Suceava studiu

8/3/2019 Suceava studiu

1/34

Suceava prezetare generala aeconomiei judetului

ASEZARE SI CAI DE ACCES

Judetul Suceava este al doilea judetca marime din tara, dupa Timis, avando suprafata de 8553,5 km,

reprezentand 3,6% din suprafatatotala a tarii. Este situat in partea denord-vest a tarii si se invecineaza lanord cu Ucraina(granita), la vest cujudetele Maramures si Bistrita-Nasaud, la sud cu judetele Mures,

Harghita si Neamt, la sud-est cujudetul Iasi, iar la est cu judetulBotosani.


2/34

Principalele cai de acces in judet sunt : rutiere :drumul european E 85, care traverseaza Europa de la nord la sud,

facand legatura intre Marea Baltica si Marea Egee, respectiv intre Lituaniasi Grecia, strabatand Romania pe directia Siret-Suceava-Bacau-Bucuresti-Giurgiu ; drumul european E 58, care face legatura intre Rusia (Rostov peDon) si Austria (Viena), strabatand Romania pe directia Halmeu-Baia Mare-Bistrita-Suceava-Botosani-Iasi-Sculeni (Rep. Moldova).

aeriene :Aeroportul International Stefan cel Mare Salcea, la 14 kmde Suceava cu posibilitati pentru traficul international si la cerere cuasigurarea de servicii de vama-garnita ;

Aeroportul Dealul Floreni, situat la 10 km de orasul Vatra-Dornei si caredeserveste in special traficul cu aparate de zbor de mici dimensiuni, sau in scopsportiv ;

4 heliporturi situate in localitatile Putna, Vatra Moldovitei, Sucevita, Voronet; feroviare:judetul Suceava este strabatut de magistrala feroviara 5,

Bucuresti-Bacau-Suceava- Vicsani si care se continua la iesirea din tara pedirectia Kiev-Varsovia-Moscova. De asemenea, judetul Suceava este

strabatut de o cale ferata foarte importanta, care face legatura intreMoldova si Transilvania, pe directia Iasi-Suceava-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei- Dej-Cluj Napoca- Timisoara


3/34

Organizarea - administrativteritoriala

Judetul Suceavaare ncomponentaurmatoareleunitatiadministrativ teritoriale:-5municipii: Suceava - municipiuresedintade judet,

Falticeni,Radauti,Cmpulung MoldovenescVatra - Dornei;

-11 orase: Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana,

Dolhasca,Frasin, Liteni, Milisauti, Salceasi Vicovude Sus;- 98 comune,cu 379 sate.


4/34

1. Industria Ramurile industriale reprezentative din judetul Suceava sunt:

- industriadeexploataresiprelucrarealemnului, a carei dezvoltare este instransa corelatie cu suprafata mare a fondului forestier existent;-industriacelulozeisihartiei, reprezentata de cea mai mare societate cu

acest profil, S.C. "Ambro" S.A. Suceava;- industriaalimentara, dezvoltata in corelatie directa cu agricultura judetului,

se bazeaza pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) si aproduselor vegetale; este reprezentata de societati precum : , S.C. "Raraul"

S.A. Campulung Moldovenesc, S.C."Facos" S.A. Suceava- industriaconstructiilordemasini, reprezentata prin societati comercialecare produc masini-unelte, scule, rulmenti: S.C. "MES" S.A. Suceava, S.C. "Romups" S.A. Suceava, S.C. "URB Rulmenti" S.A. Suceava, S.C. "DornaMecanica" S.A. Vatra Dornei etc.

- industriausoara, reprezentata prin unitati de confectii, tricotaje siincaltaminte: S.C. "Modin" S.A. Suceava, S.C. " Starmod " S.A. Suceava,

S.C. " Bucovina Tex " S.A. Radauti, S.C. " Romalfa ' CampulungMoldovenesc.- industriaminiera este reprezentata in judet prin unitati de exploatare a

minereurilor neferoase


5/34

Agricultura

Judetul Suceava dispune 349.310 ha de suprafata agricola (49% dinsuprafata fondului funciar), din care: 181.316 ha suprafata arabila,89.888 ha pasuni, 75.057 ha fanete si 3.049 livezi si pepinierepomicole.

Terenurile arabile sunt cultivate, indeosebi, cu: cereale pentruboabe (81.974 ha), grau si secara (27.021 ha), orz si orzoaica(5.448 ha), porumb (37.155 ha), plante uleioase (2.143 ha), floareasoarelui (1.864 ha), sfecla de zahar (2.033 ha), cartofi (30.759 ha),legume (7.930 ha).

Conditiile pedo-climatice ale judetului au favorizat dezvoltareapomiculturii. Aceasta activitate este concentrata, cu deosebire, inbazinul Falticeni .

Un sector important il constituie si zootehnia, a carei dezvoltare estefavorizata de suprafata mare de pasune existenta in zona montanasi in luncile raurilor.


6/34

Populatia

Populatiastabilaa judetului Suceava nregistrataladatade01.07.2010 afostde 708 433locuitori,dincare:- mediulurban 303 541 locuitori (42,8 %)-mediulrural 404 892locuitori (57,2 %)

Populatiaocupatacivila,ladatade 01.01.2010,erade234,0 miipersoane,dincare:106,3 miipersoane nagriculturasisilvicultura,36,0 miipersoane nindustriesi

92,0 miipersoane naltedomenii.Populatiaactivacivilalaaceeasidataerade254,1 miipersoane.


7/34

Somajul

Daca la inceputul anului 2009 Judetul Suceava inregistra ceamai scazuta rata a somajului din regiunea NE de 4,6 %, lainceputul anului 2010 ea aproape se dubleaza, ajungand la

8,6%, dar continua sa scada, ajungand in luna mai 2011 la4,41%, someri din totalul populatiei civile ale populatiei


8/34

Venituripopulatiei -lei / salariatJudeul Suceava 2003 2004 2005** 2006** 2007** 2008**Total economie 4247453 5269477 639 726 886 1091Agricultur, vntoarei silvicultur

4665370 6345872 704 775 877 1021

Pescuit i piscicultur 3519644 2643122 399 472 539 633Industrie 4176020 5032384 571 643 788 967

Industrieextractiv

6443159 7196061 911 1022 1385 1476

Industrieprelucrtoare

3667964 4382958 495 551 660 789

Energie electrici termic, gazei ap

7922191 10022346 994 1137 1588 2190

Construcii 3801687 4466626 569 632 727 876Comer 2622581 3481817 498 512 664 687Hoteluri i restaurante 3301349 3466445 420 402 561 585Transport, depozitarei comunicaii

5944557 6398292 826 814 1037 1289

Intermedieri financiare 10538118 12995941 1740 1752 2120 2335

Tranzacii imobiliare ialte servicii

3188760 4735241 577 659 752 1067

Administraie publici aprare

6800044 7795262 1113 1389 1854 2148

nvmnt 4728256 6839546 775 981 1047 1529Sntate i asistensocial

3848311 4458538 568 691 891 1102

Celelalte activiti ale economiei

naionale 3247658 3959173 475 567 664 825


9/34

Potentialul turistic


10/34

Relieful Suceava

Relieful judetuluisecaracterizeazaprintr-omarevarietatesibogatieaformelor:munti,depresiuniintramontane,dealuri,podisuri,cmpii,vaiterasate,lunci. Diferentadenivel ntrecotele

extremesunt:dela280 m nalbiarului Siret,la2.102m nvrfulPietrosuldin MasivulCalimani.Suprafata judetuluise mpartepeformeledereliefastfel:- zonademunte53 %;

- zonadepodis 30 %;- zonadelunca 17 %.


11/34

Clima

Asezareageograficasialtitudinearelativmareareliefuluideterminaoclimamaiaspra n judetul Suceava,comparativcu judeteleaflatelasudsaucelecualtitudinimediimaimici.Spatiulgeografical judetului Suceavaapartineaproape negalamasurasectoruluicuclimacontinentala (parteadeest) sicuclimacontinental-moderata (parteadevest).

Temperaturilemediianualesunt:a) climatulmontan: - sub 00C pemuntii nalti;- +6 0 C peversantulesticalObcinei Mari;b) climatulextramontan: - +70- +8 0C.Temperaturilecelemaiscazutedinzonamontananuse nregistreazapevrfurilemuntilor,ci ndepresiunisivaidatoritafenomenuluide

inversiuneclimatica.Durataierniiestecu 1-2lunimaimarelamunte,dect nregiuneadeluroasa.


12/34

Reteaua hidrografica

Reteauahidrograficaa judetului nsumeazaolungimetotalade 3.092km. Celmai ntinsbazinhidrograficestecelalrului Moldova,caredreneazaprinintermediulafluentilorsaipeste 33% dinsuprafatajudetului Suceava,dupacareurmeaza Bistrita (cca. 30% din

suprafata) si Suceava.Apelestatatoareconstaudinlacurinaturalededimensiunimicisilacuriantropiceamenajate nscopuricomplexe:rezervedeapaindustrialasipotabila,aparare mpotrivainundatiilor,pisciculturaetc. Celemainumeroaseacumulariantropicesuntcele 6 lacurisituatede-alungulrului Somuzu Mare.


13/34

Lacuri pe Valea Somuzului Mare

Lacuriamenajatepevalea gomuzuluiMare, namontedeFlticeni primullacfiindchiarnora. Lacurilesuntnconjuratedeterenuriagricole,daridepuni,fneeilivezi

Esteunimportantlocdepopaspentrupsrilemigratoare,adposteteregulatpeste20.000 depsrideapmigratoare.Pelngrae,pescrui,strci, aicipoposescstolurimaridelimicole.Pelacuriledelngi namontedelocalitilePocoleniiPodenicuibresc

multespeciilegatedeap,caereteledestuf.buhaiuldebalta,strculpitic,etc.Esteunuldintrefoartepuinelelocuridininteriorulriiundecuibreteocazionalchiramic (Sternaalbifrons


14/34

VEGETATIA SI FAUNA. REZERVATIILE NATURALE

Flora si fauna confera judetului Suceava o inegalabila frumusete siatractivitate. Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupapeste 52% din suprafata judetului; Exista si cativa arbori ocrotiti:Stejarul din Casvana (500 ani), Stejarul din Botosana (350 ani),Ulmii din Campulung Moldovenesc (500 ani).

Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare

cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul,vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul demesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite.

Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravulcurcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a.

Pe teritoriul judetului Suceava se afla un numar de 23 rezervatiinaturale cu suprafata de 4457,20 ha, din care 6 rezervatii naturalebotanice, 9 rezervatii naturale forestiere, 5 rezervatii naturalegeologice, si 3 rezervatii naturale mixte.


15/34

Potentialulantropic

RESURSE ANTROPICE Judetul Suceava are un potential antropic deosebit de complex:

manastiri, biserici, ruine de cetati, case memoriale. Aici se aflaprincipalele necropole domnesti, iar bisericile cu pictura exterioaradeosebita sunt recunoscute international pentru valoarea lorinestimabila.Analizand spatiul turistic si agroturistic sucevean, se constata caacesta este pastratorul si conservatorul unui inestimabil tezaur demonumente istorice, de arhitectura si vestigii istorice, ca si a unuiveritabil patrimoniu etnofolcloric de o valoare si o puritateneasemuita. Ofertele turistice antropice formeaza si perpetueazaimaginea spatiului turistic si agroturistic al judetului Suceava. Celemai reprezentative resurse antropice din spatiul turistic si agroturistical judetului Suceava sunt:

Vestigii istorice : Cetatea de scaun, Hanul Domnesc

Biserici si manastiri : patrimoniul UNESCO Muzee si case memoriale Mestesuguri si arta populara Gastronomia traditionala suceveana Festivaluri si sarbatori


16/34

. BUNURI SI VALORI ETNOGRAFICE

Fondul etnografic si folcloric al judetului Suceava pune in evidentatalentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone.Bogatia elementelor etnografice este evidenta in Tara Dornelorunde se mai pastreaza si astazi vechile ocupatii si obiceiuri, precumsi un port popular autentic, lucrat cu o neintrecuta maiestrie artistica,exprimata in alcatuirea modelelor si imbinarea culorilor.

Cateva dintre asezarile cele mai vestite din acest punct de

vedere sunt: Marginea (la 10 km de Radauti) renumit centru deceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-dacisi care dovedeste continuitatea populatiei autohtone in regiune;Dorna, cu arhitectura specific bucovineana cu frumoase decoratiiexterioare, avand motive florale sau geometrice; Ciocanesti (la 22km de la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici si ouaincondeiate; Cacica, un important centru ceramic; Vama

(confectionarea cojoacelor, pieptarelor); Fundu Moldovei (centru deconstructie a instrumentelor populare si de prelucrare artistica alemnului); Carlibaba (port popular si tesaturi de interior); Arbore(scoarte si stergare).


17/34

GASTRONOMIA TRADITIONALA SUCEVEANA Gastronomia traditionala suceveana se remarca prin

elementele valoroase legate de un anumit mod depreparare a produselor alimentare, pastrat de-a lungulsecolelor. fiind cunoscute si apreciate dincolo degranitele tarii noastre. In practicarea agroturismuluiaceasta reprezinta o resursa deosebit de valoroasa si

"gustata" din plin de toti turistii caselor taranestisucevene.

Dintre mancarurile specifice zonei amintim: ciorbaradauteana, borsul de sfecla rosie, rasolul din hrean cu

smantana, balmosul dornean, galustele cu crupe,raciturile de porc, pastravul in cobza de brad, tocineiiprajiti din "barabule", etc.


18/34

FESTIVALURI SI SARBATORI Viata in Bucovina este marcata de o serie de evenimente, sarbatori

si festivaluri care au loc anual. Aceste traditii vechi sunt binepastrate in aceste locuri. Exista multe ocazii de sarbatoare, in primulrand, sunt sarbatorile religioase, Craciunul, Pastele si sarbatorileSfintilor importanti, apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, la acestea pot fi adaugate alte manifestari culturale sitarguri.

Intre festivalurile si sarbatorile religioase si culturale, cele maiimportante sunt)in ordine cronologica):

aprilie-mai: Suceava- " Pastele in Bucovina" 24 iunie: Suceava- "Zilele Sucevei"- Hramul manastirii Sf. Ioan cel Noude la Suceava

iunie: Sucevita- "Urmasii Movilestilor" - Zilele Culturii Sucevitei iunie-iulie: Gura Humorului- Zilele Municipiului Gura Humorului- "Umor

la . Gura Humorului" iulie: Falticeni- Zilele Municipiului Falticeni ; Festivalul National de

Folclor "Sezatoarea" iulie: Vatra Dornei - Zilele Municipiului Vatra Dornei iulie: Campulung Moldovenesc - Festivalul International de Folclor

"Intalniri Bucovinene" (parada portului popular, spectacole folclorice,targ al mesterilor populari


19/34

august: Suceava - "Festivalul de Arta Medievala Stefan cel Mare" dinCetatea Sucevei

august: Suceava- Festivalul National de Dans "Hora de laP

rislop". august: Ciocanesti - "Festivalul National al Pastravului" august: Suceava -"Targul MesterilorPopulari" august: Campulung Moldovenesc- Zilele Campulungului septembrie: Vama- Zilele Vamei - "Istorie, traditie si turism" septembrie: Campulung Moldovenesc- Targul laptarilor

decembrie: Falticeni- "Sculati, gazde, nu dormiti!" - Festival National deObiceiuri de Craciun si Anul Nou decembrie: Sucevita- "Am pornit sa colindam" - Festivalul Traditiilor si

Obiceiurilor de Iarna decembrie: Vatra Dornei- "Porniti plugul Feti Frumosi" - Festival

international de datini si obiceiuri de iarna


20/34

Structuri turistica

1-Structuri de primire turistica cu functiunide cazare turistica;

2-Structuri de primire turistica cu functiunialimentatie publica; 3-Structuri de primire turistica cu functiuni

de tratament; 4-Structuri de primire turistica cu functiuni

de agrement;


21/34

1- Structurideprimireturisticacufunctiunidecazareturistica

In judetul Suceava, baza unitatilor de cazare este constituita depatrimoniul fostului OJT, preluat apoi de trei societati, BucovinaTurism, Rarau Turism si Dorna Turism, reprezentat de majoritateahotelurilor si motelurilor din judet. Alaturi de acestea, in categoria dehoteluri de inscriu constructii noi, private, situate in special inorasele turistice din judet.

Majoritatea hotelurilor din judetul Suceava se inscriu in categoriilede 2- 3 stele, singurul hotel de 4 stele din judet fiind inaugurat inurma cu 2 ani, Hotelul Best Western Bucovina din Gura Humorului.


22/34

Judeul Suceava31 iulie2009

numat

Total 235

Hoteluri i moteluri 32Hanuri turistice -

Cabane turistice 4

Campinguri i uniti tip csut 4

Vile turistice 18

Tab

ered

e elevi i

preco

lari -

Pensiuni turistice urbane 54

Sate de vacan -

Pensiuni turistice rurale 110

Hoteluri pentru tineret 5

Hoste

luri 3

Popasuri turistice 2

Spaii de cazare pe nave -

Bungalouri


23/34

2-Structurideprimireturisticacu

functiunialimentatiepublica In judetul Suceava unitatile de alimentatie publica sunt intalnite inspecial in cadrul complexurilor hoteliere, care ofera astfel functiunimultiple turistilor.

O alta categorie de unitati de alimentatie publica, dezvoltata inspecial in ultimii ani o reprezinta, restaurantele cu specificromanesc, unde intalnim produse traditionale ale zonei Bucovinei,foarte atractive pentru turisti. Acestea apar fie in cadrul pensiuniloragroturistice, deci in zona turismului rural, fie in zona traficuluituristic cel mai ridicat, respectiv a statiunilor turistice, a oraselor din

judet sau in zona manastirilor- cea mai cunoscuta si mai apreciata,

care se identifica practic cu judetul Suceava.


24/34

3-Structurideprimireturisticacufunctiunidetratament

Baza materiala pentru tratament a judetului Suceava cuprinde spatiidestinate intretinerii sanatatii, in general integrate in cadrulcomplexurilorhotelieredin Vatra Dornei, statiune balneo-climaterica renumita.

Judetul Suceava dispune de un potential natural ridicat pentrutratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse

disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale,bicarbonatate sodice si calcice din Vatra Dornei cat si cele dinBazinul Dornelor, mofetele naturale de sonda cu mare puritate siconcentratie de CO2, namolul de turba din Tinovul Mare, PoianaStampei, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatultonic, constituie materia prima pentru zeci de proceduri care seefectueaza in bazele de tratament. Calitatea fizico-chimica sivaloarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare sichiar superioare celor existente in statiunile balneare consacrate peplan mondial.


25/34

4-Structurideprimireturisticacufunctiunideagrement;Baza materiala pentru agrement, componenta a bazei tehnico-

materiale a turismului, include o gama larga de mijloace si dotaridestinate sa asigure diferite modalitati pentru petrecerea timpuluiliber de catre turisti.O clasificare generala a bazei materiale pentru agrement in cadruljudetului Suceava ar cuprinde:

- bazadestinatadistractiilor. Exista in judetul Suceava diferiteelemente ale bazei destinate distractiilor, in special in zona oraselor sistatiunilor turistice, cuprinzandS cluburi, sali de jocuri electronice, salide bowling si biliard, parcuri de distractii cu program sezonier, etc.

- bazadeagrementsportiv, cuprinde terenuri de sport, centre decalarie( exista in judet o multitudine de posibilitati de practicare aechitatiei, atat in cadrul delor doua renumite herghelii, Radauti si Lucinacat si in cadrul unor centre mai mici, in zona montana, pe trasee foarteapreciate de catre turisti), inot, in cadrul bazinelor special amenajatesau in cadrul strandurilor, patinaj- in Suceava exista un patinoarartificial, schi- practicat pe partii special amenajate


26/34

Vatra Dornei: Partia Parc 1: 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, inclinare 28,5 %, dificultate

medie; este deservita de un babyschi si 2 teleschiuri; Partia Parc 2: 550 m lungime, 50 m diferenta de nivel, dificultate usoara, serviciu

teleschi; Partia Dealu Negru: 3000 m lungime, cea mai lunga partie omologata din tara, 400 m

diferenta de nivel, dificultate medie; este deservita de un telescaun; - ampulung Moldovenesc: Partia Runc: 400 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie. Partia Rarau: 300 m lungime, 30 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor. - Gura Humorului:

Partia Gura Humorului: 1.476 m lungime, 283 m diferenta de nivel; - Sucevita: Partia Sucevita: 320 m lungime, 40 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor. - Malini:

Partia Malini: de categorie medie, 800 m lungime, 106 m diferenta de nivel; dispunede o instalatie de teleschi si de instalatie de nocturna.

- arlibaba:

Partia Magura 1: 1010 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie, dispunede o instalatie de teleschi de aproape 1,5 kilometri si, datorita orientarii spre Nord, peea se poate schia pana in luna mai.

Partia Magura 2: 540 m lungime, 140 m diferenta de nivel,


27/34

Judetul Suceavadestinatiaunuinumartotmaimaredeturisti

Judeul Suceava a nceput s devin una dintre destinaiile preferateale turitilor, att din Romnia, ct i din strintate.

Potrivit ultimelor informaii oficiale publicate de Direcia Judeean deStatistic Suceava,

n luna august2011, numrul turitilor care au fost cazai nstructurile de primire turistic a fost de 32.278, cu aproape 6.000mai muli dect n luna iulie 2011.De asemenea, numrul turitilor care au fost cazai n structurile deprimire turistic din jude a fost cu 29,1% mai mare dect cel

nregistrat n luna august 2010.

Numrul total al turitilor care au vizitat judeul Suceava n lunaaugust a.c., 76,2% aufostturitiromnii23,8% strini. Astfel,

n luna august 2011 numrul de sosiri ale turitilor romni n judeulSuceava a fost de 24.588 de persoane, cu 12,9% mai multe fa deluna iulie 2011 i cu 18,9% mai multe fa de august 2010.


28/34

Judeul Suceava a fost vizitat de 7.690 deturitistrini, cu 64,1%mai muli fa de luna iulie 2011 i cu 78,1% mai muli fa de lunaaugust 2010.

Cei mai muli turiti au venit din rileeuropene, 93,9%, urmai decei din Asia, 4,6%. De asemenea, potrivit Direciei Judeene deStatistic, cei mai muli turiti strini cazai n luna august 2011 n

judeul Suceava au fost din Italia (17,1%), Spania (16,6%),Germania (16,1%), Frana (11,2%), Polonia (9,2%), Austria(6,3%), Republica Ceh (3,0%), Israel (2,9%) i Olanda (2,8%). Deprecizat c turitii strini au cutat n special hotelurile i pensiunilede patru stele, aproape 60% dintre acetia cazndu-se n astfel destructuri de primire turistice

Din numrul total al turitilor, 58% au ales s fie cazai n hoteluri,19,9% n pensiuni agroturistice, 10,2% n pensiuni turistice i 11,9%

n celelalte tipuri de structuri de primire turistic, respectiv hosteluri,moteluri, vile i cabane turistice, campinguri, popasuri sau csue

turistice.


29/34

In luna august a acestui an a crescut i numrul nnoptrilor nstructurile de primire turistic din judeul Suceava.In luna august 2011, n judeul Suceava au fost nregistrate 79.545

de nnoptri, cu 11,9% mai multe fa de luna iulie 2011 i aproapedublu fa de luna august 2010

. Din totalul nnoptrilor, 65.583 au fost ale turitilor romni (82,4%) i13.962 de nnoptri ale turitilor strini (17,6%). De remarcat faptulc, n comparaie cu luna iulie 2011, numrul de nnoptri

nregistrate la turitii strini a crescut cu 60,9%n luna august 2011.

Pe zone turistice, cei mai muli turiti au nnoptat n structurile deprimire turistic din zona staiunii balneare Vatra Dornei (30,4%),urmate de structurile din zona montan, cu 28,7% din nnoptri.

In luna august 2011, indicele de utilizare net a capacitii de cazareturistic n judeul Suceava a fost de 32,2%, fa de 29,5%n lunaiulie 2011 i 24,6%n luna august 2010.

sursa: ziarul Monitorul de Suceava


30/34

Puncte tari: Posibilitatideaccesrelativusor: din sudul tarii se poate ajunge la Suceava cu

mijloace auto, pe drumul european E85, cu trenul pe ruta Bucuresti - Suceava, iar cuavionul la aeroportul Salcea; din vestul tarii se ajunge la Suceava pe drumuleuropean E576 Cluj-Napoca - Suceava si pe calea ferata Cluj Napoca- Suceava; dinnord-vestul tarii, din Maramures se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe drumulnational DN18 Baia Mare - Sighetul Marmatiei - Iacobeni; in zona manastirilor suntcinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru avioane decapacitate redusa.

Protectiacontinuaamediuluiinconjuratorface ca zona sa fie nepoluata.Elemente determinante: calitatea aerului, calitatea apelor de munte, produseecologice si naturiste.

Celesaptemonumenteincluseinpatrimoniul UNESCO, la care se adauganumeroase alte manastiri, biserici, muzee si elemente ale arhitecturii traditionale, facca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti:

patrimoniul UNESCO include manastirile, Humor, Moldovita, Probota, Sfantul Ioan celNou din Suceava, Voronet, precum si bisericile Patrauti si Arbore;

alte manastiri atractive: Sucevita, Rasca, Slatina, Putna. muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Arta "Ion Irimescu"

Falticeni, Muzeul "Arta Lemnului" Campulung Moldovenesc, Muzeul EtnograficSuceava, Muzeul Tehnicii Populare Radauti, Muzeul "Apelor" Falticeni, MuzeulSatului Bucovinean Suceava etc.; arhitectura caselor bocovinene, cetati si cladirimedievale.

Numarulmarederezervatiinaturale - 23 de rezervatii: 6 rezervatii botanice, 8rezervatii forestiere, 5 rezervatii geologice, o rezervatie paleontologica, o rezervatiestiintifica si 2 rezervatii mixte.


31/34

Conditiilegeograficefavorabile, alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivelenaturale originale, conduc la practicarea mai multor forme de turism, inclusiv cel deaventura (extrem): alpinism, lansari cu parapanta si deltaplanul, navigatie, caving,river rafting etc.

Fonduldevanatoaresipescuit. Suprafata mare a padurilor, raurile repezi demunte fac ca atat fondul de vanatoare, cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: 27 fonduri de vanatoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, caprior, urs,

mistret, ras, cocos de mesteacan etc.; 41 fonduri de pescuit: lostrita, pastrav, stiuca, crap, clean, etc.

Statiunituristicesibalneoclimaterice Vatra Dornei - statiune balneoclimaterica; Campulung Moldovenesc si Gura Humorului - statiuni turistice de interes national

atrag turistii pe tot parcursul anului, datorita cadrului natural deosebit de frumos,a partiilor de schi, a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil atimpului liber.

Dezvoltareaturismuluirural.Satele aparute din timpuri stravechi, care au pastrat simai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale, date si obiceiuri strabune,elemente valoroase de etnofolclor etc., in care se desfasoara activitati specificeturismului rural si turismului ecologic.

Calendarbogatdetarguritraditionalesimanifestarifolclorice pe tot parcursul

anului. Marcaturistica Bucovina promovata in cadrul targurilor de turism atat pe plan

intern cat si international


32/34

Puncte slabe :

Problemecriticecare influenteaza asupra activitatii turistice: -Situatia precara a infrastructurii rutiere. -Lipsa unor rute internationale regulate pe Aeroportul "Stefan cel

Mare" Salcea -Lipsa unitatilor de cazare de categorie superioara( 4-5 stele) -Lipsa unei politici de promovare a Bucovinei ca destinatie turistica

pe durata intregului an si nu neaparat legata de sarbatori si traditiicrestine

-Lipsa centrelor de informare si promovare -Preocupari reduse in dezvoltarea micilor mestesuguri artizanale si

a retelei de distributie de produse artizanale specifice


33/34

Propuneri In ceea ce privete zonele de interes turistic, o atenie deosebit

trebuie ndreptat nurmatoarele direcii :

susinerea proiectelor care introduc valoare turistic, obiective ievenimente culturalei spirituale din Bucovina; dezvoltarea unor noi staiuni turistice: Cmpulung Moldovenesc,

Cacica, Botu(staiune etnografic); dezvoltarea unor spaii de vnzare a produselor artizanale

,amenajarea domeniului schiabil ;

constituireaP

arcului Naional Regional al Mnstirilor dinBucovina;restaurarea monumentelor istorice, mnstirilor irefacerea unor obiective turistice de mareinteres (Cazinoul de laVatra Dornei);

includerea unor case de vacan (pensiuni agroturistice) n reeauade agenii de turismdin Romnia i n reelele europene profesionale;

modernizarea infrastructurii aeriene; modernizarea, extinderea i refacereainfrastructurii de transport

rutier.


34/34

n anul 2010, activitatea Consiliului Judetean Suceava n domeniulturismului a avut n vedere trei directii majore de actiune, si anume:

- promovarea destinatiei Bucovina, ca destinatie turistica interna siinternationala, la trgurile si expozitiile de profil;

- fundamentarea si implementarea unor proiecte din domeniul turismului; - sprijinirea festivalurilor si manifestarilor culturale, care sa contribuie la

promovarea autenticitatii obiceiurilor si traditiilor din Bucovina si careconduc la marirea numarului de turisti si a duratei medii de sedere aacestora n judetul Suceava.

Participarea Bucovinei cu standuri proprii la trgurile internationale sinationale de turism

Pe parcursul anului 2010, Bucovina a fost prezenta cu stand propriu la unnumar de 6 trguri si expozitii, organizate n tara si n strainatate, dupa cumurmeaza: Trgul International de Turism Ferien Messe Viena, Austria,organizat n perioada 1417 ianuarie 2010,Trgul de Vacante Cluj Napoca,organizat n perioada 12-14 martie 2010, Trgul International de Turism 85Holiday Market Bucuresti, organizat n perioada 18-21 martie 2010, laPalatul Parlamentului, Trgul International de Turism International Fair of

Tourism, Sport, Sailing and Tourist Equipment GLOB 2010 Katowice,Polonia, organizat n perioada 26-28 martie 2010, Trgul national deagricultura si industrie alimentara Agro - Expo Bucovina 2010, organizat nperioada 19-21.03.2010, la Suceava, Zilele Bucovinei n cadrulParlamentului European, Bruxelles, eveniment organizat n perioada 12-13aprilie 2010

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	dana-budai
View:	249 times
Download:	0 times

Suceava studiu

Documents