Microsoft Word - rev 51An IV, Nr. 5, februarie 2013 – iunie 2014
ISSN 2246 – 9079
ISSN-L 2069 – 7236
o Buburuze salvatoare 6
o Sufletul ploii 8
o Câinele meu 9
o Poveste terapeutic 10
o Pagina copiilor 12
o Pagina copiilor 15
o În prag de var 19
o Jocuri i exerciii pentru corectarea tulburrilor de limbaj
20
o Pagina prinilor 23
3
O parte dintre activitile desfurate în Grdiniele de pe raza comunei
Garoafa:
Grdinia Garoafa
Parteneriate: • Fundaia pentru tiinte i Arte Paralela 45 – ”Proiect
educaional internaional
Timtim-Timy”; • Proiect de parteneriat educaional ”S educm împreun”
– în colaborare cu
prinii precolarilor; • Asociaia Smarty Educational - Parteneriat
educaional „Smarty, Junior Smarty i
Smarty Maestro”; • Proiect Naional ”Evaluarea în învmântul
precolar”; • Societatea Naional de Cruce Roie din România –
Parteneriat „coala
Salvatorilor i a victimelor”; • Parteneriat internaional cu
Grecia;
• Parteneriat educaional cu Biserica ortodox ”Sf. Gheorghe”; •
Proiect naional de parteneriat educaional ”Terra, suntem copiii
ti”, Focani
Concursuri: • Concurs Internaional ”SMARTY”; • Concurs de activiti
integrate pentru anteprecolari i precolari ”TIMTIM-
TIMY”; • Concurs Internaional ”Discovery - Descoper lumea”, etapa a
II-a; • Concurs Naional de Voluntariat ”Lsai copiii s vin la mine”,
Seciunea
”Lucrri artistice pe teme religioase”, ed. a II-a; • Concursul
Naional ,,Daruri pentru ziua pmântului”, Palatul Copiilor
Alexandria; • Expoziia-concurs ”Prin labirintul copilriei”,
Bucureti;
• Concurs naional ,,Mici pietoni, viaa are prioritate”, Craiova,
Dolj; • Concurs Judeean de Interpretare Vocal ”Cele mai curate
glasuri”, Focani; • Concurs Naional de Cultur General ”Amintiri din
copilrie”;
• Concurs de creaie artistico-plastic ”Târg de mrioare”, ediia a
II-a, Galai; • Concursul Internaional ,,TRADIII PASCALE”, Iai; •
Concurs naional de creaie literar i plastic “Bucuriile srbtorilor
de pate”,
Caracal, Olt Activiti:
• „Let`s Do it, Romania!”; • Diverse activiti de Hallowen, 1
Decembrie , 6 Decembrie, Sfântul Nicolae,
Crciun; • Expoziii cu felicitri de Crciun, ”Iarna - bucuria
copiilor”;
• 15 ianuarie - srbtorirea poetului Mihai Eminescu; • Proiect ”Salt
vesel opincua”, Festival folcloric ”Opincua”, ediia a VI-a
2014
Mldie garofie
Grdinia Bizigheti
• Parteneriat Poliia Garoafa ”Stop accidentelor rutiere. Viaa are
prioritate!”; • Parteneriat cu prinii ”Educm împreun”; • ”Petrecem
de Haloween” – 30 oct.2013; • Montaj literar-artistic ”Srbtoarea
Toamnei” – nov. 2013; • ”Cizmulia lui Mo Nicolae” – tombol; •
”Magia Crciunului” – serbare dec. 2013; • ”Sara pe deal” – omagiu
Mihai Eminescu; • ”24 Ianuarie” – montaj literar- artistic; • „Ziua
Mriorului”, expoziie în holul colii Bizigheti; • „De ziua ta, micu
drag!”, serbare de 8 Martie; • „Pentru un mediu mai curat”, aciune
de ecologizare în curtea grdiniei; • Spectacol de teatru de umbre
la coala Rchitosu; • „Încondeim ou de Sfintele Pati”, concurs cu
colarii de la coala Bizigheti; • „Pe aripile fanteziei în lumea
copilriei”, concurs organizat de Grdinia
„Muguraii” din Râmnicu-Srat, jud. Buzu
Grdinia Ciulea
Parteneriate: * Parteneriat educaional Grdini - Familie”Împreun
pentru copii”; * Parteneriat educaional Grdini - Cabinet medical
“Sntoi, voioi, voinici”; * Parteneriat educaional Grdini - Biseric
”Suntem mici, dar cu credin” * Parteneriat educaional Grdini -
Primrie ”Culoare i candoare în zâmbet de copil” Concursuri:
•Concursul Internaional de creaie ,,Culori pentru mama”, Ediia a
III–a; •Concursul Internaional ,,Copil ca tine sunt i eu!” Ediia a
II-a, Rm.Srat; •Concurs Naional de creaie, Ediia a-III-a,
,,Copilrie fericit în Dumbrava Minunat”, 2014, coala Gimnazial
,,Tiberiu Morariu, Salva, Bistria-Nsud Activiti
extracurriculare:
• ”Ziua Mondial a Sntii”; ”Ziua Pmântului”; • ”Ziua Internaional
pentru Neviolen în Grdini”; • ”S aducem lumin”; • ”Ziua
Internaional a Copilului”; • ”Ziua Mondial a Mediului”; ”Ziua
Internaional a Alimentaiei” • Serbri cu ocazia ” Srbtorilor de
iarn”, ”8 Martie”, ”Pate”, ”Sfârit de an colar”; • ”Toamna -
frumusee, bogie i culoare” – drumeie; • ”Ziua Internaional a
Educaiei”; • ”Din obiceiurile noastre i ale popoarelor –
Haloween!”; • ”1 Decembrie”; • ”Mo Nicolae i darurile sale”; • ”De
Crciun fii mai bun!” – activitate cultural; • ”Mihai Eminescu –
luceafrul poeziei româneti”; • ”Hai s dm mân cu mân”; • decembrie
2013 - ”Patria în inimi de copil”
Mldie garofie
Parteneriate:
• Casa de Cultur „Leopoldina Blnu”, Focani; • Casa Copului Didactic
„Simion Mehedini”; • Grdinia nr. 2 Focani; • Fundaia „Vasile Pogo”
Iai; • Grdinia cu PP nr. 5 Roman; • Grdinia cu PN Salva Bistria
Nsud
Concursuri:
• Concurs Grdinia cu PP. nr 2 Focani.,,Patria în inimi de copil”; •
” Legnelul lui Iisus”, Salva, jud. Bistria –Nsud; • ,,Mrior - flori
pentru mama” la Centrul pentru educaie incluziv ,,Elena
Doamna”, Focani; • „Mrtioare Ecologice”, concurs organizat de
Grdinia cu PN. Nr. 5, Roman; • ,,Culori pentru mama” coala
Gimnazial ,,Tiberiu Morariu” Salva, jud. Bistria –
Nsud; • „Ai un loc la noi în joc” - concurs colaje, coala Rugineti,
Vrancea
Activiti:
• „Let`s Do it, Romania!”; • Excursie tematic la Focani: Muzeul de
tiine i Muzeul de istorie, gara, Piaa
Unirii i Prefectura, Casa de cultur i Teatrul ,,Maior Gheorghe
Pastia”; • Expoziie la Casa Corpului Didactic i la Biblioteca
Garoafa cu tema ,,Cartea –
Comoara Nepreuit; • Expoziii cu titlul ,,Clinchete de clopoei” la
Casa de cultur a sindicatelor
,,Leopoldina Blnu” i Casa Corpului Didactic Focani; • Serbare
,,NATEREA LUI HRISTOS” în colaborare cu coala - colaj de
cântece de iarn, poezii i colinde; • Proiect tematic „Ziua Europei,
Ziua noastr”;
• Proiect ”Singura planet! Împreun pentru viitor”- Grdinia nr.10
Focani; • ,,Ora pmântului” – 22 aprilie; • ,,Hristos a înviat!” –
20 aprilie; • ,,Od mâinii” – Centrul pentru educaie incluziv
,,Elena Doamna” Focani; • ”Eco-Atidudine! în parteneriat cu
Guvernul României, Garda Naional de
Mediu, Promedia
Mldie garofie
Grupa ”Buburuze” de la Grdinia Garoafa împreun cu educatoarea
Adriana
Fcîl au participat la Proiectul ”coala salvatorilor i a
victimelor”, derulat de AEDR Filiala Vrancea în parteneriat cu
Filiala de Cruce Roie Vrancea i Inspectoratul colar Judeean Vrancea
i cofinanat din Fondul Social European prin POSDRU.
Pe toat durata proiectului, copiii înscrii la grupa ”Buburuze” au
luat parte cu interes i curiozitate la diversele activiti
planificate, care s-au organizat i desfurat utilizând diferite
forme de organizare. Activitile propuse în cadrul proiectului au
avut ca scop formarea de abiliti de acordare a primului
ajutor.
Mldie garofie
7
Pentru activitatea lor, copiii au primit carnetele de membru, fiind
inclui în ”Clubul putilor salvatori”. Nici mmicile precolarilor nu
au stat la distan, ci au luat parte la proiect prin participarea la
edinele de informare organizate la Grdinia Garoafa. În urma
cursurilor intensive de furnizare corect a manevrelor de acordare a
primului ajutor, prinii au primit diplome pentru implicarea activ
la sesiunile de instruire în Acordarea Primului Ajutor de Baz în
situaii de urgen.
Profesor,
Fcîl Adriana-Mirela
Aadar, micuii precolari s-au întrecut prin joc, concurs,
dramatizare i au dorit s fie câtigtori, indiferent de rolul de
”salvator” sau ”victim” pe care l-au interpretat cu talent.
Personajele din operele literare (poveti, fabule), au avut nevoie
de ajutorul celor mici, astfel c, precolarii au rezolvat scenariile
unor diverse accidente. Fie c accidentul a însemnat o ran, o arsur,
o fractur, copiii au tiut s acorde primul ajutor rapid, corect i
responsabil, deoarece au fost îmbcai ca nite adevrai doctori i au
avut instrumetele necesare.
Mldie garofie
8
Pe toate zrile, scrile tcerii se oglindesc în ape. Simt, în noapte,
clipa de cufundare luntric a toamnei când singur îi spune cea
dintâi frunz cazut: Du- te! Las stiloul s alunece lin pe foaia alb
de hârtie, oblingându-l, în mod copilresc, s se joace cu vorbele
fugarnice care se pitulesc într-un col al inimii mele, ce bate
puternic cu fiecare ploaie, în furtuni ale eternitii. La un moment
dat cerul, din solidaritate, a început s plâng. În fond, numai în
ploaie m simt, cu adevrat, acas. Stropi de ploaie bat în geamuri de
fier i cer lumina muribund de la stele. În inim îmi patrunde o oapt
solitar, ca un sunet tcut, o coard de vioar. Clapele pianului se
lovesc de un zid i încep s cânte nefiresc. Plopul e dirijor al
brizei i m rnete o ploaie a sufletului nocturn, plin de lanuri.
Tristei nedesluite îmi vin, dar toat durerea ce-o simt, n-o simt în
mine, ci-n picurii de ploaie care curg.
Plou cum n-am mai vzut! Cum sun amintirile învechite, cum fulger
sufletul mut. i ploaia spune
poveti…într-o lume de vise goal. Cum s nu plâng în abis cu fulgerul
toamnei zbierând vag? Sunetele naturii violoniste vin cu înserarea
tot atât de triste cu vaietul lor de veacuri duse i stele stinse. O
clip de tcere jilav rsun mut. Sunt uneori stri care parc îi pierd
durata. Nu tii sau nu îi mai aduci aminte când au început, ce le-a
dezlnuit, cum se transform. Aa este ploaia… curge ritmic, fr
unghiuri, fr timp…
Un vânt rzle îi terge lacrimile reci pe geamuri. Plou.
Profesor,
Mldie garofie
S v spun: am un cel Care nu-i prea cuminel,
E ghidu i frumuel. L-am primit odat, În dar de la o fat.
Peste tot el m-nsoete i de rele m pzete. Cand vin de la
scoala
Ma-ntampina iara. Când plec la plimbare,
E suprare mare. tii,celul meu,
Când m joc cu el, E foarte fericit, Se simte iubit. i de-i frig
afar, St în cuc, dar
Nimic nu-i priete, La joac se gândete… tii? Pe celul meu,
Nu l-a schimba nici c-un leu. Tuturor eu le-a dori Un prieten ca al
meu
S poat primi.
Mldie garofie
POVESTE TERAPEUTIC
Povestea petiorului curcubeu În largul mrii tria un pete. Nu era un
pete obinuit. Era cel mai frumos pete din întregul ocean. Haina lui
de solzi strlucea în toate culorile curcubeului. Ceilali peti îi
admirau îmbrcmintea colorat i l-au numit petele curcubeu. „Vino,
joac-te cu noi, pete-curcubeu!” Dar petele-curcubeu era mândru i
înota mai departe. Într-o zi, un petisor albastru înota în urma sa.
„Pete-curcubeu, ateapt-m! D- mi i mie unul din solzii ti minunai!”,
strig acesta. „Las-m-n pace, pleac de-aici!” Speriat, petiorul
albastru se îndeprt i povesti tuturor prietenilor si pania. Din
clipa aceea, nici unul dintre peti nu a mai vrut s aib de-a face cu
petele-curcubeu. Îi întorceau spatele când, înotând, trecea pe lâng
ei. La ce-i foloseau petelui curcubeu solzii si frumoi, dac nimeni
nu-i admira? Acum era cel mai singuratic pete din întregul ocean!
Într-o zi îi vrs amarul unei stele de mare. „Eu sunt doar aa de
frumos! De ce oare nu m place nimeni?” „Într-o peter, în spatele
stâncii de corali locuiete îneleapta caracati Oktopus. Poate te
poate ajuta ea...” îl sftui steaua de mare. Petele curcubeu gsi
petera. Ce întuneric era! De-abia putea vedea ceva. Deodat, vzu doi
ochi luminoi. „Te-am ateptat”, zise Oktopus cu voce groas.
„Valurile mi-au povestit necazul tu. Ascult sfatul meu: d fiecrui
pete câte unul din solzii ti strlucitori. Nu vei mai fi cel mai
frumos pete din ocean, dar vei fi din nou vesel.” Dar..“ vru petele
curcubeu s mai spun ceva, Oktopus dispruse îns într-un val adânc de
cerneal. „S druiesc solzii mei?”, îi zise el îngrozit.”Niciodat!
Nu! Cum a putea eu s fiu fericit fr ei?” Deodat simi o btaie de
aripioar lâng el. Petiorul albastru venise din nou. „Pete curcubeu,
nu te supra, te rog. D-mi i mie un solzior strlucitor.” Petele
curcubeu ezit. „Unul micu, micu de tot, se gândi el, doar n-o s-i
duc dorul...” Cu mare atenie îi smulse cel mai mic din solzii lui.
Uite, i-l druiesc i acum las-m-n pace!” „Mulumesc, mulumesc mult!”,
zise petiorul albastru cu mult curaj. „Tu eti bun, pete curcubeu!”
Petele curcubeu se simi ciudat. El se uit timp îndelungat în urma
petiorului albastru, care înota fericit în toate direciile. Ceilali
peti prinser de veste i încercuir petele curcubeu. Toi voiau solzi
strlucitori. Petele curcubeu împri solzi tuturor i lui îi rmase
unul singur. Dar era mai fericit ca niciodat. „VINO, PETE CURCUBEU,
JOAC-TE CU NOI!” STRIGAR PETII. „VIN, VIN!” RSPUNSE ACESTA I ÎNOT
ÎMPREUN CU CEILALI PETI. Scopul acestei poveti terapeutice este de
iniiere i meninere a unei relaii de prietenie între copii. Se
explic copiilor c atunci când au momente în care simt c le este
greu s împart i s socializeze cu ceilali, s procedeze precum
petiorul curcubeu i s cear ajutorul educatoarei sau unui alt
prieten. Se discut despre importana prieteniei: s cer permisiunea
de a m juca cu o jucrie care nu este a mea, s folosesc cuvinte
potrivite, s atept rândul pentru a m juca cu o jucrie de la grdini
i s ofer ajutorul atunci când mi se cere.
Profesor Înv. Prec.,
Numele i prenumele copilu
inea care sugereaz tristeea:
rile fetiei i biatului aa cum simi tu.
Profesor Înv. Pre
Coloreaz desenul cum doreti.
Traseaz sub fiecare form geometric tot atâtea liniue câte forme de
acelai fel sunt pe desen.
Pagin realizat de
Profesor Fcîl Adriana-Mirela
13
Mama! Ce cuvânt înltor! Primul nostru cuvânt! Ce sentiment de
dragoste ne învluie sufletul i un chip sfânt ne apare în faa
ochilor atunci când îl rostim! O privire cald i ocrotitoare ne
urmrete fiecare pas al vieii, fcând-o astfel sigur pentru noi s
sorbim fr grij din pântecul ei fermecat, cu sufletul împcat i cu
siguran c orice greeal va fi imediat îndreptat.
Atunci când ne simim nesiguri, când ne este fric i nu avem lâng noi
ajutor de ndejdie, când ne este foame, când ne este frig, când
simim nevoia ca cineva s ne îngrijeasc rnile sufleteti i trupeti,
când avem nevoie de ocrotire i de iubire, când suntem singuri i ne
este team, vrem ca lânga noi s se afle mama s ne ocroteasc i s ne
ofere ceea ce numai ea poate, în modul cel mai sincer i cel mai
curat: dragostea. Orice frunz se afl ocrotit în copacul ei, orice
raz dorete s tie c soarele o are în grij, cum orice copil îi dorete
mama alturi.
Mama este fiina creia îi suntem datori cu un respect profund, creia
îi mulumim pentru faptul c ne-a adus pe lume i c alturi de Dumnezeu
a contribuit la existena noastr, druindu-ne cel mai frumos cadou pe
care îl putem primi cu inima deschis: viaa. Tot ceea ce avem i tot
ceea ce vom avea, viitorul, prezentul i trecutul îl datorm mamei,
celui mai bun prieten pe care îl avem alturi în clipe grele.
Cu ochi blânzi de cprioar, mama este bucuria ce te înconjoar i
chiar uneori dac e suprat sau mânioas este frumoas ca Maica
Sfânt.
Primul zâmbet, primul pas, primul cuvânt, o carte de poveti
frumoase, copilria cu toate tainele ei sunt strâns legate de aceeai
persoan care, descris cu ajutorul cuvintelor, pare ireal. Ochii ca
nite lumânri sclipitoare, gura ca un trandafir îmbobocit, zâmbetul
ca un curcubeu dupa o ploaie cald de var alctuiesc figura drgu a
mamei.
Mldie garofie
14
Orice copil vede în mama lui o fiin mrea, fr de pcat, puternic
precum o stânc în marea învolburat i totui, în acelai timp, o fire
blând, o zân ce a coborât din trâmul basmelor pentru a fi alturi de
noi.
Ce copil orfan nu îi dorete ca în luna martie, luna femeilor,
fetelor, dar în special a mamelor, s aib pe cine s iubeasc, s aib
cui s-i spun, ,,La muli ani!”, s-i dea un mrior fcut de mânuele
lui. Aa c noi, în bucuria noastr, în luna martie trebuie s ne
amintim i de acei copii care nu pot spune mam nimnui i nu pot simi
iubirea ce o poate oferi aceast fiin.
Nu avem motive s credem c iubirea nu exist, pentru c o avem pe mama
alturi care în veci ne va iubi.
"Fii dar, copile, fericit!
Atâta vreme cât triete,
Profesor Înv. Prec.,
Vara vremea este cald
C este vacana mare.
Cu rochie rocat, armie,
E anotimpul recoltelor bogate.
V aduce numai bucurie.
Iar copii cumini ateapt un mo bun.
Sptmâna
Mari urmeaz negreit,
Iar duminica, desigur,
Mldie garofie
16
În perioada precolar (3-6/7ani) limbajul copilului se dezvolt
intens sub toate aspectele: pronunie, vocabular, structurarea
propoziiilor. Etapele de evoluie se succed rapid astfel c în jurul
vârstei de 5 ani copilul are o vorbire clar i se poate exprima în
propoziii fr dificultate. În primii ani greelile de pronunie sunt
foarte frecvente, dar nu sunt considerate defecte. Deformrile,
înlocuirile sau omisiunile sunt considerate particulariti ale
vorbirii copilului mic, care se atenueaz treptat, pe msur ce
copilul crete.
Numai când aceste greeli de pronunie se menin i dup vârsta de 5 ani
putem vorbi despre o dificultate propriu-zis.
Când copiii sunt mici trebuie s li se vorbeasc în propoziii simple,
despre obiecte familiare pe care le pot vedea i atinge i despre
aciuni care se petrec în acel moment. Ne vom asigura întotdeauna c
îneleg cuvintele pe care le folosim când le vorbim. Vocabularul se
va îmbogi treptat urmrind mai întâi înelegerea i apoi rostirea
cuvântului. Pentru dezvoltarea vorbirii trebuie folosit orice
prilej în orice moment al zilei: când se îmbrac sau se spal, cu
ocazia aranjrii mesei, cureniei sau când este pregtit pentru odihn.
Este important asigurarea unei atmosfere destinse, plcute. Se va
recurge cât mai mult la crearea situaiilor de joc pentru atingerea
obiectivelor propuse.
Stimularea dezvoltrii vorbirii va urmri realizarea funciilor
limbajului, rolul de suport pentru dezvoltarea intelectual. Se va
solicita comunicarea în toate activitile în care copilul este
antrenat (desen, modelaj, activiti matematice etc.).
Mldie garofie
Introducerea sunetului în cuvinte în poziie iniial, median i
final
C CAL – CAP – CAR – CO – COR – CA – CUI – COC – CIP ACT – PACT –
ROC – FOC – NUC – FURC – CURC RAC – LAC – MAC – TAC – IAC – DAC –
SAC – ZAC– FAC G GARD – GÂT – GAZ – GAL – GOL – GRI – GUR – GAR
AUGUR – NUGA – RUG – FUG – PEGAS VAG – PRAG – MAG – RAG – ROG –
DROG J JIR – JAR – JOC – JOI – JOS – JAD – JELEU – JETON OJ – LOJ –
COAJ – AJUT – AJUN – COJOC ALIAJ – MASAJ – PEISAJ – PASAJ – PAJ –
GAJ – BEJ R RAC – RAI – RAS – ROG – RUJ – RAN – RUD – RIC CRAI –
CRIN – FRIG – PRAG – MARE – ZARE – SOARE COR – CAR – FIER – DAR –
IAR – ZAR – PAR – FAR S SAC – SAT – SER – SOL – SNOP – STROP – SALT
– SPART OS – ROS – EST – VEST – REST – GEST – MAS – CAS URS – CURS
– MERS – VERS – DANS – VAS – PAS – RAS OC – IC – AH – IR – ARPE –
ASE – OAPTE OTI – NAI – SAI – PAI – ROI – PUC – CEAC CO – MO – RO –
NA – SA – CA – PALO AP – AR – OP – IP –UP – AR – INE – ESE A – FA –
RA – HOI – ROI – TOI BRA – LA – HO – MO – STRU V VAR – VR – VÂRF –
VÂNT – VEST – VAST OVAL – AVAR – NAV – EPAV – LAV MOV – TIV –
STATIV – MORCOV Z ZAR – ZI – ZARE – ZECI – ZOR – ZEBR – ZODIE AZI –
CAZI –MIZ – FRIZ – PRIZ – VARZ – BARZ ROZ – LOZ – FREZ – BRONZ –
BREAZ – TREAZ
Mldie garofie
DIFERENIEREA SUNETELOR
SARE – ZARE PASA – PAZA SAC –ZAC OASE – OAZE SEAM – ZEAM VASE –
VAZE SALE – ZALE RASA – RAZA SER – ZER VARS – VARZ SEU – ZEU
POEZIE CU ONOMATOPEE ( M, N, , R)
MA-MA-MA / ESTE MAMA MEA NA-NANA / PPUICA MEA PIU-PIU-PIU /
PUIORU-I VIU
GA-GA –GA / GÂSCULIA MEA MAC-MAC –MAC/ RAA E PE LAC
FÂ – FÂ –FÂ / MERGEM PE FURI VAI-VAI-VAI / PE-O CRAC CLCAI.
VRBIUA PE COPACUL ÎNVERZIT VRBIUA A SOSIT HUA –HUA CU CRENGUA CE
VOIOAS-I VRBIUA C O LEAGN CRENGUA.
PISICUA
PISICU PIS, PIS, PIS TE-AM VISAT AZI NOAPTE-N VIS
TE SPLAM , TE PIEPTNAM FUND ROIE-I PUNEAM ÎNS TU TE-AI SUPRAT I PE
MÂINI M-AI ZGÂRIAT.
Profesor Înv. Prec.,
19
Se simte în natur vara, se simte pretutindeni. Macii însângerai
privesc lanurile de grâu ce-au dat în pârg, teii încrcai de floare
îi leagn podoaba în adierea blând a vântului. A venit vara i o dat
cu ea se apropie vacana mare i chiar de se simte sfâritul anului
colar, în grdini forfota i nelinitea copiilor ne arat c activitatea
este înc în toi. Copiii sorteaz lucrrile confecionate cu mâinile
lor îndemânatice pentru a le expune pe panourile din holul
grdiniei.
Prin lucrrile efectuate cu mult migal, fie de pictur, activiti
practice, etc. copiii au surprins venirea verii cu mult iscusin.
Lucrri precum VAZA CU LALELE, TABLOU DE VAR, CÂMP CU MACI au umplut
panourile din slile de clas, din holul grdiniei, unii copii au
participat la diferite concursuri unde au obinut diferite
premii.
i pregtirea serbrii sfâritului de an este în toi. Un program
variat, cu cântece i poezii, dansuri populare i moderne, sceneta LA
DOCTOR în care toi copiii au câte un mic rol de prezentat, sunt
momente ce vor încânta privirile prinilor i spectatorilor. Dar
pentru a ne prezenta la înlimea dorit ne pregtim temeinic zi de
zi.
Dup o munc asidu în care s-a depus mult suflet i druire, a sosit i
ziua serbrii mult ateptate, moment încrcat de emoii atât de copii
cât i de prini. În ordinea bine stabilit, cu glasurile tremurânde,
copiii i-au prezentat rolurile.
Emoionant a fost i momentul de final, în care fiecare copil a
primit câte un mic cadou i i-au luat rmas bun de la grdini pentru
perioada de var. Pentru unii cu prere de ru c se despart de
frumosul parc de joac care a fost amenajat în curtea
grdiniei.
Vacan plcut copii, ne întâlnim din nou la toamn!
Profesor,
20
Pentru a se adapta la activitatea colar, copiii trebuie pregtii sub
toate aspectele, dar dezvoltarea capacitilor de comunicare verbal
constituie cea mai important sarcin a învmântului precolar. Se tie
c prin joc, copilul pune în aciune toate posibilitile sale, traduce
în fapte potenele sale intelectuale, fizice, morale, le dezvolt, le
îmbin. Jocul constituie o necesitate a organismului în dezvoltare.
Pentru copil, jocul este distracie, este învtur, este munc, un joc
prin care se educ este un mijloc eficient de a cunoate lumea
înconjurtoare. Jocul didactic este mijlocul principal prin care
copiii pot rezolva o mulime de sarcini didactice într-o activitate
plcut i antrenant. Între trei i ase ani copilul posed un repertoriu
bogat de simboluri lingvistice i de alt natur, fapt care îi d
posibilitatea s îi construiasc dup preferine lumea ce i-o dorete.
Rolul educatoarei are o importan covâritoare în cultivarea unei
exprimri corecte, expresive, fluente i nuanate în cadrul organizat
cum este grdinia cu colectivul de copii. De altfel, jocul adevrat
de la care se ateapt i performane nu poate fi decât creativ. Munca
educaional presupune i creativitate în construirea unor situaii în
care învarea are loc spontan, de cele mai multe ori, prin joc.
Educatoarea este cea care creaz noi variante de joc, iar în multe
cazuri în raport cu experiena sa creaz jocuri didactice noi, jocuri
care vizeaz aceleai obiective, dar adaptate la nivelul de
dezvoltare al grupei, la condiiile materiale existente. Gimnastica
aparatului fono-articulator am realizat-o printr-o serie de jocuri
amuzante. Am gândit i desfurat jocul “În oglind”, joc în care unul
dintre copii este “oglinda “, altul este cel care se uit în ea i
face tot felul de strâmbciuni : îi umfl ambii obraji sau câte unul,
succesiv, scoate limba ori o ine în diferite poziii , etc. “
Oglinda “ trebuie s fac la fel, iar efortul pe care îl depune,
precum i motivaia de a o face sunt mult mai mari decât în contextul
unor simple exerciii. În ceea ce privete respiraia corect, am
inventat jocuri prin care am urmrit în special expiraia, care are
un rol important în vorbire. Astfel, din când în când, copiii pot
participa la concursuri de suflat lumânri; tot suflând ei pot
rostogoli creioane, bilue uoare, ori pot împinge brcue i obiecte
mici de plastic într-un lighean cu ap. Este important ca exerciiile
de emitere, corectare i difereniere a sunetelor vorbirii s nu se
efectueze în chip mecanic, punându-se accentul pe funcionarea
corect a organelor fonoarticulatorii. Ele trebuie s aib loc într-un
context educaional mai larg, liber i amuzant, în care lucrurile s
se lege logic între ele, s aib sens. Pentru precolar va fi mult mai
eficient o istorioar din care el înelege rostul sunetelor i faptul
c acestea au un rol bine stabilit, decât o activitate în care este
pus s repete la nesfârit sunete izolate, silabe ori cuvinte. Un alt
exerciiu pentru alctuirea propoziiilor l-am desfurat sub forma unui
joc didactic de tip „puzzle”: sferturile unei imagini sunt
amestecate, copilul le gsete i formeaz imaginea corect, formulând
apoi pe baza acestei imagini o propoziie.
Mldie garofie
21
Copiilor le place s se amuze jucându-se cu vorbele, schimbând
cuvintele între ele, ori sunetele i silabele din interiorul
cuvântului. Un astfel de mijloc de “amuzament” este amestectura de
cuvinte. Procedeul l-am denumit “mmliga de cuvinte“. Principiul
este urmtorul: se scriu pe cartonae diferite cuvinte (nu vor fi
numai substantive, ci i adjective, verbe, prepoziii, conjuncii
etc.). Pentru a obine o mai mare varietate, cartonaele pot fi de
diferite culori; i cuvintele pot fi scrise diferit (unele cu litere
de tipar, altele de mân). În acest fel copiii se familiarizeaz cu
diferite tipuri de scriere. Jetoanele se pun într-o plrie, se
amestec, iar fiecare copil scoate câte unul. Educatoarea citete
separat fiecrui copil cuvântul de pe carton, apoi grupul se aeaz în
ir. irul este propoziia în care fiecare copil este un cuvânt.
Începe primul copil cu cuvântul pe care l-a tras, al doilea copil
îi spune cuvântul i aa mai departe pân la ultimul. Evident, rezult
o “ propoziie “ absurd care stârnete hazul. Copiii îi vor schimba
locurile în ir, încercând s alctuiasc o propoziie cu sens deplin,
care s exprime o idee complet. În etapele I, a lll-a i a lV-a am
organizat i desfurat cu copiii o serie de exerciii creative al cror
material este cuvântul, dintre care amintesc câteva:
Formularea unor propoziii în care toate cuvintele s înceap cu
acelai sunet Un astfel de exerciiu cultiv flexibilitatea i
originalitatea. Exerciiul poate avea mai multe variante:
1. propoziia este elaborat de un singur copil; la început se
formuleaz propoziii simple, dar pe parcurs copiii ajung i la
propoziii dezvoltate;
2. în elaborarea rspunsului particip mai muli copii, fiecare
continuând propoziia
Încurctura povetilor Educatoarea “greete” povetile, încurcându-le
sau aezând eroii în alte spaii sau alte timpuri, sau modific,
rsturnând situaia. Se cere copiilor s continue povestea în situaia
nou creat. Exemple: Scufia Roie nimerete printre extrateretri sau
Cenureasa nimerete în povestea “Capra cu trei iezi”, sau Scufia
Roie este rea , iar lupul este bun.
Iniial, copiii nu accept modificri în poveste i îi continu firul.
Cu timpul, se obinuiesc i sunt deosebit de creativi.
Se dezvolt, astfel, gândirea lateral.
Mldie garofie
Grdinia Garoafa, Vrancea
Aceste activiti care se desfoar în grup au o importan deosebit
pentru socializarea copilului. Educarea conduitei verbale a
precolarului constituie o premis psiho-pedagogic a pregtirii lui
pentru coal. Accentul principal trebuie s-l punem pe activitile de
comunicare pentru c acestea vor constitui premise ale unei rodnice
activiti de învare în coal.
Poveste colectiv
Se formeaz grupuri de câte 5-6 copii. În faa fiecrui grup se
prezint pe un suport trei sau patru imagini, pe baza crora grupul
trebuie s creeze o povestire. Fiecare grup îi alege câte un
reprezentant, care reproduce în faa grupei reunite povestirea
creat.
Exerciiul cultiv flexibilitatea i fluiditatea verbal.
Ce a face dac a fi…?
Se cere copilului s-i aminteasc o poveste sau un basm cunoscut i i
se sugereaz s se pun în locul personajului principal din poveste.
Copilul nu va reproduce identic schema basmului, ci va interveni cu
modificri, în funcie de strile lui sufleteti.
Se cultiv astfel, capacitatea empatic.
Galaxia propoziiilor Pornind de la o propoziie prezentat de
educatoare, fiecare copil
formuleaz o alt propoziie, legat prin îneles de cea dat. Fiecare
copil poate s intervin ori de câte ori dorete, fr a împiedica, îns,
participarea celorlali. Sunt acceptate i propoziiile care se bazeaz
(dar nu le reproduc) pe cele exprimate anterior. În exerciiile
urmtoare se poate porni de la o propoziie formulat de un
copil.
Exerciiul cultiv fluiditatea i originalitatea.
Mldie garofie
(continuare din numrul 4 al revistei)
Pasul 7 Formulati cerine eficiente (durata pasului - cel puin o
sptmân)
1. Formulai cerine numai atunci când suntei pregtit s urmrii
îndeplinirea lor;
2. Asigurai-v c în timp ce formulai cerina copilul este
atent;
3. Exprimai cerinele concis i nu sub forma unor rugmini;
4. Formulai numai o cerin;
5. Verificai îndeplinirea cerinelor;
6. La început concentrai-v pe mai puine cerine
Pasul 8 Recompensai copilul dac respect cerinele i regulile (durata
pasului - cel puin 2 sptmâni)
1. Formulai cerine în mod eficient ;
2. Recompensai copilul imediat ce a realizat o cerin;
3. Discutai cu copilul în fiecare sear sarcinile îndeplinite pe
parcursul zilei i regulile respectate;
4. Recompensai copilul dac a îndeplinit o sarcin, fr ca dvs. s o fi
cerut în mod direct
5. Concentrai-v la început asupra unui numr redus de cerine
Mldie garofie
24
Pasul 9 Regulile i cerinele nerespectate sunt urmate de consecine
(durata pasului - 3 sptmâni)
1. Rspltii copilul dac respect regulile i cerinele;
2. Când alegei consecinele negative avei grij s le putei aplica
(imediat i consecvent);
3. Fii atent la diferite forme ale consecinelor negative
naturale
• Remedierea pagubelor
• Îngrdirea spaiului de joac
4. Stabilii pentru fiecare regul sau cerin consecina negativ
natural (s rezulte direct din pb. comportamental, s fie aplicabile,
s urmeze imediat, s urmeze în mod constant);
5. Aplicarea consecinelor negative
a) Denumii înclcarea regulii i anunai consecina negativ ce rezult
din ea;
b) Dai copilului o ans dac problema comportamental se menine
;
c) Permitei copilul s explice de ce a înclcat regulile;
d) Dac este necesar, motivai înc o dat necesitatea respectrii
regulilor;
e) Persistai în aplicarea consecinelor negative;
6. Nu purtai discuii lungi cu copilul;
7. Aplicai pe cât posibil într-o manier linitit consecinele
negative;
8. Alegei dou cerine sau dou reguli de familie
Mldie garofie
Ciomaga Florentina
CJRAE Vrancea
Pasul 10 Dac recompensa nu este suficient aplicai planul de
recompensare
cu puncte
1. Descriei cât mai exact posibil comportamentul problematic; 2.
Descriei comportamentul neproblematic în aceste situaii; 3.
Stabilii punctajul pe care îl primete copilul dac se comport
necorespunztor; 4. Descriei tipul de comportament pentru care
copilul primete un punct; 5. Stabilii împreun o list cu dorine
pentru recompensele suplimentare; 6. Stabilii numrul de puncte care
este necesar pentru recompense suplimentare; 7. Aplicarea
planului
• afiai planul într-un loc vizibil în cas;
• reamintii-i copilului planul de recompensare cu puncte;
• acordai punctul imediat ce copilul s-a comportat
neproblematic;
• seara, discutai modul în care s-a descurcat cu Planul de
recompensare cu
puncte;
• schimbai punctele în recompense;
• orice început este greu
(continuarea în numrul urmtor al revistei)
Pasul 11 Cum se schimb sau se încheie un plan cu puncte
1. Dup o perioad schimbai recompensele; 2. Extindei planul de
recompensare cu puncte i la alte comportamente
problematice; 3. Nu încheiai prea repede Planul de recompensare cu
puncte; 4. Diminuai numrul de puncte pentru comportamente
neproblematice; 5. Renunarea la Planul de recompensare cu puncte
prin “uitarea
natural”; 6. Renunarea de prob la Planul de recompensare cu
puncte
Mldie garofie