Agen]iile mici de publicitate vor s` demonstreze c` [tiu s`-[i v\nd` propriile servicii. Problema cu science fiction-ul este c`, de[i n-are grija zilei de m\ine, se ia prea \n serios. Contraponderea acestui fel de SF se g`se[te \ntr-un singur volum – „Ghidul autostopistului galactic“. 06 Singurul lucru original \n cazul filmelor despre jaful unei b`nci este s` faci unul care de fapt s` nu fie despre jaful unei b`nci – cum este „Omul din interior“, regizat de Spike Lee. 06
7
FESTIVALURILE VERII Metale \ncinse române[te ◗ |n mod cert, rockerii s\nt r`sf`]a]ii verii. Festivalurile \n aer liber din acest an acoper` toat` ]ara, toate genurile de rock [i toate buzunarele. — Ioana CALEN D up` ce ai ascultat tot anul con- certe prin cluburi \nchise, pline de fum [i \nghesuial`, a venit vremea s` ie[i \n aer liber pen- tru a asculta trupele tale prefe- rate de rock. Banii de vacan]` s\nt pu]ini [i tenta]iile s\nt multe. Festiva- lurile \n aer liber s\nt solu]ia ideal`, pen- tru c` ofer` locuri de campare, au pre]uri mici la b`utur` [i biletele s\nt pe buzuna- rul oric`rui student. Nu-]i r`m\ne altceva de f`cut dec\t s` \]i iei cortul la spinare [i s` te urci \n primul tren care s` te duc` dincolo de mun]i, \n Transilvania, Banat sau chiar la mare. Vei putea face \nc`lzirea la Timi[oara, \ntre 6 [i 9 iulie, la Festivalul „Rock la Mure[“, unde \i po]i asculta pe The Exploited sau Ektomorf pe aceea[i scen` cu mari nume ale rockului româ- nesc. Iubitorii muzicii finlandeze pot mer- ge apoi direct la Festivalul Artmania de la Sibiu, unde vor putea asculta \n concert Nightwish [i se pot r`cori \ntr-o baie de art` vizual`, literatur` [i film contempo- ran. Urm`toarea oprire ar putea fi T\rgu- Mure[, unde are loc un fel de Sighet al României, Peninsula. |n august, po]i salva Ro[ia Montan` \n ritmuri de metal la F\nFest. {i, dac` la sf\r[itul verii nu te-ai s`turat de rock, po]i \ncepe toamna cu „Metal- wrath Festi- val“ de la Arenele Ro- mane din Bucu- re[ti, pe 29 [i 30 septembrie. Supliment editat de ziarul Grupa mic` \[i \ncordeaz` mu[chii Agen]iile mici de publicitate vor s` demonstreze c` [tiu s`-[i v\nd` propriile servicii. ◗◗ 03 Intr` \n panic`! Problema cu science fiction-ul este c`, de[i n-are grija zilei de m\ine, se ia prea \n serios. Contraponderea acestui fel de SF se g`se[te \ntr-un singur volum – „Ghidul autostopistului galactic“. ◗◗ 06 Singurul lucru original \n cazul filmelor despre jaful unei b`nci este s` faci unul care de fapt s` nu fie despre jaful unei b`nci – cum este „Omul din interior“, regizat de Spike Lee. ◗◗ 06 Vineri, 30 iunie 2006 — Silviu MIHAI C|ND GABRIEL LIICEANU poveste[te, \n „U[a interzis`“, cum a \ncercat Monica Lovines- cu s` fac` budinc` de macaroane f`r` s` fiarb` \n prealabil anodi- nele f`inoase, comicul situa]iei este irezistibil. Am`nuntele din via]a privat` a personalit`]ilor continu` s` pasioneze \ntr-o epoc` at\t de mediatic` [i de avi- d` de dezv`luiri, cu at\t mai mult cu c\t, \n România, este vorba des- pre oamenii de cultur` care s\nt \nc` novici \ntr-ale managemen- tului de imagine. Unii dintre ei refuz` publicitatea dincolo de pragul calit`]ii lor publice, aca- demice sau literare. Al]ii \ns` au descoperit strategiile de suc- ces prin care \[i pot transforma diversele pasiuni colaterale, pri- vate, \n ingrediente ale succe- sului lor la bursa literelor [i a artelor. Suplimentul de ast`zi ofer` personalit`]ilor culturale [ansa de a-[i dezv`- lui micile secrete [i de a se confrunta cu provocarea cancanului v\nat de public. ◗ {tim c` Ple[u iube[te gastronomia, iar C`rt`rescu este un \mp`timit al jocurilor pe calculator. Ce alte pasiuni „vinovate“ ascund personajele culturale de la noi? Mihnea Blidariu (Luna Amar`) \i \ndeamn` pe romåni s` asculte mult` muzic` str`in`. ◗◗ 04-05 ◗◗ 07 GRAFIC~: ELENA NEDELCU BOGDAN BINDEA DE LA JOCURILE PE COMPUTER, LA GASTRONOMIE {I PARFUMURI Pasiunile „vinovate“ ale oamenilor de cultur` Cineast underground, premier` mainstream 01-supliment_media&cultura 6/27/06 7:47 PM Page 1
Transcript
FESTIVALURILE VERII
Metale\ncinseromâne[te� |n mod cert, rockerii s\ntr`sf`]a]ii verii. Festivalurile \naer liber din acest an acoper`toat` ]ara, toate genurile derock [i toate buzunarele.— Ioana CALEN
Dup` ce ai ascultat tot anul con-certe prin cluburi \nchise, plinede fum [i \nghesuial`, a venitvremea s` ie[i \n aer liber pen-tru a asculta trupele tale prefe-rate de rock. Banii de vacan]`
s\nt pu]ini [i tenta]iile s\nt multe. Festiva-lurile \n aer liber s\nt solu]ia ideal`, pen-tru c` ofer` locuri de campare, au pre]urimici la b`utur` [i biletele s\nt pe buzuna-rul oric`rui student. Nu-]i r`m\ne altcevade f`cut dec\t s` \]i iei cortul la spinare [is` te urci \n primul tren care s` te duc`dincolo de mun]i, \n Transilvania, Banatsau chiar la mare. Vei putea face \nc`lzireala Timi[oara, \ntre 6 [i 9 iulie, la Festivalul„Rock la Mure[“, unde \i po]i asculta peThe Exploited sau Ektomorf pe aceea[iscen` cu mari nume ale rockului româ-nesc. Iubitorii muzicii finlandeze pot mer-ge apoi direct la Festivalul Artmania de laSibiu, unde vor putea asculta \n concertNightwish [i se pot r`cori \ntr-o baie deart` vizual`, literatur` [i film contempo-ran. Urm`toarea oprire ar putea fi T\rgu-Mure[, unde are loc un fel de Sighet alRomâniei, Peninsula. |n august, po]i salvaRo[ia Montan` \n ritmuri de metal laF\nFest. {i, dac` la sf\r[itul verii nu te-ai
s`turat de rock, po]i\ncepe toamna
cu „Metal-wrath Festi-val“ de laArenele Ro-mane din
Bucu-re[ti,pe 29 [i 30
septembrie.
Supliment editat de ziarul
Grupa mic` \[i \ncordeaz`mu[chiiAgen]iile mici de publicitate vor s` demonstreze c` [tiu s`-[iv\nd` propriile servicii. ��03
Intr` \n panic`!Problema cu science fiction-uleste c`, de[i n-are grija zilei de m\ine, se ia prea \n serios.Contraponderea acestui felde SF se g`se[te \ntr-un singur volum – „Ghidulautostopistului galactic“. ��06
Singurul lucru original \n cazul filmelordespre jaful unei b`nci este s` faci unulcare de fapt s` nu fie despre jaful unei b`nci – cum este „Omul din interior“, regizat de Spike Lee. ��06
Vineri, 30 iunie 2006
— Silviu MIHAI
C|ND GABRIEL LIICEANUpoveste[te, \n „U[a interzis`“,cum a \ncercat Monica Lovines-
cu s fac budinc de macaroanef`r` s` fiarb` \n prealabil anodi-nele f`inoase, comicul situa]ieieste irezistibil. Am`nuntele din
via]a privat` a personalit`]ilorcontinu` s` pasioneze \ntr-oepoc` at\t de mediatic` [i de avi-d de dezv`luiri, cu at\t mai multcu c\t, \n România, este vorba des-pre oamenii de cultur` care s\nt\nc novici \ntr-ale managemen-tului de imagine. Unii dintre eirefuz` publicitatea dincolo depragul calit`]ii lor publice, aca-demice sau literare. Al]ii \ns`
au descoperit strategiile de suc-ces prin care \[i pot transformadiversele pasiuni colaterale, pri-vate, \n ingrediente ale succe-sului lor la bursa literelor [i aartelor. Suplimentul de ast`ziofer` personalit`]ilor culturale[ansa de a-[i dezv`-lui micile secrete [ide a se confrunta cu provocareacancanului v\nat de public.
� {tim c` Ple[u iube[te gastronomia, iarC`rt`rescu este un \mp`timit al jocurilorpe calculator. Ce alte pasiuni „vinovate“ascund personajele culturale de la noi?
DE LA JOCURILE PE COMPUTER, LA GASTRONOMIE {I PARFUMURI
Pasiunile „vinovate“ aleoamenilor de cultur`
Cineast underground,premier` mainstream
01-supliment_media&cultura 6/27/06 7:47 PM Page 1
Televiziune pe alese�
Vineri, 30 iunie 2006 �Media cultur`
� Personajul Hannibal Lecter apare pe ecrandoar 16 minute \n „T`cerea mieilor“. Cu toateacestea, prin performan]a sa actoriceasc`,Anthony Hopkins a reu[it s` creeze un personaj
at\t de puternic, \nc\t [i-a adjudecat Oscarulpentru cel mai bun actor \n rol principal.
02
MIEI T~CU}I, LA PRO TV
Canibalul de treab`FILMUL „T~CEREA MIEILOR“ afost un succes major, at\t dinpunct de vedere comercial, c\t [idin punctul de vedere al criticii,reu[ind performan]a c\[tig`rii acinci Premii Oscar importante:pentru cel mai bun film, cel mai
bun actor (Anthony Hopkins), ceamai bun` actri]` (Jodie Foster),cel mai bun regizor (JonathanDemme) [i cea mai bun` ecra-nizare (Ted Tally). Acest record amai fost atins \n istoria Premii-lor Oscar doar de filmul lui Frank
Capra „S-a \nt\mplat \ntr-o noap-te“, cu Clark Gable, \n 1934, [i decelebrul „Zbor deasupra unui cuibde cuci“ al lui Milos Forman, curemarcabilul Jack Nicholson, \n1975. Doctorul Hannibal Lecter,supranumit Canibalul, este un
personaj straniu [i periculos, unuldintre asasinii \n serie extrem degreu de capturat. Dar soarta faceca el s` fie singurul care are indiciirelevante referitoare la psihopatulaflat \n libertate, supranumitBuffalo Bill, pentru c` obi[nuie[te
s`-[i jupoaie victimele. Un t\rg pemuchie de cu]it se impune \ntrefragila Jodie Foster, interpret\ndo t\n`r` [i ambi]ioas` agent` FBI,[i monstrul obsedat, de[i am\ndoi[tiu c` nu pot avea \ncredere unul\n cel`lalt.
13.30TVRCULTURALDOCUMENTAR
Irakulcondus deSaddam
Documentar, Marea Brita-nie, 2004.
17.10 TVR CULTURALEMISIUNE
CinematicaEmisiune de Viorica Bucur.
19.45 TVR CULTURAL FILM
La hanul „Le TrouNormand“Comedie, Fran]a, 1952. Re-gia: Jean Boyer. Cu:Bourvil, Pierre Larquey,Brigitte Bardot.Hyppolite Lemoine viseaz`s` r`scumpere hanul „LeTrou Normand“, dar pentruasta el trebuie s` ob]in` di-ploma de studii, întorc\ndu-sepe b`ncile [colii, dup` 32 deani. Lui Hyppolite îi trebuiecuraj, nu numai pentru a
redeveni elev, ci [i pentru alupta cu Augustin [i cu fiicaacestuia, c`rora le-ar revenihanul dac` el e[ueaz`.
VINERI, 30 IUNIE S|MB~T~, 1 IULIE DUMINIC~, 2 IULIE
O’Toole, Katharine Hep-burn, Anthony Hopkins.Istoria intrigilor [i asasina-telor legate de stabilireasuccesiunii regelui Henrical II-lea al Angliei, de cares\nt interesa]i Eleonora deAquitania, so]ia exilat` alui Henric, cei trei fii aiacestuia, amanta lui – soraregelui Filip al II-lea alFran]ei, ca [i Filip însu[i.
Charlie locuie[te pe un te-ren p`r`sit. |mpreun` cuScraps, un c\ine vagabond,reu[e[te s` fure ceva de m\n-care. |ntr-un local o \nt\l-ne[te pe Edna, care este [ic\nt`rea]`, [i companie pen-tru clien]ii care vin acolo.S\nt da]i \ns` afar` \n mo-mentul \n care nu au cu ces` pl`teasc`. Spre norocullor, Scraps g`se[te un por-tofel \ngropat \n p`m\nt deni[te ho]i. Suma de banig`sit` va duce la un lung [irde complica]ii, dar, \n celedin urm`, Charlie, Edna [iScarps \[i vor g`si fericirea.
09.0009.30 TVR 1 EMISIUNE
Numai cu acordulminorilorEmisiune pentru copii.
11.30 TVR CULTURALEMISIUNE
Best of Cultural: Oamenide pres`Invitat Bogdan Ficeac.
13.05 PRO TV FILM
Nebuni de legatComedie, SUA, 1985.Regia: Sidney Poitier. Cu:Gene Wilder, RichardPryor, JoBeth Williams.Un scriitor [i un actor, am\n-doi f`r` slujbe, se decid s`
plece \n Vest, hot`r\]i s`-[i\ncerce norocul. Numai c`necazurile \i urm`resc pascu pas, iar cei doi ajung pebancaacuza-]ilor,fiindlua]idreptal]ii.
18.00
22.10 TVR 1 FILM
O femeie drept r`splat`Dram`, SUA, 1993. Regia:John McNaughton. Cu:Robert De Niro, UmaThurman, Bill Murray.Wayne Dobie, poreclit „c\i-nele turbat“, este un poli-]ist care se ocup` de inven-tarierea probelor într-unbirou foarte retras al poli-]iei din Chicago. Via]a luilini[tit` se schimb` radical,c\nd întrerupe, f`r` voie,un jaf dintr-un magazinalimentar. Victima, un li-
der mafiotrival, re-cunosc`-tor, îi jur`prietenieve[nic`[i îiofe-r`ca-douo su-perb`dam`de com-panie.
19.00
Katharine Hepburn
Sidney Poitier
Gene Wilder
16.30 PRO CINEMA FILM
Pantera RozComedie, SUA,
1963. Regia:Blake
Edwards. Cu: David Niven,Peter Sellers (foto).Un detectiv francez, inspec-torul Clouseau, este obse-dat de capturarea unuifoarte c`utat ho] de giuva-ieruri, cunoscut sub nume-le de „Fantoma“. Acest ho]este pe urmele unui pre]iosgiuvaier, „Pantera Roz“, oenorm` piatr` pre]ioas`care i-a fost d`ruit` prin]e-sei Dala de c`tre tat`l ei.
„O agen]ie, multina]ional` sau local`,trebuie s` comunice transparent cupublicurile sale ]int`.“
— Mihail V\rtosu, director regional Grey Worldwide
03� Vineri, 30 iunie 2006Media cultur`
�� Eteromania
Topul facemuzica� La sf\r[it de s`pt`m\n`,radiourile fac curat \n libr`riamuzical`, ie[ind \n aer cu zecepiese de succes.— Diana LAZ~R
„DAC~ NU AI SUFICIENT timp s` urm`re[tifenomenul muzical, un clasament este \nm`sur` s`-]i fac` o radiografie \n 120 deminute“, sus]ine George Zafiu, directorulmuzical la Europa FM. Despre importan]atopului vorbe[te [i directoarea de programede la InfoPro, Maria Z`rnescu: „Indiferentdac` este un top airplay sau unul «la cere-re», dac` este realizat riguros, el va fi ooglinda fidel` – fie a politicii muzicale aradioului, fie a preferin]elor ascult`torilors`i“, crede ea. |n schimb, cei de la Kiss FMnu acord` o importan]` deosebit` clasa-mentului s`pt`m\nal, pun\ndu-l pe aceea[itreapt` ierarhic` cu celelalte programe.
„By request“ a expiratFiecare post de radio are politici diferite destabilire a clasamentului muzical. Unii mergpe m\na publicului, \n func]ie de solicit`riledin s`pt`m\na cu pricina, al]ii aleg pieselecele mai difuzate, dar exist` [i sta]ii care\mbin` cele dou` criterii. „Muzica difuzat`la Kiss este cercetat` s`pt`m\nal [i, \n func-]ie de rezultate, piesele \[i schimb` pozi]iiledin categoriile playlistului; \n mod implicitajung s` se difuzeze mai des sau mai rar,ceea ce afecteaz` [i pozi]ia lor \n topul de lasf\r[itul s`pt`m\nii“, spune Valeriu Ru[, di-rector de programe la Kiss. {i re]eaua Euro-pa FM \[i consult` audien]a \n selec]ia muzi-cii difuzate. „Ascult`torii s\nt implica]i di-rect \n alegerea pieselor, chiar dac` ei nu[tiu lucrul acesta“, opineaz` Zafiu.Pe de alt` parte, postul din Pache Protopo-pescu ]ine cont exclusiv de calitatea hiturilorde actualitate. „Romanian Top 20“ de la Ra-dio InfoPro cuprinde cele mai difuzate 20 depiese de-a lungul a [apte zile. „Nu este un cla-sament realizat pe baza propunerilor ascult`-torilor [i nici ale echipei de realizatori, ci estebazat exclusiv pe playlist-ul muzical al postu-
lui [i pe num`rul de difuz`ri ale pieselor mo-mentului. A cam trecut vremea topurilor «byrequest». Pentru asta exist` emisiuni specia-lizate. Totu[i, \n topul InfoPro se ]ine foartemult cont de p`rerile ascult`torilor culese depe forumul radioului“, poveste[te Z`rnescu.
Hituri din \nt\mplare„Un clasament poate oferi oric\nd surprize.S\nt perioade c\nd aproape toate melodiiles\nt foarte bine primite de public [i atuncilucrurile se mi[c` mai greu. Dar s\nt [i pe-rioade c\nd piesele se ard foarte repede [ip`r`sesc imediat topul. Nu exist` o regul`valabil` pentru fiecare s`pt`m\n`“, explic`directorul de la Europa FM dinamica ierar-hiilor muzicale. Cei de la InfoPro sus]in c`topul propriu este mai cuminte dec\t celelal-te de pe pia]`, \ns` mult mai riguros. „Nu s-a \nt\mplat ca o pies` s` intre direct pelocul I, cum se poate \nt\mpla, de exemplu,\n topurile interna]ionale de v\nz`ri, [i niciinvers.“, explic` Z`rnescu. C\nd vine vorbadespre originea pieselor difuzate, mai toatesta]iile dau o [ans` muzicii autohtone, chiardac` s\nt duri \n criticile la adresa ei.„Muzica noastr` trece printr-o tranzi]ie careafecteaz` România de aproape 17 ani. Darnu o putem ignora. |ncerc`m s` o ajut`m [i \iacord`m acela[i timp precum celei in-terna]ionale. Diferen]ele s\nt \nc` foartemari, dar e o perioad` pe care e obligatorius` o travers`m pentru c` altfel nu vomevolua niciodat`. P`cat c` arti[tii românir\vnesc acum la clasamentele interna]ionale\nainte s`-[i fi completat lipsurile pe care leau“, caracterizeaz` Zafiu muzica local`.
— Alina STANCIU
ÎN FIECARE ZI asist`m la o ava-lan[` de reclame, toate doarpentru a-l face pe consumators` cumpere. În linii mari, prinacelea[i procese trec [i agen]iilede publicitate atunci cînd vors`-[i vînd` ideile. Dac` nu s\ntdeja foarte bine cunoscute prin-tre produc`tori, încep prin a-[ic`uta un nume, a se pozi]ionafa]` de concuren]`, î[i creeaz`un slogan, un logo, vorbesc des-pre misiuni sau valori. Toateaceste elemente nu s\nt suficien-te pentru a aduce clien]i, dars\nt necesare cel pu]in pentru ale atrage aten]ia.
Spune cum te cheam` ca s`...
Totul \ncepe cu numele. Dac`pentru cei care s-au afiliat dejala multina]ionale sau opereaz`\n franciz aceast problem este
deja rezolvat`, pentru ceilal]i„botezul“ poate fi un proces des-tul de complicat. Mai ales \n con-di]iile \n care acesta trebuie s`reflecte at\t personalitatea oa-menilor care lucreaz` \n respec-tiva organiza]ie, c\t [i promisiu-nile agen]iei cu privire la calita-tea serviciilor.
Dac` ne uit`m la cele mai ti-nere agen]ii, facem cuno[tin]`cu „linii aeriene“, „pisici rele“,„surori“ sau oameni „simpatici“.„G`sisem în urm` cu cî]iva aninumele «Taxi», dar am aflat c`este deja o agen]ie în Canada.Am tot c`utat dup` aceea [i, ne-g`sind, am r`mas la un «cu-minte» «Mihai Anton publi-citate». Asta pîn într-o sear be-nefic` creativ, cînd mi-a c`zutdin creier, senin, povestea cu«liniile aeriene Anton». A lucratsubcon[tientul [i a produs unnume care este deja simpatizat [imemorabil [i, cel mai important,afirm` serviciile oferite într-omanier` destul de creativ`. Me-sajul pe care doresc s`-l transmiteste c` fiecare î[i alege destina-]ia, iar datoria noastr` de profe-sioni[ti este s`-i satisfacem do-rin]ele“, poveste[te Mihai Anton,director de crea]ie la agen]ia Li-niile Aeriene Anton. De aseme-nea, Gabriel Br`nescu, ManagingPartner la badcat_ arat` c` nu-mele „badcat_“ (pisic` rea) a fostinspirat de „caracteristicile fir-mei [i ale serviciilor pe care aceas-ta le poate oferi: este o agen]iemic`, rapid` [i adaptabil`; e pi-sica descurc`rea]` din tombe-ron“, sus]ine acesta.
Sloganul de agen]ie, la fel cu cel de produs
G`sirea unui slogan potrivitpentru o agen]ie de publicitateeste de asemenea un prim pasprin care se poate demonstra c`aceasta este capabil` s` ofereservicii de calitate.
„Un produs «oarecare» sevinde dup` acelea[i legi ca servi-ciile unei agen]ii de publicitatesau ale unui atelier de reparatbendixul la Trabant. Dac` slo-ganul este foarte bun, are [anses` intre în folclorul urban. A[a-dar, un slogan bun este «un spatebine asigurat» produsului“,
consider Mihai Anton. „Func]iaprincipal` a sloganului este de atransmite pozi]ionarea m`rcii –respectiv de a indica într-un modcît mai succint, original [i me-morabil ce anume ofer` marca[i cui se adreseaz . În acest sens,nu este nici o deosebire între slo-ganul unei agen]ii sau sloganulunei m`rci de telefonie mobil`,de exemplu, fiindc este vorba înprimul rînd de marc`, [i nu deprodus sau de serviciu cu atribu-tele lor fizice“, completeaz` Ga-briel Br`nescu.
De la swing, la publicitate„Povestea sloganului «take
the ad train» este foarte simpl`.Este o parafraz` dup` titlul uneipiese celebre a lui Billy Strayhorn[i Duke Ellington, «Take the „A“Train». Este una dintre cele maicunoscute teme de swing. Mesa-jul? Ia cel mai bun tren («a num-ber 1 top of the hill») pentru aajunge acolo unde vrei. Ce pro-mite? O c`l`torie interesant`“,
explic` Denisa Popescu,PR&Account Manager la Spot-light Advertising. C\t despre „celmai mic atelier de publicitate dinRomânia [i probabil din \ntreagalume“, sloganul celor de la LiniileAeriene Anton, Mihai Antonexplic`: „|nseamn` c` nu pro-mitem mai mult dec\t avem deoferit. Cel mai mic atelier mai\nseamn` c` s\ntem un atelierde crea]ie de publicitate. Creativvorbind, dimensiunea nu con-teaz`“. „Conceptul din spatele slo-ganului «More to give» a ap`ruto dat` cu desf`[urarea primelorproiecte dintr-o proactivitate carea devenit u[or contagioas pentruoricine intra \n echipa Sister.Dac` mai punem la socoteal` [iac]iunile sociale \n care agen]iaseimplic deja constant, sloganulnostru nu are o simpl` valoarede promisiune. El este justificat [iconfirmat de fapte concrete“,poveste[te Alexandra T\njal , Cli-net Services Director&Strategydespre sloganul Sister.
� At\t micile agen]ii, c\t [i mul-tina]ionalele s\nt de multe oripropriul client. Altfel spus,concep campanii de autopro-movare care pot aduce o maibun` vizibilitate \n pia]` sauchiar premii. Spre exemplu,agen]ia Propaganda a c\[tigat anul trecutcu lucrarea sa deautopromovareEffectiveness, at\t laMoscow InternationalAdvertising Festival,c\t [i la Ad’or. De ase-menea, la edi]ia deanul acesta a Festi-valului Ad’or, marelec\[tig`tor la categoria Autopro-movare a fost Saatchi&Saatchicu lucrarea Office Pet. „O cam-panie de autopromo atrageclien]i. M`car c` se \ntreab`ce-i cu tine [i tot este bine.Dac` a intrat pe u[` e «al t`u».
Depinde doar de tine s`-i vinziprodusul“, apreciaz` Anton,care are la activ o campanieautopromo difuzat` peInternet. Cu cea mai mult`vechime \n spate, [i agen]iaSister a publicat p\n` acum trei
printuri de autopro-movare din care ceamai relevant` este,potrivit reprezentan-]ilor agen]iei, cea de lasf\r[itul anului 2005,intitulat` „Prior“.„Ad-ul comunic`\ntr-un format vizualc\t se poate de simpluno]iuni fundamentale
despre modul \n care publici-tatea func]ioneaz` \n modeficient [i, de asemenea, aspi-ra]ia spre un ideal spiritual:«Prior to touch, taste andsmell there is see, hear, feel»“,sus]ine T\njal`.
Beneficiile autopromov`rii
C|ND VREI S~ AR~}I C~ |N CREATIVITATE M~RIMEA NU CONTEAZ~
Grupa mic` \[i\ncordeaz` mu[chii
Avem o agen]ie,cum ne pozi]ion`m?� Fiind vorba despre companiicare ofer` \n esen]` idei, mareparte din agen]iile de publici-tate de pe pia]a autohton`, fieele multina]ionale sau inde-pendente, se pozi]ioneaz`merg\nd pe ideea de creativi-tate [i strategie. Spre exemplu,Sister \[i propune „o redefinirea rolului pe care advertisingular trebui s`-l exercite asuprarela]iei dintre brand [i consu-mator, \n acest context inova-]ia devenind primul instru-ment \n acest proces necesar“.De asemenea, Spotlight sepozi]ioneaz` ca o agen]ieorientat` spre a oferi clien]ilorsolu]ii creative, eficiente, stra-tegice pentru obiectivele lor demarketing, \n vreme ce badcat_este „o agen]ie cu picioarele pep`m\nt [i sim]ul umorului, \ncontact cu realitatea urban` asecolului XXI. De asemenea,nu este una dintre agen]iilemultina]ionale cu viziune glo-bal` [i strategii de cucerire auniversului, dar cunoa[te str`-zile de aici mai bine dec\t ei“.
� Agen]iile mici de publicitate, aflate la\nceput de drum, \ncearc` s`-[i atrag`clien]ii demonstr\nd mai \nt\i c` [tiu s`-[i v\nd` propriile servicii.
continu` s` mearg` la pe[tecam de trei ori pe an, dar nu-mai \n Delt`. „|ntr-o vreme,am dat \n patima pescuitului– e drept, mai mult patim`dec\t pe[te“, poveste[te, lar\ndul s`u, cu modestie, ro-mancierul Dan Lungu.„Dup`ce n-am mai \mprumutat un-di]a [i mi-am cump`rat-o pe-a mea, am sc`pat [i de aceas-t` «pasiune»“, adaug` el.
Cele mai adev`ratecolec]ii
„Dac` stau [i m` g\ndescbine“, mai spune Lungu“, cevaconstant este pasiunea pen-tru obiectele vechi. Din pri-cina bugetului restr\ns, ease consum mai mult \n zonaetnografiei... Uneori (foarterar!) m` aventurez [i \n altezone: s\nt foarte m\ndru, depild`, de un Vest Pocket Ko-dak, un aparat foto de la \n-ceputul secolului trecut, saude o masc` Fang adev`rat`,pe care o g`sesc extrem deexpresiv`“, ]ine s` precizezeel. C\nd vine vorba desprecolec]ii, s\nt destule perso-nalit`]i ale scenei culturalecare concureaz` pe acest cu-loar. |n afar` de o impresio-nant` bibliotec` de c`r]i deart` [i de o colec]ie de foto-grafie, criticul de art` MihaiOroveanu se poate l`uda,oric\t ar p`rea de bizar, cu„tunuri [i cle[ti“. Nu este vor-ba despre juc`rii, ci despremachete \n toat regula, carenu trebuie \n nici un caz sub-estimate. Tunurile, a c`rorgreutate variaz` \ntre 100 degrame [i 100 de kilograme,
„chiar trag“, spune cu em-faz` directorul MNAC.
„S` r`m\nem la fotbal“|ntrebat dac`, tr`ind \n-
tr-o epoc` \n care televiziu-nea a c`p`tat o asemeneaimportan]`, are cumva vreoemisiune preferat`, Orovea-nu ne-a explicat c` nu se ui-t la televizor „dec\t la meteo[i la rugby“. Acest sport, con-siderat nobil, se reg`se[te,imediat dup` fotbal, pe listade pasiuni a eseistului [ipublicistului Radu Cosa[u,care, conform propriilor spu-se, este \nt\mpinat de prie-teni cu replici de tipul „Bine,m`, cum se poate ca, trecutde 70 de ani, s` mai scrii cro-nic` sportiv`?“. „Am jucat
fotbal de mic copil“, se justi-fic simpaticul nuvelist. „To-tul vine de la primul meuvis, cel de a deveni cronicarsportiv. Tot ce a fost literatu-r a fost ciubucul meu“, afir-m` el cu ironia celui care a\n]eles ce poten]ial mediaticofer` dezv`luirile anodine.Totu[i, \ntrebat dac`, pe l\n-g` sport, patima l-a purtat [ispre zone mai obscure, Cosa[urefuz` s` fac` pasul. „S` r`-m\nem la fotbal“, \ncheie el.
Preocup`ri comune vs. performan]e
{i criticul Ion BogdanLefter m`rturise[te pasiuniclasice masculine. „|n ce m`prive[te, savurez – de pild` –zilele sau (prea rare!) s`pt`-
m\nile petrecute la muntesau serialele poli]iste «an-glo-americane» (bune [i foar-te bune, fire[te). {ofez cu ma-re pl`cere, destul de agresiv(dar f`r` impruden]e!) \nora[ [i relaxat-voluptuos pe[osele, pe distan]e lungi“,ne-a declarat Lefter. Totu[i,criticul nu ezit s vorbeasc`despre o nostalgie pentru„somnul de dup`-amiaz`, pecare l-a[ servi [i zilnic“, \ns`de care nu prea are parte pen-tru c` trebuie s` alerge me-reu de colo-colo. |n afar` deaceste lucruri destul de co-mune, Lefter \[i declar` [i„pasiunea pentru jocul debridge: l-am \nv`]at \nc` dincopil`rie [i l-am practicatsistematic \n perioada liceu-lui [i de-atunci \ncoace. Dup`doi ani petrecu]i ca profesor-invitat la Universitatea dinAmsterdam, acum mai binede un deceniu, am devenitmembru al Federa]iei olan-deze de bridge!“, se laud` el,]in\nd \ns` s` \ncheie cu c\-teva observa]ii despre viciuls`u suprem, care, dac` e s`-id`m crezare, r`m\ne lectura.
Parfum de istorierecent`
Revenind \ntr-un regis-tru mai „fashion“, AdrianCioroianu \[i declar`, \n afa-r` de pasiunea pentru BD,alte dou` pl`ceri despre careafirm` c` „au fost, m`car ovreme, mistuitoare“. „În anii’80 eram pasionat de topu-rile muzicale“, \[i aminte[teistoricul. „Poate c tocmai pe-nibilul vie]ii din România m`invita s` caut, în pop-rockulvremii, o sc`pare. Top 10 Bil-board USA [i Top 40 NewMusical Express din MareaBritanie le ascultam la RadioEuropa Liber` (gra]ie minu-natului Andrei Voiculescu,fost DJ la München, dar [inepot al poetului Vasile Voi-culescu!), la Vocea Americii[i la BBC. Dar ajunsesem s`fiu specialist [i în muzica [i\n topurile de la Radio Bel-grad sau Radio Zagreb!“,afirm` Cioroianu, av\nd gri-j` ca din confesiunile sale s`nu lipseasc` referin]ele obli-gatorii pentru cineva careeste, \n primul r\nd, un isto-ric al României recente. |nacela[i registru este decla-rat` [i o alt` pasiune, ceapentru parfumuri, „alt` ma-nie, dup` ce în vara lui 1989(!) am primit cadou un Da-vidoff Cool Water. Pentrumine, comunismul a picatîn chiar acea clip`! A fost ovreme în care [tiam pe derost istoria caselor de par-fumuri [i a parfumierilor.Între timp, am mai uitat is-toriile, dar mi-au r`mas trei-patru parfumuri f`r de carevia]a mi s-ar p`rea un co[-mar“, conchide el.
Vinovat` e curiozitatea,nu pasiunile
Eseistul Luca Pi]u adopt`o pozi]ie mai aparte \n pei-sajul conturat p\n` acum,pentru c` g`se[te oportun`denun]area unei recente pre-siuni sociale care l-ar cons-tr\nge s` aib` hobby-uri [ipasiuni „vinovate“, sau, dac`nu le are, m`car s inventeze
unele, pentru c` altfel nu arda bine. „Printre euro-atlan-tici, dac` nu î]i declari preo-cup`rile colaterale, te tre-ze[ti exclus, ridicol, «foutu»;acolo, dac` nu te lauzi c`prinzi fluturi cuplasa, colec-]ionezi timbre, militezi pen-tru varii cauze comunitareori umanitare, venerezibrînzeturile rare, posezi ani-mal de companie la domi-ciliu, î]i g`te[ti singur salata,te ca]eri cu unghiile pe stîncispecial amenajate sau cîn]ila clarinet, e[ti categorisitdrept asocial, nebun [i ne-frecventabil“, consider`Pi]u. |n ipoteza \n care aceas-t` presiune exist`, probabilc` originea ei nu este autoh-ton`: ea ]ine, mai degrab`,de spiritul epocii „excesiv demediatice“ [i este criticat` [i\n Fran]a de autori precumRégis Debray.
Coasa [i mecanismulmediatic
Acestei boln`vicioasecuriozit`]i euro-americanepentru biografia secret`,eseistul moldav \i opune unimplacabil [i neao[: „Da, [tius` cosesc. Lan de gr\u sau fî-nea]`, nu conteaz`. Pot as-cu]i coasa, dar nu m` priceps-o bat. Iau coasa [i atac ceidoi ari de lucern` din livad`,îns` n-am deloc impresia dea trece din esen]ial în colate-ral“, se laud` numai pe ju-m`tate ironic Luca Pi]u.Dincolo de glum`, r`m\netotu[i \ntrebarea mai serioa-s dac via]a privat a perso-nalit`]ilor (\n cazul de fa]`,a celor culturale) poate deve-ni un subiect de discu]ie [ide interes public legitim.Problema este mai degrab`normativ`, pentru c`, lanivel descriptiv, este limpe-de c` micile cancanuri st\r-nesc o curiozitate a publicu-lui alimentat` de media [ifolosit` ulterior chiar devedete pentru a-[i adminis-tra \n mod corespunz`torimaginea. Mecanismul este,dup` toate aparen]ele, maitrainic dec\t \[i imagineaz`unii critici. |n România, jo-cul mediatic este abia la\nceput, dar o discu]ie des-pre regulile sale promite s`fie interesant`.
C|ND GABRIEL LIICEANUpoveste[te, \n „U[a inter-zis`“, cum a \ncercat MonicaLovinescu s` fac` budinc`de macaroane f`r` s` fiarb`\n prealabil anodinele f`i-noase, comicul situa]iei esteirezistibil. |ns nu mai pu]inpasionante s\nt zvonurilecontradictorii despre capaci-t`]ile culinare ale lui Liicea-nu \nsu[i. Filosoful, pe caremul]i [i l-ar imagina cu greurelaxat, se m\ndre[te \n ace-ea[i carte cu deosebite dex-terit`]i gastronomice \ncu-nunate de rezultate pe m`-sur`, pe care le-ar fi ob]inut,de pild`, \n compania unorapropia]i, \ntre dou` reprizede traducere din „Fiin]` [itimp“ de Heidegger. Lucruleste \ns` un subiect de dis-put` \n lumea cultural`, iarunele voci care prefer` ano-nimatul buc`t`riei contest`abilit`]ile fostului p`ltini-[ean, chiar [i c\nd vine vorbadespre o simpl` maionez`.
Personaj cultural,pasiuni private
|n spatele pozei de la ca-tedr sau al prestan]ei de ese-ist, dincolo de suma vocilorliterare din volumele publi-cate, figurile care populeaz`scena autohton a literelor [ia ideilor exist`, desigur, [i \n
ipostaze mai terestre. Pentruc` publicul s-a obi[nuit s`-iidolatrizeze pe mul]i dintreace[ti domni mai mult saumai pu]in preten]io[i, episo-dicele lor confesiuni desprepescuit, bricolaj sau art` cu-linar` par comice – atuncic\nd nu st\rnesc iritarea fa-nilor dezam`gi]i. Fenomenul,cu care ne-am obi[nuit deja\ntr-o societate unde media[i „dezv luirile“ joac un ase-menea rol, este u[or exacer-bat \n lumea cultural` de lanoi, unde unele dintre perso-naje au \nc dificult`]i \n a-[iaccepta statutul de vedete.|n sine, detaliile de acest gennu s\nt interesante dec\t laun nivel anecdotic, dar, con-siderate din alt perspectiv ,ele nu fac, de fapt, dec\t s`creioneze un personaj care,\n timp, cap`t \n imaginarulpublicului o existen]` inde-pendent` de dorin]ele celui-lalt personaj mai „oficial“.
Politica dezv`luirilorCum singura solu]ie re-
zonabil pare a fi ca scriitorulsau omul de idei s „ia \n st`-p\nire“ [i acest eu „secret“, \nloc s`-l lase la voia \nt\mpl`-rii [i imagina]iei cititorilor,Suplimentul „Media&cultur “le-a oferit ast`zi vedetelorculturale [ansa de a dezv`lui
singure c\teva astfel de am`-nunte picante din via]a lor.Unii dintre ei s\nt, de altfel,familiari cu aceast strategie[i au folosit-o deja, \n special\n literatura memorialistic`[i de jurnal foarte prizat`dup` ’89. Exact aceasta esteuna dintre cele mai plauzi-bile interpret`ri ale „U[ii in-terzise“, \ns` Liiceanu nueste nici primul, nici singurulautor care a f`cut acest pas.Mircea C`rt`rescu \[i m`rtu-rise[te, \n „Jurnal“, o patim`aproape irezistibil` pentrujocurile pe calculator, care,dac` nu este bine ]inut` \nfr\u, risc s`-i pericliteze ire-mediabil proiectele literare.Fire[te c` dezv`luirea este
de efect, pentru c` ceea ceafl`m despre via]a privat` aomului se potrive[te, \nt\m-pl`tor sau nu, cu universulpostmodern al autoruluiC`rt`rescu.
Jocuri pe calculator[i BD
Acela[i gen de pasiuni„cool“ [i \n ton cu epoca m`r-turisesc [i mul]i dintre scrii-torii [i poe]ii de ultim gene-ra]ie. „Evit s` m` joc pe cal-culator, pentru c` s\nt \nstare s` stau ore \ntregi“, nedeclar` poetul R`zvan }upa,autor al unor volume de ver-suri publicate \n ultimii anila Polirom. „|mi plac benziledesenate [i s\nt \nnebunit
dup` filmele cu supereroi.«Batman begins» [i «Spider-man» s\nt printre preferatelemele“, adaug` el. BD-urilefac obiectul unui interesdeosebit [i \n cazul scriitoru-lui Caius Dobrescu. „Nu credc` este o pasiune vinovat`,dar la noi probabil c` a[aeste considerat`, pentru c`\n România nu exist` o cul-tur BD, ceea ce e o dovad deprimitivism“, consider` el.„Cel mai mult \mi plac celemai sofisticate, romanelegrafice de tipul «V de la ven-detta» sau «The Road to Per-dition». Le [i colec]ionez, evi-dent. Le cump`r atunci c\ndajung \n ]`ri unde se g`sesc“,explic` Dobrescu, depl\n-g\nd faptul c` la noi „nuexist` dec\t nivelul primar“al benzilor desenate.
Pasiuni „cool“ vs.hobby-uri tradi]ionale
Un alt \mp`timit alBD-ului este istoricul AdrianCioroianu, care \ns se simteatras de crea]iile autohtonede acest gen, c`rora inten]io-neaz` s` le dedice chiar ocarte. La polul opus se afl`pasiuni mult mai pu]in lamod`, pe care oamenii decultur` români (\n majorita-te b`rba]i) le \mpart cu mul]ial]i cona]ionali ai lor de sexmasculin. Prozatorul FilipFlorian declar` c` este fasci-nat de pescuit [i de munte.Totul a \nceput de c\nd „m`c`ra taic`-miu la pescuit peDun`re, pe la Turnu-Severin,[i colindam mult \n timpulliber“, \[i aminte[te el. Acum
Pl`cerea pierderiitimpului
� „Pasiunile mele «vino-vate» s\nt pasiunile carem-au f`cut s` tr`iesc maibine [i mai vesel“, spunepoetul optzecist FlorinIaru. „Am fost fotograf [iam tr`it din asta, am [iparticipat la expozi]ii, amlucrat pentru nun]i [i pen-tru arti[ti. Apoi mi-au pl`-cut calculatoarele. Primadat`, \n 1991, am luathardul [i l-am dat la co[.Acum tr`iesc din m\nuitulclapelor, chiar prea mult!Mi-a pl`cut b`utura, daro fi asta o pl`cere vino-vat`? V` spun cinstit,singura pl`cere adev`rat`este pierdutul timpului.La asta nu m` \ntrecenimeni!“, declar` el.
� „|mi place s` ascult oricefel de muzic`“, declar`t\n`rul poet R`zvan }upa.„Ascult [i manele – \nprimul r\nd! Le ascult dincuriozitate. La \nceput,manelele erau cea maiputernic` mostr` decultur` neoficial`. Valorilesociale promovate erau cutotul altele dec\t celemainstream. M` uit [i lafilme porno, mai ales lacele cu amatori: lecaut pe cele care s\ntc\t mai pu]ineditate [i con-trolate comer-cial“, m`rturise[teautorul volumuluide versuri „Feti[“.
Manele [i filme porno� „Apropo de hobby-uri [ide poftele colaterale m`r-turisite cu voce tare, m`carc` [ov`ielnic`“, spiritualuleseist Luca Pi]u poveste[tec` filosoful Mihai {orai-a „narat o petrecerecampestr`, predecem-brist`&prelovilu]ionar`,unde vinul curgea învaluri repezi, iar puiifrip]i nu prisoseau, ba [icontrastau cu penuriilemultilateral developateale Ceau[imei; unde AndreiPle[u, eticianul cu «Minimamoralia», îl lua deoparte pefilosof [i, parc` nes`]ios[i înfrigurat a[teptîndîncurajarea vîrst-nicului mai[tiutor, ar`ta
digital spre o tav` supraîn-c`rcat`, apoi îi murmura laurechea dreapt`: «Domnu’{ora, vede]i copanul acela?
„Da, [tiu s`cosesc. Lande gr\u saufînea]`, nuconteaz`. Iaucoasa [i ataccei doi ari delucern` dinlivad`.“
— Luca Pi]u, eseist
„Singurapl`cereadev`rat` estepierdutultimpului. Laasta nu m`\ntrecenimeni!“
— Florin Iaru, poet
„|mi place s`ascult orice felde muzic`.Ascult [imanele – \nprimul r\nd!“
— R`zvan }upa, poet
„|n vara lui1989, amprimit cadouun DavidoffCool Water.Pentru mine,comunismul apicat în chiaracea clip`!“— Adrian Cioroianu, istoric
Pagini realizate de Silviu MIHAI
„Tunurile mele au o greutate carevariaz` \ntre 100 de grame [i 100de kilograme; [i chiar trag!“
— Mihai Oroveanu, director la MNAC
PERSONALIT~}ILE LITERELOR {I ARTELOR |{I DEZV~LUIE ATRAC}IILE SECRETE, DE LA FOTBAL LA GASTRONOMIE {I DE LA PARFUMURI LA JOCURI PE COMPUTER
Ace[ti oameni de cultur` [i pasiunile lor „vinovate“
Radu Cosa[u, un \mp`timit de fotbal. Mihai Oroveanu colec]ioneaz` tunuri.
Adrian Cioroianu, amator de Cool Water.
Filip Florian, pescar cu „flotant“ \n Delt`.
Ioan Bogdan Lefter [ofeaz` agresiv \n ora[. Florin Iaru tr`ie[te din m\nuitul clapelor.
� {tim c` Ple[u iube[te gastronomia,iar C`rt`rescu este un \mp`timit aljocurilor pe calculator. Ce alte pasiuni„vinovate“ ascund personajele lumiiculturale din România?
GRAFIC~: ELENA NEDELCU
MIR
CEA
RE{
TEA
MIR
CEA
RE{
TEA
„Primul meu vis a fost s` devincronicar sportiv. Tot ce a fostliteratur` a fost ciubucul meu.“
Intr` \npanic`!� Nu s\ntem cei mai pro[ti dingalaxie, spune un studiurealizat de InstitutulMaximegalon de Depistare|nceat` [i Dureroas` aEviden]ei Surprinz`toare.
— Alexandra OLIVOTTO
PROBLEMA cu science fiction-ul este c`,de[i n-are grija zilei de m\ine, se ia prea \nserios. Parc` apocalipsa ar mocni undeva,\n cefele scriitorilor de gen, care sf\r[escprin a oferi tot vreun sf\r[it al lumii, doarschimb\nd contextul actual pentru aelabora unul viitor. Contraponderea aces-tui fel de SF se g`se[te\ntr-un singur volum,anume „Ghidul autosto-pistului galactic“ deDouglas Adams. O cartecare nu p`c`tuie[te prinsub]irime, are 773 depagini, c`ci sintetizeaz`„odiseea spa]ial` \ncinci volume“. Fenome-nul a prins la public, deaceea cartea este numaiuna dintre multiplele variante ale pove[tii:totul a \nceput ca un serial radiofonic BBC,imprimat apoi pe CD-uri; exist` [i o ecrani-zare din 2005. Protagonistul care are partede un tur al galaxiei, adic` de un [ir de ca-tastrofe, este englezul Arthur Dent. |nce-putul pove[tii \l g`se[te \n noroiul din pro-pria curte, opun\ndu-se buldozerelor venites` \i demoleze casa, dar o alt` demolare \la[teapt` dup` col]: cea a P`m\ntului, caretrebuie vaporizat din cauza construirii uneirute hiperspa]iale expres prin sistemul nos-tru solar. A[a \ncepe periplul spa]ial al per-sonajului, asistat de prietenul s`u FordPrefect, autostopist galactic experimentat[i colaborator al „Ghidului autostopistuluigalactic“, best-seller [i cea mai util` cartedin univers. Carte care s-a v\ndut at\t debine pentru c` are imprimat pe copert` slo-ganul „Nu intra \n panic`“. Volumul abun-d` \n revela]ii: din punctul de vedere alinteligen]ei, fiin]ele umane au locul 3 \nierarhie, dup` delfini [i [oareci, care de alt-fel au comandat [i achitat construirea Terreipentru a face experimente pe oameni. |nplus, p`m\ntenii s\nt descenden]ii unor„frizeri, produc`tori tv extenua]i, agen]i deasigurare, responsabili cu resursele umane,paznici, directori de rela]ii publice, consul-tan]i \n management” de pe planetaGolganfrincham. Ironiile lui Douglas Adamsbat, deci, dinspre viitor c`tre zilele noastre.
Douglas Adams, „Ghidul autostopistuluigalactic”, trad. Eugen Dumitrescu, EdituraNemira, 2005, 773 pag, 49,5 ROL
— Ileana DIMA
DAC~ AI MAI V~ZUT filme deSpike Lee, fie [i numai „A 25-aor`“, la sf\r[itul ultimului luilungmetraj, „Omul din interior“,te sim]i ca dup` primul joc dealba-neagra la care ai pierdut.Recuno[ti anumite manierismeale regizorului, de exemplu ac-centul ap`sat pus pe un rasismnu at\t de evident cum era pevremuri, dar av\nd o nou` ]int`:agresivitatea contra afro-ame-ricanilor a l`sat loc celei a]intitec`tre arabi. |n rest \ns p\n [i ti-tlul filmului te ia peste picior,pentru c` se dovede[te a nu fimetaforic cum te-ai a[tepta, ci serefer`, pur [i simplu, tot la cevailicit, anume un om care st` \ninteriorul unei b`nci unde nuar avea ce c`uta. Probabil ai fostp`c`lit, regizorul pe care \l [tiaia disp`rut din peisaj. R`m\ne \nurm` doar satisfac]ia unei peli-cule comerciale decente, c`reianu \i lipse[te flerul.
De-a ho]ii [i vardi[tiiPatru masca]i, condu[i de
Dalton Russell (Clive Owen), iaucu asalt o banc` [i se aleg cu vreo50 de ostatici pe care \i \mbrac \nacelea[i uniforme ca ale lor. Doipoli]i[ti (Denzel Washington [iWillem Defoe) coordoneaz`ac]iunea de eliberare, asista]i deproprietarul b`ncii (ChristopherPlummer) [i de misterioasa saangajat` temporar \n scopuri nutocmai ortodoxe (Jodie Foster).Treptat, totul se dovede[te ce nupare a fi. Au disp`rut personajelenegative tipice filmelor cu jafuri.Poli]i[tii [i ho]ul \mpart acum
aceea[i treapt` moral` a ierarhi-ei. Celelalte dou personaje prin-cipale joac`, parafraz\nd o repli-c din lungmetraj, rolul celor care[i-au v\ndut demult sufletul [ide atunci tot \ncearc` s` \lr`scumpere. Ca atare, \n timp cereu[e[te un film comercial viabil,Spike Lee \[i permite multejonglerii cu genuri cinematogra-fice chiar \n`untrul unui genfoarte restrictiv prin conven]iilesale. |[i ia personajele [i cevadecor din film noir, mi[careacamerei - din filmul de ac]iune,de[i pelicula lui nu abund` \nacest element, intriga e de film cujafuri cu un tu[eu gen peliculedespre vreo teorie a conspira]iei,
iar produsul finit e prin exce-len]` postmodernist. Pentru c`\ntregul jaf nu a avut loc, de fapt.
G`uri neplauzibileDac` exist` un gen cinema-
tografic luat la rost asiduu \nmaterie de credibilitate, acelaeste tocmai filmul cu jafuri. {i \nacest sens, o dat` ce s-au evapo-rat aburii intrigii poli]iste, \ncepis` vezi defectele [i g`urile dintextura intrigii. Poate se datorea-z faptului c scenaristul RussellGewirtz e \ncep`tor. Pentru \nce-put, personajul lui Plummer tre-buie ca, pentru a fi jucat un rolimportant \n al Doilea R`zboiMondial, s` aib` acum vreo 90 [i
de ani, pe care nu pare s` \i aib`.Apoi bizara sa angajat` e celpu]in ambigu` \n ale profesiei,p\n` la finalul filmului eimposibil s` \i define[ti meseria,cu toate c` are acces \n cele maiinfluente cercuri. Te \ntrebi apoicum de [tia ho]ul exact \n cecutie-depozit de valori s` cautedovada incriminatoare. La fel degreu e s` \n]elegi de ce \i d` obucat` de dovad` poli]istului,care clar va \n]elege la cine duceaceasta. Pe de alt parte, astfel de\ntreb`ri apar arareori \n timpulvizion`rii, deci e mai sigur s` v`limita]i la satisfac]iile urm`ririilungmetrajului f`r` a v` batecapul cu el dup` aceea.
— C`t`lina GEORGE
B~IE}II DIN „NO ONE“,spec-tacolul regizat de CarmenVioreanu, [tiu cel mai bines` piard` timpul. Sau astapar s fac , c\nd \i vezi la salade fitness sau acas` \n fa]acomputerului. C` lucrurilenu stau chiar a[a se vedeatunci c\nd g`sesc ocazia s`ias \n fa] . Dup ce aud maimulte zile la r\nd, \ntr-unanun] la radio, c` o marecas` de produc]ie german`caut` o trup` dance/pop de
b ie]i, doi prieteni, Raul (Ale-xandru Sec`reanu) [i Vio(Virgil Aioanei), se hot`r`scs` \ncerce. Simpatici s\nt, bachiar au mai trecut printr-unconcurs pentru DJ, sf\r[it dinp`cate cu o ceart . De atunci,cel de-al treilea prieten, Sebi(Adrian {tefan), care sepricepe la mixat muzic princluburi, nu le-a mai vorbit,pentru c` Vio c\[tigase con-cursul [i plecase la Ibiza.Anun]ul de la radio \i mi[c`\ns` din nou pe to]i \n ace-ea[i direc]ie, ajuta]i de Pa-
trick (Paul Dunca), al patru-lea entuziast cu preten]ii decoregraf. La urma urmelor,ca orice t\n`r care duce lips`de ocupa]ie [i locuie[te \ncontinuare cu p`rin]ii, ceitrei vechi prieteni vor acela[ilucru - s` ajung` cunoscu]i,s` aib` succes la fete, s` sedistreze [i s` c`l`toreasc`.
Textul scris [i pus \n sce-n de Carmen Vioreanu la Tea-trul Desant \i aduce \n prim-plan chiar pe cei pe care vreas`-i atrag` \n mica sal` despectacole. De cur\nd, noulteatru independent [i-a g`sitsediu \n cartierul 1 Mai,unde nu func]ioneaz` nicim`car o sal` de cinema saualt spa]iu de gen. |ntr-o zon`lipsit` de atrac]ii pentru ti-
neri, cei de la Desant au toate[ansele s`-i transforme peace[tia \n spectatori de tea-tru obi[nui]i. |i vor ajuta at\t
pove[tile din spectacole ca„No One“, luate din experien-]a aparent banal`, dar plin`de energie [i candoare a tine-
rilor din marile cartiere deblocuri comuniste, c\t [i mu-zica [i proiec]iile video pecare le folosesc pe scen regi-zorii de la Desant. Jongl\nd curitmurile [i imaginile video,de la povestea cu concursulpentru DJ p\n la videoclipulfilmat de b ie]ii din pies pen-tru compania german`, Car-men umple scena de ritm [ivitalitate. Pe l\ng mijloaceletehnice folosite [i povestea \nsine, cu [irul ei de surprize,\ncheiat cu o adev`rat lovi-tur de gra]ie, la public ajung[i-l c\[tig` st`rile prin caretrec personajele. Tot entuzi-asmul lor [i toat` dezam`-girea final`, teama, \ncrede-rea [i suspiciunile circul` \nflux permanent c`tre sal`.
LA TEATRUL DESANT, TINERII PUN |N SCEN~ TOT CE-{I DORESC
Cum \ncep [i se termin` visele de succes
� Singurul lucruoriginal \n cazulfilmelor desprejaful unei b`ncieste s` faci unulcare de fapt s` nufie despre jafulunei b`nci - cumeste „Omul dininterior“.
O PREMIER~ MAINSTREAM PENTRU UN CINEAST UNDERGROUND
Asta are, asta n-are,care-i aia marcatoare?
Clive Owen penduleaz` \ntre rolurile cinstite [i necinstite, de data asta aleg\nd o combina]ie \ntre ele.
Washington [i Foster, de-a [oarecele [i pisica. Doi poli]i[ti se lupt` pentru un jaf.
CIN
EMA
GIA
.RO
CIN
EMA
GIA
.RO
CIN
EMA
GIA
.RO
„Cred c` oamenii s\nt suficient de inteligen]ipentru a urm`ri acest film. Chiar [i \nAmerica. Chiar [i pre[edintele nostru.“
— Spike Lee, regizor
� |i atrage promisiunea de faim` [idistrac]ie. Patru b`ie]i \[i pun la b`taietoat` energia pentru a reu[i la un concursanun]at la radio.
� P`i... dup` ce temperatura global` se ridi-c`, vin meteori]ii peste noi, dispare stratulde ozon [i explodeaz` soarele, ne apuc`m[i noi s` arunc`m planeta \n aer, pentru unplus de distrac]ie. |n principiu avem a[a:China, Fran]a, India, Israel, Pakistan, Ru-sia, UK [i US (cu o gr`mad` de arme nucle-are). Mai e [i Australia p-acolo pe undeva,sc`rpin\ndu-se \n cap nedumerit`. Buuun.|ntr-o zi, America decide: tre’ s` dispar`China. {i \ncepe s` trimit` rachete. Pe ur-m` toat` lumea trimite bombe peste toat`lumea, vine iarna nuclear`, toat` lumeamoare (m` rog, mai pu]in australienii, darp\n` la urm` crap` [i-`ia). Dup` toate aces-tea, California se desparte un pic de Ame-rica [i pleac` s` se distreze cu Hawaii.A[a este prezentat sf\r[itul lumii pewww.albinoblacksheep.com/flash/end.php.
Site-urile cu filmule]e realizate \n Flash(unul dintre cele mai cunoscute programede anima]ie pentru Internet) s\nt date \nfiecare zi din fereastr` \n fereastr` pe Me-ssenger mai ceva ca bancurile misogine.Fac parte dintre acele bucurii m`runte [idese pe care ni le ofer` netul, menite s`st\rneasc` hohote de r\s [i bufeuri de admi-ra]ie pentru realizatorii lor (de cele maimulte ori anonimi), care dau dovad` defoarte mult` ingeniozitate, inteligen]` [isim] al umorului, contrar a ceea ce secrede, \n general, despre „computerfreaks“. www.muffinfilms.com/blue.htmleste un site interactiv, construit \n Flash \njurul ideii de brio[`. S\nt filmule]e \n caretrebuie s` hr`ni]i un personaj cu mai multefeluri de pr`jituri pentru a ob]ine diversereac]ii din partea lui, altele s\nt poves-tioare animate construite \n jurul acestorpr`jiturele. Nu e nimic foarte complicat,dar, dac` v` plictisi]i foarte tare, s\nt bune[i ele. Pe www.flabber.nl s\nt destul demulte filmule]e simpatice, nu numai \nFlash, care pot omor\ plictiseala \n dup`-amiezele caniculare la birou.
� Pe http://koti.welho.com/alaari/lodger/ilove.html este un film scurt \n Flash carecu siguran]` v` va impresiona. De[i, de celemai multe ori, tematica acestor tipuri deanima]ii este destul de sumbr` (filmul senume[te „I Love Death“), la sf\r[it r`m\ne]i
cu z\mbetul pe buze. |n acest caz, este vor-ba despre istoria unui personaj (prezentat`destul de cinic [i pesimist) care \ncepe \nc`dinainte ca el s` se fi n`scut [i ajunge p\n`la sf\r[itul vie]ii. V` pute]i \nveseli, \n schimb,cu abum.com/file/shadow/animations/17632.swf, unul dintre cele mai inteligentefilme care circul` \n ultimul timp pe net, pecare special l-am l`sat pentru sf\r[it, s`r`m\ne]i cu el \n minte [i s` v` trezeasc`curiozitatea. Filmul arat` ca un joc de com-puter care se desf`[oar` chiar \n meniul dela programul Flash, iar personajul principaltrebuie s` se foloseasc` de „tools bar“(acele instrumente pe care le pune ladispozi]ie programul pentru utilizatori)pentru a supravie]ui unui r`zboi cu progra-mul \nsu[i. Bine lucrat, amuzant, foarteinteligent` ideea, original. Face clik-ul!
— Ioana CALEN
DINTRE TOATE variantele deconcediu, festivalurile de rock \naer liber par a fi de departe prin-tre cele mai bune solu]ii. Nu ainevoie de nici o agen]ie deturism, nu vei avea niciodat`parte de surprize nepl`cute \nmomentul \n care ajungi la des-tina]ie [i consta]i c` imagi-nile de pe site-ul agen]iei nuau nici o leg`tur` cu realitatea,ai distrac]ie la maxim, o atmos-fer` de tinere]e, libertate, rela-xare [i muzic` de foarte bun`calitate.
Mai mult dec\t at\t, po]imilita pentru convingerile talemorale [i sociale prin simpla taprezen]` la anumite festivaluricare s\nt grupate \n jurul unormi[c`ri protestatare.
Acesta este cazul progra-mului Salva]i Ro[ia Montan`,care se concretizeaz`, c\teva zilepe an, \n Festivalul F\nFest; po]i,de asemenea, s` salvezi VamaVeche merg\nd la Stufstock saus` militezi \mpotriva drogurilorla Festivalul „Rock la Mure[“.
De multe ori, festivalurile derock s\nt organizate \n jurulunor principii sociale, pentru c`„mesajele forma]iilor rock s\ntmult mai punctuale, mai directe[i mai cu atitudine“, dup` cumexplic` Sorin D`nescu, liderulforma]iei Vi]a de Vie.
„Avem di t`ti“Primul festival \n perioada
urm`toare, mai precis \ntre 6 [i9 iulie, va fi Festivalul b`n`]ean„Rock la Mure[“, undeva \n apro-piere de Timi[oara, \n comunaPeriam. Capetele de afi[ ale aces-tei edi]ii s\nt The Exploited [iEktomorf, care vor c\nta al`turide trupe autohtone, ca OCS, {uiePaparude, Cargo, Luna Amar`[i mul]i al]ii.
La conferin]a de pres` care aavut loc luni \n Club A, orga-nizatorul festivalului, Buda Ni-colae, a spus plin de convingere:„V` rog s` le spune]i cititorilorvo[tri c avem di t`ti“. Siguran]asa vine [i din faptul c` la acestfestival nu vor concerta numaitrupe rock, ci [i drum&base,reggae, hip-hop sau punk.
„Este un lucru foarte bun c`genurile de muzic` s\nt diferite,pentru c` po]i merge la festivalpentru un ceva anume [i tetreze[ti c` \]i mai plac [i altele,prin contagiune“, a spus Shole dela forma]ia Crize.
Mihnea Blidariu, solistulforma]iei Luna Amar , s-a ar`tatfoarte entuziasmat pentru faptulc` vor c\nta pe aceea[i scen` cucei de la Ektomorf. „E importantpentru publicul din România s`asculte trupe din str`in`tate“,spune el.
HIM la SibiuSe pare c` de aceast` dat` se
aplic` butada „Azi \n Timi[oara,m\ine-n toat` ]ara“, pentru c`nici nu vei avea timp s` te odih-ne[ti dup` „Rock la Mure[“, c`pe 14 iulie deja \ncepe la SibiuFestivalul Artmania, dedicatculturii finlandeze. |n cadrulfestivalului vor sus]ine con-certe trupe precum Nightwish,HIM, Amorphis, Silentium,Kumm sau Luna Amar`. Cumtoat` lumea asociaz` ima-ginea ora[ului Sibiu cu ideeade cultur`, [i cu ocazia acestuifestival vizitatorii vor avea ladispozi]ie o palet` foarte larg`de evenimente \ntre care s`aleag`, de la expozi]ii de art`
vizual` [i reprezenta]ii demuzic` clasic` p\n` la confe-rin]e [i workshop-uri.
„Szigetul“ românescFestivalul „Peninsula“ de la
T\rgu-Mure[ este un fel de „Szi-get“ românesc. Organizatorii s\ntaceia[i [i au acela[i concept (lu-cru care se reflect` [i \n numelefestivalurilor; „sziget“ \nseamn`insul` \n limba maghiar`, iarnumele unguresc pentru „Pe-ninsula“ este „félsziget“). „Penin-sula“ este un fel de frate mai mical „Szigetului“, dar \n timp arputea ajunge la amploarea festi-valului din Ungaria. |n perioada26-30 iulie, \i po]i vedea \n con-cert pe punkerii irlandezi Toy
Dolls, care cu siguran] vor st\rnihohote de r\s prin ]inuta [i mi[-carea lor scenic`. Dar [i pe LunaAmar`, Phoenix, Cargo, Direc-]ia 5, Travka, Iris, Zdob [i Zdub,Kumm, Seven, Parazi]ii [i multealte forma]ii de rock române[ti.„A \nceput s` apar` acel multdorit respect al publicului fa] deartist [i viceversa. Noi ne afl`mpe scen` s` \ntre]inem publicul,[i reac]ia lui e important`. Lu-mea a \nceput s` \n]eleag` acestlucru la festivaluri de acest gen“,spune Sorin D`nescu de la for-ma]ia Vi]a de Vie, care va c\ntala „Peninsula“ pe 30 iulie.
Rock pentru Ro[iaMontan`
Ro[ia Montan` este unsubiect delicat pentru mul]i din-tre rockerii din România. Altfelnu se explic` faptul c` \n fiecarean zeci de trupe vin [i c\nt` probono de trei ani \ncoace \ntre25 [i 27 august.
„Noi putem s` facem ce pu-tem, pentru o zi, \n fiecare an.S\nt oameni care lucreaz` 365de zile pe an pentru Ro[ia Mon-tan`“, spune D`nescu de la Vi]ade Vie. Pe scena principal` afestivalului vor c\nta trupe derock, jazz, reggae [i world music.Pentru prima dat`, „F\nFest“ vag`zdui o a doua scen` dedicat`exclusiv evenimentelor cultu-rale, de mediu [i sociale. Acest„Cort al Activit`]ilor Alternative“va avea reprezenta]ii teatrale [ide dans, proiec]ii video, work-shop-uri [i prezent`ri. |n plus,vor exista locuri de joac` specialamenajate pentru copii cu v\rste\ntre patru [i [apte ani.
„Stufstock“Despre „Stufstock“ nu se [tiu
\nc foarte multe lucruri, pentruc` proiectul este \nc` \n faza c`-ut`rii de sponsori.
„Acesta a fost primul an \ncare ne-au contactat trupe dinAnglia, Germania, Bulgaria [iElve]ia care voiau s` vin` s`c\nte“, spune Mircea Toma, carenu poate da \ns` detalii cu pri-vire la forma]iile invitate \nacest an. Cert este c festivalul vaavea loc pe 1 [i 2 septembrie, c`vor fi scene mai mici de muzic`\n Vama Veche, dar scena prin-cipal` va fi amplasat` c\t maideparte de sat.
„Poate s` vin` oricine lafestivalurile din vara asta. Jur c`nu o s` ne dezbr`c`m pe scen`.“
— Sorin D`nescu, Vi]a de Vie
� |n mod cert,rockerii s\ntr`sf`]a]ii verii.Festivalurile \n aerliber din acest anacoper` toat` ]ara,toate genurile derock [i toatebuzunarele.
� Rock la Mure[: Biletul cost`50 de lei, pre] \n care esteinclus [i spa]iul de campare.Biletul valabil pentru o singur`zi cost` 20 de lei. De[i s\nta[tepta]i aproximativ 7.000 devizitatori, exist` doar 500 delocuri de campare iluminate.Paza [i securitatea vor fi, \nschimb, asigurate de firme despecialitate. Vor fi autobuzecare vor asigura transportuldin Timi[oara \n zonafestivalului.
� Artmania: Biletele s\nt de unsingur fel, cost` 65 de lei [ipermit accesul la toateevenimentele festivalului.
� Peninsula: Dac` te gr`be[ti,po]i cump`ra bilet pentru tot
festivalul cu 75 de lei. Dac` te hot`r`[ti \n prima zi defestival, te va costa 100 de lei.Un bilet de o zi cost` 20 de lei.Persoanelor care cump`r` biletpentru tot festivalul organi-zatorii le pun la dispozi]iespa]iu pentru campare, pre-cum [i facilit`]i pentru igienapersonal`.
� F\nFest: Accesul este gratuit,loc pentru campare este pentrutoat` lumea, vor exista toaleteecologice [i facilit`]i pentruigien`.
� Stufstock: Accesul este liber.Localnicii din sat ofer` cazare,spa]iu pentru campare, dar decele mai multe ori corturile seinstaleaz` direct pe plaj`.
� RegizoareaCarmen Vidutr`ie[te teatrul [i\n afara scenei [i\[i construie[tec\te un personajpentru fiecaresitua]ie.— C`t`lina GEORGE
� Din Arad ai plecat spreCluj [i apoi ai venit \nBucure[ti.� Nu, am plecat spre Bucu-re[ti. Am dat admiterea aici,am picat, mi-am f`cut baga-jele [i am plecat la Cluj, f`r`s` [tiu repertoriul, f`r` s`[tiu nimic. Am intrat acolo,iar, la un workshop, m-a v`-zut C`t`lina Buzoianu [i amrevenit \n Bucure[ti.
� De ce ai preferat Bucu-re[tiul?�Nu [tiam nimic despre Cluj;pe de alt` parte, s` nu fie cusup`rare, provincia nu preaexist`. Acum exist` Sibiul,pentru c au acolo un festivalinterna]ional foarte puter-nic. |n rest, e moarte, nu se\nt\mpl` nimic. Aradul areun festival de teatru clasic\nc` de c\nd eram la liceu.C`t lina Buzoianu a \nchis [ia deschis una dintre edi]iicu dou` spectacole – „Fuga“de Bulgakov [i „Pesc`ru[ul“de Cehov. La „Fuga“ am pl\ns,m-a emo]ionat foarte mult,iar asta \]i r`m\ne. Mi-a[ fidorit s` fiu studenta ei.
� De ce regizezi \n alte spa-]ii dec\t scena obi[nuit`?� Eu nu regizez \n alte spa]ii.C\nd citesc textul [i \nceps` construiesc, \n capul meu
exist` scena de teatru. Res-pect regulile publicului deteatru, \ncerc s`-l emo]io-nez, ]in\nd cont de o structu-r` dramatic`, deci nu defilm, nu de concert, nu deshow. C` mai montez [i \nalte spa]ii nu mi se datorea-z` \n totalitate mie, ci faptu-lui c` spectacolele s\nt ce-rute acolo. Cunosc o gr`ma-d` de oameni care le v`d [ispun „uite, mi-a[ dori s` sejoace [i \n clubul meu, la fes-tivalul meu“. Atunci devincunoscut` mai ales datorit`acestor „ie[iri“. Spectacoleleastea se joac` pe scene tradi-]ionale, la Teatrul Act, laGreen Hours, la ArCub, laTeatrul de Comedie. Nu s\ntf`cute s` fie adaptabile, elearat` a[a pentru c` a[a simteu lucrurile, foarte vizual [ifoarte muzical. Lucrez cu un
DJ [i muzica e un fel de per-sonaj pentru mine. Dar nu lefac s` fie jucate \n cluburi.M` intereseaz` \ns` contac-tul cu c\t mai mul]i oamenica s`-mi dau seama undes\nt fals`. Oamenii care nuau cultur` teatral` nu s\ntnep`rat mai vii sau maispectaculo[i dec\t oameniide teatru. Dar au un sim] alfalsului mai viu.
� Cum ]i-ai g`sit DJ-ul?� Pe Yann LeBlay l-am g`sit\n club. Mixa. E un tip foartesociabil [i foarte pozitiv. Miemi se pare c` românii s\ntfoarte \ntuneca]i, foarte agre-sivi [i foarte mincino[i [i de-aia am preferat s` lucrez cuun str`in. Aveam nevoie decineva care s` m` ajute. |nmomentul \n care-mi alegmuzica, \i cer p`rerea despre
personaje, \i descriu situa]ii-le. Apoi el vine cu propria luiinterpretare [i cu muzica,\ntr-un ritm electro-disco,adic` foarte pozitiv, foartejuc`u[. Muzica disco - \mispune el - s-a n`scut datorit`consumatorilor de cocain`care n-aveau nici o leg`tur`cu realitatea, erau \ntr-unz\mbet permanent. Dup` oastfel de discu]ie, nu pot s`fac un spectacol realist, ru-sesc, cum s\nt educat` eu...
� }ie \]i place s` te joci [i \nafara scenei?� Foarte mult. Am o gr`mad`de personaje. Unele s\ntangelice, unele s\nt chiarporno, unele s\nt superfi-ciale sau dramatice, sau de-presive. |n func]ie de oame-nii cu care stau de vorb` [ilocul \n care m` aflu. Acas`
am o alt` personalitate. Astanu \nseamn` c` s\nt ipocrit`sau fals`, ci pur [i simplum` schimb automat, \nfunc]ie de mediul \n care m`aflu. De exemplu, la Arad,personajul meu nu fumeaz ,c` nu-mi vine s` fumez aco-lo. Stau o lun` [i nu fumeznici o ]igar`.
� Fiecare dintre ultimeletrei spectacole ale tale esteconstruit \n jurul unei po-ve[ti de dragoste. Tu c\ndsim]i fluturi \n stomac?� Tot timpul. Asta este omare problem`, pentru c`toat` via]a mea o s` fiudependent` de b`rba]i. Credc am dat la teatru pentru c`m-am \ndr`gostit de unactor [i am f`cut fiecarespectacol [i proiect datorit`pove[tilor mele de dragoste.
� Personajele de anima]ie,asemenea celor din specta-colul „o sta]ie“, par fragile,dar c\[tig` \ntotdeauna.A[a ]i se \nt\mpl` [i ]ie?� S\nt un personaj autist,adic` tr`iesc foarte mult \nimagina]ia mea. |mi \nceppove[tile pornind din reali-tate, dar le termin \n capulmeu. {i \n capul meu c\[tig\ntotdeauna [i tot acolo s\nt\ntotdeauna puternic` [ifoarte „coioas`“. Am „cate-rinc`“, s\nt sexoas`, s\nt detoate. C\nd m` confrunt curealitatea, devin destul defragil`. Mi se sparg toate re-plicile puternice din cap.
� Ce ]i-ai dorit \ntotdeaunas` c\[tigi [i nu ]i-a reu[itniciodat`?� S` fiu iubit`. Dac` asta eun c\[tig... Sau poate c`-midoresc iubiri imposibile,imaginare.
Pe val�
Vineri, 30 iunie 2006 �Media cultur`08„Carmen e un om care-[i asum` toateriscurile de a crede \n ceea ce face,indiferent de ce i-ar spune al]ii.“
— Marius Manole, actor
CarmenVidu� N`scut` pe 1 ianuarie1980, la Arad� |n 1998, dup` ce a absolvitColegiul Na]ional „MoiseNicoar`“ din Arad, \ncepefacultatea la Cluj, unde st`doar un an� Termin` Regia de teatru laUNATC \n Bucure[ti, \n 2003� |n timpul facult`]ii,monteaz` „Fool of Love“la Teatrul ACT� La Teatrul „Maria Filotti“din Br`ila, monteaz` \n2004 spectacolul „Sos amar“,dup` un text de EricBogosian, inspirat deSonetul 118 de Shakespeare.Tot \n acela[i an transform`ideea acestui spectacol \n„Bitter Sauce“, performancela Green Hours� Anul acesta a participat lamai multe festivaluri deteatru, printre care cele dela Sibiu, Chi[in`u, Arad [iBuz`u. La Festivalul „Capde... regizor“ de la Buz`u aprimit Premiul special aljuriului pentru spectacolul„o sta]ie“.
„Pentru ea,a face teatru\nseamn` abruscapermanentlimiteleconven]iei.“
— Mihaela Michailov, critic de teatru
„Un regizorde factur`special` [iun omdeosebit. Prinspectacolelemultimedia,e una dintrevocile cele maidistincte la noi.Cu siguran]`,are mult curaj.“
— Voicu R`descu, directorul Teatrului Luni
de la Green Hours
� Carmen tr`ie[te doar dinproiecte independente. Totce trebuie s` fac` pentruasta e s`-[i g`seasc` o
loca]ie. Apoi s`treac` pe h\r-
tie un bu-get,
cu onorarii,produc]ie[i pro-movare.
Iar apoi,singur`
sau cuajuto-rulechi-pei,caut`
spon-sorii. P\n`
acum,spu-
ne c` i-a g`sit de fiecaredat` [i c` poate tr`i dinpropriile proiecte. O maiajut` [i invita]iile s` fac`regia unor evenimente,lans`ri sau concerte.
� C\nd monteaz` c\te unspectacol \ntr-un programcum e „Comedia ]ine laTINEri“, banii s\nt acolo dela bun \nceput. Astfel,pentru spectacolul „osta]ie“, prezent \n sesiuneade prim`vara asta laComedie, a primit pentrutoat` echipa \n jur de 100de milioane de lei vechi.Pentru „I Hate Helen“,f`cut cu sprijinul ArCub,UNITER [i Herris Print, auavut 5.000 de euro pentru
toate onorariile, dela regizor la DJ.
Banii nu s\nt o problem` pentru ea
CARMEN VIDU S-A APUCAT DE TEATRU PENTRU C~ S-A |NDR~GOSTIT DE UN ACTOR
„Toat` via]a o s` fiudependent` de b`rba]i“
Lui Carmen Vidu \i place s` tr`iasc` \n propria imagina]ie [i se consider` un personaj autist. ANDREEA T~NASE
