV 102525 ILFOV 1095 0 0 0 1
DASCALU 102473 ILFOV 3013 7 0 0 1
DOBROESTI 179310 ILFOV 457 70 0 0 1
DOMNESTI 102570 ILFOV 2722 37 84 0 1
DRAGOMIRESTI-VALE 102605 ILFOV 2399 28 3 0 1
GANEASA 103130 ILFOV 3376 37 49 0 1
GLINA 179347 ILFOV 2045 54 0 0 1
GRADISTEA 103443 ILFOV 2089 141 0 0 1
GRUIU 103513 ILFOV 3018 58 10 3 1
JILAVA 179383 ILFOV 1570 139 2 7 1
MAGURELE 179409 ILFOV 2922 132 24 28 1
MOARA VLASIEI 104243 ILFOV 3180 45 2 0 1
MOGOSOAIA 179463 ILFOV 1197 229 106 0 1
NUCI 104421 ILFOV 4168 260 0 0 1
OTOPENI 179481 ILFOV 1561 149 4 0 1
PANTELIMON 179515 ILFOV 1629 349 21 24 1
PERIS 104546 ILFOV 4255 121 8 7 1
PETRACHIOAIA 104582 ILFOV 4928 39 6 0 1
Page 131
131
POPESTI LEORDENI 179533 ILFOV 3359 128 246 0 1
SNAGOV 105160 ILFOV 3380 58 132 1 1
STEFANESTII DE JOS 105419 ILFOV 1757 81 54 0 1
TUNARI 105570 ILFOV 2261 24 0 0 1
VIDRA 105936 ILFOV 5274 100 6 0 1
VOLUNTARI 179551 ILFOV 359 860 13 0 1
BRANISTEA 114060 MEHEDINTI 2967 78 0 6 1
BURILA MARE 110946 MEHEDINTI 6316 536 125 163 1
CUJMIR 111444 MEHEDINTI 4066 1 0 0 1
DARVARI 111550 MEHEDINTI 5990 70 0 0 1
DEVESEL 111480 MEHEDINTI 7623 496 181 107 1
DROBETA-TURNU SEVERIN 109773 MEHEDINTI 1021 289 0 53 1
GARLA MARE 111783 MEHEDINTI 4560 321 0 33 1
GOGOSU 111863 MEHEDINTI 6693 1044 3 0 1
GRUIA 112030 MEHEDINTI 3956 518 51 135 1
HINOVA 112076 MEHEDINTI 2229 401 48 105 1
JIANA 112548 MEHEDINTI 7122 664 0 34 1
OBARSIA DE CAMP 112744 MEHEDINTI 3682 41 0 20 1
PATULELE 112879 MEHEDINTI 6011 997 6 17 1
PRISTOL 113206 MEHEDINTI 2342 155 2 22 1
PUNGHINA 113395 MEHEDINTI 5119 226 0 583 1
ROGOVA 113466 MEHEDINTI 2422 155 0 168 1
SALCIA 113493 MEHEDINTI 4350 336 0 27 1
SIMIAN 109826 MEHEDINTI 2635 670 47 84 1
VANATORI 113849 MEHEDINTI 3477 8 2 5 1
VANJU MARE 110232 MEHEDINTI 5831 547 59 535 1
VANJULET 113894 MEHEDINTI 3083 162 12 22 1
VRATA 114079 MEHEDINTI 2340 73 0 49 1
SUHURLUI 77601 NEAMT 1315 175 0 141 1
BABICIU 125659 OLT 2809 185 5 0 1
BALS 125418 OLT 2935 204 9 1 1
BARZA 125846 OLT 1854 61 0 0 1
BRANCOVENI 126022 OLT 2985 246 28 0 1
BRASTAVATU 125962 OLT 6122 366 0 5 1
BUCINISU 126077 OLT 2453 0 0 11 1
Page 132
132
CARACAL 125472 OLT 5897 171 0 0 1
CEZIENI 126102 OLT 3076 234 7 110 1
CILIENI 126148 OLT 4716 233 0 0 1
CORABIA 125542 OLT 9295 633 31 32 1
COTEANA 126380 OLT 3384 356 0 0 1
CRAMPOIA 126406 OLT 3283 222 0 0 1
DANEASA 126585 OLT 3712 735 3 36 1
DEVESELU 126647 OLT 4537 339 0 0 1
DOBROSLOVENI 126718 OLT 3973 343 13 0 1
DOBRUN 126825 OLT 2752 465 8 0 1
DRAGANESTI-OLT 125622 OLT 5531 515 0 270 1
DRAGHICENI 125490 OLT 2301 272 3 0 1
FALCOIU 126978 OLT 3532 220 2 18 1
FARCASELE 127019 OLT 2543 255 0 76 1
GANEASA 127064 OLT 3640 441 2 23 1
GARCOV 125588 OLT 2022 134 3 0 1
GHIMPETENI 130311 OLT 1960 49 7 0 1
GIUVARASTI 127126 OLT 2038 369 7 0 1
GOSTAVATU 127144 OLT 3547 333 6 0 1
GRADINARI 127171 OLT 1280 227 2 0 1
GRADINILE 130320 OLT 2592 68 0 0 1
GROJDIBODU 127224 OLT 3968 665 730 66 1
GURA PADINII 130339 OLT 3219 19 1304 0 1
IANCA 127251 OLT 7126 1268 124 381 1
IPOTESTI 130348 OLT 1036 263 0 0 1
IZBICENI 127368 OLT 3450 402 18 0 1
IZVOARELE 127386 OLT 4084 215 0 20 1
MARUNTEI 127493 OLT 4399 445 15 5 1
MIHAESTI 127536 OLT 5072 127 1 0 1
MILCOV 127563 OLT 1245 260 0 33 1
NICOLAE TITULESCU 127714 OLT 2017 85 0 11 1
OBARSIA 127750 OLT 3504 9 0 11 1
ORLEA 127938 OLT 3822 602 0 121 1
OSICA DE JOS 130357 OLT 1311 71 0 0 1
OSICA DE SUS 127983 OLT 2938 329 1 1 1
Page 133
133
PARSCOVENI 128178 OLT 2309 86 22 14 1
PIATRA-OLT 128105 OLT 5003 725 29 92 1
PLESOIU 128221 OLT 3646 416 88 115 1
RADOMIRESTI 128472 OLT 9198 168 0 0 1
REDEA 128524 OLT 11610 146 1 0 1
ROTUNDA 128560 OLT 3173 42 0 0 1
RUSANESTI 128588 OLT 5075 158 51 0 1
SCARISOARA 128613 OLT 3448 127 0 2 1
SEACA 128864 OLT 3689 87 0 0 1
SERBANESTI 129246 OLT 3561 172 1 0 1
SLATIOARA 125374 OLT 1319 45 31 0 1
SOPARLITA 130384 OLT 1659 61 0 0 1
SPRANCENATA 129040 OLT 4691 306 11 0 1
STEFAN CEL MARE 129282 OLT 2347 0 9 53 1
STOENESTI 129095 OLT 2505 277 16 64 1
STOICANESTI 129111 OLT 9249 145 0 2 1
STREJESTI 129139 OLT 3144 238 201 143 1
STUDINA 129184 OLT 3222 136 0 0 1
TIA MARE 129460 OLT 4285 469 7 0 1
TRAIAN 129567 OLT 2449 16 0 0 1
TUFENI 129585 OLT 5687 398 1 4 1
URZICA 129629 OLT 2490 0 0 72 1
VADASTRA 129718 OLT 1883 161 0 0 1
VADASTRITA 129745 OLT 3761 3 66 0 1
VALCELE 129987 OLT 4462 315 0 0 1
VALENI 129763 OLT 5688 284 46 0 1
VISINA 129898 OLT 3075 74 4 0 1
VISINA NOUA 130375 OLT 1701 113 0 0 1
VLADILA 130026 OLT 1871 130 0 0 1
VOINEASA 130062 OLT 2782 363 18 0 1
ALBESTI-PALEOLOGU 131933 PRAHOVA 3834 301 0 34 1
BABA ANA 132164 PRAHOVA 7155 379 0 8 1
BALTA DOAMNEI 132226 PRAHOVA 1626 217 7 0 1
BARCANESTI 130552 PRAHOVA 2809 145 12 0 1
BERCENI 130614 PRAHOVA 2027 239 1 3 1
Page 134
134
BOLDESTI-GRADISTEA 132379 PRAHOVA 2783 541 0 28 1
BRAZI 130712 PRAHOVA 2809 246 5 0 1
CIORANI 132681 PRAHOVA 6438 659 0 0 1
COLCEAG 132752 PRAHOVA 4854 314 0 0 1
DRAGANESTI 133018 PRAHOVA 6593 553 4 0 1
DUMBRAVA 133090 PRAHOVA 4989 367 1 0 1
FULGA 133394 PRAHOVA 6137 473 2 11 1
GHERGHITA 133429 PRAHOVA 2609 251 10 0 1
GORGOTA 133508 PRAHOVA 2061 142 3 0 1
MIZIL 131407 PRAHOVA 1290 76 1 68 1
OLARI 136250 PRAHOVA 1462 120 0 0 1
POIENARII BURCHII 134559 PRAHOVA 3839 202 0 1 1
PUCHENII MARI 134942 PRAHOVA 3489 161 2 0 1
RAFOV 135020 PRAHOVA 2315 423 1 0 1
SALCIILE 135146 PRAHOVA 3397 127 0 0 1
SIRNA 135431 PRAHOVA 3227 130 0 0 1
TINOSU 135850 PRAHOVA 752 79 12 0 1
TOMSANI 135896 PRAHOVA 3734 164 1 9 1
ACAS 136713 SATU MARE 4894 611 14 1 1
AGRIS 179873 SATU MARE 2337 221 13 0 1
ANDRID 136768 SATU MARE 5091 647 0 0 1
APA 136802 SATU MARE 3205 337 3 0 1
ARDUD 136848 SATU MARE 8723 1350 153 65 1
BERVENI 137032 SATU MARE 3667 542 0 11 1
BOTIZ 137185 SATU MARE 2315 234 9 0 1
CAMIN 179677 SATU MARE 1562 77 0 9 1
CAPLENI 136553 SATU MARE 2564 224 0 0 1
CAREI 136526 SATU MARE 7768 861 13 54 1
CAUAS 137292 SATU MARE 7543 1046 0 0 1
CIUMESTI 179882 SATU MARE 2381 490 10 7 1
CRAIDOROLT 137443 SATU MARE 6193 1467 2 0 1
CULCIU 137540 SATU MARE 6131 318 1 0 1
DOBA 137611 SATU MARE 5113 923 1 0 1
DOROLT 137675 SATU MARE 2446 433 1 2 1
FOIENI 137728 SATU MARE 1849 386 33 63 1
Page 135
135
HALMEU 137764 SATU MARE 3791 555 4 89 1
LAZURI 137960 SATU MARE 5119 768 1 0 1
LIVADA 138039 SATU MARE 6287 1352 0 0 1
MEDIESU AURIT 138084 SATU MARE 7462 902 17 22 1
MICULA 138164 SATU MARE 2599 416 1 0 1
MOFTIN 138208 SATU MARE 10210 1248 1 0 1
ODOREU 138280 SATU MARE 3290 528 2 0 1
PAULESTI 138431 SATU MARE 4471 583 2 0 1
PETRESTI 138501 SATU MARE 2773 45 0 0 1
PIR 138538 SATU MARE 3091 275 0 7 1
PISCOLT 138574 SATU MARE 4342 889 20 2 1
PORUMBESTI 180028 SATU MARE 2283 419 0 0 1
SANISLAU 138663 SATU MARE 4397 1017 129 52 1
SANTAU 138734 SATU MARE 6024 1626 87 0 1
SATU MARE 136483 SATU MARE 8746 752 39 50 1
TEREBESTI 139054 SATU MARE 4098 476 0 0 1
TIREAM 139107 SATU MARE 4602 285 0 0 1
TURULUNG 139214 SATU MARE 4014 493 3 15 1
URZICENI 139250 SATU MARE 2357 297 0 58 1
VETIS 139358 SATU MARE 3940 644 128 0 1
VIILE SATU MARE 139394 SATU MARE 4738 802 183 31 1
ALEXANDRIA 151790 TELEORMAN 8015 449 3 127 1
BABAITA 152038 TELEORMAN 5207 260 0 46 1
BALACI 151996 TELEORMAN 5200 506 0 0 1
BECIU 155083 TELEORMAN 2396 139 0 0 1
BEUCA 155092 TELEORMAN 1922 146 0 0 1
BLEJESTI 152083 TELEORMAN 6809 226 2 4 1
BOGDANA 152127 TELEORMAN 5573 266 0 0 1
BOTOROAGA 152172 TELEORMAN 8913 32 1 0 1
BRAGADIRU 152234 TELEORMAN 7173 390 5 0 1
BRANCENI 152252 TELEORMAN 3089 81 0 0 1
BUJORENI 152270 TELEORMAN 3072 128 4 0 1
BUJORU 152314 TELEORMAN 2627 144 0 0 1
BUZESCU 152332 TELEORMAN 2871 144 0 0 1
CALINESTI 152350 TELEORMAN 6180 489 1 46 1
Page 136
136
CALMATUIU 152412 TELEORMAN 6218 453 0 0 1
CALMATUIU DE SUS 152467 TELEORMAN 5403 100 0 0 1
CERVENIA 152500 TELEORMAN 4478 221 11 0 1
CIOLANESTI 152528 TELEORMAN 5608 521 12 3 1
CIUPERCENI 151709 TELEORMAN 2911 218 0 0 1
CONTESTI 152564 TELEORMAN 3725 229 0 0 1
COSMESTI 152582 TELEORMAN 5154 304 1 0 1
CRANGENI 152617 TELEORMAN 6289 397 6 0 1
CRANGU 152662 TELEORMAN 3224 528 36 0 1
CREVENICU 151932 TELEORMAN 2459 121 0 0 1
DIDESTI 152724 TELEORMAN 2066 214 0 0 1
DOBROTESTI 152760 TELEORMAN 9144 217 1 0 1
DRACEA 155109 TELEORMAN 3429 333 2 0 1
DRACSENEI 152797 TELEORMAN 3054 378 2 9 1
DRAGANESTI DE VEDE 152868 TELEORMAN 1473 75 0 0 1
DRAGANESTI-VLASCA 152902 TELEORMAN 8167 136 19 0 1
FANTANELE 155118 TELEORMAN 3644 449 8 0 1
FRASINET 155127 TELEORMAN 3191 191 0 0 1
FRUMOASA 152993 TELEORMAN 4045 190 1 0 1
FURCULESTI 152948 TELEORMAN 6320 663 5 0 1
GALATENI 153026 TELEORMAN 6273 166 0 0 1
GRATIA 153062 TELEORMAN 3180 217 0 5 1
ISLAZ 151736 TELEORMAN 5073 730 0 4 1
IZVOARELE 153106 TELEORMAN 3485 223 15 0 1
LISA 153124 TELEORMAN 6287 418 2 13 1
LITA 151763 TELEORMAN 3813 569 0 0 1
LUNCA 153151 TELEORMAN 2448 198 0 0 1
MAGURA 153240 TELEORMAN 5170 559 0 3 1
MALDAENI 153277 TELEORMAN 7030 352 7 0 1
MARZANESTI 153339 TELEORMAN 7177 551 0 261 1
MAVRODIN 153204 TELEORMAN 4154 444 0 27 1
MERENI 153295 TELEORMAN 6080 354 0 0 1
MOSTENI 153384 TELEORMAN 2616 110 0 0 1
NANOV 151816 TELEORMAN 5406 301 11 0 1
NASTURELU 153400 TELEORMAN 4464 175 4 0 1
Page 137
137
NECSESTI 153437 TELEORMAN 3454 286 0 0 1
NENCIULESTI 154996 TELEORMAN 3251 384 0 0 1
OLTENI 153473 TELEORMAN 2877 375 1 0 1
ORBEASCA 153507 TELEORMAN 9076 648 0 127 1
PERETU 153543 TELEORMAN 5816 468 0 0 1
PIATRA 153561 TELEORMAN 6960 373 2 0 1
PIETROSANI 153589 TELEORMAN 7674 238 189 17 1
PLOPII-SLAVITESTI 153623 TELEORMAN 3482 588 14 0 1
PLOSCA 153605 TELEORMAN 4377 358 0 0 1
POENI 153696 TELEORMAN 3448 500 0 0 1
POROSCHIA 151834 TELEORMAN 3816 288 24 0 1
PURANI 155136 TELEORMAN 1757 164 0 0 1
PUTINEIU 153829 TELEORMAN 6835 478 3 0 1
RADOIESTI 153865 TELEORMAN 3405 217 0 0 1
RASMIRESTI 153909 TELEORMAN 2580 166 0 0 1
ROSIORI DE VEDE 151870 TELEORMAN 5473 476 0 0 1
SACENI 153972 TELEORMAN 6134 577 1 39 1
SAELELE 155145 TELEORMAN 2861 452 0 0 1
SALCIA 153936 TELEORMAN 5112 387 0 0 1
SARBENI 154308 TELEORMAN 2702 130 0 0 1
SCRIOASTEA 154013 TELEORMAN 4106 221 0 1 1
SCURTU MARE 154068 TELEORMAN 4957 287 0 0 1
SEACA 154139 TELEORMAN 6561 994 57 23 1
SEGARCEA-VALE 154184 TELEORMAN 5779 598 0 0 1
SFINTESTI 154166 TELEORMAN 3592 207 11 0 1
SILISTEA 154228 TELEORMAN 2619 305 2 0 1
SILISTEA-GUMESTI 154282 TELEORMAN 3592 287 3 0 1
SLOBOZIA MANDRA 154344 TELEORMAN 3528 338 2 0 1
SMARDIOASA 154380 TELEORMAN 2915 130 0 17 1
STEJARU 154415 TELEORMAN 4354 211 8 0 1
STOROBANEASA 154497 TELEORMAN 7556 272 2 16 1
SUHAIA 154460 TELEORMAN 4607 477 0 30 1
TALPA 154521 TELEORMAN 3509 224 0 0 1
TATARASTII DE JOS 154585 TELEORMAN 7619 493 1 0 1
TATARASTII DE SUS 154665 TELEORMAN 3226 222 3 3 1
Page 138
138
TIGANESTI 154834 TELEORMAN 5182 215 0 12 1
TRAIAN 154736 TELEORMAN 4361 237 1 0 1
TRIVALEA-MOSTENI 154754 TELEORMAN 7023 622 3 0 1
TROIANUL 154790 TELEORMAN 5922 384 0 0 1
TURNU MAGURELE 151683 TELEORMAN 7205 690 18 154 1
UDA-CLOCOCIOV 155154 TELEORMAN 3223 306 2 1 1
VARTOAPE 154932 TELEORMAN 4898 205 10 3 1
VEDEA 154852 TELEORMAN 3751 445 0 0 1
VIDELE 151905 TELEORMAN 5927 299 0 0 1
VIISOARA 154914 TELEORMAN 3027 287 0 26 1
VITANESTI 153776 TELEORMAN 6328 490 0 20 1
ZAMBREASCA 154978 TELEORMAN 2409 316 0 0 1
ZIMNICEA 151978 TELEORMAN 10239 502 23 262 1
BALINT 155546 TIMIS 3402 1251 22 0 1
BANLOC 155591 TIMIS 9479 714 10 0 1
BEBA VECHE 155724 TIMIS 8688 166 10 0 1
BECICHERECU MIC 155760 TIMIS 3823 522 1 0 1
BELINT 155797 TIMIS 4255 1302 14 0 1
BETHAUSEN 155840 TIMIS 4874 1658 40 0 1
BILED 155911 TIMIS 4765 270 0 0 1
BIRDA 159366 TIMIS 5429 426 0 0 1
BOLDUR 156106 TIMIS 5578 990 2 0 1
BUCOVAT 159516 TIMIS 2511 343 0 0 1
BUZIAS 155403 TIMIS 6231 999 16 457 1
CARPINIS 156213 TIMIS 3892 195 6 0 1
CENAD 156259 TIMIS 6987 272 59 0 1
CENEI 156277 TIMIS 5769 392 2 0 1
CHECEA 159375 TIMIS 4928 346 0 0 1
CHEVERESU MARE 156311 TIMIS 4844 1370 7 0 1
CIACOVA 156357 TIMIS 10682 1171 3 0 1
COMLOSU MARE 156437 TIMIS 8386 242 71 0 1
COSTEIU 156473 TIMIS 3370 3239 16 0 1
DENTA 156669 TIMIS 6950 1013 6 0 1
DETA 155458 TIMIS 2044 509 5 0 1
DUDESTII NOI 159384 TIMIS 4089 830 1 0 1
Page 139
139
DUDESTII VECHI 156712 TIMIS 12599 568 0 0 1
DUMBRAVITA 155261 TIMIS 1073 243 0 0 1
FIBIS 159393 TIMIS 4200 595 26 0 1
FOENI 157004 TIMIS 5004 585 1 0 1
GATAIA 157086 TIMIS 13013 1171 0 0 1
GHILAD 159400 TIMIS 8023 1956 94 0 1
GHIRODA 155289 TIMIS 2177 426 0 0 1
GHIZELA 157193 TIMIS 4420 712 423 0 1
GIARMATA 157246 TIMIS 6105 334 158 69 1
GIERA 157273 TIMIS 6644 1577 5 0 1
GIROC 155314 TIMIS 3418 485 0 0 1
GIULVAZ 157317 TIMIS 6861 2035 0 0 1
GOTTLOB 159419 TIMIS 3942 205 0 0 1
IECEA MARE 159428 TIMIS 3148 148 0 0 1
JAMU MARE 157362 TIMIS 13027 1641 347 204 1
JEBEL 157424 TIMIS 5583 449 0 0 1
JIMBOLIA 155494 TIMIS 9371 368 6 0 1
LENAUHEIM 157451 TIMIS 10056 462 4 0 1
LIEBLING 157497 TIMIS 6839 591 1 0 1
LIVEZILE 159491 TIMIS 4242 919 0 0 1
LOVRIN 157530 TIMIS 3776 304 12 3 1
MORAVITA 157781 TIMIS 5983 1680 24 0 1
MOSNITA NOUA 157834 TIMIS 5332 222 0 0 1
NITCHIDORF 157923 TIMIS 4155 597 260 0 1
ORTISOARA 158010 TIMIS 12014 1147 0 0 1
OTELEC 159525 TIMIS 7304 336 0 0 1
PADURENI 159446 TIMIS 3101 449 9 0 1
PARTA 159437 TIMIS 4986 219 0 0 1
PECIU NOU 158065 TIMIS 10293 1196 0 0 1
PERIAM 158109 TIMIS 4499 515 167 0 1
PESAC 159507 TIMIS 2935 194 0 0 1
PISCHIA 158181 TIMIS 7077 1779 403 154 1
RACOVITA 158243 TIMIS 7974 898 6 0 1
RECAS 158314 TIMIS 11608 5947 194 1196 1
REMETEA MARE 158396 TIMIS 4793 1061 0 0 1
Page 140
140
SACALAZ 158564 TIMIS 9298 1344 0 0 1
SACOSU TURCESC 158449 TIMIS 9880 648 29 9 1
SAG 158779 TIMIS 2728 101 43 11 1
SANANDREI 158653 TIMIS 7004 1055 5 0 1
SANDRA 159464 TIMIS 4486 358 0 0 1
SANMIHAIU ROMAN 158699 TIMIS 5465 1063 0 0 1
SANNICOLAU MARE 155528 TIMIS 11479 703 244 15 1
SANPETRU MARE 158733 TIMIS 8169 937 0 0 1
SARAVALE 159455 TIMIS 8164 1140 0 0 1
SATCHINEZ 158528 TIMIS 8310 632 38 0 1
TEREMIA MARE 158859 TIMIS 7373 344 25 56 1
TIMISOARA 155243 TIMIS 5223 932 1 17 1
TOMNATIC 159473 TIMIS 3321 167 0 0 1
TOPOLOVATU MARE 158966 TIMIS 7057 1394 170 0 1
TORMAC 159035 TIMIS 10630 1024 0 0 1
UIVAR 159142 TIMIS 9276 1031 0 68 1
VALCANI 159482 TIMIS 5376 352 0 0 1
VARIAS 159213 TIMIS 10423 536 5 0 1
VOITEG 159339 TIMIS 5985 662 5 0 1
BABADAG 159650 TULCEA 2950 912 17 203 1
BAIA 159785 TULCEA 13584 2091 1 64 1
BESTEPE 161552 TULCEA 3393 721 206 71 1
C.A. ROSETTI 159883 TULCEA 1158 2396 0 0 1
CARCALIU 159945 TULCEA 1958 27 0 186 1
CEAMURLIA DE JOS 160092 TULCEA 7532 545 0 4 1
CEATALCHIOI 160047 TULCEA 3533 785 15 0 1
CERNA 160127 TULCEA 13032 5896 50 241 1
CHILIA VECHE 160172 TULCEA 15806 2661 45 0 1
CRISAN 160261 TULCEA 236 1478 0 0 1
DAENI 160305 TULCEA 8016 1086 144 42 1
FRECATEI 160387 TULCEA 8112 996 21 144 1
GRECI 160430 TULCEA 4716 854 13 68 1
GRINDU 160458 TULCEA 4716 776 74 8 1
HORIA 160528 TULCEA 2739 709 0 16 1
I.C.BRATIANU 161525 TULCEA 2563 608 17 0 1
Page 141
141
ISACCEA 159687 TULCEA 3674 418 399 205 1
IZVOARELE 160564 TULCEA 4389 1077 0 8 1
JIJILA 160617 TULCEA 7580 867 6 80 1
JURILOVCA 160644 TULCEA 6107 2754 0 67 1
LUNCAVITA 160680 TULCEA 7716 375 574 31 1
MACIN 159730 TULCEA 3433 1084 0 100 1
MAHMUDIA 160724 TULCEA 2884 1482 108 38 1
MALIUC 160779 TULCEA 3077 826 0 2 1
MIHAI BRAVU 160831 TULCEA 5928 728 0 0 1
MIHAIL KOGALNICEANU 160877 TULCEA 11387 1340 31 0 1
MURIGHIOL 160911 TULCEA 10483 1431 52 5 1
NALBANT 160993 TULCEA 6970 1260 46 3 1
NICULITEL 161035 TULCEA 2681 625 6 1063 1
NUFARU 161053 TULCEA 3396 1364 2 1 1
OSTROV 161106 TULCEA 2957 734 1 528 1
PARDINA 161133 TULCEA 12377 1864 0 0 1
PECENEAGA 161151 TULCEA 3667 814 0 113 1
SARICHIOI 161179 TULCEA 8919 966 17 433 1
SFANTU GHEORGHE 161231 TULCEA 1 4790 0 0 1
SMARDAN 161286 TULCEA 6416 360 43 0 1
SOMOVA 161302 TULCEA 3731 1113 3 657 1
SULINA 159767 TULCEA 451 301 0 0 1
TULCEA 159614 TULCEA 9946 1740 146 1658 1
TURCOAIA 161464 TULCEA 2595 727 0 81 1
VACARENI 161543 TULCEA 4444 233 11 28 1
VALEA NUCARILOR 161482 TULCEA 9055 708 0 171 1
VOICESTI 174218 VALCEA 1298 44 5 0 1
BARLAD 161794 VASLUI 114 465 4 3 1
BEREZENI 162498 VASLUI 8369 1313 28 247 1
BLAGESTI 162559 VASLUI 3114 696 0 379 1
DIMITRIE CANTEMIR 164277 VASLUI 5762 1951 11 102 1
DRANCENI 163618 VASLUI 4386 247 0 298 1
DUDA-EPURENI 163681 VASLUI 5144 880 1 322 1
FALCIU 163832 VASLUI 10538 1471 6 223 1
GRIVITA 164133 VASLUI 4003 906 11 30 1
Page 142
142
HUSI 161829 VASLUI 2336 832 40 1684 1
IVESTI 164543 VASLUI 2446 360 2 104 1
LUNCA BANULUI 164749 VASLUI 5692 735 0 157 1
MURGENI 164981 VASLUI 9143 1478 1 162 1
PADURENI 165185 VASLUI 6186 801 8 88 1
POCHIDIA 167311 VASLUI 3518 349 0 76 1
POGONESTI 167259 VASLUI 2124 309 11 32 1
STANILESTI 165979 VASLUI 6107 533 53 466 1
TUTOVA 166529 VASLUI 3013 720 162 90 1
VETRISOAIA 166672 VASLUI 5051 1162 0 221 1
BALESTI 175206 VRANCEA 2988 495 0 34 1
BILIESTI 178929 VRANCEA 1259 250 135 53 1
CAMPINEANCA 174780 VRANCEA 652 48 0 770 1
CIORASTI 175590 VRANCEA 8110 690 0 94 1
DUMBRAVENI 175938 VRANCEA 1217 114 152 1104 1
FOCSANI 174744 VRANCEA 2376 442 185 49 1
GAROAFA 176212 VRANCEA 4423 953 40 110 1
GOLESTI 174824 VRANCEA 762 88 1 9 1
GOLOGANU 178938 VRANCEA 3156 381 0 8 1
GUGESTI 176301 VRANCEA 2069 380 1 107 1
MAICANESTI 176613 VRANCEA 12582 993 0 53 1
MARASESTI 174922 VRANCEA 5043 1015 27 348 1
MILCOVUL 176748 VRANCEA 2209 173 77 11 1
NANESTI 176855 VRANCEA 3168 674 0 101 1
OBREJITA 178947 VRANCEA 1292 2 1 117 1
ODOBESTI 175019 VRANCEA 3370 155 1 1476 1
RASTOACA 178956 VRANCEA 1650 270 0 34 1
SIHLEA 177600 VRANCEA 6077 992 0 10 1
SLOBOZIA CIORASTI 177726 VRANCEA 6518 548 2 5 1
SURAIA 177842 VRANCEA 3487 406 47 6 1
TATARANU 177986 VRANCEA 7866 580 2 38 1
TIFESTI 178180 VRANCEA 4253 425 39 1505 1
VANATORI 178607 VRANCEA 5506 517 10 0 1
VULTURU 178821 VRANCEA 8132 711 9 53 1
AIUD 1213 ALBA 4436 1776 189 316 2
Page 143
143
ALBA IULIA 1017 ALBA 2959 2223 22 71 2
BERGHIN 2988 ALBA 4682 1378 23 14 2
BLAJ 1348 ALBA 2786 3898 14 319 2
BLANDIANA 3397 ALBA 602 1145 37 37 2
BUCERDEA GRANOASA 9026 ALBA 2147 1166 18 18 2
CALNIC 4106 ALBA 1508 914 12 113 2
CENADE 3761 ALBA 1286 1790 0 176 2
CERGAU 3805 ALBA 2270 1868 2 0 2
CETATEA DE BALTA 3958 ALBA 3035 917 0 140 2
CIUGUD 1071 ALBA 2011 1150 6 0 2
CRACIUNELU DE JOS 4188 ALBA 966 998 8 136 2
CUT 9019 ALBA 1896 400 0 64 2
DAIA ROMANA 4240 ALBA 2533 857 45 1 2
DOSTAT 4268 ALBA 1986 835 104 104 2
FARAU 4302 ALBA 4250 2529 24 3 2
GALDA DE JOS 4366 ALBA 3530 1804 312 50 2
GARBOVA 4482 ALBA 2164 1098 72 123 2
HOPARTA 4703 ALBA 2524 2170 28 0 2
JIDVEI 5103 ALBA 3073 2314 105 1263 2
LOPADEA NOUA 5210 ALBA 4022 2762 161 19 2
LUNCA MURESULUI 5309 ALBA 2096 514 0 0 2
MIHALT 5700 ALBA 3790 1683 3 2 2
MIRASLAU 5755 ALBA 1655 1949 45 33 2
NOSLAC 6048 ALBA 2187 1511 4 4 2
OCNA MURES 1794 ALBA 2579 1681 21 0 2
OHABA 6164 ALBA 2902 919 1 1 2
RADESTI 6547 ALBA 1391 1440 39 9 2
ROSIA DE SECAS 6930 ALBA 2396 2047 5 56 2
SALISTEA 7044 ALBA 1544 992 31 31 2
SANCEL 7348 ALBA 3246 826 28 58 2
SANTIMBRU 7384 ALBA 2301 1284 1 16 2
SEBES 1874 ALBA 4825 2269 6 247 2
SIBOT 7810 ALBA 1734 907 25 4 2
SONA 7865 ALBA 5184 3415 154 185 2
SPRING 7945 ALBA 4385 2309 15 16 2
Page 144
144
STREMT 7767 ALBA 2022 1233 207 4 2
TEIUS 8096 ALBA 2234 1363 34 2 2
UNIREA 8158 ALBA 2795 4420 36 21 2
VALEA LUNGA 8354 ALBA 1266 2733 2 488 2
VINTU DE JOS 8826 ALBA 2912 1288 42 42 2
ALMAS 9743 ARAD 2494 1139 87 87 2
ARCHIS 9832 ARAD 1099 696 4 4 2
BARZAVA 10104 ARAD 1939 1316 197 197 2
BATA 9887 ARAD 1931 1367 30 30 2
BELIU 9930 ARAD 3508 1409 0 0 2
BIRCHIS 10006 ARAD 2504 1604 23 23 2
BRAZII 10239 ARAD 821 1107 29 29 2
BUTENI 10293 ARAD 2539 1822 596 596 2
CHISINDIA 10417 ARAD 1495 836 60 60 2
CONOP 10453 ARAD 3065 865 33 33 2
CRAIVA 10532 ARAD 4771 1985 22 22 2
DEZNA 10649 ARAD 1226 1000 88 88 2
DIECI 10701 ARAD 2542 1523 183 183 2
GURAHONT 10943 ARAD 2816 1300 192 192 2
HALMAGIU 11058 ARAD 2452 1590 24 24 2
HASMAS 11236 ARAD 1122 759 15 15 2
IGNESTI 11307 ARAD 803 489 6 6 2
LIPOVA 9574 ARAD 2501 1080 1411 107 2
MONEASA 11478 ARAD 89 149 0 0 2
PAULIS 11539 ARAD 4167 437 27 119 2
PETRIS 11664 ARAD 992 2511 0 0 2
PLESCUTA 11762 ARAD 562 1065 11 11 2
SAVARSIN 11842 ARAD 1445 1645 29 29 2
SEBIS 9690 ARAD 1970 1194 239 239 2
SILINDIA 12288 ARAD 2129 1448 121 122 2
SISTAROVAT 12402 ARAD 1639 2393 95 95 2
TARNOVA 12509 ARAD 7208 3241 340 161 2
TAUT 12457 ARAD 2914 2811 133 133 2
USUSAU 10765 ARAD 2208 1713 153 153 2
VARADIA DE MURES 12572 ARAD 1295 1244 64 5 2
Page 145
145
VARFURILE 12689 ARAD 1434 2247 31 31 2
ZABRANI 12778 ARAD 7015 910 413 413 2
ALBESTII DE ARGES 13819 ARGES 549 608 758 1 2
ALBOTA 13935 ARGES 3394 461 139 139 2
BABANA 14085 ARGES 353 406 158 158 2
BAICULESTI 14165 ARGES 1424 786 354 354 2
BALILESTI 14272 ARGES 977 628 434 4 2
BARLA 14450 ARGES 8732 320 8 2 2
BASCOV 13187 ARGES 916 238 52 52 2
BELETI-NEGRESTI 14352 ARGES 500 452 207 207 2
BOGATI 14584 ARGES 1255 376 987 987 2
BOTESTI 14726 ARGES 291 403 573 573 2
BRADU 13276 ARGES 2099 231 23 23 2
BUDEASA 14851 ARGES 804 297 154 154 2
BUZOESTI 14940 ARGES 12245 565 13 129 2
CALDARARU 15064 ARGES 5082 326 6 0 2
CALINESTI 15108 ARGES 2334 604 431 422 2
CATEASCA 15233 ARGES 6274 183 5 5 2
CEPARI 15313 ARGES 759 641 510 55 2
CIOFRANGENI 15493 ARGES 1054 575 297 297 2
CIOMAGESTI 15554 ARGES 784 276 157 157 2
COCU 15652 ARGES 1264 355 590 590 2
COSESTI 15901 ARGES 809 587 362 0 2
COSTESTI 13668 ARGES 7579 261 159 159 2
COTMEANA 15983 ARGES 552 1076 742 742 2
CUCA 16132 ARGES 353 618 744 0 2
CURTEA DE ARGES 13622 ARGES 725 1543 301 301 2
DARMANESTI 16365 ARGES 1086 395 202 202 2
DAVIDESTI 16285 ARGES 555 479 215 215 2
DOBRESTI 16427 ARGES 404 259 223 223 2
DOMNESTI 16454 ARGES 486 344 313 3 2
DRAGANU 16506 ARGES 534 326 140 140 2
GODENI 16551 ARGES 419 779 407 407 2
HARSESTI 16613 ARGES 4554 194 8 8 2
HARTIESTI 16659 ARGES 226 585 376 376 2
Page 146
146
IZVORU 16739 ARGES 5294 324 0 8 2
LEORDENI 16757 ARGES 2827 345 138 58 2
LUNCA CORBULUI 16944 ARGES 6704 335 204 72 2
MALURENI 17049 ARGES 1472 1684 360 360 2
MARACINENI 13365 ARGES 796 70 229 1 2
MERISANI 17101 ARGES 957 483 207 207 2
MICESTI 17209 ARGES 712 339 148 1 2
MIHAESTI 17254 ARGES 639 1565 614 614 2
MIOVENI 13301 ARGES 911 313 236 3 2
MIROSI 17398 ARGES 3851 192 3 3 2
MORARESTI 17423 ARGES 575 788 1060 6 2
MOSOAIA 17496 ARGES 1423 71 297 297 2
MOZACENI 17575 ARGES 5755 59 8 8 2
MUSATESTI 17619 ARGES 918 1470 866 16 2
NEGRASI 17726 ARGES 5082 442 18 18 2
OARJA 17824 ARGES 3465 16 1 1 2
PIETROSANI 17851 ARGES 968 474 494 494 2
PITESTI 13169 ARGES 302 295 37 37 2
POIANA LACULUI 18028 ARGES 1619 120 661 661 2
POIENARII DE ARGES 17913 ARGES 667 339 177 177 2
POPESTI 18162 ARGES 3569 328 8 8 2
PRIBOIENI 18242 ARGES 371 199 228 0 2
RACA 20048 ARGES 3466 220 20 20 2
RATESTI 18331 ARGES 6418 106 18 18 2
RECEA 18411 ARGES 5211 381 4 1 2
ROCIU 18475 ARGES 6574 383 38 38 2
SAPATA 18581 ARGES 2048 104 425 425 2
SCHITU GOLESTI 18670 ARGES 432 531 156 156 2
SLOBOZIA 18741 ARGES 4658 247 2 2 2
STALPENI 18778 ARGES 656 430 193 8 2
STEFAN CEL MARE 19114 ARGES 2719 400 1 1 2
STEFANESTI 13392 ARGES 1686 376 160 174 2
STOLNICI 18938 ARGES 5188 504 2 2 2
SUSENI 19007 ARGES 4375 106 77 8 2
TEIU 19212 ARGES 3396 147 56 56 2
Page 147
147
TIGVENI 19249 ARGES 1588 766 537 27 2
TITESTI 19338 ARGES 582 220 106 106 2
TOPOLOVENI 13757 ARGES 1433 122 80 147 2
UDA 19392 ARGES 1897 749 422 422 2
UNGHENI 19560 ARGES 6262 213 58 1 2
VALEA DANULUI 19631 ARGES 477 1107 391 391 2
VALEA IASULUI 19695 ARGES 205 693 473 473 2
VEDEA 19793 ARGES 2685 159 761 761 2
VLADESTI 19999 ARGES 516 446 315 315 2
VULTURESTI 20055 ARGES 183 523 448 448 2
ARDEOANI 21098 BACAU 1637 213 26 26 2
BACAU 20297 BACAU 640 220 43 0 2
BALCANI 21196 BACAU 789 2531 9 9 2
BARSANESTI 21454 BACAU 2639 1568 2 10 2
BERESTI-BISTRITA 21249 BACAU 2732 261 100 34 2
BERESTI-TAZLAU 21338 BACAU 2389 1356 16 16 2
BERZUNTI 21418 BACAU 783 1629 0 14 2
BLAGESTI 21506 BACAU 2292 1129 16 0 2
BOGDANESTI 21560 BACAU 1449 538 25 1 2
BUCIUMI 26338 BACAU 1523 254 78 1 2
BUHOCI 21668 BACAU 1829 182 0 1 2
BUHUSI 20778 BACAU 1733 598 33 0 2
CAIUTI 21757 BACAU 1703 1020 2 45 2
CASIN 21720 BACAU 1091 755 4 2 2
CLEJA 21855 BACAU 1755 361 34 228 2
COLONESTI 21891 BACAU 2359 620 33 3 2
CORBASCA 21971 BACAU 2528 618 0 104 2
COTOFANESTI 22059 BACAU 1262 552 22 67 2
DAMIENESTI 22111 BACAU 2777 365 1 1 2
DEALU MORII 22237 BACAU 4802 585 48 153 2
FARAOANI 22460 BACAU 1728 654 2 26 2
FILIPENI 22488 BACAU 4002 1089 204 7 2
FILIPESTI 22576 BACAU 4815 596 0 1 2
GAICEANA 22665 BACAU 2548 1074 7 93 2
GARLENI 22781 BACAU 1032 217 18 2 2
Page 148
148
GIOSENI 26346 BACAU 826 234 0 92 2
GLAVANESTI 22834 BACAU 3830 212 26 397 2
GURA VAII 20607 BACAU 2022 1687 10 49 2
HELEGIU 22898 BACAU 3810 637 12 8 2
HEMEIUS 20313 BACAU 904 266 20 5 2
HORGESTI 22941 BACAU 3352 676 24 35 2
HURUIESTI 23047 BACAU 3581 584 59 70 2
ITESTI 26379 BACAU 1674 135 169 169 2
IZVORU BERHECIULUI 23127 BACAU 3145 1057 15 5 2
LETEA VECHE 20359 BACAU 2524 461 2 18 2
LIPOVA 23207 BACAU 2650 350 39 7 2
LIVEZI 23289 BACAU 1407 1079 28 5 2
LUIZI-CALUGARA 23350 BACAU 1368 553 0 41 2
MAGIRESTI 23387 BACAU 1036 833 87 87 2
MAGURA 20411 BACAU 836 314 11 0 2
MARGINENI 20466 BACAU 2206 495 21 2 2
MOINESTI 20876 BACAU 539 1418 1 1 2
MOTOSENI 23494 BACAU 7031 480 13 69 2
NEGRI 23644 BACAU 2398 529 20 19 2
NICOLAE BALCESCU 23715 BACAU 2500 497 73 82 2
ODOBESTI 26353 BACAU 2197 878 22 22 2
ONCESTI 23868 BACAU 2913 269 31 1 2
ONESTI 20563 BACAU 2066 634 1 15 2
ORBENI 23948 BACAU 2198 471 4 70 2
PANCESTI 24187 BACAU 3644 647 58 41 2
PARAVA 24034 BACAU 1678 349 22 28 2
PARGARESTI 24276 BACAU 1095 435 8 8 2
PARINCEA 24089 BACAU 3801 735 36 17 2
PARJOL 24338 BACAU 1538 1913 0 3 2
PLOPANA 24427 BACAU 3055 705 448 1 2
PODU TURCULUI 24524 BACAU 6145 813 12 127 2
PODURI 24631 BACAU 2850 1475 119 1 2
PRAJESTI 26361 BACAU 1079 269 0 0 2
RACACIUNI 24766 BACAU 3191 304 2 73 2
RACHITOASA 24837 BACAU 5021 1110 54 1 2
Page 149
149
RACOVA 24711 BACAU 1499 448 21 5 2
ROSIORI 24999 BACAU 2477 292 74 74 2
SANDULENI 25148 BACAU 1876 446 0 8 2
SARATA 26320 BACAU 1019 241 0 71 2
SASCUT 25068 BACAU 5437 795 5 420 2
SAUCESTI 25228 BACAU 3499 655 0 0 2
SCORTENI 25291 BACAU 1075 1537 59 59 2
SECUIENI 25362 BACAU 2363 981 7 1 2
SOLONT 25488 BACAU 1100 1458 34 34 2
STANISESTI 25521 BACAU 5468 208 232 17 2
STEFAN CEL MARE 20670 BACAU 1642 749 32 5 2
STRUGARI 25629 BACAU 2674 1166 29 29 2
TAMASI 25692 BACAU 1200 397 24 18 2
TARGU OCNA 20965 BACAU 549 1282 1 1 2
TARGU TROTUS 25825 BACAU 1655 837 52 3 2
TATARASTI 25745 BACAU 3263 851 0 136 2
TRAIAN 25861 BACAU 2289 299 0 13 2
UNGURENI 25932 BACAU 2625 2595 50 0 2
URECHESTI 26029 BACAU 1778 467 0 48 2
VALEA SEACA 26083 BACAU 2050 276 0 154 2
VULTURENI 26118 BACAU 4272 689 33 95 2
ABRAM 27070 BIHOR 3722 1116 10 11 2
ALESD 26699 BIHOR 1101 334 119 119 2
ASTILEU 26742 BIHOR 1425 1126 4 4 2
AUSEU 27212 BIHOR 1923 724 48 48 2
BALC 27329 BIHOR 3392 1127 214 1 2
BEIUS 26804 BIHOR 1092 554 2 2 2
BOIANU MARE 27506 BIHOR 1792 979 1 20 2
BOROD 27560 BIHOR 3276 863 140 140 2
BRUSTURI 27757 BIHOR 3151 1279 32 32 2
BUDUSLAU 27908 BIHOR 3174 192 1 58 2
BUNTESTI 27971 BIHOR 941 2697 15 15 2
CABESTI 28077 BIHOR 1471 657 41 41 2
CAMPANI 28709 BIHOR 906 625 60 60 2
CAPALNA 28139 BIHOR 3366 824 11 11 2
Page 150
150
CARPINET 28193 BIHOR 1148 1900 45 45 2
CEICA 28335 BIHOR 3332 598 46 46 2
CETARIU 28415 BIHOR 3367 833 62 2 2
COCIUBA MARE 28763 BIHOR 4101 1358 1 1 2
COPACEL 28816 BIHOR 3610 786 112 112 2
CURATELE 28941 BIHOR 2033 1275 20 20 2
DERNA 29038 BIHOR 2133 697 0 0 2
DOBRESTI 29154 BIHOR 2617 403 46 46 2
DRAGANESTI 29243 BIHOR 2031 658 6 6 2
DRAGESTI 29341 BIHOR 2422 723 10 10 2
FINIS 29403 BIHOR 1497 641 47 47 2
HIDISELU DE SUS 29519 BIHOR 2715 1057 9 0 2
HOLOD 29573 BIHOR 3109 915 105 105 2
HUSASAU DE TINCA 29662 BIHOR 5117 1859 2 2 2
INEU 29724 BIHOR 1795 833 26 26 2
LAZARENI 29813 BIHOR 3245 1054 13 13 2
LAZURI DE BEIUS 29760 BIHOR 1124 1004 10 10 2
LUGASU DE JOS 29902 BIHOR 1184 498 429 13 2
LUNCA 29948 BIHOR 1254 811 60 60 2
MAGESTI 30069 BIHOR 2052 733 17 17 2
MARGHITA 26877 BIHOR 4073 869 78 27 2
OLCEA 30229 BIHOR 4319 1614 16 16 2
OSORHEI 30274 BIHOR 3446 698 64 64 2
PALEU 32161 BIHOR 1301 986 569 1 2
POCOLA 30416 BIHOR 1592 471 5 5 2
POMEZEU 30470 BIHOR 2462 588 32 32 2
POPESTI 30568 BIHOR 2919 908 11 32 2
RABAGANI 30648 BIHOR 2262 323 31 31 2
REMETEA 30719 BIHOR 2544 1009 18 18 2
RIENI 30773 BIHOR 1416 1060 56 56 2
ROSIA 30844 BIHOR 1832 1122 9 9 2
SACADAT 30871 BIHOR 2846 822 1 1 2
SAMBATA 31057 BIHOR 1862 389 16 16 2
SANMARTIN 26582 BIHOR 2314 754 39 39 2
SARBI 31128 BIHOR 3874 799 75 6 2
Page 151
151
SOIMI 31422 BIHOR 2377 974 16 16 2
SPINUS 31208 BIHOR 1827 428 2 2 2
STEI 26840 BIHOR 110 127 12 12 2
SUPLACU DE BARCAU 31262 BIHOR 1987 576 28 3 2
TARCAIA 31609 BIHOR 741 1351 73 73 2
TAUTEU 31654 BIHOR 3725 646 35 3 2
TETCHEA 31878 BIHOR 2860 665 25 25 2
TILEAGD 31716 BIHOR 4089 788 32 32 2
UILEACU DE BEIUS 31921 BIHOR 1955 561 22 22 2
VADU CRISULUI 31976 BIHOR 1927 1435 21 21 2
VARCIOROG 32090 BIHOR 2373 913 0 0 2
VASCAU 27007 BIHOR 981 1305 122 122 2
VIISOARA 32045 BIHOR 2101 864 255 9 2
BECLEAN 32483 BISTRITA-NASAUD 1916 1002 29 29 2
BISTRITA 32394 BISTRITA-NASAUD 2681 2871 2230 2230 2
BRANISTEA 32660 BISTRITA-NASAUD 920 1046 747 1 2
BUDACU DE JOS 32704 BISTRITA-NASAUD 2637 1245 264 0 2
BUDESTI 32768 BISTRITA-NASAUD 2248 2323 11 11 2
CAIANU MIC 32811 BISTRITA-NASAUD 1333 1793 25 25 2
CHIOCHIS 33015 BISTRITA-NASAUD 4412 2298 167 167 2
CHIUZA 33122 BISTRITA-NASAUD 1335 882 158 158 2
CICEU - MIHAIESTI 179953 BISTRITA-NASAUD 843 697 403 0 2
CICEU-GIURGESTI 32955 BISTRITA-NASAUD 639 1896 156 156 2
DUMITRA 33202 BISTRITA-NASAUD 3568 2026 400 400 2
GALATII BISTRITEI 33275 BISTRITA-NASAUD 1858 3084 213 213 2
Page 152
152
JOSENII BARGAULUI 33382 BISTRITA-NASAUD 1497 1094 603 603 2
LECHINTA 33435 BISTRITA-NASAUD 4945 4133 444 77 2
LIVEZILE 33541 BISTRITA-NASAUD 2690 2312 174 2 2
MARISELU 33765 BISTRITA-NASAUD 1388 4280 226 226 2
MATEI 33658 BISTRITA-NASAUD 3963 2280 183 6 2
MICESTII DE CAMPIE 33845 BISTRITA-NASAUD 2590 1105 8 6 2
MILAS 33881 BISTRITA-NASAUD 2568 1166 1 0 2
MONOR 33952 BISTRITA-NASAUD 528 2818 100 100 2
NASAUD 32544 BISTRITA-NASAUD 1054 1078 98 98 2
NEGRILESTI 179659 BISTRITA-NASAUD 613 2259 59 0 2
NIMIGEA 33989 BISTRITA-NASAUD 1856 4279 177 177 2
NUSENI 34075 BISTRITA-NASAUD 3502 2151 205 8 2
PETRU RARES 34173 BISTRITA-NASAUD 880 629 78 78 2
SALVA 34397 BISTRITA-NASAUD 758 647 64 64 2
SANMIHAIU DE CAMPIE 34477 BISTRITA-NASAUD 3253 2168 118 118 2
SIEU 34645 BISTRITA-NASAUD 2079 2942 441 441 2
SIEU-MAGHERUS 34690 BISTRITA-NASAUD 1983 1087 259 17 2
SIEU-ODORHEI 34770 BISTRITA-NASAUD 2215 955 153 153 2
SILIVASU DE CAMPIE 34422 BISTRITA-NASAUD 1521 1074 1 1 2
SINTEREAG 34903 BISTRITA-NASAUD 2326 2412 105 105 2
Page 153
153
SPERMEZEU 34547 BISTRITA-NASAUD 1588 2992 137 137 2
TEACA 34985 BISTRITA-NASAUD 5240 4407 269 269 2
URIU 35269 BISTRITA-NASAUD 1878 937 94 94 2
URMENIS 35312 BISTRITA-NASAUD 3475 1124 15 15 2
ADASENI 40035 BOTOSANI 2398 241 5 0 2
AVRAMENI 36202 BOTOSANI 5865 1056 5 0 2
BRAESTI 36373 BOTOSANI 3502 592 6 6 2
BROSCAUTI 36426 BOTOSANI 3085 311 0 3 2
BUCECEA 36453 BOTOSANI 2724 577 0 0 2
CANDESTI 39967 BOTOSANI 2726 292 0 0 2
CONCESTI 36532 BOTOSANI 1878 356 15 15 2
COPALAU 36569 BOTOSANI 2519 478 0 1 2
CORDARENI 36649 BOTOSANI 2762 720 0 0 2
CORNI 36756 BOTOSANI 3491 959 40 1 2
COSULA 39975 BOTOSANI 1897 415 6 6 2
COTUSCA 36809 BOTOSANI 9744 1051 21 21 2
CRISTESTI 36907 BOTOSANI 3705 916 44 3 2
CRISTINESTI 36952 BOTOSANI 4146 578 22 22 2
CURTESTI 35759 BOTOSANI 2679 645 295 295 2
DANGENI 37057 BOTOSANI 6025 1287 5 0 2
DARABANI 35946 BOTOSANI 6900 796 36 36 2
DERSCA 37011 BOTOSANI 2442 375 0 0 2
DIMACHENI 39959 BOTOSANI 2461 966 0 0 2
DOBARCENI 37100 BOTOSANI 3408 1141 7 38 2
DOROHOI 36006 BOTOSANI 4203 360 0 0 2
DRAGUSENI 37173 BOTOSANI 4098 855 0 0 2
DURNESTI 37217 BOTOSANI 5200 1383 2 2 2
FLAMANZI 37280 BOTOSANI 6109 2104 2 48 2
FRUMUSICA 37324 BOTOSANI 3488 846 5 48 2
GEORGE ENESCU 37397 BOTOSANI 4451 698 3 3 2
GORBANESTI 37459 BOTOSANI 4465 2601 0 0 2
HAVARNA 37547 BOTOSANI 6750 1295 0 0 2
Page 154
154
HILISEU-HORIA 37672 BOTOSANI 2856 955 27 27 2
HUDESTI 37770 BOTOSANI 5702 1135 39 39 2
IBANESTI 37823 BOTOSANI 3238 291 2 2 2
LEORDA 37850 BOTOSANI 2467 638 41 41 2
LOZNA 39942 BOTOSANI 1631 55 0 0 2
MIHAI EMINESCU 38063 BOTOSANI 4644 1188 8 8 2
MIHAILENI 38161 BOTOSANI 1888 137 14 14 2
MILEANCA 38321 BOTOSANI 4604 697 3 3 2
NICSENI 38456 BOTOSANI 2699 1280 0 0 2
PALTINIS 38492 BOTOSANI 4152 1287 63 63 2
POMARLA 38544 BOTOSANI 2356 266 10 10 2
RADAUTI-PRUT 38633 BOTOSANI 5499 1269 3 3 2
ROMA 38811 BOTOSANI 2908 983 82 82 2
SENDRICENI 39122 BOTOSANI 3334 228 160 160 2
SUHARAU 38982 BOTOSANI 5687 497 29 29 2
TUDORA 39391 BOTOSANI 2485 1104 96 96 2
VACULESTI 39612 BOTOSANI 2940 861 52 52 2
VARFU CAMPULUI 39694 BOTOSANI 4229 810 0 0 2
VIISOARA 39658 BOTOSANI 3458 785 4 4 2
VLADENI 39738 BOTOSANI 4528 493 16 47 2
VORNICENI 39836 BOTOSANI 3322 1932 0 0 2
VORONA 39872 BOTOSANI 4515 731 66 66 2
AUGUSTIN 42498 BRASOV 56 647 0 0 2
BECLEAN 40544 BRASOV 2829 2707 5 5 2
BOD 40606 BRASOV 2031 584 29 29 2
CATA 40768 BRASOV 2447 6725 3 3 2
CINCU 40820 BRASOV 505 6221 133 133 2
COMANA 40857 BRASOV 1908 3096 2 2 2
FAGARAS 40278 BRASOV 1011 821 5 5 2
FELDIOARA 40955 BRASOV 3161 1649 0 0 2
GHIMBAV 40214 BRASOV 1994 109 11 11 2
HALCHIU 41033 BRASOV 3701 819 6 6 2
HARMAN 41088 BRASOV 3844 717 35 58 2
HOMOROD 41248 BRASOV 1689 4886 153 153 2
JIBERT 41284 BRASOV 2349 9471 0 0 2
Page 155
155
MANDRA 41417 BRASOV 3981 3465 34 34 2
PARAU 41578 BRASOV 2981 2510 1 1 2
PREJMER 41667 BRASOV 3950 848 4 4 2
RACOS 41701 BRASOV 609 1648 38 38 2
RUPEA 40394 BRASOV 1400 3670 19 19 2
SANPETRU 41925 BRASOV 1126 740 151 151 2
SERCAIA 41818 BRASOV 3177 2756 0 0 2
SOARS 41943 BRASOV 1353 9133 42 42 2
TICUSU 42076 BRASOV 782 3762 8 8 2
UNGRA 42156 BRASOV 1157 3480 2 2 2
VICTORIA 40465 BRASOV 0 7 0 0 2
VOILA 42307 BRASOV 3558 2770 0 0 2
BECENI 45003 BUZAU 1416 3094 131 16 2
BERCA 45101 BUZAU 1217 1840 359 5 2
BLAJANI 45334 BUZAU 685 385 82 285 2
BREAZA 45619 BUZAU 505 611 2 1178 2
BUDA 45673 BUZAU 312 1881 58 0 2
CALVINI 45753 BUZAU 226 1205 478 1 2
CANESTI 45888 BUZAU 64 1115 60 60 2
CATINA 45959 BUZAU 97 1089 205 205 2
CERNATESTI 46019 BUZAU 1337 1202 42 240 2
CHILIILE 46108 BUZAU 37 1210 59 59 2
CISLAU 46313 BUZAU 1013 991 23 23 2
COZIENI 46554 BUZAU 144 2753 299 0 2
GREBANU 47006 BUZAU 2885 394 2 503 2
MAGURA 47337 BUZAU 194 322 31 0 2
MARGARITESTI 47417 BUZAU 762 851 77 2 2
MEREI 47453 BUZAU 3885 1154 38 1315 2
MURGESTI 47818 BUZAU 815 1049 17 16 2
NAENI 47854 BUZAU 834 1247 51 729 2
ODAILE 48021 BUZAU 99 1831 66 66 2
PANATAU 48227 BUZAU 249 1937 270 270 2
PARDOSI 48165 BUZAU 93 940 4 4 2
PARSCOV 48557 BUZAU 1211 1903 254 254 2
PATARLAGELE 48325 BUZAU 460 2056 493 4 2
Page 156
156
PIETROASELE 48487 BUZAU 1888 768 35 1183 2
PODGORIA 48682 BUZAU 2234 637 138 509 2
POSTA CALNAU 48771 BUZAU 6496 284 0 214 2
RACOVITENI 48922 BUZAU 1888 722 1 130 2
SAPOCA 49206 BUZAU 1914 143 1 158 2
SARULESTI 49233 BUZAU 88 1447 55 55 2
SCORTOASA 49313 BUZAU 642 5764 38 38 2
TISAU 49643 BUZAU 1456 686 14 14 2
TOPLICENI 49769 BUZAU 1565 890 215 168 2
UNGURIU 50549 BUZAU 304 271 38 1 2
VALEA SALCIEI 50068 BUZAU 166 1291 15 15 2
VERNESTI 50102 BUZAU 3134 646 86 900 2
VINTILA VODA 50228 BUZAU 328 3361 40 1 2
VIPERESTI 50326 BUZAU 473 1385 160 160 2
ZARNESTI 50415 BUZAU 4894 1806 10 605 2
BERZASCA 51449 CARAS-SEVERIN 1184 1335 26 0 2
BERZOVIA 51500 CARAS-SEVERIN 7817 2419 211 39 2
BOCSA 50969 CARAS-SEVERIN 1956 1457 79 79 2
BREBU 51626 CARAS-SEVERIN 1424 1104 656 656 2
BUCHIN 51699 CARAS-SEVERIN 781 2314 234 234 2
BUCOSNITA 51751 CARAS-SEVERIN 1573 1524 593 0 2
CARANSEBES 51010 CARAS-SEVERIN 1994 1741 131 8 2
CARASOVA 51804 CARAS-SEVERIN 1490 3340 419 419 2
CARBUNARI 51840 CARAS-SEVERIN 201 362 2 2 2
CICLOVA ROMANA 51948 CARAS-SEVERIN 2729 2348 206 206 2
CIUCHICI 51984 CARAS-SEVERIN 3565 961 11 0 2
CIUDANOVITA 52035 CARAS-SEVERIN 128 1312 52 52 2
CONSTANTIN DAICOVICIU 51877 CARAS-SEVERIN 1893 1917 686 686 2
COPACELE 52062 CARAS-SEVERIN 1294 1540 19 19 2
CORNEA 52115 CARAS-SEVERIN 1036 1861 52 52 2
CORONINI 53489 CARAS-SEVERIN 842 432 24 0 2
DALBOSET 52570 CARAS-SEVERIN 1397 1360 125 125 2
DOCLIN 52650 CARAS-SEVERIN 2304 2504 85 351 2
DOGNECEA 52696 CARAS-SEVERIN 77 622 16 16 2
EZERIS 52758 CARAS-SEVERIN 1209 1773 139 139 2
Page 157
157
FARLIUG 52785 CARAS-SEVERIN 2642 5018 551 551 2
FOROTIC 52856 CARAS-SEVERIN 2606 3172 461 461 2
GARNIC 52909 CARAS-SEVERIN 1070 591 38 38 2
GLIMBOCA 52936 CARAS-SEVERIN 408 600 172 172 2
GORUIA 52954 CARAS-SEVERIN 667 1565 79 79 2
LAPUSNICU MARE 53103 CARAS-SEVERIN 761 1384 477 477 2
LUPAC 53167 CARAS-SEVERIN 1063 1730 488 488 2
MOLDOVA NOUA 51056 CARAS-SEVERIN 738 1641 28 12 2
NAIDAS 53345 CARAS-SEVERIN 2406 719 8 8 2
OBREJA 53372 CARAS-SEVERIN 1684 2595 424 424 2
OCNA DE FIER 50987 CARAS-SEVERIN 1 74 0 0 2
ORAVITA 51118 CARAS-SEVERIN 2893 3555 219 3 2
OTELU ROSU 51207 CARAS-SEVERIN 528 759 123 123 2
PALTINIS 53425 CARAS-SEVERIN 2436 1590 510 510 2
POJEJENA 53513 CARAS-SEVERIN 1280 1930 15 1 2
RAMNA 53639 CARAS-SEVERIN 2602 1965 283 0 2
RESITA 50790 CARAS-SEVERIN 1138 2887 53 53 2
SACU 53755 CARAS-SEVERIN 2386 920 45 45 2
SASCA MONTANA 53791 CARAS-SEVERIN 2061 1605 108 108 2
SICHEVITA 53853 CARAS-SEVERIN 2297 1338 31 31 2
SOCOL 54109 CARAS-SEVERIN 2544 930 0 0 2
SOPOTU NOU 54163 CARAS-SEVERIN 224 2002 27 27 2
TARNOVA 54350 CARAS-SEVERIN 214 2108 40 40 2
TICVANIU MARE 54305 CARAS-SEVERIN 2558 3650 743 743 2
TOPLET 54387 CARAS-SEVERIN 316 813 39 4 2
VERMES 54537 CARAS-SEVERIN 5229 1199 385 385 2
ZORLENTU MARE 54699 CARAS-SEVERIN 1238 1961 675 675 2
AGHIRESU 55473 CLUJ 2779 3532 12 12 2
AITON 55598 CLUJ 2632 1400 14 14 2
ALUNIS 55623 CLUJ 2534 1359 40 40 2
APAHIDA 55687 CLUJ 4137 4355 115 115 2
ASCHILEU 55776 CLUJ 2031 2132 2 2 2
BACIU 55838 CLUJ 2005 2600 622 622 2
BOBALNA 56096 CLUJ 518 5232 106 106 2
BONTIDA 56210 CLUJ 2194 4045 10 1 2
Page 158
158
BORSA 56265 CLUJ 3840 1226 15 15 2
BUZA 56327 CLUJ 1987 349 8 8 2
CAIANU 56354 CLUJ 3550 799 47 47 2
CALARASI 56425 CLUJ 2733 425 77 77 2
CAMARASU 56522 CLUJ 3047 1196 11 11 2
CAMPIA TURZII 55357 CLUJ 1252 195 1 1 2
CASEIU 56666 CLUJ 1866 2077 219 219 2
CATCAU 57314 CLUJ 1101 685 99 99 2
CATINA 56773 CLUJ 3187 1051 37 9 2
CEANU MARE 56844 CLUJ 6150 2284 77 77 2
CHINTENI 56988 CLUJ 3160 4334 57 57 2
CHIUIESTI 57083 CLUJ 1726 3266 55 55 2
CLUJ-NAPOCA 54975 CLUJ 5677 1719 1414 5 2
COJOCNA 57350 CLUJ 8217 3996 189 189 2
CORNESTI 57449 CLUJ 4579 1265 171 171 2
CUZDRIOARA 55062 CLUJ 696 476 24 2 2
DABACA 57546 CLUJ 1489 2003 20 20 2
DEJ 55008 CLUJ 2696 2736 497 497 2
FIZESU GHERLII 57644 CLUJ 1621 1844 42 9 2
FLORESTI 57706 CLUJ 1127 2512 21 21 2
FRATA 57742 CLUJ 4942 1252 34 0 2
GARBAU 57948 CLUJ 1426 3432 1 1 2
GEACA 57831 CLUJ 2799 2256 62 62 2
GHERLA 55384 CLUJ 868 1594 4 4 2
HUEDIN 55446 CLUJ 1001 2924 104 36 2
ICLOD 58142 CLUJ 2917 1932 1 1 2
JICHISU DE JOS 55106 CLUJ 384 2254 19 19 2
JUCU 58259 CLUJ 3722 3314 45 45 2
LUNA 58311 CLUJ 3694 458 2 2 2
MICA 55160 CLUJ 1751 1635 404 404 2
MIHAI VITEAZU 55277 CLUJ 1999 819 54 54 2
MINTIU GHERLII 58552 CLUJ 2161 2344 81 81 2
MOCIU 58623 CLUJ 3907 1889 51 51 2
MOLDOVENESTI 58721 CLUJ 3345 4560 102 3 2
PALATCA 58794 CLUJ 2407 1420 7 7 2
Page 159
159
PANTICEU 58856 CLUJ 2004 3390 97 97 2
PETRESTII DE JOS 58918 CLUJ 2998 2077 32 32 2
PLOSCOS 58990 CLUJ 3498 320 5 5 2
RECEA-CRISTUR 59130 CLUJ 2110 2901 212 212 2
SANDULESTI 55311 CLUJ 1193 490 16 16 2
SANMARTIN 59498 CLUJ 3214 1379 102 0 2
SANPAUL 59586 CLUJ 3641 1962 14 14 2
SIC 59416 CLUJ 2907 1084 13 13 2
SUATU 59657 CLUJ 3529 922 19 19 2
TAGA 59826 CLUJ 3618 2419 213 213 2
TRITENII DE JOS 59693 CLUJ 4439 786 38 38 2
TURDA 55259 CLUJ 5967 933 31 93 2
TURENI 59764 CLUJ 3520 1744 136 136 2
UNGURAS 59880 CLUJ 1953 1773 120 0 2
VAD 59942 CLUJ 917 2929 10 10 2
VIISOARA 60062 CLUJ 3974 1206 22 19 2
VULTURENI 60099 CLUJ 1757 2785 43 43 2
FANTANELE 63334 CONSTANTA 4843 466 0 6 2
BARAOLT 63447 COVASNA 3729 3553 30 30 2
BOROSNEU MARE 63937 COVASNA 4081 1039 19 19 2
BRATES 64005 COVASNA 2657 472 0 0 2
CATALINA 64130 COVASNA 4733 241 0 0 2
CHICHIS 64238 COVASNA 1714 80 0 0 2
ILIENI 64425 COVASNA 2562 1054 152 152 2
OZUN 64639 COVASNA 5163 993 10 10 2
RECI 64773 COVASNA 3257 649 1 1 2
SFANTU GHEORGHE 63394 COVASNA 3033 635 86 11 2
TARGU SECUIESC 63740 COVASNA 3660 440 1 1 2
ANINOASA 65379 DAMBOVITA 657 650 100 100 2
BALENI 66198 DAMBOVITA 4091 323 9 9 2
BRANESTI 66009 DAMBOVITA 290 363 106 106 2
BRANISTEA 66152 DAMBOVITA 1545 94 0 0 2
BUCSANI 66474 DAMBOVITA 2878 454 3 1 2
CANDESTI 66526 DAMBOVITA 25 663 1078 1078 2
COBIA 66580 DAMBOVITA 668 235 108 1 2
Page 160
160
COMISANI 66731 DAMBOVITA 2477 291 5 5 2
CORNATELU 66955 DAMBOVITA 5033 164 12 12 2
COSTESTII DIN VALE 67121 DAMBOVITA 2071 139 2 2 2
CRANGURILE 67167 DAMBOVITA 2382 308 27 27 2
DARMANESTI 67256 DAMBOVITA 1861 223 1 1 2
DOBRA 67292 DAMBOVITA 3439 321 1 1 2
DOICESTI 65413 DAMBOVITA 230 241 95 0 2
DRAGODANA 67327 DAMBOVITA 3866 776 44 44 2
DRAGOMIRESTI 67407 DAMBOVITA 2076 338 171 171 2
FIENI 65609 DAMBOVITA 3 343 438 438 2
FINTA 67470 DAMBOVITA 2881 283 10 10 2
GAESTI 65681 DAMBOVITA 1254 208 1 0 2
GLODENI 67522 DAMBOVITA 186 722 301 0 2
GURA FOII 65707 DAMBOVITA 1300 158 12 12 2
GURA OCNITEI 67595 DAMBOVITA 1581 338 87 87 2
GURA SUTII 67648 DAMBOVITA 2773 395 2 2 2
HULUBESTI 67675 DAMBOVITA 897 442 210 210 2
I. L. CARAGIALE 67737 DAMBOVITA 1013 425 449 449 2
IEDERA 65869 DAMBOVITA 99 449 40 40 2
LUCIENI 67773 DAMBOVITA 1191 223 137 2 2
LUDESTI 67835 DAMBOVITA 557 691 702 702 2
MALU CU FLORI 67942 DAMBOVITA 46 438 945 945 2
MANESTI 68002 DAMBOVITA 561 211 323 323 2
MATASARU 68048 DAMBOVITA 2970 272 13 13 2
MOGOSANI 68128 DAMBOVITA 2077 320 2 2 2
MORENI 65841 DAMBOVITA 22 519 64 64 2
MORTENI 68253 DAMBOVITA 4391 270 3 3 2
MOTAIENI 65645 DAMBOVITA 8 341 353 353 2
NUCET 68280 DAMBOVITA 1693 226 0 0 2
OCNITA 68324 DAMBOVITA 455 502 361 361 2
PERSINARI 179935 DAMBOVITA 1178 121 0 2 2
PETRESTI 65752 DAMBOVITA 5107 710 1 1 2
PIETRARI 179908 DAMBOVITA 96 562 754 0 2
PRODULESTI 68529 DAMBOVITA 2130 240 8 8 2
PUCIOASA 65921 DAMBOVITA 206 1109 400 400 2
Page 161
161
RACIU 179891 DAMBOVITA 1221 341 117 0 2
RASCAETI 179926 DAMBOVITA 3001 90 0 0 2
RAZVAD 65431 DAMBOVITA 1373 687 270 38 2
SALCIOARA 68789 DAMBOVITA 4077 454 0 0 2
SOTANGA 65477 DAMBOVITA 568 597 70 70 2
TARGOVISTE 65342 DAMBOVITA 1763 616 14 14 2
TATARANI 68921 DAMBOVITA 739 489 493 493 2
TITU 66081 DAMBOVITA 2500 255 0 0 2
ULIESTI 68976 DAMBOVITA 3766 308 0 11 2
ULMI 65501 DAMBOVITA 2316 356 47 47 2
VACARESTI 69250 DAMBOVITA 2294 648 0 0 2
VALEA LUNGA 69063 DAMBOVITA 359 966 20 20 2
VALEA MARE 69170 DAMBOVITA 1174 434 87 87 2
VARFURI 69447 DAMBOVITA 19 675 173 173 2
VISINA 69330 DAMBOVITA 5529 311 2 2 2
VISINESTI 69394 DAMBOVITA 65 1342 13 13 2
VLADENI 179711 DAMBOVITA 1515 254 6 0 2
VOINESTI 69526 DAMBOVITA 581 515 1737 1737 2
VULCANA-BAI 69615 DAMBOVITA 10 1084 333 333 2
VULCANA-PANDELE 179640 DAMBOVITA 247 312 35 0 2
ARGETOAIA 70744 DOLJ 3815 915 94 1 2
BOTOSESTI-PAIA 70968 DOLJ 3044 524 10 1 2
BRABOVA 70986 DOLJ 5692 535 1030 1030 2
BRADESTI 71055 DOLJ 3272 1012 11 0 2
BUCOVAT 69964 DOLJ 3660 669 11 11 2
BULZESTI 71340 DOLJ 3743 549 59 59 2
CARCEA 74859 DOLJ 2103 153 94 259 2
CARPEN 71536 DOLJ 4908 389 28 8 2
CERNATESTI 71723 DOLJ 4312 247 74 74 2
COSOVENI 71885 DOLJ 3616 295 0 2 2
FARCAS 72276 DOLJ 1558 325 250 17 2
FILIASI 70414 DOLJ 6565 543 88 5 2
GHERCESTI 72409 DOLJ 4445 177 0 21 2
GOGOSU 72604 DOLJ 2946 85 6 6 2
GOIESTI 72677 DOLJ 5016 1227 0 87 2
Page 162
162
GRECESTI 72819 DOLJ 3495 507 55 9 2
LEU 72926 DOLJ 10284 420 4 18 2
MELINESTI 73102 DOLJ 3734 1335 54 4 2
MISCHII 73246 DOLJ 4376 421 0 0 2
MURGASI 73371 DOLJ 3875 1595 214 0 2
ORODEL 73503 DOLJ 7748 548 121 15 2
PIELESTI 73629 DOLJ 5587 196 9 10 2
PLENITA 73709 DOLJ 7318 324 2 2 2
PLESOI 74931 DOLJ 2752 719 183 3 2
ROBANESTI 73923 DOLJ 5158 212 0 9 2
SALCUTA 74028 DOLJ 5493 615 10 10 2
SEACA DE PADURE 74135 DOLJ 3328 453 26 26 2
SECU 74171 DOLJ 2039 255 19 9 2
SIMNICU DE SUS 70174 DOLJ 6035 590 44 2 2
SOPOT 74242 DOLJ 4053 501 36 1 2
TALPAS 74956 DOLJ 1192 584 50 50 2
TERPEZITA 74359 DOLJ 5169 285 87 87 2
VARTOP 74732 DOLJ 2752 83 0 0 2
VELA 74616 DOLJ 6627 437 46 46 2
VERBITA 74705 DOLJ 2559 21 117 117 2
BALABANESTI 75542 GALATI 3360 673 4 32 2
BALASESTI 75613 GALATI 4086 832 0 40 2
BERESTI 75338 GALATI 2747 197 3 201 2
BERESTI-MERIA 75356 GALATI 6523 1364 0 264 2
BRAHASESTI 75766 GALATI 2375 549 5 13 2
BUCIUMENI 75819 GALATI 2255 200 0 280 2
CERTESTI 75917 GALATI 4925 341 1 47 2
CORNI 76004 GALATI 4024 460 0 334 2
COROD 75953 GALATI 8379 519 0 335 2
DRAGUSENI 76175 GALATI 5206 509 1 210 2
JORASTI 76638 GALATI 4029 588 5 116 2
POIANA 77587 GALATI 1472 96 0 93 2
RADESTI 77561 GALATI 2340 319 6 41 2
SMULTI 77260 GALATI 3976 757 2 222 2
VARLEZI 77509 GALATI 6707 849 87 187 2
Page 163
163
ALBENI 78472 GORJ 1358 786 6 0 2
ALIMPESTI 78542 GORJ 1036 764 551 1 2
ANINOASA 78604 GORJ 2806 640 14 9 2
ARCANI 78668 GORJ 832 517 0 0 2
BALANESTI 78748 GORJ 1123 1403 411 115 2
BALESTI 77910 GORJ 4396 512 145 2 2
BALTENI 79004 GORJ 1718 248 31 2 2
BARBATESTI 78828 GORJ 675 368 11 13 2
BENGESTI-CIOCADIA 78873 GORJ 2398 1056 108 3 2
BERLESTI 78926 GORJ 2081 588 12 4 2
BOLBOSI 79077 GORJ 2074 533 0 0 2
BORASCU 79157 GORJ 3104 844 4 0 2
BRANESTI 79237 GORJ 2043 373 35 10 2
BUMBESTI-PITIC 79362 GORJ 447 1793 308 4 2
BUSTUCHIN 79406 GORJ 2000 934 26 3 2
CALNIC 79736 GORJ 1088 975 1 1 2
CAPRENI 79497 GORJ 1515 758 4 10 2
CATUNELE 79585 GORJ 877 272 6 3 2
CIUPERCENI 79656 GORJ 836 1150 6 0 2
CRUSET 79932 GORJ 3476 1015 28 4 2
DANCIULESTI 80043 GORJ 2012 646 48 12 2
DANESTI 80123 GORJ 4026 589 120 120 2
DRAGOTESTI 80249 GORJ 1203 172 9 9 2
DRAGUTESTI 78016 GORJ 2319 311 62 58 2
FARCASESTI 80285 GORJ 1108 725 4 1 2
GLOGOVA 80365 GORJ 872 256 7 1 2
GODINESTI 80427 GORJ 1157 1119 2 2 2
HUREZANI 80506 GORJ 1194 452 33 7 2
IONESTI 80560 GORJ 1254 374 10 5 2
JUPANESTI 80613 GORJ 1017 508 47 11 2
LELESTI 80677 GORJ 850 957 263 3 2
LICURICI 80711 GORJ 1378 932 8 5 2
LOGRESTI 80766 GORJ 1847 1310 76 4 2
MATASARI 80846 GORJ 778 914 45 1 2
MOTRU 78141 GORJ 1762 387 48 48 2
Page 164
164
NEGOMIR 80980 GORJ 2301 457 5 1 2
PLOPSORU 81264 GORJ 2265 830 55 28 2
PRIGORIA 81415 GORJ 2006 1101 196 12 2
ROSIA DE AMARADIA 81497 GORJ 1586 476 63 4 2
ROVINARI 82895 GORJ 205 374 74 74 2
SACELU 81754 GORJ 405 1827 310 310 2
SAMARINESTI 81656 GORJ 932 851 0 2 2
SAULESTI 81816 GORJ 1458 415 0 12 2
SCOARTA 81861 GORJ 3327 1572 169 1 2
SLIVILESTI 82047 GORJ 1716 1296 5 2 2
STEJARI 82243 GORJ 1822 1013 16 2 2
STOINA 82314 GORJ 1307 784 15 13 2
TANTARENI 82680 GORJ 2494 314 43 0 2
TARGU CARBUNESTI 78329 GORJ 3830 1611 19 58 2
TARGU JIU 77812 GORJ 3637 2253 374 16 2
TELESTI 82396 GORJ 2004 934 11 11 2
TICLENI 78454 GORJ 1464 430 34 34 2
TURBUREA 82555 GORJ 2810 845 70 8 2
TURCENI 82617 GORJ 3143 688 1 0 2
TURCINESTI 78089 GORJ 590 645 273 4 2
URDARI 82733 GORJ 1008 339 5 0 2
VAGIULESTI 82779 GORJ 2433 396 19 19 2
VLADIMIR 82831 GORJ 1730 697 17 0 2
ATID 83785 HARGHITA 1085 4982 9 9 2
AVRAMESTI 83847 HARGHITA 1342 1624 8 4 2
CRISTURU SECUIESC 83525 HARGHITA 1635 1585 7 6 2
MUGENI 85127 HARGHITA 755 3287 14 14 2
PORUMBENI 86487 HARGHITA 528 1495 22 22 2
SACEL 85467 HARGHITA 1023 2848 11 11 2
SECUIENI 85582 HARGHITA 1221 1737 11 11 2
SIMONESTI 85984 HARGHITA 2286 4266 157 157 2
BACIA 88047 HUNEDOARA 1432 555 21 21 2
BAIA DE CRIS 87745 HUNEDOARA 1242 1367 7 7 2
BAITA 88092 HUNEDOARA 1147 2709 18 18 2
BRAD 87291 HUNEDOARA 926 1820 15 15 2
Page 165
165
BRANISCA 88546 HUNEDOARA 1325 1358 9 9 2
BRETEA ROMANA 88644 HUNEDOARA 3588 1974 212 212 2
BURJUC 89080 HUNEDOARA 874 907 9 9 2
CALAN 87424 HUNEDOARA 2603 3942 1 1 2
CARJITI 86749 HUNEDOARA 598 813 31 31 2
CERTEJU DE SUS 89240 HUNEDOARA 988 1548 14 3 2
CRISCIOR 87362 HUNEDOARA 200 662 9 9 2
DEVA 86687 HUNEDOARA 2050 741 222 222 2
DOBRA 89428 HUNEDOARA 1996 1796 175 175 2
GENERAL BERTHELOT 91731 HUNEDOARA 778 1188 9 9 2
GEOAGIU 89561 HUNEDOARA 3387 3866 508 1 2
GURASADA 89687 HUNEDOARA 857 2244 39 39 2
HARAU 89801 HUNEDOARA 1587 760 20 20 2
HATEG 87576 HUNEDOARA 918 1682 112 112 2
HUNEDOARA 86810 HUNEDOARA 2094 1797 82 82 2
ILIA 89856 HUNEDOARA 2488 1284 21 21 2
LAPUGIU DE JOS 89954 HUNEDOARA 1025 3580 183 183 2
LUNCOIU DE JOS 90208 HUNEDOARA 41 1547 8 8 2
MARTINESTI 90262 HUNEDOARA 1218 2501 254 254 2
ORASTIE 87638 HUNEDOARA 1518 383 100 0 2
PESTISU MIC 90431 HUNEDOARA 990 1104 41 41 2
RAPOLTU MARE 90663 HUNEDOARA 1671 639 57 57 2
RIBITA 90805 HUNEDOARA 367 1764 1 1 2
ROMOS 90994 HUNEDOARA 2769 1928 187 187 2
SANTAMARIA-ORLEA 91232 HUNEDOARA 1879 1246 2 2 2
SIMERIA 87665 HUNEDOARA 2663 377 126 126 2
SOIMUS 91330 HUNEDOARA 1302 1719 1 1 2
TELIUCU INFERIOR 86936 HUNEDOARA 283 933 1 1 2
TOMESTI 91447 HUNEDOARA 930 888 11 11 2
TOTESTI 91624 HUNEDOARA 1350 576 14 14 2
TURDAS 91688 HUNEDOARA 1558 605 35 35 2
VALISOARA 91937 HUNEDOARA 109 1184 1 1 2
VATA DE JOS 91795 HUNEDOARA 3221 2353 29 29 2
VETEL 91982 HUNEDOARA 965 1196 27 27 2
VORTA 92097 HUNEDOARA 89 2202 2 2 2
Page 166
166
ZAM 92177 HUNEDOARA 1135 2329 2 2 2
ALEXANDRU I. CUZA 95612 IASI 3529 605 0 0 2
BARNOVA 95088 IASI 861 391 207 359 2
BUTEA 96110 IASI 2350 389 13 3 2
CEPLENITA 96147 IASI 2545 1012 135 92 2
CIOHORANI 100362 IASI 1180 38 0 0 2
CIORTESTI 96192 IASI 3736 674 8 23 2
CIUREA 96254 IASI 1684 688 13 61 2
COSTESTI 100282 IASI 1762 242 0 4 2
COSTULENI 96423 IASI 3793 374 165 203 2
COTNARI 96478 IASI 3886 1794 497 1421 2
COZMESTI 96593 IASI 2305 332 88 454 2
CRISTESTI 96637 IASI 2488 554 1 1 2
CUCUTENI 96664 IASI 1813 429 40 74 2
DAGATA 96717 IASI 1947 1169 6 3 2
DELENI 96815 IASI 4530 2111 338 21 2
DOBROVAT 96888 IASI 3203 473 37 9 2
DOLHESTI 96904 IASI 2029 311 82 58 2
DRAGUSENI 100308 IASI 1316 520 0 1 2
GRAJDURI 97241 IASI 954 553 4 13 2
HALAUCESTI 97438 IASI 3614 273 8 8 2
HARLAU 95355 IASI 1698 980 35 19 2
HARMANESTI 100326 IASI 1879 326 7 1 2
HELESTENI 97465 IASI 2563 509 23 23 2
HORLESTI 97517 IASI 1978 861 1 55 2
IPATELE 97553 IASI 3165 590 151 151 2
LESPEZI 97606 IASI 3765 446 14 14 2
MADARJAC 97777 IASI 563 722 0 2 2
MIRCESTI 97811 IASI 1386 247 0 0 2
MIRONEASA 97875 IASI 1497 394 0 0 2
MIROSLOVESTI 98051 IASI 3572 631 9 9 2
MOGOSESTI 98113 IASI 2605 779 11 7 2
MOGOSESTI-SIRET 98168 IASI 2577 333 1 3 2
MOSNA 98202 IASI 1369 131 39 90 2
MOTCA 98220 IASI 1391 434 4 2 2
Page 167
167
OTELENI 98300 IASI 2059 944 0 0 2
PASCANI 95391 IASI 4387 812 1 1 2
RACHITENI 100335 IASI 891 244 0 9 2
RUGINOASA 98774 IASI 4429 710 2 2 2
SCANTEIA 98916 IASI 2466 717 1 10 2
SCHEIA 99290 IASI 1956 1079 6 4 2
SCHITU DUCA 98827 IASI 3119 1445 117 47 2
SCOBINTI 98998 IASI 3824 1568 129 158 2
SINESTI 99058 IASI 2426 1159 0 2 2
SIRETEL 99101 IASI 2156 584 32 32 2
STOLNICENI-PRAJESCU 99165 IASI 4291 773 15 1 2
STRUNGA 99209 IASI 4606 865 222 222 2
TANSA 99441 IASI 2404 557 0 0 2
TATARUSI 99478 IASI 2816 190 117 117 2
TIBANA 99673 IASI 3253 1155 0 0 2
TIBANESTI 99780 IASI 4641 1159 27 13 2
TODIRESTI 99539 IASI 2262 330 12 18 2
VALEA SEACA 99968 IASI 2100 277 0 1 2
VANATORI 100086 IASI 2946 865 55 4 2
VOINESTI 100219 IASI 2211 1109 3 4 2
ARDUSAT 107001 MARAMURES 1622 466 35 0 2
ARINIS 107047 MARAMURES 1624 333 173 0 2
ASUAJU DE SUS 107083 MARAMURES 1810 860 49 0 2
BAITA DE SUB CODRU 107118 MARAMURES 1453 862 116 0 2
BARSANA 107314 MARAMURES 1044 2326 147 0 2
BASESTI 107190 MARAMURES 2095 1115 249 1 2
BICAZ 107234 MARAMURES 2056 711 68 0 2
BOCICOIU MARE 107350 MARAMURES 670 764 35 0 2
BOGDAN VODA 107403 MARAMURES 319 1916 9 0 2
BOIU MARE 107430 MARAMURES 1337 1687 51 0 2
CALINESTI 107546 MARAMURES 1372 2140 117 0 2
CAMPULUNG LA TISA 107715 MARAMURES 979 1029 254 0 2
CICARLAU 107662 MARAMURES 878 430 52 26 2
COAS 179837 MARAMURES 539 513 54 0 2
COLTAU 179846 MARAMURES 709 241 60 0 2
Page 168
168
COPALNIC-MANASTUR 107733 MARAMURES 2573 4025 203 3 2
COROIENI 107868 MARAMURES 375 2435 270 0 2
CUPSENI 107920 MARAMURES 1174 3290 13 0 2
DUMBRAVITA 108035 MARAMURES 1440 1592 614 0 2
FARCASA 108106 MARAMURES 1758 885 72 2 2
GARDANI 179855 MARAMURES 471 183 32 0 2
GROSI 106363 MARAMURES 581 674 507 0 2
LEORDINA 108240 MARAMURES 283 1053 5 0 2
MIRESU MARE 108268 MARAMURES 3224 954 143 0 2
OARTA DE JOS 108366 MARAMURES 1927 329 34 0 2
ONCESTI 179864 MARAMURES 297 865 29 0 2
PETROVA 108455 MARAMURES 331 1622 5 0 2
RECEA 106407 MARAMURES 2356 585 192 0 2
REMETEA CHIOARULUI 108491 MARAMURES 1805 758 515 13 2
REMETI 108552 MARAMURES 430 1026 118 0 2
RONA DE JOS 108614 MARAMURES 175 888 180 0 2
RONA DE SUS 108632 MARAMURES 86 1741 137 0 2
ROZAVLEA 108669 MARAMURES 873 1450 31 0 2
SACALASENI 108794 MARAMURES 1343 667 69 0 2
SALSIG 108918 MARAMURES 1258 296 22 0 2
SARASAU 106620 MARAMURES 463 611 175 0 2
SATULUNG 108712 MARAMURES 3105 1275 149 11 2
SEINI 108963 MARAMURES 2837 372 478 23 2
SIEU 179613 MARAMURES 378 1091 3 0 2
SIGHETU MARMATIEI 106559 MARAMURES 1016 3522 1239 0 2
SOMCUTA MARE 109176 MARAMURES 3516 2474 1109 8 2
STRAMTURA 109005 MARAMURES 694 3754 24 0 2
SUCIU DE SUS 109041 MARAMURES 1320 3108 50 0 2
TARGU LAPUS 106817 MARAMURES 3609 7924 41 0 2
TAUTII MAGHERAUS 106461 MARAMURES 1351 387 243 23 2
ULMENI 109265 MARAMURES 4064 1117 228 8 2
VADU IZEI 106648 MARAMURES 399 520 57 0 2
VALEA CHIOARULUI 109354 MARAMURES 960 2121 187 0 2
VIMA MICA 109425 MARAMURES 1143 2998 111 0 2
BACLES 110571 MEHEDINTI 7834 513 27 5 2
Page 169
169
BAIA DE ARAMA 109924 MEHEDINTI 419 2167 42 1 2
BALA 110296 MEHEDINTI 1640 2493 106 0 2
BALACITA 110535 MEHEDINTI 8041 704 0 23 2
BALVANESTI 110688 MEHEDINTI 845 1372 7 0 2
BREZNITA-MOTRU 110740 MEHEDINTI 2007 541 8 7 2
BREZNITA-OCOL 110820 MEHEDINTI 2234 1003 17 338 2
BROSTENI 110875 MEHEDINTI 1737 528 111 1 2
BUTOIESTI 111006 MEHEDINTI 2919 472 23 1 2
CAZANESTI 111097 MEHEDINTI 2351 1886 47 4 2
CIRESU 111220 MEHEDINTI 808 1403 14 0 2
CORCOVA 111275 MEHEDINTI 3440 1015 4 89 2
CORLATEL 111417 MEHEDINTI 3559 95 331 84 2
DUBOVA 112904 MEHEDINTI 92 1189 7 0 2
DUMBRAVA 111587 MEHEDINTI 4867 569 12 0 2
ESELNITA 112245 MEHEDINTI 177 834 24 0 2
FLORESTI 111685 MEHEDINTI 1811 988 117 0 2
GODEANU 111818 MEHEDINTI 693 1044 72 0 2
GRECI 111916 MEHEDINTI 1543 718 63 6 2
GROZESTI 111989 MEHEDINTI 1540 281 100 1 2
HUSNICIOARA 112129 MEHEDINTI 3250 1359 160 10 2
ILOVAT 112263 MEHEDINTI 822 1830 497 1 2
ILOVITA 112334 MEHEDINTI 900 875 11 0 2
IZVORU BARZII 112469 MEHEDINTI 1619 993 285 86 2
LIVEZILE 112600 MEHEDINTI 5152 409 16 0 2
MALOVAT 112664 MEHEDINTI 2963 655 447 16 2
OPRISOR 112771 MEHEDINTI 6202 203 48 590 2
ORSOVA 110063 MEHEDINTI 99 1191 16 0 2
PADINA 112806 MEHEDINTI 6541 238 205 3 2
PONOARELE 112995 MEHEDINTI 33 2336 3 0 2
POROINA MARE 113153 MEHEDINTI 3931 501 12 6 2
PRUNISOR 113233 MEHEDINTI 3213 3043 931 165 2
SISESTI 113625 MEHEDINTI 1833 1705 179 2 2
SOVARNA 113698 MEHEDINTI 766 760 14 0 2
STANGACEAUA 113518 MEHEDINTI 1802 387 9 0 2
STREHAIA 110116 MEHEDINTI 3558 898 24 46 2
Page 170
170
SVINITA 113607 MEHEDINTI 22 1312 0 0 2
TAMNA 113732 MEHEDINTI 4691 1573 413 1 2
VLADAIA 113929 MEHEDINTI 7058 288 79 309 2
VOLOIAC 113974 MEHEDINTI 2130 791 8 25 2
ACATARI 114970 MURES 4260 714 32 0 2
ADAMUS 115076 MURES 3377 2629 1 45 2
ALBESTI 114603 MURES 1224 3440 7 0 2
ALUNIS 115147 MURES 882 1430 0 0 2
APOLD 115183 MURES 2018 3952 213 0 2
ATINTIS 115236 MURES 2770 962 0 8 2
BAGACIU 115575 MURES 1901 573 4 142 2
BAHNEA 115307 MURES 3302 2531 186 0 2
BALA 115600 MURES 1555 887 7 0 2
BALAUSERI 115637 MURES 2691 2158 71 4 2
BAND 115389 MURES 6625 906 15 0 2
BATOS 115520 MURES 2866 2469 1290 58 2
BEICA DE JOS 115708 MURES 1677 1320 0 0 2
BERENI 120511 MURES 1729 960 8 0 2
BICHIS 115771 MURES 1480 1717 5 0 2
BOGATA 115824 MURES 1944 423 16 0 2
BRANCOVENESTI 115897 MURES 1302 3495 74 0 2
BREAZA 115851 MURES 2251 546 154 0 2
CEUASU DE CAMPIE 115959 MURES 4563 656 172 84 2
CHETANI 116046 MURES 3258 1682 3 0 2
CHIBED 120478 MURES 531 1155 1 0 2
COROISANMARTIN 116171 MURES 1161 1055 8 0 2
CORUNCA 120487 MURES 465 428 19 1 2
COZMA 116224 MURES 961 1727 48 0 2
CRACIUNESTI 116288 MURES 2490 678 16 0 2
CRAIESTI 116340 MURES 1068 689 2 0 2
CRISTESTI 114355 MURES 796 85 4 0 2
CUCERDEA 116395 MURES 1989 1067 17 0 2
CUCI 116439 MURES 2147 1086 8 0 2
DANES 116493 MURES 2026 2586 247 0 2
ERNEI 116652 MURES 3214 1493 184 0 2
Page 171
171
FANTANELE 116796 MURES 1513 2028 1 23 2
FARAGAU 116723 MURES 1784 1294 2 0 2
GALESTI 116867 MURES 2418 1254 2 0 2
GANESTI 116938 MURES 2912 979 2 96 2
GHEORGHE DOJA 116983 MURES 1832 952 0 0 2
GHINDARI 117042 MURES 757 2613 7 2 2
GLODENI 117113 MURES 2914 357 35 0 2
GORNESTI 117177 MURES 3555 2061 30 0 2
GREBENISU DE CAMPIE 117275 MURES 1916 440 3 5 2
HODOSA 117505 MURES 1965 827 9 0 2
ICLANZEL 117667 MURES 3829 1241 3 0 2
IDECIU DE JOS 117783 MURES 889 1137 41 0 2
IERNUT 117827 MURES 6425 1646 3 3 2
LIVEZENI 117925 MURES 1036 288 230 0 2
LUDUS 114710 MURES 4230 757 59 0 2
LUNCA 117998 MURES 3126 3227 20 0 2
MADARAS 120502 MURES 1604 238 0 0 2
MICA 118209 MURES 3229 1030 17 152 2
MIERCUREA NIRAJULUI 118281 MURES 3153 773 3 0 2
MIHESU DE CAMPIE 118370 MURES 3837 632 34 0 2
NADES 118469 MURES 984 2672 127 18 2
NEAUA 118511 MURES 550 1677 166 0 2
OGRA 118575 MURES 2882 1303 2 0 2
PANET 118691 MURES 4352 596 220 5 2
PAPIU ILARIAN 118637 MURES 1935 395 17 0 2
PASARENI 118753 MURES 1994 213 3 0 2
PETELEA 118799 MURES 1046 1554 0 3 2
POGACEAUA 118824 MURES 2971 265 25 0 2
RACIU 118995 MURES 5299 692 11 0 2
REGHIN 114809 MURES 2047 640 774 50 2
SANCRAIU DE MURES 114382 MURES 1039 246 0 3 2
SANGEORGIU DE MURES 114417 MURES 1416 299 2 0 2
SANGEORGIU DE PADURE 119331 MURES 824 2524 21 0 2
SANGER 119386 MURES 3368 1001 6 0 2
SANPAUL 119466 MURES 3084 828 7 0 2
Page 172
172
SANPETRU DE CAMPIE 119527 MURES 4476 971 33 0 2
SANTANA DE MURES 114453 MURES 1143 655 7 0 2
SARATENI 120496 MURES 392 1236 10 0 2
SARMASU 119242 MURES 4857 1492 21 15 2
SASCHIZ 119206 MURES 1741 2975 86 0 2
SAULIA 119750 MURES 1865 212 7 0 2
SIGHISOARA 114514 MURES 1404 2505 108 0 2
SINCAI 119803 MURES 2324 479 29 0 2
SOLOVASTRU 119590 MURES 475 1031 0 0 2
SUPLAC 119661 MURES 2109 1471 181 15 2
SUSENI 119723 MURES 1388 817 11 0 2
TARGU MURES 114319 MURES 826 338 59 0 2
TARNAVENI 114925 MURES 3067 1125 13 1 2
TAURENI 119858 MURES 1171 512 5 0 2
UNGHENI 119894 MURES 3332 1524 7 0 2
VALEA LARGA 119974 MURES 2606 255 58 0 2
VANATORI 120254 MURES 2969 2159 18 0 2
VARGATA 120076 MURES 1404 1568 9 0 2
VETCA 120174 MURES 296 2130 0 0 2
VIISOARA 120218 MURES 1906 1708 0 0 2
VOIVODENI 120316 MURES 2152 397 5 0 2
ZAGAR 120343 MURES 896 1438 120 0 2
ZAU DE CAMPIE 120370 MURES 3258 998 15 0 2
BAHNA 121153 NEAMT 3865 336 0 0 2
BALTATESTI 121242 NEAMT 1313 806 128 0 2
BARGAUANI 121466 NEAMT 4904 1040 105 0 2
BIRA 121386 NEAMT 1609 475 0 0 2
BODESTI 121607 NEAMT 2949 991 17 0 2
BOGHICEA 125178 NEAMT 2204 925 0 0 2
BORLESTI 121732 NEAMT 3139 1405 68 1 2
BOTESTI 121796 NEAMT 2858 191 4 0 2
BOZIENI 121876 NEAMT 2690 539 27 0 2
BRUSTURI 121938 NEAMT 1925 873 15 0 2
CANDESTI 122061 NEAMT 1055 1652 52 0 2
CORDUN 120888 NEAMT 2995 332 0 1 2
Page 173
173
COSTISA 122132 NEAMT 1712 394 37 0 2
DOBRENI 122285 NEAMT 1580 494 25 0 2
DOCHIA 125098 NEAMT 2525 163 0 0 2
DOLJESTI 122347 NEAMT 2389 514 2 0 2
DRAGANESTI 125132 NEAMT 1896 292 0 0 2
DRAGOMIRESTI 122392 NEAMT 2908 281 51 0 2
DULCESTI 122463 NEAMT 3201 350 9 0 2
DUMBRAVA ROSIE 120771 NEAMT 2432 498 9 0 2
FAUREI 122613 NEAMT 3422 444 25 1 2
GADINTI 125150 NEAMT 1213 525 2 0 2
GHERAESTI 122668 NEAMT 1829 334 0 0 2
GHINDAOANI 125114 NEAMT 1089 406 92 0 2
GIROV 122702 NEAMT 5165 732 48 0 2
GRUMAZESTI 122908 NEAMT 2391 675 231 0 2
HORIA 120922 NEAMT 2438 496 19 0 2
ICUSESTI 123013 NEAMT 3565 589 88 2 2
ION CREANGA 123102 NEAMT 3552 946 131 23 2
MARGINENI 123175 NEAMT 3828 1161 14 0 2
MOLDOVENI 123228 NEAMT 3567 233 29 0 2
NEGRESTI 125169 NEAMT 1104 944 55 0 2
ONICENI 123255 NEAMT 1652 952 10 11 2
PANCESTI 125141 NEAMT 1632 777 183 1 2
PASTRAVENI 123371 NEAMT 2325 325 1 0 2
PETRICANI 123424 NEAMT 1939 1000 50 0 2
PIATRA-NEAMT 120726 NEAMT 838 938 43 0 2
PODOLENI 123674 NEAMT 2593 685 22 1 2
POIENARI 123709 NEAMT 1396 406 95 0 2
RAUCESTI 123914 NEAMT 4703 1102 45 0 2
RAZBOIENI 123969 NEAMT 2016 257 48 0 2
REDIU 124028 NEAMT 1889 807 16 0 2
ROMAN 120860 NEAMT 1248 269 0 1 2
ROMANI 124073 NEAMT 3081 1172 0 0 2
ROZNOV 124117 NEAMT 2906 296 62 0 2
RUGINOASA 125105 NEAMT 2163 235 22 0 2
SABAOANI 124206 NEAMT 2546 198 1 15 2
Page 174
174
SAGNA 124153 NEAMT 2133 585 0 0 2
SAVINESTI 120824 NEAMT 1315 129 0 0 2
SECUIENI 124233 NEAMT 5990 363 9 0 2
STANITA 124331 NEAMT 1962 2229 0 0 2
STEFAN CEL MARE 124411 NEAMT 3775 237 106 4 2
TAMASENI 124634 NEAMT 1655 238 0 0 2
TARGU NEAMT 121055 NEAMT 2302 602 4 1 2
TIBUCANI 124803 NEAMT 3064 731 167 0 2
TIMISESTI 124661 NEAMT 3156 708 2 0 2
TRIFESTI 124723 NEAMT 5017 531 0 0 2
TUPILATI 124750 NEAMT 2249 318 12 0 2
URECHENI 124849 NEAMT 2231 303 0 0 2
VALEA URSULUI 124885 NEAMT 3577 1331 5 0 2
VALENI 125123 NEAMT 1738 311 32 0 2
ZANESTI 125061 NEAMT 2431 361 3 0 2
BALDOVINESTI 125677 OLT 1348 159 0 0 2
BALTENI 130286 OLT 2626 98 0 1 2
BARASTI 125757 OLT 3287 113 386 0 2
BOBICESTI 125873 OLT 2971 493 0 0 2
BREBENI 125999 OLT 7860 594 1 0 2
CALUI 130295 OLT 868 60 0 0 2
CARLOGANI 126166 OLT 2227 246 76 110 2
COLONESTI 126228 OLT 3391 281 143 0 2
CORBU 126326 OLT 3349 489 10 0 2
CUNGREA 126503 OLT 3225 339 312 0 2
CURTISOARA 126433 OLT 3324 654 10 0 2
DOBRETU 126674 OLT 1841 262 206 3 2
DOBROTEASA 126772 OLT 1690 169 206 215 2
FAGETELU 126905 OLT 2539 194 80 0 2
GAVANESTI 130302 OLT 2474 296 2 0 2
IANCU JIANU 127288 OLT 2546 436 101 3 2
ICOANA 127322 OLT 4409 327 10 6 2
LELEASCA 127411 OLT 3227 367 411 0 2
MORUNGLAV 127625 OLT 1844 189 3 31 2
MOVILENI 127689 OLT 4114 308 0 14 2
Page 175
175
OBOGA 127812 OLT 838 20 170 26 2
OPORELU 127858 OLT 4942 282 14 0 2
OPTASI-MAGURA 127901 OLT 2210 143 20 0 2
PERIETI 128052 OLT 2984 91 1 0 2
POBORU 128301 OLT 3836 448 62 0 2
POTCOAVA 128374 OLT 4748 228 1 0 2
PRISEACA 128436 OLT 2940 382 0 14 2
SAMBURESTI 128882 OLT 801 121 211 262 2
SARBII - MAGURA 130366 OLT 3164 213 124 0 2
SCHITU 128659 OLT 3324 347 28 4 2
SCORNICESTI 128711 OLT 12113 1123 374 3 2
SLATINA 125347 OLT 2296 499 0 0 2
SPINENI 128962 OLT 4332 507 243 82 2
TATULESTI 129317 OLT 3254 156 124 0 2
TESLUI 129380 OLT 3121 552 9 49 2
TOPANA 129503 OLT 1247 258 109 0 2
VALEA MARE 129656 OLT 4452 470 23 31 2
VERGULEASA 129816 OLT 2702 350 137 7 2
VITOMIRESTI 129914 OLT 1674 216 269 0 2
VULPENI 130124 OLT 2965 418 81 0 2
VULTURESTI 130231 OLT 2456 332 121 0 2
ALUNIS 131988 PRAHOVA 8 857 61 0 2
APOSTOLACHE 132011 PRAHOVA 290 447 12 17 2
ARICESTII RAHTIVANI 132075 PRAHOVA 6223 504 3 0 2
ARICESTII ZELETIN 132137 PRAHOVA 20 300 155 0 2
BAICOI 130981 PRAHOVA 3176 750 712 0 2
BALTESTI 132271 PRAHOVA 1085 464 136 6 2
BANESTI 132315 PRAHOVA 1017 238 37 0 2
BLEJOI 130678 PRAHOVA 1228 105 5 6 2
BOLDESTI-SCAENI 131069 PRAHOVA 797 707 29 228 2
BREAZA 131103 PRAHOVA 13 1643 125 1 2
BUCOV 130785 PRAHOVA 2225 611 12 670 2
CALUGARENI 132459 PRAHOVA 253 868 11 173 2
CAMPINA 131256 PRAHOVA 83 279 69 0 2
CARBUNESTI 132486 PRAHOVA 21 485 43 0 2
Page 176
176
CEPTURA 132510 PRAHOVA 1847 849 20 869 2
CHIOJDEANCA 132645 PRAHOVA 134 1250 64 0 2
COCORASTII COLT 136241 PRAHOVA 1576 131 0 0 2
COCORASTII MISLII 132716 PRAHOVA 430 293 155 0 2
CORNU 132805 PRAHOVA 67 313 4 0 2
COSMINELE 132841 PRAHOVA 5 595 24 0 2
DRAJNA 132896 PRAHOVA 362 1828 287 0 2
DUMBRAVESTI 131461 PRAHOVA 950 240 359 0 2
FANTANELE 133278 PRAHOVA 997 175 5 293 2
FILIPESTII DE PADURE 133161 PRAHOVA 1677 1051 63 0 2
FILIPESTII DE TARG 133214 PRAHOVA 2122 488 6 0 2
FLORESTI 133330 PRAHOVA 1955 227 2 0 2
GORNET 133562 PRAHOVA 607 724 176 45 2
GORNET-CRICOV 133615 PRAHOVA 554 880 38 40 2
GURA VADULUI 133688 PRAHOVA 1016 597 9 1624 2
GURA VITIOAREI 131835 PRAHOVA 546 505 143 2 2
IORDACHEANU 133722 PRAHOVA 960 453 14 128 2
JUGURENI 133866 PRAHOVA 288 934 102 30 2
LAPOS 133919 PRAHOVA 222 611 105 0 2
LIPANESTI 133964 PRAHOVA 1024 93 17 0 2
MAGURELE 134014 PRAHOVA 1663 322 77 0 2
MAGURENI 134050 PRAHOVA 1124 368 49 0 2
MANESTI 134194 PRAHOVA 2658 298 2 0 2
PACURETI 134336 PRAHOVA 198 932 33 0 2
PAULESTI 130847 PRAHOVA 2701 285 284 2 2
PLOIESTI 130534 PRAHOVA 1400 234 8 1 2
PLOPENI 131443 PRAHOVA 1 4 0 0 2
PLOPU 134390 PRAHOVA 803 194 102 135 2
PODENII NOI 134443 PRAHOVA 1446 843 75 7 2
POIANA CAMPINA 131274 PRAHOVA 115 179 3 0 2
PREDEAL-SARARI 134755 PRAHOVA 48 797 73 0 2
PROVITA DE JOS 134853 PRAHOVA 37 582 31 0 2
PROVITA DE SUS 134899 PRAHOVA 15 411 38 0 2
SALCIA 135128 PRAHOVA 99 737 44 1 2
SANGERU 135244 PRAHOVA 735 1132 146 2 2
Page 177
177
SCORTENI 135164 PRAHOVA 447 677 123 0 2
SLANIC 131577 PRAHOVA 15 1711 242 0 2
SOIMARI 135501 PRAHOVA 227 966 12 0 2
SURANI 135404 PRAHOVA 43 515 22 0 2
TARGSORU VECHI 130892 PRAHOVA 3663 97 11 0 2
TATARU 135681 PRAHOVA 84 800 30 130 2
TEISANI 135725 PRAHOVA 466 1201 172 0 2
TELEGA 135789 PRAHOVA 107 1151 159 0 2
URLATI 131620 PRAHOVA 1199 718 28 1559 2
VADU SAPAT 136269 PRAHOVA 679 330 4 437 2
VALCANESTI 136198 PRAHOVA 129 707 46 0 2
VALEA CALUGAREASCA 135949 PRAHOVA 1914 938 17 1091 2
VALENII DE MUNTE 131817 PRAHOVA 87 367 96 0 2
VARBILAU 136134 PRAHOVA 177 827 120 2 2
AGRIJ 139937 SALAJ 1100 864 102 0 2
ALMASU 139982 SALAJ 1927 5669 183 0 2
BABENI 140084 SALAJ 1834 496 59 0 2
BALAN 140146 SALAJ 1981 2632 54 1 2
BANISOR 140208 SALAJ 1879 540 122 10 2
BENESAT 140244 SALAJ 1377 563 29 5 2
BOBOTA 140280 SALAJ 3278 855 52 0 2
BOCSA 140324 SALAJ 2351 937 22 163 2
BOGHIS 180037 SALAJ 2097 431 60 0 2
BUCIUMI 140379 SALAJ 3033 1801 296 0 2
CAMAR 140440 SALAJ 2391 628 82 27 2
CARASTELEC 140477 SALAJ 2079 511 15 29 2
CEHU SILVANIEI 139740 SALAJ 3758 865 45 38 2
CHIESD 140501 SALAJ 2018 836 3 2 2
CIZER 140547 SALAJ 1735 1361 260 0 2
COSEIU 140583 SALAJ 1802 562 135 70 2
CRASNA 140627 SALAJ 3545 1109 119 105 2
CREACA 140672 SALAJ 1250 2117 11 0 2
CRISENI 140823 SALAJ 1741 795 108 10 2
CRISTOLT 140770 SALAJ 1468 1097 14 0 2
CUZAPLAC 140869 SALAJ 1350 3862 28 0 2
Page 178
178
DOBRIN 140958 SALAJ 2541 369 176 41 2
DRAGU 141027 SALAJ 791 2898 133 0 2
FILDU DE JOS 141081 SALAJ 978 2441 103 0 2
GALGAU 141134 SALAJ 1733 1004 46 0 2
GARBOU 141232 SALAJ 2327 3133 498 0 2
HALMASD 141312 SALAJ 2538 709 286 3 2
HERECLEAN 141376 SALAJ 3627 1523 264 39 2
HIDA 141447 SALAJ 1499 4432 9 0 2
HOROATU CRASNEI 141535 SALAJ 2727 1483 441 13 2
ILEANDA 141580 SALAJ 1144 2293 143 0 2
IP 141722 SALAJ 3358 998 96 48 2
JIBOU 139811 SALAJ 2411 863 62 10 2
LETCA 141786 SALAJ 1823 1827 171 0 2
LOZNA 141884 SALAJ 798 884 28 0 2
MAERISTE 142006 SALAJ 3870 1566 80 1 2
MARCA 141946 SALAJ 2152 817 11 21 2
MESESENII DE JOS 142079 SALAJ 2911 701 286 1 2
MIRSID 142122 SALAJ 2116 476 71 17 2
NAPRADEA 142177 SALAJ 2610 550 63 0 2
NUSFALAU 142239 SALAJ 2791 410 19 30 2
PERICEI 142284 SALAJ 2925 649 199 34 2
PLOPIS 142337 SALAJ 2739 830 354 1 2
POIANA BLENCHII 142373 SALAJ 481 1578 148 0 2
ROMANASI 142426 SALAJ 2361 1196 27 0 2
RUS 142499 SALAJ 907 794 24 0 2
SAG 142612 SALAJ 3264 1079 151 0 2
SALATIG 142550 SALAJ 3272 719 75 32 2
SAMSUD 142854 SALAJ 1412 503 218 74 2
SANMIHAIU ALMASULUI 142676 SALAJ 1623 2225 9 0 2
SARMASAG 142881 SALAJ 3161 798 223 255 2
SIMISNA 179695 SALAJ 784 1586 5 0 2
SIMLEU SILVANIEI 139884 SALAJ 2429 493 838 23 2
SOMES-ODORHEI 142710 SALAJ 3237 802 75 0 2
SURDUC 142774 SALAJ 1927 1103 4 0 2
TREZNEA 179631 SALAJ 1262 590 155 0 2
Page 179
179
VALCAU DE JOS 142952 SALAJ 1993 581 157 0 2
VARSOLT 143021 SALAJ 1871 356 106 83 2
ZALAU 139704 SALAJ 2034 1277 710 25 2
ZALHA 143067 SALAJ 541 2641 0 0 2
ZIMBOR 143147 SALAJ 1152 1883 162 0 2
BARSAU 137103 SATU MARE 2291 474 36 0 2
BATARCI 136919 SATU MARE 2157 376 262 0 2
BELTIUG 136964 SATU MARE 6349 2076 129 95 2
BIXAD 137069 SATU MARE 967 2581 801 4 2
BOGDAND 137130 SATU MARE 3234 812 47 148 2
CALINESTI-OAS 137229 SATU MARE 2074 688 287 5 2
CAMARZANA 137274 SATU MARE 811 1162 724 0 2
CEHAL 137363 SATU MARE 3172 950 410 11 2
CRUCISOR 137504 SATU MARE 805 458 227 0 2
GHERTA MICA 137746 SATU MARE 1363 771 138 0 2
HODOD 137844 SATU MARE 3023 1803 97 54 2
HOMOROADE 137899 SATU MARE 3289 1422 787 5 2
NEGRESTI-OAS 136599 SATU MARE 2584 2234 260 0 2
ORASU NOU 138351 SATU MARE 2569 546 383 37 2
POMI 138618 SATU MARE 2718 883 23 0 2
RACSA 180091 SATU MARE 1661 503 87 3 2
SACASENI 138770 SATU MARE 2577 739 19 0 2
SAUCA 138805 SATU MARE 2817 743 164 1 2
SOCOND 138869 SATU MARE 2694 1609 130 241 2
SUPUR 138921 SATU MARE 5157 2759 75 481 2
TARNA MARE 139009 SATU MARE 1847 324 107 3 2
TARSOLT 139143 SATU MARE 62 1139 793 0 2
TASNAD 136642 SATU MARE 6281 1002 372 8 2
TURT 139170 SATU MARE 3632 799 447 0 2
VALEA VINULUI 139287 SATU MARE 3525 848 223 9 2
VAMA 139330 SATU MARE 1273 693 249 0 2
AGNITA 143682 SIBIU 2774 2650 69 0 2
ALMA 146012 SIBIU 1466 1035 0 3 2
ALTINA 143888 SIBIU 1939 4231 1 0 2
APOLDU DE JOS 143922 SIBIU 1659 1738 4 29 2
Page 180
180
ATEL 143995 SIBIU 950 1467 0 4 2
AXENTE SEVER 144116 SIBIU 1426 1396 78 10 2
BARGHIS 144232 SIBIU 6093 858 6 0 2
BAZNA 144152 SIBIU 3947 1147 147 0 2
BIERTAN 144198 SIBIU 1600 2667 70 20 2
BLAJEL 144303 SIBIU 1970 365 11 12 2
BRADENI 144376 SIBIU 2217 3198 21 0 2
BRATEIU 144349 SIBIU 1273 982 6 0 2
BRUIU 144410 SIBIU 1524 3344 1 37 2
CARTA 144508 SIBIU 670 1130 0 0 2
CHIRPAR 144456 SIBIU 2200 4557 118 0 2
COPSA MICA 143771 SIBIU 341 567 5 0 2
DARLOS 144553 SIBIU 1708 939 17 0 2
DUMBRAVENI 143806 SIBIU 1286 1307 12 0 2
HOGHILAG 144615 SIBIU 1301 1139 44 21 2
IACOBENI 144651 SIBIU 2483 4183 96 0 2
LASLEA 144731 SIBIU 1674 3726 126 2 2
LOAMNES 144795 SIBIU 4609 4371 13 0 2
LUDOS 144866 SIBIU 1296 1949 4 37 2
MARPOD 144893 SIBIU 1858 1609 0 0 2
MEDIAS 143619 SIBIU 2110 738 2 3 2
MERGHINDEAL 144964 SIBIU 1722 2683 48 0 2
MICASASA 144991 SIBIU 1096 2469 48 0 2
MIERCUREA SIBIULUI 144928 SIBIU 2860 2719 226 72 2
MIHAILENI 145042 SIBIU 2028 1759 2 1 2
MOSNA 145104 SIBIU 1492 1589 66 54 2
NOCRICH 145140 SIBIU 2684 4568 7 0 2
OCNA SIBIULUI 143851 SIBIU 2106 4127 7 198 2
PAUCA 145220 SIBIU 4353 1955 56 0 2
ROSIA 145408 SIBIU 5988 3336 224 73 2
SEICA MARE 145667 SIBIU 2630 3946 7 0 2
SEICA MICA 145738 SIBIU 1124 3142 16 2 2
SELIMBAR 143557 SIBIU 2484 1866 13 0 2
SIBIU 143450 SIBIU 1649 3922 259 0 2
SLIMNIC 145603 SIBIU 3293 4078 126 14 2
Page 181
181
SURA MARE 145765 SIBIU 1811 1730 598 213 2
SURA MICA 145792 SIBIU 1873 1279 121 0 2
TARNAVA 143646 SIBIU 817 652 129 0 2
VALEA VIILOR 145961 SIBIU 914 1153 118 0 2
VURPAR 145998 SIBIU 1457 2150 185 0 2
ADANCATA 146799 SUCEAVA 1373 242 7 0 2
ARBORE 146860 SUCEAVA 3777 532 132 0 2
BAIA 146904 SUCEAVA 2570 623 5 0 2
BALACEANA 151530 SUCEAVA 1548 238 17 0 2
BALCAUTI 146995 SUCEAVA 3184 172 1 0 2
BERCHISESTI 151576 SUCEAVA 1031 206 17 0 2
BILCA 147036 SUCEAVA 1778 24 1 0 2
BOGDANESTI 147054 SUCEAVA 1465 476 2 0 2
BOROAIA 147072 SUCEAVA 2869 1458 0 0 2
BOSANCI 147134 SUCEAVA 3452 725 54 0 2
BOTOSANA 147161 SUCEAVA 1287 138 30 0 2
BUNESTI 147465 SUCEAVA 2092 472 102 0 2
BURLA 151521 SUCEAVA 1262 215 2 0 2
CACICA 147526 SUCEAVA 1755 566 0 0 2
CAJVANA 147633 SUCEAVA 1825 98 14 0 2
CALAFINDESTI 147580 SUCEAVA 2028 219 23 0 2
CIPRIAN PORUMBESCU 151567 SUCEAVA 1534 293 4 1 2
COMANESTI 151433 SUCEAVA 1058 310 1 0 2
CORNU LUNCII 147786 SUCEAVA 4009 930 13 0 2
DARMANESTI 147937 SUCEAVA 2895 360 2 0 2
DOLHASCA 148006 SUCEAVA 4621 567 27 1 2
DOLHESTI 148097 SUCEAVA 1626 339 40 0 2
DORNESTI 148293 SUCEAVA 2232 232 0 0 2
DRAGOIESTI 148328 SUCEAVA 2378 382 68 0 2
DRAGUSENI 148382 SUCEAVA 1911 328 61 0 2
DUMBRAVENI 148426 SUCEAVA 3524 322 5 0 2
FALTICENI 146539 SUCEAVA 916 363 475 0 2
FANTANA MARE 151488 SUCEAVA 1884 401 48 0 2
FANTANELE 148453 SUCEAVA 3252 327 1 0 2
FORASTI 148514 SUCEAVA 4159 686 145 1 2
Page 182
182
FRATAUTII NOI 148667 SUCEAVA 3542 891 4 0 2
FRATAUTII VECHI 148694 SUCEAVA 2483 331 0 0 2
GALANESTI 148872 SUCEAVA 1573 5 0 0 2
GRAMESTI 148916 SUCEAVA 2612 132 27 0 2
GRANICESTI 148970 SUCEAVA 3062 402 13 0 2
HANTESTI 151512 SUCEAVA 2432 500 48 0 2
HARTOP 151549 SUCEAVA 1027 397 13 0 2
HORODNIC DE JOS 149101 SUCEAVA 1992 154 18 0 2
HORODNIC DE SUS 151479 SUCEAVA 2093 354 1 0 2
HORODNICENI 149049 SUCEAVA 3653 889 149 0 2
IASLOVAT 151442 SUCEAVA 1405 35 0 0 2
ILISESTI 147660 SUCEAVA 1833 454 1 0 2
IPOTESTI 146281 SUCEAVA 1480 131 0 0 2
LITENI 149227 SUCEAVA 4707 537 9 0 2
MARGINEA 149290 SUCEAVA 1888 235 1 0 2
MILISAUTI 146931 SUCEAVA 2814 81 0 0 2
MITOCU DRAGOMIRNEI 146325 SUCEAVA 1426 697 6 0 2
MOARA 149414 SUCEAVA 3138 280 1 0 2
MUSENITA 149584 SUCEAVA 3332 91 2 0 2
PALTINOASA 149753 SUCEAVA 1018 257 4 0 2
PARTESTII DE JOS 149780 SUCEAVA 1032 671 22 0 2
PATRAUTI 149833 SUCEAVA 984 261 66 0 2
POIENI-SOLCA 151585 SUCEAVA 1138 33 15 0 2
PREUTESTI 149968 SUCEAVA 3101 1231 211 2 2
RADASENI 150070 SUCEAVA 1871 888 487 10 2
RADAUTI 146628 SUCEAVA 1792 321 0 0 2
SALCEA 146370 SUCEAVA 4077 516 7 0 2
SATU MARE 150196 SUCEAVA 1730 182 57 0 2
SCHEIA 146432 SUCEAVA 3598 592 0 0 2
SERBAUTI 151460 SUCEAVA 1981 211 20 0 2
SIMINICEA 150221 SUCEAVA 2768 374 20 0 2
SIRET 146655 SUCEAVA 2770 446 2 0 2
STROIESTI 150310 SUCEAVA 2689 613 3 0 2
SUCEAVA 146263 SUCEAVA 2194 171 15 10 2
TODIRESTI 150524 SUCEAVA 3871 655 15 0 2
Page 183
183
UDESTI 150588 SUCEAVA 4242 1049 61 0 2
VADU MOLDOVEI 150766 SUCEAVA 3291 481 22 0 2
VALEA MOLDOVEI 150891 SUCEAVA 1000 294 5 0 2
VERESTI 151022 SUCEAVA 2624 305 0 0 2
VICOVU DE JOS 151077 SUCEAVA 1027 785 0 0 2
VICOVU DE SUS 151095 SUCEAVA 2577 184 1 0 2
VOITINEL 151558 SUCEAVA 839 160 0 0 2
VOLOVAT 151120 SUCEAVA 1250 236 0 0 2
VULTURESTI 151157 SUCEAVA 3159 611 186 0 2
ZAMOSTEA 151246 SUCEAVA 2088 173 60 0 2
ZVORISTEA 151344 SUCEAVA 3671 667 1 0 2
BARA 155662 TIMIS 2959 1673 295 0 2
BARNA 155957 TIMIS 2077 618 58 0 2
BOGDA 156035 TIMIS 1624 1464 50 0 2
BRESTOVAT 156151 TIMIS 3794 1783 241 0 2
CRICIOVA 156534 TIMIS 1355 707 23 0 2
CURTEA 156589 TIMIS 920 422 3 0 2
DAROVA 156623 TIMIS 6015 2777 41 0 2
DUMBRAVA 156767 TIMIS 3712 473 27 0 2
FAGET 156801 TIMIS 5645 1691 33 0 2
FARDEA 156927 TIMIS 1783 596 47 0 2
GAVOJDIA 157031 TIMIS 4921 1255 34 0 2
LUGOJ 155350 TIMIS 3211 1407 71 212 2
MANASTIUR 157736 TIMIS 2055 686 43 0 2
MARGINA 157585 TIMIS 2170 1393 37 0 2
MASLOC 157683 TIMIS 5127 1406 180 0 2
OHABA LUNGA 157969 TIMIS 2637 1293 4 0 2
SECAS 158608 TIMIS 1454 2572 17 0 2
STIUCA 158804 TIMIS 4342 2405 118 0 2
TRAIAN VUIA 159071 TIMIS 3660 1336 307 1 2
VICTOR VLAD DELAMARINA 159259 TIMIS 6955 1975 1014 0 2
BEIDAUD 159847 TULCEA 9160 2058 0 0 2
CASIMCEA 159963 TULCEA 20243 4102 0 0 2
CIUCUROVA 160225 TULCEA 4209 436 2 0 2
DOROBANTU 160323 TULCEA 4725 2370 0 48 2
Page 184
184
HAMCEARCA 160476 TULCEA 2860 409 4 20 2
SLAVA CERCHEZA 161259 TULCEA 3300 491 19 0 2
STEJARU 161348 TULCEA 2006 809 0 2 2
TOPOLOG 161384 TULCEA 12790 2667 32 7 2
VALEA TEILOR 161561 TULCEA 1367 703 0 293 2
ALUNU 168229 VALCEA 1904 814 149 64 2
AMARASTI 168309 VALCEA 1192 105 47 56 2
BABENI 168372 VALCEA 1696 439 26 0 2
BAILE GOVORA 167641 VALCEA 100 107 116 0 2
BALCESTI 168452 VALCEA 4333 737 167 18 2
BERBESTI 168602 VALCEA 1457 742 275 0 2
BUDESTI 168791 VALCEA 1549 457 236 3 2
BUJORENI 168880 VALCEA 384 354 165 0 2
BUNESTI 168960 VALCEA 381 418 93 0 2
CERNISOARA 169039 VALCEA 812 919 609 12 2
COPACENI 169182 VALCEA 1179 899 374 0 2
CRETENI 169306 VALCEA 1026 94 24 130 2
DAESTI 169351 VALCEA 307 497 250 0 2
DANICEI 169404 VALCEA 718 366 721 1 2
DICULESTI 174502 VALCEA 1828 162 3 1 2
DRAGASANI 167981 VALCEA 2436 175 48 387 2
DRAGOESTI 169547 VALCEA 1519 161 43 0 2
FARTATESTI 169681 VALCEA 2450 1330 175 16 2
FAURESTI 169583 VALCEA 1619 308 7 16 2
FRANCESTI 169896 VALCEA 1853 358 186 0 2
GALICEA 169994 VALCEA 2104 515 175 38 2
GHIOROIU 170097 VALCEA 3336 436 264 0 2
GLAVILE 170168 VALCEA 1371 529 181 30 2
GOLESTI 170220 VALCEA 568 1194 569 0 2
GRADISTEA 170346 VALCEA 1169 905 245 3 2
GUSOENI 170444 VALCEA 1207 264 113 184 2
IONESTI 170514 VALCEA 2063 157 107 0 2
LACUSTENI 174511 VALCEA 1178 326 89 1 2
LADESTI 170685 VALCEA 1250 765 275 0 2
LALOSU 170612 VALCEA 2426 431 36 0 2
Page 185
185
LAPUSATA 170792 VALCEA 1364 791 163 0 2
LIVEZI 170872 VALCEA 1592 898 198 0 2
LUNGESTI 170952 VALCEA 2186 303 28 111 2
MACIUCA 171101 VALCEA 1630 561 44 13 2
MADULARI 171209 VALCEA 1238 321 45 44 2
MALDARESTI 171272 VALCEA 244 661 320 0 2
MATEESTI 171067 VALCEA 1747 212 405 1 2
MIHAESTI 171325 VALCEA 2123 392 212 54 2
MILCOIU 171469 VALCEA 460 398 244 0 2
MITROFANI 174520 VALCEA 500 55 26 27 2
NICOLAE BALCESCU 171628 VALCEA 1639 482 464 3 2
OCNELE MARI 168130 VALCEA 337 395 65 0 2
OLANU 171806 VALCEA 1914 277 23 0 2
ORLESTI 171879 VALCEA 1355 708 3 82 2
OTESANI 171931 VALCEA 666 468 515 0 2
PAUSESTI 171995 VALCEA 484 122 686 0 2
PAUSESTI-MAGLASI 172082 VALCEA 241 577 332 0 2
PESCEANA 172279 VALCEA 892 309 98 1 2
PIETRARI 172340 VALCEA 298 111 455 0 2
POPESTI 172377 VALCEA 1310 439 366 0 2
PRUNDENI 172457 VALCEA 1495 355 41 329 2
RAMNICU VALCEA 167473 VALCEA 1459 804 309 134 2
ROESTI 172581 VALCEA 1104 200 26 0 2
ROSIILE 172698 VALCEA 1558 1548 102 13 2
SCUNDU 172947 VALCEA 1153 68 8 1 2
SINESTI 172992 VALCEA 894 722 47 18 2
SIRINEASA 173686 VALCEA 774 286 26 0 2
SLATIOARA 173061 VALCEA 838 1228 768 0 2
STANESTI 173132 VALCEA 923 326 69 2 2
STEFANESTI 173748 VALCEA 1500 219 31 85 2
STOENESTI 173230 VALCEA 597 527 975 0 2
STOILESTI 173374 VALCEA 1529 393 450 3 2
STROESTI 173533 VALCEA 421 1071 596 8 2
SUSANI 173793 VALCEA 2492 535 118 99 2
SUTESTI 173597 VALCEA 1035 56 68 66 2
Page 186
186
TETOIU 173855 VALCEA 2007 686 316 115 2
TOMSANI 173935 VALCEA 990 352 770 0 2
VALEA MARE 174085 VALCEA 2724 843 131 37 2
VLADESTI 174156 VALCEA 273 227 110 0 2
ZATRENI 174290 VALCEA 2109 1198 88 0 2
ALBESTI 162014 VASLUI 3445 788 206 35 2
ALEXANDRU VLAHUTA 162069 VASLUI 2484 479 0 8 2
ARSURA 162149 VASLUI 2521 306 1 176 2
BACANI 162327 VASLUI 2920 683 0 342 2
BACESTI 162381 VASLUI 1905 699 48 3 2
BALTENI 162452 VASLUI 1742 711 46 18 2
BANCA 162194 VASLUI 7283 991 3 373 2
BOGDANA 162595 VASLUI 1990 1063 0 3 2
BOGDANESTI 162693 VASLUI 4846 518 59 6 2
BOGDANITA 162791 VASLUI 2637 616 2 19 2
BOTESTI 162871 VASLUI 2932 1219 171 9 2
BUNESTI-AVERESTI 162924 VASLUI 3698 844 8 711 2
CIOCANI 167268 VASLUI 2565 400 4 146 2
CODAESTI 163002 VASLUI 4456 1173 0 43 2
COROIESTI 163057 VASLUI 4843 621 7 34 2
COSTESTI 163137 VASLUI 4464 791 85 20 2
COZMESTI 167277 VASLUI 2431 363 9 2 2
CRETESTI 163208 VASLUI 1589 713 0 12 2
DANESTI 163253 VASLUI 3173 1053 13 10 2
DELENI 163324 VASLUI 2739 358 132 30 2
DELESTI 163379 VASLUI 2364 568 270 31 2
DODESTI 167286 VASLUI 2342 457 0 38 2
DRAGOMIRESTI 163486 VASLUI 4226 711 0 6 2
DUMESTI 163734 VASLUI 2150 531 59 4 2
EPURENI 163789 VASLUI 3599 499 5 137 2
FERESTI 167295 VASLUI 1675 278 10 60 2
FRUNTISENI 167231 VASLUI 1939 378 2 39 2
GAGESTI 163903 VASLUI 4665 1187 0 73 2
GARCENI 164062 VASLUI 2240 1017 11 1 2
GHERGHESTI 163967 VASLUI 2920 771 34 8 2
Page 187
187
HOCENI 164197 VASLUI 4829 1525 0 85 2
IANA 164339 VASLUI 2526 145 8 6 2
IBANESTI 167222 VASLUI 2198 480 15 26 2
IVANESTI 164393 VASLUI 5399 698 7 29 2
LAZA 164598 VASLUI 1667 496 3 68 2
LIPOVAT 164687 VASLUI 2238 974 0 66 2
MALUSTENI 164829 VASLUI 3415 439 0 186 2
MICLESTI 164892 VASLUI 2185 607 5 56 2
MUNTENII DE JOS 164936 VASLUI 2910 1143 332 42 2
MUNTENII DE SUS 167302 VASLUI 1214 392 0 176 2
NEGRESTI 161856 VASLUI 3803 566 35 15 2
OLTENESTI 165069 VASLUI 3608 1570 0 10 2
OSESTI 165130 VASLUI 2283 888 0 5 2
PERIENI 165274 VASLUI 4530 352 185 397 2
POGANA 165416 VASLUI 3352 534 453 74 2
POIENESTI 165336 VASLUI 3058 360 0 3 2
PUIESTI 165470 VASLUI 5886 1599 130 34 2
PUNGESTI 165611 VASLUI 4073 901 0 2 2
PUSCASI 167320 VASLUI 1206 201 0 2 2
RAFAILA 167240 VASLUI 1133 359 0 7 2
REBRICEA 165719 VASLUI 3460 1397 0 6 2
ROSIESTI 165817 VASLUI 5241 856 154 47 2
SOLESTI 165899 VASLUI 3977 794 15 67 2
STEFAN CEL MARE 166057 VASLUI 3462 511 20 87 2
SULETEA 166137 VASLUI 3103 836 0 275 2
TACUTA 166235 VASLUI 3011 863 44 0 2
TANACU 166182 VASLUI 3676 954 170 96 2
TATARANI 166315 VASLUI 3551 1708 0 55 2
TODIRESTI 166413 VASLUI 2671 600 45 4 2
VALENI 166636 VASLUI 2743 653 0 98 2
VASLUI 161945 VASLUI 3332 847 27 217 2
VIISOARA 166707 VASLUI 2989 639 20 60 2
VINDEREI 166770 VASLUI 5597 451 1 14 2
VOINESTI 166869 VASLUI 4720 1185 491 3 2
VULTURESTI 166985 VASLUI 2647 558 56 9 2
Page 188
188
VUTCANI 167035 VASLUI 4519 1117 0 126 2
ZAPODENI 167071 VASLUI 5965 1680 6 131 2
ZORLENI 167179 VASLUI 7640 1078 28 311 2
ADJUD 174860 VRANCEA 2818 791 17 6 2
BARSESTI 175224 VRANCEA 309 942 7 0 2
BOGHESTI 175260 VRANCEA 3561 640 30 57 2
BOLOTESTI 175368 VRANCEA 2404 659 209 734 2
BORDESTI 175439 VRANCEA 65 394 101 402 2
BROSTENI 175466 VRANCEA 146 163 10 124 2
CAMPURI 175670 VRANCEA 551 1927 14 0 2
CARLIGELE 175732 VRANCEA 879 237 41 1297 2
CHIOJDENI 175509 VRANCEA 32 1396 175 0 2
CORBITA 175787 VRANCEA 2521 697 91 9 2
COTESTI 175885 VRANCEA 1213 149 0 1909 2
DUMITRESTI 175983 VRANCEA 365 2907 978 1 2
FITIONESTI 176150 VRANCEA 1095 438 49 497 2
GURA CALITEI 176338 VRANCEA 425 3028 41 2 2
HOMOCEA 176445 VRANCEA 2047 333 34 72 2
JARISTEA 176506 VRANCEA 620 175 26 1692 2
MERA 176686 VRANCEA 192 1001 3 0 2
MOVILITA 176793 VRANCEA 2780 380 8 932 2
NARUJA 176891 VRANCEA 126 1240 56 0 2
PANCIU 175055 VRANCEA 2415 306 46 2421 2
PAUNESTI 177236 VRANCEA 3174 756 4 919 2
PLOSCUTENI 178894 VRANCEA 940 142 26 5 2
POIANA CRISTEI 177263 VRANCEA 182 1139 103 0 2
POPESTI 178901 VRANCEA 428 75 18 548 2
PUFESTI 177352 VRANCEA 3173 493 0 107 2
RACOASA 177405 VRANCEA 1303 1839 137 1 2
REGHIU 177469 VRANCEA 42 1608 29 0 2
RUGINESTI 177557 VRANCEA 2672 685 9 733 2
SLOBOZIA BRADULUI 177655 VRANCEA 1140 81 9 562 2
STRAOANE 177799 VRANCEA 1148 408 8 579 2
TAMBOESTI 178046 VRANCEA 391 328 18 805 2
TANASOAIA 177879 VRANCEA 2976 299 17 185 2
Page 189
189
URECHESTI 178279 VRANCEA 831 105 15 864 2
VALEA SARII 178313 VRANCEA 308 1182 281 0 2
VARTESCOIU 178689 VRANCEA 630 83 1 1593 2
VIDRA 178377 VRANCEA 1434 2905 265 23 2
VIZANTEA-LIVEZI 178545 VRANCEA 1295 1675 100 0 2
VRANCIOAIA 178750 VRANCEA 559 2528 8 0 2
╬NTREGALDE 4981 ALBA 11 3323 7 7 3
ABRUD 1151 ALBA 70 1556 2 2 3
ALBAC 2130 ALBA 41 1963 1 1 3
ALMASU MARE 2309 ALBA 150 4874 19 19 3
ARIESENI 2381 ALBA 75 2822 0 0 3
AVRAM IANCU 2577 ALBA 174 1815 0 0 3
BAIA DE ARIES 2915 ALBA 111 1892 0 0 3
BISTRA 3039 ALBA 60 4488 0 0 3
BUCIUM 3459 ALBA 53 2950 4 4 3
CAMPENI 1455 ALBA 55 3010 3 3 3
CERU-BACAINTI 3841 ALBA 108 1639 33 33 3
CIURULEASA 4008 ALBA 1 2116 2 2 3
CRICAU 4142 ALBA 1175 961 147 121 3
CUGIR 1696 ALBA 1897 5004 136 32 3
GARDA DE SUS 4525 ALBA 13 2170 0 0 3
HOREA 4767 ALBA 23 2237 0 0 3
IGHIU 4927 ALBA 2578 3148 99 226 3
LIVEZILE 5167 ALBA 759 2820 20 20 3
LUPSA 5336 ALBA 72 4697 2 2 3
METES 5577 ALBA 472 4551 95 8 3
MOGOS 5826 ALBA 57 5625 0 0 3
OCOLIS 6119 ALBA 134 3149 0 0 3
PIANU 6217 ALBA 2800 2603 9 9 3
POIANA VADULUI 6271 ALBA 37 1456 6 6 3
PONOR 6397 ALBA 91 3283 0 0 3
POSAGA 6468 ALBA 99 3511 16 16 3
RAMET 6627 ALBA 25 2810 13 13 3
RAMETEA 6592 ALBA 666 1622 67 67 3
ROSIA MONTANA 6761 ALBA 135 1889 1 1 3
Page 190
190
SALCIUA 6976 ALBA 124 3041 1 1 3
SASCIORI 7099 ALBA 784 3290 37 37 3
SCARISOARA 7197 ALBA 41 2249 0 0 3
SOHODOL 7446 ALBA 40 2656 0 0 3
SUGAG 8014 ALBA 167 3928 6 6 3
VADU MOTILOR 8229 ALBA 53 1155 0 0 3
VIDRA 8425 ALBA 25 2631 1 1 3
ZLATNA 1936 ALBA 550 6782 52 52 3
HALMAGEL 11174 ARAD 664 1402 0 0 3
ALBESTII DE MUSCEL 13891 ARGES 148 2489 89 89 3
ANINOASA 13999 ARGES 457 634 784 784 3
AREFU 14049 ARGES 94 8160 113 113 3
BEREVOESTI 14405 ARGES 428 974 434 434 3
BOTENI 14673 ARGES 97 648 873 0 3
BRADULET 14753 ARGES 119 1511 302 2 3
BUGHEA DE JOS 14922 ARGES 165 440 9 9 3
BUGHEA DE SUS 20063 ARGES 105 424 2 2 3
CAMPULUNG 13490 ARGES 288 881 500 5 3
CETATENI 15402 ARGES 42 620 612 612 3
CICANESTI 15448 ARGES 246 801 230 230 3
CORBENI 15741 ARGES 530 1986 318 6 3
CORBI 15830 ARGES 232 1026 1601 1601 3
DAMBOVICIOARA 16329 ARGES 66 1715 2 2 3
DRAGOSLAVELE 16472 ARGES 127 1150 2 2 3
LERESTI 16908 ARGES 168 2601 40 40 3
MIOARELE 17334 ARGES 13 1499 1181 6 3
NUCSOARA 17771 ARGES 9 8250 430 430 3
POIENARII DE MUSCEL 17968 ARGES 129 1224 567 567 3
RUCAR 18527 ARGES 83 4591 46 46 3
SALATRUCU 18554 ARGES 287 1820 299 1 3
STOENESTI 18858 ARGES 418 3154 179 179 3
SUICI 19141 ARGES 464 721 634 634 3
VALEA MARE PRAVAT 13524 ARGES 451 1337 374 10 3
AGAS 21007 BACAU 209 4119 0 0 3
ASAU 21123 BACAU 215 1430 0 0 3
Page 191
191
BRUSTUROASA 21597 BACAU 259 1419 0 0 3
COMANESTI 20821 BACAU 318 1738 0 0 3
DARMANESTI 22166 BACAU 1267 3249 2 2 3
DOFTEANA 22380 BACAU 1172 1924 0 0 3
GHIMES-FAGET 22718 BACAU 180 5428 0 0 3
MANASTIREA CASIN 23449 BACAU 611 1830 14 14 3
OITUZ 23797 BACAU 1331 1414 21 9 3
PALANCA 23975 BACAU 305 2606 0 0 3
SLANIC-MOLDOVA 20910 BACAU 22 1307 18 18 3
ZEMES 26289 BACAU 44 749 0 0 3
BRATCA 27686 BIHOR 3574 2749 63 63 3
BUDUREASA 27846 BIHOR 1358 4889 59 59 3
BULZ 27935 BIHOR 233 2827 2 2 3
CRISTIORU DE JOS 28889 BIHOR 723 702 54 54 3
NUCET 26920 BIHOR 22 259 7 7 3
PIETROASA 30336 BIHOR 976 1331 19 19 3
SINTEU 31379 BIHOR 1697 234 10 10 3
SUNCUIUS 31510 BIHOR 1940 1311 12 12 3
BISTRITA BARGAULUI 32633 BISTRITA-NASAUD 717 2778 23 23 3
CETATE 32884 BISTRITA-NASAUD 965 2367 409 22 3
COSBUC 33177 BISTRITA-NASAUD 210 1018 11 11 3
DUMITRITA 179686 BISTRITA-NASAUD 755 2955 131 0 3
FELDRU 33248 BISTRITA-NASAUD 600 4406 7 7 3
ILVA MARE 33337 BISTRITA-NASAUD 443 2890 1 1 3
ILVA MICA 33364 BISTRITA-NASAUD 249 1848 23 23 3
LESU 33514 BISTRITA-NASAUD 349 3521 15 15 3
LUNCA ILVEI 33603 BISTRITA-NASAUD 318 2916 5 5 3
Page 192
192
MAGURA ILVEI 33729 BISTRITA-NASAUD 229 1428 4 4 3
MAIERU 33621 BISTRITA-NASAUD 157 5186 16 16 3
PARVA 34155 BISTRITA-NASAUD 226 2230 3 3 3
POIANA ILVEI 179720 BISTRITA-NASAUD 258 899 22 0 3
PRUNDU BARGAULUI 34235 BISTRITA-NASAUD 498 823 113 113 3
REBRA 34262 BISTRITA-NASAUD 508 1533 7 7 3
REBRISOARA 34280 BISTRITA-NASAUD 954 4531 7 7 3
RODNA 34333 BISTRITA-NASAUD 172 6209 13 13 3
ROMULI 34360 BISTRITA-NASAUD 132 2558 1 1 3
RUNCU SALVEI 179944 BISTRITA-NASAUD 1077 734 14 3 3
SANGEORZ-BAI 32599 BISTRITA-NASAUD 602 4448 63 63 3
SANT 34618 BISTRITA-NASAUD 222 6177 3 3 3
SIEUT 34850 BISTRITA-NASAUD 1395 3605 18 1 3
TARLISUA 35152 BISTRITA-NASAUD 693 5503 6 6 3
TELCIU 35054 BISTRITA-NASAUD 1059 6683 24 24 3
TIHA BARGAULUI 35090 BISTRITA-NASAUD 876 6372 47 47 3
ZAGRA 35429 BISTRITA-NASAUD 967 5689 48 48 3
APATA 40526 BRASOV 408 1427 0 0 3
BRAN 40633 BRASOV 42 2848 230 230 3
BRASOV 40198 BRASOV 3282 1305 8 8 3
BUDILA 40688 BRASOV 702 723 9 9 3
BUNESTI 40704 BRASOV 1274 6758 110 110 3
Page 193
193
CODLEA 40241 BRASOV 3283 2012 4 4 3
CRISTIAN 40900 BRASOV 916 164 0 0 3
CRIZBAV 42456 BRASOV 1511 990 15 15 3
DRAGUS 42480 BRASOV 972 1320 189 189 3
DUMBRAVITA 40928 BRASOV 1691 2360 0 0 3
FUNDATA 40991 BRASOV 70 1888 0 0 3
HARSENI 41113 BRASOV 3001 1624 17 17 3
HOGHIZ 41177 BRASOV 3575 3211 1 1 3
HOLBAV 42472 BRASOV 75 1172 0 0 3
LISA 41346 BRASOV 1559 2005 3 5 3
MAIERUS 41382 BRASOV 1344 1264 79 79 3
MOIECIU 41471 BRASOV 431 3415 13 13 3
ORMENIS 41541 BRASOV 797 632 0 0 3
POIANA MARULUI 41621 BRASOV 151 3028 14 14 3
PREDEAL 40303 BRASOV 0 308 0 0 3
RASNOV 40367 BRASOV 1973 2840 0 0 3
RECEA 41738 BRASOV 4595 3981 20 20 3
SACELE 40438 BRASOV 2350 4367 7 7 3
SAMBATA DE SUS 42464 BRASOV 1535 1694 5 171 3
SINCA 41854 BRASOV 3759 2342 14 14 3
SINCA NOUA 42449 BRASOV 516 1151 0 0 3
TARLUNGENI 42003 BRASOV 2486 2374 2 2 3
TELIU 42058 BRASOV 902 997 2 2 3
UCEA 42101 BRASOV 2083 3345 2 2 3
VAMA BUZAULUI 42183 BRASOV 1103 4043 0 0 3
VISTEA 42236 BRASOV 2602 2211 39 39 3
VULCAN 42398 BRASOV 1245 633 81 81 3
ZARNESTI 40492 BRASOV 1631 1744 10 10 3
BISOCA 45245 BUZAU 173 2078 30 0 3
BOZIORU 45389 BUZAU 40 1464 21 21 3
BRAESTI 45539 BUZAU 24 1425 258 258 3
CHIOJDU 46180 BUZAU 347 2992 334 334 3
COLTI 46439 BUZAU 50 846 77 77 3
GURA TEGHII 47079 BUZAU 61 3031 70 0 3
LOPATARI 47186 BUZAU 23 1877 162 162 3
Page 194
194
MANZALESTI 47630 BUZAU 64 2060 58 0 3
NEHOIU 47916 BUZAU 298 2240 327 327 3
SIRIU 49484 BUZAU 13 1879 8 8 3
ANINA 50889 CARAS-SEVERIN 27 900 1 1 3
ARMENIS 51243 CARAS-SEVERIN 654 2898 221 221 3
BAILE HERCULANE 50923 CARAS-SEVERIN 19 239 6 6 3
BANIA 51305 CARAS-SEVERIN 2009 1813 304 304 3
BAUTAR 51332 CARAS-SEVERIN 458 3037 139 139 3
BOLVASNITA 51546 CARAS-SEVERIN 388 1953 610 610 3
BOZOVICI 51573 CARAS-SEVERIN 1151 2432 352 352 3
BREBU NOU 51662 CARAS-SEVERIN 141 2159 0 0 3
CORNEREVA 52160 CARAS-SEVERIN 245 7529 541 541 3
DOMASNEA 52721 CARAS-SEVERIN 715 2016 474 474 3
EFTIMIE MURGU 53700 CARAS-SEVERIN 1355 890 371 371 3
IABLANITA 53023 CARAS-SEVERIN 1098 2695 60 60 3
LAPUSNICEL 53069 CARAS-SEVERIN 479 2126 94 94 3
LUNCAVITA 53130 CARAS-SEVERIN 1252 1567 174 174 3
MARGA 53210 CARAS-SEVERIN 175 805 45 45 3
MEHADIA 53274 CARAS-SEVERIN 410 3379 54 54 3
MEHADICA 53327 CARAS-SEVERIN 625 1726 23 23 3
PRIGOR 53577 CARAS-SEVERIN 1486 3765 586 586 3
RUSCA MONTANA 53728 CARAS-SEVERIN 0 313 5 5 3
SLATINA-TIMIS 54056 CARAS-SEVERIN 1326 2773 396 396 3
TEREGOVA 54270 CARAS-SEVERIN 646 10243 1051 1051 3
TURNU RUIENI 54412 CARAS-SEVERIN 803 2058 1058 1058 3
VALIUG 54485 CARAS-SEVERIN 47 560 7 7 3
ZAVOI 54617 CARAS-SEVERIN 537 8891 244 244 3
BAISOARA 55918 CLUJ 525 2912 11 11 3
BELIS 56014 CLUJ 51 2385 0 0 3
CALATELE 56461 CLUJ 605 3451 82 82 3
CAPUSU MARE 56568 CLUJ 2719 3347 49 49 3
CIUCEA 57163 CLUJ 338 1535 16 16 3
CIURILA 57225 CLUJ 3415 1549 28 28 3
FELEACU 57582 CLUJ 1837 1815 56 56 3
GILAU 57902 CLUJ 1075 2262 3 3 3
Page 195
195
IARA 58008 CLUJ 2562 3964 130 130 3
IZVORU CRISULUI 58204 CLUJ 1199 1781 76 76 3
MAGURI-RACATAU 58357 CLUJ 13 4049 3 3 3
MANASTIRENI 58393 CLUJ 2835 1739 56 56 3
MARGAU 58464 CLUJ 829 6148 18 18 3
MARISEL 58534 CLUJ 88 2650 0 0 3
NEGRENI 60169 CLUJ 472 1491 4 4 3
POIENI 59041 CLUJ 1965 4944 21 21 3
RISCA 59238 CLUJ 873 1808 3 3 3
SACUIEU 59283 CLUJ 69 3293 7 7 3
SANCRAIU 59434 CLUJ 1626 1957 29 29 3
SAVADISLA 59327 CLUJ 1523 4363 22 22 3
VALEA IERII 60026 CLUJ 12 1501 2 2 3
╬NTORSURA BUZAULUI 63580 COVASNA 2254 970 2 2 3
AITA MARE 63777 COVASNA 1639 2025 0 0 3
ARCUS 65113 COVASNA 1085 415 9 9 3
BARCANI 63633 COVASNA 1554 1443 0 0 3
BATANI 63802 COVASNA 1764 7514 25 25 3
BELIN 63866 COVASNA 1482 1454 1 1 3
BIXAD 65121 COVASNA 850 949 0 0 3
BODOC 63893 COVASNA 1799 1254 80 80 3
BRADUT 64041 COVASNA 2551 3924 2 2 3
BRETCU 64096 COVASNA 812 1441 0 0 3
CERNAT 64194 COVASNA 4816 1375 71 71 3
COMANDAU 63553 COVASNA 23 268 0 0 3
COVASNA 63526 COVASNA 1633 1667 0 0 3
DALNIC 65147 COVASNA 2371 399 48 48 3
DOBARLAU 64265 COVASNA 846 647 1 1 3
ESTELNIC 65154 COVASNA 493 1142 25 25 3
GHELINTA 64318 COVASNA 1929 436 42 42 3
GHIDFALAU 64345 COVASNA 2818 1009 39 39 3
HAGHIG 64390 COVASNA 1792 822 0 0 3
LEMNIA 64461 COVASNA 1356 1142 3 3 3
MALNAS 64504 COVASNA 209 1352 1 1 3
MERENI 65105 COVASNA 1013 790 3 3 3
Page 196
196
MICFALAU 65139 COVASNA 352 1289 1 1 3
MOACSA 64568 COVASNA 1556 651 6 6 3
OJDULA 64602 COVASNA 1653 934 2 2 3
POIAN 64719 COVASNA 1910 1495 13 13 3
SANZIENI 64826 COVASNA 3384 1429 7 7 3
SITA BUZAULUI 63688 COVASNA 1319 1645 0 0 3
TURIA 64871 COVASNA 3206 1887 51 51 3
VALCELE 64942 COVASNA 912 1464 2 2 3
VALEA CRISULUI 64906 COVASNA 1191 975 50 50 3
VALEA MARE 65099 COVASNA 267 515 0 0 3
VARGHIS 64997 COVASNA 625 1995 20 20 3
ZABALA 65048 COVASNA 5188 1406 9 9 3
ZAGON 65011 COVASNA 2356 2808 59 59 3
BARBULETU 66223 DAMBOVITA 33 587 861 861 3
BEZDEAD 66330 DAMBOVITA 79 2018 882 882 3
BUCIUMENI 66438 DAMBOVITA 22 504 949 949 3
MOROENI 68182 DAMBOVITA 3 7775 467 2 3
PIETROSITA 68404 DAMBOVITA 0 599 377 377 3
PUCHENI 68565 DAMBOVITA 1 994 628 628 3
RAU ALB 179917 DAMBOVITA 7 374 1196 0 3
RUNCU 68716 DAMBOVITA 0 1531 839 839 3
VALENI-DAMBOVITA 69303 DAMBOVITA 96 519 1248 1248 3
BAIA DE FIER 78711 GORJ 895 2958 70 70 3
BUMBESTI-JIU 79308 GORJ 1192 3387 138 127 3
CRASNA 79834 GORJ 1238 5925 105 47 3
MUSETESTI 80908 GORJ 1009 1217 248 10 3
NOVACI 78258 GORJ 1161 3450 192 3 3
PADES 81095 GORJ 478 7506 33 33 3
PESTISANI 81184 GORJ 2038 3581 178 178 3
POLOVRAGI 81380 GORJ 1016 1394 71 6 3
RUNCU 81576 GORJ 2179 1977 153 42 3
SCHELA 81987 GORJ 895 967 35 1 3
STANESTI 82136 GORJ 1361 2571 56 7 3
TISMANA 82430 GORJ 2377 4834 102 13 3
BAILE TUSNAD 83428 HARGHITA 1 6 0 0 3
Page 197
197
BALAN 83464 HARGHITA 2 8 0 0 3
BILBOR 83936 HARGHITA 2 4441 0 0 3
BORSEC 83491 HARGHITA 48 678 0 0 3
BRADESTI 83151 HARGHITA 658 1364 0 0 3
CAPALNITA 83963 HARGHITA 683 2345 0 0 3
CARTA 84102 HARGHITA 1510 2379 0 0 3
CICEU 86461 HARGHITA 689 2179 12 12 3
CIUCSANGEORGIU 83981 HARGHITA 1755 7812 0 0 3
CIUMANI 84086 HARGHITA 2571 1307 0 0 3
CORBU 84148 HARGHITA 195 1961 0 0 3
CORUND 84175 HARGHITA 1583 4287 18 18 3
COZMENI 86446 HARGHITA 1374 1358 3 3 3
DANESTI 84237 HARGHITA 1674 1419 0 0 3
DARJIU 84380 HARGHITA 1840 1157 22 22 3
DEALU 84264 HARGHITA 1284 4079 77 77 3
DITRAU 84344 HARGHITA 2259 4003 0 0 3
FELICENI 83197 HARGHITA 1635 3775 40 40 3
FRUMOASA 84415 HARGHITA 1782 2837 2 2 3
GALAUTAS 84460 HARGHITA 361 1502 0 0 3
GHEORGHENI 83561 HARGHITA 1678 5707 1 1 3
JOSENI 84558 HARGHITA 4940 3776 0 0 3
LAZAREA 84594 HARGHITA 3419 2297 0 0 3
LELICENI 86479 HARGHITA 1436 1003 0 0 3
LUETA 84629 HARGHITA 580 3413 12 12 3
LUNCA DE JOS 84656 HARGHITA 253 5938 1 1 3
LUNCA DE SUS 84754 HARGHITA 35 4401 0 0 3
LUPENI 84825 HARGHITA 2103 5265 180 180 3
MADARAS 86438 HARGHITA 1183 1182 0 0 3
MARTINIS 84923 HARGHITA 2639 6809 64 64 3
MERESTI 85056 HARGHITA 154 3592 4 4 3
MIERCUREA CIUC 83320 HARGHITA 1303 3323 0 0 3
MIHAILENI 85074 HARGHITA 2802 2033 0 0 3
OCLAND 85243 HARGHITA 370 2575 18 18 3
ODORHEIU SECUIESC 83133 HARGHITA 616 1764 232 232 3
PAULENI CIUC 83375 HARGHITA 1285 1123 0 0 3
Page 198
198
PLAIESII DE JOS 85289 HARGHITA 1130 6569 0 0 3
PRAID 85341 HARGHITA 710 5933 24 24 3
RACU 86495 HARGHITA 1375 1452 1 1 3
REMETEA 85412 HARGHITA 1652 4823 0 0 3
SANCRAIENI 85680 HARGHITA 1145 961 1 1 3
SANDOMINIC 85760 HARGHITA 1528 3462 1 1 3
SANMARTIN 85788 HARGHITA 1339 1390 1 1 3
SANSIMION 85840 HARGHITA 2432 1554 0 0 3
SANTIMBRU 86519 HARGHITA 1430 953 0 0 3
SARMAS 85528 HARGHITA 1347 1954 0 0 3
SATU MARE 86501 HARGHITA 1079 1274 1 1 3
SICULENI 85626 HARGHITA 487 1589 0 0 3
SUBCETATE 85877 HARGHITA 1560 1935 0 0 3
SUSENI 85920 HARGHITA 4025 2796 0 0 3
TOMESTI 86453 HARGHITA 1231 2391 0 0 3
TOPLITA 83632 HARGHITA 2861 6841 0 0 3
TULGHES 86133 HARGHITA 176 3396 0 0 3
TUSNAD 86188 HARGHITA 1842 1396 0 0 3
ULIES 86222 HARGHITA 1106 4042 6 6 3
VARSAG 86311 HARGHITA 93 2488 3 3 3
VLAHITA 83749 HARGHITA 902 1045 2 2 3
VOSLABENI 86339 HARGHITA 481 2046 0 0 3
ZETEA 86366 HARGHITA 1315 4543 39 39 3
ANINOASA 87219 HUNEDOARA 85 654 10 10 3
BALSA 87843 HUNEDOARA 115 3822 62 62 3
BANITA 87246 HUNEDOARA 120 1865 82 82 3
BARU 87996 HUNEDOARA 651 2469 18 18 3
BATRANA 88216 HUNEDOARA 35 867 0 0 3
BERIU 88261 HUNEDOARA 1983 2719 140 140 3
BLAJENI 88350 HUNEDOARA 195 2660 1 1 3
BOSOROD 88449 HUNEDOARA 866 2663 161 161 3
BUCES 88788 HUNEDOARA 275 3454 58 58 3
BUCURESCI 88868 HUNEDOARA 298 1455 29 29 3
BULZESTII DE SUS 88920 HUNEDOARA 90 1125 11 11 3
BUNILA 89026 HUNEDOARA 54 1580 1 1 3
Page 199
199
CERBAL 89151 HUNEDOARA 270 2347 22 22 3
DENSUS 89348 HUNEDOARA 1261 2186 116 116 3
GHELARI 86883 HUNEDOARA 90 953 3 3 3
LELESE 90066 HUNEDOARA 19 2177 0 0 3
LUNCA CERNII DE JOS 90119 HUNEDOARA 121 3466 40 40 3
LUPENI 87059 HUNEDOARA 35 2276 52 52 3
ORASTIOARA DE SUS 90342 HUNEDOARA 887 3452 94 94 3
PETRILA 87077 HUNEDOARA 85 5351 6 6 3
PETROSANI 86990 HUNEDOARA 99 4137 22 22 3
PUI 90538 HUNEDOARA 2671 5285 147 147 3
RACHITOVA 90725 HUNEDOARA 589 1646 113 113 3
RAU DE MORI 90878 HUNEDOARA 1924 4531 101 101 3
SALASU DE SUS 91116 HUNEDOARA 3126 3112 38 38 3
SARMIZEGETUSA 91054 HUNEDOARA 892 1507 26 26 3
TOPLITA 91535 HUNEDOARA 83 587 1 1 3
URICANI 87139 HUNEDOARA 60 3627 70 70 3
VULCAN 87175 HUNEDOARA 103 1449 13 13 3
BAIA MARE 106318 MARAMURES 356 1255 357 2 3
BAIA SPRIE 106684 MARAMURES 98 1761 460 0 3
BAIUT 107154 MARAMURES 5 549 0 0 3
BISTRA 107270 MARAMURES 203 3379 0 0 3
BORSA 106746 MARAMURES 1840 11313 18 0 3
BOTIZA 107485 MARAMURES 36 2136 13 0 3
BUDESTI 107519 MARAMURES 504 3844 66 0 3
CAVNIC 106782 MARAMURES 33 160 0 0 3
CERNESTI 107582 MARAMURES 1952 2401 248 13 3
DESESTI 107975 MARAMURES 394 3676 148 0 3
DRAGOMIRESTI 108017 MARAMURES 707 2194 23 0 3
GIULESTI 108151 MARAMURES 660 3221 203 0 3
GROSII TIBLESULUI 179622 MARAMURES 656 1450 1 0 3
IEUD 108204 MARAMURES 49 4007 10 0 3
LAPUS 108222 MARAMURES 551 2848 40 0 3
MOISEI 108348 MARAMURES 518 4540 5 0 3
OCNA SUGATAG 108400 MARAMURES 638 4324 108 0 3
POIENILE DE SUB MUNTE 108473 MARAMURES 279 6321 1 0 3
Page 200
200
POIENILE IZEI 179604 MARAMURES 217 936 0 0 3
REPEDEA 108598 MARAMURES 95 2975 1 0 3
RUSCOVA 108696 MARAMURES 159 1658 5 0 3
SACEL 108874 MARAMURES 575 3533 28 0 3
SALISTEA DE SUS 108892 MARAMURES 297 3119 54 0 3
SAPANTA 108945 MARAMURES 288 3590 248 0 3
SISESTI 109096 MARAMURES 1394 2482 123 0 3
VISEU DE JOS 109504 MARAMURES 252 2591 5 0 3
VISEU DE SUS 106979 MARAMURES 576 5767 45 0 3
BALTA 110456 MEHEDINTI 1451 2588 16 0 3
ISVERNA 112370 MEHEDINTI 222 4176 16 0 3
OBARSIA-CLOSANI 110027 MEHEDINTI 15 1217 11 0 3
PODENI 112959 MEHEDINTI 272 3134 30 0 3
CHIHERU DE JOS 116126 MURES 471 3170 0 0 3
DEDA 116545 MURES 732 2599 15 0 3
EREMITU 116590 MURES 1710 2478 36 0 3
GURGHIU 117319 MURES 1630 3686 5 0 3
HODAC 117426 MURES 294 2687 19 0 3
IBANESTI 117550 MURES 812 2495 5 0 3
LUNCA BRADULUI 118058 MURES 123 1946 0 0 3
MAGHERANI 118094 MURES 1108 1782 21 0 3
RASTOLITA 118931 MURES 58 1517 1 0 3
RUSII-MUNTI 119153 MURES 983 1075 4 0 3
SOVATA 114854 MURES 659 2587 1 0 3
STANCENI 119625 MURES 162 1124 0 0 3
VATAVA 120138 MURES 1781 3848 19 0 3
AGAPIA 121108 NEAMT 1529 622 123 0 3
ALEXANDRU CEL BUN 124938 NEAMT 437 975 18 0 3
BICAZ 120968 NEAMT 136 1385 0 0 3
BICAZ-CHEI 121297 NEAMT 200 3537 0 0 3
BICAZU ARDELEAN 121340 NEAMT 510 3306 0 0 3
BORCA 121652 NEAMT 483 4426 28 0 3
CEAHLAU 122025 NEAMT 251 1882 6 0 3
CRACAOANI 122187 NEAMT 808 2296 4 0 3
DAMUC 122249 NEAMT 814 5760 2 0 3
Page 201
201
FARCASA 122551 NEAMT 98 2217 2 0 3
GARCINA 122828 NEAMT 937 1425 11 0 3
GRINTIES 122864 NEAMT 230 2125 0 0 3
HANGU 122953 NEAMT 211 4115 0 0 3
PANGARATI 123601 NEAMT 310 1848 5 0 3
PIATRA SOIMULUI 123479 NEAMT 1002 1045 12 0 3
PIPIRIG 123521 NEAMT 92 3447 5 0 3
POIANA TEIULUI 123790 NEAMT 234 3876 2 0 3
TARCAU 124493 NEAMT 58 1040 1 0 3
TASCA 124563 NEAMT 100 1947 0 0 3
TAZLAU 124616 NEAMT 339 955 5 0 3
VANATORI-NEAMT 125016 NEAMT 1196 2443 13 0 3
ADUNATI 131899 PRAHOVA 15 762 154 0 3
AZUGA 130954 PRAHOVA 2 1639 0 0 3
BATRANI 136278 PRAHOVA 125 1433 123 1 3
BERTEA 132342 PRAHOVA 4 995 1286 0 3
BREBU 132404 PRAHOVA 192 1391 278 0 3
BUSTENI 131210 PRAHOVA 0 1219 6 0 3
CERASU 132574 PRAHOVA 139 2543 91 0 3
COMARNIC 131336 PRAHOVA 41 2352 309 0 3
IZVOARELE 133795 PRAHOVA 375 1729 287 0 3
MANECIU 134096 PRAHOVA 266 3648 167 0 3
POSESTI 134648 PRAHOVA 305 1700 859 0 3
SECARIA 135226 PRAHOVA 3 1919 66 0 3
SINAIA 131540 PRAHOVA 0 2069 2 0 3
SOTRILE 135547 PRAHOVA 1 637 403 0 3
STARCHIOJD 135315 PRAHOVA 406 2708 69 0 3
STEFESTI 135618 PRAHOVA 6 594 442 0 3
TALEA 135654 PRAHOVA 6 924 118 0 3
VALEA DOFTANEI 136107 PRAHOVA 67 6703 30 0 3
CERTEZE 137407 SATU MARE 835 2685 549 0 3
ARPASU DE JOS 143959 SIBIU 1296 3210 0 0 3
AVRIG 144054 SIBIU 3001 3565 33 0 3
BOITA 146021 SIBIU 327 1402 46 0 3
CARTISOARA 144535 SIBIU 348 2041 0 0 3
Page 202
202
CISNADIE 143735 SIBIU 1096 1469 700 7 3
CRISTIAN 143487 SIBIU 1078 1586 109 5 3
GURA RAULUI 144599 SIBIU 1285 918 9 0 3
JINA 144713 SIBIU 187 6788 1 0 3
ORLAT 145202 SIBIU 819 857 0 0 3
POIANA SIBIULUI 145275 SIBIU 26 1095 3 0 3
POPLACA 143502 SIBIU 621 519 5 0 3
PORUMBACU DE JOS 145293 SIBIU 2053 5827 1 0 3
RACOVITA 145355 SIBIU 895 700 50 0 3
RASINARI 143520 SIBIU 538 2599 48 0 3
RAU SADULUI 145382 SIBIU 365 513 2 0 3
SADU 145471 SIBIU 1026 685 149 0 3
SALISTE 145499 SIBIU 2598 5804 25 2 3
TALMACIU 145827 SIBIU 1040 1999 58 0 3
TILISCA 145907 SIBIU 27 2250 36 0 3
TURNU ROSU 145934 SIBIU 933 570 27 0 3
BREAZA 147205 SUCEAVA 0 4326 6 0 3
BRODINA 147241 SUCEAVA 446 2569 0 0 3
BROSTENI 147358 SUCEAVA 143 4087 0 0 3
CAMPULUNG MOLDOVENESC 146502 SUCEAVA 105 3991 1 0 3
CAPU CAMPULUI 151503 SUCEAVA 508 415 0 0 3
CARLIBABA 147713 SUCEAVA 163 4390 1 0 3
CIOCANESTI 151451 SUCEAVA 0 2425 0 0 3
COSNA 151497 SUCEAVA 208 3422 0 0 3
CRUCEA 147884 SUCEAVA 43 2123 0 0 3
DORNA CANDRENILOR 148202 SUCEAVA 49 4793 1 0 3
DORNA-ARINI 148131 SUCEAVA 88 4247 1 0 3
FRASIN 148612 SUCEAVA 553 1949 9 0 3
FRUMOSU 148729 SUCEAVA 487 1754 0 0 3
FUNDU MOLDOVEI 148765 SUCEAVA 80 7356 12 0 3
GURA HUMORULUI 146584 SUCEAVA 359 999 1 0 3
IACOBENI 149138 SUCEAVA 42 1626 0 0 3
IZVOARELE SUCEVEI 149183 SUCEAVA 218 4907 0 0 3
MALINI 149316 SUCEAVA 2499 1331 0 0 3
Page 203
203
MANASTIREA HUMORULUI 149370 SUCEAVA 331 1976 1 0 3
MOLDOVA-SULITA 149502 SUCEAVA 209 5964 0 0 3
MOLDOVITA 149539 SUCEAVA 238 4273 0 0 3
OSTRA 149655 SUCEAVA 19 1175 4 0 3
PANACI 149682 SUCEAVA 78 6298 0 0 3
POIANA STAMPEI 149851 SUCEAVA 100 3282 0 0 3
POJORATA 149931 SUCEAVA 174 2963 0 0 3
PUTNA 150043 SUCEAVA 516 445 3 0 3
RASCA 150114 SUCEAVA 998 1170 11 0 3
SADOVA 150178 SUCEAVA 2 2303 0 0 3
SARU DORNEI 150445 SUCEAVA 92 5890 0 0 3
SLATINA 150258 SUCEAVA 964 1876 0 0 3
SOLCA 146708 SUCEAVA 856 213 16 0 3
STRAJA 150294 SUCEAVA 443 603 0 0 3
STULPICANI 150356 SUCEAVA 149 4239 1 0 3
SUCEVITA 150418 SUCEAVA 220 751 1 0 3
ULMA 150702 SUCEAVA 616 2083 21 0 3
VAMA 150935 SUCEAVA 117 3192 3 0 3
VATRA DORNEI 146744 SUCEAVA 133 2725 0 0 3
VATRA MOLDOVITEI 150980 SUCEAVA 290 3554 0 0 3
NADRAG 157898 TIMIS 242 139 0 0 3
PIETROASA 158136 TIMIS 736 1357 21 0 3
TOMESTI 158895 TIMIS 754 558 34 0 3
BAILE OLANESTI 167696 VALCEA 96 1864 417 0 3
BARBATESTI 168559 VALCEA 155 774 783 0 3
BERISLAVESTI 168675 VALCEA 328 1657 516 0 3
BOISOARA 168755 VALCEA 540 1730 295 0 3
BREZOI 167794 VALCEA 213 1326 13 0 3
CAINENI 169119 VALCEA 133 3541 74 0 3
CALIMANESTI 167909 VALCEA 558 611 296 0 3
COSTESTI 169253 VALCEA 642 861 510 0 3
HOREZU 168041 VALCEA 222 1983 998 0 3
MALAIA 171021 VALCEA 63 5987 35 0 3
MUEREASCA 171539 VALCEA 128 759 307 0 3
PERISANI 172153 VALCEA 262 3433 483 0 3
Page 204
204
RACOVITA 172509 VALCEA 265 874 189 0 3
RUNCU 172812 VALCEA 420 649 393 0 3
SALATRUCEL 172894 VALCEA 179 933 275 0 3
TITESTI 174496 VALCEA 348 935 243 0 3
VAIDEENI 174021 VALCEA 353 3630 845 0 3
VOINEASA 174254 VALCEA 76 7547 8 0 3
ANDREIASU DE JOS 175126 VRANCEA 6 1429 30 0 3
JITIA 176551 VRANCEA 7 662 11 0 3
NEGRILESTI 178885 VRANCEA 304 1360 18 0 3
NEREJU 176944 VRANCEA 211 1755 68 0 3
NISTORESTI 177003 VRANCEA 39 2197 4 0 3
PALTIN 177101 VRANCEA 38 1504 13 0 3
PAULESTI 178910 VRANCEA 392 1300 3 0 3
SOVEJA 177762 VRANCEA 63 1539 33 1 3
SPULBER 178965 VRANCEA 54 826 18 0 3
TULNICI 178117 VRANCEA 323 2280 5 0 3
VINTILEASCA 178475 VRANCEA 33 1248 4 0 3
