DIVIDENDE DE VAR~

Ac]iunigratuite \nloc de bani� Dac` ave]i ac]iuni la o firm`listat`, atunci e vremea s`primi]i dividende pentruexerci]iul financiar din 2005. — Dan ODAGIU

PRIMELE LUNI ALE ANULUI aduc \ntotdea-una pentru investitori informa]ii \n leg`tur`cu politica de dividend adoptat` de emiten]iilista]i la Bursa de Valori Bucure[ti (BVB), genc\t la sut` din profit se va duce \n dividende,c\t va fi reinvestit sau se va capitaliza, dac`emitentul \[i va m`ri capitalul social [i vaacorda ac]iuni gratuite. Astfel, emiten]i caBanca Transilvania, SSIF Broker, Banca Co-mercial` Carpatica, Vrancart Adjud au alessau au propus ac]ionariatului, anul acesta, s`acorde ac]iuni gratuite.

„Unele societ`]i acord` ac]iuni gratuite\n loc de bani, deoarece a[a p`streaz` banii\n firm` [i-i pot folosi la alte investi]ii. Maimult, \n România, \n momentul \n care ocompanie anun]` c` va acorda ac]iuni gra-tuite \n loc de bani, pre]ul \n pia]` alacelei companii cre[te“, ne anun]`Iulian Panait, pre[edintele firmei de con-sultan]` financiar` KTD Invest.

Bani afaceri& Supliment editat de ziarulJoi, 15 iunie 2006

Credite pentru [omajANOFM a autorizat BCRs` acorde credite din bugetulasigur`rilor pentru [omaj \nsum` total` de 50 demilioane de lei. ��02

Pe aripileprofituluiCu 5.000 de euro [i doi-treiangaja]i bine preg`ti]i sepoate pune pe picioare oafacere din v\nzareabiletelor de avion. ��06

— Iulian ENACHE

PU}INI ROMÂNI {TIU c` exist`[i modalit`]i mai u[oare pentrua-[i pl`ti diferitele facturi, evi-t\nd \nghesuiala la ghi[ee [i ner-vii. {i mai pu]ini români s\nt,\ns , [i interesa]i de modalit`]ilealternative de plat`, popula]iafiind destul de suspicioas cu pri-

vire la tranzac]iile virtuale, pre-fer\nd s` dea banii direct dinm\n`. Companiile de utilit`]is\nt, [i ele, \n general, reticente,\nc`, fa]` de modalit`]ile alter-native de plat`. Conven]iile se\ncheie, de regul , cu doar o ban-c` sau dou`, ceea ce limiteaz`posibilitatea clientului de a-[ipl`ti facturile altfel dec\t st\nd la

coad` la ghi[eu. Dac` punem lasocoteal` [i dob\nzile mari per-cepute de b`nci pentru orice felde servicii, putem avea o imaginede ansamblu a serviciilor oferite,\n prezent, pentru plata facturi-lor. Cu toate acestea, exist c\tevametode prin care putem sc`pa deghi[ee. Cardul, plata la banco-mat sau din contul curent, plataprin Internet sau prin telefonulmobil – „Cotidianul“v` prezint` o ana-liz` a modalit`]ilor alternativede plat` a facturilor.

� |n c\teva cazuri, \nghesuiala la ghi[eepentru plata facturilor poate fi evitat`.Cu altele, \ns`, mai avem de a[teptat.

��02

Ghi[eul Virtual

� Anun]at de ani de zile, „Ghi-[eul Virtual“, sistemul care vatrebui s` permit` \nmatricu-larea autoturismelor sau achi-tarea taxei pentru pa[aport,plata amenzilor sau plata fac-turilor la utilit`]i, totul online,trebuia lansat oficial pe 7 fe-bruarie. A fost am\nat din nou,pentru c autorit`]ile nu se ho-t`r`sc asupra comisioanelor.

DRAGO{ TOADER

DINTRE M~RFURILE tran-zac]ionate pe marile burseinterna]ionale, poate ceamai de notorietate at\t \nr\ndul finan]i[tilor, c\t [ial publicului larg este aurulnegru, petrolul.

Pre]ul petrolului a fostfoarte volatil, mai ales \n

ultimii cinci-zece ani. Rares\nt perioadele de acalmiec\nd cota]iile evolueaz` pepalier orizontal sau au doarfluctua]ii minore. |n majo-ritatea timpului, pre]ul cre[-te sau scade foarte abruptde la o zi la alta sau de la os`pt`m\n` la alta.

Anali[tii financiari spe-cializa]i \n sectorul energeticau \ntocmit recent o statisti-c` din care rezult` c`, dac`\ntr-o or` se fac pe bursa pe-trolului tranzac]ii dezece milioane de do-lari, nou` milioane repre-zint` tranzac]ii speculative.

DUP~ CE A INTRAT pe pia]aromâneasc` \n 2001, fran-cezii de la Michelin ]intescca acest an s` pun` punctcapitolului pierderi [i s`treac` pe profit. MichelinRomânia estimeaz` pentruacest an o cre[tere de 20-25%a cifrei de afaceri compara-tiv cu nivelul de 200 de mi-lioane de euro consemnat

anul trecut, adeclarat di-rectorul decomunicareal compani-ei, Laura Anto-nov. |n ceea ce pri-ve[te anul trecut,compania a con-semnat o pierderede 21,9 milioane

lei, echivalentul a [ase mi-lioane de euro, nivel de

peste dou` ori [i ju-m`tate mai redusdec\t cu un an\nainte. Pentruacest an, oficia-lii pro-

duc`to-rului se a[teapt`

s` treac` pe profit.

Provocarea suprem` la burs`:contractele futures pe petrol

��03��07

��04-05

Firmele care aloc` ac]iunigratuite \n loc de dividendeDenumire Valoare dividendBancaCarpatica

1 ac]iune nou` / la 8,29599de]inute

SSIF Broker

365 ac]iuni noi / la 1.000 deac]iuni de]inute; se potsubscrie 360 de ac]iuni lapre]ul de 1,5RON/ac]iune

Electrocontact Boto[ani

0,15966 ac]iuni noi / 1 ac]iunede]inut`

BancaTransilvania

0,509 ac]iuni noi / la 1 de]inut ;se mai pot subscrie 15% dinnum`rul de ac]iuni de]inute ladata de \nregistrare

INFO_COTIDIANUL

|nfiin]area unui magazinelectronic nu este scump`, ede viitor, dar presupuneminime cuno[tin]e de baz` [ic\teva mii de euro \n buzunar. ��06

Michelin vrea primul profit

STATUL LA COZI, UN EXERCI}IU DE NE|NCREDERE |N MEDIUL VIRTUAL

Plata alternativ`,o mare harababur`

Spa]iu comercialcu vedere la net

Microinvesti]ii�

Joi, 15 iunie 2006 �Bani afaceri&02

PUBLICITATE

50 DE MILIOANE DE LEI LA DISPOZI}IA FIRMELOR

10.000 lei pentru un loc de munc` nou creat

— Dan ODAGIU

BANCA Comercial` Român`(BCR) a c\[tigat licita]ia or-ganizat` de Agen]ia Na]io-nal` pentru Ocuparea For]eide Munc` (ANOFM), deve-nind, pentru al [aselea anconsecutiv, banca autorizat`s acorde credite din bugetulasigur`rilor pentru [omaj.Pentru 2006, fondul totalalocat este \n valoare de 50de milioane de lei (RON).

Valoarea creditului Suma \n lei care poate fi

acordat` sub form` de creditpentru fiecare loc de munc`nou creat este 10.000 RON,iar valoarea total` a creditu-lui care se acord se stabile[-te \n func]ie de num`rul delocuri de munc` pe care be-neficiarul se oblig` s`-l cre-eze, f`r` a se dep`[i sumade 1.000.000 de lei (RON),reprezent\nd cuantumulmaxim al creditului ce poatefi acordat unui singur bene-ficiar. Persoanele fizice auto-rizate pot beneficia de credi-

te din bugetul asigur`rilorpentru [omaj pentru finan-]area propriilor locuri demunc`, iar asocia]iile fami-liale beneficiaz` de creditepropor]ional cu num`rulmembrilor de familie carefac parte din asocia]ie.

Creditul Durata creditului este de

1-3 ani. Maximum un anpentru creditele destinatefinan]`rii cheltuielilor pen-tru materii prime, materiale,obiecte de inventar, alte chel-tuieli privind activitatea cu-rent` [i maximum trei anipentru finan]area cheltuie-lilor de investi]ii. Perioadade gra]ie este de maximum[ase luni [i se acord \n cazulcreditelor pentru investi]ii,\n cadrul termenului de treiani. Finan]area reprezint`75% din valoarea investi]iei

prev`zute \n studiul de feza-bilitate depus de solicitant,iar dob\nda perceput` poatefi de 50% din dob\nda dereferin]` stabilit` de BNRsau de 25% pentru jude]elecare au \nregistrat \n anul2005 o rat` medie a [omaju-lui mai mare dec\t mediaratei [omajului pe ]ar`.

Beneficiaz` de aceea[ifacilitate de dob\nd (acela[iindice de 25% din dob\ndade referin]` stabilit` deBNR) [i persoanele \n v\rst`p\n` la 30 de ani, care austatut de student pentru pri-ma dat` [i urmeaz` studiilela cursuri de zi la o institu]iede \nv`]`m\nt superior, destat sau particular, autori-zat sau acreditat , \n condi-]iile legii, [i [omeri care \n-fiin]eaz` IMM-uri, unit`]icooperatiste, asocia]ii fami-liale etc.

� Dob\ndaperceput` este demaximum 50%din dob\nda dereferin]` stabilit`de BNR.

La BCR pute]i s` v` interesa]i de creditul de 10.000 de lei.

— Dan ODAGIU

PRIMELE LUNI ale anuluiaduc \ntotdeauna pentru in-vestitori informa]ii \n leg`-tur` cu politica de dividendadoptat` de emiten]ii lista]ila Bursa de Valori Bucure[ti,gen c\t % din profit se va du-ce \n dividende, c\t va fi re-investit sau se va capitaliza;dac` emitentul \[i va m`ricapitalul social [i va acordaac]iuni gratuite. Astfel, emi-ten]i ca Banca Transilvania,

SSIF Broker, Banca Comer-cial` Carpatica, VrancartAdjud au ales sau au propusac]ionariatului, anul acesta,s` acorde ac]iuni gratuite.

Cine d` ac]iuni gratuite„Unele societ`]i acord`

ac]iuni gratuite \n loc debani deoarece a[a p`streaz`banii \n firm` [i-i pot folosila alte investi]ii. Mai mult,\n România, \n momentul\n care o companie anun]`c` va acorda ac]iuni gratuite\n loc de bani, pre]ul \n pia]`al acelei companii cre[te“, neanun]` Iulian Panait, pre[e-dintele firmei de consultan]`financiar` KTD Invest. Pen-tru acest an cea mai semnifi-cativ` majorare de capital aavut loc la SSIF Broker Cluj,care a acordat 365 de ac]iunigratuite la 1.000 de]inute [ise mai puteau subscrie \nc`360 de ac]iuni (tot la 1.000de]inute) la un pre] prefe-

ren]ial de 1,5 lei/ac]iune. Oalt` majorare de capitalsocial a[teptat` cu mult in-teres de c`tre pia]` a fost ceade la Banca Transilvania. Pro-punerile de majorare fiindde acordare de ac]iuni gra-tuite \n cuantum de 50,09%[i exist\nd [i posibilitateade subscriere la pre] prefe-ren]ial de 0,35 RON/ac]iunea 15% din de]ineri. Banca ne-aobi[nuit \n fiecare an cu ast-fel de opera]iuni de majorarea capitalului social.

Cum le vindemA[a c`, dac` ave]i ac]iuni

la una dintre aceste compa-nii, pute]i s` le vinde]i pepia]a de capital. Este vorba\n fapt de dividendul compa-nii pentru ac]ionari, daracordat sub aceast` form`.V\nzarea acestor ac]iuni seface precum cele vechi, adic`va trebui s` lu`m leg`turadin nou cu Societatea de Ser-vicii pentru Investi]ii Finan-ciare (SSIF).

Lista firmelor care aloc` ac]iunigratuite \n loc de dividendeDenumire Valoare dividendBanca Carpatica 1 ac]iune nou` / la 8,29599 de]inute

SSIF Broker

365 ac]iuni noi / la 1.000 de ac]iunide]inute; de asemenea se pot subscrie360 de ac]iuni la pre]ul de 1,5RON/ac]iune la 1.000 de ac]iuni de]inute

Electrocontact Boto[ani 0,15966 ac]iuni noi / 1 ac]iune de]inut`

Banca Transilvania

0,509 ac]iuni noi / la 1 de]inut`, de ase-menea se mai pot subscrie 15% dinnum`rul de ac]iuni de]inute la data de\nregistrare la pre]ul de 0,35 lei/ac]iune.

TIM

I {LI

CA

RU

Stere Farmache le recomand` investitorilor [i firmele care acord` ac]iuni gratuite.

� Dac` ave]iac]iuni la ocompanie listat`la BVB, atunci evremea s`primi]i dividendepentru exerci]iulfinanciar alanului 2005.

„Unelesociet`]i acord`ac]iuni gratuite\n loc de banideoarece a[ap`streaz` banii\n firm`.“

— Stere Farmache,directorul general al BVB

DIVIDENDELE DE LA BURS~ VIN DE OBICEI VARA

Bani din ac]iuni gratuite

TIMI {LICARU

365 de ac]iuni gratuite la1.000 de]inute a acordat

SSIF Broker Cluj ac]ionarilor s`i.

— Iulian PANAIT,pre[edinte KTD Invest

DINTRE M~RFURILE tran-zac]ionate pe marile burseinterna]ionale, poate ceamai de notorietate at\t \nr\ndul finan]i[tilor, c\t [i alpublicului larg este petrolul.Pre]ul petrolului este foartevolatil, mai ales \n ultimiicinci-zece ani.

Rare s\nt perioadele deacalmie c\nd cota]iile evo-lueaz pe palier orizontal sauau doar fluctua]ii minore.|n majoritatea timpului, pre-]ul cre[te sau scade foarteabrupt de la o zi la alta saude la o s`pt`m\n` la alta.

Anali[tii financiari spe-cializa]i \n sectorul energeticau \ntocmit recent o statis-tic` potrivit c`reia valoareacontractelor pe petrol tran-zac]ionate la marile burseale lumii dep`[e[te de pestenou` ori valoarea cantit`]i-lor de petrol cump`rat efec-tiv de c`tre rafin`rii [i livratde c`tre ]`rile exportatoare.

Asta \nseamn` c` de exem-plu dac` \ntr-o or` se fac pebursa petrolului tranzac]iide zece milioane de dolari,nou` milioane reprezint`tranzac]ii speculative f`cutede diverse institu]ii finan-ciare sau de al]i juc`tori inte-resa]i de plasamente \n acestdomeniu [i numai un milionreflect` interesul direct alunei rafin`rii de a cump`ra[i primi efectiv cantitatea res-pectiv` de ]i]ei. Concluziaar fi c` pia]a petrolului esteuna extrem de speculativ`,fiind influen]at` de eveni-mente politice, militare, so-ciale, meteorologice etc. |nultima perioad`, mai alesconjunctura general` a fostnegativ` [i a avut ca efectcre[terea pre]ului bariluluide petrol p\n la noi maximeistorice, dincolo de pragulde 74 de dolari pe baril.

Bursele de petrolUn lucru important de

[tiut este c` exist` \n lumemai multe standarde pentru

petrolul crud, cele mai cu-noscute fiind NYMEX (tran-zac]ionat pe bursa speciali-zat de la New York), BRENT(tranzac]ionat la Londra) [iURAL (tranzac]ionat pe pia-]a ruseasc`). Pre]urile difer`de la o pia]` la alta, pentruc` [i calitatea m`rfii este di-ferit`. Petrolul BRENT estecel mai bun calitativ, \n timpce petrolul URAL are un con-]inut ridicat de sulf, ceea ce\l face dificil de rafinat [i caatare mai ieftin cu patru-[ap-te dolari pe baril.

Tranzac]iile pe petrol s\nt\n cea mai mare parte tran-zac]ii cu instrumente finan-ciare derivate, obiectul trans-ferului dintre v\nz`tor [icump`r`tor nefiind marfaefectiv , ci contractul futurespe marfa \n cauz`. De aceeaatunci c\nd vorbim desprepre]ul petrolului trebuie s`[tim at\t despre ce tip de pe-trol vorbim, c\t [i despre sca-den]a contractului futuresrespectiv. Atunci c\nd agen-]iile de [tiri preiau o anu-mit` cota]ie, de regul` elese refer` la cea a contractu-lui futures cu scaden]a ceamai apropiat` (\n cazul nos-tru ar fi iunie 2006).

Regulile de tranzac]io-nare s\nt similare celor de

pe orice burs de instrumen-te financiare derivate pem`rfuri [i se aseam`n` foar-te mult de exemplu cu celepracticate la bursa româ-neasc` de la Sibiu sau laBursa de M`rfuri Bucure[ti.Diferen]a major` ar consta\n faptul c` \n cazul petrolu-lui cump`r`torul are posi-bilitatea s` cear` ca la sca-den]a contractului marfa s`-ifie efectiv livrat` de c`trev\nz`tor (se spune \n cazulacesta c` este vorba despre oscaden] cu livrare). Altfel, lascaden]` are loc doar o com-pensare a diferen]ei pozitivesau negative de pre] \ntremomentul tranzac]iei [i mo-mentul scaden]ei, unul pl`-tind [i cel lalt \ncas\nd aceas-t` diferen]`.

C\t investim \ncontractele futures

De regul`, marja este \naceste cazuri de 6-10%, iarvaloarea unui contract stan-dard este de 1.000 de barili.Asta \nseamn` c`, pentru atranzac]iona un contract, cli-entul imobilizeaz` ini-]ial doar 4.000-5.000 de do-lari, iar c\[tigul sau pierdereasa este multiplicat` de circazece ori. Mai concret, pen-tru a cump`ra un contractfutures pe petrol cu scaden]a\n iunie 2006 al c`rui pre]curent este de 70 de dolari,clientul pl`te[te o marj` ini-]ial` de 4.600 de dolari.

Dac` a intuit corect mi[-carea pie]ei [i cota]ia urc`\n decurs de c\teva ore/zilela 74 de dolari pe baril,atunci a realizat un profitde 1.000 � (74 – 70) = 4.000de dolari, adic` peste 85%raportat la marja imobiliza-t`. Dac` \ns` a gre[it [i pre-]ul petrolului scade la 66 dedolari pe baril, atunci specu-latorul a \ncasat o pierderede 4.000 de dolari, ceea cepentru cineva care dispunede un capital mai redus esteo lovitur` destul de dur`.De aceea e recomandat dac`vre]i s` juca]i s` dispune]ide minimum 100.000 de do-lari. Asta pentru a putea facefa]` [ocurilor provocate depierderi.

Investi]ii mari�

03� Joi, 15 iunie 2006Bani afaceri&

�� Flash bancarBRD reloadedpentru cartele

�� Taxe [i impoziteCine mai prime[tee[alon`ri

— Doru CIREA{~

DEZVOLTATORII imobiliariau demarat cîteva proiectede construire a unor an-sambluri cu apartamentenoi. Acestea s\nt la acela[ipre], dac` nu cumva maiieftine decît cele vechi afla-te la vînzare pe pia]a imo-biliar`. |n ansamblul rezi-den]ial care va fi ridicat deo firm` indian` în zona Po-dului Mihai Bravu, pre]ulunui mp construit de apar-tament va fi de 1.000 deeuro, inclusiv TVA, spuneIrina Albu, reprezentantulacestei firme. Nici pre]urilecelor 1.100 de garsoniere,

apartamente cu dou` [itrei camere, care vor alc`-tui ansamblul Planoramanu s\nt mai mari decît celede pe pia]a imobilelorvechi, dac` se consider`investi]iile de cele maimulte ori necesare în rea-menajarea vechilor apar-tamente [i care pot ajungela 10.000 de euro. Potrivitlui Daniel Sandu, consiliervînz`ri Neocasa, în Plano-rama o garsonier` cusuprafa]a construit` de41,8 mp va costa 39.000 deeuro, inclusiv TVA, compa-rativ cu pre]ul de 35.000cerut pentru o garsonier`veche de 20-30 de ani.

�� Mituri demolateBlocul nou, maiscump dec\t cel vechi

� Groupe Société Généralea lansat, \n premier` pepia]a bancar` din Româ-nia, serviciul SimplisPrePay de re\nc`rcare acartelelor telefoniceprepl`tite prin intermediulterminalelor POS. Dezvol-tat \n parteneriat cu mariioperatori de telefoniemobil`, Simplis PrePay esteun serviciu inovativ care seadreseaz` at\t comercian-]ilor, c\t [i utilizatorilor detelefoane mobile [i vine s`completeze oferta defunc]ionalit`]i puse ladispozi]ia acestora prinintermediul terminalelorPOS: pl`]i la comercian]i,plata facturilor de utilit`]ipentru furnizorii cu careBRD a \ncheiat conven]ii.Serviciul Simplis PrePay vafi disponibil \n re]elele co-mercian]ilor cu care BRDva \ncheia acorduri \n acestsens. Serviciul va fi extins [ic`tre al]i furnizori deservicii prepl`tite.

� Libra Bank ofer` clien]ilors`i o var` 2006 cu dob\nzifoarte avantajoase la depo-zitele la termen. Clien]iiLibra Bank care aleg depo-zitele pe termen lung be-neficiaz` de dob\nzi supe-rioare [i stabile, dar [i deun maximum de flexibili-tate \n privin]a depuneriisau retragerii banilor. Din 1 iunie, Libra Bank amajorat \n mod promo]ionaldob\nzile la depozite, aces-tea ajung\nd p\n` la 8%pentru depozitele \n leiconstituite pe o lun` [i petrei luni. Libra Bank va lan-sa, \n toamna acestui an,instrumente derivate pentrureducerea riscurilor de cursvalutar [i ale ratei dob\nzii,potrivit reprezentan]ilorb`ncii. Institu]ia de credit valansa, \n urm`toarele luni,carduri de debit [i, ulterior,vor fi introduse pe pia]` [icarduri de credit. Libra Bankare un capital social de 65de milioane de lei.

|N CONFORMITATE cuprevederile Ordonan]ei deUrgen]` a Guvernului nr.26/2005 privind abrogareadispozi]iilor legale referitoa-re la acordarea \nlesnirilorla plata obliga]iilor buge-tare restante, aprobat` cumodific`ri [i complet`riprin Legea nr. 244/2005 [ipublicat` \n MonitorulOficial al României296/2005, \n prezent, semai pot acorda \nlesniri laplat` numai pentru dou`categorii de agen]i.� Una dintre categorii ar ficea a societ`]ilor comercia-le privatizate, inclusiv celedin domeniul agriculturii,la care transferul dreptuluide proprietate asupra ac-]iunilor a avut loc p\n` ladata intr`rii în vigoare aordonan]ei men]ionate[i/sau ale c`ror contractede v\nzare-cump`rare de

ac]iuni s-au \ncheiat p\n`la data intr`rii \n vigoare aOrdonan]ei de Urgen]` aGuvernului nr. 26/2005,cuprinz\nd clauze referi-toare la acordarea de înles-niri la plat` de c`tre autori-tatea implicat` în privati-zare, cu creditorii bugetari.� Cea de-a doua categoriear fi cea a unit`]ilor de cer-cetare-dezvoltare prev`zutede dispozi]iile Ordonan]eiGuvernului nr. 57/2002privind cercetarea [tiin]ific`[i dezvoltarea tehnologic`,aprobat` cu modific`ri [icomplet`ri prin Legea nr.324/2003, cu modific`rileulterioare [i de dispozi]iileOrdonan]ei de Urgen]` aGuvernului nr. 29/2005pentru modificarea Legiinr. 290/2002 privind orga-nizarea [i func]ionareaunit`]ilor de cercetare-dez-voltare din agricultur`.

Pa[ii jocului la Burs`

Investitor

Ia leg`tura

CAS~ DE BROKERAJ

Cump`r` contracte

futures pe petrol

Prime[te contractele

BURS~

INFO

_CO

TID

IAN

UL

� Dac` \ntr-o or` se fac pe bursapetrolului tranzac]ii de zecemilioane de dolari, nou` milioanereprezint` tranzac]ii speculative.

4.600 de dolari cost` marja ini]ial`pentru a cump`ra un contract

futures pe petrol, cu scaden]a \n iunie 2006.

CONTRACTELE FUTURES PE PETROL, PROVOCAREA SUPREM~

Speculatori la burs`pe aurul negru

Contractele futures pe petrol reprezint` o oportunitate de a c\[tiga bani frumo[i pentru speculatori.

Bani \n buzunar�

Joi, 15 iunie 2006 �Bani afaceri&

65 de milioane de dolari este suma care s-a vehiculat pe Internet, \n România,

\n anul 2005, doar prin pl`]ile prin card.

04

— Iulian ENACHE

NE-AM OBI{NUIT cu to]iicu haosul din institu]iile pu-blice, cu facturile stufoase,cu ciud`]eniile care apar laghi[eele de pl`]i, cu alerga-tul de la un ghi[eu la altul.Ceea ce pu]ini dintre români[tiu \ns este faptul c exist`[i modalit`]i mult mai u[oa-re pentru plata unei p`r]i afacturilor. Pentru alt` partea facturilor mai avem de a[-teptat cu modalit`]ile de pla-t` alternative, din cauza „vi-tezei” cu care apare legisla]ia\n domeniu sau s\nt imple-mentate diversele platformecare s` permit` acest lucru.Ar mai fi de men]ionat reti-cen]a companiilor de utili-t`]i fa]` de sistemele alter-native de plat [i de tehnolo-gia nou`, \n general, cea ab`ncilor fa]` de comisioa-nele corecte [i cea a cet`]eni-lor fa]` de utilizarea Inter-netului sau chiar a mobilu-lui pentru a-[i pl`ti facturile,\n acest caz principalul mo-tiv fiind ne\ncrederea sau(paradoxal) comoditatea dea \nv`]a cum \[i pot pl`tifacturile... mai comod. Lacapitolul „bile negre“ pentrucompaniile de utilit`]i [ipentru b`nci se num`r` [iiner]ia fa]` de semnarea deconven]ii reciproce, care s`permit` clien]ilor s`-[i pl`-teasc` facturile mai comod,acestea fiind destul de rare.

„Cotidianul“ v prezint otrecere \n revist a acestor mo-dalit`]i alternative de plat`[i a problemelor din acest do-meniu r`mase nerezolvate.

ElectricitateElectrica SA sus]ine, pe

propriul site, c` este extremde interesat` de „dotareacasieriilor cu ghi[ee moder-ne, birotic , cititoare de card[i personal bine preg`tit [iamabil“. La acest capitol,compania are p`r]i bune [ip`r]i proaste. Func]ionariide la ghi[ee s\nt ceva maiciviliza]i dec\t \n trecut, \ns`problema r`m\ne ghi[eul deinforma]ii, unde de obiceiexist` o singur` persoan`,fapt care determin` forma-rea unor cozi uria[e.

|n plus, sus]ine Electrica,este interesat` [i de „posi-bilitatea achit`rii facturilorde energie electric` at\t prinsisteme clasice, c\t [i prinsisteme moderne de \ncasare(Internet, card, automate de\ncasare etc.)“.

Compania sus]ine c`, laora actual`, clien]ii au posi-bilitatea achit`rii facturiide energie electric` prin de-contarea facturilor prin nu-merar, prin direct debit(cont bancar), prin sistemecu plat` anticipat`, prin

automate de \ncasare EasyPayments, la terminale POSsau ATM [i prin Internet.

Decontarea facturilorprin numerar se poate reali-za la sediul sau domiciliulclientului, o dat` cu prezen-tarea facturii de c`tre perso-nalul furnizorului, cititorii\ncasatori sau po[ta[i, saula casieriile Electrica.

Exist`, de asemenea,plata facturilor \n numerar,\n re]eaua UniKasa. Pentru\nceput, achitarea facturilorse poate face \n benzin`riileAgip România, urm\nd ca \nviitorul apropiat s fie extins[i \n supermarketuri sauhipermarketuri. Factura maipoate fi pl`tit` pentru cli-en]ii Electrica Muntenia Sud(Bucure[ti, Ilfov [i Giurgiu)cu bani ghea]`, la oficiile

Po[tei Române sau la sediileb`ncilor BCR [i Raiffeisen, cucare Electrica are conven]ii.Direct debitul presupuneexisten]a unei conven]ii \n-tre Electrica [i banca la careclientul dore[te s` pl`teasc`factura. Banca este autoriza-t` s` efectueze plata auto-mat din contul [i \n numeleclientului, la scaden]`. Pen-tru acest lucru este necesar`deschiderea unui cont cu-rent \n lei la una dintre b`n-ci [i trebuie semnat contrac-tul de direct debit cu banca.Clien]ii pot pl`ti [i prin auto-matele Easy Payments insta-late la b`ncile Citi Bank dinBucure[ti, Bra[ov [i Ploie[ti.

Comod, dar scumpDecontarea prin sisteme

cu plat` anticipat` implic`

utilizarea unei cartele mag-netice, cump`rat` de clientdin puncte de v\nzare spe-cializate [i recunoscut` desistemul de contorizareinstalat at\t la consumator,c\t [i \n punctul de furniza-re a serviciului. Mediul decredit este personalizat,fiind specific unui singurclient/contor. Cuprinde deo-potriv` informa]ii referi-toare la cantitatea de ener-gie ce urmeaz` s` fie consu-mat`, tipul de tarif, even-tualele taxe suplimentarece se vor percepe, precum [iinforma]ii referitoare lacurba de consum a clien-tului, identificatorii conto-rului [i alte date. Problemar`m\ne cump`rarea echipa-mentelor care permit acestsistem de pl`]i.

Posesorii de card bancarde debit sau de credit au la\ndem\n` dou` metode deplat` a facturii la electricita-te. Prima este terminalulelectronic de v\nzare (POS)instalat \n casieriile Electri-ca. Abonatul trebuie s` seadreseze la casierie, unde seface verificarea facturilor deenergie electric` neachitate[i i se comunic valoarea lor.Abonatul verific` datele \ns-crise pe factur` [i valoareaacesteia, apoi introduce co-dul PIN. Casierul efectueaz`apoi tranzac]ia prin inter-mediul POS [i emite chitan-]a, pe care o \nm\neaz`

clientului. A doua metod`este plata prin re]eaua debancomate (ATM) a b`ncilorcu care Electrica a \ncheiatconven]ii, acestea fiind, dinnefericire, doar BCR [iRaiffeisen. Pentru a putea

face acest lucru, clientultrebuie s mearg la banc [is` completeze un formular.

Exist` [i posibilitateaachit`rii facturilor prin In-ternet, \ns` doar pentru „cli-en]ii unora dintre su-cursalele“ Electrica.

Din nefericire, dateleprezentate de Electrica pesite s\nt foarte vechi, vor-bindu-se despre anul 2005ca despre „viitor“, iar compa-nia nu a reu[it s` furnizezeun r`spuns referitor la even-tualele nout`]i \n sistemelede pl ]i p\n la ora \nchideriiedi]iei.

Gaze naturaleClien]ii Distrigaz Sud

(unde ac]ionar majoritar es-

te Gaz de France) \[i pot pl`tifacturile prin debitarea au-tomat` a contului bancar,autoriz\nd banca s` pl`teas-c` factura de gaze \n fiecarelun , \n mod automat, la datascaden]ei. Distrigaz Sud tri-mite \n continuare facturade gaze la adresa clientului,dar trimite informa]ii despresuma de plat` [i b`ncii res-pective. Plata facturii la gazeeste posibil` [i prin ordin deplat`, tot pentru posesoriide cont curent. Clientul poa-te prezenta la ghi[eul b`nciiun ordin de plat` [i poateachita factura prin viramentbancar.

La casieriile DistrigazSud exist` [i POS-uri pentruposesorii de card, companiade]in\nd [i cititori-\ncasa-tori care pot \ncasa contra-valoarea facturii la domici-liul clientului. Oficiile Po[teiRomâne accept`, de aseme-nea, plata facturilor Distri-gaz Sud.

E.ON Gaz România (fos-tul Distrigaz Nord, cump`ratde E.ON) accept` de la clien-]ii s`i pl`]i prin numerar,card bancar, cont curent \nbanc` sau ordine de plat`,accept\nd, de asemenea, [ipl`]ile prin file cec.

CanalizarePersoanele care locuiesc

la cas` s\nt mai pu]inavantajate dec\t cele carelocuiesc la bloc. Acestea din

� Fiecare românare mult` b`taiede cap cu platafacturilor, cozilela ghi[ee s\ntimense, iarfunc]ionarii parc\teodat` maistresa]i dec\tcet`]enii.

Dial-upla puncte

fixe

Dial-upla puncte

mobile

Cablucoaxial

Fibr`optic`

Radio xDSL Altemijoace

31.12.2003

31.12.2004

31.12.2005

852

1.05

769

9

181.

359

277.

461

373.

970

4.93

684

.197

248.

924

991

4.12

015

.411

1.78

44.

109

7677

3.93

32.

187

7.30

8

2.25

19.

657

97.1

01

Structura conexiunilor pe Internet

INFO_COTIDIANUL

COMPANIILE DE UTILIT~}I |NCHEIE CONVEN}II CU B~NCILE „DUP~ URECHE”, AUTORIT~}ILE NU SE

Modalit`]ile alternative de

|n România exist` 7,4 milioane de carduri, \ns` majoritatea s\nt folosite pentru retragerea salariului. TIMI {LICARU

1.600 de firmeau

depus peste 15.000de declara]iiadministrative prinsistemul electronicwww.e-guvernare.ro,\n perioada ianuarie –octombrie 2005.

Sursa: ANRC

Bani \n buzunar�5,7 milioane de români au folositInternetul \n luna aprilie, la o

popula]ie de 21,2 milioane de locuitori.

05� Joi, 15 iunie 2006Bani afaceri&

urm` \[i pot pl`ti \ntre]i-nerea la administratorulblocului, iar aceasta include[i facturile pentru ap` [icanalizare. |n schimb, ceicare stau la cas` trebuie s`-[i pl`teasc factura de ap`separat, iar imagina]ia ApaNova nu este foarte bogat`\n privin]a modalit`]ilor deplat` a facturii.

Facturile c`tre Apa Novapot fi pl`tite de de]in`toriide carduri Visa, Eurocardsau Mastercard la POS-ulinstalat la sediul Apa Nova,iar posesorii de card BCR potpl`ti la orice bancomat BCR,\ns` doar dup` ce \ncheie oconven]ie cu banca pentruplata facturilor de ap`. Pen-tru persoanele f`r` card,solu]ia este ghi[eul sau platacu numerar la bancomateleCiti Bank (EasyPayment).

Ratele la banc`|n domeniul pl`]ii fac-

turilor, b`ncile au f`cut pro-grese \n ultimul timp. Cli-entul \[i poate pl`ti ratelela banc` direct din contulcurent deschis o dat cu con-tractarea creditului sau dincontul cardului primit cuaceea[i ocazie. O alt` moda-litate alternativ` statului laghi[eu este Internet Ban-king. Utiliz\nd InternetBanking, clien]ii pot efectuapl`]i prin ordine de plat` decompensare sau de trezore-rie, pot transfera intraban-

car sume între conturileproprii de card [i/sau curen-te, pot face pl`]i valutareinterne sau externe, potvizualiza în orice momentsoldurile conturilor lor des-chise la banca respectiv`,pot afla informa]ii desprediversele cursuri valutare [idob\nzi practicate de banc`.De asemenea, unele b`nciofer` anumite module princare pot fi achitate datoriilec`tre bugetul local de c`trecontribuabilii cu domiciliul\n jurisdic]ia prim`riilorcare au \ncheiate conven]iicu banca, pentru acest lucru.

Chiar mai comod dec\tInternet Banking este Mo-bile Banking. Clien]ii b`nci-lor \[i pot verifica, prin inter-

mediul telefonului mobil,starea conturilor curente, potefectua pl`]i \n timp real sauschimburi valutare f`r` a semai deplasa la banc , pot cereinforma]ii despre ratele deschimb sau orice alte datenecesare administr`riirela]iei sale cu banc`respectiv`. Pentru MobileBanking este necesar un tele-fon mobil cu acces la Inter-net, precum [i un contract\ncheiat cu banca respectiv .

Pl`]ile onlineSegmentul pl`]ilor on-

line este, din p`cate, destulde pu]in folosit \n România.Din p`cate pentru cei careau de pl`tit facturi, \ns` dinfericire pentru cei care ofer`

servicii de acest fel, \ntruc\tpoten]ialul acestei pie]e este\nc` foarte mare.

Exist` firme care, dup`ce au \ncheiat conven]ii cudiferite companii de utili-t`]i, permit pe site-ul pro-priu plata facturilor c`treaceste companii. Spre exem-plu, pe www.e-facturi.ro potfi pl`tite facturile c`treDistrigaz Nord [i DistrigazSud [i cele c`tre companiilede telefonie. Din nefericire,lipsa de \ncredere a româ-nilor (de altfel destul de p`-]i]i \n urma experien]elortranzi]iei) face ca acest tipde servicii s nu fie exploatatla capacitatea sa maxim`.

O pat` ru[inoas` peobrazul furnizorilor de Inter-net, de exemplu, este faptul c`majoritatea acestora nuaccept plata facturilor onlinepentru simplul motiv c nuposed un astfel de sistem. Cas -]i pl te[ti factura trebuie ste deplasezi la sediul firmeirespective, ca [i \n cazulfurnizorilor de cablu tv.

Ghi[eul virtual... de tot

Autorit`]ile se chinuiesc,de ceva timp, s` u[ureze via-]a românilor prin intro-ducerea unui sistem de pl`]ionline, care s` permit` lu-cruri precum \nmatriculareaautoturismelor sau achita-rea taxei pentru pa[aport,plata amenzilor sau plata

facturilor la utilit`]i. „Ghi-[eul Virtual“, cum se vanumi sistemul, proiectanun]at de ani \ntregi, tre-buia lansat oficial pe 7 fe-bruarie, \n acest an. A fost\ns` am\nat din nou, pe mo-tiv c` autorit`]ile nu sehot`r`sc cine s` pl`teasc`comisioanele c`tre b`ncileimplicate \n sistem: statulsau cet`]eanul.

|n 2004, doar 8.624 depersoane au pl`tit, p\n` \nluna august, taxele [i impo-zitele locale online.

|n ceea ce prive[te posi-bilitatea de a trimite formu-larele online pentru a evitacozile de la ghi[ee, \n pre-zent pe sec]iunea de formu-lare a portalului e-guver-nare, care precede faimosul„Ghi[eu Virtual“, s\nt dis-ponibile aproximativ 200 dedocumente, care pot fi des-c`rcate, \ns` cet`]enii tre-buie s` mearg` tot la ghi[ee,deoarece legea nu le permite\nc` s` le trimit` electronic.Introducerea sistemuluielectronic care va permiteconduc`torilor auto s` achi-te amenzile de circula]ie \nregim online, prin card ban-car, este am\nat` de pestetrei luni, deoarece autorit`-]ile nu au stabilit \n timputil cine va suporta comi-sionul aferent pl`]ii, sus]insurse din Ministerul Comu-nica]iilor [i TehnologieiInforma]iei (MCTI). Data

lans`rii sistemului r`m\neincert , deoarece autorit`]ilenu au reu[it s` stabileasc`dac` plata comisionuluiaferent este responsabilita-tea Prim`riei MunicipiuluiBucure[ti (PMB) - institu]iabeneficiar` a sumelor \n-casate - sau a persoanei carepl`te[te amenda. „Ini]ial, s-a decis ca pl`titorul s` su-porte [i comisionul, degre-v\nd de costuri bugetul insti-tu]iilor implicate. Ulterior,s-a trecut la varianta \n carecomisionul este suportat dec`tre institu]ia care \ncasea-za suma, ceea ce presupuneacum [i organizarea uneiproceduri de selec]ie a b`n-cilor \n func]ie de comisio-nul practicat, conform Legiiachizi]iilor publice“, au pre-cizat sursele citate. Sumaachitat` deja de MinisterulComunica]iilor pentru reali-zarea proiectului se ridic`la circa 80.000 de euro.

Conform InspectoratuluiGeneral pentru Comunica]ii[i Tehnologia Informa]iei,de la 1 ianuarie 2005 [i p\n`la sf\r[itul anului 2005aproape 1.600 de companiiau depus peste 15.000 dedeclara]ii administrativeprin sistemul electronicwww.e-guvernare.ro. Estevorba despre marii contri-buabili care au acces. Pentruacest an, se inten]ioneaz` casistemul s` fie disponibil [iIMM-urilor.

� Formularul unic(disponibil, deocamdat`,marilor contribuabili)� 200 de formulare,printre care:1. Cerere pentrueliberarea actului deidentitate2. Cerere pentrueliberarea cazierului3. Cerere pentrueliberarea unui pa[aport4. Cerere pentruacordarea indemniza]ieide [omaj5. Contract de v\n-zare-cump`rare pentru un vehicul folosit6. Fi[a de]in`toruluipermisului de conducere� Posibilitatea redus` de apl`ti taxele [i impoziteleonline, \n func]ie deconven]iile \ncheiate deprim`rii.

Ce exist` acum

� IMM-urile vor puteadepune bilan]urile online � |nmatricularea online � Achitarea amenzilor decircula]ie online, cucardul (la \nceput pentruBucure[ti)� Taxa pentru pa[aportse va pl`ti online (posibil,la \nceput, numai pentruBucure[ti)� Introducerea Ghi[euluivirtual, care va permite,\n func]ie de op]iunilefurnizorilor, platautilit`]ilor� Portal pentru trans-paren]a bugetar`� Plata tuturor utilit`]ilor[i taxelor locale online

Ce ni se promite

Sectorul administra]ie public` [i IT-ul

Indicatori 2003 2004

Speciali[ti ITC (persoane) 10.662 11.666

Num`r de echipamente 167.784 221.688

Num`r de PC conectate la Internet 86.856 88.641

Ponderea num`rului institu]iilor cuconexiune Internet \n total institu]ii(cu excep]ia consiliilor localecomunale) (%)

93,0 93,0

Ponderea investi]iilor [icheltuielilor pentru produse [iservicii ITC \n valoarea total` ainvesti]iilor [i cheltuielilor (%)

51.9 63.1

Investi]ii [i cheltuieli pentruproduse ITC (mild. lei) 6.056 9.592

INFO_COTIDIANUL

U SE HOT~R~SC CINE PL~TE{TE COMISIONUL, IAR CLIEN}II NU AU |NCREDERE |N MEDIUL VIRTUAL

e plat`, o mare harababur`

Autorit`]ile au am\nat de mai multe ori momentul \n care vom putea pl`ti facturile pe Internet. TIMI {LICARU

Sursa: INS

— Doru CIREA{~

SPRE DEOSEBIRE de comer-]ul clasic, cel electronic arenumeroase avantaje, spunreprezentan]ii firmei AdesMedia, specializat` în pro-duse destinate promov`riipe Internet.

Unul dintre principalelepuncte forte este „imensapia]` de desfacere pentruproduse sau servicii, deoa-rece un studiu realizat dec`tre Nua Internet Surveys[i publicat \n «The Econo-mist Magazine» arat` c`exist` 332,73 milioane deutilizatori cu acces la Inter-net“. |n compara]ie cu ma-gazinele tradi]ionale, celevirtuale nu î[i întîmpin`clien]ii cu u[i închise dup`program [i aceasta f`r` a fiînregistrate cheltuieli supli-mentare cu chiria, între]i-

nerea sau cu salariile anga-ja]ilor. Mai mult, atît furni-zorii, cît [i clien]ii nu s\ntrestric]iona]i geografic, deciserviciile sau produsele potfi vîndute oriunde în lume.Cum afacerea ia na[tere peInternet, publicitatea ceamai bun [i ieftin tot aici seface. „Investi]iile au costurireduse pentru publicitateamagazinului datorit` pre]u-rilor mici ale reclamelor peInternet“, spun speciali[tiiAdes Media.

Costurile de între]inere alsite-ului s\nt mai mici decîtcele ale unui magazin obi[-nuit, iar vînzarea se face di-rect c`tre clien]i [i astfel sepot elimina din costurile fina-le ale produselor toate comi-sioanele suplimentare pl titeagen]ilor intermediari.

Pentru a demara afacerea,doritorul trebuie s studieze

diferitele oferte ale firmelorspecializate în a[a ceva.

Cu ce se \ncepe?Crearea unui site de co-

mer] electronic are costuricare încep de la o mie deeuro, iar acestea s\nt în func-]ie de num`rul de pagini peInternet ale site-ului (infor-ma]ii de contact, homepage,servicii oferite etc.), de pro-movare sau nu pe Internet apaginilor, de prezen]a sauabsen]a shopping-cart (listade cump`r`turi), de num`-rul de produse, de posibi-litatea de plat` prin card, degrafica personalizat` asite-ului. Odat` stabilit con-ceptual magazinul, clientultrebuie s` construiasc` ofer-ta site-ului, respectiv cumdore[te s` apar` aceasta,liste de produse, pre]uri, ca-tegorii, descrieri, produc`-tori, imagini ale produselor,preferabil în format electro-nic. Ca sfat, doritorii trebuies` cunoasc` cerin]ele [i tari-fele de expedi]ie în cazul

unui magazin virtual, înfunc]ie de metoda de expe-di]ie aleas` (Po[ta Român`sau firme de curierat rapid)[i s` se asigure c` pot comer-cializa legal produsele sauserviciile respective.

Dup` stabilirea concep-tului, se pune la dispozi]ieun server temporar propriupentru testarea site-ului,înainte de lansarea sa publi-c`, sun` oferta Ades Media.

Lista de cump`r`turi eesen]ial`

Aceasta este important`deoarece con]ine imagini aleproduselor, descrieri [i pre-]uri, creionînd identitateamagazinului. Totodat`, listafurnizeaz` mecanismeleprin care consumatorul ale-ge cantitatea de produse pecare dore[te s` o cumpere,face verificarea [i înregis-trarea datelor, calculeaz` [iafi[eaz` valoarea total` acump`r`turilor, incluz\nd[i taxele de transport. Pentruca tot acest proces s` func-

]ioneze corect este necesarca între toate informa]iileintroduse în bazele de date,atît de c`tre cel care vinde,cît [i de c`tre cel care cum-p`r`, trebuie s` existe o con-cordan]` perfect`. De aceeaeste necesar` consultareaini]ial a firmei care se ofer`s conceap site-ul, deoareceunele articole sau func]iuni

pot s` nu existe în portofo-liul acesteia.

Motoare depromovare a afacerii

|nfiin]area magazinuluionline nu este suficient`pentru ca banii s înceap s`curg`. Speciali[tii sf`tuiescînscrierea loca]iei de peInternet (adresa URL) înmotoarele de c`utare cunos-cute, precum Google, Alta-vista, Yahoo, Lycos etc. „Ine-xisten]a site-ului în acestemotoare de c`utare reduceserios num`rul de vizitatori,adic` de poten]iali clien]isau parteneri de afaceri“,spun informaticienii. Teh-nic, aceasta se realizeaz`prin optimizarea prealabil`a codului HTML înainte deînscrierea sa, iar f`r aceastase poate chiar un refuz al„robotului de c`utare“ de aînregistra site-ul respectiv.Statistici recente arat` c`un vizitator obi[nuit acce-seaz` în medie 16 site-uripentru o c`utare.

Securiza]i-v` clien]iiMul]i clien]i vor fi reti-

cen]i în a furniza pe Internetdate despre cartea sa de cre-dit, de teama hackerilor.Una dintre solu]iile care potproteja datele împotrivaaccesului neautorizat esteSSL - server securizat dedate, folosit în combina]iecu Certificatul Digital (Digi-tal Certificate). F`r` SSL [iun Certificat Digital nici unconsumator avizat nu-[i vatransmite datele c`r]ii decredit prin Internet. |n gene-ral, ob]inerea acestora nueste o problem`, deoarecepachetul de comer] elec-tronic include [i a[a ceva,dac` acesta este cump`ratde la o firm` serioas` ce ofe-r` produsele consacrate,precum Verisign.com [iThawte.com, furnizori desecuritate electronic`. Ulti-mul pas la demararea afa-cerii este ob]inerea unuicont de comerciant, care di-fer` de conturile bancareobi[nuite, deoarece permiteacceptarea de pl`]i prin c`r]ide credit sau de debit. Acestaeste oferit de majoritateainstitu]iilor bancare.

Bani&idei�

Joi, 15 iunie 2006 �Bani afaceri&

1.000 de euro este suma minim`care v` permite s` visa]i la

propriul magazin pe Internet.

06

— Doru CIREA{~

CU UN SPA}IU chiar [i închiriat,5.000 de euro, doi-trei angaja]ibine preg`ti]i, un calculator [i oimprimant` se poate începe omic` afacere din vînzarea bile-telor de avion. Unul dintre punc-tele forte ale afacerii este dezvol-tarea pie]ei, dat` fiind cre[tereatraficului aerian între România [iUE. Potrivit lui AlinBurcea,delaagen]iadeturism „Paralela45“,micileagen]ii intrate pe pia]` sepot impune printr-un control mai

bun al pre]urilor. Agen]ia nici nuare nevoie de un spa]iu luxos saum`car la strad`. „Nu este necesarca firma care vinde s` aib` pozi]iecentral`, este o afacere care sepoate face [i într-un apartamentde la etajul [apte al unui bloc“,spune Burcea. Principalul punctslab al afacerii este garan]ia deaproximativ 20.000 de euro pecare agen]ia vînz`toare de biletetrebuie s` o depun` la IATA, aso-cia]ia interna]ional` a vînz`tori-lor de bilete de avion [i care acredi-

teaz` orice comerciant în domeniu.Banii pot fi ob]inu]i printr-un cre-dit ipotecar. Alt aspect pe care în-treprinz`torii trebuie s`-l ia în con-

siderare este necesitatea ca anga-ja]ii care vînd biletele s` aib`cursuri IATA absolvite [i, prefera-bil, experin]` anterioar` în vînza-

rea tichetelor. Profiturile nu s\ntmari [i depind atît de profesiona-lismul angaja]ilor, cît [i de capaci-tatea de a ]ine costurile sub con-trol. Pentru a demara afacereaeste nevoie ca agen]ia de ticke-ting nou înfiin]at` s` înregistrezevînz`ri lunare de minim 2.000 deeuro, ceea ce înseamn` o mediede 100 de bilete de avion. Comi-sioanele practicate trebuie s` fiemai mici decît cele de la restulagen]iilor de pe pia]`. Cum din ceîn ce mai mul]i clien]i caut` [iservicii de cazare în ora[ele dedesina]ie (servicii integrate), agen-]ia de ticketing trebuie s` cola-boreze cu o agen]ie de turism.

�� Culoar liber la oportunit`]i

Pe aripile profitului

4,89%

Americade Sud

SUA,Canada

OrientulMijlociu

Europa

AsiaPacific

0,5%

44,27%

22,74%

27,46%

Utilizatori de net

INFO_COTIDIANUL

� |nfiin]area unui magazin electronicnu este scump`, e de viitor, darpresupune minime cuno[tin]e.

CU CÎTEVA MII DE EURO PUTE}I S~ VISA}I LA PROPRIUL SUPERMARKET ELECTRONIC

Spa]iu comercial cuvedere la Internet

Din ce \n ce mai mul]i romåni prefer` s`-[i achizi]ioneze electronicele [i electrocasnicele din magazine virtuale.

� Dup` ce aintrat pe pia]aromâneasc` \n2001, franceziide la Michelin]intesc ca \nacest an s` pun`punct capitoluluipierderi [i s`treac` pe profit. — Florin CEPRAGA

MICHELIN ROMÂNIA esti-meaz` pentru acest an ocre[tere de 20-25% a cifreide afaceri, comparativ cu ni-velul de 727,39 milioane delei (200 de milioane de euro)consemnat anul trecut, a de-clarat directorul de comu-nicare al companiei, LauraAntonov. Potrivit raportuluifinanciar anual al firmei,cifra de afaceri realizat` \n2005 de produc`torul deanvelope a fost cu aproape25% mai mare dec\t rezulta-tul consemnat pe ansamblulanului 2004.

|n ceea ce prive[te anultrecut, compania a consem-nat o pierdere de 21,9 mi-lioane de lei, echivalentul a[ase milioane de euro, nivelde peste dou ori [i jum`tatemai redus dec\t cu un an\nainte. „Pierderile consem-nate \n ultimii ani reflect`evolu]ia normal` de amorti-zare a unei investi]ii. Redu-cerea pierderilor de la an laan se datoreaz` \ns` [i unuiprogram de reducere a cos-turilor de produc]ie“, a maispus Antonov.

Michelin, cel mai mareproduc`tor de anvelope dinlume, cu filiale \n 170 de]`ri, a avertizat, recent, asu-pra impactului negativ pecare l-ar putea avea cre[tereapre]urilor materiilor prime,dar [i deprecierea dolaruluiasupra marjei de profit ]in-tite de companie la nivelglobal \n anul 2006.

Program de investi]ii |n România, grupul fran-

cez a preluat, \n 2001, fabri-cile Tofan de la Zal`u [i Flo-re[ti, societatea Tofan Recap

[i re]eaua de distribu]ie.Compania controleaz \nc ofirm`, Michelin RomstilCord, cu sediul la Zal`u, careproduce cord metalic.

Investi]iile totale pe pia-]a româneasc se ridic la 150

de milioane de euro. Compa-nia [i-a propus pentru acestan s` deruleze investi]ii \nvaloare de 27 de milioane deeuro \n retehnologizarea uni-t`]ilor de produc]ie.

Aproximativ 75% din pro-duc]ia companiei este orien-tat c`tre export, restul fiinddestinat` Automobile Daciapentru echiparea autotu-rismelor Logan – anvelopeleKormoran, precum [i distri-bu]iei prin intermediul re]e-lei na]ionale de dealeri.

Pe pia]a româneasc` ac-tiveaz`, de asemenea, al]imari produc`tori mondialiprecum compania italian`Pirelli, care de]ine o fabric`de anvelope \n apropiereaora[ului Slatina, grupul ger-

man Continental, cu o uni-tate de produc]ie la Timi-[oara, Goodyear, care are ofilial` \n România, [i Brid-gestone, care vinde prinintermediul mai multorimportatori.

Rollier, director unic Michel Rollier va r`m\ne

singurul director al compa-niei Michelin, dup` moarteaaccidental` de luna trecut`a codirectorului EdouardMichelin.

„Este prima mea confe-rin]` de pres` \n calitate dedirector unic al Michelin. |nprezent, nu exist` planuriprivind numirea unui al doi-lea director. Consiliul exe-cutiv va r`m\ne \n forma ac-

tual`“, a declarat Rollier, ci-tat de Reuters.

Rollier a anun]at c` vafi dificil pentru companies` ating` obiectivul stabilitpentru acest an privind ob-]inerea unei marje de profitopera]ional de 8,8%, \n con-textul pre]urilor ridicateale cauciucului [i o]elului,dar grupul nu va modificaaceast` ]int`.

Edouard Michelin, \nv\rst` de 42 de ani, a dece-dat \n urma naufragiului

vasului s`u de pescuit, \nnord-vestul Fran]ei.

Anterior, Rollier [i Mi-chelin au de]inut func]iilede directori-parteneri, iar oserie de anali[ti au apreciatc` grupul ar putea lua \ncalcul modificarea structuriisale legale. Compania esteorganizat` ca parteneriat cur`spundere limitat`, \n ca-drul c`ruia partenerii \m-part func]iile de conducere,\[i asum riscurile juridice [iprimesc un procent din pro-fituri. Ac]ionarii primesc di-vidende, aprob` situa]iile fi-nanciare, precum [i numirea[i retragerea partenerilor, darnu au drept de decizie asu-pra controlului companiei,protejat` fa]` de prelu`ri.

Auto�150 de milioane de euro estesuma investit` \n România

din 2001 p\n` \n prezent.

07� Joi, 15 iunie 2006Bani afaceri&

� Parcul }iriacAuto 2006\ncepe s\mb`t` Manifest`rile de tip expozi]ional,Saloanele }iriacAuto din 2005 [i2006, precum [i Parcul }iriacAuto2005 s\nt unele dintre cele maimari evenimente inde-pendente de pe pia]aauto din România.Parcul }iriacAutodin acest an, orga-nizat de dealerii dinBucure[ti, se vadesf`[ura \n pe-rioada 17-25 iunie,la Romexpo, \n pavi-lionul central. La fel ca[i anul trecut, eveni-

mentul combin` solu]iile outdoor[i indoor, oferind modele-con-cept, modele auto de ultim`genera]ie, precum [i demonstra]iioff-road. Vor fi expuse peste 150

de modele auto. O premier` \nRomânia o constituie prezen]am`rcii Dodge \ntr-o manifestareexpozi]ional`, marc` ce a intratde cur\nd \n portofoliul }iriacAuto.Tot \n cadrul acestui eveniment

se va desf`[ura [i CaravanaHyundai Goodwill Ball.

Programul devizitare estecuprins\ntreorele10.00 [i22.00,iar in-

trareaeste liber`.

� Cabrioletul Eos va filansat luna aceastaPorsche România, importatorulgeneral al autovehiculelor Volks-wagen, va lansa \n aceast` lun`noul cabriolet Volkswagen Eos,prezentat \n premier` mondial`anul trecut la Salonul Auto dela Frankfurt. Clien]ii pot optapentru cinci versiuni demotorizare, patru pe benzin` [iuna diesel, cu puteri cuprinse\ntre 115 cai-putere [i 250 decai-putere. Propulsorul dieselpoate dezvolta o for]` maxim` de140 de cai-putere, informeaz` uncomunicat al importatorului.Pre]ul unei versiuni echipate cu

motor pe benzin` de doi litri [i150 de cai-putere ajunge la25.899 de euro cu toate taxeleincluse, pe c\nd varianta supra-alimentat` de doi litri [i 200 decai-putere cost` 29.321 de euro.Ambele ma[ini s\nt echipate cu ocutie de viteze manual` cu [aserapoarte. Versiunea Eos 2.0Turbo-FSI poate atinge vitezamaxim` de 232 km/h [i ajungede la 0 la 100 de km/h \n 7,8 secunde. Versiunea de topEos 3,2 V6 este echipat` stan-dard cu transmisia cu ambreiajdublu – DSG. Motoarele [i trenulde rulare au fost adaptate de lamodelele Passat [i Golf.

�� Nout`]i \n grila de start

„Pierderile dinultimii anireflect`evolu]ianormal` deamortizare.“

— Laura Antonov, director de comunicare

Michelin România

75% dinproduc]ia

de anvelope esteorientat` c`tre export.

Filiala din România a celui mai mare produc`tor de anvelope din lume spune „la revedere“ pierderilor \ncep\nd cu acest an.

PIERDERILE COMPANIEI S-AU DIMINUAT DE 2,5 ORI ANUL TRECUT

Michelin vizeaz` primul an de profit \n 2006

� R`zvan Pa[oleste directorulSSIF IntercapitalInvest, firm`care apar]ineFonduluiRomâno-American pentruInvesti]ii\nfiin]at deCongresul SUA.— Dan ODAGIU

� Cui apar]ine societateaIntercapital Invest? �Intercapital Invest apar]inegrupului de firme al Fondu-lui Româno-American pen-tru Investi]ii. Fondul a fost\nfiin]at de Congresul SUApentru sprijinirea dezvolt`riisectorului privat \n Româ-nia [i a anun]at recent unadintre cele mai mari tranzac-]ii din domeniul financiardin ]ara noastr`, prin v\n-zarea a trei firme de serviciifinanciare c`tre GE Money.

� De ce v-a]i f`cut broker?� Pasiunea pentru pia]a decapital a \nceput \n faculta-te, la \nceputul lui 1997. |n-cercasem \n facultate joburifoarte diverse, de la IT la de-sign [i de la contabilitate latraduceri, dar \nc` eram \nc`utarea unui domeniu cares` m` pasioneze. La momen-tul respectiv Bursa de Valoriavea mai pu]in de doi ani dela \nfiin]are, iar pia]a Rasdaqnumai c\teva luni; cu toateacestea, domeniul p`reafoarte interesant [i a \nceputs` m` atrag`. Am ratat o in-vesti]ie \n ac]iuni Turbome-canica \nc` de la debutul lorpe pia]a Rasdaq datorit` ne-\ncrederii – tocmai pierdu-sem toate economiile acu-mulate p\n` la acel moment\ntr-o investi]ie \n FondulMutual al Oamenilor de Afa-ceri administrat de SAFI.

Totu[i, am \nceput s` ur-m`resc evolu]ia ac]iunilor [i\n martie 1997 mi-am deschisun cont de investi]ii cu echi-valentul a 19 dolari. Am \nce-put s` \nv`], s` studiez [i s`mai depun bani, \ncurajat deo serie de c\[tiguri facile: \nprim`vara lui 1997 orice ac-]iune cump`rat cre[tea spec-taculos. |n timp am creat unprogram propriu de analiz aac]iunilor, mi-am scris lucra-rea de diplom` \n domeniulanalizei ac]iunilor, iar la sf\r-[itul facult ]ii decizia era lua-t`: voiam s` fiu broker. Am\nceput lucrul la o societatede valori mobiliare \n c\tevazile de la terminarea licen]ei.

� V` place la serviciu? � Domeniul economic m-apasionat dintotdeauna, pen-tru c` l-am perceput ca fiindla baza tuturor celorlaltedomenii [i activit`]i. Cumpetrecem at\t de mult dinvia]` la lucru, cred c` e nor-mal s` g`sim un domeniusau o activitate care ne pa-sioneaz` [i despre care s`

putem spune la sf\r[itul zilei„Da, nu am pierdut vremeaazi, a fost o zi interesant` laserviciu“. Din p`cate preapu]ini g`sesc o asemenea di-rec]ie, iar pentru restul ser-viciul este locul unde a[tep]is` treac` mai repede opt orepentru a c\[tiga un salariu.Eu am g`sit aceast` direc]iepe pia]a de capital. |mi placec` lucrez \ntr-un domeniuaflat \n permanent mi[care;nu am timp [i nu am cum s`m` plictisesc, pentru c` plic-tiseala ar \nsemna o \nceti-nire a ritmului, iar aceasta, lar\ndul ei, o gre[eal` neper-mis` pentru un broker sau ofirm` de brokeraj. |n plus,datorit` tranzi]iei \n Româ-nia, ritmul este chiar [i maidinamic dec\t \n alte zone:

\nc` mai avem un decalajmare de recuperat [i perma-nent avem proiecte [i ele-mente noi pe pia]`.

Dac` am tr`i \n comu-nism probabil c` a[ lucra \ndomeniul bancar (singuraalternativ` similar` pie]eide capital posibil` \n comu-nism) sau \n domeniul IT, opasiune mai veche.

� Investi]i la burs`?�Ast`zi am investit la burs`o sum` rezonabil`. Oricum,pentru a v` face o idee, a[da exemplul cu indicele BET(care reprezint oricum doaro medie a c\[tigurilor la bur-s`), care a crescut de peste 12ori \n perioada 2000-2005.Deci, chiar [i o sum` maimodest ar fi ajuns, investit`

atent, o sum` rezonabil`.Spre exemplu, din plasa-mentele la burs` mi-amfinan]at, \n parte, deplasareade doi ani \n Statele Unite.

� Trei dorin]e?�A[ \mp`r]i cele trei dorin]e\n mod echitabil: o dorin]`personal , una legat de pro-fesie [i una de pia]a de capi-tal. Nu o voi face public dec\tpe ultima: mul]i investitorise \ntreab ce ar ajuta cel maimult pia]a de capital acum:emiten]i noi, instrumentenoi, legi mai bune, investitorimai mul]i etc. Toate s\nt ne-cesare, dar un singur lucruar ajuta cel mai mult pia]a [iar stabili condi]ii pentru toateacestea: persoane mai capabi-le \n pozi]ii-cheie ale autori-

t`]ii statului, astfel \nc\t s`nu mai vedem rezultatele me-diocre ale modului \n carestatul, prin reprezentan]ii s ila nivel mai mare sau maimic, \n]elege s reglementeze[i s dezvolte pia]a de capital.{tiu, din p`cate, c` aceastaeste o dorin] ce nu pare s se\ndeplineasc` prea cur\nd.

�De ce le e fric` oamenilor\n v\rst` s` joace la burs`?� Atitudinea este una nor-mal` – persoanele \n v\rst`au o aversiune mai mare larisc [i \n ]`ri mai dezvoltate.La 60 de ani nu \]i permi]ipierderi prea mari din avu]iaproprie, pentru c` nu mai aila fel de mult timp pentru ale recupera precum ai la 20sau la 30 de ani.

� Cea mai mare problem`este, \n mod paradoxal, lipsa

cuno[tin-]elormana-ge-riale.Avem\n Ro-mâ-nia o

cultur` managerial` antre-prenorial`, a celor care aupornit diverse afaceri, s-auzb`tut, s-au adaptat, augre[it, au pierdut, au c\[-tigat, s-au dezvoltat, audisp`rut sau au rezistat.Acesta nu este un lucru r`u[i, p\n` la un anumit nivel dedezvoltare, este chiarsuficient. |ns` pe m`sur` cefirmele se dezvolt`, mediulde afaceri se dezvolt`, pre-ten]iile clien]ilor, angaja-]ilor [i ac]ionarilor cresc, iarconcuren]a (\n special ceadin afar`) devine mai sofis-ticat`, mul]i manageri-an-

treprenori nu reu[esc s` sedezvolte suficient [i r`m\nla un nivel de \n]elegere [iac]iune care nu le mai per-mite s` se dezvolte sau s`reziste pe pia]`. {i este p`-cat, pentru c` s-au creat fir-me mari, firme bune [i \nRomânia, iar multe dintreacestea s-au \nchis, iar al-tele nu vor mai supravie]uiprea mult sau \[i vor restr\n-ge activitatea. Acesta afost, de altfel, unul dintremotivele pentru care amluat o pauz` de doi anipentru a merge \n StateleUnite [i a studia ceea ce

lipse[te acum \n România.Am dorit s` nu m` trezesc\n aceea[i situa]ie de limita-re, care s` restr\ng` [i dez-voltarea firmei. Cea maimare pl`cere pentru mine,ca manager, este faptul c`pot str\nge laolalt` resurse[i cuno[tin]e din domeniifoarte diferite (personal,bani, strategii, analize, IT,produse) [i le pot pune s`lucreze \mpreun` pentru agenera valoare ad`ugat`pentru clien]i [i, p`str\ndpropor]iile, pentru pia]a decapital [i p\n` la urm` pen-tru mediul economic.

Problemele [i pl`cerile managerilor

Pe val�

Joi, 15 iunie 2006 �Bani afaceri&08

R`zvanPa[ol� 1994-1998 – analistfinanciar SC Freerom SRL� 1998-1999 – analistfinanciar SVM IntermediasSecurities SA� 1999-2006 – pre[edinte [i director general SSIFIntercapital Invest

„Un singurlucru ar ajutacel mai multpia]a: persoanemai capabile \npozi]ii-cheieale autorit`]iistatului.“

„Din p`cateprea pu]inig`sesc o astfelde direc]ie, iarpentru restulserviciul estelocul undea[tep]i s`treac` mairepede opt orepentru a c\[tigaun salariu.“

„Cea mai mareproblem` amanagerilorromâni este,\n mod para-doxal, lipsacuno[tin]elormanageriale.“

— R`zvan Pa[ol,pre[edinte SSIF

Intercapital Invest

SCADE SAU NU SCADE BURSA, BROKERII TOT FAC BANI PE PIA}A DE CAPITAL

Omul care face banipentru Congresul SUA

R`zvan Pa[ol consider` c` statul, prin reprezentan]ii s`i, fr\neaz` dezvoltarea pie]ei de capital. TUDOR VINTILOIU