7/23/2019 suceava poluare http://slidepdf.com/reader/full/suceava-poluare 1/18 Poluarea în judetul Suceava In 1989, în judeţul Suceava, 43 de întreprinderi industriale ofereau locuri de muncă unui număr de 91.2 de salariaţi. !upă 2" de ani mai lucrea#ă în industrie 24." de an$ajaţi, cei mai mulţi în firme nou înfiinţate, multe la număr dar cu puţini salariaţi, fiindcă marile fa%rici comuniste au sucom%at în majoritate. &u rămas doar în istorie 'i în memoria fo'tilor muncitori, (om%inatul de )relucrare a *emnului, cu "." de muncitori, I+S, cu cei 3.- de lucrători, ori I)S, cu 2.4" de an$ajaţi. !in cei peste 3. de an$ajaţi ai fostului (( au mai rămas puţin peste -, ca# fericit pentru că din fosta I/&, transformată în /&+0S 'i mai nou în eno roup, mai tra$ cu dinţii de locul de muncă, neplătiţi de jumătate de an, - din cei 2.8 de lucrători u sau pră%u'it pe rnd, în sfertul de secol ce sa scurs de la evenimentele din decem%rie 1989, alte întreprinderi cu sute sau mii de an$ajaţi precum Sare5 6ădăuţi, Inte$rata Suceava, &%atorul 7urdujeni, Sircovte5 Siret, +etadet /ălticeni, Stimas Suceava ori Stif /ălticeni. Spaţiile industriale ale acestora, cte au rămas în picioare, sunt în cea mai mare parte pradă ru$inii, intemperiilor 'i oţilor de fier veci n vi#itator ce calcă pentru prima dată în municipiul Suceava 'i în celelalte ora'e din judeţ, dacă a trecut 'i prin periferiile industriale ale altor localităţi ur%ane de la noi din ţară ar putea fi descumpănit. )entru că sar a'tepta să vadă spaţii industriale a%andonate, construcţii uria'e în care se iţesc $ăuri ne$re în locul $eamurilor întinse pe pereţi între$i, turnuri pe jumătate dărmate, ectare de instalaţii mecanice ru$inind din vară pnă în iarnă, su% povara intemperiilor. Intrun mod mai mult sau mai puţin voit, Suceava a reu'it să î'i ascundă ruinele vecii de#voltări industriale comuniste. n rol foarte important lau avut mallurile 'i ipermareturile care au vi#at spaţiile industriale intrate în a$onie 'i pe care leau ras de pe suprafaţa pămntului, la propriu, în unele ca#uri, ciar înainte de a sucom%a. In alte situaţii, fa%ricile au fost dărmate de de#voltatorii imo%iliari, pentru a face loc unor viitoare cartiere re#idenţiale, omorte înainte de a se na'te, de cri#a economică. Ici colo, printre frun#i'uri, se mai văd 'i scelete ale unor fa%rici pentru care terenul de su% ele, sin$ura componentă vanda%ilă a afacerilor care sau pus la cale în perimetru, nu 'ia $ăsit încă un cumpărător. +ai sunt 'i întreprinderi care 'iau redimensionat activitatea pnă la strictul necesar în sistem capitalist, altele care 'iau reorientat profilul, păstrndu'i măcar o parte din an$ajaţi, altele care supravieţuiesc din încirierea spaţiilor deţinute. Investiţii noi, după 1989, în domeniul industriei, sunt în judeţul nostru foarte puţine, de remarcat poate cele de la 6ădăuţi !orne'ti, unde investitorii austrieci au creat împreună cam 1." de locuri de muncă, cte -" de căciulă. :ste vor%a despre firmele :$$er 'i Sc;ei$ofer. Iată însă, în cifre, ce însemna economia suceveană, cu componenta principală industrie, la sfr'itul anului 1989 'i ce înseamnă în anul 21", călău#ă în acest arc peste un sfert de veac de către directorul !irecţiei <udeţene de Statistică Stelian 6uscior. :ste vor%a despre numărul de an$ajaţi, în principal, la nivelul judeţului dar 'i la principalele întreprinderi din cele mai importante ora'e din judeţ. 91.000 de oameni lucrau în industria anului 1989. Au rămas 24.500 In total, la sfr'itul anului1989, erau înre$istraţi în judeţul Suceava un număr de 183.3 de an$ajaţi în cmpul muncii. !intre ace'tia, întrun număr de 43 de unităţi industriale, î'i desfă'urau activitatea un număr de 91.24 de oameni ai muncii. &cestora li se alăturau peste 1. de lucrători din a$ricultură, 3.1 din silvicultură, 1=. în construcţii, restul lucrnd în comerţ, învăţămnt, administraţia de partid 'i de stat, etc. In pre#ent, numărul total al salariaţilor din judeţ este, conform datelor furni#ate de !irecţia <udeţeană de Statistică, de ceva mai mult de 9". de persoane. !intre acestea, 24." lucrea#ă în industrie. In a$ricultură 'i silvicultură lucrea#ă cam 31 de oameni, în construcţii, ".-. 0ricum le am lua, cifrele sunt de#armante, avnd ca temă principală studierea evoluţiei industriei sucevene în ultimul sfert de veac prin prisma numărului de an$ajaţi, nu putem totu'i să nu scoatem în evidenţă
In 1989, în judeţul Suceava, 43 de întreprinderi industriale ofereau locuri de muncăunui număr de 91.2 de salariaţi. !upă 2" de ani mai lucrea#ă în industrie 24." de an$ajaţi, ceimai mulţi în firme nou înfiinţate, multe la număr dar cu puţini salariaţi, fiindcă marile fa%rici
comuniste au sucom%at în majoritate. &u rămas doar în istorie 'i în memoria fo'tilor muncitori,(om%inatul de )relucrare a *emnului, cu "." de muncitori, I+S, cu cei 3.- de lucrători, oriI)S, cu 2.4" de an$ajaţi. !in cei peste 3. de an$ajaţi ai fostului (( au mai rămas puţin
peste -, ca# fericit pentru că din fosta I/&, transformată în /&+0S 'i mai nou în eno roup,mai tra$ cu dinţii de locul de muncă, neplătiţi de jumătate de an, - din cei 2.8 de lucrători u sau
pră%u'it pe rnd, în sfertul de secol ce sa scurs de la evenimentele din decem%rie 1989, alteîntreprinderi cu sute sau mii de an$ajaţi precum Sare5 6ădăuţi, Inte$rata Suceava, &%atorul7urdujeni, Sircovte5 Siret, +etadet /ălticeni, Stimas Suceava ori Stif /ălticeni. Spaţiile industrialeale acestora, cte au rămas în picioare, sunt în cea mai mare parte pradă ru$inii, intemperiilor 'ioţilor de fier veci
n vi#itator ce calcă pentru prima dată în municipiul Suceava 'i în celelalte ora'e din judeţ, dacă a trecut 'i prin periferiile industriale ale altor localităţi ur%ane de la noi din ţară ar puteafi descumpănit. )entru că sar a'tepta să vadă spaţii industriale a%andonate, construcţii uria'e în carese iţesc $ăuri ne$re în locul $eamurilor întinse pe pereţi între$i, turnuri pe jumătate dărmate,ectare de instalaţii mecanice ru$inind din vară pnă în iarnă, su% povara intemperiilor. Intrun modmai mult sau mai puţin voit, Suceava a reu'it să î'i ascundă ruinele vecii de#voltări industrialecomuniste.
n rol foarte important lau avut mallurile 'i ipermareturile care au vi#at spaţiileindustriale intrate în a$onie 'i pe care leau ras de pe suprafaţa pămntului, la propriu, în uneleca#uri, ciar înainte de a sucom%a. In alte situaţii, fa%ricile au fost dărmate de de#voltatoriiimo%iliari, pentru a face loc unor viitoare cartiere re#idenţiale, omorte înainte de a se na'te, de
cri#a economică. Ici colo, printre frun#i'uri, se mai văd 'i scelete ale unor fa%rici pentru careterenul de su% ele, sin$ura componentă vanda%ilă a afacerilor care sau pus la cale în perimetru, nu'ia $ăsit încă un cumpărător.
+ai sunt 'i întreprinderi care 'iau redimensionat activitatea pnă la strictul necesar însistem capitalist, altele care 'iau reorientat profilul, păstrndu'i măcar o parte din an$ajaţi, altelecare supravieţuiesc din încirierea spaţiilor deţinute. Investiţii noi, după 1989, în domeniulindustriei, sunt în judeţul nostru foarte puţine, de remarcat poate cele de la 6ădăuţi !orne'ti, undeinvestitorii austrieci au creat împreună cam 1." de locuri de muncă, cte -" de căciulă. :stevor%a despre firmele :$$er 'i Sc;ei$ofer.
Iată însă, în cifre, ce însemna economia suceveană, cu componenta principală industrie, lasfr'itul anului 1989 'i ce înseamnă în anul 21", călău#ă în acest arc peste un sfert de veac de către
directorul !irecţiei <udeţene de Statistică Stelian 6uscior. :ste vor%a despre numărul de an$ajaţi, în principal, la nivelul judeţului dar 'i la principalele întreprinderi din cele mai importante ora'e din judeţ.
91.000 de oameni lucrau în industria anului 1989. Au rămas 24.500In total, la sfr'itul anului1989, erau înre$istraţi în judeţul Suceava un număr de 183.3 de
an$ajaţi în cmpul muncii. !intre ace'tia, întrun număr de 43 de unităţi industriale, î'i desfă'urauactivitatea un număr de 91.24 de oameni ai muncii. &cestora li se alăturau peste 1. delucrători din a$ricultură, 3.1 din silvicultură, 1=. în construcţii, restul lucrnd în comerţ,învăţămnt, administraţia de partid 'i de stat, etc.
In pre#ent, numărul total al salariaţilor din judeţ este, conform datelor furni#ate de !irecţia<udeţeană de Statistică, de ceva mai mult de 9". de persoane. !intre acestea, 24." lucrea#ă înindustrie. In a$ricultură 'i silvicultură lucrea#ă cam 31 de oameni, în construcţii, ".-. 0ricum leam lua, cifrele sunt de#armante, avnd ca temă principală studierea evoluţiei industriei sucevene înultimul sfert de veac prin prisma numărului de an$ajaţi, nu putem totu'i să nu scoatem în evidenţă
faptul că numărul salariaţilor cu contract de muncă din construcţii a scă#ut la o treime, a celor dina$ricultură aproape că nu mai e5istă, în condiţiile în care în silvicultură lucrau în 1989 un număr de3.1 de suceveni, cifră ecivalentă cu numărul total de an$ajaţi din a$ricultură 'i silvicultură în214. In domeniul a$ricol, practic mai sunt an$ajaţi cu carte de muncă doar funcţionarii instituţiilorde stat care se ocupă cu această activitate, cte un in$iner doi 'i vreun conta%il pe cap de fermăa$ricolă. 6estul, muncă se#onieră, neevidenţiată statistic.
Principalele afaceri comuniste sucom!ate)nă să luăm în discuţie cteva ca#uri mai speciale, suntem în măsură să oferim, cu acela'i sprijinvenit din partea !irecţiei <udeţene de Statistică, o serie de date comparative, pentru cele maiimportante unităţi economice din judeţul Suceava, care acum un sfert de veac repre#entau stindardulindustrial al judeţului iar acum, multe din ele sau întors în pămnt, la propriu.
)re#entăm în acest moment doar numărul de salariaţi ale acestor întreprinderi, în 1989 'iacum> ()* ?+o%strat@ "." în 1989, #ero acumA (( ?&m%ro@ 3. în 1989, ceva mai multde - acumA I/& ?/amos, apoi eno roup@ 2.8 în 1989, - acumA I+S ?+:S@ 3.- în1989, #ero acumA I)S ?6omups@ 2.4 în 1989, #ero acum, I6I( ?&%atorul 7urdujeni@ 8 în1989, #ero acumA &vicola 7urdujeni " în 1989, #ero acum. Inte$rata de in 'i cnepă Suceava 1.- de an$ajaţi în 1989, #ero acumA 6ulmentul ?67 6ulmenţi@ 1.2 în 1989, =9 acumA
/a%rica de Sticlă?Stimas@ 1.8= în 1989, #ero acumA (imica /ălticeni ?+etadet@ 1.2 dean$ajaţi în 1989, #ero acumA /a%rica de covoare Siret ?Sircovte5@ 1.33 în 1989, #ero acumA/a%rica de Bricotaje 6ădăuţi ?7ucovina Be5@ 1.83 în 1989, 2" acumA /a%rica de Incălţăminte+ontana (mpulun$ 9= în 1989, #ero acumA /ilatura ura umorului 1.2 în 1989, #eroacumA /ilatura (mpulun$ -", #ero acumA /(+)+ ?Sare5 6ădăuţi@ 3.- an$ajaţi în 1989,#ero acum, +o%ila 6ădăuţi 1.-" în 1989, 29" acumA I+( Suceava =-3 în 1989, #ero acum.
!acă am mai adău$a 'i faptul că în e5ploatările miniere din judeţ activau la sfr'itul epociicomuniste 1-. de mineri 'i acum au rămas doar 1., majoritatea lucrnd în mina de uraniu dela (rucea, ta%loul industrial al Sucevei în transformare pe parcursul a aproape 2" de ani, prindeoarecum contur.
Boate entităţile industriale care nu mai au acum niciun an$alat au fost licidate, radiate uneledintre ele din re$istrul comerţului iar parte dintre acestea, au fost, cum am spus, ciar 'i rase de pefaţa pămntului. /elul în care sa întmplat acest lucru îl pre#entăm, pentru o parte din ele, în celece urmea#ă.
6omups, fostul lea$ăn de universitari suceveni a murit pe mna unor sindicali'ti nepricepuţi.!in fosta platformă industrială a rămas doar un teren viran
)este fosta I/& sa construit Iulius +all. +o'tenitoarea eno roup nu a mai plătitsalariile an$ajaţilor din octom%rie anul trecut In anii capitalismului au fost 'terse de pe faţa pămntului 'i clădirile fostei I/&, care a fostîncisă imediat după 31 decem%rie 199, la presiunea societăţii civile sucevene. In Intreprindereade /i%re &rtificiale lucrau la sfr'itul lui 1989 cam 2.8 de an$ajaţi. (nd fa%rica a fost încisă,
jumătate dintre ace'tia au fost preluaţi de alte întreprinderi din Suceava restul au rămas să de#volteutopicul proiect de construcţie a unor noi fa%rici, cu denumiri dintre cele mai sofisticate decimi#are a porum%ului, de e5emplu, pro%a%il o fa%rică de alcool, proiect ce nu a fost pus niciodatăîn practică. Sa implementat, în mod ciudat, întrun spaţiu declarat poluat de toată suflarea sucevei,o fa%rică de serin$i de unică utili#are, su% e$ida /amos S&. In luna au$ust a anului 2-, 98,-=Cdin pacetul de acţiuni a S( /amos S& a fost preluat de la &D&S de către S( Bop eno S6* &rad.&n$ajamentul de la acea vreme a S( Bop eno a fost că va investi în /&+0S cinci milioane deeuro în următorii cinci ani, păstrnd o%iectul principal de activitate 'i numărul de an$ajaţi./&+0S a fost scoasă ulterior la vn#are de &D&S, pentru că patronii de la Bop eno nu 'iau
plătit datoriile asumate către stat.Societatea a rămas fără datorii, dar 'i fără trei sferturi din active cnd Iulius +all S6*
Suceava a adjudecat licitaţia privind vn#area suprafeţei de peste 13 ectare de teren, cuconstrucţiile aferente, scoase la vn#are de societate după ce && firmei a acceptat ca soluţie pentru ie'irea din cri#a financiară în care intrase, vn#area de active. Iulius +all a plătit atunci 2,9
milioane de euro pentru cele 13 ectare de teren, pe care sa ridicat între timp centrul comercialcunoscut de toată lumea.
(u suma re#ultată din tran#acţia cu Iulius +all au fost acoperite toate datoriile societăţiicătre %u$etul consolidat al statului ? care depă'eau 4 de miliarde de lei veci@ 'i au mai rămas ceva
%ani pentru moderni#ări în fa%rica de serin$i de unică utili#are. In acest moment, cei - de an$ajaţirăma'i la eno roup, cu salarii neacitate încă din octom%rie anul trecut, nici măcar nu pot ie'i
în 'omaj. !atoriile la %u$etul de stat al mo'tenitoarei defunctei I/& atin$ 1,3 milioane lei ?13miliarde lei veci@.+o%stat, condusă pe ultimul drum de ultimul lider de sindicat, devenit director al Soppin$
(itEului construit pe mormntul acestuia/ostul (om%inat de )relucrare a *emnului, care în 1989 aduna la porţile sale #ilnic "." de
oameni, devenit, după 199, S( +o%strat S&, a devenit, ca 'i 6omups, o vacă %ună de muls pentruliderilii sindicali. 0 dovadă elocventă o constituie faptul că comple5ul comercial Suceava Soppin$(itE, aplasat pe fundaţiile defunctei Intreprinderi de )relucrare a *emnului înfiinţată pe vremeacomuni'tilor este condus acum de +ircea )etrariu, cel care pnă pe la începutul anilor 2 se erijaîn apărător al intereselor an$ajaţilor de la +o%strat.
Fumai că firma a cărei an$ajaţi el le apăra interesele a intrat în faliment, iar în condiţii du%ioase, în
anul 2". patrimoniul acesteia a fost împărţit pe alte două firme, înfiinţate ad oc, SB6&BS+:G 'i +0*!0+:G, aparţinînd aceluia'i $rup de acţionari ai concernului +07:G):6B, ce
preluase pacetul majoritar de acţiuni de la +o%stratul intrat deja în moarte clinică, dar fără datoriila %u$etul statului. &cest transfer de active a fost efectuat înainte ca !irecţia enerală a /inanţelor)u%lice să fi dispus aplicarea secestrului asi$urator asupra %unurilor firmei +07SB6&B careintrase în e5ecutare silită pentru de%ite la %u$etul asi$urărilor sociale de stat de peste 4 de miliardede lei. /oarte curnd, activele defunctului +o%strat au fost vndute către &r$us, un fond deinvestiţii, care a dărmat toate construcţiile veciului ()* 'i a construit în perimetru SuceavaSoppin$ (itE.
(iar dacă Suceava este judeţul cu cea mai mare suprafaţă împădurită din ţară, perimetrelecare se confruntă cu cele mai $rave pro%leme privind poluarea se află în #ona sa de munte.
Sistarea activităţii în perimetrele miniere (ălimani, Barniţa 'i /undu +oldovei nu a redusctu'i de puţin efectele poluării în #ona de munte a judeţului Suceava. !in păcate, odată cuînciderea societăţilor de e5ploatare a minereului în #onele amintite nu au fost demarate 'i lucrărilede ecolo$i#are a acestor areale.
H)oluarea 'i riscul pentru comunităţile umane sau pentru ecosistemele naturale din siturileminiere nu dispar odată cu încetarea activităţii de e5ploatare 'i preparare a su%stanţelor mineraleutile, ci continuă 'i după încetarea acestora. Siturile respective rămn în continuare surse de poluare
'i de risc. Feluarea în seamă a acestor riscuri a condus uneori la înre$istrarea unor accidente sauciar catastrofe, fie din punct de vedere ecolo$ic, fie direct asupra comunităţilor omene'ti, adeclarat &nca Ionce, in$iner $eolo$ 'i comisar în cadrul ăr#ii de +ediu Suceava.
&ceasta a preci#at că, dacă pentru activităţile industriale pre#ente sau viitoare este mai u'orsă se prevadă, din punct de vedere le$islativ, măsuri clare, concrete de responsa%ilităţi în vederearemedierii 'i reamenajării terenului pe parcursul 'i la înceierea activităţii, pentru siturile care aufost poluate 'i de$radate mai demult, a'a numitele Hpoluări istorice, dificultăţile în sta%ilirea unormăsuri le$islative sunt evidente.
)erimetrul minier (ălimani, o rană descisă în inima muntelui
)erimetrul minier (ălimani constituie, în continuare, o sursă majoră de poluare a tuturor factorilorde mediu din #ona centrală a munţilor (ălimani.
Jntins pe o suprafaţă de 492,88 de ectare, apro5imativ == de ectare din acest perimetrusunt ocupate de carieră, apro5imativ 1 de ectare de aldele de steril, 1 ectare de ia#ul dedecantare de steril u#inal 'i 3 de ectare de platforma industrială.
n potenţial risc de poluare, în special a cursului rului Fea$ra Karului, îl repre#intă ia#ul dedecantare a sterilului u#inal !umitrelu. Jn urma unor ploi torenţiale, în #ona ia#ului de decantare,e5istă posi%ilitatea colmatării puţului colector a apelor cu aluviuni din amonte de corpul ia#ului,fapt care ar afecta sta%ilitatea depo#itului.
Jnciderea, în anul 23, a minei de e5ploatare a #ăcămntului de sulf 'i a u#inei de preparare a sulfului tenic, prin construcţia de di$uri de %eton la $urile $aleriilor 'i po#area deconducte pentru evacuarea apelor de mină 'i a $a#elor emanate din su%teran, lucrări miniere cerepre#intă doar " C din activitatea minieră din areal, au redus nesemnificativ impactul ne$ativasupra mediului.
Jn pre#ent, a fost emis un &cord de mediu pentru reali#area lucrărilor de rea%ilitareecolo$ică. )rincipalele aspecte care se urmăresc la rea%ilitarea ecolo$ică a arealului pe care sadesfă'urat activitatea de preparare a sulfului, pe ln$ă de#afectările instalaţiilor ce tre%uiesc făcute
su% atentă suprave$ere pentru că acestea mai pot conţine material supus flotării, reactivi, sunt celele$ate de amenajarea depo#itelor de steril minier 'i u#inal, de amenajare 'i ecolo$i#are a traseuluiconductei de steril 'i amenajări pentru evacuarea apelor poluate.
&ctivitatea u#inei de preparare a minereurilor cuprifere 'i %aritinei Barniţa a fost sistatădefinitiv la începutul anului 2-, cnd a fost solicitat 'i o%ţinut acordul de mediu pentru demararealucrărilor de rea%ilitare ecolo$ică a #onei miniere. )rincipalul factor de risc asupra mediului 'i a
populaţiei îl repre#intă ia#ul de decantare steril u#inal Bărnicioara, care are apro5imativ 8 mînălţime, ocupă o suprafaţă de 28," ectare 'i are depo#itată o cantitate de apro5imativ 1"," tone desteril u#inal.
H:5istă motive de în$rijorare cu privire la sta%ilitatea acestui depo#it, avnd în vedereevoluţia din ultimul deceniu. :locvent este evenimentul din luna iunie a anului 2=, cnd ploilee5trem de puternice au colmatat $rătarele de la intrarea $aleriei de su%traversare a ia#ului, fiindnevoie de un efort uria' uman, material 'i financiar pentru îndepărtarea pericolului antrenării maseide steril pe valea Suăi, a preci#at comisarul &nca Ionce.
7locarea $aleriei de su%traversare a prului Scăldători, pe su% corpul ia#ului, a însemnatacumularea apelor în spatele di$ului de capăt, intrarea în $alerie ajun$nd să fie la 14 metri su%o$linda apei. !in cau#a acestei situaţii, e5ista pericolul producerii iminente a unei catastrofe, ce
putea afecta populaţia 'i infrastructura din aval, mai e5act comunele 0stra 'i Stulpicani 'i ora'ul/rasin.
Jn ceea ce prive'te mediul înconjurător, pericolul constă în pierderea sta%ilităţii masei desteril, prin îm%i%area cu apă, ruperea di$urilor de capăt de pe cele două ramuri ale depo#itului Scăldători 'i Bărnicioara cu antrenare de material steril, în cursurile de apă ale prului Sua 'i alerului +oldova, care constituie sursă de alimentare cu apă pota%ilă pentru localităţile uraumorului, Suceava, /ălticeni 'i 6oman, precum 'i în contaminarea solului, a ve$etaţiei 'i a apei
freatice 'i de suprafaţă cu cianuri sau metale $rele ?#inc, plum%, cupru@.
n alt important factor de poluare este u#ina de preparare a minereului cuprifer /undu+oldovei, unitate a cărei activitate a fost sistată în anul 22. n factor de risc îl repre#intă ia#ul dedecantare a sterilului u#inal !ealu Fe$ru, la care fenomenul de ravenare este permanent, cu toatelucrările de întreţinere de talu# efectuate în timp de către fostul operator economic, S(+IF7(0DIF& S& Datra !ornei.
6iscul re#idă totodată 'i din amplasarea ia#ului pe malul drept al rului +oldova. Ki pentruacest perimetru minier e5istă emis acord de mediu pentru lucrări de rea%ilitare ecolo$ică, nimeni nu
poate însă preci#a cu e5actitate data demarării acestora.
)otrivit comisarului &nca Ionce, lucrările de rea%ilitare ecolo$ică la cele trei incinte minierese vor reali#a cu fonduri de la %u$etul statului, de către firme sta%ilite prin licitaţie. Jn acest an, vor începe lucrările de sta%ili#are 'i ecolo$i#are în perimetrele Barniţa 'i (ălimani.
"u privire la reglementările e&istente pe c'estiuni de mediu amintim(
lo%al
0F, )ro$ramul Faţiunilor nite pentru +ediuA (onferinţa Faţiunilor nite pentru +ediu 'i !e#voltare, 6iode <aniero, 1992, semnata de 1- de state inclusiv 6omniaA sa
adoptat a$enda 21A (onvenţii internaţionale la care comunitatea europeană,implicit 6omnia, este parte semnatară ?elsini 1992@, Sofia?1994@, )aris ?1992@ etc.
niunea :uropeană
Bratatul (:, partea privind principiile 'i o%iectivele politiciicomunitare pentru mediul înconjurător ?art. 13 6 etc.@A !irectivele : nr. 8"L33- din 198", 9L313 din 199, 8-L21-din 198-, 2L= din 2 privind politica de mediuA (arta de la Diena adoptată în 199A !irectiva 93L43 din 1992 privind a%itatele naturaleA !irective :6&B0+ 'i directive pe alte domenii sectoriale.
Strate$ia .:. 'i )lanul (adru =A
6omnia
*e$ea nr.2=L199= pentru adoptarea (odului silvicA *e$ea nr.1=L199= privind 6e$imul apelorA 4"9L2" de reor$ani#are a instituţiilor pe pro%leme demediuA în %a#a acestui act normativ sa adoptat )lanul Faţionalde &cţiune pentru )rotecţia +ediului ?)F&)+@ *e$ea nr.13-, modificată prin ordonanţa 91L22 privindcadrul $eneral de protecţie a mediuluiA Strate$ia Faţională pentru !e#voltare dura%ilă H0ri#ont 22"A Bratatul de aderare a 6omniei la .:., 2", cap. 22 privindmediulA 0.. nr.33L199", .. 34L1992, alte otărri de uvern 'iordine ale ministerelor privind domeniiLactivităţi specifice pemediuA 0rdine ale +inisterului &pelor 'i ale )rotecţiei +ediului,+inisterul &$riculturii, )ădurilor 'i !e#voltării 6urale.
(u privire la realităţile şi/sau provocările pe chestiuni de mediu e5istente în judeţul Suceavala momentul 2= 'i pentru perioada pnă în 21", e5istă mai multe pro$rame 'i instituţii implicate,frecvent acţionnd sectorial. Jntre astfel de instituţii implicate 'i activităţi considerăm că se desprindtrei direcţii de acţiune concretă în pro%lematica mediului, direcţii la care ne re#umăm în continuare.
)entru a îm%unătăţi protecţia mediului în <udeţul Suceava în anii ce urmea#ă, e5istă treidirecţii majore în care se acţionea#ă> reali#area pro$ramului Htilităţi 'i +ediu, pro$ram derulat de (onsiliul <udeţean Suceava
'i =4 primării din judeţA îm%unătăţirea standardelor specifice aplicate de &$enţia pentru )rotecţia +ediului 'i arda
de +ediuA îm%unătăţirea educaţiei pe cestiuni de mediu pentru a scim%a starea de spirit a populaţiei
0%iectivele pro$ramului Htilităţi 'i mediu la standarde europene în judeţul Suceava,finanţat din împrumuturi e5terne contractate de (onsiliul <udeţean Suceava sunt> alimentarea cu$a#e naturale a 4 ora'e 'i = de localităţi ale judeţului, rea%ilitarea sistemelor de alimentare 'idistri%uţie de căldură, reali#area de centrale termice în municipiile 6ădăuţi, ura umorului,
(mpulun$ +oldovenesc 'i Datra !ornei. )entru reali#area acestui proiect în perioada 22214,ct 'i pentru e5ploatarea ulterioara, sa înfiinţat societatea comercială 7ucovina:coterma# S& însu%ordinea (onsiliului <udeţean Suceava.
0%iectivul a fost apro%at de către uvernul 6omniei în 21, valoarea totală de circa 2mil. :uro, din care se derulea#ă prima etapă a pro$ramului în valoare de 8= mil. :uro.
)rincipalele activităţi 'i o%iective vi#ate de acest proiect sunt>a@ aprovi#ionarea cu $a# metan prin conducte de înaltă presiune, inclusiv 41 staţii de re$lare,
pentru ora'ele (mpulun$ +oldovenesc, Datra !ornei, Solca, Siret 'i "2 de comune. %@ sporirea capacităţii de transport a $a#elor naturale în judeţul Suceava cu circa =C, în
paralel urmnd a cre'te securitatea în e5ploatare, reducerea numărului de racorduri etc. pe o distanţade circa 343 mA
c@ îm%unătăţirea condiţiilor de e5ploatare a distri%uţiei de $a#e naturale în judeţ prin 41 destaţii de re$lare 'i măsurare, inclusiv instalaţii de filtrare, instalaţii de odori#are, protecţie catodică'i reducerea emisiilor de no5eA
d@ rea%ilitarea sistemului de încăl#ire centrali#ată a ora'ului (lun$ +oldovenesc prinreali#area unei centrale de ener$ie termică, (:B situat în apropierea ora'ului 'i proiectat astfel înctsă respecte standardele de eficienţă 'i protecţie a mediuluiA în plus, 'ase centre distincte de producţie'i distri%uţie a ener$iei termice se vor moderni#aA
e@ refacerea sistemului de transport 'i distri%uţie a căldurii ?surse M reţele@ în municipiileSuceava, Siret, /ălticeni, 6ădăuţiA
f@ amenajarea a trei depo#ite ecolo$ice pentru de'euri menajere în ora'ele Suceava, (lun$+oldovenesc, Datra !ornei. :ste vor%a de soluţionarea la standarde : a pro%lematiciimana$ementului de'eurilor, inclu#nd>
colectarea de'eurilor de la populaţie ?mase plastice, rtie, metale etc.@, transportul acestor de'euri către depo#ite utili#nd mijloace specificeA depo#itarea de'eurilor în locaţii adecvate, ce respectă condiţiile de mediuA reciclarea 'i valorificarea de'eurilor.6eali#area acestui o%iectiv din cadrul proiectului tre%uie să asi$ure un mana$ement la
standarde : în pro%lematica colectării 'i valorificării de'eurilor în judeţul Suceava. *a o medieestimată la -2 $ de'euriLanLlocuitor re#ultă o cantitate totală de de'euri de "4. toneLanAaceastă cifră atestă comple5itatea proiectului aflat în desfă'urare pnă în 214A
$@ reali#area unor centrale eoliene ?ener$ia vntului@ amplasate în munţii (ălimani, ceea ce
presupune construcţia a #ece tur%ine de vntA această componentă a proiectului are la %a#ă un studiude fe#a%ilitate întocmit de (atedra de eo$rafie din niversitatea Suceava 'i Institutul de Studii 'i)roiectări :ner$etice 7ucure'ti.
*a nivelul judeţului Suceava e5istă un număr de instituiţii $uvernamentale curesponsa%ilităţi directe în protejarea mediului 'i a patrimoniului natural, între care amintim>
&$enţia de )rotecţia +ediului Suceava ?&)+ Suceava@ arda de +ediu Suceava ?+@A
6e$ia Faţională a )ădurilor ?6F)@, prin !irecţia Silvică Suceava ?!S Suceava@A Inspectoratul Beritorial de 6e$im Silvic 'i Dnătoare Suceava ?IB6SD@. (onsiliul <udeţean SuceavaA )refectura <udeţului Suceava )rimăriile celor 'apte ora'e 'i primăriile celor 12 de localităţi.
AP Suceava&$enţia de )rotecţia +ediului Suceava, circa " de salariaţi, se află în structura +inisterului
+ediului 'i ospodăririi &pelor ?++&@, în relaţii de su%ordonare faţă de &)+ 7acăuA aceastadin urmă are o po#iţie intermediară între $uvern 'i a$enţiile judeţeneA la nivelul judeţului Suceava
populaţia însumea#ă circa - mii persoane, administraţia de stat include - ora'e mari 'i 12 decomune. )o#iţionarea acestei instituţii $uvernamentale pentru judeţul Suceava se pre#intă astfel>
)rincipalele responsa%ilităţi cei revin &)+ Suceava constau în aplicarea acNuisul : privind protecţia mediului înconjurător în judeţul SuceavaA este vor%a de întrea$a le$islaţie înmaterie de protecţia mediului, le$islaţie care deja este adoptată de către 6omnia. )rincipalele sursede poluare a mediului în judeţul Suceava sunt>
• industria lemnului 'i celulo#ărtie, domeniu în care e5istă un număr mare de producători pentru cerestea, mo%ilă, celulo#ă, rtie 'i alte derivate din lemnA
• industria ener$etică, din care 9C înseamnă Bermica S& Suceava, $enerea#ă circa 3 mii
tone de #$ură 'i cenu'ăLan urmare a retenolo$i#ării (:B Suceava ?de la 23 mii toneLananterior@A• industria minieră care a avut 'i are puncte importante de e5ploatare la Iaco%eni, 0stra,
ucure-ti+inisterului +ediului 'i ospodăririi
&pelor ?++&@
+inisterului +ediului 'i ospodăririi&pelor ?++&@
Suceava&$enţia de )rotecţia +ediului
Suceava ?" de salariaţi@Asu%ordonare faţă de judeţul 7acău
acău&$enţia de )rotecţia +ediului
?1 salariaţi@, personalitate juridică,ordonator de credite, coordonea#ă
/undu +oldovei, (rucea, (acica, )ojorta 'i /rasinA parte din e5ploatările au fost încise'i necesită fonduri de milioane de :uro pentru conservare 'i ecolo$i#areA
• industria alimentară repre#entată în #eci de localităţi din judeţ ?domenii> lapte, carne,alcool, %ere etc.@A $enerea#ă anual circa ". tone de'euriA
• industria te5tilă repre#entată în patru ora'e din judeţ ?confecţii M încălţăminte@A $enerea#ăanual circa 1" tone de'euri din care "-C sunt reciclateA
• a$ricultura 'i #ootenia sunt pre#ente în tot judeţul ?4"C din populaţie este în mediulrural@A ele $enerea#ă în anul 2", circa = tone de'euri specifice.
• $ospodărirea municipală în principalele 'apte ora'e ale judeţului $enerea#ă de'eurimenajere ?sticlă, plastic, rtie, $unoi menajer etc.@ 'i nămol la staţiile de epurare a apei
pentru consumA aceste de'euri sunt estimate la 2. toneLan, fiind esenţială colectarea,transportul, depo#itarea 'i reciclarea lor la nivelul practicilor din :.
(u privire la depo#itarea de'eurilor din ora'e tre%uie să ţineam seama de pro$ramul Htilităţi'i +ediu judeţul Suceava care se află în derulare 'i faptul că acest judeţ a o%ţinut unele termenede tran#iţie pnă la îndeplinirea standardelor :.
Jntre alte responsa%ilităţi ce revin &)+ Suceava se află 'i ceea de a autori#a funcţionareaunor companii cu privire la îndeplinirea standardelor de protecţia mediului ?licenţa de mediu@. Jn
judeţul Suceava e5istă circa 12 firmeLcompanii, cu activităţi în industriile menţionate anterior,fiecare avnd o%li$aţia să o%ţină licenţă de mediu de la &)+ Suceava. rmare a le$islaţiei tot maisevere privind mediul, în încercarea de a aplica acNuisului :, începnd cu anul 199" toate firmeledin judeţul Suceava devin interesate de standardele şi practicele europene cu privire la protecţia
mediului. Breptat, companiile 'i alte instituţii încep să aloce fonduri su%stanţiale pentru investiţii de protecţia mediului, att din surse proprii ct 'i prin c'ti$area de proiecte cu finanţare : ?fonduri)are, Sapard, IS)& etc.@ !e e5emplu, numai pentru anul 2" investiţiile totale pentru protecţiamediului în judeţul Suceava se pre#intă astfel>
mil :uro /ude$ "onsiliul/ude$ean
"onsilii ocale A*en$i3conomici
67uri
1- 11,2 " ,- ,1Sursa> !ocumente &)+ SuceavaA din suma de 11,2 mil. :uro investiţi de (onsiliul <udeţean
Suceava, 9"C sunt pentru proiectul Htilităţi 'i mediu, proiect care este finanţat din credit e5tern.
arda de +ediu Suceava ?.+.@, circa 3 de salariaţi, se află în structura +inisterului+ediului 'i ospodăririi &pelor ?++&@, în relaţii ierarice faţă de 'ase judeţe din Ford:stul6omniei. )o#iţionarea acestei instituţii $uvernamentale pentru judeţul Suceava se pre#intă astfel>
)rincipale responsa%ilităţi ale ăr#ii de +ediu sunt> controlea#ă activităţi economice cu impact asupra mediului 'i aplică sancţiuni
contravenţionale în ca# de încălcare a le$islaţieiA
controlea#ă investiţiile în domeniul mediului în toate fa#ele de e5ecuţieA propune instituţiilor statului suspendareaLanularea unor autori#aţii de mediu ?în
relaţie cu &)+ pentru *icenţa de +ediu@A constată orice faptă ce constituie contravenţie în domeniul protecţiei mediului, aplică
sancţiuni prevă#ute de le$e 'iLsau sesi#ea#ă or$anele de cercetare penalăA controlea#ă respectarea le$islaţiei de mediu în arii protejate, parcuri naturale 'i
re#ervaţii naturaleA inclusiv pentru floră, faună 'i acvaculturi.Jntre activităţile specifice ăr#ii de +ediu Suceava pentru anul 2" amintim
stoparea unor poluării accidentale a mediului în Ford:stul 6omniei> judeţul Suceava> în mai 2" a fost poluat prul 7răteasa de către e5ploatarea
minieră de la BarniţaA sa intervenit pentru stopare 'i sancţionarea contravenţională a persoanelor vinovateA
judeţul 7acău> poluarea accidentală cu produse petroliere a rului Brotu' în iulie2"A poluarea cu amoniac a ora'ului 7acău în septem%rie 2"A sa intervenit pentru
ucure-ti+inisterului +ediului 'i ospodăririi
&pelor ?++&@
Suceava&$enţia de )rotecţia +ediului Suceava?3 de salariaţi@A personalitate juridică,
ordonator de credite, coordonea#ă judeţele> Suceava, 7oto'ani, Feamţ,
stopare 'i sancţionarea contravenţională a persoanelor vinovateA judeţul 7oto'ani> poluarea accidentală cu produse petroliere în municipiul
7oto'aniA sa intervenit pentru stopare 'i sancţionarea contravenţională a persoanelor vinovateA
judeţul Ia'i> poluarea cu ape u#ate a rului Ficolina în martie 2" de către /ortusS&A sa intervenit pentru stopare 'i sancţionarea contravenţională a persoanelor vinovateA
judeţul Feamţ> poluarea prului (iurlacu în iunie 2" de către S(. +ittal Steel6oman S&A în noiem%rie 2" accident rutier urmat de răsturnarea unei cisterne cu produse petroliereA sa intervenit pentru stopare 'i sancţionarea contravenţională a persoanelor vinovateA
judeţul Daslui> avaria prin e5plo#ie, urmată de incendiu la un re#ervor cu acidacetic cu potenţial de accident majorA factorii de mediu afectaţi au fost att aerul ct 'i apaAsa intervenit pentru stopare 'i sancţionarea contravenţională a persoanelor vinovateA
Sinteti#at, pentru anul 2" poluările constatate de arda de +ediu se pre#intă astfel>
e*ia a$ională a Pădurilor < =irec$ia Silvică Suceava
6e$ia Faţională a )ădurilor 6omsilva ?6F)@ funcţionea#ă su% coordonarea +inisterului&$riculturii, )ădurilor 'i !e#voltării 6urale ?+&)!6@ 'i are atri%uţii de serviciu pu%lic îndomeniul silvicA !S Suceava are ca scop $ospodărirea unitară, în conformitate cu normele de re$imsilvic, a fondului forestier proprietate publică a statului, în vederea cre'terii contri%uţiei pădurilor la
îm%unătăţirea condiţiilor de mediuA acordă consultanţă 'i pentru $estiunea fondului forestier proprietate privată.
0r$ani#area de principiu a !irecţiei Silvice Suceava, instituţie care include circa 4 desalariaţi, se pre#intă după cum urmea#ă>
0r$ani#area de principiu a !irecţiei Silvice Suceava, instituţie care include circa 4 desalariaţi, se pre#intă după cum urmea#ă>
*a nivelul judeţului Suceava, apro5imativ "2C din suprafaţă, adică 43" mii ectare, estefond forestier, situaţia juridică fiind următoarea>
18 mii ectare proprietate privatăA 38 mii ectare unor instituţii administrativeA 3-9 mii ectare proprietate stat ?6F)@.
)nspectoratul %eritorial de e*im Silvic -i >?nătoare Suceava @)%S> SuceavaInspectoratul Beritorial de 6e$im Silvic 'i Dnătoare Suceava este o instituţie aflată în
su%ordinea +inisterului &$riculturii, )ădurilor 'i !e#voltării 6urale 'i este coordonată tenic dedirecţiile de specialitate din cadrul acestuia.
)rincipalele atri%uţii pe domenii ale IB6SD Suceava sunt în domeniul mana$ementuluiactivităţilor de silvicultură 'i vnătoare 'i în domeniul controlului re$imului silvic 'i controlului
activităţii de vnătoare. Jn domeniul mana$ementului activităţilor de silvicultură 'i vnătoare>strate$ia de de#voltare a silviculturii, evidenţa terenurilor cu ve$etaţie forestieră, evidenţadefri'ărilor suprafeţelor de pădure, avi#ea#ă persoane fi#iceLjuridice pentru lucrări de
proiectareLe5ecuţie în vederea împăduririi, reîmpăduririi, întreţinerii culturilor forestiereA acordăconsultanţă de specialitate proprietarilor de păduri.
:5istă la nivel naţional nouă Inspectorate Beritoriale de 6e$im Silvic 'i de Dnătoare,
IB6SD Suceava avnd arondate următoarele judeţe cu suprafeţele corespun#ătoare de fondforestier> Suceava 43" mii a 7acău 2=-," mii a Feamţ 2"9 mii a Ia'i 9- mii a 7oto'ani "= mii a
6emarcăm că în su%ordinea +&)!6 e5istă două instituţii $uvernamentale cu atri%uţiunicomplementare, astfel>
&vnd în vedere specificul judeţului Suceava, respectiv faptul că "2C din suprafaţă este fondforestier 'i faptul că 4"C din populaţie locuie'te în mediul rural ?31" mii persoane din - miitotal@, considerăm că strate$iile coerente vi#nd pro%lematica mediului în acest judeţ tre%uie să ia înconsiderare 'i po#iţia celor două instituţii menţionate.
(omponenta educaţională, ceea ce înseamnă schimbarea stării de spirit a fiecărui cetăţean
din judeţul Suceava faţă de mediu, este componenta cea mai importantă din cele trei invocateA întimp, o strate$ie corectă pe acest domeniu ar tre%ui să conducă la o optică diferită a cetăţenilor faţăde necesitatea protejării mediului înconjurător 'i conservarea patrimoniului natural. &ceastă direcţiede acţiune se poate îm%unătăţi prin aplicarea proiectului H*eonardo !a Dinci :uropean(urriculum for +etodolo$ical Brainin$ in field of ::, ceea ce presupune formarea de formatori
pe cestiuni de mediu. &stfel de formatori î'i vor orienta activitatea> la nivelul instituţiilor ce au atri%uţii directe pe pro%leme de mediu>
&$enţia de )rotecţia +ediului Suceava arda de +ediu Suceava 6F) !S Suceava IB6SD Suceava
(onsiliul <udeţean Suceava )refectura <udeţului Suceava )rimăriile celor 'apte ora'e 'i a celor 12 de localităţi
la nivelul între$ii populaţii începnd de la 'coala primară, liceu, învăţămnt universitar ?cole$iu, master 'i doctorat@*a momentul 2= niversitatea HKtefan cel +are din Suceava are în structura sa nouă
facultăţi distincte, dintre care patru au în pro$ramul de predare diverse discipline pe pro%leme demediuA universitatea include 33 cadre didactice pe diverse speciali#ăriLdomenii 'i dispune de spaţii
predare, ca#are, masă etc., se adau$ă infrastructura informatică necesară ?8 calculatoare, Internetetc.@, la%oratoare de cercetare 'i alte facilităţi specificeA implicarea universităţii sucevene în
proiectul H*eonardo !a Dinci se su$erea#ă astfel>
)entru aplicarea cu succes a componentei
educaţionale pe cestiuni de mediu la nivelul judeţuluiSuceava este oportun să ţinem seama de realităţilee5istente în pre#ent>
Facultatea
Facultatea de Inginerie Mecanică
Facultatea de Inginerie Electrică
Facultatea de Litere şi Ştiinţe aleComunicării
Facultatea de Sport
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei
Facultatea de Ştiinţe Economice şi
Administraţie Publică
Facultatea de Silvicultură
Facultatea de Istorie!eogra"ie
Facultatea de Inginerie Alimentară
!S Suceava ?4 an$ajaţi@
Oona împădurită
IB6SD ?2 an$ajaţi@
Impactul direct alcelor două instituţii
)osi%ilă implicare în proiectulH*eonardo !a Dinci :uropean
(urriculum for +etodolo$icalBrainin$ in field of ::
circa 8. de elevi în învăţămntul primar 'i $imna#ial 'i circa -" de cadredidactice la acest nivel de 'colari#areA
circa 4. de elevi în învăţămntul liceal 'i circa 2" cadre didactice la acest nivelA se estimea#ă că 2C 2"C din cadrele didactice ?adică 2" de persoane dintrun total
de 1.@ predau sau vor preda discipline cu influenţă directăLindirectă în pro%lematicacomportamentului individului faţă de mediu.
Qinnd seama de aspectele invocate deja, re#ultă că identificăm două grupuri ţintă distinctecătre care tre%uie focali#ată educaţia de mediu>
a@ un prim $rup ţintă este dat de către salariaţii cu implicare directă în protejarea mediului'i funcţionarea curentă a instituţiilor administrative>
%@ al doilea $rup ţintă este dat de cadrele didactice din învăţămntul preuniversitar din judeţul Suceava ?2" de persoane@, $rup pentru care nevoile de educaţie pe cestiuni de mediu
sunt mai $eneraleLsumareA structurarea acestui $rup se pre#intă $rafic astfel>
&tin$erea celor două $rupuri ţintă, în ipote#a finali#ării cu succes a proiectului H*eonardo!a Dinci :uropean (urriculum for +etodolo$ical Brainin$ in field of ::, poate avea loc prinintermediul niversităţii HKtefan cel +are Suceava, pe seama e5perienţei proprii pe acest
Kcoli $enerale<ud. Suceava
1- salariaţi
*icee<ud. Suceava
8 salariaţi
B
Fevoi de trainin$elementar pe pro%lemede educaţia mediului
&)+ Suceava " salariaţi
.+. Suceava 3 salariaţi
!S Suceava " salariaţi
I(BSD 2 salariaţi
(< Suceava 1 salariaţi
)refectura Suceava " salariaţi
)rimării - ora'e = salariaţi
din care 2C pe mediu
)rimării 12comune
18 salariaţidin care 2C
pe mediu
123 salariaţi cu nevoispeciali#ateLspecifice petrainin$ de mediuA pentruacest $rup ţintă tre%uieconcepută o ofertă distinctăde trainin$ ::
domeniu, ct 'i mai ales pe %a#a no;o;ului acumulat în perioada 2=2-A $rafic acest lucruse su$erea#ă astfel>
"onclu#ii finale
&preciem că pro%lematica mediului în judeţul Suceava rămne destul de comple5ă, de'i în perioada 2 2= îndeose%i sau făcut o serie de pa'i pentru a construi cadrul juridic şi
instituţional necesar aplicării standardelor de mediu de la nivelul niunii :uropene. 6estricţiamajoră în pro%lematica mediului, att la nivelul 6omniei ct 'i a judeţului Suceava, rămneinsuficienţa fondurilor pentru investiţii de mediu. )entru perioada 2 2=, ct 'i ulterior dupăaderarea 6omniei la :, estimările arată că pentru investiţii de mediu au fost alocate sau sevi#ea#ă a aloca, anual>7 )erioada 2 2= ?IS)&, S&)&6! etc.@>
)arte din Stafful niversităţiiHKtefan cel +are Suceava,
infrastructură, calculatoare,la%oratoare, discipline despecialitate predate deja. !isciplinenoi introduse în plan etc.
)roiectul H*eonardo !a Dinci 'ino;o;ul acumulat în 2= 2- din practicile : pe cestiuni
7 )erioada 2- 21" ?/ondul de (oe#iune, /:!6 etc.@>
)er ansam%lul 6omniei, estimările la nivelul anului 2= arată că investiţiile pentru mediunecesită un volum total de resurse financiare de circa 29 miliarde :uro pentru perioada următorilor 9 sau 1 ani de #ileA structura acestor investiţii necesare sau costuri de mediu se pre#intă sinteticdupă cum urmea#ă ?miliarde :uro@>
însemna un impact formida%il pe cestiuni de protecţia mediului în 6omnia, estimările realistearată că diverse companii 'i instituţii implicate direct în suportarea costurilor de mediu pot săconte#e pe următoarele surse de finanţare>
i!lio*rafie (
1. +onitorul oficial al 6omniei2. !ocumente &$enţia de )rotecţia +ediului Suceava3. !ocumente arda de +ediu Suceava4. !ocumente +inisterul &pelor 'i )rotecţia +ediului#$ ttp>LL;;;.o%iectivdesuceava.ro
