00 intro cifre romane 0 - Profit pentru...

Nr. 1 / 2015

NR

. 1/2

015

Inovaţie în domeniul social

Vol. V / Nr. 1 Mai 2015/May 2015

Revista

de Economie Socială

Journal

of Social Economy

5

REVISTA DE ECONOMIE SOCIALĂ

ISSN print: 2248 – 0560; ISSN online 2248 – 3667

ISSN‐L = 2248 – 0560

Revista este editată în parteneriat de către Asociaţia Alternative Sociale

şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Scop:

Revista de Economie socială se doreşte a fi un cadru de promovare,

reflecţie şi dezbatere a temelor de interes pentru domeniul economiei sociale.

Articolele şi studiile publicate vor reflecta aspecte teoretice, practice şi

experienţe locale, naţionale şi transnaţionale. Sunt încurajate abordările

inovatoare pentru dezvoltarea economiei sociale, reunind perspective teoretice

din mediul academic şi de cercetare cu perspectivele practice ale organizațiilor

profit şi non‐profit, ale experților din întreprinderile sociale şi administraţie.

Toate articolele trimise vor fi supuse unui proces de recenzare

(peer‐group review). Revista apare de două ori pe an.

Copyright:

Responsabilitatea conţinutului articolelor revine, în întregime,

autorului (autorilor). Autorul care trimite un manuscris (care este indicat

pentru corespondenţă, în cazul semnării de către mai mulţi autori) are

responsabilitatea de a se asigura că trimiterea spre publicare / publicarea a fost

încuviinţată de toţi autorii. Este, de asemenea, responsabilitatea autorului de a

primi acceptul instituţiei de provenienţă pentru publicare, dacă acesta îi este

solicitat. Corespondenţa legată de un manuscris va fi purtată cu autorul care va

trimite textul, dacă nu există specificată, de la început, o altă solicitare din

partea semnatarilor articolului. Autorii vor avea în vedere audienţa

interdisciplinară şi multinaţională atunci când îşi redactează contribuţia.

Trebuie avute în vedere implicaţiile analizei pentru cititorii din alte domenii,

alte ţări şi alte discipline. Prezentarea stereotipă a indivizilor şi a grupurilor

sociale va fi evitată. Articolele vor conţine numărul specificat de cuvinte,

inclusiv rezumatul, cuvintele cheie, notele şi bibliografia, în funcţie de tipul

articolului: studii teoretice şi empirice: 5000‐7000 cuvinte; descrieri de

experienţe şi bune practici: 1800‐2200 cuvinte; recenzii: 800‐1200 cuvinte.

Este de dorit ca textul să nu mai fi fost publicat sau trimis spre publicare în altă

parte. Dacă autorul are un articol înrudit publicat, va specifica acest lucru.

JOURNAL OF SOCIAL ECONOMY

ISSN print: 2248 – 0560; ISSN online 2248 – 3667

ISSN‐L = 2248 – 0560

The journal is edited in partnership by Alternative Sociale Association,

and „Alexandru Ioan Cuza” University, Iaşi.

Aims: The Journal of Social Economy is intended as an opportunity for

promoting, reflecting upon and debating various topics in the area of social

economy. The articles and studies published here reflect theoretical and

practical issues, as well as instances of local, national and transnational

experience. Our journal encourages innovative interdisciplinary and

cross‐disciplinary approaches to social economy development, connecting the

theoretical views of the academic and research world with the practical outlook

offered by for‐profit and non‐profit organizations, social enterprises and

administration experts. All submissions will undergo a peer‐group review

process. The journal is published two times per year. Any views expressed in

this publication are the views of the authors and are not the views of the editors

or publishing house.

Copyright: Submission of a manuscript implies that the work described has not

been published before (except in the form of an abstract or as part of a

published lecture, or thesis), that it is not under consideration for publication

elsewhere. The author (authors) has (have) the full responsibility of the

articles’ content. The submitting (Corresponding) author is responsible for

ensuring that the article’s publication has been approved by all the other

coauthors. It is also the authors’ responsibility to ensure that the articles

emanating from a particular institution are submitted with the approval of the

necessary institution. Only an acknowledgment from the editorial office

officially establishes the date of receipt. Further correspondence and proofs

will be sent to the corresponding author(s) before publication unless otherwise

indicated.

The authors should take into consideration the interdisciplinary and

multinational addressability when they write their works. They should also

take into consideration the implications of the analysis for the readers from

other study areas, other countries and other subjects. The stereotypical

presentation of individuals and social groups should be avoided.

The articles will contain the specified number of words including the

abstract, key‐words, notes and references: theoretical studies: 5000‐7000

words; empirical studies: 5000‐7000 words; described experiences and best

practices: 1800‐2200 words; book reviews: 800‐1200 words. The text should

not have already been published or sent to another publication. If the author

has a similar article published, he/she should specify this.

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC ŞI EDITORIAL

Michael Cernea, Universitatea George Washington, SUA;

Nicu Gavriluţă, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, România;

Silviu Neguţ, Academia de Studii Economice, Bucureşti, România;

Vasile Işan, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, România;

Cătălin Luca, Asociaţia Alternative Sociale, România;

Antonio Maturo, Universitatea `Gabriele D`Annuzio` Chieti‐Pascara, Italia;

Mona Maria Pivniceru, Judecător la Curtea Constituţională a României;

Liviu Oprea, Centrul de Etică şi Politici de Sănătate, Iaşi, România;

Nadji Rahmania, Universitatea Lille l, Franţa;

Adina Rebeleanu, Universitatea Babeş Bolyai, Cluj Napoca, România

Simona Stănescu, Academia Română/Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii;

Conţiu Tiberiu Şoitu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, România;

Daniela Vîrjan, Academia de Studii Economice, Bucureşti, România.

Editor Şef Daniela‐Tatiana Şoitu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, România.

Membrii redacţiei Adriana Doboş, Asociaţia Alternative Sociale, România;

Gheorghe Pascaru, Asociaţia Alternative Sociale, România;

Geta Mitrea, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, România.

Adresa redacţiei: Asociaţia Alternative Sociale, Şos. Nicolina nr.24, Iaşi

700722, România, [email protected]; Tel: 0332/407.177/ Fax:

0332/407.178.

Adresa Editurii: Hamangiu, Str. Colonel Corneliu Popeia, Nr. 36, Sector 5,

Bucureşti; www.hamangiu.ro

Revista de Economie Socială este indexată în Proquest‐Ulrich, Proquest

Central, Ebsco, CEEOL, IndexCopernicus şi SCIPIO şi disponibilă online cu acces

gratuit la adresa: http://profitpentruoameni.ro

Contribuţiile pentru Revista de Economie Socială pot fi trimise continuu

pe adresa redacţiei.

Datele de apariţie a Revistei de Economie Socială:

30 mai, 30 noiembrie.

SCIENTIFIC AND EDITORIAL BOARD

Michael Cernea, the George Washington University, USA;

Nicu Gavriluţă, Alexandru Ioan Cuza University Iasi, Romania;

Silviu Neguţ, Bucharest Academy of Economic Studies, Romania;

Vasile Işan, Alexandru Ioan Cuza University, Iasi, Romania;

Cătălin Luca, Alternative Sociale Association, Romania;

Antonio Maturo, University `Gabriele D`Annuzio` Chieti‐Pascara, Italy;

Mona Maria Pivniceru, Judge on the Romanian Constitutional Court;

Liviu Oprea, Centre of Ethics and Health Policies, Iaşi, Romania;

Nadji Rahmania, l’Université de Lille l, France;

Adina Rebeleanu, Babeş Bolyai University, Cluj Napoca, România

Simona Stănescu, Romanian Academy/ Research Institute for the Quality of Life;

Conţiu Tiberiu Şoitu, Alexandru Ioan Cuza University, Iasi, Romania;

Daniela Vîrjan, Bucharest Academy of Economic Studies, România.

Editor in Chief Daniela‐Tatiana Şoitu, Alexandru Ioan Cuza University, Iasi, România.

Members Adriana Doboş, Alternative Sociale Association, Romania;

Gheorghe Pascaru, Alternative Sociale Association, Romania;

Geta Mitrea, Alexandru Ioan Cuza University, Iasi, Romania.

Address: Alternative Sociale Association, no.24 Nicolina Street, Iasi 700722,

Romania, [email protected]; Phone: 0332/407178; Fax: 0332/407179.

Publishing house: Hamangiu, Colonel Corneliu Popeia Str., No. 36, District 5,

Bucuresti; www.hamangiu.ro

Journal of Social Economy is covered in Proquest‐Ulrich, Proquest

Central, Ebsco, CEEOL, IndexCopernicus and SCIPIO and available on‐line with

open access, on: http://profitpentruoameni.ro

The authors can send their contributions continuously to editorial and

editor’s address.

Journal of Social Economy is published on:

May 30th, November 30th.

CUPRINS

ECONOMIA SOCIALĂ. PERSPECTIVE TEORETICE

De ce este mai simplu ca o lege a economiei sociale să aștepte?

Simona Maria Stănescu, Mirela Ileana Nemțanu ______________________3

ECONOMIA SOCIALĂ. PERSPECTIVE EMPIRICE

Diagnoza sociologică a profilului identitar al entităților

economiei sociale din Timişoara

Marius Vasiluţă Ştefănescu, Laureţiu Gabriel Ţîru __________________77

ECONOMIA SOCIALĂ. ORGANIZAŢII ŞI PRACTICI

Practici şi modele de economie socială tradiţională

Nina Mihaela Mihalache _____________________________________________113

“Zilele clujene ale economiei sociale” – campanie de promovare a

economiei sociale

Banc Dolores, Irimia Alexandra Antonia, Vladuţ Oana-Magda _130

RECENZIE

Cererea şi oferta de economie socială în două regiuni de

dezvoltare ale României. Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est

Autori: Simona Maria Stănescu, Sorin Cace şi Filip Alexandrescu

(coord.), Editura Prouniversitaria, București, 2013

Adina Mihăilescu ___________________________________________________141

Economia socială şi comunităţile de romi – provocări şi

oportunităţi

Autori: Alexandru Ioan Toth, Adrian Dan şi Cosmin Briciu, Editura

Alternative, Bucureşti, 2012

Alina-Andreia Ailincăi _______________________________________________150

SUMMARY

SOCIAL ECONOMY. THEORETICAL PERSPECTIVES

Why is it easier to put on hold the law of social economy? Simona Maria Stănescu, Mirela Ileana Nemțanu ____________________30

Sustainability challenge of sse: social norms and volatility of collective action

Neetu Choudhary_______________________________________________________58

SOCIAL ECONOMY. EMPIRICAL PERSPECTIVES

Sociological diagnosis of the identity profile of social economy entities Timişoara

Marius Vasiluţă Ştefănescu, Laureţiu Gabriel Ţîru __________________94

SOCIAL ECONOMY. ORGANISATIONS AND PRACTICES

Practices and traditional social economy models Nina Mihaela Mihalache _____________________________________________122

“Social economy days in Cluj” – campaign for promoting social economy

Banc Dolores, Irimia Alexandra Antonia, Vladuţ Oana-Magda _134

BOOK REVIEW

Demand and supply of social economy – two development regions of Romania. Bucharest-Ilfov and South - East Autori: Simona Maria Stănescu, Sorin Cace şi Filip Alexandrescu

(coord.), Editura Prouniversitaria, București, 2013

Adina Mihăilescu ___________________________________________________146

Social economy and the roma communities - challenges and

opportunities

Autori: Alexandru Ioan Toth, Adrian Dan şi Cosmin Briciu, Editura

Alternative, Bucureşti, 2012

Alina-Andreia Ailincăi _______________________________________________155

Economia socială.

Perspective teoretice

Social economy.

Theoretical perspectives


Vol. V • Nr. 1/2015 3

DE CE ESTE MAI SIMPLU CA O LEGE

A ECONOMIEI SOCIALE SĂ AȘTEPTE?

Simona Maria Stănescu1 Mirela Ileana Nemțanu2

Rezumat

Adoptarea actualului proiect de lege a economiei sociale (ES) ar susține mai degrabă

inserția pe piața muncii a grupurilor vulnerabile prin intermediul entităților de ES

decât dezvoltarea întregului domeniu al ES ca sector economic și social. Lucrarea trece

în revistă argumentele pro și contra unui proiect de lege a ES, dar scopul final nu este

acela de a susține adoptarea sau abandonarea unui proiect de lege a ES și nici acela de a

veni cu o nouă propunere. Originalitatea lucrării constă în aportul științific la

fundamentarea unei decizii a decidenților politici responsabili în acest sens.

Cuvinte cheie: economie socială, antreprenoriat,

grupuri vulnerabile, incluziune activă

1. Introducere

Actualului Minister al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) i-a fost înaintat în septembrie 2011 o propunere de lege a economiei sociale (ES). Documentul fusese elaborat în cadrul unui proiect finanțat prin Fondul Social European (FSE) având MMFPSPV ca beneficiar. Au urmat încă două propuneri (2011 și 2012) fără ca legea să fie adoptată. Ipoteza de cercetare a articolului este aceea că blocajul în adoptarea legii a ES este cauzat de neasumarea unui punct de vedere privind capacitatea entităților de ES de a oferi locuri de muncă pentru reprezentanții grupurilor vulnerabile. Lucrarea analizează în ce măsură este nevoie de o lege a economiei sociale (ES) în România.

1 Simona Maria Stănescu, doctor în sociologie, cercetător științific II, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, Casa Academiei, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, București, România, cod poștal 0112965, Tel. +40 21 318 24 61, Fax +40 21 318 24 62, [email protected] 2 Mirela Nemțanu, doctorand în economie, Academia de Studii Economice, Facultatea de Marketing, Piața Romană, nr. 6, sector 1, București, cod poștal 010374, Tel. +40 21 319 19 00 / 237, Fax. +40 21 319 19 80, [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 4

Din punct de vedere metodologic, analiza de birou s-a concentrat pe cele trei proiecte de lege ale ES elaborate în perioada 2010-2012 dar și pe documente complementare de politică publică, rapoarte de cercetare naționale și europene.

Prima parte a articolului analizează relația dintre furnizarea bunăstării sociale, ocuparea forței de muncă și economia socială. A doua parte plasează dezvoltarea ES din România în context european prin evidențierea atestării primelor entități, a reglementării funcționării acestora și implicarea europeană a structurilor românești de reprezentare a ES. A treia parte a articolului compară cele trei proiecte de lege a ES. În capitolul patru, lucrarea analizează două scenarii de abordare a entităților de ES versus cele care se ocupă de inserția grupurilor vulnerabile și implicațiile lor pe plan financiar, juridic, instituțional și social.

2. Statul bunăstării și economia socială

Asumarea de către stat a responabilității de furnizare a bunăstării sociale către cetățeni poate fi abordată din mai multe perspective: keynesistă, post-fordistă dar și în contextul teoriei trecerii de la welfare la workfare, al teoriei convergenței și a celei de „a treia căi” (Stănescu, 2013a, pp. 40-9).

Doctrina „mâinii invizibile” lansată de Adam Smith în 1776 a evidențiat contribuția neintenționată a indivizilor atât la realizarea binelui comun cât și la promovarea interesului public (Smith, 1776, p. 400 apud Samuelson, Nordhaus, 1985, pp. 41- 760). Atitudinea pasivă și neintervenționistă a statului în economie a fost una dintre principalele critici adresate doctrinei „mâinii invizibile”. Deși inițial Keynes a fost atras de ideea capacității sistemului economic de a se autoregla, a doua parte a lucrărilor sale pune accentul pe eficacitatea economică în raport cu justiția socială și cu libertatea politică (Keynes 1934, p. 487 apud

Beaud & Dostaler, 2000, p. 47). Mecanismele pe care statul le are la dispoziție inclusiv investițiile sociale vizează creșterea economică dar urmăresc și reducerea șomajului (Samuelson & Nordhaus, 1985, p. 47; Mărginean, 1994, p. 6; Beaud & Dostaler 2000, p. 43).

Accesul limitat la diferite tipuri de resurse presează statul bunăstării să identifice soluții flexibile și viabile în procesul de furnizare a unui nivel decent de viață pentru toți cetățenii săi. Măsurile de politică


Vol. V • Nr. 1/2015 5

socială răspund nevoilor actuale de protecție față de riscurile sociale în contextul retragerii funcțiilor clasice ale statului bunăstării și a limitării impuse de „nota de plată” achitată de la bugetul de stat. Sistemele contributorii de securitate socială orientate mai ales spre clasa de mijloc sunt completate de cele non-contributorii de asistență socială adresată în special clasei sociale „de jos” (Lazăr, 2010, p. 213). Evoluția sistemelor de asistență socială conduce la oferirea de beneficii sociale mai degrabă pe baza testării mijloacelor decât pe baze universaliste și la furnizarea de servicii sociale parțial adecvate atât din punct de vedere al acoperii zonale cât și al paletei de domenii acoperite. Accesul limitat de la serviciile de educație, de sănătate, de locuire și de la serviciile ocupaționale/ piața muncii, ca tipuri de excluziune socială (Zamfir, Preda & Dan, 2007, pp. 245-50) expune populația într-un cerc perpetuu de sărăcie.

Combaterea sărăciei prin redresare economică este un subiect amplu dezbătut atât în literatura economică cât și în cea sociologică (Zamfir, 2001, pp. 47-8; Vîrjan, 2005, pp. 21-34,; Arpinte, Cace & Cojocaru, 2010, pp. 78-9; Cace & Stănescu, 2013. pp. 119-21, Stănescu, Cace & Nemțanu, 2014. pp. 285-7). Cu atât mai mult modelul inovator de ocupare a forței de muncă în acord cu principiile generale ale ES a tins să fie privit ca un panaceu universal la problema creării și menținerii locurilor de muncă în special dar nu exclusiv pentru grupurile vulnerabile. Concluzia este susținută și de analiza europeană comparativă a mediului politic realizată în 2010 în nouă țări membre ale europene Uniunii Europene (UE): Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Spania și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Răspunsul ES la problemele sociale reprezintă principiul reflectat în cea mai mare măsură în statele analizate. Pe locul doi cu valori egale se situează respectarea altor piețe, caracterul non-comercial/ reinvestirea profitului și autonomia în administrare. Pe locul următor cu frecvențe egale se află votul democratic și caracterul voluntar. Incluziunea socială prin muncă se plasează pe ultimul loc în topul reflectării principiilor ES de către mediul politic național din statele europene analizate (MMFPS 2010a, pp. 74-75). La nivelul UE-27, numărul lucrătorilor din ES a crescut constant în ultimii ani cu un ritm mai intens comparativ cu creșterea populației totale a EU. De la 6 procente înregistrate în perioada 2002-2003 s-a ajuns la 6,5 procente în


Vol. V • Nr. 1/2015 6

2009-2010. Procentul celor care lucrează în ES a înregistrat valoarea de 7.4 în rândul celor 15 state membre UE „mai vechi” (Campos & Avila, 2012, p. 47). Conform datelor din 2010 cei care lucrau în ES în România reprezentau un procent de doar 1,1 din populația ocupată și 1,7 din populația salarială (Constantinescu, 2012, p. 10).

Un element distinctiv al entităților de ES ca elemente ale celui de al treilea sector îl reprezintă desfășurarea activității în domenii economice de nișă insuficient acoperite de către stat și de către alți agenți economici. Inițiativa antreprenorială, mobilitatea spațială și cea socio-economică (Vasiluță-Ștefănescu, 2012), utilizarea resurselor, resursele umane competente și disponibile dar și răspunsul la nevoia locală joacă fără îndoială un rol catalizator în acest demers economic.

Conform datelor Eurobarometru 2000-2012, principalele trei obstacole percepute de antreprenori în deschiderea unei afaceri sunt: lipsa unui sprijin financiar „de început”, complexitatea procedurilor administrative și lipsa informațiilor (Stănescu, 2013b, pp. 146-9). Studiile comparative între statele membre ale UE și Statele Unite ale Americii au evidențiat un mediu economic „mai prietenos” pentru noi afaceri peste Ocean dar și în cele 15 state membre față de cele nou intrate. Percepția antreprenorilor români ne situează printre cele mai ostile medii economice europene pentru deschiderea unei inițiative de afaceri. În 2012 lipsa sprijinului financiar în deschiderea unei noi afaceri era percepută de un procent de 93 dintre antreprenorii români. Valoarea era depășită de situația din Bulgaria cu 95 procente și în Ungaria cu 96 procente.

Încheierea unor contracte de muncă cu persoane aparținând grupurilor vulnerabile este o decizie pe care antreprenorul o ia și în funcție de reglementările în vigoare în statul respectiv. Ne referim în primul rând la sprijinirea financiară a încadrării în muncă a unor lucrători identificați drept greu angajabili. Riscurile economice ale antreprenorului în acest caz constau în gestionarea timpului necesar acompanierii inițiale în procesul de formare profesională a angajaților vulnerabili dar și în ritmul acestora de lucru, în productivitatea lor efectivă, în capacitatea de a contribui la produsele și serviciile pe care respectiva entitate de ES le oferă în piață. Riscurile economice ale antreprenorului constau în slaba capacitate de valorificare a produselor obținute sau a serviciilor furnizate care adeseori au prețuri mai mari.


Vol. V • Nr. 1/2015 7

Posibilitatea de a utiliza o marcă socială atrage atenție clienților asupra costurilor sociale diferite și asupra reinvestirii profitului în beneficiul tuturor membrilor.

O parte dintre statele membre ale UE dețin sisteme de recunoaștere a entităților de ES pe baza cărora se accesează diferite forme de suport financiar (pentru salarii, pentru spații, pentru materia primă sau pentru acoperirea unor costuri de producție). Păstrarea atestatului de ES obținut implică evaluare și monitorizare din partea autorităților competente. În România procesul acordării unui astfel de atestat a fost asemănat cu acreditarea în cazul furnizorilor publici și privați de servicii sociale.

Trecerea de la paradigma profitului obținut de către proprietar sau de acționar la utilizarea profitului în beneficiul tuturor membrilor entității de ES combină elemente ideologice ale politicii de stânga (socialismul) cu cele ideologice de dreapta (liberalismul) (Gavriluță ,2011, pp. 49-50; Stănescu ș.a., 2012, p. 12; Asiminei, 2012, p. 11; Asiminei & Șoitu, 2014, pp. 13-5). Nu trebuie uitat rolul pe care investiția în capitalul social ca formă de empowerment individual al reprezentanților grupurilor vulnerabile contribuie la creșterea incluziunii active a acestora (Șoitu, 2013, pp. 10-9).

Reglementarea domeniului ES a fost perceput ca un pas firesc în vizibilitatea publică a angajării politice vis-a-vis de provocările arzătoare de ocupare ale populației atât din punct de vedere al creării de noi locuri de muncă cât și al menținerii celor existente.

Tradiție și continuitate a economiei sociale în România Trecem în continuare în revistă patru argumente în favoarea

tradiției seculare a ES în România și chiar a pionieratului la nivel european: atestarea funcționării entităților de ES, înființarea primelor structuri de reprezentare a ES la nivel național; adoptarea primelor reglementări privind entitățile de ES și implicarea organizațiilor românești de reprezentare al entităților de ES în procesul de organizare a unor structuri similare europene.

Din anul 1835 se fac referiri la funcționarea societății agronomice și manufacturiere cunoscută și sub numele de Falansterul de la Scăieni. Primele asociații de economie, credit și ajutor mutual au fost în Bistrița (1851), Brăila (1855), Rășinari (1867) și București 1870). Au urmat


Vol. V • Nr. 1/2015 8

primele acte normative referitoare la entități de ES: Proiectul pentru o casă de păstrare și împrumutare (1845), Codul de comerț (1887) în cazul societăților cooperative. Asociațiile și fundațiile au fost reglementate în 1921 iar cooperativele de invalizi și-au început activitatea în 1948 (MMFPS 2010a, p. 33; MMFPS 2010b, pp. 72-80).

Din punct de vedere al reprezentării intereselor profesionale a diferitelor branșe profesionale acoperite de entități de ES primele atestări datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. Uniunea Națională a Societăților Cooperative Meșteșugărești (UCECOM) este membră fondatoare a Alianței Cooperatistă Internațională înființată în 1895. Uniunea Națională a Cooperației de Consum CENTROCOOP este membru cu drepturi depline în EUROCOOP Comunitatea Europeană a Cooperativelor de Consum înființată în 1957 și este membru fondator al EACB Asociația Europeană a Băncilor Cooperatiste (Daniele, 2010, pp. 15-25; MMFPS 2010b, p. 14; Monzon & Chaves, 2012, pp. 34-5; Stănescu, 2013c, pp. 24-5).

Ar fi fost de așteptat ca tradiția seculară a ES pe plaiuri mioritice să conducă spre o mai bună însușire a termenului de ES în rândul populației dar și în discursul politic și în dezbaterile publice. În zilele noastre, termenul de ES rămâne surprinzător de puțin cunoscut publicului larg (Asiminei, 2012a, pp. 29-31, 65; Stănescu, Luca & Rusu, 2012, pp. 19-20; Asiminei, 2013, pp. 29-35). În România ca și în alte țări post-comuniste se manifestă încă o reticență față de concepte specifice ES (Les & Jeliazkova, 2007, pp. 192-4). Astfel implicarea comunitară și voluntariatul sunt asociate cu munca patriotica iar societățile cooperative trezesc amintirea neplăcută a cooperativizării forțate. Cercetarea desfășurată în 2011 asupra entităților de ES din regiunile de dezvoltare București-Ilfov și Sud-Eest a evidențiat dificultățile de dezvoltare și erodarea funcției sociale a societăților cooperativelor (Alexandrescu, 2011, pp. 174-5; Mihalache, 2011, pp. 192-5). Dintre entitățile de ES, casele de ajutor reciproc conduc în topul notorietății, fiind cele mai cunoscute de către populația din cele două regiuni de dezvoltare datorită răspunsului la problema insuficienței veniturilor (Ilie, 2011, pp. 159-164).

Dezbaterile organizate pe tema ES s-au desfășurat mai degrabă fără participarea publicului larg, deși acesta este (consum)actorul final al produselor și al serviciilor puse la dispoziție de entitățile ES.


Vol. V • Nr. 1/2015 9

O cercetare europeană comparativă privind nivelul de acceptare națională a conceptului de ES în state membre ale UE au permis identificarea a trei categorii de țări: cu un nivel ridicat de acceptare, un nivel moderat și cu un nivel redus sau necunoscut (Chaves & Monzon, 2007, pp. 36-7; Monzon & Avila, 2012, pp. 28-9).

În rândul celor șase state fondatoare constatăm scăderea nivelului de acceptare a ES în Italia în 2012 față de 2007. Dintre celelalte nouă „vechi” state membre ale UE observăm scăderea nivelului de acceptare a ES în Suedia și creșterea acceptării în Grecia. Nici unul dintre noile state membre din Europa Centrală și de Est nu a înregistrat un nivel ridicat de acceptare a ES.

Tabel 1. Nivelul de acceptare națională a economiei sociale pe tipuri de state membre în funcție de momentul aderării la Uniunea Europeană

Nivel de acceptare

Statele fondatoare

UE

Alte „vechi” state membre

Noi state membre din Europa Centrală și de Est

2007 2012 2007 2012 2007 2012

Ridicat FR, ES, IT

FR, ES

PT, IE, SW

PT, IE, EE

Moderat LU LU, IT DK, FI, UK, EE

DK, FI, UK, SW

CY, LT, MT, PL

CY, LT, MT, PL, BG

Redus / necunoscut

DE, NL

DE, NL

AT AT CZ, ET, HU, LT, SI

CZ, ET, HU, LT, SI, SK, RO, HR

Sursa: Chaves, Monzon 2007, p. 36-7; Monzon, Avila 2012, pp. 28-9; Stănescu 2013d, pp. 14-5

Datele disponibile pentru 2012 plasează România în țările cu nivel redus sau necunoscut similar Slovaciei, Croației și Bulgariei (pentru care de asemenea nu există date comparative în 2007 dar întră în analiză în 2012).

Sunt totuși identificabile premise care ar putea modifica această situație pe viitor. În cadrul proiectelor co-finanțate prin Fondul Social European (FSE) au fost derulate mai multe campanii de informare și conștientizare asupra ES, au fost organizate o serie de manifestări publice de tipul târgurilor de ES unde entitățile și-au expus produsele.


Vol. V • Nr. 1/2015 10

Organizarea schimburilor de bune practici atât în țară cât și în străinătate au reprezentat un bun prilej de învățare reciprocă prin evidențierea comparativă a elementelor de bună practică și prospectarea aplicabilității acestora într-un alt context. Dintre cele peste 100 de volume românești dedicate ES, majoritate au fost tipărite în cadrul proiectelor FSE implementate în ultimii ani (Stănescu, 2013, pp. 47-52; Stănescu, 2013e, pp. 41-3).

Au fost deja desfășurate programe de master în domeniul ES în cadrul universităților de profil din București, Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca și Iași (Rebeleanu, 2013, pp. 167-170; Goian & Vasiluță-Ștefănescu 2013, pp. 175-187; Stănescu, 2013d, p. 15). Unele dintre aceste mastere au oferit studenților oportunitatea efectuării unor stagii de pregătire și schimb de experiență în străinătate. Menținerea și consolidarea rezultatelor obținute după implementarea proiectelor FSE este o provocare care implică un răspuns conjugat din partea entităților civile, a mediului economic, a societății civile, a publicului (consum)actor de produse și servicii de ES dar și din partea reprezentanților administrației publice centrale și locale.

O parte dintre statele membre ale UE au reglementat separat întreprinderile sociale față de cele de inserție a lucrătorilor aparținând grupurilor vulnerabile (Koral, 2008, pp. 2-4; Fraçzak & Wygnański 2008, p. 20; Spear, 2008, pp. 29-36; MMFPS 2010a, pp. 75-6, pp. 81-7; Fundația Alături de Voi, 2011, pp. 12-4; Nicolăescu, Cace & Koumalatsou 2011, pp. 63-74; Chaves & Monzon 2012, pp. 32-3, 48; Strečanský & Stoláriková 2012, p. 95; Tomiță, 2012, pp. 143-152; Spear, 2013, p. 13, Stănescu, 2013d, pp. 17-19). Analizăm în continuare elementele comune organizându-le după forma preponderentă de organizare juridică. Nu ne-am propus în acest articol să evidențiem comparativ existența tuturor categoriilor mari de entități de ES din fiecare țară deși numărul unor astfel de studii este relativ redus. Subsumat scopului de analiză a celor trei proiecte legislative, ne-am axat prioritar asupra recunoașterii actorilor economici activi în ES sub o denumire generică dar și a acelor entități care își asumă angajarea grupurilor vulnerabile.

Cele mai frecvente forme generale de organizare a ES sunt cooperativele (COOP) și întreprinderile. COOP sociale sunt recunoscute în Belgia, în Luxemburg, în Italia (1991), în Polonia (2004) și în Grecia (2011). Variații ale COOP sociale sunt reprezentate de COOP de


Vol. V • Nr. 1/2015 11

solidaritate socială (Portugalia 1996), COOP sociale cu răspundere limitată (Grecia 1999), COOP de iniţiativă socială (Spania 1999), COOP sociale municipale (Republica Cehă 2000) și societățile COOP de interes colectiv (Franța 2002).

Întreprinderile sociale sunt reglementate în Danemarca, în Austria, în Finlanda (2003), în Lituania (2004), în Italia (2005), în Slovacia (2008) și în Slovenia (2011). În Estonia se regăsesc întreprinderile iar în Spania întreprinderile de integrare și întreprinderile sociale de inserţie (2007). În România funcționează unitățile protejate autoritate (2006).

Titulaturile unora dintre formele juridice de organizare a entităților de ES reflectă scopul social. Astfel, pe lângă cele menționate mai sus întâlnim organizații de utilitate publică (Austria și Irlanda), companiile populare (Estonia), asociaţii de beneficiu comun (Republica Cehă), centre de integrare socială (Polonia 2003), asociaţii de promovare socială (Italia), companie cu scop social și societate cu finalitate socială (Belgia 1996), societate de interes comunitar (Regatul Unit al Marii Britanii 2005). Alte forme de organizare a entităților de ES sunt: bandClub (Malta) și societăţile nonprofit (Ungaria 2006).

3. Analiză comparativă a celor trei proiecte de lege a

economiei sociale

În această secțiune prezentăm principalele elemente privind evoluția elaborării actualului proiect de lege al ES. Analiza de conținut ia în considerare trei schițe legislative elaborate succesiv începând cu ianuarie 2010 până în septembrie 2012. Prezentarea comparativă nu înseamnă că ne asumăm faptul că cele trei propuneri de acte normative au izvorât unele din altele deși acest lucru ar fi fost cel puțin firesc și dezirabil atât din punct de vedere conceptual cât și din perspectiva celor trei procese de consult+are al actorilor ES și al celor interesați de problematică.

Primul proiect de lege a ES fost elaborat în cadrul proiectului „Economia socială - model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate” implementat de MMFPS în calitate de beneficiar principal într-un proiect cofinanțat prin FSE în perioada 2009-2011. În vederea acestui demers au fost organizate grupuri de lucru în cadrul căreia au fost invitați spre consultare reprezentanți ai entităților


Vol. V • Nr. 1/2015 12

de ES, ai societății civile, ai mediului academic și universitar, experți din domeniul economic și sociale dar și alte persoane interesate. Proiectul de act normativ a fost prezentat public în conferința de închidere a proiectului organizată în luna septembrie 2013. Proiectul nu a fost asumat de MMFPS în forma prezentată public deși era susținut de reprezentanții tuturor actorilor implicați.

În luna decembrie 2011 un proiect de lege a ES a fost lansat în dezbatere publică pe pagina de Internet a MMFPS. Principalele critici adresate celui de al doilea proiect au fost lipsa continuității față de versiunea din septembrie 2011 și confundarea ES cu inserția pe piața muncii a grupurilor vulnerabile. La acel moment nu a fost organizată o dezbatere publică pe marginea proiectului de lege dar au fost primite și procesate comentariile tuturor celor interesați.

La o distanță de aproape un an, în septembrie 2012 actualul MMFPSPV a lansat un alt proiect de lege a ES. Acesta a reprezentat practic a treia inițiativă de reglementare a domeniului ES dar și doua inițiativă din punct de vedere al asumării publice a responsabilității din partea MMFPSPV. Două dezbateri publice au fost organizate cu acel prilej de către MMFPSPV. Totuși, forma consolidată în urma procesării comentariilor nu a fost făcută publică pe pagina de Internet a MMFPSPV.

Pe parcursul articolului ne vom referi la cele trei propuneri de lege a ES drept propunerea 1 (septembrie 2011), propunerea 2 (decembrie 2011) și propunerea 3 (septembrie 2012). Prima propunere s-a numit Lege cadru privind economia socială”, cea de a doua și a treia se numesc Lege privind economia socială. Nu a fost întocmită separat o expunere de motive pentru prima propunere de lege dar a fost integrată în justificarea necesității diverselor articole. Expunerea de motive pentru ultimele două propuneri este neschimbată și cuprinde opt secțiuni3 (MMFPS 2011a, MMFPS 2011b; MMFPS 2011V; MMFPSPV 2012a; MMFPSPV 2012b). 3 Secțiunea 1.Ttilul proiectului de act normativ, 2. Motivul emiterii actului normativ, 3.

Impactul socio-economic al proiectului de act normativ, 4. Impactul financiar asupra

bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen

lung (pe 5 ani), 5. Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare, 6.

Consultări efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ, 7. Activități de

informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ și 8.

Măsuri de implementare


Vol. V • Nr. 1/2015 13

După cum se poate vedea în tabelul 2, dimensiunile propunerilor s-au modificat:

• o notă și cinci capitole cuprinzând 16 articole în prima propunere,

• nouă capitole cuprinzând 48 de articole în a doua propunere,

• șapte capitole cuprinzând 37 de articole în a treia propunere. Cele trei propuneri includ patru capitole comune și un capitol

preluat. Rămân constante: cap I Dispoziții generale, cap II dedicat entităților de ES, cap. IV despre instituțiile responsabile și capitolul de dispoziții finale. Entitățile de ES sunt nuanțate de la întreprinderile de ES, la întreprinderile sociale și întreprindere de inserție socială. Ultima propunere conține un capitol distinct Întreprinderea de inserție socială. Cadrul instituțional pornește de la camerele teritoriale de ES la Comisia Națională pentru ES și la organizare instituțională cu detalierea într-o secțiune a compartimentului pentru ES. Cap II din prima propunere Mecanisme de sprijin și încurajarea a dezvoltării ES este preluat în cap. VI din a doua versiune dar accentul se mută pe întreprinderile sociale. În a treia propunere este „topit” în secțiunea a treia a celui de al treilea capitol dar se referă doar la întreprinderile de inserție socială.

RE

VIS

TA

DE

EC

ON

OM

IE S

OC

IAL

Ă

Vo

l. V

• N

r. 1

/2

01

5

14

Tab

el 2

. An

aliz

ă co

mp

arat

ivă

a st

ruct

uri

i cel

or t

rei p

rop

un

eri d

e le

ge a

eco

nom

iei s

ocia

le

Pri

ma

pro

pu

ner

e A

dou

a p

rop

un

ere

A

tre

ia p

rop

un

ere

N

otă

Cap

. I

Dis

poz

iţii

gen

eral

e A

rt. 1

-3

Dis

poz

iţii

gen

eral

e A

rt. 1

-6

Dis

poz

iţii

gen

eral

e A

rt. 1

-7

Cap

. II

Într

epri

nd

eril

e d

e ec

onom

ie s

ocia

lă A

rt. 4

În

trep

rin

der

ile

soci

ale

Art

. 7-1

0

Într

epri

nd

erea

soc

ială

A

rt. 8

-10

Cap

. III

Mec

anis

me

de

spri

jin

ire

şi în

cura

jare

a

dez

volt

ării

ec

onom

iei s

ocia

le A

rt.

5-1

0

Mar

ca s

ocia

lă

Art

. 11

-14

În

trep

rin

der

ea

de

inse

rție

so

cial

ă

Secț

iun

ea I

Def

inir

ea în

trep

rin

der

ii

de

inse

rţie

soc

ială

Art

. 11

-12

Secț

iun

ea a

2-a

Mar

ca s

ocia

lă A

rt.

13

-15

Secț

iun

ea a

3-a

Fin

anța

rea

într

epri

nd

eril

or d

e in

serţ

ie s

ocia

lă

și m

ecan

ism

ele

de

spri

jinir

e şi

în

cura

jare

a a

cest

ora

Art

. 16

-23

Cap

. IV

Cam

erel

e te

rito

rial

e d

e ec

onom

ie s

ocia

lă

Art

. 11

-13

Com

isia

Naţ

ion

ală

pen

tru

E

con

omie

Soc

ială

Art

. 15

-20

O

rgan

iza

re

inst

itu

țio

nal

ă

Secț

iun

ea 1

Com

par

tim

entu

l pen

tru

ec

onom

ie s

ocia

lă A

rt. 2

4-2

6

Secț

iun

ea a

2-a

Reg

istr

ul u

nic

de

evid

ență

al î

ntr

epri

nd

eril

or s

ocia

le

Art

. 27

-29

JOU

RN

AL

OF

SO

CIA

L E

CO

NO

MY

Vo

l. V

• N

r. 1

/2

01

5

15

P

rim

a p

rop

un

ere

A d

oua

pro

pu

ner

e

A t

reia

pro

pu

ner

e

Cap

. V

Dis

poz

iţii

fin

ale

Art

. 1

4-1

6

Reg

istr

ul e

lect

ron

ic a

l în

trep

rin

der

ilor

soc

iale

A

rt. 2

1-2

2

San

cțiu

ni A

rt. 3

0-3

5

Cap

. VI

M

ecan

ism

e d

e sp

riji

nir

e şi

în

cura

jare

a în

trep

rin

deri

lor

soci

ale

Art

. 23

-32

Dis

poz

iții

fin

ale

A

rt. 3

6-3

7

Cap

. VII

Fi

nan

ţare

a în

trep

rin

der

ilor

so

cial

e A

rt. 3

3-A

rt. 3

4

Cap

. VII

I Sa

ncț

iun

i Art

. 35

-42

Cap

. IX

D

isp

oziţ

ii fi

nal

e A

rt. 4

3-4

4

Surs

a: C

ele

trei

pro

iect

e d

e le

ge a

le e

con

omie

i soc

iale


Vol. V • Nr. 1/2015 16

Analizăm în continuare modul în care cele trei propuneri reflectă

conceptul de ES, entitățile de ES, formele de recunoaștere și mecanismele

de sprijinire.

Conceptul de ES este descris în prima propunere și îi sunt

enumerate principiile. În ultimele două propuneri ES este definită și sunt

enumerate obiectivele. A doua propunere reduce ES la angajarea

grupurilor vulnerabile (art. 2). Salutăm preluarea în a treia propunere

legislativă a unei definiții a ES fundamentată științific în cadrul unui

raport de cercetare (Stănescu ș.a., 2011, p. 13, MMFPSPV 2012a art. 2

(1)).

Prima propunere de lege a ES clasifică entitățile de ES în

întreprindere de ES, întreprindere de inserție socio-economică (30%

angajați din grupurile vulnerabile) și întreprindere socială „care

desfășoară activități economice și sociale, dar care respectă numai o

parte dintre condițiile prevăzute la art. 3 alineatul (1) şi care nu face

parte din economia socială” (art. MMFPS 2011a, art. 2).

A doua propunere reia conceptul de întreprindere de ES dar în

sensul de întreprindere de inserție socială pentru că îi impune

reinvestirea a minim 60 de procente din profit și cel puțin 40 de

procente lucrători vulnerabili (MMFPS 2011b, art. 6 (1) e, art. 9 e,f). O

astfel de eroare conceptuală ar fi condus la recunoașterea în România

strict a unităților protejate autorizate ca fiind actori ai ES. Toate

celălalalte entități de ES (case de ajutor reciproc ale salariaților și ale

pensionarilor, cooperative de credit, societăți cooperative de gradul 1,

organizații neguvernamentale) ar fi fost excluse tocmai din legea care ar

fi trebuit să le recunoască contribuția economică și socială și să le susțină

dezvoltarea.

A treia propunere reia sintagma de întreprindere socială (dar nu

în sensul primei propuneri ci în sensul de entitate de ES) și lansează

termenul de întreprindere de inserție socială cu 30 de procente lucrători

vulnerabili și reinvesirea a minim 50 de procente „pentru crearea de noi

locuri de muncă” (MMFPSPV 2012a, art. 5 (1)). Accentul se mută de la

sensul internațional de acompaniere profesională a lucrătorilor

vulnerabili la o trasare clară a utilizării profitului în dezacord cu

libertatea de utilizare în beneficiul general al membrilor existenți.

Observăm totodată contradicția dintre această precizare și ideea


Vol. V • Nr. 1/2015 17

reinvestiii profitului „pentru dezvoltarea întreprinderii de ES” (MMFPS

2011b, art. 7 e; MMFPSPV 2012a art. 11b).

Salutăm fundamentarea științifică a utilizării clasificării entităților

de ES în cele trei propuneri legislative (MMFPS 2010, pp. , MMFPS 2011a,

art. 4, MMFPS 2011b art. 8 (2), MMFPSPV 2012a art. 8). Remarcăm

reducerea „orice alte categorii de persoane juridice care respectă,

conform actelor legale de înfiinţare şi organizare, definiţia şi principiile

prevăzute în prezenta lege” (MMFPS 2011a, art. 4 e; MMFPS 2011b, art 8

(2) f) la „orice alte categorii de persoane juridice” (MMFPSPV 2012a, art.

8 f). Preluarea este eronată conceptual pentru că nu orice agent

economic poate accesa mecanismele de sprjin destinate ES.

Enumerarea grupurilor vulnerabile în ultimele două propuneri

legislative este surprinzătoare. Un astfel de demers și-ar fi găsit mai bine

locul într-o lege a asistenței sociale. În plus, solicitarea unor acte

doveditoare pentru unele dintre aceste categorii4 (MMFPS 2012b, art. 6,

(2-6); MMFPSPV, 2012a art. 5) și obligativitatea administrațiilor publice

locale de a atesta prin anchetă publică în maxim zece zile ridică serioase

semne de întrebare.

Marca socială apare în ultimele două propuneri legislative. Sensul

de marcă din a doua propunere devine în a treia atestat în domeniul ES

acordat pe durată nedeterminată. Ultima propunere păstrază elementele

mărcii sociale (pentru trei ani, cu un element specific de identiate

vizuală) dar o dedică certificării exclusive a întreprinnderilor de inserție

socială. Se denaturează astfel sensul internațional de marcă socială

acordat entităților de ES indiferent de angajara grupurilor vulnerabile.

Mecanismele de sprijin și încurajare a dezvoltării ES sunt descrise

în prima propunere cu referire la entitățile de ES. Orientarea lor

exclusivă asupra întreprinderilor sociale de inserție în ultimele două

propuneri nu conduce la sprijinirea declarată a întregului domeniu al ES.

În rândul sancțiunilor din ultimele două propuneri legslative sesizăm

amendarea serviciilor publice de asistență socială în caz de neefectuare a

4 Persoane de etnie romă, victime ale violenței în familie; persoane afectate de boli care

le influenţează viaţa profesională şi socială (cum sunt persoanele infectate cu

HIV/SIDA, persoane bolnave de cancer etc.); victime ale traficului de persoane;

persoane afectate de boli ocupaționale.


Vol. V • Nr. 1/2015 18

anchetei sociale în zece zile în lipsa consultării acestora asupra

intervalului de timp și în imposibilitatea de a atesta vulnerabilitatea

pentru unele categorii.

Este salutabilă inițiativa promovării ES print-o lună special

dedicată (MMFPS 2011b, art. 34; MMFPSPV 2012a, art. 23). Sesizăm

fixarea axesteia pe parcursul lunii mai fără lipsa consultării

reprezentanților ES din România. Din 1922 sectorul cooperativ își

sărbătorește ziua internațională în prima sămbătă din luna iulie. Din

1922 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat-o ca Ziua

Interațională a Cooperației. Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor

sărbătoresc tradițional data de 1 octombrie, Ziua internațională a

vârstnicului. Sancționarea cu amendă contravențională în cazul

neorganizării unor evenimente cu acel prilej (MMFPS 2011b art. 37) este

surprinzătoare dar nu mai apare în ultmul proiect de lege a ES.

4. Scenarii pentru dezvoltarea economiei sociale în România

Decizia privind adoptarea unei legi a ES are impact financiar, legal, instituțional și social. Două scenarii au fost propuse în acest sens „subsumate asumării unei viziuni strategice asupra economiei sociale din partea factorilor decidenţi” (Stănescu ş.a., 2013, p. 10). Scenariile țin cont de impactul pe cele patru planuri dar și de opțiunea pentru susținerea angajării grupurilor vulnerabile în cadrul entităților de ES (Stănescu, Asiminei, & Vîrjan 2013, pp. 36-40; Asiminei & Șoitu 2014, pp. 13-14).

Primul scenariu denumit în tabelul 3 scenariul 1 „întreprinderi sociale” pleacă de la premiza abordării entităților de ES în mod unitar fără a face deosebire în cazul celor care își asumă angajarea unor reprezentanți ai grupurilor vulnerabile. Principala limită a unui astfel de scenariu constă în faptul că nu contribuie la ameliorarea angajării grupurilor vulnerabile. Principalul avantaj ar consta în faptul adoptarea lui că nu presupune multe modificări. Conform actelor normative în vigoare, entitățile de ES din România nu sunt obligate să angajeze astfel de lucrători. Aceasta a fost de altfel și principala critică adresată celui de al doilea proiect de lege din partea reprezentanților societăților cooperative de gradul I, din partea cooperativelor de credit, a caselor de ajutor reciproc atât ale salariaților cât și ale pensionarilor.

Cel de a doilea scenariu implică asumarea diferenței dintre entitățile de ES în general și cele care își asumă angajarea unor grupuri vulnerabile. Principalul avantaj al asumării unui astfel de scenariu constă în faptul că răspunde principiilor recunoscute internațional pentru ES și


Vol. V • Nr. 1/2015 19

direcțiilor dezvoltate în alte state europene. Principalul obstacol este reprezentat de nivelul scăzut de informare și conștientizare asupra ES ceea ce conduce la neînțelegerea modificărilor implicate de către actorii decizionali implicați. Pe de altă parte, reducerea celui de al doilea scenariu la susținerea exclusivă a entităților de ES care susțin angajarea grupurilor vulnerabile denaturează sensul ES și nu acoperă toate tipurile de entități funcționabile în România.

RE

VIS

TA

DE

EC

ON

OM

IE S

OC

IAL

Ă

Vo

l. V

• N

r. 1

/2

01

5

20

Tab

el 3

. Sce

nar

ii p

entr

u d

ezvo

ltar

ea e

con

omie

i soc

iale

în R

omân

ia

Cad

rul

Dom

eniu

l Sc

enar

iul 1

În

trep

rin

der

i so

cial

e

Scen

ariu

l 2

2.1

. În

trep

rin

der

i so

cial

e 2

.2. Î

ntr

epri

nd

eri s

ocia

le d

e in

serţ

ie

Fin

anci

ar

Surs

e d

e fi

nan

ţare

din

si

stem

ul b

anca

r p

entr

u

dez

volt

area

ES

Info

rmar

ea în

trep

rin

der

ilor

soc

iale

asu

pra

su

rsel

or d

e fi

nan

ţare

din

sis

tem

ul b

anca

r p

entr

u

dez

volt

area

ES

Info

rmar

ea ş

i con

ştie

nti

zare

a b

ănci

lor

asu

pra

rol

ulu

i pe

care

îl p

ot ju

ca în

su

sţin

erea

ES

din

R

omân

ia

Men

ţion

area

exp

lici

tă a

într

epri

nd

eril

or s

ocia

le în

rân

du

l sol

icit

anţi

lor

elig

ibil

i C

oin

tere

sare

a b

ănci

lor

în a

dap

tare

a p

rogr

amel

or in

tern

aţio

nal

e în

ved

erea

dez

volt

area

ES

din

Rom

ânia

M

enţi

onar

ea în

trep

rin

deri

lor

soci

ale

în r

ând

ul s

olic

itan

ţilo

r el

igib

ili

M

enţi

onar

ea în

trep

rin

deri

lor

soci

ale

de

inse

rţie

în

rân

du

l sol

icit

anţi

lor

elig

ibil

i A

sist

enţă

teh

nic

ă p

entr

u s

olic

itan

ţii e

ligi

bili

la e

lab

orar

ea c

erer

ilor

de

fin

anţa

re

Asi

sten

ţă t

ehn

ică

pen

tru

o p

erio

adă

de

1-3

an

i aco

rdat

ă în

trep

rin

der

ilor

soc

iale

fin

anţa

te

Atr

ager

ea ş

i pro

mov

area

băn

cilo

r d

e fi

nan

ţare

eti

că ş

i sol

idar

ă

Pro

gram

e d

e fi

nan

ţare

pen

tru

într

epri

nd

eri s

ocia

le

P

rogr

ame

de

fin

anţa

re p

entr

u în

trep

rin

der

i soc

iale

d

e in

serţ

ie

Pro

gram

e eu

rop

ene

pen

tru

d

ezvo

ltar

ea E

S

Info

rmar

ea în

trep

rin

der

ilor

soc

iale

asu

pra

pro

gram

elor

eu

rop

ene

pen

tru

dez

volt

area

ES

Men

ţion

area

într

epri

nde

rilo

r so

cial

e în

cad

rul s

olic

itan

ţilo

r el

igib

ili

M

enţi

onar

ea în

trep

rin

deri

lor

soci

ale

în r

ând

ul s

olic

itan

ţilo

r el

igib

ili

M

enţi

onar

ea în

trep

rin

deri

lor

soci

ale

de

inse

rţie

în

rân

du

l sol

icit

anţi

lor

elig

ibil

i A

sist

enţă

teh

nic

ă p

entr

u s

olic

itan

ţii e

ligi

bili

la e

lab

orar

ea c

erer

ilor

de

fin

anţa

re

JOU

RN

AL

OF

SO

CIA

L E

CO

NO

MY

Vo

l. V

• N

r. 1

/2

01

5

21

Lega

l

Reg

lem

enta

rea

dom

eniu

lui E

S

Ad

opta

rea

legi

i ES

Faci

lită

ţi fi

scal

e p

entr

u în

trep

rin

der

i soc

iale

Fa

cili

tăţi

fisc

ale

pen

tru

într

epri

nd

eri s

ocia

le d

e in

serţ

ie

Reg

lem

enta

rea

fun

cţio

năr

ii

enti

tăţi

lor

de

ES

Eva

luar

ea e

fici

enţe

i reg

lem

entă

rilo

r d

e fu

ncţ

ion

are

a în

trep

rin

der

ilor

soc

iale

din

Rom

ânia

E

valu

area

efi

cien

ţei r

egle

men

tări

lor

de

spri

jin

ire

a an

gajă

rii g

rup

uri

lor

vuln

erab

ile

Reg

lem

enta

rea

într

epri

nd

eril

or s

ocia

le

R

egle

men

tare

a în

trep

rin

der

ilor

soc

iale

de

inse

rţie

M

ecan

ism

e d

e su

sţin

ere

incl

usi

v fi

nan

ciar

e

M

ecan

ism

e d

e su

sţin

ere

com

ple

men

tare

dar

nu

ex

clu

sive

E

lab

orar

ea u

nu

i sis

tem

de

ind

icat

ori s

tati

stic

i pen

tru

mon

itor

izar

ea ş

i eva

luar

ea

per

form

anţe

lor

într

epri

nd

eril

or s

ocia

le

Inst

itu

ţio-

nal

Con

stru

cţie

in

stit

uţi

onal

ă

Ela

bor

area

un

ei s

trat

egii

naţ

ion

ale

de

dez

volt

are

a E

S

A

sum

area

res

pon

sab

ilit

ăţii

inst

itu

ţion

ale

excl

usi

ve s

au p

arta

jate

pen

tru

dez

volt

area

ES

în R

omân

ia

Coo

per

area

en

tită

ţilo

r d

e E

S cu

au

tori

tăţi

le

loca

le

Ela

bor

area

un

or p

lan

uri

loca

le d

e d

ezvo

ltar

e a

ES

G

esti

onar

ea r

esu

rsel

or lo

cale

pen

tru

su

sţin

erea

într

epri

nd

eril

or s

ocia

le în

fo

losu

l com

un

ităţ

ii

Soci

al

Niv

el d

e ac

cep

tare

şi

con

ştie

nti

zare

Info

rmar

ea ş

i ed

uca

rea

cetă

ţen

ilor

cu

pri

vire

la E

S

S

tim

ula

rea

com

por

tam

entu

lui f

inan

ciar

res

pon

sab

il s

ocia

l

Imp

lica

rea

cetă

ţen

ilor

P

rom

ovar

ea p

rogr

amel

or d

e vo

lun

tari

at

A

dop

tare

a u

nor

mec

anis

me

fin

anci

are

de

stim

ula

re a

imp

lică

ri c

etăţ

enilo

r Su

rsa:

Stă

nes

cu, A

sim

inei

, Vîr

jan

20

13

, p. 3

7


Vol. V • Nr. 1/2015 22

5. Concluzii

România are o tradiție seculară în domeniul ES. Primele entități de ES (Falansterul de la Scăieni), primele structuri naționale de reprezentare a intereselor ES dar și primele reglementări ale formelor de manifestare ale ES datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Cele trei documente analizate în cadrul articolului nu pot fi considerate trei versiuni succesive ale aceluiași proiect legislativ deși acoperă același domeniu de interes normativ. Diferențele conceptuale dintre cele trei propuneri legislative evidențiate în cadrul articolului susțin ideea respectării unui „schelet” comun de elemente dar nu și a unei filosofii comune, a unei viziuni strategice. Acest ultim aspect este susținut de cel puțin două argumente.

• lipsa în documentele actuale de politică publică a unei asumări strategice clare privind rolul întreprinderilor sociale ca entități generale de ES versus cele care sunt orientate prioritar asupra angajării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile.

• inițierea și asumarea actului normativ de către MMFPSPV.

Lipsa unei astfel de viziuni programatice conduce logic la asumpția nesusținerii întreprinderilor sociale de inserție. În caz contrar, asumarea politică publică s-ar reflecta în documente specifice de politică publică (nu neapărat sub forma unui proiect de lege a cărui adoptare nu este totuși exclusă) dublate de acordul pentru design-ul instituțional oportun unei astfel de funcționări și de alocarea bugetară necesară susținerii activităților de ES (indiferent de decizia privind inserția profesională a grupurilor vulnerabile).

Practica actuală din nouă5 state membre ale UE evidențiază asumarea instituțională fie de către ministerele de resort din domeniul social, fie de către cel din domeniul economic sau de către o structură (inter)ministerială (MMFPS 2010a, p. 75). Susținem asumarea în România a unei astfel de responsabilități de către unul dintre cei doi actori instituționali menționați. Gradul de recunoaștere la nivel european a ES ar fi putut să fie la un alt nivel astăzi dacă în nu s-ar fi desființat în

5 Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Spania și Regatul Unit al

Marii Britanii și al Irlandei de Nord


Vol. V • Nr. 1/2015 23

anul 2000 Departamentul pentru Economie Socială. Responsabilitățile departamentului înființat în 1989 în cadrul Comisiei Europene au fost realocate între Directoratul General Întreprinderi și Industrie și Directoratul General Ocuparea Forței de Muncă și Egalitate de Șanse (MMFPS 2010a, p. 21). Practic, în acel moment structurile de reprezentare a ES la nivel european (în special proaspăt constituita Social Economy Europe) au pierdut un interlocutor instituțional important. Nu ne-am propus în această lucrare să evaluăm impactul acestei decizii europene dar poate reprezenta o viitoare direcție de studiu.

Revenind la România, cooperarea dintre cei doi actorii instituționali centrali cu responsabilități în domeniul social și în cel economic reprezintă o condiție esențială în lipsa căreia sunt previzibile o serie de disfuncționalități de funcționare atât pe plan ideologic cât și financiar dar și de reprezentare instituțională. Considerăm că această cooperare este departe de a funcționa azi la parametrii optimi. O primă recomandare în acest sens este împărtășirea unei viziuni politice comune asupra ES atât din punct de vedere economic cât și social.

Accentul pus de MMPSPV pe reglementarea în cadrul legii ES a angajării grupurilor vulnerabile pe piața muncii impune asumarea cât mai rapidă a unor prime măsuri printre cele mai rapide par a fi cele de susținere financiară. Acestea sunt percepute de actorii economici drept măsuri favorizante incompatibile cu funcționarea pieței libere concurențiale. A fost lansată și ipoteza de lucru conform căreia subiectul angajării grupurilor vulnerabile s-ar plasa exclusiv sub auspiciile actualelor măsuri de angajare promovate de MMFPSPV prin intermediul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă.

Comentariile Consiliului Concurenței față de proiectele de lege sunt susținute de neasumarea în România a unei viziuni politice strategice asupra susținerii angajării grupurilor vulnerabile în cadrul entităților de ES (Consiliul Concurenței 2012). Soluționarea politică a acestui aspect ar conduce la schimbarea actualului punct de vedere. Îndeplinirea unui astfel de deziderat de armonizare față de direcțiile dezvoltate în alte state membre, în special în UE-15 este îngreunată de nivelul scăzut de informare și de (re)cunoaștere a ES în România

O serie de întrebări ar apărea în mod firesc: ce instituție este reprezentativă la nivel județean? Cine ar fi responsabil pentru distribuția


Vol. V • Nr. 1/2015 24

financiară? MMPSPV prezintă avantajul reprezentării teritoriale în fiecare județ dar apanajul social specific activității nu corespunde tuturor tipurilor de entități de ES. Pe de altă parte, actualul Departament pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. Mediu de Afaceri și Turism subordonat actualului Minister al Economiei, Comerțului și Turismului are oficii teritoriale doar în opt orașe reședințe de județ, ultimele fiind deschise la Craiova și la Ploiești.

Analiza comparativă a celor trei proiecte de lege evidențiază preluarea progresivă a capitolelor de la o versiune la alta și reorganizarea lor. Singurul element distinctiv între cele trei schițe este capitolul III din ultima versiune Întreprinderea de inserție socială, secțiunea I Definirea întreprinderii de inserție socială. Sunt preluate atât ideea mecanismelor de sprijinire și de încurajare din primele propuneri cât și ideea de marcă socială dar accentul se mută exclusiv spre un anumit tip de entități de ES și anume cele care angajează grupuri vulnerabile. Ultimul proiect de lege a ES reflectă cunoașterea entităților de ES și a domeniului ES . Totuși, orientarea mecanismelor de recunoaștere și mai ales a celor de susținere financiară exclusiv către întreprinderile sociale de inserție este contrar obiectului declarat în primul articol de a promova ES. În plus, susțineri entităților de ES nu se poate rezuma doar la modificări ale cadrului legislativ ci presupune corelarea cu impactul pe plan financiar, social și instituțional. Asumarea unei viziuni strategice asupra susținerii tuturor entităților de ES pe baza acestor elemente poate conduce la deblocarea situației actuale și va contribui la dezvoltarea ES, deziderat care ne aliniază direcțiilor de politică publică promovate în alte state membre ale UE.

Bibliografie

1. Alexandrescu, F. (2011). Funcția socială a sectorului cooperatist din regiunile de dezvoltare București-Ilfov și Sud-Est. În Stănescu, S. M., Cace, S., Alexandrescu, F. (coordonatori), Între oportunități și riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Editura Expert, București.

2. Arpinte, D., Cace, S., & Cojocaru, Ș. (2010). Social economy in


Vol. V • Nr. 1/2015 25

Romania. Preliminary approach . Revista de Cercetare și Interenție Socială, vol. 31, pp. 64-79.

3. Asiminei, R. (2012a). Cadrul social cu impact asupra economiei sociale în Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. (2013). Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

4. Asiminei, R. (2012b). Economia socială-delimitări conceptuale. Revista de Economie Socială nr. 1/2012, vol. II, Editura Hamangiu, Iași, pp. 3-21.

5. Asiminei, R., (2013). Cadrul social cu impact asupra economiei sociale. În Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. 2013. Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

6. Asiminei, R., Șoitu, C. T., (2014). Economia socială: o paradigmă în schimbare. Revista de Economie Socială, nr. 1/2014, vol. IV, pp. 3-16.

7. Beaud, M. şi Dostaler, G. (2000). Gândirea economică de după Keynes. Eurosong & Book, Bucureşti.

8. Cace, S., Stănescu, S. M. (2013). Role of the Social Economy to Increase Social Inclusion, în Procedia – Social and Behavioral Sciences. Logos Universality Mentality Education Novelty, Volume 92, LUMEN 2013, Iasi, Romania, 10–13 April 2013, pp. 117-121.

9. Chaves, R.; Monzón, J. L. (2007). The Social Economy in the European Union, Centre Internatonal de Recherches et d'Informaton sur l'économie publique, sociale et coopératve, The European Economic and Social Committee.

10. Consiliul Concurenței, (2012). Aviz referitor la proiectul Legii privind economia socială.

http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id8201/aviz_publicare_site.pdf

11. Constantinescu, Ș. (2012). Atlasul Economiei Sociale România 2012. Institutul de Economie Socială, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.


Vol. V • Nr. 1/2015 26

12. Fraçzak, P.; Wygnański, J. (2008). The Polish Model of the Social Economy: Recommendations foe Growth – an inivtation for discussion, Foundation for Social and Economic Initiatives, Warsaw, Poland. 13. Fundaţia Alături de Voi (2011). Politici, practici şi tendinţe în Economia Socială în România şi Uniunea Europeană în ansamblu.

14. Gavriluță, C. (2011), Mentalitate și construcție ideologică în economia socială, în Revista de Economie Socială, nr. 1/ 2011, vol. 1, Editura Hamangiu, Iași, pp. 49-61.

15. Goian, C.; Vasiluță-Ștefănescu, M. (2013). Profesionalizarea prin intermediul Masteratului în Economie Socială – dimensiune a parteneriatului între comunități, mediul de afaceri și cel educațional universitar. Revista de Economie Socială, nr. 5/2013., vol. III, pp. 175-187.

16. Ilie, S., (2011), Economia socială - resursă pentru nevoile sociale. În Cace, S., Alexandrescu, F. (coordonatori), Între oportunități și riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Editura Expert, București.

17. Lazăr, F., (2010). Introducere în politici sociale comparate Analiza sistemelor de asistență socială, Polirom, Iași.

18. Les, E., Jeliazkova, M. (2007), The social economy in Central East and South East Europe” în OECD, Social economy: building inclusive economie, pp. 190-191.

19. Mărginean, I. (1994). Politica socială şi economia de piaţă, Centrul de Informare şi Documentare Economică, Academia Română, Analele Institutului Naţional de Cercetări Economice, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Bucureşti.

20. Mihalache, F. (2011), Nivelul de dezvoltare al societăților cooperative din regiunile de dezvoltare București-Ilfov și Sud-Est. În Stănescu, S. M., Cace, S., Alexandrescu, F. (coordonatori), Între oportunități și riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Editura Expert, București.

21. MMFPS (2010a). Raportul de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, București.

22. MMFPS (2010b). Anexele raportului de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, București.


Vol. V • Nr. 1/2015 27

23. MMFPS (2011a), Lege cadru privind economia socială.

24. MMFPS (2011b), Lege privind economia socială.

25. MMFPS (2011c), Expunere de motive, Lege privind economia socială.

26. MMFPSPV (2012a), Lege privind economia socială.

27. MMFPSPV (2012b), Expunere de motive, Legea privind economia social.

28. Monzon Campos, J. L.; Avila, R. C. (2012). The social economy in the European Union, International Centre of Research and Information on the Public, Social and Cooperative Economy, European Economic and Social Committee. 29. Nicolăescu, V.; Cace, S., & Koumalatsou, E. (2011). Economia socială - analiză comparativă în opt state membre ale Uniunii Europene, Editura Expert, Bucureşti. 30. Koral, J. (2008). Social Integration Centres. În Gosk, I.; Klaus, M.; Sienicka, A. (coordonatori) Social Economy Entreprises – a practical giude for employment counsellors, Foundation for Social and Economic Initiatives, Warsaw.

31. Rebeleanu, A. (2013), Masterul de Asistență Socială și Economie Socială. Revista de Economie Socială, nr. 5/2013., vol. III, pp. 167-170.

32. Samuelson, A.; Nordhaus, W. D. (1985). Economics, ediţia a XII-a, Editura York Graphic Services, SUA. 33. Spear, R. (2008). The social economy from the perspective of active inlcusion: employment opportunities for people far from the labour market, peer review in social protection and social incluson, European Commission, DG Employment, Social Affairs and Equal Opportunities, www.peer-review–social-inclusion.eu 34. Spear, R. (2013). L’Economie sociale - préparer le terrain pour des réponses innovantes face aux défis actuels, Commission Européenne, Direction Générale de l’Emploi, des Affaires Sociales et de l’Inclusion http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1024&langId=en

35. Stănescu, S. M., Luca, C., & Rusu. O. (2012). Reglementări cu impact comunitar și național asupra domeniului economiei sociale. Revista de Economie Socială, nr. 2/2012, vol II, 3-23.


Vol. V • Nr. 1/2015 28

36. Stănescu, S. M. (2013a). Statul bunăstării între supravieţuire, reformă şi integrare europeană, Editura Pro Universitaria, București.

37. Stănescu, S. M., (2013b). Innovatory employment in social economy: busting social entrepreneurship versus regulating social insertion entreprises. Revista de cercetare și intervenție socială, vol. 43, pp. 142-154.

38. Stănescu, S. M. (2013c), Construcție instituțională cu impact asupra economiei sociale în Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. (2013). Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

39. Stănescu, S. M. (2013d), Cadrul legal cu impact asupra economiei sociale. În Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. (2013). Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

40. Stănescu, S. M. (2013e). Cercetarea economiei sociale din România. Revista de Economie Socială, nr. 4/2013, vol. III, pp. 40-60.

41. Stănescu, S. M., Asiminei, R., & Vîrjan, D. (2013). Scenarii și recomandări pentru dezvoltarea economiei sociale în Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

42. Stănescu, S. M.; Cace, S., & Nemțanu, M. (2014). Institutional resilience of social economy entities: rethinking social profit în Romania. În Ionescu, Ș.; Tomiță, M.; Cace, S. (eds.) The Second World Congress on Resilience From Person to Society, Medimond, International Proceedings, pp. 285-288.

43. Stănescu, S. M. (coordonator)(2012). Profit pentru oameni – raport de deschidere în cadrul proiectului Modelul Economiei Sociale în România, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, România, București.

44. Stănescu, S. M. (coordonator)(2013). Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București. 45. Strečanský, B. & Stoláriková, K. (2012). Social Economy and Social enterprises in Slovakia. Civil Szemle nr. 4


Vol. V • Nr. 1/2015 29

http://www.cpf.sk/files/files/Pages%20from%20CivSzle_2012_4_web.pdf

46. Șoitu, D. T., (2013). Investiția socială: dincolo de vulnerabilitate prin empowerment. Revista de Economie Socială, nr. 4/2013, vol. III, pp. 3-20.

47. Tomiță, M. (2012). Integrarea în muncă a consumatorilor de droguri, în Buzducea, D. (coordonator). Economia socială a grupurilor vulnerabile, Polirom, Iași.

48. Vasiluţă-Ştefănescu, M. (editor) (2012). Socio-Economical Regional Bases of European Integration, volumul Discovering current research trends in sociological doctoral and postdoctoral studies, Timişoara: Brumar.

49. Vîrjan, D. (2005). Economie şi politci sociale, Editura Academiei de Studii Economice, București.

50. Zamfir, C. (editor) (2001). Poverty in Romania: causes, anti-poverty polcies, recommendations for action, United Nations Development Programme, Bucharest.

Note

Contribuția Simonei Maria Stănescu este elaborată şi publicată sub auspiciile Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română ca parte din proiectul co-finanţat de UE prin Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 în cadrul proiectului Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi postdoctorale Cod Proiect POSDRU/159/1.5/S/141086

The work of Mirela NEMTANU is cofinanced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/134197 „Performance and excellence in doctoral and postdoctoral research in Romanian economics science domain”.


Vol. V • Nr. 1/2015 30

WHY IS IT EASIER TO PUT ON HOLD

THE LAW OF SOCIAL ECONOMY?

Simona Maria Stănescu16 Mirela Ileana Nemțanu27

Abstract

Adopting the current draft law on social economy (SE) would rather support the labour

insertion of vulnerable groups through SE entities then the development of the SE as a

socio and economic sector. Even though the paper reviews the pros and cons of an SE

law draft, the final purpose is not to support the adjustment or abandoning of an SE law

draft, nor to put forward another proposal. The originality of the paper consists in the

scientific contribution in substantiating a decision of the policy makers responsible in

this respect.

Key words: social economy, entrepreneurship,

vulnerable groups, active inclusion

1. Introduction

The current Ministry of Labour, Family, Social Protection and Elderly (MMFPSPV) received in September 2011 a draft proposal for the law of social economy (SE). The paper had been developed in the framework of a project developed by the European Social Fund (ESF) with MMFPSPV as beneficiary. Two subsequent proposals followed (2011 and 2012) without the adoption of the law as result. The research hypothesis of the paper is that the hold put on the passing of the SE law is triggered by the failure in assuming a viewpoint regarding the capacity of SE entities to provide for jobs for the representatives of vulnerable

16Simona Maria Stănescu, Ph.D in sociology, scientific researcher 2nd rank, Research Institute for the Quality of Life, Romanian Academy, Casa Academiei, Calea 13 Septembrie no. 13, sector 5, Bucharest, Romania, postal code 0112965, Tel. +40 21 318 24 61, Fax +40 21 318 24 62, [email protected] 27Mirela Nemțanu, Ph.D. student in economics, Academy of Economic Studies, Marketing Faculty, Piata Romana, no. 6, sector 1, Bucharest, postal code 010374, Tel. +40 21 319 19 00 / 237, Fax. +40 21 319 19 80, [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 31

groups. The paper analysis to what extent a SE law is needed in Romania. From the methodological view point, the desk research was focused on the three law drafts regarding SE developed during the period 2010-2012 but also on complementary documents of public policy, national and European research reports.

The first part of the paper analyses the relationship between provision of social welfare, employment and social economy. The second part places the development of SE from Romania within the European context by highlighting the historical acknowledgement of the first entities, of the regulation for their functioning, and the European involvement of Romanian structures for the representation of SE. The third part of the paper makes a comparison between the three SE law drafts. In the fourth chapter, the paper analyses two scenarios for approaching the SE entities versus those concerned with the insertion of vulnerable groups and their implication at financial, legal, institutional and social level.

2. The welfare state and the social economy

The commitment of the state to the responsibility of supplying social welfare to the citizens can be approached from several perspectives: the Keynesian, or Post-Fordism one, but also in the context of shifting from the welfare to workfare, or in the one of the convergence theory, as well as from the one of the “third way” (Stănescu, 2013a, pp. 40-9).

The doctrine of the “invisible hand” introduced by Adam Smith in 1776 has highlighted the unintentional contribution of individuals both to achieving common good, and to promoting public interest (Smith 1776, p. 400 apud Samuelson & Nordhaus, 1985, pp. 41, 760). The passive and non-interventionist attitude of the state in economy was one of the main critics addressed to the “invisible hand” doctrine. Even though initially Keynes was attracted by the idea of the economic system’s capacity to self-regulate, in the second part of his paper he emphasises the economic efficacy in relationship to social justice and political liberty (Keynes 1934, p. 487 apud Beaud & Dostaler, 2000, p. 47). The mechanisms of which the state avails itself, including social investments, aim to economic growth but pursue also unemployment


Vol. V • Nr. 1/2015 32

diminishment (Samuelson & Nordhaus, 1985, p. 47; Mărginean 1994, p. 6; Beaud & Dostaler 2000, p. 43).

The limited access to various types of resources puts pressure on the welfare state to identify flexible and viable solutions in the process of supplying a decent level of living for all citizens. The social policy measures answer to the current needs of protection against social risks in the context of the classic state’s withdrawal from the classic functions and of the limit imposed by the “bill” paid from the state budget. The contributory social security systems oriented mainly towards the middle-class are supplemented by the non-contributory ones of social assistance addressed especially to the ‘lower’ social class (Lazar, 2010, p. 213). The development of the social assistance systems leads to the provision of social benefits rather based on testing the means than on the universal bases and to the provision of social services that are only partially adequate from both the perspective of area coverage, and of the range of included field. The limited access to education, health, housing service, and to employment/labour market services as well are all types of social exclusion (Zamfir, Preda, & Dan 2007, pp. 245-50) subjecting the population to a perpetual circle of poverty.

Poverty alleviation by means of economic turnaround is a widely disputed topic both of the economic and sociological literature (Zamfir, 2001, pp. 47-8; Vîrjan, 2005, pp. 21-34,; Arpinte, Cace, & Cojocaru, 2010, pp. 78-9; Cace & Stănescu, 2013. pp. 119-21, Stănescu, Cace, & Nemțanu, 2014. pp. 285-7). Just as the more the innovative employment model for the labour force put in agreement with the general principles of SE tended to be regarded as the universal panacea to the issue of job creation and maintaining, especially, but not exclusively for the vulnerable groups. The conclusion is supported also by the European comparative analysis of the political environment realised in 2010 in nine member-states of the European Union (EU): Austria, Belgium, France, Germany, Ireland, Italy, Luxemburg, Spain and the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland. The mitigating answer of SE to social issues represents the principle reflected to the largest extent in the analysed states. On the second place, with equal values is the respect for other markets, the non-commercial character/the reinvestment of profit and the management autonomy. The next position is taken, with equal frequencies, but the democratic vote and the


Vol. V • Nr. 1/2015 33

voluntary character. Social inclusion by labour is ranked on the last position in the top regarding the reflection of the SE principles by the political environment at national level within the analysed member states (MMFPS 2010a, pp. 74-5). At EU-27 level, the number of SE workers increased constantly during the last years at a more intense pace as compared to total population increase within the EU. From 6 percent as recorded in the period 2002-2003, it reached 6.5 percent in 2009-2010. The percent of those working in the SE registered the value of 7.4% among the 15 “older” member states (Campos & Avila, 2012, p. 47). In accordance with the 2010 data, those working in the SE in Romania represented just 1.1% from employed population and 1.7% from the wage-earning population (Constantinescu, 2012, p. 10).

A distinctive element of the SE entities as elements of the third sector is represented by the development of activities in economic fields of niche that are insufficiently covered by the state and the other economic agents. The entrepreneurial initiative, spatial mobility and the socio-economic one (Vasiluță-Ștefănescu, 2012), the use of resources, and the competent and available human resources but also the answer for local needs play all, undoubtedly, a catalytic role in this economic approach.

According to the Eurobarometer 2000-2012 data, the main three obstacles perceived by entrepreneurs in starting-up a business are: the lack of financial ‘start-up’ financial support, the complexity of administrative procedures and the lack of information (Stănescu, 2013b, pp. 146-9). The comparative studies between the EU member-states and the United States of America have underpinned the existence of a “friendlier” economic environment for businesses across the Ocean but also in the 15 old member-states, against the new member-states. The perception of Romanian entrepreneurs places our country among the most hostile economic environments for starting-up a business initiative. In 2012 the lack of financial support in opening a new business was perceived as such by 93% of the Romanian entrepreneurs. The value was even higher as circumstances were perceived in Bulgaria by 95% of the entrepreneurs, and in Hungary by 96% of them.

The conclusion of working contracts with individuals pertaining to vulnerable groups is a decision which is taken by the entrepreneur also depending on the enforced regulations of the state concerned. We


Vol. V • Nr. 1/2015 34

refer, first of all, to the financial support granted for employing some workers identified as hardly employable. The economic risks of the entrepreneur in this case consist in managing the necessary time for the initial assistance during the vocational training period of vulnerable employees, but also to their working pace, their effective productivity, their capacity to contribute to the products and services that the respective SE entity supplies to the market. The economic risks of the Romanian entrepreneur consist in the weak capacity of valorising the obtained products or of provided services which often have higher prices. The opportunity of using a social brand draws the attention of customers to the different social costs and on the reinvestment of profit for the benefit of all members.

A part of the EU member-states have certification systems for the SE entities based on which various forms of financial support can be accessed (for wages, rent, or raw materials, or for covering some production costs). Maintaining the obtained SE certification implies evaluation and monitoring by the competent authorities. In Romania, the process of granting such certification was compared with the accreditation in the case of public and private social services’ providers.

The transition from the paradigm of the profit obtained by the owner or shareholders to the use of profit for the benefit of all members of the SE entity combines ideological elements of the left policy (socialism) with the ideological ones of the right (liberalism) (Gavriluță, 2011, pp. 49-50; Stănescu ș.a., 2012, p. 12; Asiminei, 2012, p. 11; Asiminei & Șoitu 2014, pp. 13-5). The role played by the investment in social capital as form of individual empowerment of the representatives of the vulnerable groups should not be forgotten as it contributes to increasing their active inclusion (Șoitu, 2013, pp. 10-9).

The regulation in the SE field was perceived as a natural step in the public visibility of the policy commitment vis-à-vis the burning challenges of population employment both from the viewpoint of new jobs creation and from the one of maintaining existing ones.

Tradition and continuity of social economy in Romania In the following, a review is made about the four arguments in

favour of the secular SE tradition in Romania and even of the pioneering at European level: the certification of the SE entities’ functioning, the set-


Vol. V • Nr. 1/2015 35

up of the first representative SE structures at national level; the adoption of the first regulations regarding SE entities, and the involvement of Romanian organisations in representing SE entities in the process of organising some European similar structures.

As of the year 1835 references are made about the functioning of the agricultural and manufacture society which is also known as the “Phalanstery from Scaieni”. The first associations for savings, credits and mutual assistance were in Bistrita (1851), Braila (1855), Rasinari (1867) and Bucharest (1870). Subsequently, the first normative deeds appeared regarding SE entities: the draft for a savings and loaning house (1845), and the Commercial Code (1887) in the case of cooperative societies. The associations and foundations were regulated in 1921, and the cooperatives for invalids began their activity in 1948 (MMFPS 2010a, p. 33; MMFPS 2010b, pp. 72-80).

From the viewpoint of representing the professional interests of the various trades covered by SE entities, the first acknowledgements date from the mid-nineteenth century. The National Union of Handicrafts’ Cooperative Societies (UCECOM) was a founding member of the International Cooperative Alliance established in 1895. The National Union of Consumer Cooperation CENTROCOOP is a member with full rights of EUROCOOP the European Community of Consumer Cooperatives set up in 1957 and founding member of EACB – the European Association of Cooperative Banks (Daniele, 2010, pp. 15-25; MMFPS, 2010b, p. 14; Monzon & Chaves 2012, pp. 34-5; Stănescu, 2013c, pp. 24-5).

It would had been expected that the secular tradition of SE in this traditions’ steeped realm should lead to a better absorption of the SE term among the population, but also in the political discourse and the public debates, as well. Nowadays, the term of SE remains surprisingly rather unknown to the wide public (Asiminei, 2012a, pp. 29-31, 65; Stănescu, Luca, & Rusu, 2012, pp. 19-20; Asiminei, 2013, pp. 29-35). In Romania, just as in other post-communist countries reticence is shown towards specific SE concepts (Les & Jeliazkova 2007, pp. 192-4). Thus, community involvement and voluntary actions are associated with ‘patriotic work’ and cooperative societies bring about the unpleasant memory of forced cooperativization. The research developed in 2011 about the SE entities in the development regions Bucharest-Ilfov and


Vol. V • Nr. 1/2015 36

South-East highlighted the development difficulties and the erosion of the social function of the cooperative societies (Alexandrescu, 2011, pp. 174-5; Mihalache, 2011, pp. 192-5). From among the SE entities, mutual assistance houses lead in the top of notoriety, being most known by the population of the two development regions due to their mitigating answer to lacking incomes (Ilie, 2011, pp. 159-164).

The debates organised on the SE topic developed rather more without the involvement of the wide public, even though this is the final (consumer) actor of the products and services made available by the SE entities.

A comparative European research about the national acceptance level of the SE concept in EU member-states have allowed for the identification of three categories of countries: a high acceptance level, a moderate level and a low or even unknown level (Chaves & Monzon 2007, pp. 36-7; Monzon & Avila 2012, pp. 28-9).

Among the six founding member-state of the EU we find a decrease in the acceptance level of the SE in Italy, in 2012 against 2007. From among the other nine “older” member-states of the EU we observe an acceptance level decline in Sweden and an increased acceptance in Greece. None of the new member-state from Central and Eastern Europe registered a high level of SE acceptance.

Table 1. National acceptance level of the social economy on types of member-states depending on the time of accession to the European Union

Acceptance level

EU founder member-states

Other “old” member states

New member-states from Central and Eastern Europe

2007 2012 2007 2012 2007 2012

High FR, ES, IT

FR, ES PT, IE, SW

PT, IE, EE

Moderate LU LU, IT DK, FI, UK, EE

DK, FI, UK, SW

CY, LT, MT, PL

CY, LT, MT, PL, BG

Low/ Unknown

DE, NL

DE, NL AT AT CZ, ET, HU, LT, SI

CZ, ET, HU, LT, SI, SK, RO, HR

Source: Chaves & Monzon, 2007, p. 36-7; Monzon & Avila, 2012, pp. 28-9; Stănescu, 2013d, pp. 14-15.


Vol. V • Nr. 1/2015 37

The available data for 2012 place Romania in the category of countries with a low or unknown level of acceptance. The situation is similar for Slovakia and Croatia. Bulgaria (for which also comparative data are not given in 2007 but is included in the analysis for the year 2012) presents a moderate acceptance level of the SE.

Yet, premises are identifiable that could change this situation in the future. Within the projects co-financed by the European Social Fund (ESF) were developed several information campaigns and for increasing awareness about the SE, and a series of public events were organised of the SE fair type where entities could display their products. The organisation of best practices’ exchanges both in the country and abroad has represented a good opportunity for mutual learning by highlighting comparatively the good practice elements and by prospecting their applicability to another context. From among over 100 volumes dedicated to the SE, most were published within the ESF projects implemented during the last years (Stănescu, 2013, pp. 47-52; Stănescu, 2013e, pp. 41-3).

Master programmes were already developed in the SE field within the profile universities from Bucharest, Timisoara, Oradea, Cluj-Napoca, and Iasi (Rebeleanu, 2013, pp. 167-170; Goian, Vasiluță, & Ștefănescu 2013, pp. 175-187; Stănescu, 2013d, p. 15). Some of these masters provided for the students the opportunity of training internships and experience exchanges abroad. Maintaining and consolidating the outcomes obtained after the implementation of the ESF programmes is a challenge involving a conjugated reply from the civil entities of the economic environment, of the civil society, of the actor public (consumer) of SE goods and services, but also from the representatives of the central public and local administration.

Part of the EU member-states have regulated separately the social enterprises and the ones of insertion for workers in vulnerable groups (Koral, 2008, pp. 2-4; Fraçzak & Wygnański, 2008, p. 20; Spear, 2008, pp. 29-36; MMFPS, 2010a, pp. 75-6, pp. 81-7; Fundația Alături de Voi, 2011, pp. 12-4; Nicolăescu, Cace & Koumalatsou, 2011, pp. 63-74; Chaves & Monzon, 2012, pp. 32-3, 48; Strečanský & Stoláriková, 2012, p. 95; Tomiță 2012, pp. 143-152; Spear 2013, p. 13, Stănescu 2013d, pp. 17-19). Hereunder we analyse the shared elements by organising them according to the prevailing form of legal organisation. We do not intend


Vol. V • Nr. 1/2015 38

in the present paper to highlight comparatively the existence of all large categories of SE entities in each country, even though the number of such studies is relatively low. Included in the purpose of the analysis regarding the three draft laws, we focused with priority on the identification of the economic actors active in the SE field under a generic name, but also on those entities that assume the role of employing vulnerable groups.

The most frequent general forms of SE organisation are cooperatives (COOP) and enterprises. Social COOPs are acknowledged in Belgium, in Luxemburg, in Italy (1991), in Poland (2004) and in Greece (2011). Social COOP variations are represented by the social solidarity COOPs (Portugal 1996), limited liability social COOPs (Greece 1999), social initiative COOPs (Spain 1999), municipal social COOPs (the Czech Republic 2000) and collective interest COOP societies (France, 2002).

Social enterprises are regulated in Denmark, Austria, Finland (2003), in Lithuania (2004), in Italy (2005), in Slovakia (2008) and in Slovenia (2011). In Estonia social enterprises are found, and in Spain integration and social insertion enterprises can be identified (2007). In Romania operate units protected by the authorities (2006).

The names of some of the legal organisation forms of the SE entities reflect their social purpose. Thus, next to the ones mentioned above we encounter public utility organisations (Austria and Ireland), popular companies (Estonia), common benefit associations (the Czech Republic), social integration centres (Poland 2003), social promotion centres (Italy), company with social purposes and social finality companies (Belgium 1996), community interest society (the United Kingdom of Great Britain 2005). Other organisational forms of the SE entities are: bandClub (Malta) and non-profit companies (Hungary 2006).

3. Comparative analysis of the three law drafts for social

economy

In this section we present the main elements regarding the evolutions in elaborating the current law draft regarding SE. The content analysis takes into account three legal outlines developed successively as of January 2010 up to September 2012. The comparative presentation does not imply our assuming that the three proposals of normative


Vol. V • Nr. 1/2015 39

deeds originated one from the other, even though it would have been at least naturally and desirable both from conceptual viewpoint, and from the perspective of the three processes of consultations with the SE actors, including the stakeholders in the issue.

The first SE draft law was elaborated within the project “Social Economy – An Innovative Model for Promoting Active Inclusion of Disfavoured Persons” implemented by the MMFPS as main beneficiary in a project co-financed by ESF in the period 2009-2011. With respect to this approach work teams were organised within which were invited for consultations the representatives of the SE entities, of the civil society, of the academic and university environment, experts from the economic and social field, but also other stakeholders, as well. The normative deed draft was presented publicly in the conclusion conference of the project, organised in the month of September 2013. The draft was not assumed by MMFPS under the form presented to the large public, even though it was supported by all representatives of the involved stakeholders.

In the month of December 2011 a draft law regarding SE was launched for public debate on the MMFPS web site. The main critics brought to the second draft law were the lacking continuity against the version from September 2011 and mingling SE with labour market insertion of vulnerable groups. At the time no public debate was organised regarding the draft law but comments of all stakeholders were received and processed.

Almost one year later, in September 2012 the MMFPSPV initiated another draft law regarding SE. This draft represented, practically, the third initiative of regulating the SE field but also the second initiative from the viewpoint of public assumption of responsibility on behalf of the Ministry of Labour, Family, Social Protection and Elderly (MMFPSPV). Two public debates were organised on the occasion by the MMFPSPV. Yet, the consolidated draft as result of processing the comments was not made public on the MMFPSPV website.

Hereunder in the paper we shall make reference to the three draft law proposals of SE as proposal 1 (September 2011), proposal 2 (December 2011) and proposal 3 (September 2013). If the first proposal was a “framework law regarding social economy”, the second and third ones were both called: “Law regarding social economy”. A memorandum of reasons was not drawn up separately for the first law draft, but was


Vol. V • Nr. 1/2015 40

integrated in substantiating the necessity of various articles contained therein. The memorandum of reasons for the last two proposals remained unchanged and comprises eight sections38(MMFPS, 2011a2011b; MMFPS, 2011V; MMFPSPV, 2012a; MMFPSPV, 2012b).

As can be seen also in Table 2, the dimensions of the proposals were changed:

• One substantiation note and five chapters with 16 articles in the first proposal,

• Nine chapters with 48 articles in the second proposal,

• Seven chapters with 37 articles in the third proposal. The three proposals include four common chapters and a chapter

which was taken over. As constants remain: Chapter 1 – General Provisions; Chapter II dedicated to the SE entities; Chapter IV regarding responsible institutions, and the chapter dedicated to the final provisions. The SE entities are nuanced from SE enterprises to social enterprises and social insertion enterprises. The last proposal contains a distinct chapter Social Insertion Enterprise. The institutional framework starts from the territorial chambers of SE to the National Commission for SE and to institutional organisation by detailing in a section the department for SE. Chapter II from the first proposal “Support and incentivising mechanisms for SE development” is taken over in chapter VI of the second version, but the emphasis is moved to social enterprises. In the third proposal the same is “melted” into the third section of the third chapter but refers only to social insertion enterprises.

38Section 1: Title of the draft normative deed; 2. Reasoning for issuing the normative

deed; 3. The socio-economic impact of the normative deed draft; 4. The financial impact

on the general consolidated budget, both on short-term for the current year, but also on

long-term (for 5 years); 5. Effects of the normative deed on enforced legislation; 6.

Effective consultations performed in view of drafting the normative deed draft; and 8.

Implementation measures.

JOU

RN

AL

OF

SO

CIA

L E

CO

NO

MY

Vo

l. V

• N

r. 1

/2

01

5

41

Ta

ble

2. C

om

pa

rati

ve

an

aly

sis

of

the

str

uct

ure

fo

r th

e t

hre

e d

raft

pro

po

sals

of

the

So

cia

l E

con

om

y L

aw

F

irst

pro

po

sal

Se

con

d p

rop

osa

l T

hir

d p

rop

osa

l

N

otă

Ch

. I

Ge

ne

ral

Pro

vis

ion

s

Art

. 1-3

Ge

ne

ral

Pro

vis

ion

s

Art

. 1-6

Ge

ne

ral

Pro

vis

ion

s

Art

. 1-7

Ch

. II

S

oci

al

Eco

no

my

En

terp

rise

s A

rt. 4

So

cia

l e

nte

rpri

ses

Art

. 7-1

0

So

cia

l e

nte

rpri

se

Art

. 8-1

0

Ch

. III

Me

cha

nis

ms

of

sup

po

rtin

g a

nd

ince

nti

vis

ing

th

e

de

ve

lop

me

nt

of

soci

al

eco

no

my

Art

. 5-1

0

So

cia

l b

ran

d

Art

. 11

-14

So

cia

l In

sert

ion

En

terp

rise

Se

ctio

n I

De

fin

ing

th

e s

oci

al

inse

rtio

n e

nte

rpri

se A

rt. 1

1-1

2

Se

ctio

n 2

So

cia

l b

ran

d A

rt. 1

3-1

5

Se

ctio

n 3

Fin

an

cin

g a

nd

me

cha

nis

ms

for

sup

po

rtin

g a

nd

ince

nti

vis

ing

so

cia

l in

sert

ion

en

terp

rise

s A

rt. 1

6-2

3

Ch

. IV

Te

rrit

ori

al

cha

mb

ers

of

soci

al

eco

no

my

Art

.

11

-13

Na

tio

na

l C

om

mis

sio

n f

or

So

cia

l E

con

om

y A

rt. 1

5-2

0

Inst

itu

tio

na

l

org

an

isa

tio

n

Se

ctio

n 1

Th

e d

ep

art

me

nt

for

soci

al

eco

no

my

Art

. 24

-26

Se

ctio

n 2

Th

e s

ing

le r

eg

iste

r fo

r

soci

al

en

terp

rise

s A

rt. 2

7-2

9

Ch

. V

Fin

al

pro

vis

ion

s A

rt.

14

-16

Ele

ctro

nic

re

gis

ter

of

soci

al

en

terp

rise

s

Art

. 21

-22

Sa

nct

ion

s A

rt. 3

0-3

5

Ch

. VI

M

ech

an

ism

s fo

r F

ina

l p

rov

isio

ns

RE

VIS

TA

DE

EC

ON

OM

IE S

OC

IAL

Ă

Vo

l. V

• N

r. 1

/2

01

5

42

F

irst

pro

po

sal

Se

con

d p

rop

osa

l T

hir

d p

rop

osa

l

sup

po

rtin

g a

nd

ince

nti

vis

ing

so

cia

l

en

terp

rise

s A

rt. 2

3-3

2

Art

. 36

-37

Ch

. VII

F

ina

nci

ng

so

cia

l

en

terp

rise

s A

rt. 3

3-A

rt. 3

4

Ch

. VII

I S

an

ctio

ns

Art

. 35

-42

Ch

. IX

F

ina

l p

rov

isio

ns

Art

. 43

-44

So

urc

e:

Th

e t

hre

e d

raft

la

ws

reg

ard

ing

so

cia

l e

con

om

y


Vol. V • Nr. 1/2015 43

In the following we analyse the way in which the three proposals

reflect the SE concept, the SE entities, the endorsement forms and

support mechanisms.

The SE concept is described in the first proposal and the

principles thereof are enumerated. In the last two draft proposals of SE

are defined and enumerated the objectives. The second draft proposal

diminishes SE to the employment of vulnerable groups (art.2). We

cannot but approve of the takeover in the third draft legislative proposal

of a scientifically substantiated definition as done in a scientific research

report (Stănescu ș.a., 2011, p. 13, MMFPSPV, 2012 art. 2 (1)).

The first law proposal draft of SE classifies the SE entities into SE

enterprise, socio-economic insertion enterprise (30% of the employees

are from vulnerable groups) and social enterprise “that develops

economic and social activities, but complies with the conditions provided

by art. 3 paragraph (1) only partially and is not included into the social

economy” (art. MMFPS, 2011a, art.2).

The second law draft proposal takes over the concept of SE

enterprise but with the understanding of social insertion enterprise

because it imposes the reinvestment of minimum 60 percents from

profit and the employment of at least 40 percent of vulnerable workers

(MMFPS, 2011b, art. 6 (1) e, art. 9 e,f). Such a conceptual error would

have led to the strict endorsement in Romania only of the authorised

protected units as SE actors/stakeholders. All the other SE entities

(mutual organisations for employees and for pensioners, credit

cooperatives, first rank cooperative societies, non-guvernmental

organisations) would have been excluded precisely from the law that

should have acknowledged their economic and social contribution, and

support their development.

The third proposal takes up again the syntagm of social enterprise

(but not in the understanding of the first draft proposal, but in the

understanding of SE entity) and launches the term of social insertion

enterprise with 30 percent vulnerable workers and the reinvestment of

minimum 50 percents in “the creation of new jobs” (MMFPSPV, 2012,

art. 5 (1)). The emphasis shifts from the international meaning of

professional asistance of vulnerable workers to a clear outline regarding

the use of profit in disagreement with the freedom of usig it for the

general benefit of all existing members. We notice, at the same time, the


Vol. V • Nr. 1/2015 44

contradiction between this stipulation and the idea of reinvesting profit

“for the development of the SE enterprise” (MMFPS, 2011b, art. 7 e;

MMFPSPV, 2012a art. 11b).

We cannot but approve of the scientific substantiation by using

the classification of SE entities in the three legislative law draft proposals

(MMFPS, 2010; MMFPS, 2011a, art. 4; MMFPS, 2011b art. 8 (2),

MMFPSPV, 2012a art. 8). We remark on the reduction from “any other

categories of legal persons that comply, according to the legal documents

for the setting up and organisation, with the definition and principles

provided for by the present law” (MMFPS 2011a, art. 4 e; MMFPS 2011b,

art 8 (2) f) to “any other categories of legal persons” (MMFPSPV, 2012a,

art. 8 f). The takeover is errouneous conceptually because not every

economic agent can access the support mechanisms dedicated to SE.

The enumeration of vulnerable groups in the last two draft

proposals is, still, surprising. Such an approach would have been much

more welcome in a law of social assistance. Moreover, the requirement

for documentary evidence for some of these categories49(MMFPS, 2012

b, art. 6, (2-6); MMFPSPV, 2012 art. 5) and the compulsiveness for local

public administrations to certify the above by public inquiry in a

framework of maximum ten days, poses some serious questions.

The social brand appears in the last two legislative draft

proposals. The understanding of brand in the second proposal becomes

in the third a certificate in the SE field granted for an undetermined

period of time. The last proposal maintains the elements of the social

brand (for three years, with a specific element of visual identity) but this

is dedicated exclusively to social insertion enterprises. Thus, the

international understanding of social brand granted to SE enterprises

irrespective of the employement of vulnerable groups is denatured.

The support and incentiving mechanisms of SE development are

described in the first proposal with reference to SE entities. Their

exclusive orientation on social insertion enterprises in the last two draft

proposals does not lead to the assumed support of the entire field of SE.

49Persons of Rroma ethnicity, victims of domestic violence; persons with diseases that

influence the professional and social life (such as HIV/AIDS infected persons,

individuals with cancer, etc.); victims of human being traffick; persons with

occupational illnesses.


Vol. V • Nr. 1/2015 45

Among the sanctions contained in the last two legislative draft proposals

we notice on the fine for social assistance public services in case of

failing to perform the social investigation in the framework of ten days,

which lacked the consultation with the latter with respect to the time

frame and to the impossibility of certifying the vulnerability for some

categories.

The initiative of promoting SE by a month especially dedicated to

them is nothing if not laudable (MMFPS, 2011b, art. 34; MMFPSPV,

2012a, art. 23). Yet, we cannot but notice the nomination of the month of

May without consultations with the representatives of the SE in

Romania. As of 1922 the cooperative sector celebrates the international

day in the first Saturday of the month of July. Also as of 1922, the General

Assembly of the United Nations proclaimed this day as the International

Day of Cooperatives. Mutual assistance houses of pensioners celebrate

traditionally on the date of October 1st – that is the International Day of

the Elderly. Surprising, as well, is the sanction of contraventional fine in

case of failing to organise some events with respect to this occasion

(MMFPS, 2011b, art. 37). This regulation is not kept in the latest SE draft

law.

4. Scenarios for the development of social economy in

Romania

The decision regarding the adoption of a SE law has a financial,

legal, institutional and social impact. Two scenarios were proposed in

this respect, “aggregated under a strategic vision regarding social

economy assumed by the decision factors” (Stănescu ş.a., 2013, p. 10).

The scenarios take into account the impact for the four levels but also the

option for supporting the employment of vulnerable groups within SE

entities (Stănescu, Asiminei, & Vîrjan, 2013, pp. 36-40; Asiminei & Șoitu,

2014, pp. 13-14).

The first scenario, mentioned in Table 3 as Scenario 1 “social

enterprises” begins with the premise of approaching SE entities in a

unitary manner, without making any difference in the case of those

assuming the employment of some representatives of vulnerable groups.

The main limit of such a scenario consists in the fact that it does not

contribute to improving the employment of vulnerable groups. The main

advantage consists in the fact that its passing does not presuppose many


Vol. V • Nr. 1/2015 46

changes. In accordance with the normative deeds enforced, the SE

entities from Romania are not compelled to employ such workers. This

was also the main criticism brought to the second law draft by the

representatives of the cooperative societies of the 1st rank, by credit

cooperatives, and by the employees and pensioners mutual assistance

houses, as well.

The second scenario involves the assumption of the difference

between SE entities in general and those assuming the employment of

some vulnerable groups. The main advantage of assuming such a

scenario consists in that it meets the internationally acknowledged

principles for SE and with the directions developed by other European

states. The main hindrance is represented by the low information and

awareness level about SE which leads to misunderstanding the changes

implied by the involved decisions actors. On the other hand, the

diminishment of the second scenario merely to the exclusive support of

SE entities that encourage the employment of vulnerable groups

denatures the meaning of SE and does not cover all types of potentially

functional entities from Romania.

JOU

RN

AL

OF

SO

CIA

L E

CO

NO

MY

Vo

l. V

• N

r. 1

/2

01

5

47

Ta

ble

3. S

cen

ari

os

for

the

de

ve

lop

me

nt

of

soci

al

eco

no

my

in

Ro

ma

nia

Fra

me

wo

rk

Fie

ld

Sce

na

rio

1

So

cia

l

en

terp

rise

s

Sce

na

rio

2

2.1

. So

cia

l e

nte

rpri

ses

2.2

. So

cia

l in

sert

ion

en

terp

rise

s

Fin

an

cia

l

Fin

an

cin

g

sou

rce

s fr

om

the

ba

nk

ing

syst

em

fo

r S

E

de

ve

lop

me

nt

Info

rmin

g t

he

so

cia

l e

nte

rpri

ses

on

th

e f

ina

nci

ng

so

urc

es

fro

m t

he

ba

nk

ing

sy

ste

m a

va

ila

ble

fo

r

SE

de

ve

lop

me

nt

Info

rmin

g a

nd

ra

isin

g t

he

aw

are

ne

ss o

f th

e b

an

ks

ab

ou

t th

e r

ole

th

ey

ca

n p

lay

to

su

pp

ort

SE

in

Ro

ma

nia

Ex

pli

cit

me

nti

on

ing

of

the

so

cia

l e

nte

rpri

ses

am

on

g t

he

eli

gib

le a

pp

lica

nts

Co

-im

pli

cati

ng

th

e b

an

ks

to a

da

pt

the

in

tern

ati

on

al

pro

gra

ms

in o

rde

r to

de

ve

lop

SE

in

Ro

ma

nia

Me

nti

on

ing

th

e s

oci

al

en

terp

rise

s a

mo

ng

th

e e

lig

ible

ap

pli

can

ts

M

en

tio

nin

g t

he

so

cia

l in

sert

ion

en

terp

rise

s a

mo

ng

the

eli

gib

le a

pp

lica

nts

Te

chn

ica

l a

ssis

tan

ce f

or

the

eli

gib

le a

pp

lica

nts

in

th

e p

roce

ss o

f d

raft

ing

fin

an

cin

g a

pp

lica

tio

ns

Te

chn

ica

l a

ssis

tan

ce f

or

a p

eri

od

of

1-

3 y

ea

rs p

rov

ide

d t

o t

he

fin

an

ced

so

cia

l e

nte

rpri

ses

Att

ract

ing

an

d p

rom

oti

ng

th

e e

thic

an

d s

oli

da

ry f

ina

nci

ng

ba

nk

s

Fin

an

cin

g p

rog

ram

s fo

r so

cia

l e

nte

rpri

ses

F

ina

nci

ng

pro

gra

ms

for

soci

al

inse

rtio

n e

nte

rpri

ses

Eu

rop

ea

n

pro

gra

ms

for

SE

de

ve

lop

me

nt

Info

rmin

g t

he

so

cia

l e

nte

rpri

ses

on

th

e E

uro

pe

an

pro

gra

ms

for

SE

de

ve

lop

me

nt

Me

nti

on

ing

th

e s

oci

al

en

terp

rise

s a

mo

ng

th

e e

lig

ible

ap

pli

can

ts

Me

nti

on

ing

th

e s

oci

al

en

terp

rise

s a

mo

ng

th

e e

lig

ible

ap

pli

can

ts

M

en

tio

nin

g t

he

so

cia

l in

sert

ion

en

terp

rise

s a

mo

ng

the

eli

gib

le a

pp

lica

nts

Te

chn

ica

l a

ssis

tan

ce f

or

the

eli

gib

le a

pp

lica

nts

in

th

e p

roce

ss o

f d

raft

ing

fin

an

cin

g a

pp

lica

tio

ns

Le

ga

l R

eg

ula

tio

n o

f

Pa

ssin

g t

he

SE

la

w

RE

VIS

TA

DE

EC

ON

OM

IE S

OC

IAL

Ă

Vo

l. V

• N

r. 1

/2

01

5

48

the

SE

fie

ld

Fis

cal

faci

liti

es

for

soci

al

en

terp

rise

s

F

isca

l fa

cili

tie

s fo

r so

cia

l in

sert

ion

en

terp

rise

s

Re

gu

lati

on

of

the

SE

en

titi

es

op

era

tio

n

Ass

ess

ing

th

e e

ffic

ien

cy o

f th

e r

eg

ula

tio

ns

for

the

op

era

tio

n o

f th

e R

om

an

ian

so

cia

l e

nte

rpri

ses

Ass

ess

ing

th

e e

ffic

ien

cy o

f th

e r

eg

ula

tio

ns

to s

up

po

rt t

he

em

plo

ym

en

t o

f th

e v

uln

era

ble

gro

up

s

Re

gu

lati

on

s fo

r so

cia

l e

nte

rpri

ses

R

eg

ula

tio

ns

for

soci

al

inse

rtio

n e

nte

rpri

ses

Su

pp

ort

me

cha

nis

ms,

in

clu

din

g f

ina

nci

al

S

up

po

rt m

ech

an

ism

s co

mp

lem

en

tary

bu

t n

ot

ex

clu

siv

e

Dra

ftin

g a

sta

tist

ica

l in

dic

ato

rs s

yst

em

fo

r th

e m

on

ito

rin

g a

nd

th

e e

va

lua

tio

n o

f so

cia

l

en

terp

rise

s p

erf

orm

an

ces

Inst

itu

tio

na

l

Inst

itu

tio

na

l

bu

ild

ing

Dra

ftin

g a

na

tio

na

l st

rate

gy

of

SE

de

ve

lop

me

nt

U

nd

ert

ak

ing

th

e i

nst

itu

tio

na

l re

spo

nsi

bil

ity

, ex

clu

siv

e o

r p

art

iall

y f

or

the

de

ve

lop

me

nt

of

SE

in

Ro

ma

nia

Th

e c

oo

pe

rati

on

of

the

SE

en

titi

es

wit

h t

he

loca

l a

uth

ori

tie

s

Dra

ftin

g l

oca

l d

ev

elo

pm

en

t p

lan

s fo

r S

E

M

an

ag

ing

th

e l

oca

l re

sou

rce

s fo

r su

pp

ort

ing

so

cia

l e

nte

rpri

ses

for

the

go

of

of

the

co

mm

un

ity

So

cia

l

Le

ve

l o

f

acc

ep

tan

ce a

nd

aw

are

ne

ss

Info

rmin

g a

nd

ed

uca

tin

g t

he

cit

ize

ns

wit

h r

eg

ard

s to

SE

S

tim

ula

tin

g a

so

cia

l re

spo

nsi

ble

fin

an

cia

l b

eh

av

ior

Inv

olv

em

en

t o

f

the

cit

ize

ns

Pro

mo

tin

g v

olu

nte

er

pro

gra

ms

A

do

pti

ng

so

me

fin

an

cia

l m

ech

an

ism

to

sti

mu

late

th

e i

nv

olv

em

en

t o

f th

e

citi

zen

s

Su

rsa

: S

tăn

esc

u, A

sim

ine

i, V

îrja

n 2

01

3, p

. 37


Vol. V • Nr. 1/2015 49

5. Conclusions

Romania has a secular tradition in the field of SE. The first SE entities (Phalanstery from Scaieni), the first national structures of representing the SE interests, but also the first regulations regarding the existence forms of SE date back to the second half of the 19th century.

The three documents analysed in the framework of this paper cannot be regarded as three successive versions of the same legal draft, even though they cover the same field of normative interest. The conceptual differences between the three legislative proposals highlighted within the paper support the idea of complying with a common “skeleton” of elements, but not of a common philosophy, of a strategic vision. This last aspect is supported, as well, by at least two arguments:

• The lacking clear strategic assumption in the current documents of public policy regarding the role of social enterprises as general SE entities versus those that are oriented with priority towards employing individuals from vulnerable groups.

• The initiation and assumption of the normative deed by the MMFPSPV.

The lack of such a programmatic vision logically leads to the assumption of lacking support for social insertion enterprises. To the contrary, the public political assumption would be reflected in the specific documents of public policy (not necessarily under the form of a draft law the adoption of which is still not excluded) doubled by the agreement for the opportune institutional design for such functioning and the necessary budgetary allotment for supporting the SE activities (irrespective of the decision regarding the professional insertion of vulnerable groups).

The current practice in nine510EU member states highlights the institutional assumption either by the responsible ministries in the social field, or by the ones in the economic field, or by a (inter-)ministerial

510Austria, Belgium, France, Germany, Ireland, Italy, Luxemburg, Spain the United

Kingdom of Great Britain and Northern Ireland


Vol. V • Nr. 1/2015 50

structure (MMFPS, 2010a, p. 75). We support the assumption by Romania of such a responsibility by one of the two institutional actors above-mentioned. The acknowledgement degree at European level of SE could have been at another level today if not for the windup of the Department for Social Economy in the year 2000. The responsibilities of the department established in 1989 in the framework of the European Commission were reattributed between the Directorate General Enterprises and Industry and to the Directorate General Labour Force Employment and Gender Equality (MMFPS, 2010a, p. 21). In actuality, at that time, the SE representation structures at European level (especially the freshly constituted Social Economy Europe) lost an important institutional dialogue partner. We do not intend in the present paper to evaluate the impact of this European decision but it might represent a future study/research direction.

Returning to the situation in Romania, the cooperation between the two central institutional actors with responsibilities in the social and economic field represents an essential condition in the absence of which a series of operational dysfunctions are predictable both at ideological and financial level, but also for the institutional representation. Still, at present, we consider that this cooperation is far from being functional at optimum parameters. A recommendation in this respect is a shared policy vision about SE.

The emphasis laid by MMPSPV on the regulation in the framework of SE regarding the employment of vulnerable groups on labour market imposes the swift assumption of some first measures among which would be counted those of financial support. These are perceived by the economic actors as favouring measures incompatible with the operation of a competitive free market. Also, the working hypothesis was launched according to which the subject of employing vulnerable groups would be placed exclusively under the auspices of the current measures of employment promoted by the MMFPSPV as intermediated by the National Employment Agency.

The comments of the Competition Council regarding the draft law are supported by Romania’s lack in assuming a strategic policy vision on the support for the employment of vulnerable groups within SE entities


Vol. V • Nr. 1/2015 51

(Competition Council, 2012). The political solution of this aspect would lead to changing the current viewpoint. The fulfilment of such desiderate of harmonisation to the directions developed by other member-states, especially, within the EU-15 is hardened by the low information and [ac] knowledge [ment] level of SE in Romania.

A series of questions would emerge naturally: what institution is representative at county level? Who would be in charge of the financial distribution? MMPSPV has the advantage of territorial representativeness in each county, but the specific social prerogative of the activity is not corresponding to all types of SE. On the other hand, the current Department for Small- and Medium-Sized Enterprises, Business Environment, and Tourism under the coordination of the current Ministry of Economy, Trade and Tourism has territorial offices in only eight county municipality cities, the last being opened in Craiova and Ploiesti.

The comparative analysis of the three law projects underpins the progressive incorporation of the chapters from one version to the other, and their reorganisation. The single distinctive element between the three drafts is chapter III of the last version – The Social Insertion Enterprise – section 1: Defining the Social Insertion Enterprise. Both the idea of the support and incentivising mechanisms of the first two proposals, and the idea of social brand are taken over, but the emphasis shifts exclusively on a certain type of SE, that is on those that employ vulnerable groups.

The last law draft proposal for SE reflects better knowledge about SE entities and the SE field. Still, directing the endorsement mechanisms and especially those of financial support exclusively towards social insertion enterprises is contrary to the objective stated in the first article regarding the promotion of SE. Moreover, the support of SE entities cannot be restricted just to changes of the legislative framework, but presupposes the correlation with the impact at financial, social and institutional level. The assumption of a strategic vision on supporting all SE entities based on these elements can lead to exiting the current stalemate and would contribute to the development of SE a desiderate


Vol. V • Nr. 1/2015 52

that aligns us to the public policy directions promoted by other EU member-states.

References

1. Alexandrescu, F. (2011). Funcția socială a sectorului cooperatist din regiunile de dezvoltare București-Ilfov și Sud-Est. În Stănescu, S. M., Cace, S., Alexandrescu, F. (coordonatori), Între oportunități și riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Editura Expert, București.

2. Arpinte, D., Cace, S., & Cojocaru, Ș. (2010). Social economy in Romania. Preliminary approach . Revista de Cercetare și Interenție Socială, vol. 31, pp. 64-79.

3. Asiminei, R. (2012a). Cadrul social cu impact asupra economiei sociale în Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. (2013). Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

4. Asiminei, R. (2012b). Economia socială-delimitări conceptuale. Revista de Economie Socială nr. 1/2012, vol. II, Editura Hamangiu, Iași, pp. 3-21.

5. Asiminei, R., (2013). Cadrul social cu impact asupra economiei sociale. În Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. 2013. Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

6. Asiminei, R., Șoitu, C. T., (2014). Economia socială: o paradigmă în schimbare. Revista de Economie Socială, nr. 1/2014, vol. IV, pp. 3-16.

7. Beaud, M. şi Dostaler, G. (2000). Gândirea economică de după Keynes. Eurosong & Book, Bucureşti.

8. Cace, S., Stănescu, S. M. (2013). Role of the Social Economy to Increase Social Inclusion, în Procedia – Social and Behavioral Sciences. Logos Universality Mentality Education Novelty, Volume 92, LUMEN 2013, Iasi, Romania, 10–13 April 2013, pp. 117-121.


Vol. V • Nr. 1/2015 53

9. Chaves, R.; Monzón, J. L. (2007). The Social Economy in the European Union, Centre Internatonal de Recherches et d'Informaton sur l'économie publique, sociale et coopératve, The European Economic and Social Committee.

10. Consiliul Concurenței, (2012). Aviz referitor la proiectul Legii privind economia socială.

http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id8201/aviz_publicare_site.pdf

11. Constantinescu, Ș. (2012). Atlasul Economiei Sociale România 2012. Institutul de Economie Socială, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

12. Fraçzak, P.; Wygnański, J. (2008). The Polish Model of the Social Economy: Recommendations foe Growth – an inivtation for discussion, Foundation for Social and Economic Initiatives, Warsaw, Poland. 13. Fundaţia Alături de Voi (2011). Politici, practici şi tendinţe în Economia Socială în România şi Uniunea Europeană în ansamblu.

14. Gavriluță, C. (2011), Mentalitate și construcție ideologică în economia socială, în Revista de Economie Socială, nr. 1/ 2011, vol. 1, Editura Hamangiu, Iași, pp. 49-61.

15. Goian, C.; Vasiluță-Ștefănescu, M. (2013). Profesionalizarea prin intermediul Masteratului în Economie Socială – dimensiune a parteneriatului între comunități, mediul de afaceri și cel educațional universitar. Revista de Economie Socială, nr. 5/2013., vol. III, pp. 175-187.

16. Ilie, S., (2011), Economia socială- resursă pentru nevoile sociale. În Cace, S., Alexandrescu, F. (coordonatori), Între oportunități și riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Editura Expert, București.

17. Lazăr, F., (2010). Introducere în politici sociale comparate Analiza sistemelor de asistență socială, Polirom, Iași.

18. Les, E., Jeliazkova, M. (2007), The social economy in Central East and South East Europe” în OECD, Social economy: building inclusive economie, pp. 190-191.


Vol. V • Nr. 1/2015 54

19. Mărginean, I. (1994). Politica socială şi economia de piaţă, Centrul de Informare şi Documentare Economică, Academia Română, Analele Institutului Naţional de Cercetări Economice, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Bucureşti.

20. Mihalache, F. (2011), Nivelul de dezvoltare al societăților cooperative din regiunile de dezvoltare București-Ilfov și Sud-Est. În Stănescu, S. M., Cace, S., Alexandrescu, F. (coordonatori), Între oportunități și riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Editura Expert, București.

21. MMFPS (2010a). Raportul de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, București.

22. MMFPS (2010b). Anexele raportului de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, București.

23. MMFPS (2011a), Lege cadru privind economia socială.

24. MMFPS (2011b), Lege privind economia socială.

25. MMFPS (2011c), Expunere de motive, Lege privind economia socială.

26. MMFPSPV (2012a), Lege privind economia socială.

27. MMFPSPV (2012b), Expunere de motive, Legea privind economia social.

28. Monzon Campos, J. L.; Avila, R. C. (2012). The social economy in the European Union, International Centre of Research and Information on the Public, Social and Cooperative Economy, European Economic and Social Committee.

29. Nicolăescu, V.; Cace, S., & Koumalatsou, E. (2011). Economia socială - analiză comparativă în opt state membre ale Uniunii Europene, Editura Expert, Bucureşti. 30. Koral, J. (2008). Social Integration Centres. În Gosk, I.; Klaus, M.; Sienicka, A. (coordonatori) Social Economy Entreprises – a practical giude for employment counsellors, Foundation for Social and Economic Initiatives, Warsaw.


Vol. V • Nr. 1/2015 55

31. Rebeleanu, A. (2013), Masterul de Asistență Socială și Economie Socială. Revista de Economie Socială, nr. 5/2013., vol. III, pp. 167-170.

32. Samuelson, A.; Nordhaus, W. D. (1985). Economics, ediţia a XII-a, Editura York Graphic Services, SUA.

33. Spear, R. (2008). The social economy from the perspective of active inlcusion: employment opportunities for people far from the labour market, peer review in social protection and social incluson, European Commission, DG Employment, Social Affairs and Equal Opportunities, www.peer-review–social-inclusion.eu 34. Spear, R. (2013). L’Economie sociale - préparer le terrain pour des réponses innovantes face aux défis actuels, Commission Européenne, Direction Générale de l’Emploi, des Affaires Sociales et de l’Inclusion http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1024&langId=en

35. Stănescu, S. M., Luca, C., & Rusu. O. (2012). Reglementări cu impact comunitar și național asupra domeniului economiei sociale. Revista de Economie Socială, nr. 2/2012, vol II, 3-23.

36. Stănescu, S. M. (2013a). Statul bunăstării între supravieţuire, reformă şi integrare europeană, Editura Pro Universitaria, București.

37. Stănescu, S. M., (2013b). Innovatory employment in social economy: busting social entrepreneurship versus regulating social insertion entreprises. Revista de cercetare și intervenție socială, vol. 43, pp. 142-154.

38. Stănescu, S. M. (2013c), Construcție instituțională cu impact asupra economiei sociale în Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. (2013). Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

39. Stănescu, S. M. (2013d), Cadrul legal cu impact asupra economiei sociale. În Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. (2013). Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

40. Stănescu, S. M. (2013e). Cercetarea economiei sociale din România. Revista de Economie Socială, nr. 4/2013, vol. III, pp. 40-60.


Vol. V • Nr. 1/2015 56

41. Stănescu, S. M., Asiminei, R., & Vîrjan, D. (2013). Scenarii și recomandări pentru dezvoltarea economiei sociale în Stănescu, S. M. (coordonator), Asiminei, R., Vîrjan, D. Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

42. Stănescu, S. M.; Cace, S., & Nemțanu, M. (2014). Institutional resilience of social economy entities: rethinking social profit în Romania. În Ionescu, Ș.; Tomiță, M.; Cace, S. (eds.) The Second World Congress on Resilience From Person to Society, Medimond, International Proceedings, pp. 285-288.

43. Stănescu, S. M. (coordonator)(2012). Profit pentru oameni – raport de deschidere în cadrul proiectului Modelul Economiei Sociale în România, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, România, București.

44. Stănescu, S. M. (coordonator)(2013). Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare România, București.

45. Strečanský, B. & Stoláriková, K. (2012). Social Economy and Social enterprises in Slovakia. Civil Szemle nr. 4 http://www.cpf.sk/files/files/Pages%20from%20CivSzle_2012_4_web.pdf

46. Șoitu, D. T., (2013). Investiția socială: dincolo de vulnerabilitate prin empowerment. Revista de Economie Socială, nr. 4/2013, vol. III, pp. 3-20.

47. Tomiță, M. (2012). Integrarea în muncă a consumatorilor de droguri, în Buzducea, D. (coordonator). Economia socială a grupurilor vulnerabile, Polirom, Iași.

48. Vasiluţă-Ştefănescu, M. (editor) 2012. Socio-Economical Regional Bases of European Integration, volumul Discovering current research trends in sociological doctoral and postdoctoral studies, Timişoara: Brumar.

49. Vîrjan, D. (2005). Economie şi politci sociale, Editura Academiei de Studii Economice, București.


Vol. V • Nr. 1/2015 57

50. Zamfir, C. (editor) (2001), Poverty in Romania: causes, anti-poverty polcies, recommendations for action, United Nations Development Programme, Bucharest. Note

The contribution of Simona Maria Stănescu is elaborated and published under the auspices of the Research Institute for the Quality of Life, Romanian Academy as part of the project co-financed by the EU by means of the Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007-2013 within the Project Pluri- and Interdisciplinary in Doctoral and Post-doctoral programmes Project Code SOPHRD/159/1.5/S/141086.

The work of Mirela Ileana Nemțanu is co-financed from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/134197 „Performance and excellence in doctoral and postdoctoral research in Romanian economics science domain”.


Vol. V • Nr. 1/2015 58

SUSTAINABILITY CHALLENGE OF SSE:

SOCIAL NORMS AND VOLATILITY

OF COLLECTIVE ACTION

Neetu Choudhary 1 11

Abstract

This paper offers theoretical reflection on sustainability challenge associated with the

acts of solidarity. The focus is on the role of social norms, beliefs and local ways of life,

as central factors mediating the success of cooperative initiatives, especially where it

pertains to heterogeneous groups and interfaces. Based on an experiential account of

informal street trade sector in a city of India, the paper first argues that Social and

Solidarity Economy (SSE) framework with its expanded notion including voice and

agency, has much appeal for managing the urban street trade. However, it also observes

that operationalisation of SSE framework – with its spirit of democracy, equality and

participation - lays considerable demand on public policy to engage with citizens, as

also on administrative capacity and social circumstances. Since SSE framework is value

driven, role of norms and beliefs automatically become important in it. As such,

manifestation of favourable circumstances – beliefs and practices – is envisaged not

only for evolution but more so for sustainability of cooperative behaviour.

Key words: social, solidarity,

norms, informal, street trade, cooperation

Introduction

An argument frequently confronted by the notion of social and solidarity economy (SSE) is what is new about it? Indeed, people have come together in past to form associations or cooperative organizations to act and/or to produce in groups. While associational activities do have roots in history, the renewed surge of interest in solidarity economy needs to be explained partly by situating it in contemporary ‘institutional context’ shaped by neo-liberal policy agenda and partly, by gauging the scale of reorganization of activities that mainstream movements expect from this alternate form of economy. Increasing economic disparity,

111Assistant Professor (Economics), A N Sinha Institute of Social Studies Patna, India, Email: [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 59

exclusion and informalisation of workforce has triggered the quest for an alternate form of economy resilient amidst neo - liberal policies and practices. SSE is neither a representative of state sponsored welfarism, nor is indicative of a mere cooperative of small, informal workers or micro entrepreneurs (UNRISD 2012). Solidarity economy is far broader than the notion of cooperative production or voluntary and associational pressure groups. Of course, the latter could be a sub-set of the SSE. This expanded notion of SSE poses significant demands on institutional growth as well as on participants of the social economy – both significantly influenced by social norms, practices and individual values. Again, this demand varies considerably depending upon the nature and structure of activities, the attract cooperation initiatives. Where the activity is purely of business nature, act of cooperation or of solidarity could be easier relative to the one where stakeholders from entirely different walks of society are at constant interface and where conflict of interests is very likely. Informalisation of labour force and crisis of the ‘commons’ – are two issues particularly attached to neo - liberalism – that involve significant clash of interests but that must be addressed for reasons of sustainability and equality of access.

SSE - as a form of production and exchange, offers a strategic and inclusive contour to engage with notions of democratic decision making, justice, resilience, capability expansion and cohesion (ILO 2011, UNRISD 2012). It therefore, has a potential for dealing with issues of informal sector often overlapping with issues of commons – whether natural resources, social activities or public space. However, the way various contours of SSE are operationalised on ground is likely to be influenced by prevailing institutional structure, social norms and way of life. This in all possibilities is indicative of a potentially vicious circle, wherein what needs to be transformed during the evolution of SSE, itself mediates the process of evolution (Lavelli et al, 2008). Consequently, sustainability of SSE approach as a sustainable answer to the quest for alternate system itself may become volatile. This paper reflects on some of these challenges that emerge precisely from the context specific role of social norms, practices and values permeating across institutions – formal and informal. With reference to the complex case of urban street trade in


Vol. V • Nr. 1/2015 60

India – where the issue of informality and crisis of the ‘commons’ tend to converge, this paper intends to traverse the road to SSE in its ideal form -democratic, just, resilient, transformative and cohesive. The issue is almost uniformly relevant across the developing world but for the purpose of this analysis, the paper makes reference to a case study done in city of Patna in India.

Informal street trade and the call for solidarity

Informalisation of labour force – especially of a magnitude, where majority of employment is concentrated in unorganized sector [e.g. 93% in India], is a salient contribution of neo-liberal policies, wherein a vast majority remains excluded from the global process of capital accumulation (see Rodríguez - Garavito 2006). Informal street trade, being the most visible form of largely precarious informal employment, particularly attracts attention from SSE perspective. Street trade, despite being institutionally excluded, has wielded much significance as an economic force built upon the convergent market needs of both the consumers and the suppliers. Growing labour-force and lagged growth in employment in India, have resulted in a mass of workforce finding recourse in informal street trade. Thus, even after recurrent victimisation from urban administration (Anjaria 2006; Kayuni and Tambulasi 2009), street trade continues to grow. As Rodríguez - Garavito (2006, p. 45) notes, “social exclusion does not proceed without encountering resistance. The excluded confront it through multifarious individual and collective actions” - the street trade sector in India has gradually acquired voice and agency through large scale associational activities. More than 300000 street vendors across India are affiliated to the National Alliance of Urban Street Vendors in India (NASVI)12. The legislation of the National Policy on Urban Street Vendors 2009 is a corollary of an organized action on the part of street traders mobilized by the civil society. Consequently, street trade while continues to shelter primarily the poor and socially insecure, it has grown adequately

12

Source: Annual Report 2009-10, National Alliance of Street Vendors in India,

http://nasvinet.org


Vol. V • Nr. 1/2015 61

influential, to resist any attempt of marginalization and to use informal agency to sustain its day-to-day business. As such, informal street trade - sustaining on strategies of bargaining and negotiations, can no longer be reduced to an issue of market or society alone. Strengthened voice of informal traders and advocacy for legislation to protect their interests, has made informal street trade sector as much a political issue in India. Economic advancement is most successful when intertwined with the political struggle for social rights and citizenships (Rodríguez Garavito 2006, p. 53). SSE framework by its very nature provides room for political and rights based initiatives.

Further, within the informal economy, informal street trade has the most direct and constant interface with largest number of stakeholders. The interaction of street traders is particularly direct and reciprocal with local bureaucracy, local police, local political representatives, civil society, buyers and other users of public space. A close study of the sector with support from a Non Government Organization Nidan [affiliated to NASVI] in the Indian state of Bihar, reveals that in the absence of a regulatory framework, all these stakeholders have worked out informal mechanisms to sustain mutual interest. While there is growing emphasis on responding to needs of street trade sector, the field based dynamics also indicates a sense of cluelessness within the administration as to how to go about it. The large magnitude and undocumented character of informal economy, constraints a consistent engagement between the trader and the administration. Only voluntary appreciation of rules and standard guidelines by various stakeholders, particularly street traders can sustain reforms. This in turn is possible only if the intervention is led by the street traders based on their own conviction and perception of it as directly gainful for their business.

Clearly, the SSE approach appears to have much appeal for the urban informal sector, particularly the street vending sector dwelling constantly on volatile premises of violence and insecurity despite. However, any optimism on potential of SSE for organized action in street trade sector needs to note that, what constitutes informal sector is embedded in formal labour market policies and does not manifest


Vol. V • Nr. 1/2015 62

exogenously (De Haan 2010). Expecting the public policy - first to create situations of vulnerability and then to take incremental steps to compensate for it, is inherently contradictory. Then the case study from India reveals that a radical effort towards organizing street traders within SSE framework is as challenging as it is appealing. In fact, a cooperative approach to improve the livelihoods of informal worker including street vendors has been attempted earlier (e.g. ILO’s SYNDICOOP programme in South Africa) but it failed to show desired results. Moreover, for a sustainable gain, it is important to understand the structure of challenges a SSE approach may eventually have to face during the process of its operationalisation.

Of norms, customs and practices: from theory to

operationalisation of SSE

It is fairly recent that role of norms behind economic actions of individuals has begun to gain attention, especially by economists13. Despite all sorts of incentives, individuals do not necessarily display compatibility to incentives of performance, questioning the basic premises of rational individual adopted in economic analyses (see Basu, 2008). Much of the lack of incentive within governance structure of developing societies, to perform can be attributed to innate ways of life. Social policies or new approaches such as SSE are likely to be challenged by issues of identity, interests and interaction between formal and informal sphere, which mediate the functioning of social system as well as other institutions (De Haan 2010).

Though there are examples of successful cooperation initiatives such as the Grameen Bank micro credit programme in Bangladesh and Self Employed Women’s association (SEWA) in India, yet operationalising SSE approach in informal street trade sector, is likely to be rather challenging. In fact, it has never been easy and despite all its collective efforts, SEWA – the global model for organized action - had to struggle hard even for its registration, which materialized only recently. Then the street trade sector has a distinct position in urban informal economy due to its simultaneous and often conflictual interfaces with all

13 See Basu (2008), for a brief but seminar presentation on role of norms, pp 229-233


Vol. V • Nr. 1/2015 63

stakeholders of urban civic life. These interfaces are more informal than formal and are mediated by locally entrenched social norms, which are also major influences over the way, whole system works.

Norms as administrative barrier

Forms of service delivery interact with social norms (De Haan 2010, p. 214), which reflects that the whole governance structure interacts with such norms in different ways. At a broader level there is huge gap between policy proclamation and operational commitment. At the same time, “there is also the need to be able to depend on the State;.....a transformed State, but one which has been strengthened, able to govern and act as a partner with civil society initiatives” (Neamtan 2002, p. 6). It is unlikely that without state support the condition for consolidation of cooperation will emerge (Rodríguez Garavito 2006, p. 53). However, in most of the developing world, functioning of the state is observed to be highly formalistic. Such formalism, as a systemic to governance particularly surfaces in case of street trade - an issue of low administrative priority. Formalism in functioning is often reinforced by rigid attitude and limited autonomy and capacity of local administration. Field reflections show that informality continues to be perceived as illegality wherein the informal workers continue to be despised by the administration and their voices are deliberately trivialised. The relationship between local governments and street traders has been conflictual and the former is not obliged to negotiate with the latter in good spirit. Local history of conflicts appears to shape subsequent expectations about collective initiative (Platteau 2008) and this apparent in the present context. Pervasive disconnect across institutions, often results into loss of community trust in government’s intent and consequently into withdrawal of the poor from participatory process (Bekker and Leilde 2003), lack of public pressure towards programme objectives, weakness of social power to influence bureaucratic performance as well as the degree of permissiveness for arbitrary administration (Bhattacharya 1996). Alongside, class mediated norms continue to dominate democratic values and rights of the poor continue to be disregarded. Such ‘cooperative equilibria’ based on power


Vol. V • Nr. 1/2015 64

asymmetries are always unstable (Platteau 2008). Sustainability of SSE amidst such context would be subject to some degree of uncertainty. Reversal of this state of affair is both a prerequisite and a corollary of SSE approach and this simultaneity may be counterproductive.

SSE approach renders central emphasis on equal and democratic decision making by various stakeholders. However, the ‘poor’ is not a homogeneous lot and access to groups formed within the lot with an aim to invoke participation is actually found to be limited to clientelist politicians and bribe seeking public employees (Groenewald 2012). In fact, foremost among local norms is socially accepted rent seeking practices that street bureaucracy indulge in while tacitly allowing any violation of rules by informal traders. Similarly, when it comes to licensing street traders, elected representatives in municipal wards – smallest administrative unit in municipal areas, are found to secure resources for their kith and kin, which is noted to be customary in certain societies, - as contributions to the welfare of the people in constituencies that elect them (see Myint, 2000). Such practices carrying social endorsement are likely to dethrone any prospect of incentive-compatibility to ensure performance that a SSE like approach seeks.

Policy rhetoric apart, access of informal workers to policy process is found to remain elusive also due to low ability of the poor to participate. As Groenewald (2012, p. 296) cites “the ability of the individuals or communities to participate in formal consultation fora has proved to be particularly constrained by informality”. Informal workers are deprived from any essential services and in pursuit of necessities of life, their active participation in public processes and even organized action becomes difficult (Groenewald 2012). Those with some edge [‘petty bourgeoisie’ in Jan Breman (2012, p. 48) or proximity to public employees or representatives gain place in consultation process, but class or gender related constraints to participation remain intact and instead, such ways of institutions reinforce inequality within the group (De Haan 2010, Groenewald 2012). Given the heterogeneity within the sub-proletariat, there is little probability of class consciousness and hence lesser likelihood of it being converted into political unity or solidarity (Breman 2012).


Vol. V • Nr. 1/2015 65

Turning antagonists into allies: norms as barrier between

state and civil society

The political space occupied by the new social economy clearly reveals the growing importance of civil society initiatives in the economic sphere (Laville et al 2008). Solidarity economy as a alternate form of organization is dependent upon mobilization of the people and therefore its operationalisation entails a partnership between the state and the civil society to explore ways to community outreach as well as to ensure cooperation from stakeholders. However, this has its own challenges. In past one decade, as the informal street trade sector has moved under civil society network in India, thereby assuming ability to negotiate with the state, the civil society has been seen as an antagonistic element by the state. In such a context where civil society resorted to activism to mobilize informal workers, its relationship with state has become one of absolute mistrust. Local administration perceives street trade associations as anti social. Partnership attempts with such attitude are likely to remain only partially successful and less productive. At the same time, civil society cannot ensure citizenship rights to informal workers without state intervention or strong institutional structure. Neither can it eliminate the centrality of political authority; it itself sustains under conditions of effective rule, and not in an environment where mobilization is strong and local government institution is weak (Moolakkattu and Chathukulam 2012). Another challenge emerges out of, as Skinner (2008) points out, the fact that many traders (in the state) are still beyond organized network. Despite growing voice and agency of informal workers, a large segment remains out of organized network and associations, which goes against the fundamental prerequisite of solidarity economy.

Norms of community behaviour and problems of managing

the common

Growing pressure on urban infrastructure and competing land usages has made street traders easy victims of any decongestion moves.


Vol. V • Nr. 1/2015 66

‘The tension between the use of public space.....as a catalyst for private investment or as a stage for “informal survivalism” …has created situations in which many of the latent conflicts between various social and political groups are played out and given form in the built environment’ (Donovan 2008, p. 30). It has been argued that the right to use the land may solve some of the conflicts that arise at public places being ‘public goods’ and that the poor condition of public spaces is just another case of ‘tragedy of commons’ (De Sotto 1989, Peron 2002). Thus, even a limited right to use the land, while would liberate the street traders from the fear of evictions, the consequent sense of ownership would encourage them for better space and environment management. It has been shown elsewhere how accommodating the informal sector both in physical and economic terms contributes to sustainable urban development (Perera 1994). The SSE framework offers ample scope to accommodate street traders’ right to urban land, which can solve part of the crisis of public space – as urban commons. However, there are two critical preludes to this proposal – one, amidst conflicting usage of public places, who will spare land for street traders? And two- how compatible the behaviour of informal worker community is likely to be to the incentives provided by state in the form of property rights?

Street trade has been subject to incessant criticism for growing urban chaos, filth and congestion across urban areas (Bhowmik 2005, Anjaria 2006, Kayuni and Tambulasi 2009). Apparently, the multiplying vehicular traffic in urban areas is a bigger threat to sustainability of urban environment than street trade; yet the neo – liberal imagination of modern cities, has overplayed the menace of street vending (Kusakabe 2006, Uddin 2009, Joseph 2011). With low employment growth in other sectors and with growing population, land as a source of existency for the urban poor, will be under pressure and people are likely to fall back on familiar social mechanisms and norms to exert influence and promote their own interests (Breman 2012). Particularistic values dominate government’s land policy under corporate-government nexus forged under neo-liberalism. In fact, neo- elitism becomes conspicuous when it comes to organizing spatial territory of marketplace and the interests of street vendors are compromised before the corporatist agenda that has


Vol. V • Nr. 1/2015 67

captured the state (see White 2010, Turner and Schoenberger 2012). Given that access to public places is key physical asset in livelihood strategies, (Skinner 2008, Musyoka et al 2010), competing for land has been major issue of conflict between street traders and real estate builders at many places in world (COPAC14 2009). A prerequisite of SSE for street trade is pro-poor and innovative urban spatial planning, which would involve confronting vested interests. This in turn may also contradict notion of cities that fit into neo liberal agenda adopted by the state. To what extent the state is deviate from this agenda to protect informal traders’ interest is in all ways, dubious.

Secondly, human beings are innately socialized creatures with a sense of social norms and integrity (Basu 2008). Encouraging them to conform to norms of usage of public space or to imbibe norms of equality and democracy is difficult just because they have been socialized to survive otherwise. Such values – as integral they are to SSE framework, are likely to be beyond consideration of street traders unless constant effort with perseverance is made to transform them. Experience from present context in India, on the contrary, shows that irrespective of their increased participation in associational activities, creating awareness on tenets of SSE is likely to be challenging. Even if resource is not a constraint, it is not easy to bridge the bureaucracy-citizen/worker gap required to enhance community outreach. Conceptualizing street trade sector into SSE form, expects it to assume a strategic role as a source of transformation (Wainwright 2009). Street traders as key actors of the sector would need to look beyond short term gains and immediate livelihood issues, which is difficult. In fact, it has been learnt from similar initiative in Pretoria that it is not possible to involve workers in activities unless they are directly related to their work and income generation (COPAC 2009). SSE as an innovative approach would put greater onus on the traders to act as agents of change and abide by rules and regulations. Barkin and Lemus (2013, p. 5) aptly note, “...building the foundations of a solidarity society entails much more than undertaking specific activities or establishing appropriate institutions for governance or management..”. The solidarity society requires personal commitments

14 Cooperative and Policy Alternative Centre, Johhanesberg


Vol. V • Nr. 1/2015 68

from each member to assume responsibility for the well-being of others and for limiting individual claims for where traders’ organizations exist, they focus mostly on lobbying, finances and advocacy.

Lack of personal commitment and non conformity to rules and regulation do not have social stigma attached to them in developing societies such as India. It is always difficult to exclude the free riders in management of commons. Hence, appreciation of values of SSE by informal workers would not automatically emerge and would be difficult to be monitored by the formal system. Such behaviour has to be regulated by social stigma, which is internalized and self monitored (see Basu 2008). Social internalisation of new values and practices however may take years before they become ‘social norms’.

Summing up

One of the doubts, raised during mainstream debate on social and solidarity economy is; what new or radical does this utopian emphasis on social economy has to offer? After all, societies have always worked in groups and origin of cooperatives is not recent either. These qualms are not trivial and in fact are indicative of the need to introspect on limited success of cooperatives till date and the challenges it represents for future initiatives of social economy.

Even when badly needed cooperation may fail to arise if the social and political structure at local level is not conducive to collective action and if appropriate beliefs and expectations have not come to prevail (Platteau 2008). This paper has attempted to delve into challenges associated with the operationalisaton of the SSE framework with reference to informal sector, particularly informal street trade sector in an Indian city. The central focus has been on role of social norms, beliefs and local ways of life, as determining for success of social initiatives in general and solidarity economy in particular. It is observed that operationalisation of SSE approach – with its notion of democracy, equality and participation - lays considerable demand on policy ability to engage with citizens, administrative capacity and surrounding social system. Since the value, norms and practices of social system in less developing contexts such as in India still reels under feudal and


Vol. V • Nr. 1/2015 69

particularistic tendencies, class relation remains highly asymmetric and rights and identity of individuals within the poor community hardly gets a consideration from those with whom they are supposed to enter into partnerships. At the same time, skewness in power relation is socially accepted and use of informal influences for self interest serving does not attract social criticism. In such circumstances, participation of the subordinate in democratic processes is less likely to be more than tokenism. Then there is also class segregation within the community called ‘poor’ or ‘informal worker’, due to which enforcement of participatory exercise ends up accentuating unequal power relations.

This is not to sound pessimistic on the role of solidarity economy. Instead, the intent is to underscore the criticality of assessing and dealing with challenges that may constraint realization of the potential of SSE in its ideal form. Since SSE framework is value driven, role of norms and beliefs automatically become important in it. Unless favourable circumstances for cooperative behaviour prevail, very strong external attempt is envisaged to evolve the same, even if it may take years. Here, it is worthwhile to mention Parnell and Edgar’s (2010) contention on the indispensability of a radical programme of sub-national state construction that includes pro-poor administrative systems design within the bureaucracy for realizing socio economic and individual rights of street traders. Acknowledgement

The author would like to thank the DFID sponsored Support Programme for Urban Reform in Bihar, for which she worked as an Economist and as such, obtained day to day insights on street vending sector. References

1. Anjaria, Jonathan Shapiro. 2006. “Street Hawkers and Public Space in Mumbai.” Economic and Political Weekly, Vol. 41, No. 21, pp. 2140-46.


Vol. V • Nr. 1/2015 70

2. Barkin, Devid and Lemus, Blanca. 2013. “Rethinking the Social and Solidarity Economy in Light of Community Practice” Third World Sustainability Forum, 1-30 November

3. Basu, Kaushik. 2008. Social Norms and Cooperative Behavior: Notes from the Hinterland between Economics and Anthropology in Pranab Bardhan and Isha Ray (Eds.) The Contested Commons, Oxford University Press, New Delhi, pp 229-233

4. Bekkar, S. and Leilde, A. 2003. “Residents Perception of Developmental Local Government: Exit, Voice and Loyality in South African Towns” Politea, Vol. 22, No. 1, pp. 144-65

5. Bhattacharya, Mohit. 1996. Public Administration and Planning. World Press Private Ltd, Kolkata.

6. Bhowmik, Sharit. 2005. “Street Vendors in Asia: A Review.” Economic and Political Weekly, Vol. 40, No. 22, pp. 2256-2264.

7. Breman, Jan. 2012. “Social Exclusion, Work and Informal Sector” in Tina Uys and Sujata Patel (Eds.) Exclusion, Social Capital and Citizenships: Contested Transition in South Africa and India, Orient Blackswan Private Limited, New Delhi, pp 33-52

8. COPAC (Cooperative and Policy Alternative Center). 2009. Can Cooperatives Transform Street Trading? http://www.copac.org.za/files/InformalTradingSem.pdf , accessed on 21 November 2012

9. De Haan, Arjan. 2010. “Towards a New Poverty Agenda in Asia: Social Policy and Economic Transformation” Sage Publications, New Delhi

10. De Soto, Hernando. 1989. The Other Path. Harper & Row, New York

11. Donovan, Michael. 2008. “Informal Cities and the Contestation of Public Space: The Case of Bogotá’s Street Vendors.” Urban Studies, Vol. 45, No. 1, pp. 29-51.

12. ILO (International Labour Organization). 2011. Social and Solidarity Economy: Our Common Road towards Decent Work.


Vol. V • Nr. 1/2015 71

http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_emp/---emp_ent/---coop/documents/instructionalmaterial/wcms_166301.pdf, accessed on 29 October 2012.

13. Groenewald, Liela. 2012. “Urban Debates in South African Settings: Implications for Citizenship in Tina Uys and Sujata Patel (Eds.) Exclusion, Social Capital and Citizenships: Contested Transition in South Africa and India, Orient Blackswan Private Limited: New Delhi, pp 287-303

14. Joseph, Molefe Coper. 2011. Beyond Modernist Planning: Understanding Urban Street Vending in Botswana. Paper presented at the International RC 12 Conference on the Struggle to Belong: Dealing with Diversity in 21st Century Urban Setting, Amsterdam, 7-9 July.

15. Kayuni, Happy M. and Richard I.C. Tambulasi. 2009. “Political Transition and Vulnerability of Street Vending in Malawi.” Theoretical and Empirical Researches in Urban Management, Vol. 3, No. 12, pp. 79-96.

16. Kusakabe, Kyoko. 2006. Policy Issue on Street Vending: An Overview of Studies on Thailand, Cambodia and Mongolia. Bangkok Series No.1. ILO, Bangkok.

17. Laville, J., B. Levesque and M. Mendell. 2008. "Diverse Approaches and Practices in Europe and Canada”. In Noya, A. and E. Clarence (eds.), The Social Economy: Building Inclusive Economies. OECD Publishing.

18. Moolakkatto, John S. and Chathukulam, Jos. 2012. “Building Social Capital Through State Initiative: Participatory Planning in Kerala” in Tina Uys and Sujata Patel (Eds.) Exclusion, Social Capital and Citizenships: Contested Transition in South Africa and India, Orient Blackswan Private Limited: New Delhi, pp 427-445

19. Musyoka, Rose, M., Peter Ngau and Franklin Mwango. 2010. Planing and Designing Flexible Use of Public Spaces for Improved Livelihood in Urban Areas. Paper presented at the 46th ISOCARP Congress, Nairobi, 19-23 September.

20. Myint, U. 2000. “Corruption: Causes, Consequences and Cures.” Asia-Pacific Development Journal, Vol. 7, No. n2, pp. 33-58.


Vol. V • Nr. 1/2015 72

21. Neamtan, Nancy (2002). “The Social and Solidarity Economy: Towards an Alternative Globalization” Background Paper, Symposium on Citizenships and Globalization: Exploring Participation and Democracy in A Global Context, June 14-16, Langara College, Vancouver

22. Parnell, Susan and Edgar Pieterse. 2010. “The Right to the City: Institutional Imperatives of the Development State.” International Journal of Urban and Regional Research, Vol. 34, No. 1, pp. 146-62.

23. Perera, L. A. S. Ranjith. 1994. Urban Void as a Spatial Planning Tool for Accommodating Informal Sector Enterprises In the Urban Built Environment: An Exploratory Study in Colombo, Sri Lanka. Ph.D. dissertation. Asian Institute of Technology, Bangkok. Memio.

24. Peron, James. 2002. ‘How Property Rights for Street Vendors Can Create Prosperity’, The Freeman, 52(10). http://www.thefreemanonline.org/features/why-the-poor-need-property-rights/ (Accessed 2 March 2012).

25. Platteau, Jean-Philippe. 2008. Managing the Commons: The Role of Social Norms and Belief, in Pranab Bardhan and Isha Ray (Eds.) The Contested Commons, Oxford University Press, New Delhi, pp 25-45

26. Rodriguez- Garavito, Cesar A. 2006. Solidarity Economy and the Struggle for Social Citizenship in times of Globalization: A Study of the Cooperatives of Informal Garbage Pickers in Colombia, in Santos, Boaventura de Sousa (Ed.) Another Production is Possible: Beyond the Capitalist Canon, Verso, London

27. Skinner, Caroline. 2008. Street Trade in Africa: A Review. School of Development Studies Working Paper No 51, University of Kwazulu- Natal, Durban.

28. Uddin, Azeem. 2009. Traffic Congestion in Indian Cities: Challenges of a Rising Power. Paper presented at the Kyoto of the Cities Conference, Naples, 26-28 March.

29. UNRISD (United Nations Research Institute for Social Development). 2012. Potential and Limits of Social and Solidarity Economy. Project Brief, No. 2.


Vol. V • Nr. 1/2015 73

30. Watson, Vanessa. 2009. “The Planned City Sweeps the Poor Away. Urban Planning and 21st Century Urbanization.” Progress in Planning, Vol. 72, pp 151-193.

31. White- Harris, Barbara. 2010. Capitalism and the Common Man: Four Decades of Development in Africa and South Asia. Annual Lecture Delivered at the Graduate Institute of Development Studies, Geneva, 23 September.

32. Wainwright, Hilary. 2008. Building Everyday Social Alternatives. Issue No. 7, Amandla, http://www.amandla.org.za/amandla-magazine/back-issues , accessed on 26 March, 2013

Economia socială.

Perspective empirice

Social economy.

Empirical perspectives


Vol. V • Nr. 1/2015 77

DIAGNOZA SOCIOLOGICĂ A PROFILULUI IDENTITAR

AL ENTITĂȚILOR ECONOMIEI SOCIALE DIN TIMIŞOARA

Marius Vasiluţă Ştefănescu 1 Laureţiu Gabriel Ţîru 2

Rezumat

Economia socială este un model alternativ de afaceri, care nu se centrează strict pe

maximizarea profitului, ci are şi o componentă socială, de integrare pe piaţa muncii a

persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile. Tema prezentului studiu o reprezintă

identificarea profilului identitar al organizaţiilor economiei sociale din Timişoara, pe

dimensiunile domeniu de activitate, grupuri ţintă beneficiare ale serviciilor, structură şi

procese organizaţionale, indicatori de performanţă economică (scop economic),

indicatori de performanţă socială (scop social), parteneriate cu mediul de afaceri,

administraţia publică, comunităţi şi mediul educaţional. Cercetarea are un caracter

exploratoriu, empiric și descriptiv, instrumentul de cercetare utilizat fiind chestionarul

standardizat (adaptare după -Survey of Social Enterprises in Alberta and British

Columbia CANADA, 2010) BC-Alberta Social Economy Research Alliance (BALTA).

Printre principalele rezultate amintim slaba autoidentificare la nivelul autopercepției a

caselor de ajutor reciproc cu domeniul economiei sociale, acestea tinzând să

maximizeze dimensiunea economico - financiară a activităţii lor în detrimentul celei

sociale, asemănător organizaţiilor de împrumut financiar bancar.

Cuvinte cheie: entități ale economiei sociale, învățare continuă,

parteneriat comunităţi-universităţi, antreprenoriat social,

grupuri defavorizate, incluziune socială

Introducere și analiza cadrului legislativ

Economia socială este un sector dinamic a cărei structură se modifică în funcție de îndeplinirea unor nevoi specifice. Această dinamică este influențată de factori politici, economici și sociali dar în primul rând este determinată de faptul că entitățile specifice au luat naștere datorită unor procese colective în care indivizi, grupuri și comunități acționează în vederea îndeplinirii unor nevoi pe care

1 Doctor în sociologie, Facultatea de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara, România, Adresa: Bd. Pârvan Nr.4, Timișoara, România, tel: 0040723005424, email: [email protected] 2 Doctor în sociologie, Facultatea de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara,

România, Adresa: Bd. Pârvan Nr.4, Timișoara, România, tel: 0040770169103, email: [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 78

entitățile publice și private nu le îndeplinesc. Obiectivul nostru este să evidențiem importanța acestor nevoi în context social și faptul că sunt îndeplinite prin acțiunile și activitățile unor indivizi și comunități care, din diverse motive, au acces limitat la resurse sau mai bine spus dispun de acces la resurse limitate pe care trebuie să le pună în comun (aici fiind inclus și capitalul) în vederea atingerii obiectivelor, respectiv a realizării proiectelor (Shaw, Shaw & Wilson, 2001). Evoluția și natura diversă a acestor nevoi de-a lungul timpului de datorează unei dezvoltări economice și sociale inegale pe care au experimentat-o diversele comunități din punct de vedere istoric, ajungând la stabilirea unei ierarhii în importanța acestora.

O tendință pe care o identificăm în perioada contemporană la nivel european este dezvoltarea paralela a inițiativelor cu caracter tradițional și inovator. Abordarea unor inițiative și idei cu caracter inovator este experimentată la nivel european dar și național deși nu pot fi încadrate în paradigma de acțiune istorică a economiei sociale. Această abordare evidențiază utilizarea unor elemente cu caracter inovator în raport cu diversele domenii de activitate dar are implicații evidente în zona organizațională și a managementului (Borzaga & Defourny 2001), inclusiv prin evidențierea performanțelor femeilor manager. (Vasiluță Ștefănescu & Vasiluță Ștefănescu, 2012).

Începând din 2003 au fost adoptate la nivel european măsuri de stimulare a activității întreprinderilor mici și mijlocii și a entităților de economie socială (Stănescu, Luca, Rusu, 2012, pp. 14-15).

Entitățile numite generic întreprinderi sociale sunt cele mai recente și inovative structuri ale economiei sociale la nivel european și național. Profilul lor antreprenorial este definit de dimensiuni și indicatori precum producerea de bunuri și servicii în contextul unui grad ridicat de autonomie, asumarea unor riscuri financiare și prezența forței de muncă salariate, precum și o structurare accentuată a proceselor organizaționale reflectată în modul de diviziune a muncii. Toate aceste aspecte se pot combina într-un mod nou și original de raportare la obiectivul social al inițiativelor economice. Astfel, dimensiunea socială poate fi identificată prin caracteristici precum caracterul inițiativei antreprenoriale când este rezultatul acțiunii unui grup, când puterea de decizie nu este influențată de structura proprietății și împărțirea capitalului, distribuirea limitata a profitului și obiectivul declarat de a


Vol. V • Nr. 1/2015 79

produce bunuri și servicii necesare comunității (Defourny & Monzón, 1992).

În cele ce urmează ne vom referi la o serie de elemente care evidențiază rolul unui tip particular de structuri ale economiei sociale în care formele tradiționale se îmbină cu inovația, câștigând teren atât la nivel european, cât și național. Studiul de caz pe care îl prezentăm, fără a generaliza, este un punct de plecare a analizei sociologice a realităților din acest sector în vestul țării. Un aspect care dorim să-l evidențiem se referă la caracterul relațional al experiențelor în câmpul economiei sociale, care leagă diverșii actori, individuali sau organizaționali, depășind granițele instituționale (Fairbairn & Lou Hammond, 1997; Hammond & Krebs 1997). Aceste noi forme ale unor structuri tradiționale ale economiei sociale se manifestă prin opțiuni strategice de dezvoltare în care modul de relaționare (adesea prin constituirea unor rețele) (Goian & Vasiluță Ștefănescu, 2013) bazează pe caracteristicile actorilor implicați, respectiv a naturii resurselor și obiectivelor urmărite (Salamon & Anheier, 1996).

Prima referire legală explicită la casele de ajutor reciproc (CAR) este realizată cu privire la salariaţi, în cadrul Decretului 358/1949 pentru organizarea caselor de ajutor reciproc pe lângă sindicate. Decretul 204/1951 privind organizarea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor (CARP) se aplică celor aflaţi în sistemul asigurărilor sociale de stat. Entitățile create în baza acestui act legislativ au fost amintite în expunerea de motive a Legii 13/1972 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. (Raport de cercetare privind economia socială în România 2010).

Uniunea Naţională a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor din România (UNCARSR) reunește Casele de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor de peste 100 de ani. În următoarele decenii acestea au fost subordonate sindicatelor având la bază principiile mutualiste, principii directoare și în perioada contemporană. Legea 122 / 1996 prevede înregistrarea caselor de ajutor reciproc la Judecătorii şi la BNR. (Raport de cercetare privind economia socială în România 2010).

Amintind contextul legislativ al proiectului legii economiei sociale (2011-2012), care propune reglementarea domeniului în țara noastră, identificăm mai multe tipuri de structuri printre care amintim, asociațiile și fundațiile, societățile cooperative de gradul I, societățile comerciale,


Vol. V • Nr. 1/2015 80

cooperativele de credit, grupurile de inițiativă socială, organizațiile de voluntari, casele de ajutor reciproc ale salariaților, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor s.a.

Organizațiile nonprofit organizate sub forma Caselor de ajutor reciproc (CAR) în România pot avea două variațiuni, Casele de ajutor reciproc ale salariaților (CARS) și Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor (CARP).

Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor funcționează în baza cadrului legislativ stabilit de OUG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare şi a unei legi speciale: Legea 540/ 2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt organizaţii cu caracter civic, persoane juridice de drept privat cu caracter nepatrimonial, neguvernamentale, apolitice, cu scop de caritate, de întrajutorare mutuala şi de asistenta socială. (art. 1 Legea 540/2002). Legea 122/1996, art. 1 alin 1 prevede şi că membrii unei case de ajutor reciproc a salariaţilor pot fi numai persoane fizice salariate. Obiectivul urmărit de CARP este susținerea membrilor prin acordarea de împrumuturi financiare cu dobândă dar și desfășurarea de activități sociale, culturale, turistice şi de alte tipuri. Membrii CARP pot fi pensionari, beneficiarii de ajutor social şi membri de familie ai acestor categorii. Reglementările legislative naționale încadrează această formă organizațională în domeniul economiei sociale prin obiectivul social declarat de sprijin pentru persoanele vulnerabile, respectând toate caracteristicile generale ale domeniului și având o continuitate istorică, tradițională (Raport de cercetare privind economia socială în România 2010).

În anul 2009, la nivelul național, CARP-urile asigurau 2724 locuri de muncă în 193 organizații cu peste 1.300.000 de membri (Constantinescu, 2011).

Casele de ajutor reciproc ale salariaților sunt organizații nonprofit care sunt organizate, ca și structurile anterior menționate, în cadrul legislativ furnizat de OUG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii și al Legii 122/ 1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc pentru salariaţi şi al uniunilor acestora. Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sunt asociaţii fără scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimţământ al salariaţilor, în vederea sprijinirii şi


Vol. V • Nr. 1/2015 81

întrajutorării financiare a membrilor lor. (art. 1 alin. 1 Legea 122/1996). Scopul acestor structuri este susținerea membrilor prin acordarea de împrumuturi financiare cu dobândă. Prin măsurile de înființare și funcționare, CARS se încadrează în domeniul economiei sociale, fiind o formă specifică cu largă răspândire la nivel național. În ceea ce privește sursele de finanțare ale caselor de ajutor reciproc, acestea fac apel la fonduri proprii din participarea membrilor, potrivit schemelor participative asumate prin vot democratic de către toţi membrii (Raport de cercetare privind economia socială în România 2010).

O analiză comparativă a entităților de ES din România evidenția că CAR-urile sunt cele mai eficiente din punct de vedere al profitabilității economice (Stănescu, Asiminei, Rusu, & Vîrjan, 2012, p.65).

În anul 2009, la nivelul național, CARS-urile asigurau 16.275 locuri de muncă în 702 organizații cu peste 942.381 de membri (Constantinescu, 2011).

Pentru înfiinţarea CARS, numărul minim de membri trebuie să fie de 30, finanțarea făcându-se din fondurile membrilor, din fonduri proprii ale caselor sau din fondurile uniunii, fiecare casă având un program liber ales de gestiune. Casele reprezintă o categorie protejată din punct de vedere legislativ, nefiind supuse impozitării. Casele au constituit şi un fond de risc, împrumuturile ajungând la valori de 3,4 ori valoarea fondului social.

Metodologie

Obiectivul cercetării îl constituie identificarea dimensiunilor profilului identitar al CAR-urilor ca instituții de ES. Instrumentul de cercetare utilizat este chestionarul standardizat (adaptare după - Survey of Social Enterprises in Alberta and British Columbia CANADA, 2010) BC-Alberta Social Economy Research Alliance (BALTA).

Chestionarul, conținând întrebări deschise și închise (Chelcea, Marginean & Cauc 1998), a cuprins următoarele dimensiuni: domeniu de activitate, grupuri ţintă beneficiare ale serviciilor, structură şi procese organizaţionale, indicatori de performanţă economică (scop economic), indicatori de performanţă socială (scop social). Eșantion: Având în vedere tipul cercetării (explorativ) am optat pentru un eșantion de conveniență (Păşcuţă, 2001; Zamfir & Vlăsceanu, 1993). Mai exact, pe baza unui cadru de eșantionare ce a cuprins 52 CAR-uri și 120


Vol. V • Nr. 1/2015 82

Asociații/Fundații din Timișoara au fost selectate (aleator pentru asociații/fundații) câte 50 de unități organizaționale din fiecare tip. În urma vizitelor succesive am obținut răspunsuri de la 43 CAR-uri și 38 Asociații/Fundații.

Rezultate

Aproximativ 90% din totalul CARS sunt afiliate la UNCARSR, excepţie fiind cele din Timiş şi Satu-Mare. Instituţional, UNCARSR colaborează cu BNR, Ministerul Finanţelor şi cu MMFPS. UNCARSR are afiliate 39 de uniuni teritoriale, care cuprind 2.377 CARS, instituţii financiare nebancare. UNCARSR prezintă, protejează, susţine şi apără interesele specifice CARS instituţii financiare nebancare, ale membrilor acestora şi ale uniunilor teritoriale în relaţiile cu organele centrale ale administraţiei de stat, cu instituţiile financiare, juridice şi cu alte organizaţii din România (Raport de cercetare privind economia socială în România 2010).

Un prim aspect urmărit este cel al înființării organizației. Astfel, asociațiile și fundațiile înregistrează pe perioadele menționate următoarele ponderi 15,8% (1990-1995) 28,9% (1996-2000) 26,3% (2001-2005) pe de altă parte, CAR-urile în proporție de 67,4% sunt înființate înainte 1990). Asociațiile și fundațiile sunt înființate după 1990 (Legea.21/1924 și OG 26/2000), firesc în contextul limitărilor legislative din perioada comunistă. CAR-urile sunt înființate (CAR-Legea. 122/1996, CARS-Legea. 135/2003, CARP- Lg.540/2002) cu precădere înainte de 1989, 67%, ceea ce face ca acestea să fie mai credibile în fața generațiilor ce au început să profeseze în perioada comunistă sau în perioada imediat următoare.

Un alt aspect înregistrat vizează domeniul de activitate al organizațiilor. Astfel, în cazul asociațiilor și fundațiilor, înregistrăm următoarele ponderi pe domenii de activitate, 15,8% cultură 10,5% sănătate 23,7% educație , 23,7% asistență socială. Pe de altă parte, în cazul CAR-urilor în procent de 83,7% domeniul financiar. Fundațiile și asociațiile au deschidere spre mai toate domeniile de activitate în timp ce CAR-urile își asumă rolul de instituții financiare ce concurează sistemul de economisire/creditare oferit de bănci. Astfel peste 80% din CAR-urile investigate circumscriu activitatea principala domeniului financiar.


Vol. V • Nr. 1/2015 83

Obiectul de activitate al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor îl constituie acordarea de împrumuturi cu dobândă către membrii acestora. (art. 2 alin. 1, Legea 122/1996) Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor se pot constitui prin unor categorii sociale precum pensionarii, beneficiarii de ajutor social, membrii de familie.

În ceea ce privește aria geografică deservită, în cazul asociațiilor și fundațiilor, aceasta este în proporție de 47,4% locală, 28,9% regională, 13,2% națională, 10,5% internațională, 10,5% internațională. În cazul CAR-urilor, în ce privește aria geografică deservită este în pondere de 83,7% locală și 11,6% regională asociațiile și fundațiile nu se rezumă la arealul local încercând să deservească și zonele regională, națională chiar și internațională. Pe de altă parte CAR-urile sunt instituții ce deservesc cu preponderență o piață locală, cel mult regională. Așadar peste 83% dintre CAR-uri se autodefinesc ca actori organizaționali locali și aproximativ 12% susțin că activitatea pe care o desfășoară are ecouri regionale.

Principalul grup beneficiar al activității asociațiilor și fundațiilor este în pondere de 5,3% reprezentat de către persoane cu dizabilități fizice, 39,5% copii și tineri 15,8% bătrâni 7,9% pers cu dizabilități psihice 2,6% minorități etnice. În cazul CAR-urilor ponderea cea mai mare o înregistrează 83,7% salariați. ONG-urile se adresează unei largi varietăți de beneficiari; de la persoanele cu dizabilități fizice și psihice până la minorități etnice și persoane din familii monoparentale. Cu alte cuvinte ONG-urile identifică grupuri vulnerabile și susțin activități pentru acestea sau identifica noi nevoi ale beneficiarilor și caută să vină în întâmpinarea lor. În acest punct se remarcă ideea de rentabilitate ce cadrează activitatea CAR-urilor prin faptul că acestea se adresează salariaților (83%) sau altor categorii care, deși prin definiție pot fi considerate vulnerabile, devin, în aceasta situație, contribuitori și beneficiari ai CAR-urilor.

Un indicator al apartenenței la domeniul economiei sociale al organizațiilor considerate îl reprezintă numărul de membri în conducere. Astfel, în cazul asociațiilor și fundațiilor înregistrăm un număr de 65,8% (2-5 persoane), respectiv 15,8% (6-10 persoane) iar în cazul caselor de ajutor reciproc 93% (2-5 persoane). Atât ONG-urile, cât și CAR-urile sunt gestionate de o echipă managerială și datorită scopurilor sociale ce motivează existența celor două entități. Din datele


Vol. V • Nr. 1/2015 84

analizate transpare ideea asemănării din acest punct de vedere a celor două tipuri de unități organizaționale.

Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţilor. (alin. 1). Regulile privind organizarea şi funcţionarea adunării generale se stabilesc prin statut. (alin. 5), OUG 26/2000, art. 21 alin. 1 şi 5, Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa. (alin. 1). Regulile generale privind organizarea şi funcţionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare. (alin. 3), OUG 26/2000, art. 24 alin. 1 şi 3, Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori. Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei. (art. 27). Pentru asociaţiile cu mai mult de 100 de membri înscrişi până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori. (OUG 26/2000, art. 271 alin. 1)

Un alt indicator al apartenenței la sfera economiei sociale este reprezentat de ponderea membrilor/ clienţilor/ conducerii organizaţiei (peste 50%) care să evidențieze afilierea la un grup vulnerabil (persoane cu dizabilităţi fizice, persoane cu dizabilităţi psihice, copii şi tineri, bătrâni, grupuri cu venit scăzut, minorităţi etnice, persoane fără adăpost, femeii în situaţie de risc, persoane beneficiare de ajutor social cf. Legea nr.416/2001, persoane din familii numeroase, persoane din familii monoparentale, persoane peste 50 de ani care nu beneficiază de Legea.nr.416/2001, persoane din comunităţi izolate, persoane de etnie romă, persoane eliberate din detenţie, şomeri de lungă durată, salariaţi s.a. ).


Vol. V • Nr. 1/2015 85

Majoritatea membrilor, clienților, conducerii fac parte din unul sau mai multe grupuri vulnerabile?

Figura 1 (sursa: datele propriei cercetări)

Majoritatea beneficiarilor, membrilor cotizanți în CAR-uri sunt salariați, vorbim de un procent de peste 90%. În cazul fundațiilor și asociațiilor membrii nu se identifică în totalitate cu beneficiarii programelor, respectiv acțiunilor organizației. În cazul eșantionului nostru situația ca membrii unui ONG să nu provină din același grup cu beneficiarii a fost foarte frecventă, aproximativ 50%.

Un indicator urmărit în cercetare care ne poate dezvălui o caracteristică a activităților de economie socială este raportul membri plătiţi și voluntari care lucrează pentru organizaţie. Astfel, în cazul asociațiilor și fundațiilor înregistrăm un scor de 7,9% și în ceea ce privește casele de ajutor reciproc o pondere de 41,9%. Se remarcă o diferență semnificativă între ONG și CAR-uri atunci când privim prin prisma implicării voluntarilor în atingerea obiectivelor organizaționale. Pe de o parte avem un număr mic de asociații/fundații ce nu “lucrează” cu voluntari (8%) iar pe de altă parte un număr ridicat de CAR-uri ce nu utilizează această resursă. Există o diferența între cele două tipuri organizaționale și când se face referire la numărul total de membrii implicați în activitățile organizației, CAR-urile tind să aibă mai puține persoane implicate în activități decât ONG-urile.


Vol. V • Nr. 1/2015 86

În ceea ce privește dinamica numărului membrilor organizației, în cazul asociațiilor și fundațiilor numărul membrilor va crește, peste 42,1% dintre acestea indicând această tendință. În cazul caselor de ajutor reciproc, creșterea este previzionată cu o intensitate mai scăzută, doar 11,6% dintre acestea indicând această tendință. Reprezentații ONG-urilor estimează o creștere a numărului membrilor, cu alte cuvinte 42% dintre organizațiile din această categorie prevăd o creștere a importanței sectorului ONG și, implicit, a numărului de persoane ce se vor implica în acțiunile din acest sector. CAR-urile prevăd un viitor nu tocmai bun acestei forme organizaționale în sensul că numai 12% cred într-o dezvoltare a acestui sector.

Printre principalele motive invocate de asociații și fundații în privința creșterii numărului de membri, amintim: creșterea volumului activității, dorința de implicare în proiecte sociale și în viața comunității ca voluntari, schimbul de generații, implementarea proiectelor cu ajutorul unor voluntari, nevoia de a face mai mult. În cazul caselor de ajutor reciproc, principalele motive invocate sunt nevoia de sume de bani restituite cu dobândă relativ mică, respectiv avantajul celei mai mici dobânzi la împrumuturi în raport cu alte instituții care oferă servicii financiare de tip bancar.

Un aspect urmărit în investigația noastră este cel al integrării în organizație ca membri plătiți a unor persoane aparținând unui grup vulnerabil (persoane cu dizabilităţi fizice, persoane cu dizabilităţi psihice, copii şi tineri, bătrâni, grupuri cu venit scăzut, minorităţi etnice, persoane fără adăpost, femeii în situaţie de risc, persoane beneficiare de ajutor social cf. Legea.nr.416/2001, persoane din familii numeroase, persoane din familii monoparentale, persoane peste 50 de ani care nu beneficiază de Legea.nr.416/2001, persoane din comunităţi izolate, persoane de etnie romă, persoane eliberate din detenţie, şomeri de lungă durată, salariaţi s.a. ), evidențiind caracterul social al activităților organizației. Astfel, în cazul asociațiilor și fundațiilor, înregistrăm un scor de 21%, suficient de ridicat pentru a argumenta apartenența acestor la sectorul specific al economiei sociale. În cazul caselor de ajutor reciproc, în mod neașteptat datorită caracterului activităților desfășurate de organizații, care le apropie mai degrabă de zona economică privată concurențială, peste 67% au mai mult de jumătate din membri plătiți cu apartenență la un grup vulnerabil mai sus menționat. Este o


Vol. V • Nr. 1/2015 87

caracteristică a caracterului și social al a activității acestui tip de organizații ce indică apartenența la sectorul economiei sociale.

Percepția asupra îndeplinirii scopului social este prezentă în cazul asociațiilor și fundațiilor prezentă în proporție de 89,5% și în cazul caselor de ajutor reciproc cu o intensitate de 58,1%. Cu alte cuvinte, ONG-urile îşi asumă în mai mare măsură decât CAR-urile scopuri sociale. Aproape toate asociaţiile investigate declară rolul social al organizaţiei (90%) în timp ce procentul CAR-urilor ce identifică o astfel de misiune sunt de aproximativ 60%. Printre principalele scopuri sociale menționate de asociații și fundații se numără asistența pentru femei rrome, migranți, acoperirea nevoilor multiple pentru persoanele în criză, ajutorarea celor defavorizați, ajutorarea copiilor, asistență socială prin proiecte, consiliere și sprijin pentru copii și părinți creșterea calității vieții copiilor cu dizabilități și a familiei acestora, creșterea calității vieții persoanelor aflate în situații de risc social, prevenirea abandonului școlar, susținerea de cursuri social-educative, dezvoltare de întreprinderi sociale, educarea comunității timișorene pentru a crea un mediu eco-friendly, integrare socială, dezvoltare profesională s.a. În cazul caselor de ajutor reciproc, principalele scopuri sociale invocate sunt ajutorul acordat pentru angajați in momente de criza, pentru împrumuturi în caz de nevoi temporare, ajutoare bănești în caz de nevoie, în caz de deces, pentru femeile divorțate cu copii ș.a. ONG-urile prevăd dezvoltarea pe o creștere a paletei de nevoi în întâmpinarea cărora va veni sectorul organizațiilor nonguvernamentale. CAR-urile mizează pe satisfacerea unei singure nevoi, anume, nevoia financiară, de împrumut bănesc în condiții avantajoase.

Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor pot desfășura şi alte activităţi şi servicii decât cele enunţate prin scopul principal: a) organizarea de activităţi culturale, artistice, turistice şi de agrement; b) prestarea de servicii, contra unei plăți reduse, pentru membrii caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor şi membrii de familie aflaţi în întreţinerea acestora, folosind munca unor pensionari, membri ai casei respective; c) organizarea de magazine pentru desfacerea de produse alimentare la preţuri de producţie, administrarea de case de odihna şi tratament, organizarea de centre pentru repararea de obiecte electrocasnice, îmbrăcăminte, încălțăminte; d) efectuarea de servicii


Vol. V • Nr. 1/2015 88

funerare pentru membrii decedați ai caselor de ajutor reciproc: confecţionarea de sicrie şi asigurarea transportului; e) alte acţiuni şi forme de asistenta socială. (art. 8, Legea 540/2002)

Recompensarea financiară a salariaților este mai mică în cazul asociațiilor și fundațiilor, cu o pondere de peste 52% a veniturilor nete mai mici de 1000 RON pe salariat față de casele de ajutor reciproc unde doar 44% dintre salariații înregistrează un venit mai mic de 1000 RON pe lună, 51% beneficiind de un venit între 1000-1500 RON față de 31% în cazul salariaților ONG-urilor.

Urmărind dimensiunea financiară a activității organizațiilor considerate, am identificat ponderile în care acestea au un exercițiu pozitiv. De asemenea am fost interesați de modul de utilizare al surplusului care poate rezulta dintre venituri și cheltuieli, în vederea dezvoltării dimensiunii sociale a organizației. Astfel, în cazul asociațiilor și fundațiilor, 60,5% dintre respondenții chestionați declară că nu există surplus, în timp ce doar 28,9% susțin că este reinvestit în organizație. În ceea ce privește casele de ajutor reciproc, doar 2,3% afirmă că nu există surplus, peste 86% susținând că surplusul este redistribuit membrilor organizației sau se întoarce către comunitate.

Veniturile caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor se constituie din:

a) taxe de înscriere; b) cotizații şi contribuţii lunare ale membrilor; c) dobânzi provenite din plasarea sumelor disponibile în condiţii

legale; d) venituri realizate din prestări de servicii; e) dobânzi la sumele împrumutate; f) venituri din organizarea manifestărilor culturale, artistice şi de

agrement; g) donaţii şi sponsorizări; h) alte venituri prevăzute de lege. (art. 11, Legea 540/2002).

Menționăm că organizațiile nonguvernamentale nu pot realiza profit stricto senu, legislația în vigoare împiedicând acest lucru. Așadar este obligatorie reinvestirea acestuia într-o anumită formă, răspunsul referitor la inexistența surplusului putând fi interpretat în acest registru.


Vol. V • Nr. 1/2015 89

Cum este distribuit profitul/surplusul in organizația dvs.?

Figura 2 (sursa: datele propriei cercetări)

Având în vedere că 28,9% dintre ONG-rile ce au realizat un surplus financiar l-au orientat către realizarea obiectivelor organizaţiei (60,5% declară că nu au înregistrat profit) și 86,1% dintre CAR-uri distribuie profitul obţinut membrilor lor, putem afirma că rezultatele activității economice din valorificarea produselor și serviciilor specifice vin în sprijinul dimensiunii sociale a organizațiilor, revendicând apartenența acestora la domeniul economiei sociale.

Legislaţia în vigoare prevede anumite facilităţi fiscale pentru casele de ajutor reciproc. Astfel, actele şi operaţiunile CAR ale salariaţilor, făcute în legătură cu obiectul de activitate al acestora, sunt scutite de orice impozite şi taxe. (art. 8 Legea 122/1996) Consiliile judeţene şi locale şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor sprijini funcţionarea CARP prin închirierea spaţiilor necesare, în funcţie de posibilităţi, pentru desfăşurarea activităţilor acestora şi prin diminuarea cu 75% a tarifelor de închiriere. (art. 16 Legea 540/2002).

Principalele surse de venit ale asociațiilor și fundațiilor considerate sunt în procent de 26,3% donaţii provenind de la alte organizații, 31,6% donaţii provenind de la persoane fizice, 13,2% fonduri europene și 15,8% provin din cotizaţiile membrilor.

Înscrierea în CARP este condiţionată de plata unei taxe de înscriere în suma fixa sau în cota procentuală din valoarea pensiei sau a


Vol. V • Nr. 1/2015 90

ajutorului social, stabilită prin statutul fiecărei case. (art. 9, Legea 540/2002) Membrii CARP ale pensionarilor au obligaţia de a plați cotizaţii lunare, precum şi contribuţii lunare, al căror cuantum procentual sau în sume fixe se stabileşte de consiliul director al casei respective, în limitele şi în condiţiile stabilite prin statut. La încetarea calităţii de membru al casei de ajutor reciproc a pensionarilor, indiferent de motive, sumele depuse cu titlu de cotizații lunare se restituie titularului sau urmaşilor săi, după caz. Contribuţia pentru fondul de ajutor de deces se restituie urmaşilor membrului care a decedat. (art. 10, Legea 540/2002)

Remarcăm ponderea scăzută în bugetul total al veniturilor a surselor provenind din fondurile europene, fapt care subliniază gradul scăzut de fructificare al acestor oportunități și capacitatea redusă de accesare a acestor resurse de către organizațiile nonguvernamentale. Pe de altă parte, principalele surse de venit ale caselor de ajutor reciproc sunt reprezentate în procent de 53,5% de împrumuturi și 37,2% aport din cotizațiile membrilor. Asociațiile și fundațiile folosesc mai multe surse de finanţare a activităţilor în procente variabile. Ceea ce este specific acestui tip organizaţional este perpetua căutare de fonduri pentru finanţarea activităţilor. Pe de altă parte CAR-urile funcţionează pe principiul instituţiilor financiare, şi de aici şi partea cea mai importantă a veniturilor lor.

Concluzii

Principalele întrebări la care cercetarea a încercat să propună răspunsuri prin analiza datelor culese vizează identificarea profilului identitar al organizaţiilor economiei sociale din Timişoara, pe dimensiunile domeniu de activitate, grupuri ţintă beneficiare ale serviciilor, structură şi procese organizaţionale, indicatori de performanţă economică (scop economic), indicatori de performanţă socială (scop social), parteneriate cu mediul de afaceri, administraţia publică, comunităţi şi mediul educaţional (universitar cu precădere) (Buzărnescu, 2007), obiective pe care le considerăm atinse, având în vedere caracterul exploratoriu al acestei cercetări.

Remarcăm o cunoaştere superficială şi o autoidentificare scăzută cu domeniului economiei sociale de către actorii care sunt indicaţi ca entități relevante ale domeniului în proiectul de lege al economiei sociale


Vol. V • Nr. 1/2015 91

din anul 2012, în special CAR-urile, care tind să maximizeze dimensiunea economico - financiară a activităţii lor în detrimentul celei sociale, conturând o direcţie de dezvoltare, la nivel de produse financiare şi servicii, specifică organizaţiilor de împrumut financiar comercial.

Bibliografie

1. Buzărnescu, Şt. (2007). Compared Sociological Doctrines: Anthology and Chrestomanci, Timisoara: Universitatea de Vest.

2. Borzaga, C. & Defourny, J. (2001). The Emergence of Social Enterprise, London: Routledge.

3. Chelcea, S. (1998). Chestionarul sociologic. În S. Chelcea, Marginean & I. Cauc, Cercetarea sociologică. Deva: Destin, pp. 175-267.

4. Constantinescu, S. (coord) (2011). Atlasul Economiei Sociale. Romania 2011, Report “Prometeus” project, Foundation for Civil Society Development, Bucharest.

5. Defourny, J. & Monzón Campos, J. (eds.) (1992). Économie sociale (entre économie capitaliste et économie publique) / The Third Sector (cooperatives, mutuals and nonprofit organizations). De Boeck Université – CIRIEC, Bruxelles

6. Fairbairn, B. & Lou Hammond, K. & Krebs, P. (1997). Credit Unions and Community Economic Development. Centre for the Study of Co-operatives: University of Saskatchewan

7. Goian, C., & Vasiluță Stefanescu, M., (2013). Profesionalizarea prin intermediul masteratului în economie socială– dimensiune a parteneriatului între comunităţi, mediul de afaceri şi cel educaţional universitar, Revista de Economie Socială, Iasi, volII, nr.5.

8. Păşcuţă, I. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Ed. Eurostampa, Timişoara

9. Salamon, L. M. & Anheier, H. K. (1996). The Emerging Nonprofit Sector, Manchester: Manchester University Press

10. Shaw, E., Shaw, J. & Wilson, M. (2001). Unsung Entrepreneurs: Entrepreneurship for Social Gain, Durham: University Business School


Vol. V • Nr. 1/2015 92

11. Stănescu, S. M., Luca, C., & Rusu. O. (2012). Reglementări cu impact comunitar și național asupra domeniului economiei sociale. Revista de Economie Socială, nr. 2/2012, vol II p. 3-23

12. Stănescu, S. M., (coord.) Asiminei, R., Rusu, O., Vîrjan, D. (2012). Profit pentru oameni Raport de deschidere în cadrul proiectului Modelul Economiei Sociale în România, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

13. Vasiluță-Ștefănescu, M & Vasiluţă-Ștefănescu, A. (2012). Dimensions of Ongoing Role Institutionalization: Romanian Women Managers Representations on Factors Influencing Career Development. Revista de Cercetare si Interventie Socială, 39, 82-99

14. Zamfir, C. & Vlăsceanu, L. (coord.) (1993). Dicţionar de sociologie, Bucureşti: Ed. Babel

15. Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, București, 2010, disponibil la adresa http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte Studii/301210Raport%20de%20cercetare_ES.pdf, consultat la data de 19.03.2015

16. Decretului 358/1949 pentru organizarea Caselor de ajutor reciproc pe lângă Sindicate, emis de MINISTERUL MUNCII, disponibil la adresa web http://www.legex.ro/Decretul-358-1949-191.aspx, consultat la data de 19.03.2015

17. Decretul 204/1951 privind organizarea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor (CARP), emis de MAN, disponibil la adresa web http://lege5.ro/Gratuit/g42tkmbv/decretul-nr-204-1951-privind-organizarea-caselor-de-ajutor-reciproc-ale-pensionarilor, consultat la data de 19.03.2015

18. Legii 13/1972 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, emis de MAN, disponibil la adresa web http://www.legex.ro/Legea-13-1972-501.aspx, consultat la data de 19.03.2015

19. Legea 122 / 1996, privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunilor acestora, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://www.legex.ro/Legea-122-1996-95302.aspx, consultat la data de 19.03.2015


Vol. V • Nr. 1/2015 93

20. OUG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://lege5.ro/Gratuit/gi3tsnrt/ordonanta-nr-26-2000-cu-privire-la-asociatii-si-fundatii, consultat la data de 19.03.2015

21. Legea.nr.416/2001 privind venitul minim garantat, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_venitului_minim_garantat.php , consultat la data de 19.03.2015

22. Legea 540/ 2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38043, consultat la data de 19.03.2015

23. Legea nr. 135/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://lege5.ro/Gratuit/gq3danrz/legea-nr-135-2003-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-122-1996-privind-regimul-juridic-al-caselor-de-ajutor-reciproc-ale-salariatilor , consultat la data de 19.03.2015

24. Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=65255 , consultat la data de 19.03.2015 Notă

Această lucrare este elaborată şi publicată sub auspiciile Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română ca parte din proiectul co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 în cadrul proiectului Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi postdoctorale Cod Proiect POSDRU/159/1.5/S/141086.


Vol. V • Nr. 1/2015 94

SOCIOLOGICAL DIAGNOSIS OF THE IDENTITY PROFILE OF SOCIAL ECONOMY ENTITIES TIMIŞOARA

Marius Vasiluţă Ştefănescu31

Laureţiu Gabriel Ţîru42

Abstract

The social economy is an alternative business model, which focuses strictly on

maximizing profit, but also has a social component, the labor market

integration of persons belonging to vulnerable groups. The theme of this study

is to identify the identity profile of social economy organizations in Timisoara,

the field size, target groups benefiting from the services, processes and

organizational structure, economic performance indicators (economic purpose)

social performance indicators (social purpose), partnerships with business,

government, community and educational environment. The research is

exploratory, empirical and descriptive, the research instrument used was a

standardized questionnaire (adapted from -Survey of Social Enterprises in

Alberta and British Columbia CANADA, 2010) BC-Alberta Social Economy

Research Alliance (Romanian BALTA). Among the main results we include poor

self-identification in the self-perception of credit mutual aid unions with social

economy, these ones tending to maximize the economic and financial

dimension of their work to the detriment of social organizations like bank

financial loan.

Keywords: social economy entities, lifelong learning,

community-university partnership, social entrepreneurship,

disadvantaged groups, social inclusion

Introduction and analysis of the legal framework

The social economy is a dynamic sector whose structure changes based on meeting specific needs. This dynamics is influenced by political, economic and social aspects, but primarily is determined by specific entities that arose due to collective processes in which individuals, groups and communities work to meet needs that public and private entities do not meet. Our objective is to highlight the importance of these

13PhD in Sociology Faculty of Sociology and Psychology, West University of Timisoara, Romania, Address: Bvd. Pârvan Nr.4, Timisoara, Romania, Phone 0040723005424, email: [email protected]

24PhD in Sociology Faculty of Sociology and Psychology, West University of Timisoara, Romania, Address: Bvd. Pârvan Nr.4, Timisoara, Romania, Phone 0040770169103, email: [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 95

needs in a social context and the fact that they are satisfied by the actions and activities of individuals and communities, for various reasons, having limited resources or rather have limited access to resources to be put together (here is included the capital too) in order to achieve the objectives, namely the implementation of projects (Shaw, Shaw & Wilson, 2001). Evolution and diverse nature of these needs over time are due to unequal economic and social developments that have experienced various communities historically, reaching a hierarchy in their importance.

A trend that we identify during the contemporary period in Europe is a parallel developing of traditional and innovative initiatives. Addressing initiatives and innovative ideas is experienced at European and national level although they cannot be placed in historical action paradigm of social economy. This approach emphasizes the use of innovative elements in relation to various fields but has obvious implications in the organizational and management areas (Borzaga and Defourny 2001), also by highlighting women managers performance (Vasiluță Ștefănescu & Vasiluță Ștefănescu, 2012).

Various regulations focus on supporting the small and medium entreprises and social economy entities were adopted at the European level starting with 2003 (Stănescu, Luca, & Rusu, 2012, p. 14-15).

Entities generally called social enterprises are the most recent and innovative social economy structures at European and national level. Their entrepreneurial profile is defined by the dimensions and indicators such as production of goods and services in the context of a high degree of autonomy, financial risk taking and the presence of labor employed and a sharp structure of organizational processes reflected in the way of division of labor. All these aspects can be combined in a new and original reporting on the social objective of economic initiatives. The social dimension can be identified by characteristics such as entrepreneurial initiative when character is the result of a group, when the power of decision is not influenced by the division of property and capital structure, limited distribution of profit and stated aim of producing goods and services needed by the community (Defourny & Monzón, 1992).

In the following we will refer to a number of elements that highlight the role of a particular type of social economic structures that


Vol. V • Nr. 1/2015 96

combine traditional forms of innovation, gaining ground both at European and national level. The case study we present, without generalizing, is a starting point of sociological analysis of the realities of the west sector. One aspect that we want to highlight refers to the relational character of experiences in the field of social economy, linking the various actors, individual or organizational, as well as the overcome institutional boundaries (Fairbairn, Lou Hammond, & Krebs, 1997). These new forms of traditional structures of social economy are manifested in the development of strategic options where the relational way (often through the establishment of networks) (Goian & Vasiluță Ștefănescu, 2013) is based on the characteristics of the actors involved, namely the nature of resources and objectives (Salamon & Anheier, 1996).

The first explicit legal reference to mutual aid mutual aid unions (MAU) is performed on employees, in Decree 358/1949 for organizing mutual aid in addition to unions. Decree 204/1951 on the organization of mutual aid associations for retirees (MAUR) applies to those belonging to the state social insurance system. Structures established under this decree were assessed in the explanatory memorandum to Law 13/1972 regarding mutual aid unions of retirees as useful. (Research Report on social economy in Romania, 2010).

National Union of Employees Credit Union of Romania (NUECUR) includes Credit Mutual Aid Unions of Employees in Romania which dates back about 100 years. At first they were known as the "union of the economy" and accounted for credit mutual aid unions set up by special laws in certain ministries, churches and where members deposited their savings together. Subsequently they were subordinate to mutual aid unions, each union having a mutual aid association, based on mutuality principles, principles that still exist today. By the law 122/1996, credit mutual aid unions were registered by judges and the central bank through the "Record Book". (Research Report on the Social Economy in Romania 2010).

Recalling the legislative context of the draft law on social economy (2011-2012), which proposes regulation of the sector in our country, we identify several types of structures among which associations and foundations, cooperatives of first degree, companies, credit mutual aid unions, groups of social initiative, voluntary


Vol. V • Nr. 1/2015 97

organizations, employee mutual aid unions, mutual aid unions of retirees etc.

Nonprofit organizations organized into Mutual aid unions (MAU) in Romania can have two variations, Credit mutual aid unions of employees (CMAE) and Credit mutual aid unions for retirees (MAUR).

Credit mutual aid unions for retirees are organized under the legal framework provided by GUO 26/2000 on associations and foundations, with subsequent amendments and a special regulatory action: the Law 540/2002 on mutual aid unions of retirees. Credit mutual aid unions of retirees are civic organizations, private legal persons of patrimonial nature, non-governmental, non-political, with charitable purpose, mutual self-help and social assistance. (Art. 1 Law 540/2002). Law 122/1996, art. 1 paragraph 1 provides that members of mutual aid unions of employees may be only employed individuals. The objective of MAUR is to support members by providing financial loans with interest and pursuit of social, cultural, tourist and other types. MAUR members can be retirees, welfare recipients and family members of these categories. National legal regulations within this organizational form in the social economy through social objective stated support for vulnerable people, observing all the general characteristics of the area and having a historical continuity, a traditional one (Research Report on the Social Economy in Romania 2010).

In 2009, at the national level, MAUR ensured 2724 jobs in 193 organizations with over 1,300,000 members (Constantinescu, 2011).

Credit mutual aid unions are non-profit organizations of employees who are organized, as the structures mentioned above, the legal framework provided by GUO 26/2000 on associations and foundations and by the Law 122/1996 on the legal regime of the credit union for employees and their mutual aid unions. Employees' Credit mutual aid unions are non-profit associations organized based on free will of employees to support their members and financial mutual aid. (Art. 1 paragraph 1 Law 122/1996). The purpose of these structures is to support members by providing financial loans with interest. By establishing and operating measures, MAUE fall in social economy as a specific form nationally widespread. As regards the sources of funding mutual aid unions, they are calling on common funds through participation of members, according to participative schemes


Vol. V • Nr. 1/2015 98

undertaken by democratic vote by all members (Research Report on the Social Economy in Romania 2010).

A comparative analysis of SE organisations in Romania emphasised their efficiency from the point of view of economic profitability (Stănescu, Asiminei, Rusu, & Vîrjan, 2012, p. 65).

In 2009, at the national level, MAUE assured 16,275 jobs in 702 organizations with over 942,381 members (Constantinescu, 2011).

For setting up MAUE the minimum number of members must be 30, the funding being made of members’ funds, of own funds or from funds union associations, each house having freely chosen its program management. The unions are a protected category in terms of legislation, not being subject to taxation. The unions also established a risk fund, loans reaching values of 3.4 times the social fund.

Methodology

The research objective is to identify dimensions of identity of the MAU profile as SE institutions. The research instrument used is the standardized questionnaire (adapted from -Survey of Social Enterprises in Alberta and British Columbia CANADA, 2010) BC-Alberta Social Economy Research Alliance (Romanian BALTA).

The questionnaire, containing open and closed questions (Chelcea, Margo, & Cauc, 1998) included the following dimensions: field, target groups benefiting from the services, processes and organizational structure, economic performance indicators (economic purpose) social performance indicators (social purpose). Sample: Given the type of research (explorative) we chose a sample of convenience (Păşcuţă, 2001) (Zamfir & Vlăsceanu, 1993). Specifically, based on a sampling frame that included 52 MAUE and 120 Associations / Foundations of Timisoara there were selected (randomly associations / foundations) 50 organizational units of each type at a time. Following successive visits we obtained responses from 43 MAUE and 38 Associations / Foundations.

Results

About 90% of the total MAUE affiliated to NAMAUER (National Association of the Mutual Aid Unions of Employees in Romania), exception being the County Timis and Satu-Mare. Institutionally, NAMAUER BNR (National Romanian Bank) cooperates with the Ministry


Vol. V • Nr. 1/2015 99

of Finance and the Ministry of Labor. NAMAUER has 39 affiliated local mutual aid unions that comprise 2377 MAUE, on non-financial institutions. NAMAUER presents, protects, sustains and defends specific interests of non-financial institutions MAUE, their members and the local mutual aid unions in their relations with the central bodies of state administration, financial institutions, businesses and other organizations in Romania (Research Report on the Social Economy in Romania, 2010).

The first aspect aimed is the one of the establishment of the organization. Thus, we have associations and foundations 15.8% (1990-1995), 28.9% (1996-2000), 26.3% (2001-2005) on the other hand, 67.4% MAU (before 1990). Associations and foundations are created after 1990 (Law no 21 / 1924 and GO 26/2000), naturally in the context of legislative limitations of the communist period. MAUE are established (MAU-Law 122/1996, MAUE-Law. 135/2003, MAUR- Law.540 / 2002), especially before 1989, 67%, which makes them more credible for generations that began to practice in the communist period or in the near future.

Another recorded aspect aimed the sector of the organizations. Thus, in the case of associations and foundations, 10.5% culture, 15.8% health, 23.7% education, 23.7% social. On the other hand, in the case of the MAUE, 83.7% FINANCE. Foundations and associations are open to almost all areas of activity while MAUE assumes the role of financial institutions competing with the savings / loans offered by banks. Thus over 80% of the investigated MAUs circumscribe their main activity to finances.

The activity of credit mutual aid unions of employees is to grant loans with interests to their members. (Art. 2 paragraph 1 Law 122/1996). Credit mutual aid unions for retirees may be established by exercising the right to freedom of association of the following categories of persons, retirees, welfare recipients, family members.

In terms of geographical area deserved, for associations and foundations we talk about 47.4% local, 28.9% regional, 13.2% national, and 10.5% international. Concerning the MAUE, the geographical area deserved has a share of 83.7% local and 11.6% regional. Associations and foundations do not just resume to the local area, but they try to deserve also the regional, national and even international ones. On the other hand MAUEs are mainly institutions serving a local market, at most


Vol. V • Nr. 1/2015 100

regional. So over 83% of MAUEs are auto defined as local organizational actors and about 12% reported that the work they perform has regional echoes.

The main beneficiary group of business associations and foundations has a share of 5.3% represented by persons with physical disabilities, 39.5% children and youth, 15.8% elderly, 7.9% persons with mental disabilities, 2.6% ethnic minorities. For the NGOs the largest share registered is of 83.7% employees. NGOs address a wide variety of beneficiaries; from people with physical and mental disabilities to ethnic minorities and people from single parent families. In other words NGOs identify vulnerable groups and support their activities in order to identify their needs and seek to meet them. At this point it is noted the idea of return that frames the activity of MAUEs by the fact that they are addressed to employees (83%) or other categories which, although by definition can be considered vulnerable, are, in this case, contributors and beneficiaries of MAUE.

An indicator of belonging to the considered social economy organizations is the number of members in leadership. Thus, for associations and foundations we record a share of 65.8% (2-5 persons), 15.8% (6-10 people) and for credit mutual aid unions 93% (2-5 persons). Thus, both NGOs and MAUEs are managed by a management team also due to social goals that motivate the existence of two entities. Data analysis transpires the idea of similarity in this respect between the two types of organizational units.

The General Assembly is the governing body, composed of all members. (Paragraph 1). The organization and functioning of the general meeting shall be determined by statute. (Paragraph 5), the GUO 26/2000, art. 21 Paragraph 1 and 5, the board council ensures the enforcement of decisions of the general assembly. It can be also made by people outside the association, up to a maximum of one quarter of its composition. (Paragraph 1). General rules on the organization and functioning of the board of directors are established by statute. Board can develop internal rules of operation. (Paragraph 3), OUG 26/2000, art. 24 paragraphs 1 and 3, the constitutive act may stipulate the appointment of an auditor or of an auditing committee. If the number is greater than 15 members, the appointment of an auditor is required. It can be a person outside the association. (Art. 27). For associations with


Vol. V • Nr. 1/2015 101

more than 100 members enrolled until the last general assembly, internal financial control is exercised by a board of censors. (GUO 26/2000, art. 271 paragraphs 1).

Another indicator of belonging to the social economy area is the percentage of members / clients / management organization (50%) showing membership of a vulnerable group (people with physical disabilities, people with mental disabilities, children and young people, old people, groups with low income, ethnic minorities, the homeless, women at risk, people receiving social assistance cf. Law no 416 / 2001, people from large families, those from single parent families, people over 50 who do not benefit from the Law no 416 / 2001, people in isolated communities, Romani people, people released from detention, long-term unemployed, employees, etc. ).

Are the majority of members, customers, of the management part of one or more vulnerable groups?

Figure 1 (Source: own research data) Most beneficiaries, contributing members in MAUE are

employees, to mention a rate of over 90%. In the case of foundations and associations members do not fully identify with the beneficiaries of programs, or actions of organization. In our sample the situation of NGO


Vol. V • Nr. 1/2015 102

members not coming from the group of beneficiaries was very common, about 50%.

An indicator we aimed in our research which may reveal a characteristic of social economy activities is the ratio of paid and volunteers staff working for the organization. Thus, for associations and foundations we register a score of 7.9% in terms of credit mutual aid unions accounted for 41.9%. There is a significant difference between NGOs and MAUE when we look through the involvement of volunteers in achieving organizational objectives. On the one hand we have a small number of associations / foundations which do not "work" with volunteers (8%) and on the other hand a large number of MAUE which do not use this resource. There is a difference between the two organizational types and when referring to the total number of members involved in activities of the organization, the MAUE tends to have fewer people involved in activities than NGOs.

Regarding the dynamics of the members belonging to the organization, for associations and foundations the number of members will grow, with over 42.1% of them showing this trend. For credit mutual aid unions, growth is expected with a lower intensity, only 11.6% of them showing this trend. Representatives of NGOs expected to increase the number of members, in other words 42% of organizations in this category foresee an increase in the importance of the NGO sector and hence the number of people who are involved in actions in this sector. MAUE stipulate a not very good future of this organizational form because only 12% believe in a development of this sector.

Among the main reasons put forward by associations and foundations in increasing the number of members, we remember: the increase of the work volume, willingness to be involved in social projects and in the community as volunteers, changing of generations, and project implementation with the help of some volunteers, the need to make more. For credit mutual aid unions, the main reasons given are the need of money returned to relatively low interest, or advantage of lower interest rates on loans in relation to other financial institutions with offers services like banking.

One aspect researched in our investigation is that of integration in the organization as paid members of persons belonging to vulnerable groups (people with physical disabilities, people with mental disabilities,


Vol. V • Nr. 1/2015 103

children and youth, elderly, low-income groups, ethnic minorities, homeless , women at risk, people receiving social assistance cf. Law 416 / 2001, people from large families, those from single parent families, people over 50 who do not benefit from the Law 416 / 2001, people in isolated communities, Romani people, people released from detention, long-term unemployed, employees etc.), emphasizing the social nature of activities of the organization. Thus, for associations and foundations, the score recorded is of 21%, high enough to argue their affiliation to the specific sector of the social economy. For credit mutual aid unions, unexpectedly due to the character of the activities managed by the organizations, which approach them rather to the competitive private economic zone, over 67% having more than half of the membership belonging to the vulnerable group mentioned above paid. It is a feature of the social character of the activity of this kind of organization indicating membership to the social economy.

Perception of the fulfillment of the social purpose is present in the case of associations and foundations present in a proportion of 89.5% and for credit mutual aid unions with an intensity of 58.1%. In other words, NGOs assume greater social purposes than MAUE. Almost all investigated associations declare the social role of the organization (90%) while the percentage of MAUE identifying such a mission is of approximately 60%. The main social purposes specified by associations and foundations include support for Romani women, migrants, covering multiple needs for people in crisis, helping the underprivileged, help children, social projects, counseling and support for children and parents of children with increased quality of life disabilities and their families, increasing the quality of life of people in situations of social risk, dropout prevention, social support and educational courses, social enterprise development, education of the Timisoara community for creating eco-friendly environment, social integration, professional development etc. For credit mutual aid unions, the main goals invoked are the social aids for employees in times of crisis, for loans in the event of temporary needs, financial aid if necessary, in case of death, for divorced women with children, etc. NGOs provide increased development to meet the range of needs the NGO sector will meet. MAUEs rely on meeting single needs, namely, financial need, of cash loan on favorable terms.


Vol. V • Nr. 1/2015 104

Credit mutual aid unions for retirees can perform other activities and services than those set by the main purpose:

a) Organizing cultural, artistic, leisure and tourism; b) Provision of services, for a reduced payments to members of

the credit union of retirees and family members dependent on them, using the work of retired members of that house;

c) Organization of shops for selling food at prices of production, management and treatment of boarding houses, organizing centers for the repair of household appliances, clothing, footwear;

d) Conduct funeral services for deceased members of credit mutual aid unions: making coffins and transportation;

e) Other actions and forms of social assistance. (Art. 8 Law 540/2002)

Financial reward for employees is lower for associations and foundations, accounting for over 52% of net income less than 1,000 RON per employee by difference to credit mutual aid unions where only 44% of employees register an income of less than 1000 RON per month, 51% having an income between 1000-1500 RON to 31% for employees of NGOs.

Following the financial dimension of the activities of organizations considered, we identified the weights where they have a positive exercise. We were also interested in how to use the surplus which may arise between revenue and expenses in order to develop the social dimension of the organization. Thus, for associations and foundations, 60.5% of the respondents surveyed say that there is no surplus, while only 28.9% say that it is reinvested in the organization. As regards credit mutual aid unions, only 2.3% state there is no surplus, over 86% saying that the surplus is redistributed or returned to members of the community.

The incomes of retirees’ credit mutual aid unions consist of: a) Registration fees; b) Monthly dues and contributions from members; c) Interests arising from investments in the law; d) Income from service; e) Interests on amounts borrowed; f) Income from organizing cultural, artistic and leisure; g) Donations and sponsorships;


Vol. V • Nr. 1/2015 105

h) Other revenues provided by law (Art. 11, Law 540/2002) We have to mention that NGOs cannot make a profit in the strict

sense, legislation preventing this. So it reinvestment in some form is mandatory, the answer for the lack of surplus can be interpreted in this register.

How are the profit / surplus distributed in your organization?

Figure 2 (Source: own research) Given that 28.9% of NGOs who have made a surplus directed it

towards achieving the objectives of the organization (60.5% said they had no profit) and 86.1% of MAUEs distribute profits earned to their members, so we can say that economic activity results of products and services in support of specific social dimension of organizations claiming their membership in social economy.

Current legislation provides certain tax incentives for credit mutual aid unions. Thus, acts and operations of MAU employees, made in connection with the activity of these, shall be exempt from all taxes. (Art. 8 Law 122/1996). Local and county councils and the General Council of Bucharest will support the operation of MAUR by renting the necessary locations, where possible, to conduct their activities and reducing the rental charges by 75%. (Art.16 Law 540/2002).

The main income sources of the considered associations and foundations are of 26.3% donations from other organizations, 31.6%


Vol. V • Nr. 1/2015 106

donations from individuals, 13.2% European funds and 15.8% come from membership fees.

Submission to MAUR is subject to the payment of a registration fee of a fixed amount or percentage of the value of the pension or social assistance, determined by the status of each case. (Art. 9, Law 540/2002). MAUR members are required to pay monthly dues and monthly contributions, the amount of which percentage or fixed amount shall be determined by the board of the respective house within the limits and under the conditions set by statute. Upon termination of membership of the credit union retirees, for whatever reason, the amounts secured by way of monthly dues shall be returned to the holder or his successors, as applicable. Contribution to help fund the member's death is returned to the dead’s successors. (Art. 10, Law 540/2002)

We note the low share in total budget revenue sources from European funds, which emphasizes the low level of fructification of these opportunities and reduced ability to access these resources by the non-governmental organizations. On the other hand, the main sources of income for credit mutual aid unions are represented in proportion of 53.5% of loans and 37.2% share of membership fees. Associations and foundations use multiple sources of funding for activities in variable percentages. What is specific to this organizational type is the perpetual seeking for funds to finance. On the other hand MAUEs operate on the principle of financial institutions, and hence the most important part of their income.

Conclusions

The main research questions that the research attempted to give answers to by analyzing data collected were the identification of the identity profile of social economic organizations in Timisoara, based on the field size of the activity, target groups benefiting from the services, organizational processes and structure, economic performance indicators (economic purposes) social performance indicators (social purpose), partnerships with business, government, communities and educational environment (university especially) (Buzărnescu, 2007), objectives that we consider to have achieved, given the exploratory nature of this research.


Vol. V • Nr. 1/2015 107

We note a superficial knowledge and a low self-identification with the social economy by the actors indicated as relevant entities in the field of social economy bill from 2012, especially MAUEs that tend to maximize the size of the economic and financial dimension of their activity to the detriment of the social one, outlining a course of development at the level of financial products and services specific to commercial financial loan of organizations.

References

1. Buzărnescu, Şt. (2007). Compared Sociological Doctrines: Anthology and Chrestomanci, Timisoara: Universitatea de Vest.

2. Borzaga, C. & Defourny, J. (2001). The Emergence of Social Enterprise, London: Routledge.

3. Chelcea, S. (1998). Chestionarul sociologic. În S. Chelcea, Marginean & I. Cauc, Cercetarea sociologică. Deva: Destin, pp. 175-267.

4. Constantinescu, S. (coord) (2011). Atlasul Economiei Sociale. Romania 2011, Report “Prometeus” project, Foundation for Civil Society Development, Bucharest.

5. Defourny, J. & Monzón Campos, J. (eds.) (1992). Économie sociale (entre économie capitaliste et économie publique) / The Third Sector (cooperatives, mutuals and nonprofit organizations). De Boeck Université – CIRIEC, Bruxelles

6. Fairbairn, B. & Lou Hammond, K. & Krebs, P. (1997). Credit Unions and Community Economic Development. Centre for the Study of Co-operatives: University of Saskatchewan

7. Goian, C., & Vasiluță Stefanescu, M., (2013). Profesionalizarea prin intermediul masteratului în economie socială– dimensiune a parteneriatului între comunităţi, mediul de afaceri şi cel educaţional universitar, Revista de Economie Socială, Iasi, volII, nr.5.

8. Păşcuţă, I. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Ed. Eurostampa, Timişoara

9. Salamon, L. M. & Anheier, H. K. (1996). The Emerging Nonprofit Sector, Manchester: Manchester University Press

10. Shaw, E., Shaw, J. & Wilson, M. (2001). Unsung Entrepreneurs: Entrepreneurship for Social Gain, Durham: University Business School


Vol. V • Nr. 1/2015 108

11. Stănescu, S. M., Luca, C., & Rusu. O. (2012). Reglementări cu impact comunitar și național asupra domeniului economiei sociale. Revista de Economie Socială, nr. 2/2012, vol II p. 3-23

12. Stănescu, S. M., (coord.) Asiminei, R., Rusu, O., Vîrjan, D. (2012). Profit pentru oameni Raport de deschidere în cadrul proiectului Modelul Economiei Sociale în România, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

13. Vasiluță-Ștefănescu, M & Vasiluţă-Ștefănescu, A. (2012). Dimensions of Ongoing Role Institutionalization: Romanian Women Managers Representations on Factors Influencing Career Development. Revista de Cercetare si Interventie Socială, 39, 82-99

14. Zamfir, C. & Vlăsceanu, L. (coord.) (1993). Dicţionar de sociologie, Bucureşti: Ed. Babel

15. Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, București, 2010, disponibil la adresa http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte Studii/301210Raport%20de%20cercetare_ES.pdf

16. Decretului 358/1949 pentru organizarea Caselor de ajutor reciproc pe langa Sindicate, emis de MINISTERUL MUNCII, disponibil la adresa web http://www.legex.ro/Decretul-358-1949-191.aspx, consultat la data de 19.03.2015

17. Decretul 204/1951 privind organizarea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor (CARP), emis de MAN, disponibil la adresa web http://lege5.ro/Gratuit/g42tkmbv/decretul-nr-204-1951-privind-organizarea-caselor-de-ajutor-reciproc-ale-pensionarilor, consultat la data de 19.03.2015

18. Legii 13/1972 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, emis de MAN, disponibil la adresa web http://www.legex.ro/Legea-13-1972-501.aspx, consultat la data de 19.03.2015

19. Legea 122 / 1996, privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunilor acestora, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://www.legex.ro/Legea-122-1996-95302.aspx, consultat la data de 19.03.2015

20. OUG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://lege5.ro/Gratuit/gi3tsnrt/ordonanta-nr-26-2000-cu-privire-la-asociatii-si-fundatii, consultat la data de 19.03.2015


Vol. V • Nr. 1/2015 109

21. Legea.nr.416/2001 privind venitul minim garantat, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_venitului_minim_garantat.php consultat la data de 19.03.2015

22. Legea 540/ 2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38043, consultat la data de 19.03.2015

23. Legea nr. 135/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://lege5.ro/Gratuit/gq3danrz/legea-nr-135-2003-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-122-1996-privind-regimul-juridic-al-caselor-de-ajutor-reciproc-ale-salariatilor , consultat la data de 19.03.2015

24. Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, emisă de Parlamentul României, disponibil la adresa web http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=65255, consultat la data de 19.03.2015 Acknowledegment

This paper is made and published under the aegis of the Research Institute for Quality of Life, Romanian Academy as a part of programme co-funded by the European Union within the Operational Sectorial Programme for Human Resources Development through the project for Pluri and interdisciplinary in doctoral and post-doctoral programmes Project Code: POSDRU/159/1.5/S/141086.

Economia socială.

Organizaţii şi practici

Social economy.

Organisations and practices


Vol. V • Nr. 1/2015 113

PRACTICI ŞI MODELE

DE ECONOMIE SOCIALĂ TRADIŢIONALĂ

Nina Mihaela Mihalache 1

Rezumat

Textul de faţă face o analiză a practicilor economiei sociale ca modalitate de diminuare a sărăciei. Pe lângă modelele de economie socială a entităţilor protejate se urmăreşte extrapolarea economiei sociale în practicile tradiţionale. Au fost analizate o serie de interviuri cu persoane implicate în implementarea şi promovarea proiectelor de economie socială şi au fost căutate câteva posibile modele de activităţi tradiţionale ce pot face obiectul economiei sociale. Documentarea realizată pentru această cercetare evidenţiază că există modele de economie socială tradiţională în anumite zone geografice ale României care nu sunt suficient promovate şi împărtăşite altor comunităţi. Analiza a evidenţiat unele puncte slabe ale manifestării şi funcţionării acestor practici şi modele de economie socială tradiţională. Acestea se referă la dificultăţi ale sustenabilităţii activităţilor tradiţionale prin lipsa marketing-ului, a valorificării produselor, a pieţei şi mai ales a profitului foarte mic şi ocazional. Deşi profitul nu se regăseşte decât pe ultimele obiective ale domeniului economiei sociale şi se recomandă pentru a fi reinvestit, acesta rămâne important pentru acoperirea nevoilor minime. În acest context, aceste puncte slabe se constituie în factori de risc în menţinerea motivaţiei pentru susţinerea acestor activităţi în domeniul economiei sociale.

Cuvinte cheie: economie socială tradiţională,

marketing-ul modelelor economiei sociale, sustenabilitatea

economiei sociale tradiţionale

1. Introducere

Economia socială în România a luat o mare amploare în ultima perioada de după aderare la Uniunea Europeană. Vine ca un răspuns la cerinţele europene privind reformarea economică şi socială a statelor cuprinse de criza. A reprezentat o provocare pentru spaţiul românesc care deja a experimentat mai multe schimbări în perioada postcomunistă. Printre efectele generate de perioada postcomunistă s-ar evidenţia: neîncrederea populației, inhibarea iniţiativei şi a solidarităţii. Criza economică a accentuat efectele negative asupra mentalităţii

1 Conferenţiar doctor, Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi, Romania, E-mail: [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 114

populaţiei datorită pierderii locurilor de muncă şi a creşterii şanselor de excluziune socială. Economia socială vine cu propunerea de a resuscita mentalul colectiv prin stabilirea unor obiective specifice cu scopul prevenirii şi diminuării sărăciei. Aceste obiective sunt orientate prioritar către factorul uman şi au în vedere creşterea stimei de sine, stimularea solidarităţii, a participării, a activismului şi nu în ultimul rând al incluziunii sociale. Datorită dinamicii paradigmei economiei sociale (Asiminei, Şoitu, 2014), putem aborda economia socială de tip tradiţional, cu practici şi modele specifice. În acest sens se poate face referire la: existenţa practicilor şi modelelor de economie socială tradiţională în România, reprezentări şi interpretări ale acestor practici, marketing-ul acestor modele precum şi punctele tari şi punctele slabe ale sustenabilităţii economiei sociale tradiţionale.

Încurajarea practicării economiei sociale de tip tradiţional poate aduce un suflu nou domeniului şi poate aborda atât o funcţie de intervenţie cât mai ales una de prevenţie.

2. Intervenţie şi prevenţie în economie socială

Este bine cunoscut faptul că economia socială a apărut în societatea modernă ca o modalitate de a sprijini persoanele expuse celui mai mare risc de excluziune socială. Mecanismul său de funcţionare se raliază procedurilor de intervenţie asupra domeniilor deficitare unde se impune completarea golurilor. Scopurile şi obiectivele economiei sociale axate în principal pe dezvoltare umană şi incluziune socială plasează domeniul în sfera intervenţiei de tip social. Francezii propun o abordare mai globala a termenului economie socială, prin obiectivul solidaritate, făcând trimitere la economia solidară. Numai că economia solidară este văzută ca o economie de tip independent cu toate avantajele, fie ele sociale, economice sau de alt tip, pe când, economia socială aparţine carităţii şi asistării sociale. Autorii francezi fac o invitaţie asupra meditaţiei asupra acestor termeni: economie socială şi economie solidară (Netedu, 2013). Această globalizare a termenilor ar putea dezvolta o altă funcţie pentru economia sociala, funcţie văzută ca prevenţie, ca modalitate de dezvoltare şi funcţionare a societăţii.

Funcţia de intervenţie a economiei sociale poate fi determinată de tipul de organizare de forma unităţilor protejate. Acestea se referă în primul rând la o anumită categorie de beneficiari care aparţin unui grup


Vol. V • Nr. 1/2015 115

vulnerabil, beneficiază de o organizare şi coordonare instituţională permanentă, este limitată la decizia grupului dar şi la dezvoltare personală, conştientizează automarginalizarea.

Funcţia de prevenţie a economiei sociale, ar fi de tipul dezvoltării individuale/familiale ce ar deţine resurse ce pot fi utilizate cu scopul creşterii calităţii vieţii, al solidarităţii intrafamiliale şi comunitare dar şi a motivaţiei pentru dezvoltare personală economică şi socială. Avantajele acestei funcţii ar consta în abilitatea realizării activității de subzistenta si de dezvoltare a capitalului, o perioadă scurtă de iniţiere şi supraveghere a activităţii, supravieţuirea pe cont propriu, angajarea membrilor familiei dar şi ai comunităţii, stimularea relaţiilor de solidaritate pentru creşterea economică precum şi accesul la venituri progresive, stimularea motivaţia muncii, inovaţiei, implicarea şi solidaritatea.

Istoria ne arată mai degrabă o economie socială cu funcţie de prevenţie prin principalele forme de organizare de tipul: cooperative de comerţ, cooperative de invalizi, asociaţii şi fundaţii, structuri asociate şi sectorul cooperaţiei.

Activităţile independente reprezintă una dintre modalităţile prin care persoanele fără loc de muncă pot intra pe piaţa muncii. De asemenea, crearea unor noi locuri de muncă şi a unor noi întreprinderi reprezintă una dintre prioritățile Strategiei Europa 2020. De altfel, inovarea socială este considerat cel mai puternic instrument în dezvoltarea economică şi socială a persoanelor şi comunităţilor, a reducerii sărăciei şi a excluziunii sociale. Aceste recomandări pe care le face Uniunea Europeană pentru perioada următoare sunt descrise în Programul Progress pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială.2

Comparând cele două funcţii, funcţia de intervenţie vizează grupurile de persoane vulnerabile, excluse social pentru care se intervine cu scopul incluziunii sociale, pe cînd, funcţia de prevenţie se adresează unui grup deschis prin activităţi ce susţin incluziunea socială cu scopul dezvoltării continue.

2 Pot fi consultate în Ghid privind perspectiva de dezvoltare a economiei sociale în România recomandat mai sus, p.27-29.


Vol. V • Nr. 1/2015 116

3. Economia socială de tip European

Aşa cum arată cercetările, economia socială a parcurs o serie de definiţii de-a lungul timpului arătând că acestea au fost influenţate atât de situaţiile istorico-politice cat şi de arealul geo-cultural. Acest aspect nuanţează importanţa zonei de manifestare a acestui domeniu precum şi reuşita atingerii obiectivelor propuse.3 Acelaşi ghid prezintă pe lângă un istoric, mai multe modele şi forme de organizare a economiei sociale. Există state cu diferite grade de acceptare a practicilor şi modelelor de economie socială. Pentru statele cu experienţă în economie socială funcţionează mai multe forme de organizare. Majoritatea sunt divizate în servicii sociale şi integrarea în muncă a persoanelor aflate în dificultate. Daca ţări ca Spania, Italia, Belgia sunt adepte ale celor două forme de organizare, sunt şi state ca Grecia şi Marea Britanie, care au o abordare diferită datorată unei experienţe îndelungate în economie socială. Modelele acestor două state accesează mai mult funcţia de prevenţie a economiei sociale, alocând importanţă incluziunii sociale, profitului şi redistribuirii acestuia, dezvoltării companiilor şi a comunităţilor.

4. Economia socială de tip tradiţional

Când ne referim la economia socială de tip tradiţional avem tendinţa de a asocia tradiţia cu zonele rurale şi nu cu experienţa şi specificul unor modele şi practici demonstrate prin sustenabilitate şi performanţă de-a lungul timpului. Ţările cu experienţă solidă în economie socială au stabilite obiective strategice care vin în concordanţă atât cu specificul zonei cât şi cu valorificarea resurselor. Dacă pentru unele state, obiectivele principale sunt axate pe protecţia mediului prin reciclare şi refolosire, utilizarea unor agregate şi instalaţii nepoluante cu valoare istorică specifice zonelor, pentru alte state obiectivele sunt centrate pe solidaritate şi management participativ. Oricare ar fi obiectivul ales, primează ideea de responsabilitate a fiecărui actor dar şi patternul social. Situaţiile istorico-politice şi legislaţia statelor pot produce situaţii noi prin care cele doua elemente se pot modifica şi pot aduce reacţii şi comportamente diferite ale actorilor sociali. Cercetările arată că există şi în România o istorie a economiei sociale prin tipurile de organizare şi funcţionare a comunităţilor. Dacă înainte de comunism

3 http://www.economie-sociala.org


Vol. V • Nr. 1/2015 117

exista ideea de responsabilitate individuală pentru asigurarea nivelului de trai, atât în mediul rural cat şi în mediul urban, în perioada socialist comunistă devine pseudo-responsabilitate, fiind îndreptată doar către stat. Industrializarea şi instituţionalizarea zonelor rurale duce la diluarea activităţilor tradiţionale care se cer redescoperite în perioada postcomunistă. Trecerea de la regimul comunist totalitar la democraţie de tip experiment aduce după sine multe necunoscute în abilităţile de adaptare ale populaţiei. Lipsa de cunoştinţe în funcţionarea microîntreprinderilor şi a antreprenoriatului facilitează apariţia eşecului şi a falimentului care sărăcesc populaţia şi prejudiciază încrederea faţă de instituţii şi comunitate (Mihalache, 2013:159-170). Aşadar, există o legătura strânsă între economia socială şi mentalitatea şi motivaţia populaţiei(Ionescu, 2013). În România, economia socială a fost mai bine implementată în Sud Est, Sud Vest Oltenia, Bucureşti-Ilfov (Stănescu, 2013) şi mai puţin în regiunea de Nord Est , considerată de altfel zona cea mai săracă a ţării. Motivele pentru care economia socială este deficitară în această regiune sunt argumentate de migraţia populaţiei apte de muncă, de lipsa infrastructurii dar şi a specificului acestei zone. Regiunea de Nord Est a României, axată mult pe agricultură şi creşterea animalelor, a suferit în perioada comunistă multe modificări de organizare şi funcţionare generând alterarea abilităţilor agrare dar şi a responsabilităţii individuale timp de câteva generaţii. În regiunile mai dezvoltate ale României există o mai mare deschidere şi preocupare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, a protecţiei mediului, a sănătăţii şi sportului dar şi a calităţii vieţii. Organizaţiile şi instituţiile implicate în domeniul economiei sociale manifestă un efort susţinut pentru sustenabilitatea proiectelor dezvoltate.

5. Modele de activităţi tradiţionale în economia socială

Pentru ultima perioadă, accentul domeniului economiei sociale cade mai mult pe tradiţie şi antreprenoriat. Sprijinul instituţiilor şi organizaţiilor pentru consiliere şi monitorizare este cel mai important pentru actorii sociali.

În ţara noastră există câteva modele de economie socială tradiţională în anumite zone geografice. Documentarea realizată asupra acestor modele arată principalele activităţi tradiţionale care pot face obiectul economiei sociale şi pot contribui la diminuarea fenomenului sărăciei şi


Vol. V • Nr. 1/2015 118

al dependenţei de asistenţă socială.4 Pe lângă punctele tari ale acestor modele, există o serie de puncte slabe care ar trebui analizate şi remediate.

Principalele activităţi cu specific tradiţional care funcţionează în domeniul economiei sociale, sunt: creşterea animalelor, apicultura, agricultura ecologică, turismul şi activităţile meşteşugăreşti. Aceste activităţi funcţionează cu preponderenţă în zonele cu deschidere mai mare către antreprenoriat şi economie socială. Sunt promovate în special activităţile agroalimentare ecologice, sub formă de coş zilnic sau coş

ţărănesc, păsări şi animale crescute ecologic precum şi produsele lor, legume, fructe şi plante medicinale, conserve şi băuturi5. Acestora li se adaugă activităţile meşteşugăreşti de olărit, realizare de îmbrăcăminte, obiecte şi ţesătorie hand made. Participarea la târguri organizate pentru prezentare dar şi vânzarea directă reprezintă finalitatea activităţilor economico-sociale a participanţilor.

6. Sustenabilitatea economiei sociale tradiţionale

Funcţionarea activităţilor tradiţionale reprezintă un punct vulnerabil în condiţiile social-economice actuale. În afară de capitalul social investit, acest tip de activităţi sunt condiţionate de marketing-ul susţinut pentru asigurarea vizibilităţii afacerii, de căutarea de colaboratori/parteneri dar mai ales pentru a menţinerea sustenabilității prin promovarea şi vânzarea produselor (Luca, 2013). Cele mai multe dintre aceste activităţi comportă factori de risc începând cu tipurile de produse (ex. perisabilitatea, condiţiile de păstrare), transportul şi zona de acoperire, partenerii implicaţi, fiscalitatea şi profitul foarte mic. Aceşti factori de risc pot influenţa considerabil menţinerea activităţii pe termen lung . Un alt factor descurajator se identifică în startul activităţii. Sunt încurajate activităţile cu un minim de experienţă fiind deficitară susţinerea financiară pentru iniţierea afacerii (materiale, mijloace fixe şi mobile etc). De asemenea, susţinerea permanentă prin consiliere şi îndrumare din partea instituţiilor şi organizațiilor poate contribui la menţinerea şi dezvoltarea pe termen lung a unor acţiuni economico-sociale. Aşa cum s-a prezentat mai sus, această colaborare de susţinere

4 http://www.actionamresponsabil.ro, http://www.crca.ro, http://www.rentropstraton.ro, www.RS.ro 5 http://www.cosuldelegume.ro , http://www.cosultaranesc.ro, http://www.aphilita.ro,


Vol. V • Nr. 1/2015 119

are menirea de a stimula încrederea, motivaţia, inovaţia şi responsabilitatea socială. În România sunt exemple de organizaţii şi instituţii care şi-au adus contribuţia la lansarea şi menţinerea proiectelor din domeniul economiei sociale dar şi a dezvoltării comunitare.6

7. Concluzii Economia socială tradiţională reprezintă pentru ţara noastră un

punct de sprijin atât în dezvoltarea socio-economică dar şi în diminuarea sărăciei. Principalele activităţi tradiţionale au nevoie de susţinere în organizare dar şi în perpetuarea tradiţiilor. Întoarcerea la tradiţie reprezintă o prioritate mai ales în mediul rural. În condiţiile în care preocupările europene sunt axate pe responsabilitate şi participare, pe energie verde şi cultura unui mediu curat şi sănătos , activităţile tradiţionale au mediu propice pentru dezvoltare şi propagare. Pe de altă parte, este încurajată întoarcerea la valorile familiale şi comunitare atât economice cât şi culturale.

Bibliografie

1. Asiminei, R., Şoitu, C.T. (2014), Economia Socială: o paradigmă în

schimbare, In Journal of Social Economy, Bilingual Magasine, vol. .IV, nr.1.

Editura Hamangiu, Bucuresti. www.profitpentruoameni.ro.

2. Ionescu, I. (2013) Training of rural community development agent,

In Journal of Social Economy, Bilingual Magasine, vol. .III, nr.5. Editura

Hamangiu, Bucuresti, pp.67-69. www.profitpentruoameni.ro.

3. Luca, C. (2013). Interview with Mrs. Anca Gheorghica, the president

of “Mai Bine” Association- The winner of Nesst 2011-1012 Competition,

In Journal of Social Economy, Bilingual Magasine, vol. .III, nr.4. Editura


4. Mihalache, N. (2013). Sărăcia. Responsabilitate socială şi nivel de trai

Editura Institutul European, Iaşi, pp.159-170.

6http://www.worldvision.ro/Presa/2014/premiul-i-la-gala-societatii-civile-2013-sectiunea-dezvoltare-economica-si-sociala-a324.html , http://profitpentruoameni.ro/category/laborator-de-economie-sociala/incubator-de-economie-sociala


Vol. V • Nr. 1/2015 120

5. Netedu, A., (2013), From social economy to solidary economy.

Specific similarities and differences. In Journal of Social Economy,

Bilingual Magasine, vol. .III, nr.3. Editura Hamangiu, Bucuresti, pp.3-25.

www.profitpentruoameni.ro.

6. Stănescu, M., S., (2013). Researching Social Economy in Romania, In

Journal of Social Economy, Bilingual Magasine, vol. .III, nr.4, , Editura


7. http://www.economie-sociala.org, Ghid privind perspectiva de

dezvoltare a economiei sociale în România - Concepte istorice-forme-

activităţi-iniţiative si practice naţionale şi internaţionale; Ghid elaborate

de RIES-Reteaua incubatoarelor de economie socială, abordare strategică

a dezvoltării resurselor umane POSDRU/84/6.1/S/53606, “Investeşte în

oameni”, Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” 2007-2013.

Disponibil online martie 2015.

8. http://www.actionamresponsabil.ro, Reţeaua Socială - Acţionăm

responsabil, site cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –

2013 Investeşte în oameni. Disponibil online martie 2015.

9. http://www.crca.ro, site al Centrului de Resurse pentru Cetăţenie

Activă. Disponibil online martie 2015.

10. http://www.worldvision.ro/Presa/2014/premiul-i-la-gala-

societatii-civile-2013-sectiunea-dezvoltare-economica-si-sociala-

a324.html, Disponibil online martie 2015.

11. http://profitpentruoameni.ro/category/laborator-de-economie-

sociala/incubator-de-economie-sociala. Disponibil online martie 2015.

12. http://www.rentropstraton.ro, www.RS.ro , Grup de editură şi

consultanţă în afaceri. Disponibil online martie 2015.

13. http://www.cosuldelegume.ro. site-uri ale asociatiilor de activitati

traditionale. Disponibil online martie 2015.

14. http://www.cosultaranesc.ro, site-uri ale asociatiilor de activităţi

tradiţionale. Disponibil online martie 2015.

15. http://www.aphilita.ro, Asociaţia pomiviticolă Hiliţa, produse

tradiţionale. Disponibil online martie 2015.


Vol. V • Nr. 1/2015 121

Notă

Această lucrare este rezultatul cercetării făcută posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin Fondul Social European, în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/132400, cu titlul “Tineri cercetători de succes – dezvoltare profesională în context interdisciplinar şi internaţional”.


Vol. V • Nr. 1/2015 122

PRACTICES AND TRADITIONAL SOCIAL ECONOMY MODELS

Nina Mihaela Mihalache71

Abstract

This text is an analysis of the social economy practices as a means of reducing

poverty. Besides the patterns of social economy of protected entities, we are

seeking an extrapolation of social economy in traditional practices. We have

analysed a series of interviews with people involved in the implementation and

promotion of social economy projects and several possible models of

traditional activities have been searched which may be the object of the social

economy. Documentation made for this research suggests that there are models

of traditional social economy in certain Romanian geographical areas not

adequately promoted and shared with other communities.

The analysis highlighted some weaknesses of the event and functioning of these

practices and traditional social economy models. They concern the difficulties

of traditional activities sustainability by lack of marketing, utilizing products,

market and especially very small and occasional profit. Although profit is not

found only in the last goals of social economy and is recommended for

reinvestment, it remains important for covering minimum needs. In this

context, these weaknesses constitute the risk factors in maintaining motivation

to support these activities in the social economy.

Keywords: traditional social economy;

marketing models of social economy;

sustainability of traditional social economy.

1. Introduction

Social economy in Romania has extended in the last period after accession to the European Union. This comes as a response to European demands on economic and social reforming of states under crisis. It has also represented a challenge for the Romanian space which has already experienced several changes in the post-communist period. Among the effects of post-communist period, we could highlight the population’s

17Associate professor Ph.D., Department of Sociology and Social Work, Faculty of Philosophy and Social-Political Sciences, Alexandru Ioan Cuza University, Iasi, Romania, E-mail: [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 123

mistrust, inhibiting initiative and solidarity. The economic crisis has accentuated the negative effects of the population’s mentality due to job losses and increased chances of social exclusion. The social economy comes with the proposal to revive collective memory by setting specific targets with the aim of preventing and reducing poverty. These objectives are oriented primarily to the human factor and consider the increase in self-esteem, fostering solidarity, participation, activism and not least social inclusion.

Due to the dynamics of social economy paradigm (Asiminei, Şoitu, 2014), we can approach the social economy of the traditional type, with practices and specific models. In this respect, reference can be made to the existing practices and traditional social economy models in Romania, representations and interpretations of these practices, marketing these models and also the strengths and weaknesses of traditional social economic sustainability.

The encouragement of a traditional social economy can bring a fresh domain and can address both the function of intervention but rather one of prevention.

2. Intervention and prevention in social economy

It is well known that the social economy emerged in modern society as a way to support the most exposed persons to the risk of social exclusion. Its operating mechanism concurs to procedures on deficient areas where intervention is necessary to fill the gaps. The aims and objectives of the social economy focused mainly on human development and social inclusion place this domain within the social intervention type. The French proposed a more global approach to the term social economy through the objective of solidarity, referring to the solidarity economy, except that the solidarity economy is seen as an independent style economy with all the advantages, be they social, economic or otherwise, whereas the social economy belongs to charity and social assisting. French authors make a call on meditation on these terms: social economy and solidarity economy (Netedu, 2013). This globalization of terms could develop another function for the social economy, a function seen as prevention, as a means for development and functioning of society.


Vol. V • Nr. 1/2015 124

The function of intervention of the social economy may be determined by the type of organization to form protected units. This relates primarily to a specified category of persons belonging to a vulnerable group, having a permanent institutional organization and coordination, is limited to the group's decision and personal development, and is aware of self-marginalization.

The prevention function of social economy would be of an individual/family development type which would hold resources that can be used to improve quality of life, solidarity within families and community likewise, but also motivation for personal, economic and social development. Advantages of this feature lie in the ability to achieve subsistence activity and capital development, a short period of initiation and supervision of the work, own survival, employment of family members and of the community, fostering relations of solidarity for economic growth, such as access to progressive income, stimulating work motivation, innovation, commitment and solidarity.

History shows rather a function of preventive social economy through the main forms of organization, like: trade unions, co-operatives of the disabled persons, associations and foundations, associated structures and cooperative sector.

A self-employment activity is one of the ways jobless people can enter the labour market. Also, creating new jobs and new businesses is one of Europe 2020 Strategy priorities. Moreover, social innovation is considered the most powerful tool in economic and social development of individuals and communities, reducing poverty and social exclusion. These recommendations the European Union makes for the next period are described in the Progress program for employment and social inclusion.8

Comparing the two functions, the function of intervention targeting vulnerable groups, which are socially excluded and for which interventions are made with interests on social inclusion, while the function of prevention is addressed to an open group through activities supporting social inclusion for further development.

8 Can be consulted in Guidance on the development prospects of the social economy in Romania

recommended above, on p.27-29.


Vol. V • Nr. 1/2015 125

3. European-style social economy

As research shows, social economy underwent a series of definitions over time, showing that they were influenced by historical-political situations, like the geo-cultural area. This aspect colours the importance of the manifestation area of this field, as well as achievement of proposed goals.9

Besides history, the same guide describes more models and forms of organization of social economy. There are states with varying degrees of acceptance of practices and patterns of social economy. For states with experience in social economy several forms of organization operate. The majority is divided into social services and work integration of persons in difficulty. If countries like Spain, Italy and Belgium are adherents of the two forms of organization, there are other types of countries, like Greece and Britain, which have a different approach due to a long experience in social economy. Models of these two states access more the prevention function of the social economy, allocating the importance of social inclusion, profits and its redistribution, development of companies and communities.

4. A traditional social economy

When referring to a traditional social economy we tend to associate tradition with rural areas and not with experience and the specific of proven models and practices through sustainability and performance over time. Countries with solid experience in social economy have set strategic goals coming in line with both the specific area and the use of resources. If for some states, the main objectives are focused on protecting the environment through recycling and reuse, use of aggregates and clean facilities with historical value specific to the areas, for others the objectives are centred on solidarity and participative management. Whatever the chosen objective is, the idea of responsibility prevails of each actor and social pattern. Historical-political situations and states legislation can produce new situations in which the two elements may change and bring different reactions and behaviours of social actors. Research shows that in Romania there is also a history of social economy by types of organization and functioning of

9 http://www.economie-sociala.org


Vol. V • Nr. 1/2015 126

communities. If before the communism era there was the idea of individual responsibility for ensuring the standard of living in both rural and urban, during the communist socialist period, it becomes a pseudo-responsibility, being directed only towards the state. Rural industrialization and institutionalization leads to the dilution of traditional activities that need to be rediscovered in the post-communist period.

The transition from totalitarian communist regime to experimental democracy brings many unknowns in the adaptive skills of the population. Lack of knowledge in the operation of micro-enterprises and entrepreneurship facilitates the failure and bankruptcy that impoverishes the population and damages confidence in the institution and community (Mihalache, 2013: 159-170). So there is a close link between social economy and population’s mentality and motivation (Ionescu, 2013). In Romania, the social economy has been better implemented in the South East, South West, Oltenia, Bucharest-Ilfov (Stănescu, 2013) and less in the North East region, otherwise considered the poorest area of the country. The reasons for the social economy are deficient in this region and are substantiated by the working age population’s migration, lack of infrastructure and the specific of the area. The Northeastern Region of Romania, based mainly on agriculture and livestock, has undergone many changes during the communist organization and operation, generating the alteration of agricultural skills and individual responsibility for several generations. In more developed regions of Romania there is greater openness and concern for entrepreneurship, environmental protection, health and sports and quality of life. Organizations and institutions involved in the social economy manifest a sustained effort developed for sustainability of developed projects.

5. Models of traditional activities in the social economy

In the last period, the focus of social economy falls more on tradition and entrepreneurship. Support provided by institutions and organizations for counselling and monitoring is the most important for social actors.

In our country there are some traditional social economy models in certain geographical areas. Documentary done on these models shows


Vol. V • Nr. 1/2015 127

the main traditional activities which may be the objective of social economy and can contribute to the reduction of poverty and dependence on social assistance.10 Besides the strengths of these models, there are a number of weaknesses that should be addressed and remedied.

The main specific activities traditionally operating in the social economy are: animal husbandry, beekeeping, farming, tourism and crafting activities. These activities operate mainly in areas with greater openness to entrepreneurship and social economy. Special organic agricultural and food activities are promoted, such as daily cart or peasant basket, organically reared animals and birds and their products, vegetables, fruits and herbs, canned food and drinks11. These also include activities such as crafts pottery, making clothing, weaving and handmade items. Participation in fairs organized for presentation and direct sales is the purpose of economic and social activities of the participants.

6. Sustainability of traditional social economy

Operation of traditional activities represents a vulnerable point in the current socio-economic conditions. In addition to the capital invested, such activities are conditioned by the sustained marketing to provide business visibility, to find collaborators/partners, and especially to maintain sustainability through promoting and selling (Luca , 2013). Most of these activities involve risk factors, starting with the types of products (ex. perishability, storage), transport and covering area, implicated partners, taxation and very low profit. Another disincentive factor is identified when starting the work. Are encouraged activities with a minimum level of experience, financial support being very poor for starting the business (materials, fixed and mobile assets etc.). Also, permanent support through counselling and guidance of institutions and organizations may contribute to maintaining and developing long-term economic and social actions. As described above, this collaboration aims to boost the confidence, motivation, innovation and social responsibility. In Romania there are examples of organizations and institutions that

10 http://www.actionamresponsabil.ro, http://www.crca.ro, http://www.rentropstraton.ro , www.RS.ro 11 http://www.cosuldelegume.ro, http://www.cosultaranesc.ro , http://www.aphilita.ro.


Vol. V • Nr. 1/2015 128

have contributed to launching and maintaining projects in the social economy and community development.12

7. Conclusions

The traditional social economy is for our country a foothold both in socio-economic development and in reducing poverty. The main traditional activities need support in organizing and perpetuating traditions. The return to tradition is a priority especially in rural areas. Given that European concerns are focused on accountability and participation, green energy and a clean and healthy culture, traditional activities have favourable environment for the development and propagation. On the other hand, the return to both economic and cultural family and community values is encouraged.

References

1. Asiminei, R., Şoitu, C.T. (2014), Economia Socială: o paradigmă în schimbare, In Journal of Social Economy, Bilingual Magasine, vol. .IV, nr.1. Editura Hamangiu, Bucuresti. www.profitpentruoameni.ro 2. Ionescu, I. (2013) Training of rural community development agent, In Journal of Social Economy, Bilingual Magasine, vol. .III, nr.5. Editura Hamangiu, Bucuresti, pp.67-69. www.profitpentruoameni.ro 3. Luca, C. (2013). Interview with Mrs. Anca Gheorghica, the president of “Mai Bine” Association- The winner of Nesst 2011-1012 Competition, In Journal of Social Economy, Bilingual Magasine, vol. .III, nr.4. Editura Hamangiu, Bucuresti, pp.148-154 . www.profitpentruoameni.ro . 4. Mihalache, N. (2013). Sărăcia. Responsabilitate socială şi nivel de trai Editura Institutul European, Iaşi, pp.159-170. 5. Netedu, A., (2013), From social economy to solidary economy. Specific similarities and differences. In Journal of Social Economy, Bilingual Magasine, vol. .III, nr.3. Editura Hamangiu, Bucuresti, pp.3-25. www.profitpentruoameni.ro .

12 http://www.worldvision.ro/Presa/2014/premiul-i-la-gala-societatii-civile-2013-sectiunea-dezvoltare-economica-si-sociala-a324.html, http://profitpentruoameni.ro/category/laborator-de-economie-sociala/incubator-de-economie-sociala


Vol. V • Nr. 1/2015 129

6. Stănescu, M., S., (2013). Researching Social Economy in Romania, In

Journal of Social Economy, Bilingual Magasine, vol. III, nr.4, Editura Hamangiu, Bucuresti, pp.66-69. www.profitpentruoameni.ro. 7. http://www.economie-sociala.org, Guide for the development prospects of social economy in Romania - historical concepts – forms – activities – national and international initiatives and practices; Guide elaborated by RIES- Social Economy incubators network, strategic approach to human resources development POSDRU/84/6.1/S/53606, "Investing in People", Project co-financed by the European Social Fund Sectorial Operational Programme" Human Resources Development" 2007- 2013. Available at March 2015.

8. http://www.actionamresponsabil.ro, Social Network – We act responsibly, a site co-financed by the European Social Fund Sectorial Operational Programme" Human Resources Development" 2007 2013. Invest in people. Available at March 2015. 9. http://www.crca.ro, site al Centrului de Resurse pentru Cetăţenie Activă. Available at March 2015. 10. http://www.worldvision.ro/Presa/2014/premiul-i-la-gala-societatii-civile-2013-sectiunea-dezvoltare-economica-si-sociala-a324.html , Available at March 2015. 11. http://profitpentruoameni.ro/category/laborator-de-economie-sociala/incubator-de-economie-sociala. Available at March 2015. 12. http://www.rentropstraton.ro, www.RS.ro, Group publishing and business consulting. Available at March 2015. 13. http://www.cosuldelegume.ro, sites of traditional activities associations. Available at March 2015. 14. http://www.cosultaranesc.ro, sites of traditional activities associations. Available at March 2015. 15. http://www.aphilita.ro, Asociaţia pomiviticolă Hiliţa, produse tradiţionale. Available at March 2015.

Note

This paper is a result of a research made possible by the financial support of the Sectoral Operational Programme for Human Resources Development 2007-2013, co-financed by the European Social Fund, under the project POSDRU/159/1.5/S/132400 - “Young successful researchers – professional development in an international and interdisciplinary environment”.


Vol. V • Nr. 1/2015 130

“ZILELE CLUJENE ALE ECONOMIEI SOCIALE” - CAMPANIE DE PROMOVARE A ECONOMIEI SOCIALE

Banc Dolores 113

Irimia Alexandra Antonia 214 Vladuţ Oana-Magda 315

În perioada 10-14 noiembrie 2014, în Cluj-Napoca s-a desfăşurat prima ediţie a evenimentului “Zilele Clujene ale Economiei Sociale”, o premieră la nivel local şi printre puţine astfel de manifestări organizate la nivel naţional. Evenimentul, rezultat al iniţiativei studenţilor masteranzi din anul I şi II de studiu de la specializarea “Asistenţă socială şi economie socială”, din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, s-a dovedit o modalitate eficientă şi vizibilă de promovare a economiei sociale ca motor al dezvoltării comunitare.

Această iniţiativă generată de nevoia de a promova economia socială, domeniu încă insuficient cunoscut în România, ca o soluţie activă de incluziune socială şi dezvoltare locală, a luat forma unei succesiuni de manifestări diferite ca formă, structură şi conţinut, desfăşurate pentru comunitate şi în mijlocul comunităţii. A reunit actori comunitari importanţi precum: furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi, autorităţi publice, furnizori de formare profesională în domeniul economiei sociale şi , nu în ultimul rând, mass-media.

113Student masterand anul I, Masterul Asistenţă Socială şi Economie Socială, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Babeş-Bolyai, tel.: 0744684715, email: [email protected] 214Student masterand anul I, Masterul Asistenţă Socială şi Economie Socială, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Babeş-Bolyai, tel.: 0756282857, email: [email protected] 315Student masterand anul II, Masterul Asistenţă Socială şi Economie Socială, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Babeş-Bolyai tel.: 0744.668.536, e-mail: [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 131

Campania „Zilele Clujene ale Economiei Sociale” a vizat, prin manifestările întreprinse, următoarele deziderate esenţiale: • Promovarea conceptului de economie socială, pentru creşterea nivelului de înţelegere şi conştientizare a oportunităţilor pe care această activitate le deschide; • Dezvoltare comunitară, prin creşterea responsabilităţii şi solidarităţii sociale, dar şi a nivelului de implicare al tuturor actorilor locali; • Stimularea parteneriatelor şi a acţiunilor conjugate la nivel comunitar, pentru creşterea incluziunii sociale şi a calităţii vieţii.

Motto-ul sub care s-a desfăşurat această primă ediţie a campaniei ,,Zilele clujene ale economiei sociale’’ – ,,Împreună pentru că ne pasă, împreună suntem mai puternici!” – a fost strategic ales pentru a atrage atenţia comunităţii asupra unor concepte de bază în dezvoltarea socială: implicare şi participare activă, responsabilitate şi solidaritate socială, parteneriat şi acţiune conjugată.

Acestui demers, sprijinit de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, instituţie ce sprijină şi încurajează implicarea şi participarea activă a studenţilor în dezvoltarea comunităţii locale, s-au alăturat în calitate de parteneri, următoarele instituţii şi organizaţii: Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală, Primăria Cluj-Napoca, Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare şi Incluziune Socială, Centrul pentru Iniţiative Sociale IMPROVE, Fundaţia pentru Dezvoltarea Popoarelor Cluj-Napoca, Fundaţia pentru Ajutorarea şi Protejarea Handicapaţilor Neuropsihici Cluj – Centrul de zi „Sf. Maria”, Asociaţia Studenţilor de la Asistenţă Socială Cluj-Napoca. Mass-media, reprezentată de Radio Cluj şi Monitorul de Cluj, a sprijinit activ şi mediatizat acţiunile organizate sub egida evenimentului.

„Zilele Clujene ale Economiei Sociale” au fost deschise, în 10 noiembrie 2014, de schimbul de experienţă studenţesc organizat la sediul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, pe tema “Formarea profesională universitară în domeniul economiei sociale”, la care au participat studenţi masteranzi la aceeaşi specializare din instituţii de învăţământ superior din Austria, Germania, Ungaria, parteneri în programul de Master “Asistenţă Socială şi Economie Socială”. Această activitate a urmărit familiarizarea studenţilor cu modele europene de economie socială, dar şi identificarea unor soluţii pentru creşterea vizibilităţii profesiei de asistent social în domeniul socio-economic.


Vol. V • Nr. 1/2015 132

Ziua de 12 noiembrie 2014 a fost dedicată primului târg de produse şi servicii ale entităţilor de economie socială organizat pe raza judeţului Cluj, numit ECONSOC EXPO, târg ce a avut loc în mijlocul comunităţii Clujene (Piaţa Muzeului din Cluj-Napoca). La această primă ediţie a ECONSOC EXPO au fost prezenţi reprezentanţi a 19 instituţii care desfăşoară activităţi specifice în domeniul economiei sociale şi furnizori importanţi de servicii sociale care şi-au expus produsele şi serviciile pe care le realizează, respectiv furnizează în domeniul social: Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie (FRCCF) Cluj-Napoca, Asociaţia Hans Spalinger (AHS) Cluj-Napoca, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Cluj-Napoca, Habitat for Humanity Cluj-Napoca, Uniunea Creştină din România (UCR) Cluj-Napoca, Împreună pentru Ei Baia Mare, Asociaţia Simbol, Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor Cluj-Napoca, Asociaţia Filantropica Medical Creștină CHRISTIANA Cluj-Napoca, Asociaţia Viitorul Copiilor Ramsau Dej, Asociaţia Autism Câmpia Turzii, Asociaţia Handicapaților Psihic Oradea, Întreprindere Socială ASC Baia Mare, Asociaţia Pheonix Speranţa Mediaş, Pactul Regional N-V pentru Ocupare şi Incluziune Socială Cluj-Napoca, Centru de Zi “Sfânta Maria” (APAHNP) Cluj-Napoca, Asocia Studenţilor de la Asistenţă Socială (ASAS) Cluj-Napoca, Asociația CSPHN Cutezătorii Hunedoara, Caritas Cluj - Napoca. Târgul s-a bucurat de o participare locală, dar şi naţională.

,,Zilele Clujene ale Economiei Sociale” s-au încheiat, în 14 noiembrie 2014, cu dezbaterea „Economia socială – oportunităţi, tendinţe, provocări, perspective”, manifestare care s-a bucurat de o participare numeroasă, fiind prezenţi reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii cu obiective de economie şi asistenţă socială, precum: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Medicală Cluj-Napoca, Fundaţia DOWN - Centrul Educaţional RALUCA, Fundaţia pentru Îngrijirea Vârstnicului, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, Cluj, Asociaţia Filantropia Ortodoxă Cluj, Fundaţia Caritabilă “Sfântul Daniel”, Fundaţia World Vision România, cadre didactice din cadrul UBB, Pactul Regional Nord - Vest pentru Ocupare şi Incluziune Socială, studenți ai Facultăţii de Asistenţă Socială şi altele. De asemenea au participat şi cadre didactice universitare, studenţi şi reprezentanţi ai autorităţii locale.

Această manifestare şi-a propus crearea unui cadru de discuţie între furnizorii privaţi de servicii sociale, structuri de economie socială, autorităţile publice şi furnizorii de formare profesională de specialitate


Vol. V • Nr. 1/2015 133

din domeniul economiei sociale, care să se concretizeze în schimburi de experienţă, promovare de modele de bună practică, identificarea unor propuneri de dezvoltare a economiei sociale, dezvoltarea de acţiuni în parteneriat. O altă finalitate importantă a fost elaborarea unei baze de date cu reprezentanţii instituţiilor şi organizaţiilor care s-au implicat activ în această campanie, care să se constituie într-o platformă de comunicare şi networking profesional.

Concluzionând, prima ediţie a “Zilelor Clujene ale Economiei Sociale” a fost un eveniment de succes care, prin amploarea sa, a depăşit aşteptările iniţiale, stabilind standarde înalte pentru acţiuni viitoare. Din punctul de vedere al organizatorilor studenţi, mândria de a fi implicat în această campanie reuşită a reprezentat o reconfirmare a opţiunii făcute în ceea ce priveşte specialitatea aleasă la nivel masteral, un plus de cunoştinţe în ceea ce priveşte dezirabilitatea economiei sociale în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. Prin puterea evenimentului, am înţeles misiunea şi viitorul specialiştilor din domeniul economiei sociale în demersul de promovare a asistenţei sociale integrative şi a incluziunii sociale a populaţiilor vulnerabile.


Vol. V • Nr. 1/2015 134

“SOCIAL ECONOMY DAYS IN CLUJ”- CAMPAIGN FOR PROMOTING SOCIAL ECONOMY

Banc Dolores 116

Irimia Alexandra Antonia 217 Vladuţ Oana-Magda 318

Between 10th and 14th November 2014, Cluj hosted the first edition of “Social Economy Days in Cluj”. This event was a premiere at local level and one of the few of such kind in Romania. The event was a result of the initiative of the 1st and 2nd year master students of the “Social Work and Social Economy” specialization within the Faculty of Sociology and Social Work at the “Babeș-Bolyai” University Cluj-Napoca. The idea proved to be an efficient and visible way for promoting social economy as engine of community development.

This initiative, generated by the necessity to promote social economy (hardly well-known in Romania) as an active solution for social inclusion and local development, took the form of several manifestations, different in configuration, structure and content, developed “for the community and within the community”. The events brought together important local figures: public and private social services providers, public authorities, professional training in social economy providers and mass-media.

The campaign “Social Economy Days in Cluj”, through its manifestations, was dedicated to essential goals, as:

116Student masterand anul I, Masterul Asistenţă Socială şi Economie Socială, Facultatea de Sociologie si Asistenţă Socială, Universitatea Babeş-Bolyai, tel.: 0744684715, email: [email protected] 217Student masterand anul I, Masterul Asistenţă Socială şi Economie Socială, Facultatea de Sociologie si Asistenţă Socială, Universitatea Babeş-Bolyai, tel.: 0756282857, email: [email protected] 318Student masterand anul II, Masterul Asistenţă Socială şi Economie Socială, Facultatea de Sociologie si Asistenţă Socială, Universitatea Babeş-Bolyai tel.: 0744.668.536, e-mail: [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 135

• Promoting the concept of social economy, aiming to raise the level of understanding and awareness regarding the opportunities provided by this activity; • Community development, by increasing the social responsibility and solidarity and also the engagement of all the local actors; • Stimulating partnerships and joint actions at community level, for higher social inclusion and quality of life.

The motto of the first edition of this campaign was: “Together because we care, together we are stronger!”. This motto was strategically chosen in order to draw the community’s attention to some basic concepts of social development: active engagement and participation, social responsibility and solidarity and partnerships for joint actions.

The initiative was supported by the Faculty of Sociology and Social Work, “Babeș-Bolyai” University Cluj-Napoca, an institution that promotes and encourages the active implication and participation of its students in the local community development. The project had also many local institutions and organizations as partners: The Department for Medical and Social Assistance – Cluj-Napoca City Hall, The North-West Regional Pact for Employment and Social Inclusion, The Centre for Social Initiatives IMPROVE, The Foundation for People’s Development Cluj-Napoca, The Foundation for Helping and Protecting the Neuropsychiatric Handicapped Cluj-Napoca – “St. Mary Day Centre”, The Association of Social Work Students. Mass-media, represented by Cluj Radio and Cluj Monitor, actively supported and promoted the events within the campaign.

“The Social Economy Days in Cluj” started on the 10th of November with a student exchange at the Faculty of Sociology and Social Work, organized around the subject “The university professional training in social economy”, manifestation that gathered master students within the same specialization from Austria, Germany and Hungary, partner universities in the master program “Social Work and Social Economy”.

The purpose of this event was to familiarize the students with the European models of social economy, but also to identify several solutions for increasing the visibility of social work profession in the socio-economical field.


Vol. V • Nr. 1/2015 136

The 12th of November was dedicated to the first edition of the fair of social economy services and products from Cluj – called ECONSOC EXPO, which took place in the middle of the community (the Museum Square from Cluj-Napoca). At this first edition of ECONSOC EXPO fair participated 19 representatives of institutions with social economy activities and important social services providers, exhibiting their products and services: The Romanian Foundation for Children, Community and Family (FRCCF) Cluj-Napoca, “Hans Spalinger” Association (AHS) Cluj-Napoca, The Credit Union for Pensioners Cluj-Napoca, Habitat for Humanity Cluj-Napoca, The Christian Union from Romania (UCR) Cluj-Napoca, The Humanitarian Association “Together for Them” Baia-Mare, “Symbol” Association Cluj-Napoca, Foundation for People’s Development Cluj-Napoca, The Medical-Christian Philanthropic Association CHRISTIANA Cluj-Napoca, “Children’s Future” Association Ramsau Dej, “Autism” Association Câmpia Turzii, The Association of Psychologically Handicapped Oradea, The Social Work Nongovernmental Professional Association ASSOC Baia-Mare, The “Phoenix Hope” Association Mediaș, The North-West Regional Pact for Employment and Social Inclusion Cluj-Napoca, “St. Mary Day Center” (APAHNP) Cluj-Napoca, The Association of Social Work Students (ASAS) Cluj-Napoca, The CSPHN Association Hunedoara and Caritas Cluj-Napoca. The fair had local, but also national participation.

“Social Economy Days in Cluj” ended on the 14th of November with the debate “Social Economy – opportunities, tendencies, challenges and perspectives”, gathering numerous participants, representing institutions and organizations with social work and social economy activities: The Department for Medical and Social Assistance – Cluj-Napoca City Hall, “Down– Raluca Educational Centre” Foundation Cluj-Napoca, The Foundation for the Elder Care Cluj-Napoca, The Credit Union for Pensioners Cluj-Napoca, “Orthodox Philanthropy” Association Cluj-Napoca, “St. Daniel” Charity Foundation, “World Vision” Romania Foundation Cluj-Napoca, professors from “Babeș-Bolyai” University Cluj-Napoca, The North-West Regional Pact for Employment and Social Inclusion Cluj-Napoca, students of the Faculty of Sociology and Social Work, local authorities and many others.

This manifestation aimed to create a proper environment for discussions between the private social services providers, the public


Vol. V • Nr. 1/2015 137

authorities and the professional training in social economy providers, in order to create opportunities of exchanging experiences, to promote best practices, to identify solutions for developing the social economy, to encourage joint actions. Another important purpose was to elaborate a database with the representatives of the institutions and organizations that were actively involved in this campaign, which will later develop in a platform for communication and professional networking.

To conclude, the first edition of the “Social Economy Days in Cluj” was a successful event that, by its width, exceeded the initial expectations and established high standards for future actions of this kind. From the students (organizers)’ point of view, the honor of being involved in this successful campaign represented a reconfirmation of the decision regarding the specialization chosen at the master level. The event also gave them a plus of knowledge regarding the importance of social economy in the community development. By the impact of the campaign, we understood the mission and the future of the social economy specialists in the actions to promote an integrative social work and the social inclusion of the vulnerable groups.

Recenzii

Book reviews


Vol. V • Nr. 1/2015 141

CEREREA ŞI OFERTA DE ECONOMIE SOCIALĂ ÎN

DOUĂ REGIUNI DE DEZVOLTARE ALE ROMÂNIEI

BUCUREŞTI-ILFOV ŞI SUD-EST

Simona Maria Stănescu, Sorin Cace şi Filip Alexandrescu (coord.) Editura Prouniversitaria, București, 2013, 397 pagini

Adina Mihăilescu1

Cartea, elaborată în cadrul unui proiect cu finanţare europeană: ”INTEGRAT – resurse pentru femeile şi grupurile roma excluse social”, cofinanţat din Fondul Social European în perioada 2010-2013 prin Programul operaţional sectorial dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, axa prioritară 6.”Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de intervenţie 6.1.”Dezvoltarea economiei sociale” a fost coordonată de Simona Maria Stănescu, Sorin Cace şi Filip Alexandrescu.

Volumul se constituie din patru secțiuni: 1. Cadrul metodologic; 2. Cererea pentru economie socială (8 capitole); 3. Oferta serviciilor de economie socială în două regiuni de dezvoltare ale României (9 capitole) şi ultima parte, Concluzii.

Se poate aprecia la modul pozitiv, schimbul de experienţă şi colaborarea dintre participanţii la acest consorţiu. Au participat cercetători şi parteneri din ţară şi din străinătate valoroşi, cu vaste cunoştinţe în domeniul abordat de lucrare. Aplicantul principal este Asociaţia Catalactica pentru Promovarea şi Dezvoltarea Socială şi Economică alături de care regăsim Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) din cadrul Academiei Române şi partenerul internaţional Bolt International Consulting L. Katsikaris &Co Limited Partnership din Grecia.

1 Cercetător științific II, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, Casa Academiei., Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, Bucureşti, tel: 0213182461, e-mail: [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 142

Lucrarea a avut ca obiectiv analiza dezvoltării economiei sociale din regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est: Buzău, Brăila, Galaţi, Ilfov, Tulcea și Vrancea precum şi potenţialul acestor zone în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a organizaţiilor cu activitate economică orientată spre grupurile vulnerabile de populaţie şi reinserţia lor pe piaţa muncii.

A fost analizat un număr substanţial de entităţi de economie socială şi anume 229 de organizații neguvernamentale (ONG), 235 de societăți cooperative (COOP) şi 228 case de ajutor reciproc (CAR) ale salariaţilor şi ale pensionarilor din regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est.

Informaţiile culese prin intermediul chestionarului au fost adresate, pe de o parte, persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile - din punct de vedere al veniturilor şi calităţii vieţii personale şi familiale - şi anume: populaţia de etnie roma, persoane cu dizabilităţi, persoane beneficiare de venit minim garantat, persoane care au făcut detenţie, etc. iar pe de altă parte, chestionarul a inclus şi 6 secţiuni adresate managerilor entităţilor mai sus amintite (ONG, COOP şi CAR).

Dealtfel, aceste categorii de populaţie vulnerabilă constituie subiecte de analiză mai ample, în câte un subcapitol dedicat fiecăreia în parte şi posibilităţile oferite spre integrare pe piaţa muncii; urmarea unor cursuri de pregătire şi plierea acestor persoane pe nevoile reale ale pieţei muncii, vezi rolul antreprenoriatul social în facilitarea incluziunii grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii (Social entrepreneurship and vulnerable groups de Ramona Paul); salariaţii săraci (Labour market segmentation and the social economy de Iulian Stanescu); categorii de populaţie vulnerabile (Labour market integration of vulnerable groups de Ana-Maria Preoteasa); caracteristici regionale şi de viaţă (The social economy – meeting social needs de Simona Ilie); profilul femeilor implicate în entităţile de economie socială (Involvement in social economy. Gender approaches and characteristics by Simona Maria Stănescu, Vlad Achimescu and Sorin Cace); politici sociale adresate populaţiei Roma (The Roma: inclusion through social economy by Tomescu Cristina and Florin Botonogu); economia socială şi oportunitatea integrării pentru persoanele cu dizabilităţi (Social economy and disabled people in Romania by Gabriela Dima).


Vol. V • Nr. 1/2015 143

Oferta serviciilor de economie socială face obiectul celei de a doua părţi a lucrării. Demararea acţiunii de culegere a datelor privind oferta de economie socială a cuprins un număr mare de entităţi socio-economice. Cartea oferă informații despre cadrul legal de funcţionare al entităților de economie socială (Regulations regarding the social economy entities in Romania de Gabriel Stănilă) și percepția acestuia de către lucrătorii din entitățile de economie socială (Perception of the institutional and legislative frameworks by the representative of the social economy entities by Simona Maria Stănescu and Sorin Cace).

Fiecare tip de entitate de economie socială este abordat: ONG-urilor (Profile of economic activities in non-governmental organizations by Daniel Arpinte and Laura Tufă); C.A.R.-urile pentru salariați (The mutual aid organizations of the employees: between tradition and modernity, between crisis and prosperity de Gabriela Neagu); C.A.R.-urile pentru pensionari (autor Ionuţ Ardeleanu). Societățile cooperative sunt analizate în două capitole: The social function of Romanian cooperatives in the development regions of Bucharest-Ilfov and South-East de Filip Alexandrescu și Cooperatives in Bucharest-Ilfov and South-East development regions de Flavius Mihalache.

Ne putem da seama de amploarea studiului pe teren, de numărul impresionant de populaţie intervievată, cât şi al organizaţiilor vizitate, de dispersarea cercetării în teritoriu, precum şi de dimensiunea sărăciei în localităţile de studiu, segmente de populaţie care se prezintă cu adevărat vulnerabile ca venituri şi calitate a vieţii lor. Grupurile identificate în cercetare care se confruntă cu un risc mai mare de cădere în sărăcie şi excluziune socială sunt tinerii, femeile, persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi, imigranţii, persoanele vârstnice sau persoanele din mediul rural.

Criza economică manifestată în ultimii ani la nivel naţional, dar şi internaţional a declanşat situaţii neplăcute, cu consecinţe în sfera pieţei muncii, dar şi de slăbire a sistemului de protecţie socială. Serviciile de economie socială sunt necesare deoarece reprezintă maturizarea a tot ce înseamnă serviciu social în România. De aceea, activităţile de economie socială sunt benefice deoarece acţionează intens pentru a crea locuri de muncă mai ales pentru persoanele care sunt slab calificate sau pentru persoanele cu handicap. Aceste organizaţii folosesc resurse umane disponibile pe plan local pentru a dezvolta proiecte locale, a asigura


Vol. V • Nr. 1/2015 144

servicii comunitare şi comerciale, care să satisfacă necesităţile locale cele mai importante şi mai urgente. Dintre acestea, organizaţiile non-guvernamentale ar trebui să susţină activităţile de economie socială, iar organele de conducere locale şi centrale să le sprijine printr-o legislaţie corespunzătoare.

Comportamentele identificate la grupurile vulnerabile privitoare la reintegrarea pe piaţa muncii sunt diferite. Sunt şomeri care au declarat că nu şi-au căutat de lucru datorită problemelor personale care nu le permit să muncească (responsabilităţi familiale, starea de sănătate), în timp ce persoanele fără ocupaţie consideră insuficiente propriile competenţe sau caracteristici. Cam aceleaşi aspecte, în special cele legate de sănătate, sunt invocate şi de persoanele cu dizabilităţi, ieşind o perioadă îndelungată de pe piaţa muncii. Situaţia romilor pe piaţa muncii rămâne problematică în ciuda măsurilor active derulate. O parte a romilor a obţinut o calificare la locul de muncă şi a beneficiat de experienţa muncii, însă rămâne deschisă problema legată de reinserţia populaţiei de etnie roma pe piaţă. Cei mai mulţi, cu un capital educaţional redus de reconversie profesională, nu se pot îndrepta spre alte ramuri economice sau dacă o fac, absorbţia lor este redusă. Populaţia în cauză, în urma pierderii locurilor de muncă s-a orientat spre agricultura de subzistenţă, expunându-se la o sărăcie extremă.

Iată de ce organizaţiile de tip ONG, COOP, CAR pentru salariaţi, CAR pentru pensionari, alte tipuri de organizaţii care desfăşoară activităţi de economie socială sunt benefice pentru populaţia vulnerabilă în căutarea unui loc de muncă. Deşi organizaţiile de tip cooperatist sau de ajutor reciproc au o tradiţie îndelungată în ţara noastră, fundaţiile şi asociaţiile au cunoscut o creştere numerică spectaculoasă după revoluţia din 1989.

În capitolul de concluzii, cartea ne dă speranţe ca pe termen lung aceste studii să ajute organele de drept să elaboreze şi să adopte măsuri specifice locale, care să vizeze creşterea ocupării în cele două regiuni de dezvoltare analizate, în special din punctul de vedere al entităţilor de economie socială şi al reinserţiei pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.


Vol. V • Nr. 1/2015 145

Bibliografie

1. Stănescu, S. M., Cace, S. (coord.), 2011, Alt fel de ocupare: cererea de economie socială în regiunile de dezvoltare București-Ilfov și Sud-Est, Expert, București;

2. Stănescu, S. M., Cace, S., Alexandrescu, F. (coord.), 2011, Între oportunități și riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Expert, București;

3. Stănescu, S. M., Cace, S., Alexandrescu, F. (coord.); 2013, Demand and supply of social economy – Two development regions of Romania, Prouniversitaria, București.


Vol. V • Nr. 1/2015 146

DEMAND AND SUPPLY OF SOCIAL ECONOMY –

TWO DEVELOPMENT REGIONS OF ROMANIA

BUCHAREST-ILFOV AND SOUTH - EAST

Simona Maria Stănescu, Sorin Cace and Filip Alexandrescu (coord.)

Prouniversitaria Publishing, Bucharest, 2013, 397 pages

Adina Mihăilescu21

The book, developed through a European-funded project "Integrat - resources for women and socially excluded Roma groups", co-financed from the European Social Fund in 2010-2013, throw Sectoral Operational Programme for Human Resources Development 2007-2013, Priority 6. "Promoting social inclusion", KAI 6.1. "Developing social economy" was coordinated by Simona Maria Stănescu, Sorin Cace and Filip Alexandrescu.

The volume consists of four sections: 1. Methodological framework; 2. The demand of the social economy (8 chapters); 3. Offer of social economy services in two development regions of Romania (9 chapters) and 4. Conclusions.

The exchange of domestic experiences and the collaboration along participants to the project’s consortium can be appreciated in a positive way. Reputed researchers and partners from Romania and Greece participating having vast knowledge in the area of social economy. The main applicant is CATALACTICA Association for the Promotion and Economic and Social Development together with the Research Institute for Quality of Life (ICCV) of the Romanian Academy with the international partner Bolt International Consulting L. Katsikaris & Co. Limited.

The work aimed at analyzing the social economy in the development regions Bucharest and South-East including the counties:

12Scientific researcher II, Research Institute for Quality of Life (ICCV), Romanian Academy, Academic House, No.13 Septeber 13th Street, sector 5, Bucarest, tel: 0213182461, e-mail: [email protected]


Vol. V • Nr. 1/2015 147

Buzău, Brăila, Galaţi, Ilfov, Tulcea, Vrancea and the potential of these areas, in terms of further development of organizations with economic activity oriented towards vulnerable population groups and their reintegration into the labour market.

A substantial number of socio-economic entities and NGOs (229), 235 Cooperative and 228 mutual organizations of employees and pensioners were included in the survey in the development regions Bucharest-Ilfov and South-East.

The information gathered through the questionnaire were addressed, on the one hand, to persons belonging to vulnerable groups - in terms of income and quality of personal and family life - namely the Roma population, to people with disabilities, persons receiving minimum income, persons who have been detained, etc. and on the other hand, the questionnaire included sections for the managers of the above mentioned entities of social economy.

In fact, this vulnerable population is subject of extensive analysis in the chapters dedicated to each of them and opportunities for integration into the labour market; following training courses and training these people on the real demands of the labour market. For more details please see the role of social entrepreneurship in facilitating the inclusion of vulnerable groups in the labor market (Social entrepreneurship and vulnerable groups by Ramona Paul); poor employees (Labour market segmentation and the social economy by Iulian Stanescu); categories vulnerable population (Labour market integration of vulnerable groups by Ana-Maria Preoteasa); regional characteristics and life (The social economy – meeting social needs by Simona Ilie); profile of women in social economy entities (Involvement in social economy. Gender approaches and characteristics by Simona Maria Stanescu, Vlad Achimescu and Sorin Cace); Social policies aimed at the Roma population (The Roma: inclusion through social economy by Tomescu Cristina and Florin Botonogu); Social Economy and the opportunity to integrate people with disabilities (Social economy and disabled people in Romania by Gabriela Dima).

The offer of social economy services is covered subject of the third part of the book. The action of collecting data on the social economy offer included a large number of socio-economic entities. The book provides information regarding the legal framework (Regulations


Vol. V • Nr. 1/2015 148

regarding the social economy entities in Romania by Gabriel Stănilă); and its perception among workers form the social economy area (Perception of the institutional and legislative frameworks by the representative of the social economy entities by Simona Maria Stănescu and Sorin Cace).

Each type of social economy entity is approached: NGOs (Profile of economic activities in non-governmental organizations by Daniel Arpinte and Laura Tufă); mutual organizations for employees (The mutual aid organizations of the employees: between tradition and modernity, between crisis and prosperity by Gabriela Neagu); mutual organizations for pensioners (Mutual organizations of the pensioners – traditional social economy entities in the Romanian society by Ionuţ Ardeleanu). Two chapters approached the cooperatives: The social function of Romanian cooperatives in the development regions of Bucharest-Ilfov and South-East by Filip Alexandrescu and Cooperatives in Bucharest-Ilfov and South-East development regions by Flavius Mihalache.

We can realize the scale of the studied field, the impressive number of people, as well as the social economy organizations interviewed, the dispersion of research in the field, and the poverty size within studied development regions. The book offer valuable information on vulnerable people from the income and quality of life point of views. The vulnerable groups studied face a higher risk of falling into poverty and social exclusion and includes: the young, the women, the Roma people, the disabled people, the elderly and the people living in rural areas.

The economic crisis in recent years nationally and internationally triggered unpleasant situations with consequences within the labour market while weakening social protection. Social economy activities are needed and beneficial because they work hard to create jobs especially for people who are low-skilled or disabled. These organizations use locally available human resources to develop local projects to provide community services and business that satisfy the most important and urgent local needs.

The behaviours identified at vulnerable groups regarding reintegration on the labour market are different. There are unemployed people saying they have not sought work because of personal problems that do not allow them to work (family responsibilities, health), while other persons deemed insufficient own skills and characteristics. About


Vol. V • Nr. 1/2015 149

the same reasons, especially those related to health, are given by the disabled people who have leaved the labour market for a long period. The situation of Roma in the labour market remains problematic despite the active measures undertaken. Part of the Roma obtained a qualification at work and benefited from work experience, but the question of their market reintegration remains open. Most of them, with a low educational capital of retraining, cannot turn to other economic sectors, or if they do so, their absorption is reduced. The population in question, following the loss of jobs turned to subsistence agriculture, exposing themselves to extreme poverty.

That is why social economy organizations are beneficial to vulnerable populations in search of a job and not only for them. Although cooperative organizations or mutual organizations have a long tradition in our country, foundations and associations have seen a dramatic increase in numbers after the 1989 revolution. In the concluding chapter, the book gives us hope that in the long run these studies may help law enforcement agencies to develop and adopt specific local measures which to focus on increasing employment within the two analysed development regions, especially in terms of supporting social economy organizations and labour market reintegration of the vulnerable groups. References

1. Stănescu, S. M., Cace, S. (coord.), 2011, Alt fel de ocupare: cererea de economie socială în regiunile de dezvoltare București-Ilfov și Sud-Est, Expert, București;

2. Stănescu, S. M., Cace, S., Alexandrescu, F. (coord.), 2011, Între oportunități și riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Expert, București;

3. Stănescu, S. M., Cace, S., Alexandrescu, F. (coord.); 2013, Demand and supply of social economy – Two development regions of Romania, Prouniversitaria, București.


Vol. V • Nr. 1/2015 150

ECONOMIA SOCIALĂ ŞI COMUNITĂŢILE DE

ROMI – PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI13

Alexandru Ioan Toth, Adrian Dan şi Cosmin Briciu

Bucureşti, 2012

Alina-Andreia Ailincăi42

Cuvinte cheie: economie socială, romi, comunitate, discriminare, etnie, incluziune socială, antreprenoriat, coeziune.

Realizarea acestui material se bazează pe experienţa

implementării şi derulării proiectelor de economie socială în rândul comunităţilor de romi la nivel naţional şi european, prin proiectul cofinanţat din Fondul Social European, „Economia socială ca soluţie a dezvoltării comunităţilor Roma din România”.

Aşa cum se menţionează în cadrul raportului Economia socială şi comunităţile de romi – provocări şi oportunităţi principalul obiectiv al raportului „este de a realiza o evaluare critică a stadiului actual al economiei sociale în rândul comunităţilor de romi” (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 7). Se face referire atât la: cadrul legal, instituţional, dar şi la experienţele sociale dobândite în România cu referire la economia socială.

Raportul a fost elaborat de către o echipa de trei experţi independenţi: Alexandru Ioan Toth, Adrian Dan şi Cosmin Briciu, prin colaborarea cu o serie de reprezentanţi ai instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale, dintre care menţionăm: Ministerul 13Raportul de cercetare poate fi accesat pe site-ul United Nations Development Programme: http://www.undp.ro/libraries/projects/Economia_Sociala_si_Comunitatile_de_Romi_Provocari_si_Oportunitati.pdf 24Sociolog şi Doctorand al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social - Politice, în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, email: [email protected], număr de telefon: 0746.209.101


Vol. V • Nr. 1/2015 151

Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Asociaţia Femeilor Rome din România; Policy Center for Roma and Minorities; Fondul Român de Dezvoltare Socială; Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1; World Vision România; Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi; Agenţia Naţională pentru Romi; Departamentul pentru Relaţii Interetnice-Guvernul României; Direcţia Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile; Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii; Fundaţia SOROS România.

Conceptul de economia socială este văzut ca un instrument inovator al dezvoltării integrate prin: • “analiza potenţialului de aplicabilitate a practicilor de economie

socială în rândul comunităţilor de romi din perspectivă socială, economică şi instituţională;

• formarea de specialişti, iniţierea şi dezvoltarea întreprinderilor sociale şi susţinerea acestor iniţiative;

• promovarea economiei sociale în rândul comunităţilor de romi şi a publicului larg.”(Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 7)

Pentru o mai mare acurateţe a datelor s-au utilizat trei metode de cercetare: 1. “analiza economiei sociale în rândul comunităţilor de romi prin

studierea documentelor relevante: strategii naţionale şi europene, legislaţie, articole de specialitate;

2. analiza datelor statistice oficiale sau provenind din diverse cercetări realizate în comunităţile de romi ori asupra unor entităţi de economie socială;

3. cercetare calitativă pe bază de interviuri individuale şi de grup cu actori relevanţi pentru domeniul studiat: reprezentanţi ai unor organizaţii care au aplicat sau implementează proiecte de economie socială în comunităţi de romi.”(Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 8)

Capitolul 1 Diagnoza comunităţilor de romi din România descrie,

detaliat, profilul comunităţilor de romi din ţara noastră. Analiza datelor socio-demografice (număr de romi, distribuţia teritorială, structura pe vârstă şi gen şi mortalitate), subliniază diferenţele dintre sărăcia individuală şi cea comunitară. Totodată sunt scoase în evidenţă o serie de aspecte, precum: impactul discriminării asupra incluziunii sociale,


Vol. V • Nr. 1/2015 152

slaba participarea pe piaţa muncii, gradul de calificare şi nivelul scăzut de educaţie al membrilor comunităţilor de romi. Capitolul însumează şi o scurtă descriere a politicilor sociale destinate romilor de la nivel european şi naţional.

În cadrul Capitolului 2 Contextul economiei sociale în România: actori, legislaţie, evoluţie autorii fac o scurtă trecere în revistă a conceptului de economie socială în România. Accentul cade pe definiţie, istoric, legislaţia aferentă dezvoltării întreprinderilor de economie socială, precum şi principalele domenii de intervenţie. Concluzia la care ajung autorii este că: “prin dezvoltarea competenţelor pentru piaţa muncii, creşterea nivelului de angajare, dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale, economia socială poate avea impact în sensul reducerii discriminării, dacă strategiile de incluziune socială şi de integrare pe piaţa muncii sunt corelate cu cele de prevenirea discriminării.”(Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 33)

Capitolul 3 Analiza economiei sociale în contextul incluziunii sociale a romilor analizează economia socială din perspectiva contextului economic actual şi a vulnerabilităţilor cu care se confruntă membrii comunităţilor de romi. Este dezbătut impactul politicilor publice de incluziune socială a romilor şi sunt prezentate o „serie de experienţe naţionale şi internaţionale ale activităţilor generatoare de venit, modelele de finanţare ale economiei sociale şi nevoia de corelare a economiei sociale cu piaţa.”(Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 7).

Tot în cadrul acestui capitol se menționează faptul că majoritatea comunităţilor de romi se confruntă cu: coeziune scăzută, muncă de subzistenţă, neasumarea identităţii etnice, concluzia fiind că economia socială se poate dezvolta doar prin colaborare şi participare activă a reprezentanţilor “autorităţilor naţionale şi locale, ai societăţii civile, ai instituţiilor financiare şi ai sectorului privat.”(Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 39)

Capitolul 4 se axează pe Experienţe de economie socială în comunităţile de romi din România şi sunt prezentate o serie de studii de caz, exemple pozitive aplicate în cadrul comunităţilor de romi.

Proiectul finanţat din Fondul Social European POS DRU 2007-2013, ROMA-RE a avut ca obiectiv înfiinţarea a 5 centre de resurse în vederea promovării antreprenorialului social în rândul romilor. S-a promovat o activitate de dezvoltare durabilă, reciclarea hârtiei, astfel


Vol. V • Nr. 1/2015 153

încât beneficiarii să fie atât persoanele angajate dar şi întreaga colectivitate. (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 45)

Proiectul finanţat din Fondul Social European POS DRU 2007-2013, Romano Cher - Casa Romilor propunea revalorificarea meseriilor tradiţionale rome şi adaptarea lor la piaţa muncii actuale. (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 46)

Proiectul finanţat din Fondul Social European POS DRU 2007-2013, Fem.Rom avea ca scop îmbunătăţirea accesului femeilor rome pe piaţa muncii prin dezvoltarea unor servicii integrate - de informare, orientare profesională şi consiliere, destinate acestora, dar şi înființarea a 5 cooperative de producţie pilot destinate persoanelor rome - florării, spălătorii mobile, servicii de curăţenie şi lucrători temporari, manufactură de păpuşi şi produse textile, bijutier. (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 47)

Proiectul ”Susţinerea dezvoltării comunităţilor de romi din regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru din România” implementat pe o perioadă de trei ani (2008 – 2011) de către Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, finanţat din Fondul Social European POS DRU 2007-2013. Acesta a cuprins cursuri de calificare, înfiinţarea a 36 de asociaţii comunitare şi tot atâtea planuri de afaceri pentru întreprinderi sociale. Activităţile economice desfăşurate fiind: manufacturarea de obiecte artizanale decorative, cultivarea viţei de vie sau a tutunului şi turism. (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 48)

Concluziile şi recomandările consemnate de autori, la finalul raportului, vizează condiţiile de dezvoltarea pe termen lung a structurilor de economie socială în comunităţile de romi, prin: recunoaşterea legală a întreprinderilor sociale, francizării sociale, facilităţile fiscale, mecanisme de sprijinire financiară directă (subvenţii, granturi şi rambursarea anumitor tipuri de cheltuieli).

La nivel European, minoritatea romă reprezintă unul dintre cele mai expuse grupuri cu risc crescut de excluziune socială şi economică, fapt determinat de nivelul scăzut de educaţie, de lipsa calificărilor profesionale, prejudecăţile şi discriminarea etnică.

Conform raportului, în acest moment, proiectele de economie socială “realizate în şi pentru comunităţile de romi din România par să aibă mai degrabă un impact asupra unui număr restrâns de oameni şi


Vol. V • Nr. 1/2015 154

mai puţin asupra unor comunităţi, în ansamblul lor.”(Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 51)

Pentru a avea impactul dorit proiectele generatoare de venit în comunităţile de romi trebuie acompaniate de evaluarea nevoilor pieţei şi adaptarea serviciilor oferite şi a produselor la acestea, de planuri/strategii de dezvoltare locală, proiecte de dezvoltare a infrastructurii, acces la educaţie şi servicii sociale.


Vol. V • Nr. 1/2015 155

SOCIAL ECONOMY AND THE ROMA COMMUNITIES15

- CHALLENGES AND OPPORTUNITIES

Alexandru Ioan Toth, Adrian Dan şi Cosmin Briciu

Bucharest, 2012

Alina-Andreia Ailincăi62

Keywords: social economy, Roma community, discrimination, ethnicity, social inclusion, entrepreneurship, cohesion.

This material is based on the experience of implementing and running social economy projects among Roma communities at national and European level, through the project co-financed by the European Social Fund, „Social Economy – a solution for the development of Roma communities in Romania”.

As stated in the Social economy and the roma communities - challenges and opportunities – report the main objective „is to carry out a critical evaluation of the current status of social economy among Roma communities" (Toth , Dan, Briciu, 2012, p.7). Referring to: the legal and institutional framework, social experiences in Romania with reference to the social economy.

The report was prepared by a team of three independent experts: Alexandru Ioan Toth, Adrian Dan and Cosmin Briciu, in collaboration with a number of representatives of public institutions and NGOs, among which: Ministry of Labour, Family and Social Protection; Roma Women

15The research report can be accessed on the United Nations Development Programme website: http://www.undp.ro/libraries/projects/Economia_Sociala_si_Comunitatile_de_Romi_Provocari_si_Oportunitati.pdf 26Sociologist and Phd student at the Faculty of Philosophy and Social-Political Science, "Alexandru Ioan Cuza" University from Iasi, email address: [email protected], phone: 0746.209.101


Vol. V • Nr. 1/2015 156

Association in Romania; Policy Center for Roma and Minorities; Romanian Social Development Fund (RSDF); General Directorate of Social Assistance and Child Protection Sector 1 Bucharest; World Vision Romania; Resource Center for Roma Communities; National Agency for Roma; Department for Interethnic Relations General Secretariat of the Government; Department of Equal Opportunities between Women and Men; Civil Society Development Foundation; Research Institute for Quality of Life; SOROS Foundation Romania.

The concept of social economy is seen as an innovative instrument of integrated development through:

• analysing the applicability potential of practices of social economy among Roma communities in terms of social, economic and institutional;

• specialists training, support, initiation and development of social enterprises;

• social economy promovation among Roma communities and the general public. (Toth, Dan, Briciu, 2012, p. 7)

For agreater data accuracy the authors used three research

methods: 1. social economy analysis among Roma communities by studying

relevant documents like: European and national strategies, legislation, specialized articles;

2. statistical data analysis, from various surveys carried out in Roma communities or in a series of social economy entities;

3. qualitative research based on individual and group interviews with relevant actors in the field of study: representatives of organizations that have implemented or are implementing social economy projects in the communities of Roma." (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 8)

Chapter 1 The diagnosis of Roma communities in Romania

describes, in detail, the profile of Roma communities in our country. Socio-demographic data analysis (Roma population number, territorial distribution, age structure and gender and mortality), highlights the differences between individual and general poverty. At the same time are highlighted a number of issues, including: the impact of


Vol. V • Nr. 1/2015 157

discrimination on social inclusion, low participation in the labour market, low level of skills and education of of Roma community members. The chapter summarizes and a brief description of the social policies for the Roma population at an European and national level. In the Second Chapter The social economy context in Romania: actors, legislation and evolution authors, the authors tried to write a quick review of the social economy concept in Romania. The focus is on the history, definition, legislation relating to the development of the social economy, as well as the main areas of intervention. The conclusion reached is that: "through the development of skills for the labour market, increasing the level of employment, entrepreneurial skills development, social economy can have an great impact in terms of reducing discrimination, if the strategies of social inclusion and integration in the labour market are correlated with those of preventing discrimination." (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 33) Chapter 3 Social economy analysis in the context of social inclusion of Roma examines the concept from the perspective of the current economic context and vulnerabilities faced by the Roma community members. It’s discussed the impact of public policies for social inclusion of Roma and the authors present a "series of national and international experiences of income-generating activities, funding models of social economy and the need for bridging social economy with the market.” (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 7) Most Roma communities face: low cohesion, subsistence work, not assumed ethnic identity, concluding that the social economy can develop only through cooperation and active participation of the national and local authorities, civil society, financial institutions and the private sector." (Toth, Dan, Briciu 2012, p. 39) Chapter 4 focuses on the Experiences of social economy in Roma communities from Romania and a series of case studies, positive examples applied within Roma communities are presented.

The ROMA-RE Project co-financed from the European Social Fund, Human Resources Development Operational Programme 2007-


Vol. V • Nr. 1/2015 158

2013, aimed to establish five resource centres to promote social entrepreneurship among the Roma. A recycling paper activity was implemented, to promote sustainable development, so that beneficiaries were both the employed people in the project, but also the whole community. (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 45)

The Romano Cher – The House of Roma People Project funded by the European Social Fund, Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, proposed the revalorification of traditional Roma crafts and their adaptation to current labor market. (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 46)

The Fem.Rom Project funded by the European Social Fund, Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, the main objective was to improve the access of Roma women to the labour market through the development of integrated services - information, guidance and counselling, for them, and the establishment of five pilot production cooperatives - florists, laundry cleaning, manufacture of dolls and textiles, jewellery. (Toth , Dan, Briciu, 2012, p. 47)

The "Support for Roma communities development in Romania Nord-Vest and centre regions" implemented over a period of three years (2008 - 2011) by the Resource Centre for Roma Communities, co-financed from the European Social Fund, Human Resources Development Operational Programme 2007-2013, included training courses, establishment of 36 community associations and as many business plans for social enterprises. The economic activities were: manufacture of decorative handicrafts, vine cultivation or tobacco and tourism. (Toth, Dan, Briciu, 2012, p. 47)

The conclusions and recommendations of the authors mentioned at the end of the report target the conditions of long-term development of social economy structures in Roma communities through: legal recognition of social enterprises, social franchising, tax incentives, direct financial support mechanisms (subsidies, grants and reimbursement of certain types of expenses).

At an European level, the Roma minority is one of the most vulnerable groups, facing social and economic exclusion risk, which is determined by the low level of education, lack of professional qualifications, prejudice and ethnic discrimination.


Vol. V • Nr. 1/2015 159

According to this report, at this time, social economy projects "completed in and for the Roma communities in Romania seem to have a greater impact on a small number of people and less on the whole community." (Toth, Dan, Briciu 2012, p. 51)

To have the desired impact, revenue generating projects, must be accompanied by: market needs evaluation in order to adapt the services and the products offered, plans and strategies for local development, infrastructure development projects, access to education and social services.


Vol. V • Nr. 1/2015 161

RECOMANDĂRI PENTRU AUTORI

Autorii vor avea în vedere audienţa interdisciplinară şi multinaţională atunci când îşi redactează contribuţia. Trebuie avute în vedere implicaţiile analizei pentru cititorii din alte domenii, alte ţări şi alte discipline. Prezentarea stereotipizantă a indivizilor şi a grupurilor sociale va fi evitată.

Scop: Revista de Economie Socială se doreşte a fi un cadru de promovare, reflecţie şi dezbatere a temelor de interes pentru domeniul economiei sociale. Articolele şi studiile publicate vor reflecta aspecte teoretice şi practice, experienţe locale, naţionale şi transnaţionale. Revista încurajează abordări inovatoare inter şi transdisciplinare pentru dezvoltarea economiei sociale, reunind perspective teoretice din mediul academic şi de cercetare cu perspectivele practice ale organizatiilor profit si non-profit, ale experţilor din întreprinderile sociale şi administraţie.

Articolele vor conţine numărul specificat de cuvinte, inclusiv rezumatul, cuvintele cheie, notele şi bibliografia, în funcţie de tipul articolului:

1. Pentru studii teoretice: 5000-7000 cuvinte 2. Pentru studii empirice: 5000-7000 cuvinte 3. Pentru descrieri de experienţe şi bune practici: 1800-2200 cuvinte 4. Pentru recenzii: 800-1200 cuvinte

Este de dorit ca textul să nu mai fi fost publicat sau trimis spre publicare în altă parte. Dacă autorul are un articol înrudit publicat, va specifica acest lucru.

Autorul va respecta îndrumările tehnice, datele limita de trimitere a

articolelor/studiilor (10 martie și 10 septembrie) şi de retrimitere a acestora în termen

de o saptămână după primirea opiniilor din peer-review.

Pentru a asigura procesul de peer-review, autorii sunt rugaţi să trimită articolul în limba romnă şi în limba engleză, în două fişiere a câte două exemplare, din care câte unul fără datele de identificare şi fără vreun reper cu privire la autorul acelei contribuţii.

Este încurajată citarea articolelor din publicaţii cotate ISI şi/sau recunoscute de către CNCSIS/CNCS, respectiv din numere anterioare ale acestei reviste. Articolele vor fi trimise in format electronic, ca fisier ataşat, la adresa: [email protected].

Sunt binevenite contribuţiile care reflectă studii şi cercetări realizate de autori în ultima perioadă pe următoarele teme:

a. istoria şi originile economiei sociale; b. solidaritate socială şi antreprenoriat; c. democraţie participativă/ active citizenship; d. justiţie socială; e. incluziune socială; f. liberalism şi solidaritate creştină; g. binele individual – binele social;


Vol. V • Nr. 1/2015 162

h. responsabilitate individuală – responsabilitate socială; i. autonomie individuală – socială; j. conflicte şi cooperare societală; k. forme de economie socială şi practici; l. familia – ca unitate a structurii sociale; m. mişcarea cooperatistă europeană contemporană; n. dezvoltarea durabilă; o. lupta împotriva sărăciei; p. coeziune socială; q. ocupare deplină; r. experiente locale, regionale şi naţionale în domenii ale economiei sociale; s. experienţe şi practici de formare în domenii ale economiei sociale;

t. alte teme de interes pentru domeniul economiei sociale.

Structura articolelor

Autorii sunt rugaţi să urmeze următoarele indicaţii cu privire la structura

articolelor: � TITLU: Cambria, 14, litere mari, centrat; � Prenume şi nume: aliniat dreapta, Cambria, 12; � Date de contact (la subsol, câte o notă pentru fiecare autor): titlul

academic/poziţia în organizaţie, denumirea departamentului şi a instituţiei, adresa de corespondenţă, numărul de telefon, e-mail (Cambria, 9);

� Rezumat: 150-200 de cuvinte, în acord cu structura de mai jos, Cambria 10, 1 rând ;

� Cuvinte cheie: între 3 şi 8, Cambria 10, aliniat dreapta, italic; � Textul: Cambria 12, 1,5 rânduri; � Mulţumiri (eventuale) ; � Contribuţia autorilor la redactarea articolului ; � Note ; � Bibliografie (references) ;

Tabelele şi figurile pot fi inserate in text sau prezentate câte unul pe pagină la sfârşitul articolului, cu titlu, numerotate, cu precizarea sursei.

Structura rezumatelor

Pentru studii empirice / experimentale:

1. Tema şi obiectivul cercetării. 2. Metodologia de cercetare 3. Caracteristici ale participantilor la studiu / ale comunităţii studiate 4. Rezultatele obţinute sau estimate. 5. Concluzia, cu implicaţiile şi aplicaţiile rezultatelor.

Pentru sinteze / studii teoretice:

1. Tema studiului. 2. Perspectiva teoretică de la care porneşte studiul; obiectivul studiului. 3. Sursele utilizate (ex: baze de date, tipul de literatură analizată, eventual

criteriile de selecţie a acesteia).


Vol. V • Nr. 1/2015 163

4. Concluziile principale la care s-a ajuns în urma analizei / sintezei teoretice.

Pentru prezentarea de experienţe:

1. Tipul de experienţă. 2. Caracteristicile ale organizaţiei / acţiunii prezentate 3. Aspectele noi /pozitive din respectiva experienţă 4. Posibile intrebări / sugestii pentru studii / experienţe viitoare

Stilul textului

Autorii sunt rugaţi să urmeze următoarele indicaţii cu privire la stilul textului: � Utilizaţi varianta britanică a limbii engleze. � Primul titlu se scrie cu bold, prima litera cu majuscule şi aliniat la stânga. � Numerotaţi paragrafele sau secţiunile cu cifre arabe. Evitaţi paragrafele foarte

scurte sau formate dintr-o propoziţie. � Utilizaţi bold în text doar pentru subtitluri (numerotate, alineat). � Pentru sublinieri în text, utilizaţi caractere italice. � In textul principal, numeralele de la unu la zece trebuie scrise în cuvinte, dar

pentru numerele mai mari trebuie utilizate cifrele (ex.: 11, 23, 264) � Toate acronimele trebuie scrise în întregime prima dată, chiar şi cele care sunt

foarte des utilizate (ex.: UK, EU etc) � Scrieţi procent (nu %!) cu excepţia parantezelor ilustrative. � Intre textul din stânga şi semnele de punctuaţie nu se lasă spaţiu .

Citarea şi bibliografia

În text, daţi numele de familie al autorului, anul apariţiei cărţii şi pagina (dacă există) între paranteze (Cole 1992, p. 251).

Pentru referinţe care au între unu şi trei autori, trebuie menţionaţi toţi (Cole, Green şi Black 2003).

Pentru referinţe cu patru sau mai mulţi autori se utilizează următoarea formă (Cole ş.a. 2003).

IMP: toti autorii vor trebui menţionaţi la bibliografie (nu se permite trimitere de genul et al.!)

Lista completă a referinţelor citate, aranjate în ordine alfabetică a numelor de familie, va trebui scrisă la 1.5 rânduri, la sfârşitul articolului, în următoarea formă:

1. Cole, T. (1992). The Journey of Life. A Cultura History of Aging in America. Cambridge University Press, Cambridge.

2. Elder, G.H. and Clipp, E.C. (1988). Wartime losses and social bonding: influences across 40 years in men’s lives. Psychiatry, 51 (1), 177-198.

3. Ruth, J.-E. and Oberg, P. (1996), Ways of life: old age in life history perspective. In Birren, J.E., Kenyon, G., Ruth, J.-E., Schroots, J.F.F. and Svensson, T. (eds), Aging and Biografy: Explorations in Adult Development. Springer, New York, 167-186.


Vol. V • Nr. 1/2015 164

Trimiterile la documente legislative vor respecta urmatoarea formă: In text: denumirea cunoscută a documentului şi codul de identificare

(Com(2007) 332 Final) sau denumirea cunoscută şi anul: Legea asistentei sociale (2011);

La bibliografie: Emient. An. Titlul documentului. Codul de identificare. Publicat in ...... sau Disponibil la:....; Consultat la data de: ...........

Se respectă următoarele: � Autorii sunt rugaţi să reducă la minim trimiterile la lucrări nepublicate sau care

urmează să fie prezentate la conferinţe, pentru că sunt dificil de găsit de către cititori. Dacă se optează pentru astfel de trimiteri, se va indica: titlul conferintei, organizatorul, locul şi data la care va fi susţinută prezentarea.

� Titlurile de Cărţi şi Reviste sunt Scrise cu Caractere Italice, Tile Case. (fiecare cuvânt cu literă mare).

� Titlurile de Lucrări, articole şi capitole din cărţi se scriu tip sencence case (doar primul cuvânt cu majusculă) fără caractere italice.

� Se utilizează (eds / coord.) şi (ed./coord.) acolo unde este cazul (fără litere mari, cu punct după ed., dar nu şi după eds!)

Citarea paginilor de internet sau a publicaţiilor online

� Menţionaţi autorul, data, titlul, instituţia care a publicat sau numele celei care găzduieşte lucrarea, asemeni unei publicaţii tipărite. Apoi specificaţi: Disponibil online la ……. sau Adresa completa de internet [data accesării].

Tabele

� Tabelele trebuie inserate in text, numerotate consecutiv, cu precizarea sursei. � Dimensiunile trebuie să se potrivească încadrării într-o pagină de 190 mm x

130 mm. � Titlul trebuie scris înaintea tabelului, cu prima literă mare, cu caractere italice. � Conţinutul tabelului: numele rândurilor/coloanelor se scriu cu prima literă

mare. Sunt preferate titlurile scurte. Detaliile tehnice sau metodologice (cum ar fi eşantionul, tipul de statistică) ar trebui descrise în denumire sau în note cu privire la table. Se utilizează doar o decimală.

Figurile

� Se trimit inserate in text sau pe pagini separate, numerotate consecutiv şi denumite.

� Capturile vor fi în fişiere separate. � In interiorul textului menţionaţi locul aproximativ al tabelelor şi al figurilor.

Copyright: Responsabilitatea conţinutului articolelor revine, în întregime, autorului (autorilor). Autorul care trimite un manuscris (care este indicat pentru corespondenţă, în cazul semnarii de către mai mulţi autori) are responsabilitatea de a se asigura ca trimiterea spre publicare / publicarea a fost încuviintată de toţi autorii. Este deasemenea responsabilitatea autorului de a primi acceptul instituţiei de provenienţă pentru publicare, daca acesta îi este solicitat. Corespondenţa legată de un manuscris va fi purtată cu autorul care va trimite textul, daca nu există specificată, de la început, o altă solicitare din partea semnatarilor articolului.


Vol. V • Nr. 1/2015 165

RECOMMENDATIONS FOR AUTHORS

The authors should take into consideration the interdisciplinary and multinational addressability when they write their works. They should also take into consideration the implications of the analysis for the readers from other study areas, other countries and other subjects. The stereotypical presentation of individuals and social groups should be avoided.

The articles will contain the specified number of words including the abstract, keywords, notes and references:

1. For theoretical studies: 5000-7000 words 2. For empirical studies: 5000-7000 words 3. For described experiences and best practices: 1800-2200 words 4. For book reviews: 800-1200 words

The text should not have already been published or sent to another publication. If the author has a similar article published, he/she should specify this.

The authors should respect the deadlines for: papers submissions (10th March

and 10th September) and for submitting the reviewed papers (one week after peer-review feedback).

In order to ensure the peer-review process, the authors are asked to send the article in Romanian and in English Languages, in two copies each, of which one without the identification data and without any clue regarding the article’s author.

It is encouraged the quotation of the articles from the ISI publications, from journals approved by CNCSIS/CNCS) and from other volumes of the publication. Articles will be sent electronically as an attachment to: [email protected]

We welcome articles that reflect the studies and researches conducted by the authors in recent years on the following topics:

a. the history and origins of the social economy; b. social solidarity and entrepreneurship; c. participatory democracy / active citizenship; d. social justice; e. social inclusion; f. liberalism and Christian solidarity; g. individual welfare - social welfare; h. individual responsibility – social responsibility; i. personal autonomy – social autonomy; j. societal conflicts and cooperation; k. forms of social economy and practices; l. family - as a unit of social structure; m. contemporary European cooperative movement; n. sustainable development;


Vol. V • Nr. 1/2015 166

o. fight against poverty; p. Social Cohesion; q. full employment; r. experiences of local, regional and national social economy; s experience and training practices of the social economy; t. other topics of interest to social economy.

Structure of article

The authors are asked to respect the following indications regarding the

articles’ structure: � TITLE: Cambria, 14, centred, uppercase; � Name and surname (Cambria 12, right align); � Contact details – as footnote, one for each author - academic title, the name of

the department and of the institution, correspondence address, phone number, e-mail address (Cambria 9);

� Abstract: 150 – 200 words, Cambria, 10, 1; � Key words: between 3 and 8, Cambria, 10, right align, it; � The main text: Cambria, 12, line spacing 1.5, justified; � Acknowledgments (if needed); � The author’s contribution to the article; � Notes; � References;

The tables and the images should be presented one by one on the page at the end of the article, with title, numbering and the source.

Structure of abstracts

For empirical / experimental manuscripts:

1. Theme and objective research. 2. Research methodology 3. Characteristics of participants in the study / studied community 4. Approximate or expected results. 5. Concludes with implications and applications results.

For synthesis / theoretical studies:

1. Theme study. 2. Theoretical perspective from which starts the study, the objective of the study. 3. The sources used (eg databases, the type of literature review, possible criteria for selecting it). 4. The main conclusions reached in the analysis / synthesis theory.

For the presentation of experiences:

1. Type of experience. 2. Characteristics of the organization / action set 3. New issues / positive experience 4. Possible questions / suggestions for future studies / future experiences.


Vol. V • Nr. 1/2015 167

Text style

The authors are asked to take into consideration the following indications regarding the text’s style:

� For the English language use the British style; � The first title should be written with bold, the first letter is capital and left

aligned; � Number the paragraphs or the sections with Arab numbers. Avoid very short

paragraphs or one sentence paragraph; � Use bold in text only for subtitles (numbered, aligned); � For underlining use italic characters; � In the main text, the numerals from one to ten should be written in words, but

for higher numbers should be used numbers (e.g. 11, 23, 264); � All the acronyms should be written fully for the first time, even those that are

used really often (e.g. UK, EU etc); � Footnotes are allowed only for details and technical information (including

statistical data); � Write ‘percent’ (not %!) with the exception of illustrative brackets; � Do not leave empty spaces between text and punctuation.

Quotation and bibliography

Write the author’s surname, the year of the book’s apparition and the page (if it exists) between brackets, in the text (Cole 1992, p. 251).

For references that have between one and three authors, should be all mentioned (Cole, Green and Black 2003).

For references with four or more authors should be used the following formula: (Cole et al. 2003).

IMP: every author should be mentioned in the bibliography (it is not allowed a style as this: et al!).

The complete list of the quoted references, arranged in alphabetical order by surnames should be written with 1.5 line spacing, at the end of the article, using the following style: 1. Cole, T. (1992). The Journey of Life. A Cultural History of Aging in America. Cambridge

University Press, Cambridge. 2. Elder, G.H. and Clipp, E.C. (1988). Wartime losses and social bonding: influences

across 40 years in men’s lives. Psychiatry, 51 (1), 177-198. 3. Ruth, J.-E. and Oberg, P. (1996), Ways of life: old age in life history perspective. In

Birren, J.E., Kenyon, G., Ruth, J.-E., Schroots, J.F.F. and Svensson, T. (eds), Aging and

Biografy: Explorations in Adult Development. Springer, New York, 167-186.

For references on laws:

Please indicate, inside text: the known title of document and the identification code: (Com(2007) 332 Final) or the known title of document and year: Social assistance law (2011);


Vol. V • Nr. 1/2015 168

On references: The author / the institution that published or the name of the host institution. The date/year. The title. Identification code. Published in ..... or Available at:.... [the date of the page’s visit].

The following indications should be respected: � The authors are asked to reduce at minimum the references to unpublished

works or that which are to be presented at conferences, as they are difficult to find by readers. If this type of reference is used, you should indicate: the conference’s title, the organiser, the place and the date at which the work will be presented.

� Titles of Books and Magazines are Written with Italics, Tile Case (each word with capital).

� The Works Titles, articles and chapters should be written using sentence case (only the first letter capital) without italics.

� You should use (eds/coord) and (ed/coord) …. where necessary (without capitals, dot after ‘ed.’, but not after ‘eds’!)

Internet pages or online publications quotation

� Mention the author, the date, the title, the institution that published or the name of the host institution, as the same as a printed publication.

� Then specify: Available online at …..or the Complete internet address [the date of the page’s visit]

Tables

� The tables should be in text or presented on separate pages at the end of the paper, consecutively numbered and you should write the source.

� The dimensions should fit the dimensions of a page of 228 x 152 mm (of which the text takes 184 x 114 mm).

� The title should be written before the table, with the first letter capital, italics. � The content of the table: the names of the rows / columns should be written

with the first letter capital. Short titles are preferred. The technical or methodological details (for example, the sample, type of statistics) should be described in the name or in the notes regarding the tables. Only one decimal should be used.

Images

� The references are made on separate pages, consecutively numbered. � The captions should be in separate files. � Inside of the text you should mention the approximate place of the tables and

images.

Copyright: Submission of a manuscript implies that the work described has not been published before (except in the form of an abstract or as part of a published lecture, or thesis), that it is not under consideration for publication elsewhere. The author (authors) has (have) the full responsibility of the articles’ content. The submitting (Corresponding) author is responsible for ensuring that the article's publication has been approved by all the other coauthors. It is also the authors' responsibility to ensure that the articles emanating from a particular institution are submitted with the approval of the necessary institution. Only an acknowledgment from the editorial office officially establishes the date of receipt. Further correspondence and proofs will be sent to the corresponding author(s) before publication unless otherwise indicated.

Nr. 1 / 2015

NR

. 1/2

015

Inovaţie în domeniul social

Date post:	25-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

00 intro cifre romane 0 - Profit pentru...

Documents