021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ... · cheltuieli cu transportul rutier la...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3 Nr. 6

12 pagini

12 noiembrie -

9 decembrie 2008

Tiraj:

50.000

de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 10.

Publicaþie bilunarãeditatã de

Se distribuie gratuit

Dezvoltarea infrastructuriiromâneºtiConceptul de reþea trans-europeanã de transport(TEN-T) a evoluat pe parcursul anilor ’90, în strânsãlegãturã cu cel de piaþã unicã, iar convingerea cã libertatea de circulaþie – a mãrfurilor, persoanelor,serviciilor – este condiþionatã, în mare mãsurã, deeficienþa ºi de gradul de modernizare a infrastructuriia potenþat interesul pentru domeniul transporturilor.

pagina 2

Surzii dinConstanþa au auzitde PHARENu aud promisiunile ºiîngrijorãrile politicienilor dintimpul campaniei electorale. Primesc 207 leipe lunã, sprijin de la stat.Doar puþin peste o treimeau un loc stabil de muncã.Nu pentru cã ar fugi demuncã. Angajatorii, majoritatea, nici nu vor sãaudã de ei. Sunt persoanele cu deficienþe de auz.Surzii.

pagina 7

Grea misie, domnilor!Strasbourg, 22 octombrie 2008. Principalele instituþiieuropene, Parlamentul, Consiliul ºi Comisia, au sem-

nat un acord decolaborare îndomeniul politiciide comunicare.Cu alte cuvinte, oalianþã în ve-derea „vânzãrii”cât mai eficientea UniuniiEuropene cãtrecetãþenii sãi. Eranevoie, oare, deacest pas pentruo mai bunãînþelegere a acti-vitãþii birocraþiloreuropeni?

pagina 8

Interviu cu Jonathan Scheele,DG Energy and Transport

Angela Avram

euROpeanul: În mod con-cret, ce întreprind autoritãþilede la Bruxelles ºi ce ar puteaface în plus statele membre învederea sprijinirii transpor-turilor fluviale prin programecomplementare celor iniþiatede Comisia Europeanã?Jonathan Scheele: Comisia

Europeanã considerã transportulpe cãi navigabile interne ca fiindunul dintre cele mai durabile ºi maipuþin poluante moduri de transportºi sprijinã utilizarea lui prin: inves-tiþii în infrastructura necesarã cãi-lor navigabile interne, cum ar fidiferitele construcþii pe râuri ºi

canale, stãvilare, poduri ºi locuride transbordare (acestea suntfinanþate din Fondul European deDezvoltare Regionalã, un fondstructural al UE), Fondul deCoeziune, precum ºi Programul„Reþeaua de Transport Trans-European” (T.E.N-T). Toate aces-te programe de finanþare sunt des-tinate în principal sprijinirii efor-turilor financiare ale statelor mem-bre, în vederea dezvoltãrii propri-ilor lor infrastructuri din domeniultransportului. Spre deosebire deacestea, Programul „Marco Polo”se adreseazã direct laturii co-merciale, care este activã în ca-drul transportului din statele mem-bre, în vederea finanþãrii de pro-iecte care pot schimba destinaþiacheltuielilor de transport, de lacheltuieli cu transportul rutier la cel

maritim, feroviar ºi pe cãile navi-gabile interne. Putem adãuga laacestea cã ºi unele þãri membreau avut iniþiativa de a-ºi crea pro-priile lor programe naþionale deajutor, în vederea sprijinirii trans-portului pe cãi navigabile interne.Deseori, scopul acestor programevizeazã modernizarea ºi dez-voltarea flotelor de navigaþie peape interne, dezvoltarea de ser-vicii logistice ºi de cooperare întrediferitele cãi de transport, for-marea personalului ce deserveºteflota, de exemplu, prin educaþie ºiinstruire sau dezvoltarea ºi mo-dernizarea instalaþiilor ºi faci-litãþilor, în cazul transbordãrilor dinporturile interne, de exemplu,transportul containerelor ºi trans-portul combinat etc.

(continuare în pagina 3)

AGENDÃ

Cãile navigabileinterne, o ºansãsuplimentarã





Interviu cu Niculae Idu, ºeful Reprezentanþei Comisiei Europene în România

Angela Avram

euROpeanul: Cum este per-ceputã UE de cãtre româniacum, la aproape doi ani de laaderare?Nicolae Idu: Potrivit ultimului

Eurobarometru de opinie, publicatîn vara acestui an, Uniunea Euro-peanã ºi instituþiile sale ocupã, încontinuare, un loc important încadrul opþiunilor de încredere alecetãþenilor români. De altfel, în jurde 65% dintre români au încredereîn Uniunea Europeanã ºi consi-

derã benefic statutul de þarã mem-brã pe care România l-a dobânditla 1 ianuarie 2007.

Cred cã marea majoritate a con-cetãþenilor mei ataºeazã uniuneasperanþelor lor de mai bine pentruþarã, în general, ºi pentru fiecaredintre ei, în particular, bazate peideea continuãrii transformãrilordin perioada de pre-aderare, însensul punerii la punct a unui sis-tem societal care sã generezecorectitudine, solidaritate ºi capa-citate de previziune. Împreunã,statele membre pot sã gestionezemai eficient chestiunile complexe,cum ar fi efectele procesului deglobalizare, securitatea energeticãsau schimbãrile climatice.

(continuare în pagina 6)

„Integrarea nu este un scop în sine“

Primele proiecte din RegiuneaVest finanþate prin Regio - Progra-mul Operaþional Regional. La sfâr-ºitul lunii octombrie, László Borbély,ministrul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publiceºi Locuinþelor, a semnat împreunã cuautoritãþile regionale, primele cinci con-tracte de finanþare în cadrul Programu-lui Operaþional Regional 2007-2013 dinRegiunea Vest. „Am pornit acest pro-gram acum mai bine de un an, în iulie2007, ºi este un program operaþionalcare s-a miºcat repede, dovadã ºi sem-narea celor cinci contracte de finanþarede astãzi. Avem multe proiecte depuseºi sper sã începem sã cheltuim aceºtibani cât mai repede în folosul regiuni-lor. În momentul de faþã sunt depuseproiecte în valoare de 2,2 miliarde EUR,din care am contractat deja proiecte învaloare de 269,3 milioane de EUR.Pânã la sfârºitul anului se vor încheiacontracte cu o valoare de peste 800 mi-lioane EUR”, a declarat ministrul LászlóBorbély. Cele cinci proiecte se înscriu îndomeniul de intervenþie 2.1 Reabilita-rea ºi modernizarea Reþelei de DrumuriJudeþene, Strãzi Urbane - inclusiv Con-strucþia/Reabilitarea ºoselelor de centu-rã ºi au fost semnate la sfârºitul Comite-tului de Monitorizare al ProgramuluiOperaþional Regional desfãºurat în Re-giunea Vest. Contractele de finanþaresemnate au o valoare de peste 53 mi-lioane de euro ºi vor finanþa proiecte încadrul cãrora se vor reabilita peste 90de km de drumuri din Regiunea Vest.

Bugetul Ministerului DezvoltãriiLucrãrilor Publice ºi Locuinþelorpentru 2009. Ministerul Dezvoltãrii,Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor va dis-pune anul viitor de un buget cu 10%mai mare faþã de cel din acest an. Bu-getul MDLPL cuprinde 2,6 miliarde delei buget de stat ºi 645 milioane de leicredite externe nerambursabile. Progra-mul de construcþie a sãlilor de sport vaavea în 2009 un buget de 432 de mi-lioane de lei, mai mare cu aproape25% faþã de 2008. Pentru construcþiade bazine de înot, anul viitor vor fi alo-caþi 115 milioane lei, faþã de 25 milioanelei în 2008, fondurile urmând sã asigu-re finanþarea în proporþie de 15% pen-tru aproximativ 30 obiective (cinci ba-zine olimpice, ºapte bazine de polo ºi18 bazine ºcolare). Programul „Sistemintegrat de reabilitare a sistemelor dealimentare cu apã ºi canalizare, precumºi a staþiilor de tratare a apei potabile ºia apei uzate în localitãþile sub 50.000de locuitori“, cu un buget de 234 mi-lioane lei în 2009, mai mare de 2,5 orifaþã de 2008, propune finanþarea înproporþie de circa 40% din valoareaprimei etape a programului, potrivitdatelor MDLPL. Bugetul instituþiei pen-tru programul de pietruire, reabilitare,modernizare ºi asfaltare de drumuri deinteres local va totaliza în 2009 circa170 milioane lei, faþã de 144,23 milioa-ne lei în acest an. MDLPL anticipeazãexecuþia a circa 280 de km anul viitor.Programul de locuinþe pentru tineridestinate închirierii, prin ANL, va dis-pune în 2009 de 284,4 milioane lei,fonduri mai mari cu aproape 10% faþãde acest an ºi utilizate pentru conti-nuarea execuþiei a aproximativ 7.000de unitãþi locative, din care în anul viitorvor fi finalizate circa 3.000 de locuinþe,precum ºi pentru începerea execuþiei a4.000 de apartamente. Pe de altãparte, bugetul din 2009 cuprinde ºi osecþiune de fonduri externe neram-bursabile din perioada de pre-aderare(PHARE). Acestea vor totaliza 570 mi-lioane lei în 2009, de la 841 milioane leiîn acest an. „Au fost ani buni pentruprogramele derulate de minister. Pefondul creºterii economice înregistrate,bugetul alocat programelor de infra-structurã a fost de patru-cinci ori maimare decât în perioada anterioarã, iarrealizãrile, pe mãsura bugetului.”, adeclarat ministrul László Borbély.(Veronica Cormoº)

Foto: europa.eu

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

ªTIREA EDIÞIEI

România ºi Bulgaria s-au bucurat de o atenþiesporitã în cadrul celei de-a doua ediþii a ForumuluiCooperãrii Interregionale care a avut loc înFranþa, la Lille, în perioada 27 - 28 octombrie.

Pentru prima datã, aceste state participã caparteneri (pot avea calitatea de lideri de proiect) încadrul programului de cooperare interregionalãINTERREG IV. Tot la Lille a fost lansat cel de-aldoilea apel de proiecte, cu termenul final dedepunere 31 ianuarie 2009.

Programul, lansat pentru prima datã în toamnaanului 2007, are aprobate din primul apel lansat,41 de proiecte dintre care 17 au parteneri organi-zaþii din România.

În acest context, MDLPL, în calitate deAutoritate Naþionalã, a organizat un stand deprezentare, oferind participanþilor informaþii referi-toare la activitatea Punctului Naþional de Contact,eligibilitatea partenerilor români, modalitãþi deidentificare a partenerilor din România ºi strategi-ile de dezvoltare la nivel naþional ºi regional.

La Bucureºti, cei interesaþi de modalitãþile deelaborare de proiecte, procedura de aplicare, pro-cedura de evaluare ºi modul de realizare abugetelor de proiecte pentru programul INTERREG IV C (în special în calitate de lider deproiect) au avut posibilitatea de a participa mier-

curi, 5 noiembrie, la prima sesiune de informarepentru cel de-al doilea apel al programului.

Ce este INTERREG IV C? INTERREG IV C îºi propune creºterea efica-

citãþii politicilor de dezvoltare regionalã în domeniica inovarea, economia cunoaºterii, mediul ºi pre-venirea riscurilor.

Cine poate depune proiecte?Pot fi beneficiari ai acestui program autoritãþile

publice sau persoanele juridice de drept public.Noþiunea de persoanã juridicã de drept public sereferã la orice persoanã juridicã aflatã sub inci-denþa dreptului public sau privat care nu a fost înfi-inþatã pentru scopuri lucrative, are personalitatejuridicã ºi îndeplineºte minimum una dintre urmã-toarele condiþii:

– este finanþatã de autoritãþi publice/stat saualte organisme publice echivalente

– este subiectul auditului/controlului acestora;– are un Consiliu Administrativ/Director în

cadrul cãruia mai mult de jumãtate dintre membrisunt numiþi fie de cãtre autoritãþi publice naþionale,regionale sau locale, fie de cãtre alte organismepublice echivalente.

Care sunt rezultatele care ar trebui sã decurgãdintr-un proiect INTERREG IV C

– vizite de studii– sesiuni de instruire comune– analize de date ºi studii de caz comparative– întâlniri– secþiuni de informare ºi publicitate (comuni-

cate de presã, broºuri, web site, transmisiuni radioºi TV)

–dezvoltarea de planuri de acþiune comuneCare este contribuþia partenerilor sau a apli-cantului?Limitele bugetare în care se poate încadra un

proiect sunt:500.000 - 5 milioane de euro pentru Iniþiative

regionale (Tipul I)300.000 – 3 milioane de euro pentru Proiecte

de capitalizare (Tipul II)Cofinanþarea aplicanþilor (partenerilor din

proiect) din România este de 15% din valoareaproiectului. Pentru instituþia sau persoana juridicãde drept public din România (partener sau lider deproiect), bugetul de stat din România, prinMDLPL, poate finanþa maximum 13% din cheltu-ielile eligibile aferente acestuia, conform O.G.46/2007. O altã condiþie de eligibilitate este caparteneriatul sã cuprindã minimum trei organizaþiidin care cel puþin douã sã provinã din state mem-bre UE.

Unde se pot depune proiectele ?Proiectele se depun la sediul Secretariatului

Tehnic Comun situat în Lille – Franþa. Acestea vorfi transmise atât în format electronic, cât ºi prinpoºtã. Este indicat ca partenerii români sãinformeze Autoritatea Naþionalã referitor laintenþia de participare într-un proiect INTERREGIV C, dar proiectele nu se pot depune decât laSecretariatul Tehnic Comun.

Mai multe informaþii despre acest programputeþi gãsi pe site-ul www.mdlpl.ro sau pe site-ulspecial dedicat programului www.interreg4c.eu.

Sursa: MDLPL

O povesteamericanã(?)

Alan Greenspan priveºte lung pe geam. E soare, e fru-mos. Vremea îi face în ciudã. Tocmai azi sã fie frumos?Casa e goalã. O sã se mute cu copiii într-un apartament dincentru, cu chirie. Mai îngrijorat este cã firmuliþa micã decatering pe care a pornit-o stã cam prost cu clienþii. Livreazãlunch-uri pentru bãncile din centru. Stresaþi, clienþii lui, ma-joritatea funcþionari, îºi cheltuiesc acum banii mai degrabãpe bãuturã decât pe sandviºuri. Alan simte cã fundul sacu-lui e aproape. I-ar trebui niºte bani, repede. Cât mai repede.

„Eºecul pieþei!”, strigã din toþi rãrunchii analiºtii, de la NewYork pânã în California. Strigãtele de ajutor ale WallStreet-ului au ajuns la Congres. Sute de miliarde de dolarisunt luaþi din banii publici ºi „investiþi” în scoaterea din impasa unor giganþi financiari. Zarva este teribilã. Îngrijorarea do-minã toate discursurile publice. De unde a pornit nebunia?De ce au ajuns autoritãþile celei mai puternice ºi mai bogateþãri din lume sã reacþioneze ca un guvern din lumea a treiaºi sã naþionalizeze datoriile unor bãnci (aparent) prost con-duse? De ce se aude din ce în ce mai puternic apelul sprecontrol ºi regularizare, spre intervenþia statului în mecanis-mele financiare?

Unii spun cã totul a început cu o greºealã de politicã mo-netarã a Autoritãþii Monetare Federale. FED-ul (adicãFederal Reserve Bank, un fel de Bancã Naþionalã a ame-ricanilor) a dus, acum patru ani, dobânzile de referinþã multprea jos. Apoi dobânda ipotecilor contractate de americania scãzut sub 5%. Apoi din ce în ce mai mulþi americani s-auînghesuit sã ia credite ipotecare pentru a-ºi cumpãra case.Firesc. Dumneavoastrã nu aþi lua un credit cu dobândã deaproape 3,5%?

Apoi a crescut foarte mult preþul caselor ºi al mâinii de lu-cru ºi al terenurilor. Pentru cã piaþa a zis: a crescut cererea,creºte ºi preþul. Firesc. Apoi proaspeþii proprietari au începutsã dea, lunar, ratele la bancã. Apoi, FED-ul (din nou regle-mentatorul) a început sã creascã dobânzile, încet, încet.Apoi mulþi clienþi nu au mai putut (vrut) sã plãteascã ratele.Mulþi (sute de mii) au zis: „Banca sã-ºi ia casa înapoi, cãd-aia e ipotecã”. Apoi bãncile s-au pomenit cu sumedeniede ipoteci insolvabile. Aveau case de vânzare, în schimb. Pecare nu le mai cumpãra nimeni la noile dobânzi. Apoi preþu-rile caselor au început sã scadã. Firesc. Scãdea cererea.Apoi bãncile s-au trezit în braþe cu cartiere întregi, la preþurimult mai mici decât cele pentru care dãduserã creditele.

Apoi au apãrut „bãieþii deºtepþi”. Ei au inventat niºte „de-rivate financiare”, extrem de sofisticate, niºte pachete fru-mos ambalate care conþineau, în fond, ipotecile neplãtite.Apoi s-au dus cu ele pe la bãncile de investiþii. Ele aucumpãrat pentru cã voiau cu disperare sã plaseze bani, sãinvesteascã. Apoi s-au dus cu ele la fonduri de pensii, pe lafonduri de investitiþii, ba chiar ºi pe la autoritãþi publice locale(primãrii din Norvegia!). ªi ele au investit.

Apoi bãncile au constatat cã, în ciuda derivatelor cu pric-ina, sute de mii de americani refuzã, în continuare, sã-ºiplãteascã ratele. Apoi tot ele, bãncile, au oferit re-ipotecãri.„Nu poþi plãti? Nu-i nimic, îþi mai dãm niºte bani, maiipotecãm o datã, numai sã nu ne laºi cu casa în braþe”. Apoicartiere întregi s-au golit. Apoi valoarea întregii zone a scã-zut ºi mai tare. Apoi valoarea de piaþã a bãncilor a începutsã scadã. Apoi, au început sã raporteze pierderi uriaºe.Apoi au început sã dea faliment. De aici, zarva. Publiculamerican înghite cu greu pilula salvãrii din bani publici ºivrea sã vadã sânge. Sângele managerilor pe care îi consid-erã vinovaþi de crizã. „Die, fat cats!”. Vrea regulamente maidure, vrea ca supravegherea statului sã fie mai puternicã.„Eºecul pieþei!”, se strigã din toþi rãrunchii. Lumea uitã, însã,cã totul a pornit (ºi) de la o autoritate de reglementare ºisupraveghere. Fãrã dobânzile prea mici ale FED-ului în2004, fãrã deciziile greºite de acum patru ani, mult-hulita(azi) lãcomie (a clienþilor, a dezvoltatorilor imobiliari, a bãn-cilor, a brokerilor etc.) nu ar fi avut (tot azi) amploarea dis-tructivã care ne bagã în sperieþi. Va veni un val de regle-mentãri ºi supravegheri suplimentare pe piaþa financiarãglobalã. Ea va schimba teribil lumea în care trãim. Tare îmie teamã, însã, cã pericolul altor decizii proaste aleautoritãþilor de reglementare nu este eliminat defel.

Alan pleacã, amãrât, spre noua casã. Va fi o zi lungã. Ve-chii lui clienþi, funcþionarii de bancã, nu mai au, nici ei, simþulumorului. Îi vor lipsi glumele cu „Hei, Alan, mai reduci azidobânzile, mai facem un sac de bani?”. Era gluma lor zil-nicã. Da, pentru cã îl cheamã la fel ca pe fostul preºedinteal FED-ului. „Tâmpitã potrivealã!”, mormãie Alan. Stucheº-te în direcþia plãcii cu „For Sale” ºi se urcã în maºinã. Va fio zi lungã.

Gabriel Giurgiu

Conceptul de reþea trans-europeanã de transport(TEN-T) a evoluat pe parcursulanilor ‘90, în strânsã legãturã cucel de piaþã unicã, iar convin-gerea cã libertatea de circulaþie– a mãrfurilor, persoanelor, serviciilor – este condiþionatã, înmare mãsurã, de eficienþa ºi degradul de modernizare a infrastructurii a potenþat interesul pentru domeniultransporturilor. În fapt, Tratatulde la Maastricht a introdusproiectul dezvoltãrii reþelelortrans-europene pentru transport ºi energie, ca obiectivmajor al uniunii. Politica TEN-Tse concentreazã pe proiectetransfrontaliere de infrastructurã care îºi propun ointerconectare a sistemelornaþionale. În Capitolul XV(Articolele 154, 155 ºi 156),Tratatul asupra UniuniiEuropene apreciazã constituireareþelei TEN –T ca o condiþie fundamentalã a dezvoltãriipieþei interne ºi a coeziunii economice ºi sociale prin interconectarea ºi interoperabi-litatea reþelelor naþionale detransport ºi accesul la acestea.

Mihaela Enache

În cazul României, adaptarea lapoliticile comunitare în domeniultransportului vizeazã modernizareareþelelor ºi a infrastructurii interne detransport pentru un sistem durabil –deopotrivã în interiorul ºi în afaraaxelor prioritare TEN-T. Este un faptcunoscut cã situaþia infrastructurii detransport a României este una pro-blematicã, iar criticile din parteainstituþiilor comunitare pe aceastãtemã sunt destul de frecvente. Ro-mânia are de recuperat un decalajfoarte mare în domeniul infrastruc-turii, comparativ cu celelalte stateale uniunii. Autoritãþile în domeniu

trebuie, în aceeaºi mãsurã, sã insis-te pe modernizarea reþelelor detransport ºi sã facã eforturi pentruconectarea acestora la sistemuleuropean. Mai multe studii au arãtatcã aproximativ douã treimi din su-prafaþa totalã a infrastructurii detransport trebuie refãcutã, iar inves-tiþiile în acest sector sunt vitale pen-tru dezvoltarea altor domenii – a tu-rismului, spre exemplu.

Investiþii majoreSe poate spune cã procesul de

integrare în structurile comunitare astimulat interesul ºi eforturile auto-ritãþilor române de a rezolva proble-mele de infrastructurã prin investiþiimajore în transporturi. Aprobat deComisia Europeanã în iulie 2007,Programul Operaþional Sectorial„Transport” stabileºte, ca obiectivgeneral, promovarea unui sistemdurabil în România, rapid ºi eficient,la standarde europene, care sã asi-gure condiþii de siguranþã pentrupersoane ºi mãrfuri – la nivel regio-nal, naþional ºi european, între regiu-nile României, precum ºi între aces-tea ºi restul Europei. Bugetul POSTpentru perioada de programare2007-2013 este de aproximativ 5,7miliarde de euro, din care 4,57 mi-liarde reprezintã contribuþia financia-rã din partea comunitãþii (prin Fon-dul de Coeziune ºi Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã), iar 1,08miliarde provin din co-finanþareanaþionalã. Cele patru axe prioritare

prevãzute în POST propun o acþi-une concertatã de modernizare ºicorelare a infrastructurii româneºtide transport la cea europeanã.

Proiecte TEN-T care includ România

Axa Prioritarã 1 are ca domeniumajor de intervenþie modernizarea ºidezvoltarea infrastructurii de-a lun-gul proiectelor prioritare TEN-T, înscopul integrãrii în structura euro-peanã de transport. Între cele 30 deproiecte TEN-T, trei includ ºi Ro-mânia. Ne referim la proiectul priori-tar 7 (fostul Coridor IV) ce are caobiectiv infrastructura rutierã de laNãdlac pânã la Constanþa, prin Bu-cureºti ºi pânã la Calafat. Proiectulprioritar 22 este pentru cãile ferate,de la Curtici, Arad, Alba-Iulia, Bra-ºov, Bucureºti, Constanþa ºi Arad,Timiºoara, Lugoj, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Calafat. Cel de-altreilea proiect prioritar, numãrul 18(fostul Coridor 7) acoperã traficulnaval pe Dunãre, din Germaniapânã la Marea Neagrã. Cele trei do-menii majore de intervenþie în infra-structurã - rutierã, navalã ºi feroviarã- reprezintã prioritãþi ale POST ºi auca finalitate conectarea la reþeauade transport european.

Domeniul de intervenþie inclus înAxa prioritarã 2 se referã la modern-izarea ºi dezvoltarea infrastructuriinaþionale de transport în afaraaxelor prioritare TEN-T, în scopulcreãrii unui sistem naþional de trans-

port durabil. Dezvoltarea reþeleinaþionale de transport este vãzutãca o condiþie necesarã, deopotrivãpentru competitivitate, pentru coezi-une economicã ºi socialã. Un sistemmodern ºi eficient de transportafecteazã, inevitabil, gradul de dez-voltare socio-economicã. Bunãoarã,starea proastã a drumurilor repre-zintã un impediment major în caleadezvoltãrii turismului românesc, încondiþiile în care majoritatea vizitato-rilor strãini sosesc în România pecale terestrã. Sunt necesare inves-tiþii puternice în principalele rutecãtre Marea Neagrã, dar ºi cãtreoraºe ca Braºov, Sighiºoara sau Si-biu, precum ºi în nordul Bucureºtiu-lui. Nici în domeniul infrastructurii detransport aerian lucrurile nu stautocmai bine, mai ales cã traficul ae-rian a crescut foarte mult în ultimiiani. Crearea de aeroporturi regiona-le, dar ºi gãsirea unor soluþii pentruextinderea celui din Bucureºti suntproiecte aflate în atenþia autoritãþilor.

În concluzie, infrastructura detransport în România rãmâne o pro-blemã extrem de dificilã pentru auto-ritãþile româneºti ºi o prioritate înprocesul de integrare în structurileeuropene. Demararea ºi susþinereaunor investiþii în acest sector repre-zintã condiþii fundamentale pentrudezvoltarea generalã a societãþiiromâneºti, motiv pentru care statulromân trebuie sã abordeze cu ceamai mare responsabilitate proble-matica transportului.

România, în centrul atenþiei la lansarea celui de-aldoilea apel pe INTERREG IV C

Dezvoltarea infrastructuriiromâneºtiDezvoltarea infrastructuriiromâneºtiDezvoltarea infrastructuriiromâneºtiDezvoltarea infrastructuriiromâneºtiDezvoltarea infrastructuriiromâneºti

Foto: europa.eu



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3place schumann

Interviu de Angela Avram

(urmare din pagina 1)euROpeanul: Slovacia ºi RepublicaCehã au primit „undã verde” dinpartea Bruxelles-ului pentru a oferisubvenþionãri sau sprijin din parteastatului pentru transportul fluvial. Arputea România solicita ca mãsurisimilare sã fie acceptate de cãtrecomisie?Jonathan Scheele: În conformitate cu

Tratatul U.E, sprijinul din partea statuluinaþional ºi schemele de ajutoare trebuieaprobate de Comisia Europeanã în vede-rea verificãrii compatibilitãþii lor cu regulileajutorului de stat din U.E ºi regulile pieþeiunice. Acesta a fost cazul pentru Slovaciaºi Republica Cehã, dar ºi alte þãri membre,care au introdus programe de ajutor naþio-nal din partea statului, pentru transportul pecãi navigabile interne. Bineînþeles, Româ-nia ar putea sã prezinte ºi sã introducã unprogram similar, vizând favorizarea navi-

gãrii pe cãi fluviale interne care, la rândullor, trebuie aprobate de comisie.

euROpeanul: În prezent, proiecteleprivind îmbunãtãþirea condiþiilor na-vigabile pe Dunãre sunt blocate deBruxelles din cauza organizaþiilorecologice. Ce se va întâmpla cu aces-te proiecte ?Jonathan Scheele: În realitate, în

ciuda faptului cã transporturile pe cãi na-vigabile interne sunt mult mai puþin polu-ante, proiectele legate de aceste cãi detransport se confruntã din ce în ce maimult cu opoziþia localã. Deseori, planurilepentru o îmbunãtãþire a cãilor navigabileinterne ºi activitãþile de construcþii pe dife-rite râuri sunt contestate din motive demediu. În general, statele membre suntresponsabile pentru planificarea ºi imple-mentarea proiectelor de infrastructurã peteritoriul lor. Proiectele de infrastructurãtrebuie sã fie planificate ºi realizate înconformitate cu legislaþia existentã, atât la

nivel naþional, cât ºi la nivel internaþional,precum ºi în acord cu procedurile de pla-nificare. Acestea necesitã luarea în con-siderare ºi menþinerea echilibrului întretoate interesele economice ºi de mediucare sunt implicate în proiecte. În acestscop, Comisia Europeanã faciliteazã dia-logul deschis ºi raþional la nivelul proiec-tului, purtând discuþii cu toþi factorii derãspundere implicaþi. Doamna Karla Peijsa fost desemnatã drept coordonator euro-pean al Cãilor Navigabile Interne, în ve-derea facilitãrii realizãrii proiectelor prio-ritare privind Cãile Navigabile Interne, înspecial cele vizând Dunãrea.

euROpeanul: Autoritãþile românes-au plâns cã, în contextul dezbate-rilor publice privind proiectele finan-þate din fonduri europene privindîmbunãtãþirea condiþiilor navigabilepe Dunãre, nu au existat obiecþiuni,dar a apãrut o opoziþie la Bruxelles.Care au fost argumentele Bruxelles-ului pentru adoptarea acestei poziþii?Jonathan Scheele: Dupã cum am

explicat anterior, proiectele trebuie sã fieîn conformitate cu legislaþia actualã privindmediul ºi procedurile de planificare, atât lanivel naþional, cât ºi european. Maidegrabã decât a fi un caz al „opoziþiei Bru-xelles-ului faþã de proiect”, comisia trebuiesã fie în mãsurã sã se asigure cã legileeuropene au fost pe deplin respectate ºicã a fost asigurat un echilibru real întreinteresele ambelor pãrþi în cadrul formeifinale a proiectului. Noi facem tot ce ne stãîn putinþa pentru a realiza acest lucru.

euROpeanul: Credeþi cã este posi-bilã o extindere a Coridorului E (Co-ridorul E.R.T.M.S) Dresda – Praga -Budapesta ºi pe teritoriul românesc,pânã la Bucureºti ºi Constanþa? Jonathan Scheele: Comisia a fost in-

formatã cã autoritãþile naþionale ale sta-telor membre implicate în realizareaacestui coridor - Germania, RepublicaCehã, Slovacia ºi Ungaria - sprijinã ºi pla-nificã deja extinderea acestuia.

Interviu cu Jonathan Scheele, DG Energy and Transport


Principiile Fundamentale ale Politicii Comune de Transport (PCT) au fost stabiliteîn 1957 prin Tratatul de la Roma, actul de înfiinþare al Comunitãþii EconomiceEuropene (CEE). Tratatul defineºte fondul politicii comune de transport.Problemele de politicã în sectorul transport sunt supuse procedurii de co-decizie, cu excepþia reglementãrilor ce pot avea un efect grav asupra standar-dului de viaþã ºi forþei de muncã în unele zone sau asupra operaþiunilorunitãþilor de transport. Astfel de reglementãri sunt administrate prin procedurade consultare ºi votul în unanimitate în Consiliul European.Pânã în anul 1985, Congresul European al Miniºtrilor Transporturilor a rãmasprincipala instituþie ce coordoneazã politicile de transport pan-europene.Deºi Tratatul de la Roma a prevãzut o Politicã Comunã de Transport, foarte puþinerealizãri au fost înregistrate pânã în anul 1985, deoarece Statele Membre aveau ezi-tãri în a ceda controlul lor asupra politicii de transport. Inexistenþa unor progrese afost atât de evidentã încât, în 1983, Parlamentul European a decis sã cheme în in-stanþã Consiliul de Miniºtri, la Curtea Europeanã de Justiþie, pentru „nereuºita în im-plementarea unei politici comune de transport ºi, în particular, în stabilirea cadruluiunei astfel de politici cu caracter obligatoriu”, dupã cum fusese stabilit în tratat.La puþin timp, în luna iunie 1985, Comisia Europeanã a publicat Carta Albãprivind finalizarea Pieþei Interne, ce a transformat politica de transport într-ocomponentã importantã a strategiei comunitare generale. În a doua jumãtatea anilor ’80 ºi la începutul anilor ’90, au fost înregistrate progrese considerabileîn ceea ce priveºte liberalizarea ºi armonizarea politicilor de transport. Lasfârºitul anilor ’80, au intrat în discuþie ºi alte probleme – dezvoltarea infrastruc-turii (Reþelele Trans-Europene, Trans-European Networks, TEN) ºi impactul trans-porturilor asupra mediului. În decembrie 1992, Comisia Europeanã a publicat o Comunicare asupra dez-voltãrii viitoare a Politicii Comune de Transport. Aceastã comunicare a schimbatcursul politicii de transport a Uniunii Europene dinspre o abordare sectorialã(pe moduri de transport) cãtre o politicã integratã, bazatã pe mobilitate dura-bilã. Noi probleme au fost aduse în discuþie: siguranþa transporturilor, protecþiasocialã ºi a mediului, relaþiile externe ºi politicile de taxare.Comisia Europeanã a adoptat în iulie 1995 o a doua comunicare, privindîmbunãtãþirea calitãþii transporturilor prin utilizarea unor tehnologii noi,îmbunãtãþirea funcþionãrii pieþei unice ºi dezvoltarea dimensiunii externe apoliticii de transport.În decembrie 1995, a intrat pentru prima oarã cu adevãrat în discuþie latura fis-calã a politicii de transport, datoritã Cartei Verzi „Cãtre taxarea echitabilã ºi efi-cientã în transporturi” (COM(95)691). Într-o nouã Cartã Albã „Taxare echitabilãpentru utilizarea infrastructurii: o abordare pe etape a unui cadru comun detaxare pentru utilizarea infrastructurii în Uniunea Europeanã” (COM(98)466),Comisia Europeanã a dezbãtut problema unei abordãri comunitare armonizatea taxãrii în sectorul de transport.Comisia Europeanã a prezentat apoi o comunicare în decembrie 1998. Acestnou document, numit „Mobilitate durabilã: Perspective pentru viitor”(COM(1998) 716), a actualizat programul de acþiune din 1995 ºi a stabilit obiec-tive pe termen lung, pentru perioada 2000 - 2004.În septembrie 2001, un alt document a propus mãsuri pentru revizuirea politicii detransport, astfel încât sã devinã mai durabilã ºi sã evite pierderile economice enor-me cauzate de ambuteiaje, poluare ºi accidente. În octombrie 2004, a fost adop-tatã „O Constituþie pentru Europa”. Secþiunea 7 a acesteia stabileºte cã, dupã con-sultarea cu Comitetul Economic ºi Social, Consiliul va reglementa: regulile comuneaplicabile transportului internaþional cãtre ºi de pe teritoriul unui stat membru sautraversând teritoriul unuia sau mai multor state membre, condiþiile în care transpor-tatori non-rezidenþi pot opera servicii de transport pe teritoriul unui stat membru,mãsuri de creºtere a siguranþei transporturilor ºi alte prevederi considerate adec-vate. Reglementãrile acestui capitol se aplicã transportului feroviar, rutier ºi fluvial.

Istoricul Politicii Comune de Transport

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


ADR-ologia

Petru Done, jurnalist „Ziarul de Bacãu”

Cred, cu tãrie, cã puþini oameni potînþelege Europa de astãzi, chiar dacãtrãiesc în ea. Viaþa a complicat enormceea ce ºtiam din manuale sau, unii,din experienþe directe, din cãlãtorii saudin schimburi de experienþã, la faþalocului, cum se spune. Am bãtut la uºaEuropei Unite în prima secundã a anu-lui 2007. S-a deschis ºi am pãºit cu sfi-alã. Europa era altfel. Dar nicidecumstrãinã sau ofuscatã, ci binevoitoare ºimanieratã, cum sunt marile familii cublazon. Urma doar sã învãþãm proto-colul casei. ªi nu a fost uºor.

Lucrez în presa economicã ºi trebuiesã transmit cititorilor mei informaþiile pe

care le aºteaptã de la ComunitateaEuropeanã. Despre Europa Unitã ºi,mai ales, despre ajutorul pe care ni-l dãsã ajungem acolo unde sunt, demult,europenii. În fapt, trebuia sã ordonezinformaþiile care au venit cu toptanulpeste România, pentru cã Europa nune-a lãsat în beznã. E o artã sã ajungiînsã la informaþia de care ai nevoie. Iardacã nouã, celor care lucrãm profe-sional cu informaþiile, ne era greu,atunci cum le era celorlalþi?

Mi s-a pãrut firesc sã apelez lasursele cele mai bune, credibile, auto-rizate. Dar nici aºa nu a fost prea sim-plu. S-a deschis însã o fereastrã princare am vãzut Europa de astãzi altfel.A fost Agenþia pentru DezvoltareRegionalã Nord-Est, care a chemat jur-

naliºtii la altfel de întâlniri decât celeformale, de o orã-douã. Am stat maimult de vorbã, pe îndelete ºi de maimulte ori, despre conceptul de aderare,de integrare, despre atât de cãutatelefonduri structurale, depre ProgramulOperaþional Regional, despre cum sãdeschidem alte ferestre cãtre Europa ºichiar dinspre Europa cãtre noi. Sã lenumim seminarii, training-uri sau cumvreþi, dar sã mai spunem cã, acum, neplimbãm mult mai lejer pe culoareleinformaþionale care ne leagã deEuropa. Iar mâna întinsã de ADRNord-Est - cum îi spunem, adesea,prescurtat - se va sprijini sigur pe braþulnostru, care se va oferi mai ferm ºi ele-gant, aºa cum se cuvine în marea fa-milie, cu blazon, a Europei.

PÃREREA MEA...

...despre ADR

Ana - Maria Sandu

euROpeanul: De ce „nevoia teînvaþã”?Constantin Apostol: Se ºtie cã, deºi

cea mai lovitã de recesiunea economicãîn perioada anilor ‘90, Regiunea de Dez-voltare Nord-Est este regiunea din Uniu-nea Europeanã cu cea mai mare creºtereeconomicã în 2005. Acest fapt s-a datoratnu numai volumului mare de problemecare trebuia rezolvate în timp scurt, dar ºiefortului fãcut de autoritãþile publice localede a mobiliza resursele ºi de a pregãtiproiecte viabile ºi mature. Dacã supra-punem aceste aspecte faptului cã regiu-nea a absorbit cel mai bine fondurile depre-aderare (PHARE, ISPA ºi SAPARD),iatã cã putem concluziona cã „nevoia teînvaþã”.

euROpeanul: Cât de mult conteazãastãzi experienþa acumulatã?Constantin Apostol: Fondurile de

care vorbeam au sprijinit revigorarea eco-nomicã a regiunii, prin regenerarea acti-vitãþilor productive, crearea de noi locuride muncã ºi modernizarea infrastructuriipublice. Cred cã suntem cu toþii de acordcã regiunea noastrã a înregistrat pro-grese în ultimii ani în ceea ce priveºte ratade creºtere economicã sau nivelul ºoma-jului. Cu toate acestea, nu putem fi mulþu-miþi de nivelul de productivitate sau deperformanþele economice care se situ-eazã, în continuare, sub media naþionalã.Este clar cã întreprinderile din regiune tre-buie sã investeascã mai mult în inovarepentru a obþine produse ºi servicii cu val-oare adãugatã ridicatã. De asemenea, vatrebui sã ne concentrãm asupra pârghiilorprin care putem asigura profilul de mese-rii ºi calificãri necesar unei pieþe a munciidin ce în ce mai expuse la presiunile glo-balizãrii. Deºi în regiune existã zone încare creºterea economicã este consis-tentã, trebuie sã recunoaºtem cã avem,în continuare, localitãþi în care nivelul ve-niturilor înregistrate din activitãþi econo-mice este foarte redus. Acest fenomen nuva putea fi eliminat decât prin programeadecvate de sprijin, articulate pe condiþiileconcrete de la nivel local, dupã modelulpolilor de dezvoltare urbanã. Coeziuneaeconomicã ºi socialã va depinde în regiu-nea noastrã, de modul în care vom puteaasigura echilibrul între mãsurile de sprijinpentru creºterea competitivitãþii – bazatepe cunoaºtere ºi pe performanþã econo-micã ºi mãsurile de echilibrare a zonelordefavorizate – care trebuie sã punã ac-centul pe capacitatea administrativã ºispiritul antreprenorial. De aceea, trebuiesã ne concentrãm atenþia asupra moduluiîn care punem în practicã Planul pentruDezvoltare Regionalã Nord-Est 2007 -

2013, care are drept obiectiv global recu-perarea decalajului existent faþã de regiu-nile dezvoltate ale României, prin creºte-rea gradului de competitivitate ºi atractivi-tate al regiunii.

euROpeanul: Cum se vãd fondurilestructurale în regiunea dumneavoas-trã?Constantin Apostol: Odatã cu

asumarea rolului de Organism Interme-diar pentru implementarea ProgramuluiOperaþional Regional 2007 - 2013, în Re-giunea de Nord-Est, agenþia a trebuit sãfacã faþã unei duble provocãri: sã asigurecondiþiile optime pentru atingerea unuinivel ridicat de absorbþie a celor 724 mi-lioane euro alocate ºi sã întãreascã coo-perarea cu actorii regionali, în special dinsectorul privat. Colaboratorii noºtri ºi, maiales, autoritãþile publice locale s-au obiº-nuit sã gãseascã în agenþie informaþia ºi

asistenþa de care au nevoie pentru aidentifica oportunitãþile de finanþare ºi apregãti proiectele de dezvoltare. La rân-dul nostru, ne strãduim sã asigurãmtransparenþa în modul de alocare al fon-durilor ºi eficienþa utilizãrii acestora.Nevoia resimþitã mai ales în comunitãþilesãrace, aflate la distanþã mare de capita-la þãrii, poziþionate extrem faþã de regiu-nile bogate, a fãcut ca aici, în Nord-EstulRomâniei, sã existe mai mult decât în alteregiuni voinþa de a face, de a demonstracã se poate. Mai mult, procesul de evalu-are ºi selecþie se deruleazã cu o cadenþãbunã, numãrul de proiecte respinse esterelativ mic – 82, reprezentând 34,16% dintotal, iar numãrul total al proiectelor dejaevaluate tehnic ºi financiar este cel mai ri-dicat din þarã – 198. Dar efortul cel maiconsistent – implementarea proiectelor –va începe abia acum, dupã semnarea pri-melor contracte de finanþare. Estimãm ca,

pânã la sfârºitul lunii decembrie, sã pu-tem contracta proiecte în valoare totalãde cca 100 milioane euro. Interesul cres-cut s-a manifestat pentru domeniile 2.1Îmbunãtãþirea infrastructurii de transport(60 propuneri de proiecte), 3.2 Reabilita-rea/modernizarea dezvoltarea ºi echipa-rea infrastructurii serviciilor sociale (optpropuneri de proiecte), 3.4 Reabilita-rea/modernizarea, dezvoltarea ºi echipa-rea infrastructurii educaþionale (nouãpropuneri de proiecte), 5.2 Crearea, dez-voltarea, modernizarea infrastructurii deturism pentru valorificarea resurselor na-turale ºi creºterea calitãþii serviciilor turis-tice (16 propuneri de proiecte) ºi 4.3 Spri-jinirea dezvoltãrii microîntreprinderilor(142 propuneri de proiecte). Pentru mineºi colegii mei, mândria nu este doar pen-tru cã suntem pe primul loc în þarã în ceeace priveºte nivelul ºi bugetul proiectelordepuse în cadrul acestui program peºase din cele 13 domenii de intervenþielansate, dar mai ales este faptul cã celemai multe din aceste proiecte sunt rodulefortului comun al partenerilor locali (au-toritãþi publice, societãþi comerciale, orga-nizaþii non-guvernamentale ºi firme deconsultanþã) care au finanþat din bugeteleproprii întocmirea documentaþiilor tehnicechiar înaintea lansãrii unui programguvernamental dedicat, asigurând astfel,încã din iulie 2007, un portofoliu consis-tent de proiecte de dezvoltare – 166 cu unbuget total estimativ de 955,86 milioaneeuro.

euROpeanul: Alte planuri pentruviitorul apropiat?Constantin Apostol: Regiunea de

Nord-Est are multe nevoi. POR oferãoportunitãþi reale prin cele 724 milioaneeuro alocate acestei regiuni, dar implicãun sistem cu reguli solide ºi termene stric-te pe care, dacã nu le respecþi, nu poþiavea succes. Urmãtoarea perioadã va fiun test pentru noi toþi: ADR, sector publicºi sector privat. Suntem încredinþaþi cã, înacest cadru instituþional, creat pânã în

2013, Regiunea de Nord-Est va fi un locmai atractiv pentru a trãi, a munci ºi ainvesti. Programul Operaþional Regionala fãcut un pas mare în acest sens, fiindsingurul program operaþional din Româ-nia descentralizat care aduce fondurilestructurale cel mai aproape de cetãþeni,adicã de cei care au nevoie ºi de cei carele pot utiliza.

euROpeanul: Regiunea dumneavoastrã. este renumitã la capitolul turism. Cum îl puneþi în valoare?Constantin Apostol: În prezent are

loc elaborarea unui plan regional de acþi-une în turism, activitate care are la bazãconsultarea unui cadru larg partenerial, înscopul identificãrii pachetului de mãsuri ºiproiecte care ar trebui puse în practicã înperioada 2009-2017, în scopul promovãrii ºidezvoltãrii turismului în Regiunea Nord-Est.Agenþia pentru Dezvoltare RegionalãNord-Est este singurul organism perma-nent cu acoperire regionalã capabil sãdesfãºoare activitãþi de marketing terito-rial. Deºi acest aspect este recunoscutîncet-încet de investitorii strãini, instituþiiinternaþionale de reprezentare ale acesto-ra ºi mass media naþionale, activitateadesfãºuratã din anul 2002, când a fost în-fiinþat un departament specializat în ca-drul agenþiei, s-a bazat exclusiv pe resur-se atrase (respectiv proiecte internaþio-nale ºi sponsorizãri). Astfel, am reuºit sãelaborãm un portofoliu de materiale depromovare a regiunii (web site dedicat,broºuri, postere, un film de prezentare,mapa de prezentare a judeþelor din Re-giunea Nord-Est, toate sub brandul DIS-COVER NE ROMÂNIA). Acesta ne-apermis sã stabilim contacte internaþiona-le, sã ne afiliem la Asociaþia Europeanã aADR din Europa ºi sã asigurãm nivelul dereprezentare interregional corespunzãtor.Pe site-ul nostru, www.adrnordest.ro, pelângã informaþiile utile potenþialilor inves-titori ºi turiºti, puteþi viziona ºi o bogatãgalerie foto cu imagini inedite din regiune.

Interviu cu Constantin Apostol, directorul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est

„Nevoia te învaþã”

“

„Efortul cel mai consistent – imple-mentarea proiectelor – va începeabia acum, dupã semnarea primelorcontracte de finanþare. Estimãm ca,pânã la sfârºitul lunii decembrie, sãputem contracta proiecte în valoaretotalã de cca 100 de milioane euro

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

Iaºiul, ca entitate administra-tiv-teritorialã determinatã emi-namente cultural, ar putea pã-rea, la o primã vedere (a ºifost, de altfel, perceput ºi re-prezentat ca atare!), prizonierulunor viziuni incongruente cunoul sãu statut – id est, de co-munitate europeanã. Nevoilecomunitãþilor au evoluat ºi eleodatã cu sistemul economic ºicu cel administrativ ºi au fostconºtientizate ºi asumate, pemãsurã ce accesul la informa-þie a devenit mai facil ºi mai pu-þin costisitor. Liderii locali aufost obligaþi sã se racordeze laaceste nevoi, iar strategiile ºipoliticile locale ºi regionalen-au mai putut eluda factori detipul: populaþie activã, mobilita-tea indivizilor, infrastructurãrutierã ºi de transport, serviciimedicale, servicii educaþionaleetc. Pe mãsurã ce alternativele(pentru populaþie) au devenittot mai numeroase, respon-sabilitãþile autoritãþilor s-audiversificat ºi ele.

Ca atare, încorsetaþi, pe de oparte, de nevoile ºi aºteptãrilecetãþenilor ºi, pe de alta, deprincipiile ºi politicile UniuniiEuropene, accesul la resursefinanciare substanþiale a deve-nit esenþial. Finanþãrile pre ºipost-aderare puse la dispoziþiaRomâniei de cãtre diversele in-stituþii ale Uniunii Europene auconstituit o realã provocare,cãreia Consiliul Judeþean Iaºii-a rãspuns în prima fazã princrearea de direcþii ºi serviciiproprii, având în componenþãprofesioniºti dedicaþi în totali-tate accesãrii acestor fonduri.Ultima restructurare a adus înorganigramã un Serviciu pen-tru Proiecte cu Finanþare Inter-naþionalã, Cooperare Interre-gionalã ºi Europeanã în cadrulcãreia au fost cooptaþi angajaþicare au elaborat cereri definanþare ºi au implementatproiecte finanþate prin PHARE,PHARE CBC, TACIS, ENPIetc.

De altfel, în ultimii ani au fostatrase fonduri pentru cca 40 deproiecte a cãror valoare totalãdepãºeºte suma de 136 de mi-lioane de euro. Recent au fostaprobate alte douã proiectedepuse în cadrul ProgramuluiOperaþional Regional – dome-niul major de intervenþie 2.1.Acestea vizeazã îmbunãtãþireainfrastructurii de transport,respectiv reabilitarea ºi mo-dernizarea drumului de interesregional DJ 208 (limita judeþu-lui Neamþ – limita judeþului Su-ceava), precum ºi a celui in-terjudeþean DJ 248 Iaºi –Vaslui. Valoarea cumulatã seridicã la aproximativ 36,3 mi-lioane euro.

Dincolo de beneficiile socialeºi economice imediate pentrulocalitãþile de pe traseele celordouã drumuri, toate cele treimari judeþe (Iaºi, Suceava ºiVaslui) vor câºtiga din aceastãcolaborare inter-judeþeanã. Le-gãturile între marile centre ur-

bane vor fi mai rapide ºi vorpermite valori de trafic îmbunã-tãþite, agenþii economici îºi vorputea extinde ariile de distribu-þie ºi chiar ariile de selectare aforþei de muncã, iar disjuncþiacentru-periferie (la nivel de ju-deþ ºi iniþiativã ºi responsabili-tate publicã) va fi mai puþin rigi-dã. Miza finalã o constituie re-vitalizarea zonelor considerateca fiind slab dezvoltate ºi pre-gãtirea acestora pentru a faceparte sau a concura cu zonelemetropolitane.

Mai mult, în condiþiile în carese vorbeºte de poli de compe-titivitate ºi poli de creºtere, celedouã proiecte de reabilitarefavorizeazã apariþia unor struc-turi de tip cluster – structurã-cheie în dezvoltarea durabilã aunei regiuni. Cum polii de com-petitivitate ori de creºtere nupot fi delimitaþi sau fundamen-taþi teritorial, ci pe baza unorreþele (fie acestea rutiere, eco-nomice, de cercetare-inovare

etc.), cele douã proiecte con-tribuie la crearea matricei uneiviitoare regiuni vizibile la niveleuropean.

Indirect, POR 2007 - 2013accentueazã necesitatea coo-perãrii, a parteneriatelor public- privat în domenii cu mizã eco-nomicã veritabilã ºi cu grad derisc ridicat. În condiþiile în careobiectivele de interes public –cum este infrastructura - pot fireabilitate/modernizate/createprin instrumente europene,fondurile private trebuie dirijateºi încurajate sã acþioneze aco-lo unde autoritãþile locale nu-ºipot asuma riscuri, îºi depãºescatribuþiile. Nu sunt, din acestpunct de vedere, de neglijatnici schemele de finanþare detip INTERREG IVC, ESPON,URBACT, care, deºi nu con-duc la rezultate materiale, faci-liteazã exerciþii de înþelegere ºischimb de bune practici la nivelinterregional în domenii deinteres specifice. Un alt aspect

a cãrui înþelegere decurge dinaccesarea finanþãrilor din ca-drul Programului OperaþionalRegional îl constituie continui-tatea.

În general, nici un obiectiv nupoate fi atins în totalitate odatãcu obþinerea unor fonduri ºicheltuirea acestora. Adminis-traþia localã româneascã tre-buie sã-ºi asume ºi lecþia conti-nuitãþii, dar ºi pe aceea a com-plementaritãþii. Nici un proiectnu trebuie abandonat, chiardacã sumele alocate au fostcorect ºi fructuos alocate: potapãrea oricând nevoia ºi opor-tunitatea de a relua elementeale acelui proiect, dintr-o altãperspectivã, cu altã finalitate,din alte surse.

De aceea, ºi POR 2007 -2013 trebuie perceput ca unpoligon de încercare, ca o invi-taþie de a participa la dez-voltarea durabilã ºi eficientã aunei regiuni prin acþiuni con-vergente.

Aºa cum ne-am obiºnuit deja, nici ceide la ADR Nord-Est nu ies din tipar ºipreferã tot Axa prioritarã 2 – Îmbunã-tãþirea infrastructurii de transport regio-nale ºi locale, domeniul de intervenþie2.1 - Reabilitarea ºi modernizarea reþeleide drumuri judeþene, strãzi urbane,inclusiv ºoselele de centurã. Altfel spus,douã drumuri din Regiunea Nord-Estsunt pe cale de a fi aduse la standardeeuropene, cu ajutorul banilor comunitari.

Primul pe listã este drumul interjude-þean DJ 248 Iaºi - Vaslui. Desigur, sco-pul reabilitãrii ºi modernizãrii lui esteacela de creºtere a gradului de mobili-tate a populaþiei, bunurilor ºi serviciilorîntre judeþele Iaºi ºi Vaslui. În plus, se

va rezolva problema conexiunii la reþea-ua de drumuri naþionale, dar ºi scoate-rea din izolare a unor zone rurale cu odezvoltare deficitarã. Durata de imple-mentare a proiectului este de 18 luni,cuprinzând perioada de la constituireaechipei de implementare pânã la recep-þia lucrãrilor ºi transmiterea raportuluifinal. Solicitantul proiectului este Consi-liul Judeþean Iaºi, care a iniþiat acestproiect în parteneriat cu Consiliul Jude-þean Vaslui. Valoarea totalã eligibilã aproiectului este de 59.021.590,92 RON,din care valoare solicitatã 57.841.159,16RON. De cei 29,4 km drum judeþeanreabilitaþi prin acest proiect se vor bucu-ra în primul rând cei 39.047 locuitori ai

celor ºapte comune traversate de DJ248, precum ºi cei 722 agenþi econo-mici care îºi desfãºoarã activitatea înaceste localitãþi. Proiectul va contribui lacreºterea traficului de marfã ºi pasagericu 10% în urmãtorii cinci ani.

Al doilea proiect, motiv de mândriepentru ADR Nord-Est, este reabili-tarea ºi modernizarea drumului deinteres regional DJ 208, limita judeþu-lui Neamþ - Iaºi - limita judeþului Su-ceava. Durata de implementare estede 29 de luni, din care 24 luni sunt alo-cate lucrãrilor de construcþii. ConsiliulJudeþean Iaºi, care a iniþiat acest pro-iect, are în vedere investiþii pe douãtronsoane de drum ale DJ 248, respec-

tiv tronsonul cuprins între km3+000 ºikm 25+500, pânã la intrarea în oraºulPaºcani ºi al doilea tronson de laieºirea din oraºul Paºcani de la km 29+ 940 la km 48 + 960. Valoarea totalãeligibilã a proiectului este de51.035.937,25 RON din care valoaresolicitatã 50.015.218,50 RON.

Beneficiarii direcþi ai acestui proiectvor fi cei 34.235 locuitori ai comunelorMirceºti, Hãlãuceºti, Mogoºeºti-Siret,Stolniceni-Prãjescu, Valea Seacã ºiLespezi. Se aºteaptã ca reabilitareacelor 41,5km de drum judeþean sã con-tribuie la creºterea cu 17% a traficuluipe traseul DJ 208 ºi sã fie create 120locuri de muncã în termen de cinci ani.

Descrierearegiunii

Regiunea Nord-Est cuprinde judeþeleBacãu, Botoºani, Iaºi, Neamþ, Suceava ºiVaslui. Este cea mai întinsã regiune dedezvoltare a României, având o suprafaþãde 36.850 kmp, ceea ce reprezintã 15,5%din suprafaþa totalã a þãrii. De asemenea,Regiunea Nord-Est are cea mai numeroa-sã populaþie dintre cele opt regiuni, res-pectiv 16,9% din totalul populaþiei Ro-mâniei.

Din punct de vedere economic, regiu-nea beneficiazã de un uriaº potenþial turis-tic, iar industria textilã este consideratãramura care are cea mai rapidã creºtere(deocamdatã), în ciuda teribilei concuren-þe asiatice.

Costul (încã) scãzut al forþei de muncãface ca aceastã regiune sã fie atractivãpentru investitori. La aceasta se adaugã ºifacilitãþile de transport. Acestea au fostmult îmbunãtãþite, atât în interiorul regiu-nii, cât ºi în exterior, existând o reþea extin-sã de transport feroviar, precum ºi aero-porturi în trei dintre centrele urbane alezonei - Bacãu, Iaºi ºi Suceava.

Costul terenurilor ºi al imobilelor esterelativ scãzut, în timp ce reþeaua modernãde bãnci ºi cea de comunicaþii permitdesfãºurarea operaþiunilor comerciale.

Totodatã, având frontierã cu Ucraina ºiRepublica Moldova, Regiunea Nord-Esteste ºi graniþã a Uniunii Europene.

Paginã realizatã de Ana-Maria Sandu

Agenþia pentruDezvoltareRegionalã Nord-Est

Piatra - Neamþ, str. Lt. Drãghescu, nr.9Tel: +40 233 218071Fax: +40 233 218072e-mail: [email protected]

Director General: Constantin Apostol

Direcþia programeDirector: Georgeta SmaduTel: +40 233 218071 e-mail: [email protected]

Direcþia management POR: Director: Gheorghe HarjaTel: +40 233 218071e-mail: [email protected]

Direcþia comunicare ºi promovareregionalã:

Director: Gabriela MacoveiuTel: +40 233 218071 e-mail: [email protected]

Birouri judeþene:Bacãu –– str. Mãrãºeºti, nr. 2,

tel: +40 234 510190Botoºani – Incubatorul de Afaceri,

str. Poºtei nr.9, tel: +40 231 510464Iaºi – bd. ªtefan cel Mare ºi Sfânt,

nr. 69, tel: +40 232 261500Suceava – str. ªtefan cel Mare, nr.

36, tel: +40 230 530335Vaslui – str. ªtefan cel Mare, nr. 79,

tel: +40 235 362464

CUI MÃ ADRESEZ

În Moldova, pe lângã busuioc rãsar ºi proiecte

Douã drumuri,douã motive demândrie

„Pãrerea mea“, despre proiectConstantin Simirad, preºedinte Consiliul Judeþean Iaºi



6


instituþii importanteVasile Lascãr: „Voesc sã fac din administraþie o a doua magistraturã“

Interviu realizat de Angela Avram

(urmare din pagina 1)

euROpeanul: Aþi condus InstitutulEuropean din România. Cum vedeþivalorificate studiile de impact rea-lizate de IER înainte de aderare?Nicolae Idu: Institutul European din

România - din pãcate, una dintre puþineleorganizaþii de tip think tank din Româniacare ºi-a dedicat activitatea exclusiv te-maticii integrãrii europene – a jucat unanumit rol în perioada de pre-aderare. Înesenþã, acesta a fost centrat în jurul ne-voii de a sprijini administraþia în eforturilesale dedicate pregãtirii României pentruaderarea la Uniunea Europeanã prin tra-ducerea legislaþiei comunitare în limbaromânã, pregãtirea funcþionarilor publiciîn domeniul afacerilor europene ºi elabo-rarea unor studii care sã contribuie la fun-damentarea poziþiilor de negociere a ade-rãrii ºi apoi la finalizarea pregãtirilor deaderare în perioada 2005 - 2006. Dupã 1ianuarie 2007, institutul a abordat temati-ca integrãrii politicilor ºi strategiilor naþio-nale cu cele comunitare, oferind o bazãmai largã pentru planificarea strategicã lanivel macro. Doresc sã subliniez cã, alã-turi de volumele privind negocierile deaderare, editate de fostul negociator ºef,profesorul Vasile Puºcaº, studiile IER re-prezintã un mic tezaur ºtiinþific al acesteiperioade ºi, de aceea, ele au jucat ºi vorjuca în continuare un rol didactic, dar ºiunul de sursã profesionalã de informarepentru experþii români ºi strãini. Conformacordului iniþial realizat cu finanþatorul,Comisia Europeanã, dupã aderare, rolulIER ar trebui sã se transforme, acestaurmând sã funcþioneze ca un adevãratthink tank european, prin întãrirea statutu-lui sãu de organizaþie autonomã, profe-sionalã ºi ºtiinþificã.

euROpeanul: Care este rolulReprezentanþei Comisiei Europeneazi, ce are de fãcut? Nicolae Idu: Suntem o parte a Comi-

siei Europene ºi reprezentãm punerea înpracticã a conceptului atât de drag aces-teia de „Go local“. Noi l-am tradus mailung în „Suntem aici pentru a oferi infor-maþii cetãþenilor, cât mai aproape de ne-voile ºi casele lor“. Misiunea noastrã estede a contribui la o cât mai bunã înþelegerea procesului de integrare europeanã, avalorilor, politicilor ºi instituþiilor UniuniiEuropene. Vrem sã contribuim la exis-

tenþa unei Românii europene, nu doarprin statutul de stat membru, ci ºi prinimplicarea activã a cetãþenilor sãi în pro-cesul de construcþie europeanã.

euROpeanul: Câþi comisarieuropeni ne-au vizitat pânã acum ºicare au fost rezultatele acestorvizite?Nicolae Idu: În perioada scursã de la

începutul anului 2008, au avut loc pais-prezece vizite la nivel înalt, incluzând aiciºi vizita preºedintelui Comisiei Europene,domnul Jose Manuel Durrao Barroso ºi aÎnaltului Reprezentant pentru PoliticãExternã ºi Securitate, domnul Javier So-lana. La acestea putem adãuga un numãrde vizite ale unor directori generali ºi di-rectori din Comisia Europeanã. În sensulcelãlalt, au fost numeroase vizite ale unordemnitari ºi oficiali români la Bruxelles, in-cluzând aici ºi vizitele preºedintelui Tra-ian Bãsescu ºi ale premierului Cãlin Po-pescu-Tãriceanu. Trebuie subliniat carac-terul de lucru ºi de continuitate al dialogu-lui dintre cele douã pãrþi, desfãºurat la di-ferite niveluri. De aceea, vizitele oficialilorcomunitari au reprezentat oportunitãþipentru actualizarea informãrii, dar ºi pen-tru întâlniri ºi discuþii cu reprezentanþi aiParlamentului, ai autoritãþilor locale, ai so-cietãþii civile, ai mass media ºi ai mediuluiacademic.

euROpeanul: Care sunt temele pecare le consideraþi cele mai impor-tante azi, în România, din perspecti-va UE?Nicolae Idu: Pe termen lung, consi-

der cã douã sunt prioritãþile esenþiale: pu-nerea în aplicare a unor politici adecvatede gestionare a resursei umane, care sãia în calcul inclusiv îmbunãtãþirea condiþi-ilor de mediu ºi conturarea unui conceptºi a unui plan de acþiune concret pentrudezvoltarea infrastructurii de transport.Pe termen scurt, trebuie îmbunãtãþit mo-dul de funcþionare al justiþiei ºi obþinuterezultate concrete în lupta împotrivacorupþiei la nivel înalt ºi la nivel local.

euROpeanul: Ce merge nesperat debine ºi ce merge nesperat de prostdupã aderare?Nicolae Idu: Retrospectiv vorbind, nu

cred cã evoluþia de pânã acum a Româ-niei, ca stat membru, ar putea fi plasatã laextreme, prin prisma pachetului de aºtep-tãri. De altfel, binele ºi mai puþin binelesunt noþiuni relative în sistemele com-

plexe contemporane; de aceea, aº spunesimplu cã impresioneazã nivelul ratei decreºtere economicã, dar ºi numãrul lucrã-torilor români care au decis sã-ºi caute unloc de muncã în spaþiul comunitar. Cred,de asemenea, cã poziþiile României faþãde marile reforme preconizate ale uniuniiar fi de dorit sã fie dezbãtute mai amplu însocietate ºi sã nu rãmânã apanajul ex-clusiv al administraþiei. Mai mult, mi-aºdori o prezenþã mai sistematicã ºi maisubstanþialã a subiectelor europene înmass media româneºti.

euROpeanul: Cum apreciaþiprezenta temelor UE pe agenda publicã internã? Nicolae Idu: În primul rând, apreciez

în mod deosebit activitatea jurnaliºtilor,politicienilor ºi a think tank-urilor care aufãcut o pasiune din tratarea tematicii eu-ropene în spaþiul public. Totuºi, niveluldezbaterii publice poate fi substanþialameliorat dacã factorii de decizie dinsfera promovãrii publice a acestor subiec-te ar încerca sã înþeleagã aceastã nece-sitate ca pe o prioritate pe termen lung,precum ºi faptul cã dezbaterea publicãpoate avea o contribuþie importantã la va-lorificarea corespunzãtoare a statutuluide þarã membrã.

euROpeanul: Care sunt oportu-nitãþile de care ar trebui sã profiteRomânia în aceasta perioadã?

Nicolae Idu: Sã determine punctelede convergenþã dintre interesul naþional ºicel european, sã evalueze zonele unde,comparativ, contribuþia comunitarã poateproduce mai multã valoare adãugatã ºi,pe aceasta bazã, sã-ºi structureze strate-gia ºi eforturile. Procesul de integrare eu-

ropeanã nu este un scop în sine, ci un in-strument pentru promovarea solidaritãþiiºi creºterea bunãstãrii, a securitãþii. Înmod practic, absorbþia fondurilor comu-nitare este o astfel de oportunitate caren-ar trebui vãzutã doar ca una strict finan-ciarã, mai ales cã aceste fonduri nudepãºesc anual 4% din PIB-ul României,ci mai degrabã ca pe un sprijin cu efectede naturã structuralã. Sã nu uitãm cã uti-lizarea fondurilor europene determinãtransformãri importante la nivelul plani-ficãrii bugetare, al evaluãrii ºi pot atrage,astfel, sume externe de câteva ori maimari.

euROpeanul: Ce credeþi cã lipseºteca derularea proiectelor cu finanþareeuropeanã sã fie mai eficientã?Nicolae Idu: Cred cã este nevoie de

o anumitã „mutaþie culturalã“ la nivelulproceselor de planificare strategicã ºioperaþionalã, precum ºi la nivelul evaluãriimodului în care se folosesc banii publici.Acest lucru nu este valabil doar pentruadministraþia publicã, ci ºi pentru mediulde afaceri ºi ar trebui sã ne familiarizãm cuele încã de pe bãncile ºcolii. Dacã ne-amreferi în acest context la absorbþia mairapidã a fondurilor europene, atunci tre-buie sã ne referim la o mai bunã organi-zare la nivelul administraþiei ºi al utilizato-rilor. Totuºi, sã nu uitãm butada deja cla-sicã care ne avertizeazã „sã nu construimcatedrale în deºert“ folosind banii publici.

Ce face Reprezentanþa Comisiei Europene la Bucureºti?

Interviu cu domnul Niculae Idu, ºeful Reprezentanþei Comisiei Europene în România

„Integrarea nu este un scopîn sine“

Angela Avram

Misiunea reprezentanþei este de a contribuila o cât mai bunã înþelegere a Uniunii Euro-pene, a scopurilor, valorilor ºi politicilor aces-teia, aducând informaþia europeanã cât maiaproape de cetãþeni, într-o formã adaptatã ne-voilor lor specifice.

Reprezentanþa Comisiei Europene în Ro-mânia are patru departamente:

Departamentul Presã exprimã poziþiaComisiei Europene în relaþiile cu media, oferãinformaþii jurnaliºtilor ºi promoveazã politicile ºiactivitãþile comisiei. Departamentul organi-zeazã evenimente de presã ºi vizite pentrujurnaliºti, asigurând o bunã acoperire în mass-media a temelor europene de interes. Tot-

odatã, este urmãritã reflectarea acestora înpresa scrisã, audiovizualã ºi online.

Departamentul Politic analizeazã evoluþiilepolitice, economice ºi sociale din România,precum ºi modul în care activitãþile uniunii suntreflectate în opinia publicã româneascã. Unelement important al activitãþii este menþinereacontactelor cu reprezentanþii mediului politic ºieconomic românesc, precum ºi cu societateacivilã.

Departamentul Comunicare promoveazãcampaniile de informare ºi prioritãþile de co-municare ale uniunii în România, þinând contde specificul naþional ºi local. Partenerii în dia-logul cu cetãþenii români sunt cele trei reþelede informare Europe Direct, Centrele Euro-pene de Documentare ºi Team Europe, a cã-

ror activitate este coordonatã de acest depar-tament.

Departamentul Administrativ oferã asis-tenþa logisticã ºi resursele necesare buneidesfãºurãri a activitãþilor reprezentanþei.

În munca de comunicare, reprezentanþalucreazã îndeaproape cu Biroul de Informare alParlamentului European, precum ºi cuautoritãþile române relevante de la nivel centralºi local.

Reprezentanþa CComisiei EEuropene îîn România: Strada Jules Michelet nr. 18, sector 1, BucureºtiTelefon: (+ 40-21) 203.54.00Fax: (+40-21) 316.88.08e-mail: [email protected]

„

“

Misiunea noastrã estede a contribui la o câtmai bunã înþelegere aprocesului de inte-grare europeanã, avalorilor, politicilor ºiinstituþiilor UniuniiEuropene. Vrem sãcontribuim la exis-tenþa unei Româniieuropene, nu doarprin statutul de statmembru, ci ºi prinimplicarea activã acetãþenilor sãi în procesul de con-strucþie europeanã




7proiecte de povestit

Castel PHAREstauratla DevaMuzeu uitat, dar nu de DumnezeuÎn fapt, finanþarea PHARE a devansat, la Deva, termenul de finalizare a restaurãrii Castelului Magna Curia, care gãzduieºte Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane. A devansat, cu cât timp? Cu zece ani, dacã ne gândim cã,din 1995 ºi pânã în 2005, Consiliul judeþean Deva ºi Ministerul Culturii au alocat atât de puþini bani pentru restaurare, încât ce se repara într-un an se dãrâma anul urmãtor. La bani pe sponci, meºteri, unelte ºi vopseluri pe mãsurã. Veneau turiºti în Deva ºi li se închidea uºa-n nas la muzeu, pentru cã oricum nu aveau traseu liber de vizitat din cauza colecþiei de...ligheane care colectau apa de ploaie scursã prin tavan. În van, aºadar, finanþãrile cu þârâita ºi insuficiente dinbugetele de stat ºi local. La jumãtatea lui 2005, un consilier de la judeþ propune accesarea unei finanþãriPHARE pentru restaurarea rapidã ºi completã a importantului patrimoniu. D’aci încolo, dacii ºi romanii au fost cum se cuvine respectaþi.

Rãzvan Petriºor

Este cunoscut ºi sub numele de Castelul Bethlen. Aflat sub dealulcetãþii, cu forma dreptunghiularã, uºor alungitã ºi prevãzutã la coturicu câte un decros cu aspect de bastion, Magna Curia este, din1937, sediul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva. Arestatut de raritate printre instituþiile cultural-ºtiinþifice din reþeauamuzealã a României. Piatra de temelie i-a fost pusã în anii ’80 aisecolului XVI. Restaurat, prima oarã, a fost acum 100 de ani. Deatunci, ba rãzboaiele, ba indiferenþa comunistã, apoi demallareaculturii post-decembriste l-au ruinat. La figurat, dar mai ales la pro-priu.

Cea de-a doua restaurare, demaratã în 1995, a avut, în primiizece ani, urmãtorul bilanþ: sute de obiecte de patrimoniu (arme ºiobiecte de cult dacice ºi romane) deteriorate ºi dispãrute chiar, înurma depozitãrii necorespunzãtoare, trei directori ai muzeuluischimbaþi din motive legate de întârziere a lucrãrilor, acoperiºul re-novat parþial, ºapte camere doar, din cele 30 ale castelului-muzeu,refãcute dupã stilul arhitectonic original. Total facturat, de labugetele de stat ºi judeþean: 55.000 de euro. O brumã de bani...Anii au trecut, iar în 2005, primãvara, a început sã se ºuºoteascãpe holurile Consiliului Judeþean, cum cã ar exista fonduri europenePHARE pentru restaurãri de monumente. O lunã s-au adunat hâr-tii, avize ºi studii de fezabilitate. Martie a fost îndeajuns. Mai a adusvestea cea bunã: finanþarea PHARE a fost obþinutã.

Dacã ºi Meºterul Manole ar fi ºtiut de PHARE....

În 15 luni, aºa cum s-a scris ºi în solicitarea pentru obþinereafinanþãrii europene, castelul-muzeu trebuie sã fie total restaurat.Trei luni pentru proiectare, restul pentru execuþie. ªantierul s-adeschis în iulie 2005. Cu urmãtoarele lucrãri de predat la cheie, înziua recepþiei finale:

consolidare - restaurare spaþii interioare consolidare - restaurare planºeu ºi pereþi subsol consolidare - restaurare faþade ºi scãri amenajãri exterioare instalaþii: electrice, de hidranþi interiori, sanitare, de încãlzire,antiefracþie ºi de incendiu.

Recepþia s-a fãcut pe 13 octombrie 2006. „Timp 100 de ani,muzeul nu a mai fost restaurat, fapt ce a fãcut destul de anevoioasãmunca constructorilor ºi pe cea a proiectanþilor. Pânã în 1990 semai schimba mãcar o stucaturã, unjgheab la acoperiº, dar dupã 1990chiar ºi aceste intervenþii minore aufost imposibil de realizat din lipsã defonduri. Muzeul, implicit castelul, s-aautoîntreþinut din banii încasaþi de lavizitatori. Doamne-ajutã cã s-a ter-minat restaurarea deoarece, ui-tându-mã în contabilitate, am obser-vat cã, dupã doi ani de la restaurareºi reintrarea muzeului în circuitul tu-ristic, încasãrile din bilete sunt deºase ori mai mari. „În cei zece ani dedinaintea contractãrii celor 720 000de euro de la PHARE, muzeul eraînchis opt luni pe an”, mãrturiseºteMarcel Morar, directorul uneia dintrecele peste 50 de clãdiri de patrimo-niu din þarã restaurate, renovate,modernizate cu fonduri europene.

Nu aud promisiunile ºi îngrijorãrilepoliticienilor din timpul campaniei electorale. Primesc 207 lei pe lunã, sprijin de la stat. Doar puþin peste otreime au un loc stabil de muncã. Nu pentru cã ar fugi de muncã.Angajatorii, majoritatea, nici nu vor sã audã de ei. Sunt persoanele cu deficienþe de auz. Surzii. În judeþulConstanþa, 1200 dintre ei au format o asociaþie care sã le susþinã integrarea socialã ºi, mai ales, pe ceaprofesionalã. Recent, au obþinut ofinanþare PHARE, pe care o vor cheltui pentru a se instrui în vedereasusþinerii unui interviu, pregãtirii într-o meserie în care lipsa auzului nuafecteazã randamentul ºi calitateamuncii, dar ºi pentru a avea acces la obazã de date cu joburi destinate persoanelor cu handicap auditiv – baza de date informatizatã, creatã ºiadministratã la sediul asociaþiei.

Rãzvan Petriºor

Era sã uitãm o informaþie importantã: surziidin România beneficiazã ºi de o reducere cu50 la sutã a abonamentului la telefonia fixã.Ca ºi cum nevãzãtorilor le-ai înjumãtãþi preþulbiletului la cinema. Cine mã citeºte acum,dintre cei cu deficienþã de auz, o sã înþeleagãrostul îndemnului urmãtor: „Alo, te rog, dã fi-nanþarea europeanã... mai tare, sã aud ºi euceva mai plãcut!“.

Cazuri-problemã sute, înlumea fãrã sunete

Aºa se face jurnalism social: începi prin aprezenta problema unui cetãþean, apoi descriisoluþia sau soluþiile pentru rezolvarea ei.

Mârþu Didina Mãrioara, o tânãrã în vârstãde 26 de ani din Constanþa, are deficienþã deauz. Ea a urmat o ºcoalã specialã pentru co-piii cu astfel de handicap. Chiar de la primulloc de muncã, s-a lovit de indiferenþa angaja-torului ºi a ºefului de echipã. Lucrând într-opatiserie, în perioada 2004 - 2005, fãrã con-tract de muncã, tânãra a fost nevoitã, pentrua-ºi menþine locul, sã presteze muncã grea ladescãrcat saci. Câºtiga pe lunã un sac de…mãrunþiº: 300 de lei. Nici mai mult, nici maipuþin. I se zicea adesea cã primea ºi indem-nizaþie din partea statului ºi nu are de ce sãse plângã de salariu. Lucra 12 ore cu 24, darea era foarte vrednicã. „A ajuns la spital detrei ori cu hemoragie din cauza muncii“, mãr-turiseºte mama fetei.

Cazul Mãrioarei este unul dintre cele 300înregistrate anual în biblioraftul denumit„Angajãri cu probleme“ de la Filiala Teritorialã

a Surzilor Constanþa, parte a Asociaþiei Na-þionale a Surzilor. Pentru a reduce cu cel pu-þin 50% cazuistica, s-a iniþiat Proiectul „Ocu-pare ºi integrare pentru deficienþii de auz“.2007, din varã pânã-n toamnã, a fost anulcând s-a lucrat la dosar, s-a depus solicitareaºi s-a obþinut finanþarea PHARE în valoare de55 000 de euro.

Angajarea P(H)ARE acumposibilã

Dacã n-ar fi, nu s-ar auzi! De bine. Desprecursurile de formare profesionalã a surzilordin Constanþa. Chiar din gura directorului deproiect finanþat prin PHARE. „În mai anulacesta, am lansat prima serie de absolventea cursului de calificare ºi recalificare ca îngri-jitoare de bolnavi la domiciliu. Cincisprezece

femei ºi-au primit diplomele de absolvire.Cursul s-a desfãºurat în perioada iunie - oc-tombrie 2008, la sediul filialei. Aceste femeideficitare de auz au fost alese în baza uneitestãri preliminare, din cauza numãrului marede cereri depuse pentru urmarea cursului. Înceea ce priveºte persoanele angajate, avemo fluctuaþie. Dacã într-o lunã avem 400 deangajaþi, peste o sãptãmânã avem 300, înperioada sezonului estival fiind mult maimulte persoane angajate, în special la spãlatvase sau cameriste. La momentul actual suntîn jur de 300 de membri angajaþi. 180 degrade schimbare de situaþie, faþã de 2005 -2206“, mãrturiseºte Grigore Ionescu, inspec-tor la ANSR - Filiala Teritorialã a SurzilorConstanþa.

P(H)are imposibil de schimbat ºi mentali-tatea angajatorilor din Constanþa, implicit dinRomânia? Rãspunde inspectorul Ionescu: „Înciuda faptului cã s-a lansat site-ul Centruluide consiliere pentru angajare ºi integrare so-cio-profesionalã a persoanelor cu deficienþãde auz ºi a ofertei de forþã de muncã cu defi-cienþã de auz, nici un angajator nu a postatpe site intenþia de a încadra în muncã o per-soanã cu deficienþã de auz. Acestea dinurmã îºi cautã singure ºi, nu uºor, îºi gãsescun loc de muncã“.

Cel de-al doilea curs de formare/perfecþio-nare a deficienþilor de auz, desfãºurat în ca-drul proiectului, chiar în aceastã perioadã aanului, este pentru specializarea în meseriade lucrãtor comercial.

Surzii din Constanþa au auzit de PHARE

Proiect: „Consolidare -restaurare CastelBETHLEN MagnaCuria Deva”

Beneficiar: ConsilulJudeþean Deva

Tipul ffinanþãrii: PHARE

Valoarea ffinanþãrii:721.695 de euro

Valoare ttotalã pproiect:1.071.805 euro

Raþiunea pproiectului:reintroducerea în circuitul turistic internºi internaþional acelui mai importantmuzeu de arheologie al României

Proiect: „Ocupare ºi integrare pentru deficienþii de auz“

Beneficiar: Asociaþia Naþionalã aSurzilor din România - FilialaTeritorialã a Surzilor Constanþa

Finanþare: PHARE

Valoarea ffinanþãrii: 55 000 de euro

Raþiunea pproiectului: faceþi o anchetãsocialã pe cont propriu printrepatroni ºi, în 75% dintre cazuri, o sã auziþi rãspunsul „Nu vreau angajaþi cu deficienþe de auz” (statisticã realizatã de ANSR)

Strasbourg, 22 octombrie 2008.Principalele instituþii europene,Parlamentul, Consiliul ºi Comisia, ausemnat un acord de colaborare îndomeniul politicii de comunicare. Cualte cuvinte, o alianþã în vederea„vânzãrii” cât mai eficiente a UniuniiEuropene cãtre cetãþenii sãi. Eranevoie, oare, de acest pas pentru omai bunã înþelegere a activitãþiibirocraþilor europeni?

Grig Vîrsta

Nu-i de ieri, de alaltãieriÎn perioada imediat premergãtoare ºi în

timpul punerii bazelor Comunitãþii Econo-mice a Cãrbunelui ºi a Oþelului, RobertSchuman ºi Jean Monnet nu prea s-ausinchisit de opinia publicã din cele douãstate fondatoare, Franþa ºi Germania.Atunci, ei au elaborat ºi au anunþat într-oconferinþã de presã ce aveau de gând sãfacã ºi gata. S-or fi gândit cã, dacã ar fiinformat ºi întrebat cele douã popoare, aicãror soldaþi, nu cu mult timp în urmã, seluau reciproc în cãtarea puºtii pe tot întin-sul Europei, s-ar fi putut sã nu ajungã laun rezultat satisfãcãtor ºi benefic. Aºa,cei doi oameni politici pur ºi simplu au pusîn faþa faptului împlinit opinia publicã inter-naþionalã. Astãzi, cetãþenii din UniuneaEuropeanã, moºtenitoarea CECO, învaþãdespre rãzboi din cãrþile de istorie.

Un pic mai aproape25 martie 1957. La Roma se semneazã

cele douã tratate care stabileau coope-rarea în aproape toate domeniile de acti-vitate între þãrile Comunitãþii EconomiceEuropene. Conþinutul tratatelor ºi formaacestora au fost redactate de cãtre oserie de experþi în toate domeniile, încãde la conferinþa de la Messina din 1955 ºinu au fost supuse aprobãrii publice. Celedouã tratate, cel de înfiinþare a Comuni-tãþii Economice Europene ºi cel de cola-borare în domeniul energiei atomice - Eu-ratom-, intrã în vigoare la 1 ianuarie 1958,fãrã vreun referendum popular pe aceas-tã temã. Lista deciziilor importante înlegãturã cu viitorul Europei, fãrã con-sultarea publicã, poate continua.

ªi totuºi...În decadele care urmeazã, Europa in-

stituþionalã se îndepãrteazã de cetãþeniisãi, cu toate alegerile europarlamentareorganizate din cinci în cinci ani. Alegerilestabilesc reprezentanþii cetãþenilor în forulde decizie al Uniunii Europene ºi constitu-ie, de fiecare datã, prilej de dezbaterepublicã pe teme europene. Astfel, Trata-tul de la Maastricht, cel semnat la 7 fe-bruarie 1992, a fost supus referendumu-rilor þãrilor membre ale Comunitãþii Eco-nomice Europene. Rezultatul a fost un picsurprinzãtor: actul care fãcea referirepentru prima oarã la Uniunea Europeanã,dând astfel de înþeles cã Europa trecuse

cu bine testul de „aventurã politicã”, a tre-cut cu chiu cu vai de votul popular. În Da-nemarca, de exemplu, nici mãcar nu atrecut de prima datã, el fiind respins decãtre danezi în 1992. De abia în 1993 tra-tatul a reuºit sã adune, la al doilea refe-rendum organizat pe aceastã temã, pro-centajul de trecere. În Franþa, acesta afost ratificat „la mustaþã“, cu 51,04% dinvoturi. Sondajele de opinie fãcute rapidprintre europeni arãtau cã majoritateaacestora nu prea ºtiau ce se întâmplãdupã zidurile ºi ferestrele somptuoaselorclãdiri ale instituþiilor europene. Scorurileslabe la referendumuri îi fac pe politicienisã introducã unele modificãri în tratat, cade exemplu: apariþia termenului de „cetã-þenie europeanã”, respectarea principiului

subsidiaritãþii sau instituirea principiuluide codecizie între forurile europene.Apare, astfel, interacþiunea dintre instituþiiºi cetãþeni.

ªi a fost 2005...Anul prãbuºirii ideii de Constituþie pen-

tru Europa Unitã. Atunci, francezii ºi olan-

dezii nu au fost convinºi de campaniile deinformare cu privire la Tratatul pentru oConstituþie europeanã. Documentul însine avea mai mult de 400 de pagini, sin-gurul mai puþin stufos decât Constituþiaindianã, care are peste o mie. Greu decitit ºi pentru jurnaliºti, darmite pentru eu-ropeanul de rând. Constituþia americanã,la începutul ei, adicã atunci când a fostredactatã de Benjamin Franklin, la 17septembrie 1787, avea de douãzeci deori mai puþine pagini. ªi doar ºapte arti-cole. Europenii celui de-al XXI-lea secolnu prea vedeau beneficiile pentru cetã-þean ale unui asemenea demers politic.Ca atare, 55% dintre francezi ºi 53% din-

tre olandezi voteazã impotriva acestui tra-tat. Europa instituþionalã este ºocatã ºirecomandã o pauzã de reflecþie. Cum, nua înþeles „vulgul” despre ce e vorba „înpropoziþie”? Comunicarea cãtre cetãþenidevine atât de importantã, încât nouacomisie condusã de Barroso are un comi-sar dedicat: Margot Wallström, responsa-bil cu relaþiile instituþionale ºi strategia decomunicare. Reprezentanta Suediei sepune pe treabã ºi rezultã un efort extraor-dinar la nivel european, bineînþeles costi-sitor, dar care ajunge timid la cetãþeni. In-stituþiile europene încep a pune pe locurifruntaºe comunicarea cãtre alegãtori. Oa-menii încep sã se dumireascã în legãturãcu activitatea instituþiilor europene ºi, maiales, cu impactul deciziilor acestora asu-pra vieþii de zi cu zi. „Deficitul de demo-craþie” semnalat de doamna Wallström semicºoreazã. Consiliul, Comisia ºi Parla-mentul European devin din ce în ce maitransparente. Strategiile de dezvoltare pedomenii sunt supuse atenþiei publicului,acesta este chestionat în legãturã cu dife-rite aspecte ale vieþii politice. Europar-lamentarii se exprimã public, au bloguri -ca ºi comisarii, de altfel – se editeazã zia-re, televiziunea intrã cu subiecte europe-ne în casele tuturor. Se pare însã cã nu-ide ajuns.

NU-ul irlandezTratatul de la Lisabona trece ºi el printr-o

perioadã delicatã. Dorindu-se a fi o va-riantã îmbunãtãþitã a celui pentru o Con-stituþie europeanã ºi mult mai comestibil,zice-se, pentru public, documentul dãpiept cu un refuz strãlucitor în Irlanda,þarã care a beneficiat din plin, chiar de laînceput, de statutul de membru al UniuniiEuropene. Criticile ulterioare s-au con-centrat pe campania slabã de promovarea acestuia ºi chiar de comunicarea, îngeneral, a instituþiilor europene cãtre ce-tãþenii sãi. Slãbiciunile strategiei de co-municare au fost imediat detectate decãtre euro-sceptici, care au exploatat lamaximum situaþia. Acum, Europa întrea-gã încearcã, din nou, sã-ºi revinã.

O picãturãDe aproape 20 de ani, Mostra Commu-

nication ajutã la explicarea Europei Unite.A început ca o firmã apropiatã guvernuluibelgian, care dorea ca publicul sã fie in-format cu privire la deciziile luate ºi la im-pactul acestora asupra vieþii de zi cu zi.Apoi a fost inclusã în strategia de comuni-care a Uniunii Europene. Sarcina agen-þiei, astãzi, este de a produce o varietatede reportaje cu privire la politicile europe-ne ºi rezultatul acestora. Acum, aproape50 de specialiºti din diferite domenii seadreseazã atât instituþiilor cât ºi publicu-

lui, cu privire la politicile ºi deciziile carese iau în cadrul Uniunii Europene. De lapescuitul oceanic pânã la sãrãcie, de lasubiecte energetice pânã la cele de pro-tecþia mediului, cei de la Mostra încearcãsã aducã în atenþia publicã temele euro-pene. Mijloacele sunt dintre cele mai di-verse: de la producþia de scurte reportajepe teme date, pânã la organizarea demari evenimente, ca de exemplu OpenDays. Dupã cum se ºtie, la ultima ediþie,au participat peste 7.400 de persoane,din toate colþurile lumii, nu numai aleEuropei. Deja profesioniºti ai comunicãrii,

cei de la Mostra încearcã sã traducã „bru-xelleza” de lemn într-o limbã accesibilãpublicului. Mai au însã mult de muncã.

Sã revenimPrin declaraþia politicã semnatã la 22

octombrie de cãtre Alejo Vidal-Quadras,vice-preºedinte al Parlamentului Euro-pean, Jean Pierre Jouyet, ministru destat, din partea Consiliului Uniunii Euro-pene ºi Margot Wallström, vice-preºedin-te al Comisiei Europene, cele trei instituþiise angajeazã sã colaboreze în politica decomunicare.

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

Pentru cã:de la 1 ianuarie 2007, aproape 22

de milioane de români sunt cetãþeni(ºi) ai Uniunii Europene

dintre aceºtia, aproximativ douãmilioane ºi jumãtate trãiesc în alte þãriale uniunii, dând naºtere unei legãturifoarte strânse între România ºi cele-lalte 26 de state membre

Uniunea Europeanã este princi-palul partener de afaceri al Românieiºi principala destinaþie a exporturilorsale

ceea ce se petrece la Bruxelles nepriveºte ºi pe noi, aºa cã avem nevoiede informaþii cu privire la deciziile luateacolo

trãim într-o lume în care informaþiacostã, iar cine nu este informat pierdefoarte mult

dacã ºtim despre ce este vorba,putem influenþa deciziile de la Bru-xelles în favoarea noastrã

DE CE NE-AR INTERESA?

Grea misie,domnilor!La ce foloseºte comunicarea europeanã?

Alejo Vidal-Quadras: „Mai multã informaþie ºi o mai bunã comunicare suntnecesare dacã vrem sã stimulãm interesul cetãþenilor europeni pentru UniuneaEuropeanã ºi sã le comunicãm cum a afectat pozitiv Uniunea Europeanã viaþalor de zi cu zi. Trebuie sã-i convingem de valoarea proiectului comun european,de garantare a pãcii ºi apãrare a unui model de viaþã ºi de muncã“

Jean Pierre Jouyet: „Atât referendumul irlandez cât ºi cele precedente au arãtat cã elementul cheie în explicarea beneficiilor Uniunii Europene opinieipublice este comunicarea, fapt confirmat de studiul pus la dispoziþie de prim-ministrul irlandez cu ocazia ultimului Consiliu European. Acesta estemotivul pentru care cele trei instituþii ºi statele membre trebuie sã progreseze în acest domeniu“

Margot Wallström: „Pentru a comunica, este nevoie de un plan, este nevoiede stabilirea prioritãþilor ºi de muncã în parteneriat. Acestea sunt instrumentele-cheie pentru o comunicare eficientã. Aceastã declaraþie pune bazele unui cadruprin care putem folosi aceste instrumente în mod eficient“

Declaraþiile ofi-ciale demonstrea-zã douã lucruri:unul, cã pânãacum, strategiilede comunicareseparate ale celortrei instituþii nu audat rezultatelescontate ºi doi,hotãrârea celortrei reprezentanþide a face o schim-bare de proporþiila nivel de comu-nicare europeanã.Se pare cã refe-rendumurile „cucântec” din istoriaUniunii Europeneau determinatunitatea în mate-rie de comuni-care. Ceea ce îmiaduce aminte deo frazã: „Contra-dicþia este mamaprogresului“, darzãu cã nu-mi maiaduc aminte cinea scris-o primul.

Foto: europa.euFoto: europa.eu




9consultant de afaceri

Gaspar Mihai (APIA Iaºi), Narcis Ivan(APIA Iaºi), Dragoº Jaliu

Începând cu data de 1 ianuarie 2007,APIA deruleazã fondurile europene pen-tru implementarea mãsurilor de sprijin fi-nanþate din Fondul European pentru Ga-rantare în Agriculturã (FEGA).

Subvenþiile se acordã sub formã deplãþi directe la hectar, gestionate de Sis-temul Integrat de Administrare ºi Control(IACS) ºi în cadrul mãsurilor de piaþã pen-tru implementarea mecanismelor comer-ciale, conform Politicii Agricole Comune(PAC). Procesul de acordare a subvenþi-ilor este unul complex, þinând cont cã in-stituþiile specializate se aflã în etapa acu-mulãrii de experienþã, iar mecanismele ºiprocedurile sunt în curs de perfecþionare.Procesul de acomodare este unul inerent,atât în ceea ce priveºte salariaþii agenþi-ilor, cât ºi în cazul subiectului activitãþiiacestora, fermierii.

Acest articol îºi propune sã prezinte,punctual, din perspectiva APIA, principa-lele probleme ce apar, în relaþia cu fer-mierii, beneficiarii subvenþiilor.

Care sunt principalele dificultãþi?

Cele mai dese ºi frecvente confuzii suntcele tehnice care se comit atunci cândfermierul este pus faþã în faþã cu Ortofoto-planul, o fotografie aerianã sub formaunei hãrþi digitale, ce împarte suprafaþaagricolã în blocuri fizice, beneficiarul con-fundând Blocurile Fizice unde deþine

terenul pe care îl lucreazã. Acest tip deeroare este unul normal ºi, în mod evi-dent, reglabil, prin prisma faptului cãacest procedeu este repetat anual, în mo-mentul depunerii cererilor.

Un alt gen de confuzie apare în ceea cepriveºte noþiunea de proprietate. Existãidentificarea cu noþiunea de „utilizator depãmânt”. Faptul cã plãteºte impozit saucã apare numele lor în titlu, îi face sã sesimtã îndreptãþiti sã depunã cerere ºi sãia subvenþia, chiar în condiþiile în careacel pãmânt este dat în arendã. De ase-menea, declaraþiile de suprafaþã includ ºiparcelele neagricole (curþi, construcþii,râpe, ravene, pe motivul cã plãtesc impo-zit).

Probleme apar ºi când ne referim lacuantumul ºi obiectul subvenþiilor. Astfel,

existã numeroase cazuri când fermierulconfundã noþiunea de subvenþie cu noþi-unea de decontare a tuturor cheltuielilorimplicate în lucratul pãmântului.

Unii fermieri interpreteazã eronat noþi-unea de pãmânt compact, aceºtia decla-rând o suprafaþã mai mare, reieºitã fie dinadunarea unor categorii de folosinþã dife-rite, fie din parcele mici, neeligibile, des-

pãrþite în tarla de diferiþi vecini. În plus,modul de calcul al penalitãþilor ridicã anu-mite nedumeriri (exemplu: dacã existã ocorecþie pentru 0.5 din cei 1.5 ha pentrucare a solicitat sprijinul – de ce nu maiprimeºte sprijin financiar pentru diferenþade 1 ha). În acest caz, explicaþia e cã hec-tarul rãmas este considerat ca bazã decalcul a procentajului de validitate admis,de maximum 30 la sutã, corecþie ºi nuîntreaga suprafaþã.

O problemã destul de importantã apareºi în momentul colectãrii subvenþiilor decãtre fermieri, aceºtia închizând conturilebancare dupã acest moment, aspect ceîngreuneazã procedura de acordare asubvenþiilor în anul urmãtor.

De asemenea, apar neclaritãþi în mo-mentul realizãrii de schimburi de teren în-tre fermierii mari ºi fermierii mici. De pildã,în cazul în care cei din urmã deþin terenagricol între douã parcele deþinute de ma-rii fermieri. Existã situaþii când micii fer-mieri declarã suprafaþa din acte ºi nu ceadin urma schimbului, ducând astfel lasupradeclararea blocurilor fizice, deoare-ce aceastã suprafaþã va fi declaratã ºi demarele fermier.

Dificultãþi apar ºi din cauza necunoaº-terii procedurii în caz de deces a fermie-rului care a depus cererea. În termen de

10 zile, succesorul/moºtenitorul trebuiesã prezinte certificatul de deces la sediulAPIA, termen considerat prea scurt. Ter-menul se poate prelungi prin prezentareaunei scrisori justificative de cãtre succe-sorul/moºtenitorul fermierului decedat.

Dupã cum se poate observa, un pro-cent semnificativ din aceste confuzii apa-re din cauza unei informãri deficitare afermierilor. În acest sens, APIA Iaºi îºipropune sã tipãreascã lunar un buletin in-formativ, dedicat fermierilor, cu informaþiiasupra termenelor ºi condiþiilor pe careaceºtia trebuie sã le respecte pentru aputea beneficia de subvenþii.

Pentru a putea corecta ºi anticipa even-tualele disfuncþionalitãþi ale activitãþii insti-tuþiei, APIA Iaºi intenþioneazã sã creezeun consiliu consultativ reprezentativ, atâtla nivelul conducerii APIA, cât ºi în ceeace priveºte fermierii.

AXA PRIORITARÃ 3 – TEHNOLOGIA INFORMAÞIILOR ªI COMUNICAÞIILOR (TIC) PENTRUSECTOARELE PRIVAT ªI PUBLIC

Programul operaþional sectorial „Creºterea competi-tivitãþii economice” (POS CCE) este unul dintre celeºapte programe operaþionale sectoriale, program cerãspunde, pe de o parte, primei prioritãþi a PND 2007– 2013 - „Creºterea competitivitãþii economice si dez-voltarea economiei bazate pe cunoaºtere” - ºi, pe dealtã parte, prioritãþii a doua a CNSR, respectiv „Creº-terea competitivitãþii economice pe termen lung”.

Obiectivul general al POS - Creºterea Competiti-vitãþii Economice îl constituie creºterea productivitãþiiîntreprinderilor româneºti pentru reducerea decala-jelor faþã de productivitatea medie la nivelul UniuniiEuropene. Mãsurile întreprinse vor genera, pânã în2015, o creºtere medie a productivitãþii de cca. 5,5%anual ºi vor permite României sã atingã un nivel deaproximativ 55% din media UE.

POS CCE este implementat prin cinci axe prio-

ritare, dupã cum urmeazã:Axa prioritarã 1: Dezvoltarea unui sistem inovator

ºi eco-eficient de producþieAxa prioritarã 2: Cercetare, dezvoltare tehnologicã

ºi inovare pentru competitivitateAxa prioritarã 3: Tehnologia Informaþiilor ºi

Comunicaþiilor pentru sectoarele privat ºi publicAxa prioritarã 4: Creºterea eficienþei energetice ºi a

siguranþei aprovizionãrii în contextul combateriischimbãrilor climatice

Axa prioritarã 5: Asistenþã tehnicã

AXA PRIORITARÃ 3 – TEHNOLOGIA INFORMAÞIILOR ªICOMUNICAÞIILOR (TIC) PENTRUSECTOARELE PRIVAT ªI PUBLIC

Pentru axa 3 din cadrul POS CCE, alocarea buge-tarã (din total POS) reprezintã cca. 470 milioane euro(15,62%).

Beneficiarii acestei axe sunt: IMM-uri/consorþii deIMM-uri/IMM-uri – furnizori autorizaþi de servicii de

training, autoritãþile administraþiei publice centrale ºilocale, precum ºi forme asociative ale acestora, insti-tuþii publice sanitare ºi ONG-uri .

Printre categoriile de proiecte propuse în cadrulacestei axe, se regãsesc:

consolidarea infrastructurii TIC prin accesul pu-blic la mijloacele moderne de comunicaþii;

sprijinirea competitivitãþii economice ºi pro-movarea interacþiunilor între sectorul public ºi între-prinderi/cetãþeni prin îmbunãtãþirea ºi exploatarea pedeplin a potenþialului TIC ºi a aplicaþiilor specifice;

susþinerea implementãrii soluþiilor de e-guvernare,e-sãnãtate ºi a aplicaþiilor e-learning prin asigurareaconexiunii la broadband;

introducerea de sisteme TIC moderne ce încura-jeazã inovarea ºi oferã sprijin pentru deciziile ma-nagementului;

dezvoltarea comerþului electronic ºi încurajareaintrãrii IMM-urilor pe piaþa internaþionalã;

extinderea utilizãrii aplicaþiilor de instruire on-linela nivelul mediului de afaceri.

Ce zice planul – POS CCE

Dificultãþi în procedurade acordare a subvenþiilorcãtre fermieri

La A.P.I.A. Centrul Judeþean Iaºi s-a plãtit pentru campania2007 o sumã totalã de 61.153.710,91 lei pentru o suprafaþã de296.083,72 ha, însemnând plãþile SAPS ºi PNDC 1. Laaceastã sumã se adaugã 1.649.363,68 lei pentru sfeclã dezahãr, pe o suprafaþã de 2.176 ha ºi 28.111,71 lei pentru planteenergetice pentru o suprafaþã de 286 ha.

Tot pentru anul 2007 s-au plãtit sume importante pentru sub-venþionarea culturilor de toamnã sau pentru subvenþionareasectorului zootehnic. Astfel, pentru subvenþionarea culturilor dintoamna anului 2007 s-au primit la A.P.I.A. Centrul Judeþean Iaºi4.933 de cereri pentru o suprafaþã de 50.922,33 ha. Sumatotalã plãtitã (pentru seminþe, îngrãºãminte, motorinã etc.) afost de 24.379.128,50 lei. La subvenþionarea sectoruluizootehnic, la specia bovine, s-a înregistrat un numãr de 5.076cereri eligibile pentru 25.970 capete de animale. S-au plãtit 490de lei pe cap de animal, ceea ce înseamnã o sumã totalã de12.725.300 lei. La specia ovine/caprine s-a înregistrat un

numãr de 939 cereri eligibile pentru 90.999 capete de animale.S-au plãtit 35 de lei pe cap de animal, ceea ce înseamnã osumã totalã de 3.184.965 lei. Suma totalã plãtitã cumulatã pesectorul zootehnic este de 15.910.265 lei.

În ceea ce priveºte subvenþionarea sectorului zootehnic pen-tru anul 2008, plãþile sunt în derulare. La specia bovine s-aînregistrat un numãr de 6.468 cereri depuse pentru un numãr de36.285 capete de animale. La specia ovine/caprine s-a înregis-trat un numãr de 1.318 cereri depuse pentru un numãr de167.077 capete de animale, dintre care 155.832 capete ovine ºi11.245 capete caprine. Pentru tranºa I de platã se vor plãti 350de lei pe cap de bovine ºi 25 de lei pentru ovine/caprine.

Referitor la plãþile pe suprafaþã, în campania de depunere acererilor 2008, au fost depuse 37.448 de cereri pentru osuprafaþã de 245.460,86 ha, plãþile urmând sã se facã dupãefectuarea tuturor controalelor, cel mai probabil începând culuna decembrie 2008.

Situaþia plãþilor la APIA IAªI

Ce face APIA...Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pen-tru Agriculturã (APIA) funcþioneazãîn subordinea Ministerului Agricultu-rii ºi Dezvoltãrii Rurale în baza Legiinr.1 din 2004, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare. Plãþile pentrucererile de platã depuse de fermieriîn campania din anul 2007 au în-ceput sã se facã din luna martie2008. A.P.I.A. a iniþiat perfectareaunui instrument de creditare a fer-mierilor pentru a veni în sprijinulacestora ºi a asigura finanþarealucrãrilor din campania agricolã deprimãvarã. Acþiunea a fost sprijinitãde cãtre Fondul de Garantare aCreditului Rural (FGCR), CEC, BRD-Group Societe Generale, BCR ºiAlpha Bank. Conform convenþiilorîncheiate de APIA cu aceºti parte-neri, de acest credit în condiþii pre-ferenþiale au beneficiat fermierii caredeþin suprafeþe de teren mai maride 10 ha. Fermierii au putut obþineun credit în valoare de 75% dinsuma estimatã a fi primitã din fon-duri europene, doar pe baza uneiadeverinþe eliberate de cãtre APIA.

Sume plãtite/ha în 2007 În ceea ce priveºte sumele care aufost efectiv plãtite pentru campania2007, acestea sunt 50,55 EUR/ha, caplatã unicã pe suprafaþã (SAPS) ºi 47EUR/ha ca plãþi naþionale directecomplementare (PNDC 1), deci întotal 97,55 EUR/ha plãtibili în lei laun curs de 3,3441 lei/EUR. În pluss-au mai plãtit 130,7 EUR/ha pentrusfeclã de zahãr ºi 77,20 EUR/ha pen-tru zahãr (platã separatã), iar pentruculturile de plante energetice s-auplãtit 45 EUR/ha.

Foto: europa.eu

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

euROpeanul

Dicþionar de„bruxellezã“Gabriela Baciu

Programul OperaþionalSectorial „Creºterea Competi-tivitãþii Economice“ POS CCE –Document înaintat de România ºiadoptat de cãtre Comisia Europea-nã, care conþine o strategie de dez-voltare, cuprinzând o serie de prio-ritãþi coerente care sã fie implemen-tate cu ajutorul unui fond sau, încazul obiectivului „Convergenþã”, cuajutorul Fondului de Coeziune saual FEDR. Programele operaþionalesunt documente aprobate de Comi-sia Europeanã pentru implementa-rea acelor prioritãþi sectoriale ºi/sauregionale din Planul naþional dedezvoltare care sunt aprobate sprefinanþare prin CNSR.

Axã prioritarã – una dintre pri-oritãþile strategice dintr-un programoperaþional care cuprinde un grup deoperaþiuni legate între ele ºi avândobiective specifice mãsurabile.

Beneficiar – Organismul sauîntreprinderea cu capital public oriprivat, responsabil/responsabilã cuexecuþia proiectelor sau a mãsurilorfinanþate prin contractul de finanþa-re, ca urmare a aprobãrii spre finan-þare a proiectului.

IMM – Întreprinderi Mici ºi Mij-locii. Se clasificã, conform Legii346/2004 cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, în funcþie denumãrul mediu anual de salariaþi ºide cifra de afaceri anualã netã saude activele totale pe care le deþin, înurmãtoarele categorii:

a) microîntreprinderi - operatoriieconomici care au pânã la nouã sa-lariaþi ºi realizeazã o cifrã de afacerianualã netã sau deþin active totalede pânã la 2 milioane euro, echiva-lent în lei;

b) întreprinderi mici - operatoriieconomici care au între 10 ºi 49 desalariaþi ºi realizeazã o cifrã de afa-ceri anualã netã sau deþin activetotale de pânã la 10 milioane deeuro, echivalent în lei.

c) întreprinderi mijlocii - operatoriieconomici care au între 50 ºi 249de salariaþi ºi realizeazã o cifrã deafaceri anualã netã de pânã la 50de milioane euro, echivalent în lei,sau deþin active totale care nudepãºesc echivalentul în lei a 43 demilioane de euro.

e-learning – sistem de formareprofesionalã, utilizând tehnologiilespecifice internetului, care constãîntr-o experienþã planificatã de pre-dare-învãþare, organizatã de o insti-tuþie ce furnizeazã materiale într-oordine secvenþialã ºi logicã pentru afi asimilate de cursanþi în manierãproprie, fãrã a constrânge agenþiiactivitãþii la co-prezenþã sau sin-cronicitate. Sistemele informatice dee-learning finanþate prin fonduristructurale trebuie sã asigure inclu-siv medierea prin tehnologii de trans-mitere a suportului de curs ºi exam-inãrii (dacã este cazul) prin internet.

Conexiune broadband –acea conexiune la internet carerespectã urmãtoarele condiþii:

• capacitate minimã de transmisie– 2 048 kbps negarantat;

• capacitatea maximã de trans-misie – 3 072 kbps garantat;

• pierderi de pachete în 24 de ore:maximum 0,5%;

• disponibilitatea serviciului: mini-mum 99% lunar.

În cadrul seriei de dialoguri începute în numerele anterioaredin euROpeanul au fost abordatecriteriile de evaluare ºi elementelecare dau credibilitate unui proiectîn ochii evaluatorului. În cadrul procesului de evaluare,capacitatea, relevanþa ºi bugetulsunt, fãrã îndoialã, criteriile cele maisensibile care genereazã cele maimulte dintre argumentele de aprobare sau respingere ale unorproiecte. În numerele anterioaream furnizat detalii despre fiecaredintre ele, în mod distinct. Mai existã însã douã criterii:metodologia ºi sustenabilitatea,care au, în evaluare, rolul de „a face diferenþa” între proiecte,având astfel un rol major în determinarea proiectelor care„intrã în bani”.

Dan Barna

SustenabilitateaSustenabilitatea este acel criteriu care

urmãreºte în ce mãsurã proiectul propuscontinuã sã existe, sã funcþioneze sausã genereze servicii ºi dupã încheiereafinanþãrii. Privind retrospectiv la perioadaPHARE, fiecare dintre noi ºtie cel puþinun proiect care a funcþionat foarte bine înperioada de implementare ºi care, o datãcu terminarea finanþãrii, a rãmas înmemoria cetãþenilor doar ca o amintire.

Un astfel de exemplu este un proiectcare, în perioada 2001 – 2002, a primit fi-nanþare pentru a face educaþie ecologicãîn ºcoli ºi a dezvolta în trei cartiere cen-tre pilot de colectare selectivã a deºe-urilor – plastic, hârtie, sticlã în pubelededicate. Proiectul a fost un succes. Înperioada de implementare, cetãþenii dinzonele respective au realizat colectareaselectivã, implicându-se chiar în amena-jarea punctelor de colectare. Dupã re-uºita mobilizãrii cetãþenilor spre un com-portament ecologic, proiectul s-a înche-iat, pubelele dedicate au fost adunate,iar cetãþenii au fost redirecþionaþi sprepubela comunã. Astfel de exemple nusunt defel puþine.

În fapt, prin modul în care rãspunde laacest criteriu, solicitantul trebuie sã pre-zinte ºi sã convingã asupra modului încare proiectul va continua dupã ce inves-tiþia iniþialã a fost finalizatã. Pentru pro-iectele de investiþii ale agenþilor econo-mici, planul de afaceri ºi studiul de feza-bilitate sunt documentele care trebuie sãdetalieze aceste aspecte de sustenabili-tate sau durabilitate, cum mai este denu-mit acest criteriu.

Pentru proiectele de resurse umanetrebuie clar detaliat cum ºi dacã struc-tura de instruire/formare/educare rea-lizatã pe parcursul proiectului va conti-

nua sã fie operaþionalã ºi dupã finaliza-rea acestuia.

Pornind de la experienþa prezentatãmai sus se doreºte ca proiectele finan-þate din fonduri structurale sã generezedezvoltare, asemeni pieselor unui puzzlecare acoperã, pas cu pas, harta nevoilorºi, de aceea, trebuie sã fie mai degrabãrealiste ºi sustenabile decât spectacu-loase, dar efemere.

De aceea, în momentul iniþierii unuiproiect, este foarte important ca autorulsãu sã ºtie ce urmeazã sã se întâmple ºiîn lunile de dupã terminarea acestuia.Aceastã „ºtiinþã”, transpusã în cerereade finanþare, dã credibilitate ºi aducepuncte suplimentare în evaluare.

Deºi existã o diversitate de probleme la nivellocal, rezolvarea acestora trebuie sã fie abordatãîntr-un cadru mult mai amplu, ca parte dintr-oacþiune de mai mare anvergurã. Acest tip deanalizã bazatã pe principiul autonomiei locale,vine în sprijinul ideii cã numai comunitãþile ºtiuce este mai bine pentru ele, permiþând acestorasã-ºi promoveze ideile de dezvoltare economico-socialã.

Dragoº Jaliu

O autoritate publicã localã trebuie sã vadã schim-barea pe care proiectul iniþiat de ea o aduce în rândulcetãþenilor aparþinând unei comunitãþi locale, drept opiesã dintr-un puzzle care, la rândul sãu, se constituieîn parte funcþionalã a unui întreg.

La identificarea problemei principale care se doreºtea fi soluþionatã sau amelioratã printr-un proiect, trebuieavute în vedere toate aspectele vieþii sociale ºi econo-mice ce pot reprezenta cauze sau efecte ale problemeiprincipale. Acest tip de analizã poartã denumirea deanaliza problemelor.

Analiza problemelor identificã aspectele negative aleunei situaþii problematice actuale ºi stabileºte relaþia„cauzã-efect“ dintre problemele existente. La nivelul sta-bilirii strategiei de dezvoltare localã, analiza problemelortrebuie sã identifice problemele majore ale comunitãþii.Problemele majore ale cãror soluþionãri sunt prioritare

îºi pot gãsi rezolvarea prin derularea unor proiectefinanþate din buget propriu sau accesând finanþãri exter-ne, prin programe cu finanþare europeanã.

Sã exemplificãm: „Capacitate redusã de absorbþie afondurilor europene la nivelul APL din judeþul X“ ar pu-tea reprezenta problema principalã pe care un ConsiliuJudeþean ar dori sã o rezolve iniþiind un proiect. Cauzeleproblemei principale ar putea fi „grad scãzut de infor-mare la nivelul APL cu privire la oportunitãþile de finan-þare din fondurile europene“ ºi „expertizã scãzutã lanivelul APL din judeþul X în managementul proiectelor“.Evident, cauzele pot fi mult mai multe ºi, în consecinþã,trebuie identificate toate, pe cât posibil.

Reuºita acestui proiect, care îºi propune soluþionareaproblemei principale ºi care va avea drept scop „Creº-terea capacitãþii de absorbþie a fondurilor europene lanivelul autoritãþilor locale din judeþul X“, este indisolubillegatã de „creºterea gradului de informare a APL cuprivire la oportunitãþile de finanþare existente“ ºi „conso-lidarea capacitãþii APL în managementul proiectelor“,acestea fiind mijloace de atingere a scopului proiectului.

Pentru a fi eficiente, mãsurile prevãzute a fi luate ºidirecþiile de acþiune trebuie sã fie strâns corelate custrategiile de pe nivelurile superioare ºi care ar duce, încazul exemplului dat, la „dezvoltare socio-economicã ajudeþului“ ºi la „creºterea nivelului de trai a populaþieidin judeþul X“, deoarece soluþionarea problemelor localesunt, de cele mai multe ori, o reflectare a rezolvãrii pro-blemelor judeþene, regionale sau chiar naþionale.

Sã învãþãm sã scriem proiecte. Primii paºi.

Credibilitatea unuiproiect în evaluareSustenabilitatea – ce urmeazã dupã proiect

O secþiune privind sustenabilitateabine realizatã presupune:

menþionarea clarã ainstituþiei/structurii/consorþiuluicare îºi va asuma administrareaoperaþionalã a proiectului – ohotãrâre formalã de asumare acheltuielilor relative poate generapuncte în plus pentru credibili-tatea proiectului.detalierea clarã a ceea ceurmeazã sã se întâmple cu „rezultatele” proiectuluievoluþia structurii de personalfolosite

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumeritINTEGRAME DESPRE INTEGRARE

„E un tip mobilat! ”, se spunedespre un individ care cunoaºtefoarte multe lucruri, care e o enci-clopedie în materie de culturã gen-eralã sau într-un anumit domeniu.„Mobilaþi’’-vã cu standardul euro-pean de faþã, fie cã aveþi o firmãcare transportã mobilier ºi bunuripersonale, fie cã sunteþi unpotenþial client al unei astfel desocietãþi comerciale. Un între-prinzãtor „mobilat” cu SR EN 14873 îºi va face treaba ca un profe-sionist ºi, drept urmare, va aveadin ce în ce mai mulþi clienþi. Unclient mobilat cu SR EN-ul amintitnu va putea fi pãcãlit de un între-prinzãtor pus pe înºelat clientela.Iar mobila va ajunge la destinaþiefãrã zgârieturi, întreagã. Fie cã ocumpãrãm dintr-un magazin spe-cializat, fie cã trebuie s-o cobor culiftul din bloc ºi sã o urc într-altul,unde mã mut. Apropo, o sã mãmut mai jos cu recomandãrile con-crete din standardul europeanpentru activitatea de mutare amobilierului ºi a bunurilor.

Rãzvan Petriºor

Preambulul standardului european nedã o informaþie pe care nu cred cã o cu-nosc nici inspectorii însãrcinaþi cu pro-tecþia consumatorilor: „Între client ºi fir-

ma cu activitate de mutat mobilier se în-cheie un contract prin care prestatorulserviciului se obligã sã transporte încondiþii de maximã securitate marfa ladestinaþia indicatã”. De asemenea, SREN 14 873 indicã faptul cã prestatorultrebuie sã aibã o înþelegere cu o com-panie de asigurãri, iar mobila ºi bunuriletransportate sã fie, astfel, asigurate pen-tru furt ºi distrugere parþialã ori totalã(spre exemplu, dacã are loc un accidentîn trafic, clientul trebuie sã-ºi primeascãbanii de la cel care îi transportã mobila,respectiv de asigurator, indiferent de cir-cumstanþele producerii accidentului –n.aut.).

Firma care mutã mobilierul trebuie sãaibã, printre registrele contabile, ºi unregistru pentru „mulþumiri ºi reclamaþii”.Aºa recomandã standardul european.Pe de altã parte, dacã clientul nu indicãcorect adresa unde trebuie dusã mobila,atunci acesta poate fi penalizat, dacã

respectiva prevedere a fost trecutã încontractul dintre cele douã pãrþi. În con-tract trebuie menþionate – ºi respectate– ora plecãrii de la locul unde încarcãmobila, cât ºi ora la care se ajunge ladestinaþie.

Cel puþin trei... pãturi!SR EN 14 873 este, evident, mai de-

grabã de partea consumatorului de ser-vicii decât un aliat al companiilor de mu-tat mobilier ºi bunuri personale. Aºa arzice, înºelaþi de aparenþe, unii cititori-în-treprinzãtori. Numai cã, dacã prestatorulrespectã recomandãrile standardului,atunci are numai de câºtigat, noi ºi noiclienþi. Împreunã cu care – potrivit stan-dardului – trebuie sã întocmeascã o listãcu toate obiectele de mutat. Exemplu:„noptierã – 2 buc., dulap de haine – 3buc., furculiþe – 2 seturi x 12 buc.,mileuri – 11 buc. etc. La sosire, clientulºi prestatorul încheie un proces-verbalconstatator în care se semneazã pentrupredarea-primirea obiectelor din listã.Un alt proces-verbal se încheie referitorla starea – la destinaþie – a obiectelormutate.

Standardul are mai multe articole carese ocupã de condiþiile de ambalare ºitransport. Astfel, aflãm cã piesele demobilier trebuie ambalate în þesãturispeciale, care sã asigure protecþie la lo-vituri mecanice. Trebuie sã existe sis-teme de ancorare pentru corpurile înal-

te, fãrã a se folosi sprijinirea de alte cor-puri. În fiecare maºinã de mutat mobilãtrebuie sã existe minimum trei astfel deþesãturi pentru ambalare.

Personalul care executã acest servi-ciu are nevoie de o perioadã de ºcolari-zare la locul de muncã. Standardul nuagreeazã angajarea lucrãtorilor azi, iarmâine ei sã fie puºi la mutat mobila unuiclient. Ei trebuie sã însoþeascã echipaspecializatã, pânã deprind toate proce-durile ºi abia apoi pot merge neînsoþiþi laprestarea unui serviciu.

Toatã vesela ºi obiectele casabile vorfi ambalate ºi depozitate numai în reci-pienþii firmei care executã mutatul ºi nuse va accepta folosirea de cutii ori genþide la client pentru transportarea acestorarticole fragile. Aspect care trebuie in-clus în contractul dintre cele douã pãrþi.

Informaþii furnizate deAsociaþia de Standardizare

din România (ASRO)

Justiþia civilãExistã o serie de programe de dez-voltare adoptate la nivelul UniuniiEuropene, gestionate direct deComisia Europeanã care vizeazãîndeplinirea unor obiective speci-fice. Rolul ONG-urilor se poatedovedi esenþial. Unul dinter ele,mai puþin cunoscut, este cel denu-mit „Justiþie civilã”.

Aida Catanã

Comunitatea europeanã ºi-a stabilitobiectivul de a menþine ºi dezvolta unspaþiu de libertate, securitate ºi justiþie,în care este asiguratã libera circulaþie apersoanelor. Consiliul European de laBruxelles, din 4 ºi 5 noiembrie 2004, aadoptat programul „Consolidarea liber-tãþii, a securitãþii ºi a justiþiei în UniuneaEuropeanã”, denumit ºi „Programul dela Haga”. Consiliul ºi comisia au adop-tat, în iunie 2005, un plan de acþiunepentru punerea în aplicare a acestuia.Prin decizia nr. 1149/2007/CE a Parla-mentului European ºi a Consiliului din25 septembrie 2007 se instituie, pentruperioada 2007 - 2013, programul spe-cific „Justiþie civilã” în cadrul programu-lui general „Drepturile fundamentale ºijustiþia”. Programul va contribui lacrearea treptatã a spaþiului comun delibertate, securitate ºi justiþie. El acop-erã perioada cuprinsã între 1 ianuarie2007 ºi 31 decembrie 2013.

Obiectivele generale ale programului,fãrã a aduce atingere obiectivelor ºicompetenþelor comunitãþii, contribuie ladezvoltarea politicilor comunitare ºi, înparticular, la crearea unui spaþiu judiciarcomun.

Acestea sunt: (a) sã promoveze cooperarea judicia-

rã, cu scopul de a contribui la creareaunui veritabil spaþiu european al justiþieiîn materie civilã, bazat pe recunoaºtereºi încredere reciproce;

(b) sã promoveze eliminarea obsta-colelor din calea bunei funcþionãri aprocedurilor transfrontaliere în materiecivilã, în statele membre;

(c) sã amelioreze viaþa de zi cu zi apersoanelor fizice ºi juridice prin aceeacã li se permite sã îºi exercite drepturilepe teritoriul Uniunii Europene, în specialprin favorizarea accesului la justiþie;

(d) sã amelioreze contactele, schim-bul de informaþii ºi dezvoltarea reþelelorîntre autoritãþile legislative, judiciare ºi

administrative ºi profesiile juridice,inclusiv prin sprijinirea formãrii în dome-niul judiciar, în scopul unei mai buneînþelegeri reciproce între autoritãþi ºispecialiºti.

Obiectivele specifice vizeazã: (a) sã favorizeze cooperarea judicia-

rã în materie civilã, cu scopul: (i) de a asigura securitatea juridicã ºi

de a îmbunãtãþi accesul la justiþie; (ii) de a promova recunoaºterea reci-

procã a hotãrârilor în cauzele civile ºicomerciale;

(iii) de a elimina, în cazul litigiilor trans-frontaliere, obstacolele create de deo-sebirile în cadrul dreptului civil ºi al proce-durilor civile ºi de a promova compatibili-tatea legislaþiei necesarã în acel scop;

(iv) de a garanta o bunã administrarea justiþiei prin evitarea conflictelor decompetenþã;

(b) sã amelioreze cunoaºterea reci-procã a sistemelor juridice ºi judiciareale statelor membre în materie civilã, sãpromoveze ºi sã întãreascã creareareþelelor, cooperarea reciprocã, schim-bul ºi difuzarea de informaþii, experienþãºi cele mai bune practici;

(c) sã asigure corecta punere în prac-ticã, aplicarea concretã ºi evaluareainstrumentelor comunitare în domeniulcooperãrii judiciare în materie civilã ºicomercialã;

(d) sã îmbunãtãþeascã informarea cuprivire la sistemele juridice din statelemembre ºi accesul la justiþie;

(e) sã promoveze formarea în dome-niul dreptului comunitar ºi al UniuniiEuropene a reprezentanþilor profesiilorjuridice;

(f) sã evalueze condiþiile generale ne-cesare pentru consolidarea încrederiireciproce, respectând integral, în ace-laºi timp, independenþa aparatului judi-ciar;

(g) sã faciliteze funcþionarea ReþeleiJudiciare Europene în materie civilã ºicomercialã, instituitã prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului.

În vederea urmãririi obiectivelor ge-nerale ºi a celor specifice, programulsprijinã urmãtoarele forme de acþiune:

(a) acþiuni specifice iniþiate de comi-sie, cum ar fi analize ºi cercetãri, son-daje de opinie ºi studii, elaborarea deindicatori ºi metodologii comune, colec-tarea, dezvoltarea ºi difuzarea de dateºi statistici, seminare, conferinþe ºi reu-niuni de experþi, organizarea unor cam-

panii ºi evenimente adresate publicului,crearea ºi întreþinerea unor site-uri deinternet, întocmirea ºi difuzarea unormateriale informative, sprijinirea ºi ad-ministrarea unor reþele de experþi na-þionali, precum ºi activitãþile analitice,de monitorizare ºi evaluare

sau (b) proiecte transnaþionale specifice

de interes comunitar prezentate decãtre o autoritate sau de cãtre orice altorganism al unui stat membru, de cãtreo organizaþie internaþionalã sau negu-vernamentalã ºi care implicã, în oricecaz, cel puþin douã state membre saucel puþin un stat membru ºi un alt stat,care poate fi ori un stat membru ori unstat candidat

sau (c) activitãþile desfãºurate de organi-

zaþiile neguvernamentale sau de alteentitãþi care urmãresc un scop de inte-res general european, în conformitatecu obiectivele de ordin general ale pro-gramului, în condiþiile stabilite prin pro-gramele de lucru anuale

sau (d) subvenþiile de funcþionare pentru

cofinanþarea cheltuielilor asociate cuprogramele permanente de lucru aleReþelei Europene a Consiliilor Judiciareºi Reþelei preºedinþilor curþilor supremede justiþie ale Uniunii Europene, în mã-sura în care sunt efectuate în contextulurmãririi unui obiectiv de interes gener-al european prin promovarea schim-burilor de opinii ºi de experienþã înmaterie de jurisprudenþã, de organizareºi funcþionare a membrilor acestor re-þele în îndeplinirea funcþiilor judiciareºi/sau de consiliere privind dreptul co-munitar. Finanþarea comunitarã poate fiacordatã sub formã de subvenþii saucontracte de achiziþii publice. Subven-þiile comunitare se acordã în urma unorcereri de ofertã, prin intermediul sub-venþiilor de funcþionare ºi al subvenþiilorpentru acþiuni. Rata maximã de cofi-nanþare este precizatã în programelede lucru anuale.

Comisia publicã anual o listã a acþiu-nilor finanþate în cadrul acestui pro-gram, însoþitã de o scurtã descriere afiecãrui proiect. Aºadar, modul în carese implementeazã poate fi cunoscut deorice instituþie sau ONG din Româniasau din alt stat membru (http://ec.euro-pa.eu/justice_home/funding/civil/fun-ding_civil_en.htm)

Mobilã ºi plãcereCondicã de mulþumiri ºi reclamaþii

Foto: europa.eu



12


agenda navetistului de bruxelles

muzeul reprezintã clãdirea construitã de VictorHorta în Rue Americaine, în anul 1898

imobilul a fost folosit de arhitect ca studio ºilocuinþã

scãrile ºi casa scãrilor sunt o extravaganþã de fierforjat, oglinzi ºi design de inspiraþie floralã, cu unacoperiº din vitralii

decoraþiunile în formã de plante ºi curbele duble,care vor fi mai târziu cunoscute drept „linii belgiene“, au

fost adaptate în întreaga locuinþã, pânã la cele mai micidetalii interioare: ferestre cu geamuri colorate, lãmpi,mobilier din lemn, decoraþiuni din fier forjat

Victor Horta a fost unul dintre cei mai importanþi ºicunoscuþi arhitecþi ºi designeri Art Nouveau

Horta a jucat un rol important în geneza stilului ArtNouveau belgian, alãturi de alþi arhitecþi ca Henri vande Velde, Paul Hankar sau bijutierul Philippe Wolfers

Victor Horta a urmat cursurile de desen, arhitec-

turã ºi design textil la Academia de Arte din Gent ºi adeschis propriul atelier la Bruxelles

în 1893, a construit Casa Tassel în stil ArtNouveau

la sfârºitul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea,a primit o comandã importantã din partea miºcãriisocialiste belgiene, care i-a solicitat sã proiecteze ºi sãconstruiascã Maison du Peuple (pe româneºte: CasaPoporului)

Comisia Europeanã propune omai bunã protecþie a consumatori-lor la nivelul UE. Consumatorii, dar ºicomercianþii ezitã sã efectueze operaþiunicomerciale în alte þãri din UE, în special on-line. Acest lucru este cauzat de nesiguranþaîn ceea ce priveºte drepturile ºi obligaþiilecare le revin. Regulile încã variazã de la oþarã la alta. Consumatorii se tem cã, dacãfac cumpãrãturi în altã þarã, nu vor benefi-cia de protecþie împotriva înºelãciunii ºifraudei. Comercianþii ezitã sã-ºi asumeriscurile ºi costurile necesare pentru a seconforma diferitelor legislaþii. Mãsura iniþi-atã de Comisia Europeanã înlocuieºtepatru acte legislative existente ºi regle-menteazã toate aspectele legate de achi-ziþionarea unui produs: informaþii despreacesta, clauze contractuale, livrare, retur-nare, rambursare, reparaþii, garanþii ºianulãri. „Avem nevoie de un set de reguliaplicabile la nivelul UE pentru a le oferi con-sumatorilor siguranþa de care au nevoiepentru a face cumpãrãturi fãrã nicio grijã”, adeclarat comisarul pentru protecþia con-sumatorilor, Meglena Kuneva. Noile reguliprevãd urmãtoarele: • bunurile vor fi livrateîn termen de 30 de zile; • consumatorii voravea la dispoziþie 14 zile pentru a anulaachiziþia fãcutã (ºi 30 de zile pentru rambur-sare); • clauzele contractuale abuzive vor fiinterzise; • vor exista reguli comune pentrulicitaþiile on-line ºi se va întãri protecþiaîmpotriva tehnicilor de vânzare agresive; •va exista un tip standard de recurs pentruprodusele defectuoase.

UE demareazã negocieri cuUcraina pentru eliminarea regimuluide vize. „Lansând dialogul despre scutireade vize, Uniunea Europeanã deschide unnou capitol al relaþiilor sale cu Ucraina“, adeclarat comisarul european pentru AfaceriInterne, Jacques Barrot. El a precizat totuºicã „aceastã scutire de vize este o perspec-tivã pe mai mulþi ani“. „Este clar cã negocie-rile urmeazã sã se desfãºoare pe parcursulmai multor ani, nu decenii“, a declarat, larândul sãu, ministrul ucrainean de Externe,Volodimir Ogrîzko. „Pentru Ucraina, esteimportant ca acest proces sã se încheiepânã în 2012“, când ea va organiza împre-unã cu Polonia Campionatul European defotbal, a subliniat el. Pentru încheierea unuiastfel de acord, negocierile vor avea catemã „patru subiecte majore: securitateadocumentelor, imigraþia ilegalã, ordinea pu-blicã ºi securitatea, relaþiile externe“, a pre-cizat comisarul european.

Îmbunãtãþirea coordonãrii lanivel european în vederea comba-terii eficiente a maladiei Alzheimer.La sfârºitul acestei luni, politicieni, experþi ºireprezentanþi ai organizaþiilor de pacienþi audiscutat modalitãþile de luptã împotriva ma-ladiei Alzheimer ºi a bolilor degenerative.Evenimentul s-a desfãºurat la Paris ºi s-aconcentrat pe îngrijirea acordatã pacienþi-lor, susþinerea socialã, pe dezvoltarea deabilitãþi speciale ºi pe adaptarea profesiilorplecând de la nevoile pacienþilor. Conferin-þa a fost un eveniment de interes ºi pentrucercetãtori, prin coordonarea programelorde cercetare derulate în prezent în diferiteþãri europene. Se estimeazã cã la nivelulUniunii Europene, mai mult de 6 milioanede oameni suferã de demenþã. Din acestmotiv, combaterea maladiei Alzheimer esteuna din prioritãþile principale ale politiciieuropene de sãnãtate. Europa se confrun-tã cu o dublã provocare: populaþia îmbãtrâ-nitã ºi nevoia de îngrijire a pacienþilor de-pendenþi. Efectele se fac deja simþite la ni-vel social. Aceastã situaþie a încurajat dez-voltarea unei abordãri comune în domeniulsãnãtãþii, bazatã pe schimbul ºi împãrtãºi-rea experienþei la nivel european.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

INSTITUÞIILE NU STAU

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... MUZEUL HORTA DIN BRUXELLES

Muzeul HortaMuzeul HortaMuzeul HortaMuzeul HortaMuzeul Horta

Comisia Europeanã lanseazã un forum pen-tru energie. Meglena Kuneva, comisarul europeanpentru Protecþia consumatorilor ºi Andris Piebalgs, comi-sarul pentru Energie, au deschis la Londra prima întâlnirea unui nou forum cetãþenesc pentru energie. Este vorbadespre o platformã destinatã punerii în aplicare ºi asi-gurãrii respectãrii drepturilor consumatorilor pe piaþa ener-geticã de pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Forumul îºipropune sã abordeze problemele consumatorilor, sãpropunã soluþii practice pentru ca drepturile pe care le auaceºtia pe întreg teritoriul UE sã existe în practicã ºi nudoar pe hârtie. Întâlnirea va reuni organizaþii naþionalepentru consumatori, instituþii naþionale de reglementare ºiautoritãþi guvernamentale. „Avem nevoie de eforturi lanivelul Uniunii Europene pentru îmbunãtãþirea standarde-lor într-o gamã de domenii, de la facturarea clarã lamãsurarea inteligentã a consumului ºi la trecerea de la unfurnizor la altul, în aºa fel încât consumatorii sã aibãcapacitatea realã de a alege, sã consume mai puþin ºi sãobþinã un preþ corect. Trebuie sã urmãrim cu atenþie piaþaenergiei, pentru a acþiona împotriva posibilelor abuzuri. ªitrebuie ca protejarea consumatorilor vulnerabili sã fieprimul punct în agenda politicã pentru iarna grea care vaveni”, a declarat comisarul Meglena Kuneva, sintetizândastfel subiectele care se vor discuta în cadrul forumuluicetãþenesc.

Regiunile ultraperiferice: un atu pentruEuropa. Astfel se numeºte programul comisarului res-ponsabil cu politica regionalã, Danuta Hübner. Proiectulpropune o strategie reînnoitã cu privire la ºapte regiuni:cele patru departamente franceze de peste mãri,

Guadelupa, Guyana, Reunion ºi Martinica, regiunileautonome portugheze Azore ºi Madeira ºi ComunitateaAutonomã Spaniolã a Insulelor Canare. Comisarulîndeamnã ca regiunile ultraperiferice (RUP) sã fie consi-derate drept „regiuni de oportunitate”, reprezentând unpotenþial de dezvoltare pentru ansamblul uniunii. Aceastãschimbare de abordare va putea fi pusã în aplicareprintr-o utilizare optimã a tuturor instrumentelor comu-nitare existente, prin aprofundarea cunoºtinþelor cu privirela RUP ºi prin consolidarea parteneriatului.

Danuta Hübner a subliniat: „Europa trebuie sã-ºi redes-copere „comorile ascunse” reprezentate de regiunileultraperiferice. Aceastã nouã comunicare rãspunde aº-teptãrilor exprimate de reprezentanþii acestor regiuni încursul dezbaterii pe care am iniþiat-o anul trecut. De ase-menea, ea este rezultatul unei cereri exprimate de toatestatele membre interesate de RUP care au dorit sã arateimportanþa acestor regiuni pentru Uniunea Europeanã înansamblu”. În acest context, Comisia Europeanã pro-

pune utilizarea optimã a celor 7,8 miliarde de euro deinvestiþii comunitare disponibile pentru aceste regiuni, înperioada 2007 - 2013, lansarea unor studii care sã spo-reascã înþelegerea ºi cunoaºterea acestor zone, furniza-rea unui ajutor pentru demararea unei afaceri (start-up) ºipentru investiþii ale tinerilor agricultori.

Reþeaua GÉANT conecteazã Pakistanul cu100 de milioane de cercetãtori din Europa ºiAsia. Oamenii de ºtiinþã ºi cercetãtorii din Pakistan se potconecta cu colegii lor de pe întregul glob. Acest lucru esteposibil datoritã noii legãturi computerizate de mare vitezãpuse la dispoziþie de GÉANT, infrastructurã avansatã dereþea paneuropeanã ºi TEIN, echivalentul asiatic al reþeleiGÉANT. „Trans-Eurasia Information Network (TEIN)“,finanþatã de UE, ºi „US National Science Foundation(NSF)“ au convenit sã se interconecteze cu reþeaua pa-kistanezã „Pakistan Education Research Network”(PERN).

TEIN ºi GÉANT sunt la dispoziþia a 100 de milioane decercetãtori din Europa ºi Asia, lucru care permiterealizarea unor colaborãri revoluþionare în domenii decercetare cum ar fi schimbãrile climatice, radioastronomiaºi biotehnologia.

GÉANT este o reþea centralã paneuropeanã de ultimãgeneraþie, care conecteazã reþelele naþionale pentru cer-cetare ºi educaþie (NREN) din Europa, însumând maimult de 50 000 km în lungime. GÉANT oferã cadreloracademice ºi cercetãtorilor europeni conexiuni în reþeaprivatã de mare vitezã cãtre alte centre de cercetare.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportul Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerelor judeþene de comerþ, consiliilor judeþene, prefecturilor, ADR-urilor, centrelor „EUROPA“

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

www.mdlpl . ro

Redactor-ºef: Gabriel Giurgiu

Secretar general de redacþie: Dragoº Pãtlãgeanu

Editorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu, Luca Niculescu

Redactori: Mihaela Enache, Angela Avram, Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, Grigore Vîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporteri: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect din partea MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Graficã: Marius „Fangoh“ Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMediaNotã: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor.

Adresa: euROpeanul

str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

www.europeanul.ro

Un proiect:

Danuta Hübner

Foto: europa.eu

Date post:	10-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ... · cheltuieli cu transportul rutier la...

Documents