02 suceava 2003

A 35 Reuniune Naţională de Istoria Medicinii

Medici din Bucovina care şi-au înscris numele în ştiinţa medicală universală

Emil Satco, director adj Biblioteca jud. "I.G.Sbiera" Suceava

Bucovina, acest pământ binecuvântat de Dumnezeu, a dăruit ţării şi lumii multe personalităţi care s-au afirmat în varii domenii: ştiinţă, artă, literatură ş.a este suficient să amintim că de aici s-au ridicat un Dosoftei, marele cărturar şi mitropolit al Moldovei, ctitor al tiparului şi înnoitor al culturii române, un Anastasie Crimca, vestit cărturar, miniaturist de geniu, ctitor al unui monument de artă religioasă unic în lume, un Eustatie, protopsalt şi profesor la vestita Şcoală muzicală de la Putna, autor de muzică religioasă, cu mare faimă în întreg spaţiul lumii ortodoxe.

Astăzi, când ne-am propus să facem un excurs în istoria medicinii, cu privire specială spre spaţiul bucovinean, considerăm că este momentul cel mai nimerit pentru a rememora câteva din contribuţiile unor medici de excepţie, care au văzut lumina zilei aici, în Bucovina. Unii se vor întreba, dacă aceşti oameni s-au afirmat în spaţii geografice diverse, unde în majoritatea cazurilor s-au şi format profesional, care mai este meritul Bucovinei? Şi cu ce drept îi revendicăm? Le vom răspunde: cu unicul supremul drept: acela al mamei, care dă viaţă copiilor săi. Iată şi câteva nume din lista acelora asupra cărora ne vom opri: George Alvierescu, Constantin Arseni, Traian Berariu, Benedict Mencheş, medic şi biolog, Octavian Gheorghian, Ion Ilasciuc, medic ginecologi, Fritz Netolitzky, medic german, chimist şi biolog, Demeter Riter Tabora, George Grigorovici, Johannes Mikulicz-Radecki, Gheorghe Rojniţă, Vladimir şi Ioan Philipovicz, Andreas Popovici, Wilhelm Stekel, Neuman Wender, Octavian Lupu, Veronica Mandicevschi, Rudolf Lewadinski, Alexandru Scurei, prof. dr. Eusebie Zbranga, Ioan Nandriş ş.a.

Suceava iunie 2003

5


Evoluţia asistenţei medicale de "boli interne" la Suceava

Dr. med. Mihai Ardeleanu (Suceava)

În zona Sucevei asistenţa în domeniul specialităţilor medicale a fost asigurată cu totul sporadic în perioada Evului Mediu. Medicii, de obicei străini de ţară, erau aduşi şi întreţinuţi pe cheltuiala domnitorilor şi deserveau în primul rând familia domnitorului şi poate, persoanele de vază de la curte; aceasta era situaţia şi la curtea lui Ştefan cel Mare.

Ulterior, în zona Curţii Domneşti s-a înfiinţat, la iniţiativa şi pe cheltuiala Mitropolitului Sucevei, Anastasie Crimca, aşezământul spitalicesc pentru nevoiaşi. Desigur că exista deja la acea vreme un medic, dar din păcate lipsesc informaţiile privitoare la persoana respectivă.

Stăpânirea habsburgică a pus ordine prin înfiinţarea, în 1820, a Spi-talului orăşenesc ce a fost primul aşezământ modern pentru acea epocă.

Vreme de aproape două secole, secţiile de boli interne au fost onorate de medici cu studii temeinice la Viena şi Cernăuţi. În perioada interbelică şi postbelică, la Suceava s-au afirmat medici de o înaltă valoare profesională şi morală între care amintim: dr. Aurel Comănescu, dr. Ghivirigă Ion, dr. Merdler B., dr. Maiorescu Victor şi colaboratorii lor.

Evoluţia chirurgiei la Suceava ca practică şi cercetare ştiinţifică în context european

dr. Gheorghe Dinu (Suceava)

Suceava iunie 2003

6


Medicina românească, deci şi cea de la Suceava s-a dezvoltat datorită medicinii universale, graţie celor care au studiat, s-au perfecţionat sau au călătorit în străinătate.

Înainte de România Mare dintre chirurgi s-au remarcat: dr. Tiberius Gutter şi apoi dr. Andreas Popovici, armean, cu doctoratul la Budapesta, dr. Petrowitz Cristophorus, polonez absolvent al Facultăţii din Lamberg, dr. Moritz Scäffner, dr Modest Popescu, absolvent la Gratz. Cu doctoratul obţinut la Viena au fost şi dr. Teofil Lupu (1869-1935), fost director în 1909-1930, dr. Aurelian Grigorovici sau dr. Octavian Gheorghian (1874-1929).

În perioada 1930-1944 dr. Traian Bona (Ducman) născut la Szegedin, absolvent al facultăţii de Medicină din Cluj Napoca, fost pre-parator al prof. I. Iacobovici. avea în secţie pe dr. Feller, ortoped, pe docto-riţa Maricari, prima femeie chirurg la Suceava, pe Dragoş Brancea stagiar.

Cea mai rodnică activitate s-a desfăşurat în timpul dr. Vasile Andriu, în anii 1955-1979. Absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, va aplica tehnici moderne ale profesorilor noştri şi maestrului său dr. C. Andreoiu de la Ploieşti. Acesta a scris "Chirurgia duodenului" în colaborare cu Dragoş Cârmaciu şi Clara Lemer.

Dr. Mircea Posteucă (1923-1993) fost asistent la I.M.F. Iaşi, doctor în ştiinţe medicale, a prezentat lucrări la Uniunea Medicală balcanică şi la Budapesta. Activitatea ştiinţifică a adunat-o în "Articole, referate şi comunicări", vol. 1-12, 1950-1987.

Din 1992 secţia de chirurgie este condusă de dr. Sorin Hâncu, absolvent al Facultăţii de Medicină din Iaşi, cel care a executat la 20.11.1996 prima colecistectomie laparoscopică la Suceava.

Dr. Gh. Dinu, absolvent al facultăţii de Medicină Generală din Bucureşti (1960) doctor în ştiinţe medicale, s-a perfecţionat la Bucureşti şi Lens (Franţa) şi a făcut cunoscute realizările chirurgiei sucevene la Istambul (Turcia), Palermo (Italia), insula Kos şi Ioannina (Grecia), Tunis - Carthage (Tunisia) şi Lisabona (Portugalia).

În acelaşi context al perfecţionării continue la Suceava s-au organizat 13 consfătuiri interjudeţene de chirurgie.

Suceava iunie 2003

7


Bucovina şi istoria neurochirurgiei româneşti

Dr. Ştefan Lavrov (Bucureşti)

Bucovina a fost gazdă şi leagăn celor mai străluciţi reprezentanţi ai neurochirurgiei moderne româneşti.

Profesorul dr. Dumitru Bagdasar, academician, întemeietorul neurochirurgiei româneşti, a înfiinţat şi condus la Cernăuţi în perioada 1931-1933 primul serviciu de neurochirurgie din ţară şi din sud-estul european.

Profesorul dr. Constantin Arsene, medic emerit, academician, s-a născut în comuna Dolhasca, judeţul Suceava. Este unic în lume nu numai pentru cele 32000 de operaţii neurochirurgicale efectuate în cei 58 de ani dedicaţi neurochirurgiei româneşti, ci şi pentru cele 54 de monografii şi studii de neurochirugie, ca şi pentru strădania depusă la construcţia celui mai mare spital de neurochirurgie din lume.

Dr. Sofia Ionescu, născută pe meleaguri sucevene, la Fălticeni, este prima femeie neurochirurg din ţară şi din lume. A înfruntat cu dăruire şi curaj timp de 47 de ani dificultăţile şi durităţile unei specialităţi, adesea deprimantă la începuturile ei.

Profesorul dr. Leon Dăhirurgia duodenului" în colaborare cu Dragoş Cârmaciu şi Clara Lemer.

Dr. Mircea Posteucă (1923-1993) fost asistent la I.M.F. Iaşi, doctor în ştiinţe medicale, a prezentat lucrări la Uniunea Medicală

balcanică şi la Budapesta. Activitatea ştiinţifică a adunat-o în

"Articole, referate şi comunicări", vol. 1-12, 1950-1987.

Din 1992 secţia de chirurgie este condusă de dr. Sorin Hâncu, absolvent al Facultăţii de Medicină din Iaşi, cel care a executat la 20.11.1996 prima colecistectomie laparoscopică la Suceava.

Suceava iunie 2003

8


Dr. Gh. Dinu, absolvent al facultăţii de Medicină Generală din Bucureşti (1960) doctor în ştiinţe medicale, s-a perfecţionat la Bucureşti şi Lens (Franţa) şi a făcut cunoscute realizările chirurgiei sucevene la Istambul (Turcia), Palermo (Italia), insula Kos şi Ioannina (Grecia), Tunis - Carthage (Tunisia) şi Lisabona (Portugalia).

În acelaşi context al perfecţionării continue la Suceava s-au organizat 13 consfătuiri interjudeţene de chirurgie.

Bucovina şi istoria neurochirurgiei româneşti

Dr. Ştefan Lavrov (Bucureşti)

Bucovina a fost gazdă şi leagăn celor mai străluciţi reprezentanţi ai neurochirurgiei moderne româneşti.

Profesorul dr. Dumitru Bagdasar, academician, întemeietorul neurochirurgiei româneşti, a înfiinţat şi condus la Cernăuţi în perioada 1931-1933 primul serviciu de neurochirurgie din ţară şi din sud-estul european.

Profesorul dr. Constantin Arsene, medic emerit, academician, s-a născut în comuna Dolhasca, judeţul Suceava. Este unic în lume nu numai pentru cele 32000 de operaţii neurochirurgicale efectuate în cei 58 de ani dedicaţi neurochirurgiei româneşti, ci şi pentru cele 54 de monografii şi studii de neurochirugie, ca şi pentru strădania depusă la construcţia celui mai mare spital de neurochirurgie din lume.

Dr. Sofia Ionescu, născută pe meleaguri sucevene, la Fălticeni, este prima femeie neurochirurg din ţară şi din lume. A înfruntat cu dăruire şi curaj timp de 47 de ani dificultăţile şi durităţile unei specialităţi, adesea deprimantă la începuturile ei.

Profesorul dr. Leon Dănilă, născut în comuna Dărăbani, jud. Dorohoi, s-a consacrat celor mai delicate probleme ale neurochirur-giei: bolile vasculare cerebrale, tumorile de unghi ponto-cerebelos şi

Suceava iunie 2003

9


de nuclei bazali. Folosind curent microscopul chirurgical şi laserul a obţinut rezultate de nivel mondial.

Contribuţii la istoricul farmaciei din Siret (Bucovina)

Farm. primar Viorel Prisăcan (Siret)

"La Providenţa lui Dumnezeu" este denumirea uneia dintre

cele mai vechi farmacii din Siret (Bucovina), atestată la anul 1817.

Despre această farmacie am prezentat câteva date importante la simpozionul de istoria farmaciei cu tema: "Din istoricul farmaciei în Bucovina", ce a avut loc la Suceava în zilele de 26-29 iunie 1997.

Istoria farmaciei în oraşul Siret este mult mai complexă. Asistenţa cu medicamente a populaţiei a fost asigurată de un număr mai mare de farmacişti.

În lucrare se prezintă noi date despre farmacişti care au exercitat profesiunea se-a lungul anilor, la Siret.

Suceava iunie 2003

10


Monografiile săteşti din Bucovina, surse contributive la istoria medicinei şi farmaciei

prof. Antoaneta Lucasciuc, as. şef Cristina Butnar (Suceava)

În lucrare sunt citate peste 30 de monografii săteşti din judeţul Suceava, deşi numărul lor este mai mare, nu toate îndeplinesc cerinţa de a fi surse pentru tema noastră.

Dintre autorii medici se remarcă distinsul medic sucevean Dr. Ieţcu, coordonator şi autor al unei recente monografii a satului natal Pârteştii de Jos (1415-2000), 585 de ani de atestare documentară (407 pg), în care prezenţa informaţiilor medicale este susţinută la capitolul "Retrospectiva stării de sănătate". Medicul veterinar Dragoş Corlăţeanu (1943-2002) este autorul monografiei "Mănăstirea Humorului", Suceava 2002, a fost un distins şi regretat om de cultură sucevean, care prezintă şi semnăturile unor personalităţi care au vizita locaşul monahal precum: Ducesa de Kent, regii Carol al II-lea şi Mihai I, Tătărescu, Jules Guiard, Valeriu Bologa.

În alte monografii, ca de exemplu: "Vechi aşezări pe Suha bucovineană" de Vasile Diacon (Iaşi 1989) am găsit un capitol consistent privind "Sănătatea şi alimentaţia" însoţit de o bibliografie bogată şi specifică (Gh. Crăiniceanu "Igiena ţăranului român).

Cartea scrisă de George Muntean şi Vasile Cârdei "Bîlca, o aşezare din valea Sucevei (Suceava, 1971, 237 de pagini) este prezentată atât lipsa medicilor şi a personalului mediu sanitar calificat precum şi bolile infecto-contagioase (precum difteria) care duceau la o mortalitate accentuată.

Tragicul sfârşit, în anul 1940, al revistei "Cernăuţi Medical", împreună cu unii dintre iniţiatorii şi diriguitorii principali ai săi, doctorul Bernhardt Goldfrucht

Suceava iunie 2003

11


Dr. Epifanie Cozărescu (Roman)

Despre cele două reviste: Cernăuţi Medical şi Bucovina Medicală, care apăreau în capitala Bucovinei, înaintea ultimului război mondial, am relatat în comunicarea prezentă la Simpozionul naţional din 1980, ţinut la Brăila, cu tema: Rolul presei în istoria Medicinei şi farmaciei româneşti". Ca urmare, aici vom înfăţişa doar informaţia prohibită atunci şi anume: condiţiile în care şi-a închis în

mod definitiv coperta prima dintre revistele menţionate, cu urmări tragice pentru iniţiatorul ei - doctorul B. Goldfrucht, inclusiv asupra întregii sale familii. Concomitent depunem, spre documentare, o copie de pe comunicarea prezentată la Brăila.

Spitalul de psihiatrie din Cernăuţi în perioada dintre cele două războaie mondiale

Dr. N. N. Marcu (Bucureşti)

Este prezentată activitatea "Spitalului de boli mintale şi nervoase" din Cernăuţi sub conducerea medicului primar psihiatru

Christian Deculescu, autor al unor lucrări ştiinţifice publicate în revista "Cernăuţi medical". Preocupările ştiinţifice ale psihiatrilor din

Cenăuţi abordează probleme importante ale psihiatriei interbelice: psihoterapia (A. Meyer), tratamentul paraliziei generale (M.

Stoicescu), piretoterapia bolilor psihice (M.Tyndal), şocul insulinic (I.Pitzonger), isteria (I. Mayer, J.Bierer), legătura dintre bolile

somatice şi cele psihice (Dr. Mare, Cahane). Au ţinut conferinţe ştiinţifice pe teme de psihiatrie Nicolae Pende, prof. Gr.T.Popa

("Spiritualismul în biologie"), prof. L.Baliff, prof Mina Minovici

("Alcoolismul"). În oraş în perioada interbelică a mai

Suceava iunie 2003

12


funcţionat şi Sanatoriul "Hera" pentru boli mintale şi nervoase.

Despre primul simpozion de istoria farmaciei la Suceava

Dr. farm Valentina Soroceanu, as. univ. Adriana Tăerel (Bucureşti)

În zilele de 26-29 iunie 1997 s-a desfăşurat la Suceava simpozionul de istoria farmaciei cu tema: "Din istoricul farmaciei în Bucovina".a. Organizat în colaborare, de către Societatea Română de Istoria

Farmaciei şi Societatea Doamnelor Bucovinene, simpozionul a marcat un eveniment local deosebit.

b. Programul a cuprins 29 de lucrări cu tematică diversificată, susţinute de farmaco-istorici şi medico-istorici din Bucureşti, Cluj Napoca, Iaşi, Piteşti, Roman, Suceava.

În lucrare se prezintă importanţa acestui eveniment pentru istoria farmaciei româneşti, se face o trecere în revistă a temelor celor 29 lucrări, evidenţiindu-se preocupările cercetătorilor privind istoria farmaciei în Bucovina. În finalul lucrării se prezintă unele învăţăminte din această istorie.

Medici bucovineni - creatori de opere artistice


Când spunem medici, ne gândim la spitale, la boli, la

miracolul vieţii pe care aceşti oameni îl pot înfăptui pentru noi, muritorii. Când spunem medici, nici o

Suceava iunie 2003

13


clipă nu ne trece prin cap că dincolo de breasla din care fac parte şi care le creează un statut aparte, privilegiat faţă de semeni, o adevărată castă, ei sunt aidoma nouă, au sentimente, visează, iubesc, îndrăgesc frumosul, pe care-l caută, uneori, cu disperare, să le facă uitate clipele de luptă cu moartea pentru viaţă. Un refugiu salvator, pentru o parte din aceşti oameni deosebiţi, este arta: literatura, pictura, sculptura, muzica, ş.a. O incursiune în istoria medicinii din Bucovina ne dezvăluie o serie de medici care au cochetat cu verbul şi cu penelul, dovedind talent şi chemare. În referatul de faţă ne-am oprit asupra câtorva: Nicu Dracinschi, Ion Calinciuc-Boruteanu, Victor Săhleanu, Octavian Simu, Ştefan Gheorghe Bucevschi, Georgeta Cordun-Tărăbuţă, Iacint Jemna, Robert Flinker ş.a.

Trei ani 1956-1959 - medici de medicină generală pe plaiurile

Bucovinei la Fundu Moldovei

Dr. Octav şi Cornelia Clocotici (Roman)

Articolul evocă emoţiile şi contactele cu primul nostru loc de muncă în calitate de medici de medicină generală proaspăt repartizaţi în fostul raion Câmpulung Moldovenesc ca absolvenţi ai Facultăţii de Medicină Generală Iaşi, promoţia 1956.

Evocarea cuprinde trei capitole:Locurile: prezentarea frumuseţilor zonei - Munţii Adam şi Eva - Pojarta, Rarău, Pietrele Doamnei, Giumalău, Pietrosul Bistriţei, Măgurele şi frumuseţile zonei cu flora şi fauna în diverse anotimpuri ale anului.Oamenii: cu obiceiuri porturi populare, preocupări şi activităţi cotidiene, unii cu veritabile veleităţi artisticeProblemele sanitare ale momentului. Organizare, dotare, dezvoltare.

Suceava iunie 2003

14


Fără a încerca să facem o monografie de etapă a zonei am schiţat aspecte din viarimit titlul de Profesor Doctor de obstetrică şi ginecologie şi invitaţia de a profesa la Viena, dar după 2 ani s-a înapoiat în Bucovina credincios crezului său "Noi ceştia din Bucovina avem şi alte datorinţi". În 1918 a fost numit ministru în guvernul Iancu de Flondor, a fost delegat la Iaşi pentru a chema în Bucovina armata română (1918) şi a participat în delegaţia care a închinat Bucovina regelui Ferdinand. A avut numeroase funcţii de conducere în diverse foruri medicale, a fost decorat cu ordinul Steaua României în grad de mare ofiţer şi cu ordinul Coroana României.

Maternitatea din Cernăuţi a primit numele de "Maternitatea profesor doctor Octavian Gheorghian" nume care l-a avut până în 1944.

Doctorul Ioan Rossignon, un vrednic medic cu preocupări deosebite din Fălticenii de

altădată

Dr. Tudor V. Diaconescu (Paşcani)

Printre personalităţile oraşului Fălticeni din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XX-lea, care s-au remarcat în mod deosebit, a fost doctorul Ioan Rossignon, atât ca Biblioteca Naţională medic, vrednic organizator de Sănătate Publică, renumit muzician, distins animator cultural, cât şi ca priceput şi pasionat horticultor şi iubitor de natură.

Bun şi vrednic organizator de sănătate publică într-un judeţ greu, cu multe probleme socio-economice, a contribuit la îmbunătăţirea asistenţei sanitare, reuşind să asigure cu asistenţă spitalicească, toate cele 5 plase din judeţ. În timpul său s-au dat în folosinţă trei spitale: Paşcani (1.02.1896), Broşteni (1.04.1897) şi Ciumuleşti (1906), pe lângă cele existente din Fălticeni şi Mănăstirea Slatina.

Activează, între 1902-1904, în cadrul societăţii "Cultura" din Fălticeni, alături de alte mari personalităţi ale oraşului (Artur Gorovei, Mihail Sadoveanu, Serafim Ionescu, George Tutoveanu, Nicu V. Stamate, Dionisie Zaharescu, ş.a.) la ridicarea nivelului cultural al populaţiei.

Suceava iunie 2003

15


Dr. Ioan Rossignon ş-ai onorat pe deplin profesia sa de medic şi s-a remarcat ca o personalitate distinctă pentru progresul societăţii româneşti. Pentru meritele sale deosebite a fost decorat cu ordinul "Coroana României în grad de ofiţer".

Încetează din viaţă la vârsta de 72 de ani, la data de 3 mai 1918, fiind înmormântat în parcela catolică a cimitirului "Grădini" din Fălticeni.

Pe firul unui destin bucovinean colonel farmacist Emilian Olaru 1905-1978

prof. dr. Ioan Ieţcu, prof. Antoaneta Lucasciuc (Suceava)

Farmacistul Emilian Olaru s-a născut la 26 iulie 1905, în localitatea Baineţ - Suceava. Astăzi chiar, se mai pot vedea, bătrâna casă părintească rămasă într-o aşteptare deznădăjduită, la limita fâşiei de graniţă cu Ucraina; graniţa impusă şi menţinută în urma unor tratate absurde şi abuzive, pe care nici istoria nu le mai suportă…

Emilian Olaru era dăruit cu inteligenţă şi multă aplicare spre învăţătură, dar izbucnirea primului război mondial i-a amânat, în parte, şcolarizarea. În anul 1927 la terminarea liceului din Siret, va susţine cu rezultate bune şi bacalaureatul în oraşul Suceava.

Din întâmplare, citind un anunţ la ziar, ajunge la farmacistul din Adâncata (astăzi Hliboca) care căuta un tânăr absolvent de liceu pentru stagiul de practicant în farmacie. În anul următor se transferă la Rădăuţi, unde va face al doilea stagiu de practicant în cunoscuta farmacie "Iaşinschi", iar banii câştigaţi aici îi vor fi suficienţi pentru a se înscrie la Facultatea de farmacie din Bucureşti şi chiar să reziste primului an de studii.

Cu toate sacrificiile făcute, soluţia supravieţuirii pentru un student sărac era Facultatea militară de farmacie la care s-a transferat şi pe care a absolvit-o cu gradul de locotenent-farmacie. Prima repartiţie va fi la farmacia spitalului militar din Roman, apoi, transferat la Bucureşti unde, în anii 1940, îl aflăm la conducerea biroului administrativ al Laboratorului central de chimie al armatei, conform lui Constantin Apreotesei. Nevoit în anul 1944 să evacueze Spitalul militar din Cernăuţi ca şef al trenului militar, în anii 1945-

Suceava iunie 2003

16


1952 va conduce ca locotenent farmacia şi laboratorul Spitalului militar "Oradea Mare", iar între 1952-1956 devenit colonel va fi şeful Depozitului militar de medicamente din Bucureşti iar ultima funcţie de conducere va fi cea de şef al farmaciei din Spitalul militar Braşov, în perioada 1956-1963.

Se stinge după o lungă şi grea suferinţă la 24 octombrie 1978 în Bucureşti.

Un vrednic farmacist din Bucovina - farmacistul Frederic Koch - unul din ctitorii

primului spital din Paşcani

Dr. Tudor V. Diaconescu (Paşcani)

Unul din marii binefăcători ai Paşcanilor de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, a fost farmacistul Friedrich - Fridolin - Otto Koch.

Familie de origine germană din regiunea Koln, migrată în Bucovina, a dat cel puţin 6 farmacişti şi 4 medici, din care un Leibartz (echivalent cu medic de familie) al împărătesei Maria Tereza, Friedrich fiind cel de al cincilea copil din cei 12 ai prefectului din acel district.

Cu diploma de "magistru în farmacie" a Universităţii din Munchen, se stabileşte definitiv în 1876 în Paşcani. Aici a funcţionat efectiv 48 de ani, până în 1923, fiind proprietarul Farmaciei "Salvator", farmacie înfiinţată în 1872 de către primul farmacist din Paşcani, Mihail de Keresztes.

Farm. Frederic Koch s-a remarcat, prin tot ce a făcut, ca un om deosebit, contribuind efectiv la emanciparea târgului de altă dată şi în mod special la înfiinţarea şi darea în folosinţă a primului spital din Paşcani. Din banii săi şi pe cheltuiala sa, farmacistul F.Koch a comandat şi a adus de la Viena cele 20 de paturi, cu tot cazarmamentul necesar, plus pentru blocul alimentar şi instalaţiile necesare noului spital.

Suceava iunie 2003

17


Şi astfel, la 1 februarie 1896 a fost dat în folosinţă primul spital laic "Spitalul Comunal din Paşcani" fiind o mândrie a judeţului Suceava şi a Partidului Conservator.

Farmacistul Frederic Koch se stinge din viaţă la vârsta de 81 de ani, în ziua de 23 aprilie 1930, fiind înmormântat în parcela catolică din cimitirul Paşcani. Azi nu se mai cunoaşte locul unde a fost înmormântat, acesta fiind redistribuit. Casa în care a funcţionat Farmacia "Salvator" a fost bombardată în timpul celui de al doilea război mondial, fiind complet distrusă, iar terenul înstrăinat.

Prof.dr.doc.Victor Săhleanu - om de ştiinţă, gânditor şi poet - Timpul regăsit


Născut la 19 ianuarie 1924 în micul orăşel Gura Humorului, Victor Săhleanu a avut soarta omului de ştiinţă care şi-a văzut opera realizată, dar ignorată, a poetului care scrie versuri, pentru frumuseţea gândului rostit, a gânditorului, pentru care viaţa înseamnă o sumă de trăiri unice, irepetabile, cu suişuri şi coborâşuri şi cu un prag peste care eşti obligat să treci, cu ştiinţa unui singur lucru: existenţa continuă şi după aceasta - dar cum? Sub ce formă?

Licenţiat al Universităţii din Bucureşti în medicină, matematică şi fizică, autor al unor lucrări ştiinţifice de valoare universală, a abordat cu aceeaşi competenţă subiecte din domeniul medicinii, al biologiei, istoriei, filozofiei ştiinţelor, de estetică, ş.a.

A ţinut un jurnal însumând câteva mii de pagini - manuscris dactilografiat - şi a publicat o suită de cărţi, între acre şi câteva de versuri, opera sa ştiinţifică i-ar fi dat dreptul, cu prisosinţă, să-şi vadă numele înscris pe lista nemuritorilor Academiei Române. A plecat dintre noi la 26 august 1997. Cităm dintr-o "Fişă clinică": "Nu, domnule doctor, / n-avem nevoie de trupuri / decât pentru a ridica, prin ele, / câteva inimi, sau imnuri - spre cer. / Decât pentru şti, prin

Suceava iunie 2003

18


ele / cât de intensă poate fi arderea / către un inexistent intangibil / mereu intangibil!"

Balneoterapia, ca întoarcere la natură

Dr. Dana Baran (Iaşi)

Filosofii fiziologi ai antichităţii presocratice defineau natura umană ca ţinând fie de apă, fie de aer, fie de foc, fie de pământ, elemente ontogenetice primordiale, fie de apeiron - de infinit, adică de unitate ori totalitate, care precede manifestările particulare.

Din această perspectivă, băile, sub toate formele lor, concentrând esenţa şi transformarea celor patru principii elementare, au însemnat, atât în plan magic-religios, cât şi empiric-medical, o întoarcere la sursa vieţii, la origini, o conştientizare a propriei condiţii biologice perisabile dar regenerabile, un botez revivificator, o eliberare de păcat şi consecinţele sale, o renaştere succedând morţii simbolice a scufundării. Nu întâmplător, în preajma tuturor templelor antice, din Egipt şi India până în Grecia şi Mexic, se găsea câte un bazin, o fântână, sau măcar un izvor cu apă sfântă - venind din adâncul matricei terestre şi refăcând legătura, aproape vizibilă, cu tărâmul de dincolo. Tradiţia fântânei zânelor ori a muzelor veşnic tinere, reluată de umanismul renascentist, fântâna alchimică a elixirului vieţii, scăldătoarea Vitezda ori râurile de ape vii biblice, izvoarele tămăduirii, asociate sau nu băilor de nămol, mărturisesc acest model ritualic, pus, pe rând, sub semnătura sacrului şi al profanului. Apele lustrale, ca şi botezul hristic, rememorau deopotrivă, potopul ce distrusese o omenire veche, o lume căzută, pentru a rezidi o alta, îmbunătăţită, vindecată de răni, reînnoită.

Chiar dacă, astăzi, speculaţia metafizică s-a estompat, fiziocraţii contemporani, înţelegându-le virtuţile eterne, dar şi perioadele potenţiale, continuă să adeverească, să cerceteze şi să diversifice aplicaţiile terapeutice ale apelor, mediu de viaţă, hrană şi

Suceava iunie 2003

19


medicament, de orice natură ar fi acestea (minerală, normominerală, plată, termominerală, nămoluri lacustre etc.).

Cărţi medicale de balneofizioterapie apărute la Braşov sau scrise de medici

braşoveni în secolul XIX

Şef lucr. Dr. Liliana Rogozea, prep. dr. Roxana Miclăuş,conf. univ. Dr. Codruţa Nemet (Braşov)

Braşovul est mai puţin cunoscut ca şi centru medial în secolul XIX. Cu toate acestea constatăm că literatura medicală scrisă şi publicată în Corona este relativ bogată în domeniul balneofizio-terapiei. Astfel în această perioadă au apărut la Braşov 7 cărţi elabo-rate de Miculescu, Meyer, Spanik, Szave, Roth. Dacă unele dintre ele pot fi trecute în categoria broşurilor (Reguli de scăldat în băi de abur, de un bătrân scăldător), altele au chiar şi 76 de pagini (Cura naturală sau modul curei cu apă rece a lui T.G. Miculescu, dovedind încă o dată că în oraşul Braşov existau şi preocupări pentru cunoaştere.

Idroterapia medicală de G.Baiulescu - un tratat de BFT sau doar o carte

controversată?

Şef lucr. dr. Liliana Rogozea, şef lucr. dr. Moleavin Ionprep. univ. dr. Roxana Miclăuş (Braşov)

Deşi Crăiniceanu consideră cartea doctorului Baiulescu de o valoare contestabilă aceasta ar merita citită cu maximă atenţie. Aflată la Biblioteca judeţeană din Braşov, cartea are 698 de pagini, dimensiuni de 15,5cm/ 22,5cm/ 4,5 cm. Cartea elaborată de doctorul

Suceava iunie 2003

20


Baiulescu care era la vremea aceea era medic chirurg de hidroterapie şi profesor de igienă la Gimnaziul Român din Braşov a apărut la Bucureşti, are 15 planşe cu fotografii (în total 53 de fotografii) şi 2 scheme şi este structurată în: o introducere şi 2 părţi. Prima parte (paginile 13-112) având 2 capitole: "Acţiunea fisiologică a idroterapiei", "Reacţiunea", iar doua parte (paginile 113-698) având 5 capitole: "Tehnica idroterapiei", "Aplicaţiuni idrotearpice de sudaţiue", "Compresele", "Irigaţiunile", "Apa de băutura".

Albert Schweitzer - un om din mileniul trecut

pentru mileniul actual

Şef lucr. dr. Liliana Rogozea, prep. dr. Florin Leaşu (Braşov )

Muzician, teolog şi medic Albert Schweitzer este prototipul oamenilor care renunţă la ei în favoarea celorlalţi. Altruismul nu e un cuvânt abstract, atunci când el este pus alături de numele alsacianlui.

Laureat al premiului Nobel, A. Schweitzer afirma că: "Tot ceea ce tu ai primit în plus faţă de alţii, sănătatea, calităţile tale, capacitatea, succesele, copilăria ta radioasă, viaţa ta de familie armonioasă, nu le poţi accepta ca şi când ţi s-ar fi cuvenit: trebuie deci să plăteşti şi să oferi în schimb sacrificiul excepţional al vieţii tale, altor vieţi."

Exemplu demn de urmat de altruism şi dăruire, el continuă să fie un model pentru toţi cei care au îmbrăţişat cariera medicală.

Cel de al IX-lea congres internaţional de Hidrologie, Climatologie şi geologie de la

Suceava iunie 2003

21


Madrid din 1913, prezentat de dr.AL. Saabner - Tuduri

Şef lucr. dr. Liliana Rogozea (Braşov)

Delegat oficial al guvernului român, dr. A.S:T a considerat de datoria sa să prezinte lucrările celui de al IX-lea congres internaţional de Hidrologie, Climatologie şi geologie de la Madrid din 1913. Autorul, membru în biroul permanent al congreselor internaţionale de hidrologie, climatologie şi geologie, a tipărit la Tipografia profesională Dimitrie C Ionescu o dare de seamă, în care în 39 de pagini face un scurt istoric al participării României la Congresele internaţionale de Balneofizioterapie, prezintă modul în care s-a desfăşurat lucrările încheind cu informaţia că următorul congres va avea loc în 1917 la Bucureşti.

De la primele băi al Braşovului la Stabilimentul de idroterapie din perioada

lui Baiulescu

Şef lucr. dr. Liliana Rogozea (Braşov)

Dacă în epoca actuală tendinţa este ca pacienţii să stea cât mai puţin în spital la începutul secolului XX tendinţa era ca aceştia să fie determinaţi să se trateze într-o unitate spitalicească. În acest context apare şi la Braşov un important aşezământ medical - stabilimentul de idroterapie care este descris de Baiulescu atât din puncte de vedere organizator cât şi comparativ cu alte tipuri de astfel de unităţi sanitare. În concluzie, asemeni lui Baiulescu vom considera că: "Renumele unui stabiliment idriatic nu depinde numai de instalaţiunea balneară, ori cât de completă şi perfecta ar fi ea, ci în prima linie de conducerea medicală".

Suceava iunie 2003

22


Medicina recuperatorie în perspectiva economiei globale

Dr. Vlad Bejan (Iaşi)

La mijlocul secolului trecut îmbolnăvirile cauzate de progresul tehnico-social se definesc cu termenul sugestiv - boli de civilizaţie. În această categorie sunt cuprinse îmbolnăvirile datorate noxelor rezultate din tehnologii poluante, patologie posttraumatică - industrială, rutieră, casnică, bolile determinate de artificializarea alimentaţiei, etc.

În perioada următoare celui de al doilea război, o dată cu dezvoltarea sectorului productiv din România şi în condiţiile unor tehnologii primitive, frecvenţa îmbolnăvirilor invalidante se ridica la 3%. Restabilirea funcţională şi integrarea individului deficient a determinat un nou domeniu medical - medicina recuperatorie.

În scurt timp au fost elaborate indicatoare proprii de bilanţ funcţional, mijloacele de restabilire a capacităţii funcţionale, criteriile de reintegrare în circuitul productiv.

Instaurarea după 1989 a perioadei de tranziţie, în ţara noastră au fost practic desfiinţate structurile economice, platformele industriale şi, în general, sectorul productiv. În noile condiţii, şomajul în unele zone ale ţării a crescut la 47% şi are loc un exod masiv peste hotare a capacităţilor creative. Ca urmare, se impune reconsiderarea politicii de integrare socio-profesională a persoanelor cu diferite grade de invalidate, de vreme ce persoane valide, calificate, experimentate şi aflate la vârstă activă nu pot obţine un loc de muncă în ţară.

Suceava iunie 2003

23


Premizele tehnice, economice şi medicale ale Spitalului de Recuperare din Iaşi (1977)

- 25 ani de la înfiinţarea Spitalului

Dr. Vlad Bejan (Iaşi)

La mijlocul secolului trecut, în plină dezvoltare a economiei naţionale prin extinderea platformelor industriale, a producţiei extractive şi construcţiilor locative a crescut considerabil morbidi-tatea cu invaliditate datorită creşterii surselor poluante ale mediului şi sporirii accidentelor de muncă.

Crearea Spitalului de Recuperare în anul 1977 a cunoscut o etapă a preliminariilor începând cu anul 1970 care au constat din:1. Realizarea zonei balneare Nicolina cu două baze de tratament

ambulatoriu, policlinică, sanatoriu cu 150 de paturi pentru popu-laţia rurală, 3 cooperative meşteşugăreşti pentru invalizi din sectorul productiv, şcoală cu 800 de locuri pentru tineri de vârstă şcolară

2. Pregătirea cadrelor medii şi superioare prin organizare de cursuri pe specialităţi editate în 12 volume

3. Proiectarea, realizarea şi atestarea aparaturii specifice de recuperare - electroterapie, mecanoterapie, balneoterapie;

4. Întocmirea studiului de oportunitate5. Elaborarea studiului de rentabilitate6. Executarea proiectului de construcţie7. Avizele forurilor judeţene şi centrale şi încadrarea lucrării în

bugetul de stat pe anul 1976.Lucrare de referinţă pentru realizări similare în condiţiile

economiei de piaţă.

Începuturile Spitalului clinic de recuperare de la Cluj Napoca

Suceava iunie 2003

24


Prof. o. dr. Florea Marin, Cluj Napoca

Ideea construcţiei unor astfel de spitale a apărut mai evident după al II-lea Război Mondial.

Construirea Spitalului de recuperare din Cluj s-a început după publicarea decretului prezidenţial apărut în 31 martie 1975. După unele tergiversări a început edificarea unui corp de clădire care s-a derulat destul de repede astfel încât în februarie 1978 s-a declarat bun pentru a intra în folosinţă. S-a deschis practic la sfârşitul lui aprilie 1978 sub direcţia conf. dr. Vasile Ilea.

Era programat şi s-au realizat mai multe compartimente: pentru bolnavii cardio-pulmonari, pentru suferinzii cu afecţiuni ale aparatului locomotor, pentru bolnavii din sfera ortopedico-traumatologică cu sală de operaţie şi terapie intensivă, o policlinică de profil cu patru cabinete pentru examinări clinice, laboratoare (de explorări biochimico-umorale, pneumo-vasculare, probe de efort, explorări radiologice), cabinet de psihologie-psihiatrie, bază de trata-ment fizio-kineto-electro-hidroterapie, masaj, sauna, etc., alte com-partimente: farmacie, blocul administrativ, magazii, bucătăria, centrala termică, etc.

Mai târziu s-a creat şi o secţie de chirurgie plastică şi recuperatorie. La început activitatea practică în întregul spital a avut un caracter mai apropriat de ceea ce se înţelegea prin recuperare-reabilitare, fiind internaţi şi trataţi pacienţi cu afecţiuni ce prezentau evidente deficienţe cardio-respiratorii, sau neuro-locomotorii - urmare a unor afecţiuni cerebrale sau ale SN periferic.

Spitalul deservea judeţul Cluj şi opt judeţe din nord-vestul Transilvaniei, a desfăşurat încă de la început activitate didactică (cursuri şi stagii cu studenţii din ultimii ani de la facultatea de Medicină Generală) şi cercetare ştiinţifică.

Bârnova, de la poezie la sănătate

Suceava iunie 2003

25


Dr. Mihai Dănilă

Aflat într-o poiană la 486m altitudine, Sanatoriul TBC Bârnova, ca secţie exterioară a Spitalului Clinic de Pneumologie Iaşi, îmbină fiorul istoric (în timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt aici erau grajdurile secrete ale cavaleriei moldoveneşti) cu sănătatea (secţie de chirurgie pulmonară de tradiţie, secţie de pneumoftiziologie) şi poezie (oameni ai condeiului, siliţi de boală, au scris pe aceste meleaguri o parte din scrierile lor).

Aspecte ale practicii medicale de interes medico-biocriminalistic în Bucovina şi ale

practicii balneoterapiei în România – documente de arhivă

Dr. G.Asanache

Comunicarea abordează unele aspecte de ordin practic din domeniul medical din Bucovine, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în măsura în care documentele de arhivă cuprind referiri la nuanţări proprii medicinii bio-criminalistice.

Cu arie geografică mai extinsă şi acoperind acelaşi orizont de timp, sunt prezentate prime încercări de reglementare, având acum caracter unitar, a activităţilor unităţilor de profil balneo-terapeutic, respectiv ale medicilor anume însărcinaţi a le controla funcţio-nalitatea şi a verifica calitatea apei minerale utilizate.

Noi contribuţii referitoare la anii de formare a medicului dr. Dimitrie Gerota

Suceava iunie 2003

26


Prof. Virgiliu Z. Teodorescu (Bucureşti)

Pornind de la preocuparea de a evidenţia contribuţia dr. Dimitrie Gerota la promovarea medicinii în România pentru a determina, la timpul trecut, revenirea la denumirea firească a spitalului Ministerului de Interne care, după preluarea vechiului sanatoriu „Dr. Dimitrie Gerota”, ca spaţii şi dotări, i-a fost schimbat numele în spitalul „Dr. Victor Babeş”, ajungându-se chiar şi la o sursă de permanente şi deranjante confuzii întrucât în Bucureşti mai exista un alt spital purtând acelaşi nume. Cercetările întreprinse în fondurile de arhivă tezaurizate la Arhivele Naţionale m-au condus la identificarea unor relevante mărturii. Pe baza acestora am elaborat în decursul anilor anteriori lucrările: «Simboluri ale cinstirii dedicate prof. Dr. Dimitrie Gerota» în Noutatea Medicală, anul VI - serie nouă, Bucureşti, nr.4, 1998, p.4-8 şi «Doctorul Dimitrie Gerota, omul faptelor pilduitoare despre urmaşi» în «Spitalul militar M.I: "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" la sfârşit de mileniu», volum sub redacţia dr. Constantin Chira, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 2000, p.9-42.

Depistările din ultimul timp, predilect în dosarele fondului Ministerului Cultelor şi a instrucţiunii publice mi-au relevat noi aspecte referitoare la anii studenţiei viitorului medic, evidenţiindu-mi multitudinea preocupărilor, modul de realizare a obiectivelor asumate, aprecierile din partea celor care i-au fost călăuză. În actualul stadiu de cercetare, considerând că documentele depistate definesc pregnant preocupările ulterioare, inclusiv cele care l-au condus pe dr. Dimitrie Gerota la adoptarea măsurilor organizatorice ale propriului sanatoriu.

Repere biobibliografice - Carol Davila (1828-1884)

Antoaneta Lucasciuc (Suceava), Maria Gabriela Suliman,

Suceava iunie 2003

27


Florentina Stănciuc, Olimpia Sanda (Bucureşti)

Lucrarea se înscrie în cadrul anului omagial - 175 de ani de la naştere (1828, 8 aprilie) şi 150 de ani de la sosirea pe pământ românesc (în portul Giurgiu, 1853, 13 aprilie) a doctorului C. Davila, curând după ce obţinuse titlul de doctor al Facultăţii de Medicină din Paris (23 februarie 1853).

Iniţiator şi sprijinitor activ prin demersuri directe, C. Davila a contribuit la inaugurarea grădinii botanice din Bucureşti (5 noiembrie 1860), la deschiderea unor unităţi de asistenţă socială pentru orfani (Azilul "Elena Doamna", Bucureşti 1862), la apariţia primei ediţii a farmacopeei Române (1 ianuarie 1863) a Crucii Roşii din România (iulie 1876) şi a ambulanţelor româneşti care au servit în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878).

Primii biografi au fost colaboratorii săi dr. G. Grigorescu, dr. C-tin I Istrati şi foştii săi elevi D. Grecescu, G. Z. Petrescu, iar în deceniile următoare personalitatea dr. C. Davila a avut parte de exegeţi de seamă, iatroistoriografii V. Bologa, G. Barbu, G. Brătescu, C. Ionescu, N. Marcu şi istoriografii farmaciei Graziella Baicu, Ana Carata, C. Iugulescu, V. Lipan ş.a.

Sursele care au stat la baza biobibliografiei lui C. Davila vor fi prezentate sub forma unui indice tematic, care va ilustra o personalitate unică în istoria medicinei şi farmaciei româneşti.

Prima expoziţie de farmacie organizată de Asociaţiunea română pentru înaintarea şi

răspândirea ştiinţelor (Bucureşti 1903)

Maria Gabriela Suliman, Florentina Stănciuc, Olimpia Sanda (Bucureşti) Antoaneta Lucasciuc

(Suceava),

Suceava iunie 2003

28


Cu prilejul celui de al II-lea Congres al "Asociaţiunii române pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor" organizat la Bucureşti în perioada 21-25 septembrie 1903, a fost deschisă prima Expoziţie de farmacie, de a cărei pregătire s-a ocupat farmacistul V. Thüringer din Bucureşti, delegat general din partea Societăţii Farmaciştilor din România.

Organizatorul Congresului şi al Expoziţiei a fost dr. C-tin I.Istrati, care a pus la dispoziţia corporaţiei farmaceutice un spaţiu destul de mare, unde farmaciştii şi-au etalat exponatele: preparate şi specialităţi farmaceutice, articole cosmetice, studii şi o colecţie de flori medicinale indigene.

În cadrul expoziţiei, Societatea Farmaciştilor din România a expus 1578 de acte ale gremiului spiţerilor, comisiei doftoriceşti, consiliul medical, gremiului farmaceutic din perioada 1835-1865, colecţia "Organului Societăţei Farmaciştilor" şi a "Revistei Farmaciei" pe 14 ani, 65 de farmacopei vechi şi 3 taxe (2 româneşti din 1854 şi 1858, Taxa Augustana de la 1684).

O cronică elogioasă a fost pe larg înscrisă în "Revista Farmaciei" (1903) şi în presa vremii: Cronica, Propaganda, Rümanischer Llyod, Universul, Jurnalul ş.a.

Expoziţia farmaceutică a fost unul dintre cele mai mari succese ale Societăţii farmaciştilor din România pentru care a primit cea mai înaltă distincţie: medalia de aur cu diplomă şi individual toţi farmaciştii participanţi au fost medaliaţi cu aur (8), argint (10), bronz (3) şi menţiune (2).

La toate serbările care au avut loc în cursul şi după închiderea expoziţiei, corpul farmaciştilor a fost reprezentat pretutindeni, afirmându-se ca unul din cele mai bine organizate şi culte corpuri sociale ale ţării.

Din istoricul farmaciei publice din Siret

Maria - Ionela Scurtu (Bucureşti), V. Presăcan (Siret)

Suceava iunie 2003

29


Autorii prezintă istoria unei vechi farmacii din Bucovina, din oraşul Siret, care a funcţionat fără întrerupere până acum.

Istoria farmaciei pe teritoriul ţării noastre a început în Transilvania în secolul al XV-lea, când au fost atestate primele farmacii.

În Ţara Românească şi în Moldova apar date privind activitatea farmaceutică abia în secolul al XVIII-lea, adică cu aproape trei secole mai târziu.

Înfiinţată în anul 1817, farmacia din Siret îşi serba jubileul de 120 de ani în 1937. În fotografia făcută cu acest prilej i se poate descifra firma "La Providenţa Dumnezeiască".

Ultimul proprietar a fost farmacistul Negruş Eugen de origine germană.

După naţionalizare, în acelaşi local a funcţionat "Farmacia nr.7", farmacia de stat aparţinând Oficiului Farmaceutic Suceava. Din anul 1969 farmacia a avut ca diriginte pe farmacistul Viorel Presăcan devenit ulterior patronul ei.

Deoarece în lucrările farmaco-istorice sunt puţine date privind istoria acestei vechi farmacii, majoritatea informaţiilor pe care se bazează lucrarea noastră le deţinem din surse locale.

Margareta Berbier Wagner - scriitor şi farmacist

Farm. Dorina Mureşanu (Piteşti)

În oraşul Curtea de Argeş, a activat ca diriginte a Farmaciei nr. 5 farmacista Margareta Berbier Wagner, între anii 1945-1958. Această farmacistă a obţinut în anul 1941 o concesie a unei farmacii din Câmpulung Moldovenesc, unde a lucrat până în anul 1944.

Farmacista Margareta Berbier Wagner a conceput şi editat un manual pentru stagiul de practică în farmacie în 1943. Are editate trei

Suceava iunie 2003

30


romane: "Pe sub colbul de odinioară", "Clopote de Paşti" şi "Pe ale vieţii valuri". A colaborat la o piesă de teatru "Medicul de plasă".

Pe lângă talentele şi farurile acestei farmaciste, mai există o aureolă, un joc al sorţii, care ne lasă uimiţi de faptul că dânsa era nepoata scriitorului Jules Verne.

Literatură şi medicină - informaţii etico-medicale în cărţile scriitorului Dragoş Vicol

prof. Antoaneta Lucasciuc (Suceava)

Poet, reporter, prozator greu încercat între generaţiile peste care a escaladat fără complexe, Dragoş Vicol are o poezie inspirată din ţinuturile paradisiace ale Bucovinei natale, despre care s-a scris că, este "dictată" după inimă.

Dar, deşi Dragoş Vicol nu este autorul unei singure opere, cartea care face obiectul comunicării noastre, rămâne volumul "Camera 210" (Editura pentru literatură, 1968), un univers limitat la o rezervă de spital şi dilatat în eternul Timp pe patul suferinţei mai multe luni de zile; spaţiul la care s-a raportat în funcţie de evoluţia bolii şi speranţa insuflată de cei care l-au îngrijit.

Dacă suferinţa într-un infarct miocardic nu poate fi reprodusă exact decât pe hârtia electrocardiografului, trecerea cutremurătoare de la oniric la coşmar se face pe puntea revelaţiei şi, astfel, devine sinonimă cu "răstignirea" pe patul de spital, când se trece la conştientizare.

Cartea poate fi pentru profesioniştii noştri din sectorul sanitar, un manual de etică şi, de ce n-ar fi, pentru că însuşi autorul o considera "o carte foarte adevărată".

Suceava iunie 2003

31


Dr. farmacist Oltea Cojocariu - Băncescu, o bucovineancă de elită

Farm. pr. Mioara Gabriela Suliman (Bucureşti), prof. Antoaneta Lucasciuc (Suceava)

Oltea Cojocariu s-a născut la 18 aprilie, 1925, în familia prefectului Băncescu din Rădăuţi, judeţul Suceava. Absolventă a Facultăţii de Farmacie din Bucureşti (1948), cu examen de licenţă în aprilie 1949 şi a cursurilor Conservatorului ASTRA, secţia canto, din anul 1949 până la 1951 va activa la Sanatoriul TBC Brad, judeţul Hunedoara, unde a înfiinţat şi farmacia acestei unităţi. Urmează două decenii care o propulsează în cercetarea farmaceutică, unde, prin valoroase contribuţii va fi treptat cercetător principal şi şef de laborator, în cadrul Institutului de cercetare pentru cultura plantelor tehnice Fundulea şi Staţiunea de cercetări pentru Cultura plantelor medicinale şi aromatice.

În anul 1975 obţine titlul ştiinţific de doctor farmacist la Facultatea de Farmacie din Bucureşti, cu lucrarea "Contribuţii la studiul farmacognostic al speciilor de Sorghum", este coautor la primul "Tratat de plante medicinale şi aromatice cultivate" editat de Academia RSR în anul 1988. În acest tratat a elaborat capitolul introductiv despre "Istoricul folosirii plantelor medicinale şi aromatice" şi "acţiunea terapeutică" pentru cele 53 de plante descrise, pentru care va primi alături de ceilalţi coautori premiul Ion Ionescu de la Brad al Academiei Române.

După pensionare (1982), a apărut o altă preocupare cu rezultate excepţionale: contribuţia istoriografică în cadrul simpozioanelor societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina, prezentând cu preponderenţă 7 comunicări din viaţa şi activitatea istoricului bucovinean Dimitrie Onciul, fratele bunicului său matern.

Suceava iunie 2003

32


Publicaţiile istorico-literare din Bucovina - noi izvoare pentru istoria medicinii şi

farmaciei (1990-2003)

prof. Antoaneta Lucasciuc, prof Casian Lucasciuc (Bucureşti)

Încă din 1990 ca urmare a reluării activităţilor cultural ştiinţifice, întrerupte tragic după 1944, la Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (1862), reînvie sub semnături prestigioase istoria acestui ţinut şi în Foaia Societăţii "Septentrion" (Gălăneşti - Rădăuţi). Se publică teme generoase, zăvorâte până atunci după gratiile totalitarismului comunist: juristul Radu Economu prezintă între altele, contribuţia unor medici din Cernăuţi la pregătirea evenimentului final Unirea Bucovinei cu România (28 octombrie - 28 noiembrie 1918), menţionând din marele grup de patrioţi intelectuali români şi nume prestigioase ale medicinei din Cernăuţi: prof. Dr. Octavian Gheorghian (1874 - 1929) şi ardeleanul ataşat Bucovinei Dr. Isidor Bodea (m.1938).

Menţionăm şi alte publicaţii din această perioadă care stau la baza comunicării noastre: "Ţara Fagilor" (anul I, 1992): "Informaţii despre atestarea farmaciştilor la vechea universitate din Cernăuţi (p.I: 3/24/anul 1998; II/3/24/1998) autor Dr. Petru Ţaranu; la rubrica Educaţie pentru sănătate, apare sub semnătura Dr.Octavian Vasincu lucrarea "Bolile venerice" (p.I./3/16/1996; p.II/I/18/1997). În "Glasul Bucovinei" a apărut în serial "Arhiva familiei Nandriş. Satul nostru Mehala din Bucovina" autor dr. Ionică Nandriş (19.07.1890 Mahala Cernăuţi - m. 7.01.1967 Bucureşti), fondator al revistei Bucovina Medicală.

În Scriptum am găsit rezervorul celor mai frumoase pagini de istoria medicinei în Bucovina semnate în principal de vrednicii istoriografi Mircea Grigoroviţă şi Alfred Reiner. Tot în acest buletin se publică pentru prima dată fragmente din "jurnalul" aforistic al

Suceava iunie 2003

33


savantului Acad. Victor Săhleanu (19.01.1924 Gura Humorului Bucureşti 26.08.1997)

Transplant dentar în secolul XVIII

medic stomatolog Dr. Costea Ioan (Suceava)

A fost acreditată ideea că, gura, cavitatea bucală, este un teritoriu anatomic, o scenă a patologiei generale pe care fiecare boală joacă un moment din desfăşurarea ei.

Preocuparea faţă de acest teritoriu nu a venit totdeauna numai din partea medicilor, ci din variate motive a impresionat şi lumea artelor. Aşi menţiona în acest context: Codex Niketos a lui Hipocrate ("Asupra luxaţiilor"), opera medicală a lui Abulcasim (anul 1000, desene de instrumente specifice), Andreas Vesalius (1514-1564), anatomia dinţilor "De Humani Corporis Fabrica"; desenele anatomice ale lui Leonardo da Vinci (1452-1519), Nataniel Highmoore (1613-1694), "Corporis Humani Disquisitio Anatomica".

Să menţionăm de asemeni, tabloul "Dentistul" a lui Theodor Romboutus 1597-1637; Gravura pe aramă de Luigi Guidotti Bolognia - 1625; L'Arracheur de Dents", etc.

Aspectul dramatic şi spectacular (Practica din Bâlciuri a spiţerilor) nu putea lăsa indiferentă sensibilitatea artiştilor.

Se vorbeşte astăzi de "noutatea" transplantului sau implantului dentar. Cu toate acestea o cromolitografie ce a aparţinut pictorului Thomas Rowlandson (1756-1827) şi intitulată "Transplant de dinte" datată 1787 dovedeşte că transplantul dentar are o experienţă de a peste două secole.

Suceava iunie 2003

34


Date noi în documente mitropolitane despre starea de sănătate în Bucovina,

după anexarea ei în 1775

Dr. în istorie Vasile Demciuc*, Dr. med. Ioan Ieţcu (Suceava)

*directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional

La arhivele Mitropoliei din Cernăuţi începând cu 1797 există mai multe documente cu referire la ameninţările epidemiologice la hotarul sud estic al Imperiului habsburgic îndeosebi la ciuma aproape endemică în Basarabia, Moldova şi Muntenia şi la variolă pentru care curtea de la Viena introdusese metoda jenneriană de vaccinare abia descoperită în 1796 în Anglia.

Din toate documentele rezultă autoritatea imensă a bisericii în lumea satelor când era vorba de convingerea părinţilor pentru a-şi aduce copii la hultuirea (vaccinarea) contra vărsatului sau de măsuri de evitare a contaminării de ciumă prezentă aproape permanent la hotarele estice şi sudice ale Bucovinei.

Autorităţile imperiale luau măsuri severe mergând până la spânzurarea sau împuşcarea celor care încălcau măsurile de protejare faţă de aceste boli. Ordinele imperiale erau transmise populaţiei prin autoritatea episcopului de Cernăuţi şi mai departe prin preoţii satelor. Am inserat doar câteva paragrafe din limbajul pitoresc al acestor documente, în rest "traducându-le" în exprimarea actuală.

Din istoricul staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei

Cocuz Ioan, directorul Muzeului Naţional al Bucovinei

Suceava iunie 2003

35


După o succintă prezentare istorică a localităţii, comunicarea face un excurs asupra dezvoltării şi valorificării în scop curativ al celor 37 izvoare minerale, din zona Dorna.

Primele analize chimice ale apelor minerale de la Şarul Dornei au fost efectuate în anul 1788.

În anul 1805 dr. Ignaty Pluschk, medicul ţinutului Bucovina a declarat aceste izvoare "ape cu efecte curative".

La 12 februarie 1812 guberniul Galiţiei ia primele măsuri pentru valorificarea izvoarelor cu ape medicinale de aici ordonând construirea unei case ţărăneşti pentru paznicul izvoarelor, şi o cameră care să adăpostească vizitatorii veniţi să-şi umple sticlele cu apă tămăduitoare.

Abia în anul 1845 încep primele amenajări, faima apelor Dorna trecând peste hotarele imperiului.

Din anul 1859 Frontul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei achiziţionează terenurile cu toate izvoarele aparţinătoare; de aici înainte staţiunea se dezvoltă rapid, în anul 1894, amenajându-se aici primele instalaţii moderne pentru tratamentele cu nămol de turbă.

La începutul sec. XX, Vatra Dornei este declarată oraş.

Solotvino - 25 de ani de activitate a sanatoriului

de alergologie şi speleoterapie. Film documentar

Dr. Ioan Ieţcu (Suceava)

În vara anului 2001, o delegaţie suceveană medicală şi paramedicală s-a deplasat la Solotvino, în Ucraina subcarpatică (maramureşul istoric). Invitaţia era prilejuită de aniversarea a 25 de ani de la inaugurarea Sanatoriului de alergologie în subteranele

Suceava iunie 2003

36


salinei la 200 m adâncime. Sesiunea de comunicări ştiinţifice medicale susţinute de medici din localitate, şi din alte centre medi-cale ucrainiene, din Rusia, Ungaria, Cehia, Polonia şi din România au argumentat pneumoterapia în saline ca strategie profilactică şi terapeutică în bolile respiratorii alergice. Clinica de Balneologie din Bucureşti, reprezentată de Prof. Dr. Adriana Nica şi grupul de la Suceava au relatat experienţa românească în speleoterapie şi respectiv rezultatele cercetărilor complexe efectuate la Cacica de Institutul Naţional de balneologie din Bucureşti (Dr. El. Teodoreanu, Dr. Gh. Simionca, fizician Dr.Liviu Enache).

Prezenţa în delegaţie a primarului din Cacica (Dr. Creţu Zaharia) a fost expresia interesului organismelor locale ale puterii în valorificarea complexă a Salinei în scopuri turistice şi medicale cu rezonanţă economică uşor de intuit.

Speleo şi balneoterapie la Salina Cacica - judeţul Suceava. Istoric şi perspective

imediate. Film documentar.

Ioan Ieţcu, Elena Teodoreanu, Gh.Simionca, Liviu Enache, Valentin Moscalciuc, Dan Mariciuc (Suceava)

Salina Cacica, inaugurată în 1791, la numai câţiva ani de la anexarea nord-vestului Moldovei la Imperiul Habsburgic în 1775, s-a dezvoltat cu mână de lucru din tot imperiul: nemţi, polonezi, ucraineni, slovaci, evrei şi români.

În 1993, la 3 km în aval, o uzină modernă de extragere a sării din soluţia de sare rezultată în adâncuri prin dizolvare, lasă spaţiile subterane ale salinei vechi la dispoziţia unor proiecte PHARE de amenajare turistică şi medicală. Grote imense, la adâncimea de 27 şi 44m adâncime utilizate cândva pentru rugăciune (Capela Sf. Varvara) sau divertisment (sala de dans, lacul hipersalin) vor deveni săli de pneumoterapie pentru bolnavi pulmonari cronici alergici dar

Suceava iunie 2003

37


netuberculoşi, după modelul sanatoriilor subterane de la Slănic Prahova, Praid, Târgu Ocna sau Wieliczka (Polonia) şi Solotvino (Ucraina).

Determinări ale parametrilor fizici, chimici şi bacteriologici efectuate recent de Institutul Naţional de Balneologie din Bucureşti, confirmă calităţile micro şi macroclimatului din zonă pentru profilaxia şi terapia unor boli respiratorii şi ale sistemului osteo-musculo-articular (piscina semi-olimpică amenajată recent la suprafaţă permite şi hidrokinetoterapia în apă sărată concentrată, asociată la helioterapie şi jocuri sportive).

Două centre medicale antice: Kos şi Pergam

Dr.Ioan Ieţcu (Suceava)

Comunicarea se referă la două asklepioane celebre din lumea antică.

Cu prilejul participării la cel de-al 35-lea Congres Mondial de Istoria Medicinii, care a avut loc în insula grecească Kos, patria lui Hipocrate, am vizitat ruinele asklepionului din Kos în care a practicat medicina "părintele medicinii", Hipocrate, acum aproape 2500 de ani. Pe terasele templului, un actor atenian a recitat "jurământul hipocratic" iar cei aproximativ 500 de congresişti au depus într-o atmosferă emoţionantă jurământul hipocratic. Concomitent cu lucrările Congresului de Istoria Medicinii a avut loc şi primul Congres Medical Olimpic marcând prin aceasta un secol de la reluarea Jocurilor Olimpice la Atena, în 1896.

La întoarcere, după scurte opriri pe malul mediteranean al regatelor elenistice (Bodrum - Halicarnas, Milet, Magnezia), am stăruit mai mult în Pergam. Aici am parcurs drumul bolnavilor care-şi căutau sănătatea în Asklepionul în care a profesat şi Galenus (130-210 d. CHr.) originar din Pergam. Urmând "Via Sacra" ajungeai în centrul de altădată

Suceava iunie 2003

38


al instituţiei medicale unde avea loc îmbăierea (purificarea) în apa Izvorului sacru despre care acum peste două milenii nu se ştia că îşi datorează efectele terapeutice radioactivităţii sale.

De acolo, bolnavii străbăteau criptoporticul, un tunel slab luminat şi liniştit, până în rotonda terapiei propriu-zise, unde mai persistă paturile de la parter. Aici, bolnavii dormeau iar la trezire îţi povesteau visele, medicul sacerdot interpretându-le şi adăugând alte prescripţii igieno-dietetice sau de terapie naturistă: termalism, băi de nămol, gimnastică sau unele intervenţii chirurgicale. Veneau la cură şi capete încoronate cum a fost Împăratul Caracalla (211-217 d. Chr.) ş.a lucrările congresului au readus în actualitate fundamentele gândirii medicale hipocratice prin sintagma "Go back to Hipocrate" aparţinând unui japonez.

Comunicări despre "Iconografia religioasă" prezentate la Congresele Internaţionale de

Istoria Medicinii (1920-2000)

Vasile Manoliu, Elena Manoliu (Savannah Ga. U.S.A.)

Este trecută în evidenţă contribuţia medico-istoricilor bulgari, români, sârbi şi turci la această temă foarte interesantă.

Aspecte ale practicii medicale de interes medico-bio-criminalistic în Bucovina şi ale

practicii balneoterapiei în România - documente de arhivă

Dr. G.Asanache (Bucureşti)

Suceava iunie 2003

39


Comunicarea abordează unele aspecte de ordin practic din domeniul medical în Bucovina, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în măsura în care documentele de arhivă cuprind referiri la nuanţări proprii medicinii bio-criminalistice.

Cu arie geografică mai extinsă şi acoperind acelaşi orizont de timp, sunt prezentate primele încercări de reglementare, având acum caracter unitar, a activităţilor unităţilor de profil respectiv ale medicilor anume însărcinaţi a le controla funcţionalitatea respectiv a verifica calitatea apei minerale utilizate.

Amintiri despre Spitalul Brâncovenesc şi marii săi medici de la începutul secolului

XX

Dr. Stanomirescu Ana-Maria, Dr. Aranghel Corina (Craiova)

Lucrarea prezintă amintiri inedite despre activitatea medicală desfăşurată la Spitalul Brâncovenesc între anii 1890-1920. Autorii au folosit ca surse de documentare o serie de manuscrise aflate la Direcţia Judeţeană Dolj a Arhivelor Naţionale.

Sunt, astfel, relatate amănunte despre personalităţile vieţii medicale care şi-au desfăşurat activitatea în Clinicile Spitalului Brâncovenesc, amintind de profesorul Christea Buicliu, Dr. A. Leonte şi Dr. C.Contacuzino.

Atmosfera specifică începutului de secol de la Spitalul Brâncovenesc este evocată de martori ai acestei perioade, dr. Martz şi Dr. Wernberg.

Dintr-un trecut uitat, amănunte inedite despre personalităţi medicale şi culturale

Suceava iunie 2003

40


Dr. Stanomirescu Ana-Maria, Dr. Aranghel Corina (Craiova)

În perioada anilor 1945-1947 medicul craiovean Mihail Canciulescu (1885-1970), directorul revistei Mişcarea Medicală a dorit să editeze o revistă locală de cultură generală. În acest scop a luat legătura cu o serie de personalităţi medicale şi culturale ale vieţii româneşti.

Lucrarea noastră prezintă relatarea unor amănunte inedite despre vizitele efectuate de Tudor Arghezi, Constantin Rădulescu-Motru, George Fotino şi alţii, precum şi o parte din corespondenţa purtată cu prof. dr. Victor Papilian.

Dorinţa doctorului Cănciulescu nu a avut nici o finalitate, întrucât au intervenit motive politice în acest sens. Rămân valoroase amintirile despre marile nume ale culturii româneşti.

Istoricul balneofiziokinetoterapiei şi a recuperării medicale la Caracal

Dr. med. Gheorghe Constantin, Dr. Gheorghe Aurora (Caracal)

Deşi kinetoterapia - terapia prin mişcare - are o vechime care se pierde undeva în trecutul îndepărtat al omului, populaţia din zona oraşului Caracal, în mod oficial, acest mod de tratare al bolnavilor este legat de data de 1.08.1966, când, din iniţiativa as. BFT Dinu Elena a luat fiinţă Secţia de Fizioterapie din cadrul Dispensarului Policlinic caracal.

În timp, personalul sanitar venit prin transfer de la unităţi sanitare din alte zone ale ţării, s-au după definitivarea cursurilor de specializare, a crescut numeric reuşind să trateze bolnavii proveniţi din Oraşul Caracal şi din localităţile arondate.

Suceava iunie 2003

41


Azi, cei 15 angajaţi din Ambulatoriul de specialitate Caracal, cât şi din Secţia BFT a noului Spital Municipal Caracal, rezolvă problemele de sănătate atât pentru bolnavii din ambulatoriu cât şi pentru cei internaţi în diverse Secţii ale Spitalului.

Index bibliografic de balneologie şi recuperare medicală - Poster

prof. Antoaneta Lucasciuc (Suceava)

În această lucrare este prezentată o nouă bibliografie sintetică culeasă din literatura ştiinţifică de specialitate, ziare şi reviste medicale, precum şi alte surse din publicistica scrisului istorico-literar care nu au fost cuprinse în nici o tematică de balneologie.

Ne-am propus, în continuare, investigarea următoarelor capitole: Contribuţii privind activitatea medicilor balneologi în staţiunile de profil din afara ţării; Carol Davila şi balneologia românească; Cercetarea chimico-farmaceutică - contribuţii ale farmaciştilor la identificarea calitativă a apelor minerale (surse bibliografice: Revista Farmaciei şi Revista de Istoria Farmaciei - dr. farm. Vasile Lipan); Pagini de istoria balneologiei şi recuperare medicală extrase din volumele de Istoria medicinei (sub redacţia Dr. Gh. Brătescu); Medici balneologi mai puţin cunoscuţi şi activitatea lor publicistică; index bibliografic al staţiunilor balneare din judeţul Suceava; Carte veche, hărţi şi ghiduri de balneoclimatologie.

Biblioteca din Alexandria - Trecut, prezent şi viitor

Valentina Tăriceanu

Suceava iunie 2003

42


Biblioteca din Alexandria este cea mai celebră bibliotecă din istoria antică, un adevărat templu al întregii ştiinţe umane. În antichitate, oraşul şi-a dobândit celebritatea datorită farului, construit în secolul III î. Chr., una din cele şapte minuni ale lumii antice şi datorită marilor şcoli medico-filosofice.

Astăzi biblioteca din Alexandria este consacrată cunoaşterii umane, universale, înţelegerii şi toleranţei. Ea este construită aproape de locul unde cu două milenii în urmă era înălţat unul din cele mai mari centre intelectuale ale Antichităţii. Noua bibliotecă, este rodul creaţiei unor tineri şi talentaţi arhitecţi norvegieni, care au câştigat concursul internaţional UNESCO - 1987, cu sprijinul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Construcţia edificiului a fost încredinţată renumitului inginer Mamdouh Hamza.

Noua bibliotecă din Alexandria deţine în prezent 400.000 de volume, 10.000 manuscrise şi cărţi rare şi 50.000 de hărţi şi planuri. Printre manuscrise se află scrieri originale ale lui Arhimede, Sofocle şi Aristotel. România a donat Bibliotecii din Alexandria 3.000 de volume cu lucrări despre artă, cultură şi civilizaţie.

Sala de lectură dominată de statuia lui Toth, protectorul scrierilor, creează o ambianţă stimulatoare, fiind o adevărată catedrală a cunoaşterii.

Biblioteca din Alexandria are scopul de a favoriza dialogul dintre intelectualii şi artiştii de pretutindeni pentru o înţelegere reciprocă cât mai deplină.

Profesorul Anibal Theohari, fondatorul balneologiei experimentale în România

Prof. univ. Dr. N.C. Marcu (Bucureşti)

Sunt prezentate cercetările experimentale ale lui Theohari privitoare la efectul apelor minerale asupra organismului începând din 1910. Prima cercetare se referă la influenţa apelor minerale de la

Suceava iunie 2003

43


Slănic Moldova asupra secreţiei gastrice la câini, prin metoda "micului stomac" al lui I.P. Pavlov.

Rezultatele acestor cercetări au constituit "cheia cu care s-au descifrat tainele apelor minerale româneşti" (Tudoran). Au urmat numeroase studii, în colaborare cu elevii săi (G. Băltăceanu, D. Marinescu, P. Niculescu, ş.a.) referitoare la un mare număr de izvoare minerale din ţară. A. Theohari a întemeiat în 1922 "Institutul de balneologie" din Bucureşti şi a publicat "Buletinul de Balneologie". Studiile ştiinţifice realizate de A. Theohari şi şcoala sa au jucat un rol hotărâtor în valorificarea şi utilizarea ştiinţifică a apelor minerale româneşti.

Conferenţiarul Doctor Iuliu Ghelerter, dascăl, om de ştiinţă şi umanist - 100 de

ani de la naştere

Prof. univ. dr. N.C. Marcu (Bucureşti)

Este prezentată viaţa şi activitatea lui Iuliu Ghelerter (1903-1967) titularul catedrei de Istoria Medicinei din Bucureşti în perioada 1948-1967. Este evidenţiat profilul său de intelectual umanist, cu preocupări culturale şi sociale largi.

Opera sa în domeniul istoriei medicinii - 200 de lucrări - rămâne exemplară prin rigoare metodică, claritate şi conciziune.

Istoricul serviciului de balneofizioterapie şi recuperare medicală din Sebeş Alba

Dr. Dorina Damian, dr. Radu Cărpinişan (Sebeş Alba)

Suceava iunie 2003

44


Primul nucleu de fizioterapie şi recuperare medicală din fosta regiune Hunedoara (judeţele Alba şi Hunedoara) a fost organizat în Sebeş în anul 1961 de dr. radu Cărpinişan medic primar de specialitate şi director al Căminului spital de invalizi mari mutilaţi.

Un serviciu propriu-zis de balneofizioterapie şi recuperare medicală în componenţa unui spital din regiunea Hunedoara a luat fiinţă în Sebeş în anul 1967, după 6 ani de intervenţii şi insistenţe de către dr. Radu Cărpinişan cu sprijinul directorului Spitalului dr. Ilie Daniel. Serviciu dispunea de instalaţii şi aparatură de balneo şi electroterapie, masaj şi gimnastică medicală, inclusiv băi sărate, cărora li s-a adăugat în anul 1980 un staţionar cu 25 paturi şi cabinet de cultură fizică medicală. Serviciul transformat în secţie a fost încadrat cu medici de specialitate: Radu Cărpinişan 1967-1978, Dan Sglimbea 1978-1991, Dorina Damina din 1981 şi Dorina Muntean din 1984 ajutaţi de personal mediu calificat.

Tezaurul de carte veche medicală de la biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia

Dr. Radu Cărpinişan (Sebeş-Alba)

Articolul apare ca un nou semnal în favoarea publicării "Catalogului de carte veche medicală" realizat de dr. Constantin Bart în anii 1960-1970, readucând în actualitate valoarea tezaurului de carte medicală din această prestigioasă instituţie de cultură - biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia.

Distinsul iatro-istoriograf ieşean stabilit în 1944 la Alba Iulia, după o muncă migăloasă şi epuizantă de mai mulţi ani a întocmit acest catalog care cuprinde cotarea, descrierea şi catalogarea a peste 2000 de publicaţii medicale şi farmaceutice: 58 de manuscrise, 37 incunabule şi 1800 cărţi tipărite după anul 1500, documente din secolele XIV - XIX.

Suceava iunie 2003

45


Publicarea catalogului sau măcar înregistrarea electronică a acestui tezaur este o datorie de onoare.

Contribuţii la istoricul Balneoterapiei în Maramureş

Dr. Felix Marian (Baia Mare)

Maramureşul este bogat în factori naturali de tratament, reprezentaşi prin climă şi ape minerale, datorită configuraţiei sale geografice şi a structurii solului şi subsolului.

Izvoarele minerale de la Breb, situate la aproximativ 25 km de Sighetu Marmaţiei au fost cunoscute din timpuri străvechi datorită calităţilor lor remarcabile. Staţiunea balneară amenajată pe la mijlocul secolului XIX s-a bucurat de un mare renume timp de peste şapte decenii datorită apelor sale sulfuroase, carbo-gazoase, cloruro-sodice şi calcice.

Apa izvoarelor de la Breb era indicată în cura internă în afecţiuni ale căilor urinare, în boli hepato-biliare şi de nutriţie, în afecţiuni ale aparatului gastro-intestinal. În cura externă se folosesc în afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic.

Această apă minerală rivalizează cu cele ale binecunoscutelor staţiuni din străinătate de la Aachen, Weilbach, Neudorf şi altele. Ca o recunoaştere a deosebitelor ei calităţi, apa minerală de la Breb a obţinut o diplomă de merit în anul 1873 la Expoziţia Mondială de la Viena.

Fiziokinetoterapia, între medicina clasică şi metodele complementare

Suceava iunie 2003

46


Dr. Dana Baran (Iaşi)

Înţelegând natura umană ca o componentă a naturii universale, medicina clasică a consacrat, odată cu balneofiziokinetoterapia, o sere de proceduri prin care se încearcă stimularea capacităţilor intrinseci de vindecare a organismului, echilibrarea lor, vivificarea acelei vis medicatrix înnăscute. În această categorie intră folosirea mofetelor, apelor minerale, băilor de apă, soare şi nămol, a electroterapiei, ionizărilor, ultrasunetelor, a gimnasticii active şi pasive, a masajului, factori aplicaţi, în felurite modalităţi, din timpuri străvechi.

La rândul lor, metodele neconvenţionale, ilustrând, în parte, conceptul de medicină manipulatoare, aduc un număr mereu crescând, infinit diversificabil şi personalizabil, de tehnici corective şi preventive, precum masajul oriental şi cel suedez, masajul energetic, cel biodinamic şi mesajul metaforic, reflexoterapia, terapia osteopată ori vertebroterapia, posturoterapia, chiropraxia, la care se adaugă terapia cimatică, radioionică, fitoterapia, aromoterapia sau terapia esenţelor florale, fototerapia, cromoterapia, cristaloterapia şi, desigur, nutriterapia, ca expresii ale forţei aceleiaşi naturi - physis regeneratoare.

Ceea ce oferă suplimentar tehnicile ori medicinile alternative sau complementare, derivate, în general, din concepte medico-filosofice ori religioase tradiţionale, este, însă, mai ales, antrenarea în procesul curativ, în mod conştient, deliberat, nu numai a elementului corporal, fizic, ci deopotrivă, a elementului psihic, mental-cognitiv, paralel celui afectiv - emoţional şi volitiv - decizional.

Contribuţiile şcolii mediale clujene la dezvoltarea balneofizioterapiei în intervalul

1929-1939

dr. Cristian Bârsu (Cluj Napoca)

Suceava iunie 2003

47


Facultatea de Medicină din Cluj a adus o importantă contribuţie la evoluţia balneofizioterapiei începând din al doilea deceniu interbelic. Aceasta a debutat prin înfiinţarea - în premieră naţională - a Institutului de Balneologie şi Fizioterapie, în anul universitar 1930-1931.

Ctitorul său a fost prof. agregat Marius Sturza (avansat profesor titular în 1934), personalitate de prestigiu internaţional în acest domeniu. Activitatea sa a fost focalizată, în special asupra tratamentului fizioterapeutic din bolile digestive, afecţiunile reumatismale, tuberculoză şi bolile ginecologice. A studiat, de asemenea, valoarea economică a apelor minerale din România, condiţiile lor de igienă şi istoricul balneologiei.

Colaboratorul său - Eugen Moraru - a continuat şi a extins cercetările privind tratamentul fizioterapic al afecţiunilor ginecologice şi reumatismale.

Fondatorul Clinicii Boalelor căilor urinare din Cluj - prof. Emil Ţeposu - a elaborat lucrări despre climatoterapie, helioterapie, resursele de ape minerale în Transilvania şi Banat, realizările balneologiei în Ardeal în primii zeci ani de la Marea Unire şi aportul fizioterapiei în afecţiunile urologice.

Preocupările de balneofizioterapie au avut şi alţii reprezentanţi ai medicinii clujene, cum ar fi: prof. Ioan Aleman şi Vasile Voiculescu - de la Clinica Stomatologică, prof Ion Predescu Rion - de la ORL.

Sunt prezentate detaliat realizările lor, ca şi câteva etape din istoria balneologiei, cercetate de prof. Jules Guiart şi de prof. Valeriu Bologa.

Evoluţia locuinţei rurale în relaţiile cu starea de sănătate a populaţiei

Mihaela Fulga*, Doina Lupulescu*, Cornel Fulga**,

Suceava iunie 2003

48


Monica Iancu*, Mihaela Nicorici* (*Bucureşti, **Slatina)

Aşezările umane sunt ecosisteme diverse, de la sate, primitive până la marile aglomeraţii urbane ale lumii contemporane supradezvoltate.

De-a lungul timpului habitatul uman a suferit schimbări specifice epocii respective corespunzătoare treptei de dezvoltare socio-economică.

O privire retrospectivă asupra condiţiilor igienice ale locuinţei tradiţionale rurale, evidenţiază în bună parte starea insalubră a caselor asociată cu o patologie caracteristică microclimatului şi utilităţilor necorespunzătoare - patologie cronică, diferită de cea infecto-contagioasă manifestată de-a lungul timpului.

Preocupările recente, se referă la studiul condiţiilor de locuit, pornind de la premisa că locuinţa alături de alimentaţie sunt criterii definitorii ale calităţii vieţii.

Ca urmare a cunoaşterii relaţiilor dintre locuinţă şi sănătate, s-a ajuns la elaborarea unor cerinţe igienice pe care trebuie să le îndeplinească locuinţa pentru a asigura starea de sănătate şi confort a locatarilor.

Activitatea medicală a doctorului Vasile Voiculescu

dr. Ileana Cojocaru, dr. Aurel Dăbuleanu (Craiova)

Opera medicului-scriitorului V. Voiculescu nu poate fi corect înţeleasă fără cercetarea atentă a activităţii de medic practician şi de slujitor al problemelor igieno-sanitare.

În prima perioadă a peregrinărilor sale medical-profesionale cuprinsă între 1910-1917 îl regăsim în judeţul Gorj - Circa Ocolul, apoi în judeţul Buzău - Circa Câmpu, judeţul Ilfov - Circa Hotarele, judeţul Dîmboviţa - Circa Bezdead, Tătărani, judeţul Ilfov - Buftea,

Suceava iunie 2003

49


Budeşti, Cociuoc. Participă la campania militară din Bulgaria (1913) pentru care a fost decorat şi socotit veteran.

Timpul primului război mondial 1917-1918 poate fi socotit ca a II-a perioadă a activităţii sale. Este numit medicul şef al Spitalului Militar 472, detaşat medic la Bârlad, transferat medic al oraşului Bucureşti, iar în 31.12.1918 în postul de medic la Buftea.

După 1920 începe a III-a perioadă a activităţii sale medicale, desfăşurată timp de 23 de ani în Bucureşti, fiind medic la Administraţia Domeniilor Coroanei, medic şi profesor la "Institutul Pompilian", medic şef la primăria Sectorului III Albastru, redactor şef al propagandei sanitare în Ministerul Muncii şi Prevederilor Sociale, membru în Consiliul Eforiei sanitare a Municipiului Bucureşti, director al Centrului de Sănătate nr.4

Aceasta este o perioadă însemnată ţi fructuoasă fiind împletită cu o bogată şi valoroasă activitate literară, publicistică, de organizare şi propagandă.

A fost un vizionar şi un medic progresist, iar sentimentul permanent al cercetării de sine, al curiozităţii şi iscodirii permanente l-a însoţit pretutindeni.

Publicaţiile prof.dr.doc. Victor Gomoiu înrevista "Acta Medica Romana"

Prof.univ. dr. Scheau Mihail, dr. Badea Silvia, Dr. Olaru Cristian (Craiova)

Victor Gomoiu, în cei 55 de ani de viaţă ştiinţifică, a publicat 667 lucrări ştiinţifice în cele mai importante reviste româneşti şi străine (1903-1958).

În Acta Medica Romana a publicat, în anii: 1939, 1939, 1941, 1942, 1943, 1945, 1946, 1947, un număr de 20 de articole din domeniul chirurgiei, urologiei, istoriei medicinii, fiziologiei, ginecologiei, învăţământului medical superior, balneologiei, etc.,

Suceava iunie 2003

50


punând în discuţie idei novatoare care au contribuit la progresul medicinei româneşti.

Lucrări de balneologie apărute în "Acta Medica Romana"

dr. Aranghel Corina, dr. Sanda Cristina Codruţa, dr. Popescu Fancisca (Craiova)

Revista Acta Medica Romana cuprinde şi lucrări de balneoclimatologie.

Acestor lucrări le-a fost consacrat un număr special (nr.5-6 din 1937), publicate de eminenţele balneologiei de la vremea respectivă: prof. Teoharie, dr. Ciuculescu, etc.

Tot în acest număr se redau date despre Congresul al XVI-lea de balneologie care a avut loc la Bucureşti în 8 iunie 1937, congres prezidat de prof. dr. P. Niculescu. revista mai cuprinde rezumate ale cursurilor ţinute la Slănic Moldova de dr. Marius Sturza şi la Sovata de dr. G. Tudoran.

Grădina Medicinală Universitară din Craiova

- istorie şi declin

Prof. dr. Scheau Mihail, dr. Scheau Maria

Fondarea şi dezvoltarea Grădinii Medicinale este strâns legată de aceea a Muzeului de Istoria Medicinei şi Farmaciei "Victor Gomoiu", fiind de fapt "secţia vie" a acestuia, ca bază didactică a Catedrei de Istoria Medicinei.

Suceava iunie 2003

51


Înfiinţată în 1980, extinsă în 1982 (1500 mp) şi în 1993, atingând o suprafaţă de 3000 mp, organizată după principiile cronologice (antic, medieval, modern, contemporan etc.), incluzând şi un sector apicol pentru a cuprinde toată medicina naturistă.

Grădina Medicinală bazată pe activitatea didactică, aplicativă şi ştiinţifică a studenţilor se află în ultimii 2 ani într-un uşor declin datorită lipsei de fonduri şi a unui sprijin din partea autorităţilor.

Evoluţia aparaturii de electrofizioterapie în centrul universitar Cluj, aparatură prezentă în

Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, secţia de Istorie a Medicinii şi Farmaciei,

Colecţia de Aparatură Medicală "ing. Pompiliu Manea"

Prof. asoc. drd. ing. Pompiliu Manea

Folosirea electricităţii în scopuri terapeutice a fost în general acceptată să poarte numele de electroterapie şi îşi are originile în teoria electricităţii a lui Luigi Galvani. Medicul şi fizicianul Galvani a studiat acţiunea curentului electric asupra organismelor vii, fenomenul fiind denumit galvanism.

Lucrările sale au fost continuate de G. Aldini, discipol al lui Galvani, apoi de A von Humboldt sau Arsene d'Arsonval.

Ideea utilizării în medicină a curenţilor de înaltă frecvenţă este pusă în practică de către medicul vienez V.Zeynek în lucrarea intitulată "Uber Thermopenetretion" publicată în revista "Wiener medizinische Wochenschrift".

În lucrare sunt prezentate un număr de 26 de aparate de colecţie, începând cu aparatul portabil pentru galvanizare şi ionizare ce a aparţinut profesorului Marius Sturza, fondatorul Clinicii de Balneofizioterapie din Cluj, continuând cu familia aparatelor

Suceava iunie 2003

52


Multostat şi Pantostat, Radiostat cu curenţi de înaltă frecvenţă, Diatermia cu eclatori, Pantostat cu tuburi electronice, aparatele pentru terapie cu unde scurte, băile galvanice patru-celulare, aparate cu curenţi diadinamici şi interferenţiali, aparatele pentru terapie în câmp magnetic, aparatele cu radiaţii infraroşii şi ultraviolete, aparate ce au aparţinut profesorilor de electrofizioterapie din Centrul Universitar Cluj, ca prof. dr. Eugen Morariu, prof. dr. Auxentin Mihai Mureşan, prof. dr. Constantin Crăciun, dr. Vasile Bradu, ş.a.

Et in Arcadia Ego!

X

Lucrarea evocă periplul autorului prin diverse aşezăminte medicale - Facultatea de Farmacie, Facultatea de Medicină, Centrul de Documentare Medical sau nemedicale - Arhivele Statului şi apoi revenirea pe tărâm medical la Institutul de Sănătate.

Sunt evocate de asemenea figurile unor personalităţi precum dr. Barbu - bolnav după carte - a dr. Brătescu, a cărui casă era tapetată din tălpi până în creştet de cărţi.

Suceava iunie 2003

53

Date post:	28-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	rliliana
View:	78 times
Download:	6 times

02 suceava 2003

Documents