-Tulb. de Personalitate -Grupa A

7/26/2019 -Tulb. de Personalitate -Grupa A

1/56

Tulburarile depersonalitateCurs 2

Tulburari de personalitate (continuare)Tulburari de personalitate Grupa A personalitati

excentrice si bizare


2/56

Scurt istoric al termenului de Tulburare

a personalitatii (G. Ionescu, 1997):Pinel (1801), in cartea sa ebunie !ara delir"

(nebunie !ara psi#oza) $edea la %ranita dintrenor&alitate psi#ica si psi#oza o nebunie" redata

de el prin ter&enul de Personalitate anor&ala"'' C' Pritc#ard (18*) !oloseste ter&enul de

nebunie &orala"'

+ub inuenta conceptiei de%enerescentei, in a doua-u&atate a secolului 1., accentul s/a deplasat de laaspectele &orale spre cele -uridico/ in!ractionale,iar ter&enul !olosit a !ost n!erioritate psi#opatica"si psi#opatie"'


3/56

n pri&ele decenii ale secolului 20, conditia in discutiea$ea o dubla conotatie de perturbare a conduitei&orale (ceea ce a introdus ter&enul de anetopatiesau caracteropatie) si de i%norare si sdare anor&elor si relatiilor sociale(sociopatie)'

Anetopatia (caracteropatia)are o s!era &ult prearestransa, expri&and in pri&ul rand continutultulburarii de tip dissocial si borderline' Tulburarile de

personalitate erau $azute din perspecti$a &oralei siconsiderate ca ind stari de aene!ie morala'

Sociopatiaarata ca tulburarile de personalitatetulbura $alurile $ietii sociale, iar de!ectul lor de bazaconsta in in dicultatea de inte%rare si de ar&onizaresociala' Ter&enul a !ost introdus de un psi#iatru en%lez(Clec3le4) in 1.55 in cartea sa 6asca sanatatii", undedescrie acesti oa&eni care, !ara a irationali saupsi#otici, nu au nici un si&t al responsabilitatii,desconsidera ade$arul si nu cunosc rusinea" (G'onescu, 1..7)' Aceasta poate o sc#ita descripti$a atulburarii antisociale, nu a intre%ului spectru detulburari de ersonalitate'


4/56

Ter&enul de psi"opatieii apartine lui ' ' 9oc# (18.1), care,insa $orbea de : in!erioritate psi#opatica


5/56

+tudiile e!ectuate asupra pre$alentei tulburarilor depersonalitate in raport cu $arsta e$identiaza o curbaascendenta pornind din adolescenta pana la

-u&atatea deceniului *, dupa care se inre%istreaza oreducere a pre$alentei odata cu inaintarea in $arsta'

=xista obser$atii recente care incearca acreditareatulburarilor de personalitate la copii si adolescenti,

&ai ales de catre autorii a&ericani, care nu !acdi!erenta intre tulburarea de co&porta&ent(specica $arstelor) si tulburarea de personalitate(acest dia%nostic punandu/se la $arsta adulta, candpersonalitatea este !or&ata)' Acesti clinicieni

&entioneaza ca dia%nosticul de tulburare apersonalitatii poate aplicat la copii si adolescentiin situatiile in care trasaturile de personalitate&aladaptati$e par a per$azi$e, persistente sineli&itate la un stadiu particular de dez$oltare"(@+6 , 1..?, p' 51)' n plus, este ne$oie catrasaturile dizar&onice sa a$ut o e$olutie de celutin un an'


6/56

Cate%orii de tulburari de

personalitateGrupa A: $ersonalitati e%centrice si

bi!are

Personalitatea paranoida

Personalitatea schizoida

Personalitatea schizotipala


7/56

Cate%orii de tulburari depersonalitate

Grupa &: $ersonalitati dramatice si

emotionale

Personalitatea antisociala

Personalitatea borderline

Personalitatea histrionica

Personalitatea narcisica


8/56


Grupa ': $ersonalitati an%ioase siineciente

Personalitatea evitanta

Personalitatea dependenta

Personalitatea obsesiv-compulsiva


9/56


Tulburari de personalitate nonspecice

Aceste tulburari cuprind trasaturi apartinand &ai&ultor tipuri de personalitati descrise &ai sus,

!ara a insa suciente pentru a per&ite

dia%nosticarea unui anu&e tip de tulburare depersonalitate, persoanele a!ectate a$and

proble&e de adaptare sociala si prezentand trairi

subiecti$e cu continut ne%ati$'


10/56

@upa ec3 si colaboratorii (apud rina Dolde$ici, 200), principalelestrate%ii si sc#e&e co%niti$e aate la baza acestora sunt

Tulburarea de personalitate Strategia Schema cognitiva

Paranoida A fi permanent in garda Toti oamenii sunt adversari potentiali

Schizoida Izolare Am nevoie de mult spatiu personal

Schizotipala Comportament excentricNeincredere

Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi

Antisociala Atac Ceilalti se afla aici pentru ca eu sa profitde ei

Borderline Impulsivitate Nu pot sa ma controlez

Histrionica Comportament teatral Treuie neaparat sa fac impresie

Narcisica Inflatia egoului Sunt o persoana exceptionala

!vitanta !vitare Ceilalti ar putea sa ma loveasca

"ependenta Atasament Nu pot sa fac nimic de unul singur

#sesiv$compulsiva Perfectionism #rice greseala reprezinta o catastrofa


11/56

Grupa A: personalitati e%centrice si bi!are

Cuprinde personalitatile paranoida, sc#izoida sisc#izotipala'

=ste $orba de indi$izi ciudati si excentrici care

&entin o distanta e&otionala !ata de ceilalti'Aceste persoane au o scala e&otionala in%usta si

ra&an izolate din punct de $edere social'Pacientii cu personalitate sc#izotipala au !rec$ent

experiente senzoriale neobisnuite si con$in%eri&a%ice in le%atura cu lu&ea externa'


12/56

Tulburarea de personalitate paranoida

Personalitatea paranoidase caracterizeaza printendinta %eneralizata si ne-usticata, care se &ani!estain di$erse contexte, de a interpreta actiunile altorpersoane ca ind orientate in &od deliberat pentru a/l

u&ili sau a&eninta pe cel in cauza' Caracteristicileesentiale a personalitatilor paranoide suntneincrederea si suspiciunea!ata de ceilalti, intr/o

&asura ce nu este -usticata de situatia de !aptEriiditatea, transpusa in rationa&ente reci, lo%ice, ce

rezista oricaror ar%u&ente $enite din partea celorlalti'@e ase&enea, prezinta %reutate in &ani!estareatendintelor si e&otiilor poziti$e si nu prea au si&tulu&orului'


13/56

*pidemioloie:

Fn populaia %eneralH, pre$alena este de0,*I /2,*IE

Fn populaia clinicH (pacieni internai pe seciide psi#iatrie), pre$alena este de 10I / 0IE

+e constatH o pre$alenH crescutH Jn cazulrudelor persoanelor cu sc#izo!renie cronicH Kitulburare delirantH de tip persecutor'


14/56

Istoric (G. Ionescu, 1997):

Ter&enul de paranoia pro$ine din %recescul para(alaturi) si nous(&inte, ratiune), ind !olosit inca dinantic#itate pentru a dese&na o boala &intala se$era' n

1.12, =' 9raepelin deli&iteaza paranoia(boala psi#ica&a-ora cu delir cronic siste&atizat) de personalitateaparanoida(considerata de autor o !aza pre&or&ida apsi#ozei propriu/zisa)'

n 1.2?, =' 9retsc#&er o denu&este reactie de tipexpansi$ a personalitatii", iar in 1.50 9' +c#neider ii !acecea &ai autentica descriere clinica si o denu&estepsi#opatie !anatica", subliniindu/i ast!el trasaturaesentiala'


15/56

n 1..2, C6/L o denu&este psi#opatieparanoiaca", respecti$ tulburare de

personalitate paranoiaca"' Pana de curand,suxul iac" (paranoiac, de exe&plu) ilustraentitatea noso%raca lipsita de #alucinatii, inti&p ce suxul id" (paranoid) se re!erea la

existenta #alucinatiilor' Actual&ente, C6/L si@+6 nu &ai respecta aceasta distinctie,a&bele !olosind ter&enul de tulburare depersonalitate paranoida"'


16/56

$rincipalele criterii de dianostic (+S I-)

A' neJncredere Ki suspiciozitate per$asi$H !aH de alii, ast!el cH inteniile acestora suntinterpretate ca rHu$oitoare, JncepMnd precoce Jn perioada adultH Ki prezente Jntr/o$arietate de contexte, dupH cu& este indicat de patru (sau rnai &ulte) dintreur&Htoarele(1) suspecteazH, !HrH o bazH sucientH, cH alii Jl (o) exploateazH, pre-udiciazH sauJnKealHE(2) este preocupat (H) de dubii ne-usticate re!eritoare la loialitatea sau corectitudinea

a&icilor sau asociailorE() re!uzH sH aibH Jncredere Jn alii din cauza !ricii ne-usticate cH in!or&aiile $or

utilizate &aliios contra saE(?) citeKte intenii de%radante sau a&eninHtoare Jn re&arci sau e$eni&ente beni%neE(*) poartH pica tot ti&pul, adicH este i&placabil(H) !aH de insulte, in-urii sau o!enseE(5) percepe atacuri ia persoanH sau la reputaia sa, care nu sunt e$idente altora Ki este

pro&pt (a) Jn a aciona coleros sau Jn a contraataca(7) are suspiciuni recurente, !HrH nici o -usticare, re!eritoare la delitatea soiei (soului)

ori partenerei (partenerului) sexual(e)'

' u sur$ine exclusi$ Jn cursul sc#izo!reniei, aN unei tulburHri a!ecti$e cu ele&entepsi#otice ori al altei tulburHri psi#otice Ki nu se datoreazH e!ectelor ziolo%ice directe aleunei condiii &edicale %enerale'


17/56

Pre$alenta tulburHrii de personalitate

paranoidH a !ost raportatH a de 0,*I/2,*IJn populaia %eneralH, de 10IO0I printrecei din unitHile psi#iatrice cu internare la patKi de 2I/10I printre cei din clinicile desHnHtate &entalH cu pacieni a&bulatori'


18/56

Persoanele cu tulburare de personalitate paranoida se indoiesc deloialitatea persoanelor apropiate si prietenilor si, ca ur&are, e$itatreptat inti&itatea si atun% sa se izoleze'+unt resenti&entari (!ara &oti$ real), ranc#iunosi !ata de -i%niri,

insulte reale sau i&a%inare, se si&t usor atacati, tratati cu lipsa derespect si reactioneaza in consecinta rapid, cu !urie sau printr/oactiune razbunatoare / pana la a pune la cale razbunariexe&plare'

+unt suspiciosi, %elosi !ara &oti$ pe partenerul &arital sau sexualsi stran% do$ezi in per&anenta ca sa -ustice %elozia (pana si cele&ai &ici si ino!ensi$e %esturi sunt interpretate)'=zita sa !aca condente altora datorita te&erii ne-usticate ca

in!or&atia $a utilizata i&potri$a lor, pastreaza piz&a, in$idia, nuuita usor insultele, tratarea cu lipsa de consideratie / sunt plini deresenti&ente'+e considera obiecti$i, rationali, -ustitiari'+uspiciozitatea si ostilitatea lor excesi$a se pot expri&a prin

certuri in public, proteste repetate sau detasare cal&a, e$identostila'


19/56

Paranoidul poarta pica tot ti&pul si nu uitao!ensele, insultele sau in-uriile pe care crede ca le/

a pri&it, este pro&pt in contraatac, $adse&nicatii de%radante sau a&enintatoare in cele&ai beni%ne situatii, si&tindu/se pro!und siire$ocabil pre-udiciati de celelalte persoane'

+cruteaza in per&anenta actiunile si cu$inteleasociatilor sau persoanelor din -urul lor pentru caau dubii ne-usticate in ceea ce pri$este loialitateasi corectitudinea acestora'Adesea au !antezii de %randoare nerealiste, usor

ascunse, se pun de acord cu proble&ele de puteresi ran%, pot perceputi ca !anatici si !or&eaza: culte < sau %rupuri strans unite care i&partasescsiste&ele lor de con$in%eri paranoide'


20/56

@upa 9aplan si +adoc3, co&plicatiile posibilesunt tulburarile delirante, sc#izo!renia,depresia, tulburarile anxioase si tulburarilele%ate de substante'

Pacientii solicita rar trata&ent' Pacientiiparanoizi tind sa de$ina si &ai paranoizi, iarterapeutii trebuie sa ra&ana onesti,

curtenitori si pro!esionisti'

6ecanis&ele de aparare clasice suntproiectia, ne%area si rationalizarea'


21/56

'redinte #undamentale(sc#e&e neconditionale)/+unt $ulnerabil'/u poti a$ea incredere in ceilalti

Atitudini de ba!a(sc#e&e conditionale)/@aca nu sunt suspicios, ceilalti &a $or exploata'/@aca oa&enii par a&abili, insea&na ca doresc sa &a pacaleasca'

In#erente(Control)

/+a nu ai niciodata incredere in ni&eni'/Cauta totdeauna &oti$ele ascunse

Stari a#ectie

/6anieE/anxietate'

Ganduri automate/Q=i incearca sa &a u&ileasca"'/Q=u cred ca ei doresc sa le !ac condente pentru a prota de pe ur&a &ea"'/QAcest cole% este prea a&abilE insea&na ca ascunde ce$a"'


22/56

'omportamente suprade!oltate:

Diper$i%ilenta

eincredere+uspiciune

'omportamente subde!oltate

+eninatatencredereAcceptare

StrateiaA per&anent in %ardaSc"ema conitia

Toti oa&enii sunt ad$ersari potentiali


23/56

ec3 si colaboratorii (1..0) sustin ca la baza!or&arii sc#e&ei co%niti$e a tulburarii depersonalitate paranoida sunt i&plicatesenti&entele de inadec$are, care, inco&binatie cu abilitati sociale reduse siatribuirea externa a $ino$atiei au ca rezultatreducerea anxietatii specice acesteitulburari'

+pre deosebire de alte tulburari, persoaneleparanoide atribuie celorlalti cauzasenti&entelor sale de inadec$are (u eu sunt

in!erior, tu incerci sa &a !aci sa &a si&t"


24/56

Rbiecti$ele psi#oterapiei

Modifcarea schemelorpresupune sc#i&bareaunor aspecte ale sc#e&ei pentru a o deter&ina sade$ina &ai adaptata

Readaptarea schemelorin cazurile &ai dicile,presupune ca terapeutul sa/l a-ute pe pacient saconstientizeze strate%iile dezadaptati$e si sa leutilizeze in situatii care se potri$esc

Camuarea schemeloratunci cand sc#e&a nupoate &odicata sau readaptata, pacientul $ain$ata sa disi&uleze sc#e&a prin anu&ite &odeleco&porta&entale


25/56

Atitudinea terapeutului:Pro%resul se !ace incet si cu %ri-a, in rit&ul clientului'

Principala %ri-a a terapeutului $a casti%area increderiipacientului pentru cladirea relatiei terapeutice'

Terapeutul se a expri&a clar in ceea ce pri$este &oti$ele siintentiile, te&ele pentru acasa pentru a nu creste anxietatea

clientului'

Terapeutul $a pune accent pe respectul &utual, $a stabilili&ite si $a pri&ul care le $a respecta'

u au si&tul u&orului, asa ca u&orul $a !olosit cuprecautie, deoarece poate interpretat usor ca atac lapersoana si poate reactiona prin ostilitate'

Prin structura lor, nu suporta psi#oterapia de %rup'


26/56

Tulburarea de personalitate sc"i!oida

Personalitatea schizoidase re&arca prindetasarea exa%erata de interactiunile socialesi printr/o li&itare a experientelor si aexpri&arii a!ecti$itatii' Pacientii cu tulburare

de personalitate sc#izoida pot dez$oltadepresie &a-ora'


27/56


storia tulburarii de personalitate sc#izoida este stransle%ata de istoria sc#izo!reniei, ind considerata!undalul, terenul pe care aceasta din ur&a se dez$olta'Ter&enul pro$ine din li&ba %reaca, unde sc"i!oinsea&na rupt (rupt de lu&e)'

=' 9raepelin (1.1.), continund cercetarile lui leuer siDoc#, descrie personalitatea sc#izoida punand accentpe indepartarea sau detasarea de %rup sau situatii,

noni&plicare, slaba si !or&ala co&unicare, trairea intr/o lu&e a !antas&alor, incapacitatea de a se bucura, dea trai satis!actia sau succesul, nu&ind/o personalitateautista", in sensul de inc#idere, repliere asuprapropriului =u'


28/56


Apro!undand studiul tulburarii personalitatii sc#izoide, *./retsc"mer (1.27) descrie doua tipuri/ aneste!ie (insen!iti),ilustrat prin indi!erenta

a!ecti$a, dezinteres, detasare (corespunzator actualeitulburari sc"i!oide a personalitatii)

si/ "ipereste!ic ("ipersen!iti), ilustrat prin ti&iditate,

sensibilitate exa%erata, ner$ozitate (corespunzatortulburarii eitante depersonalitate ).

@i!erenta &a-ora dintre cele doua tulburari este data desu!erinta psi#ica ce apare in izolarea pacientului cutulburare de personalitate e$itanta, de intensitateae&otiilor si de prezenta e&patiei'


29/56

*pidemioloie:

Apare !oarte rar Jn populaia clinicHspitalizatHE

Apare &ai !rec$ent la rudele pacienilor cusc#izo!renie sau tulburare de personalitate detip sc#izotipal'

@ebutul are loc de obicei in pri&a copilarie


30/56

'au!e:

Cauzele exacte ale tulburarii de personalitate sc#izoida nusunt cunoscute, desi o co&binatie de !actori %enetici si de&ediu ce actioneaza in special in copilarie se considera acontribui la dez$oltarea acestei personalitati'

R persoana cu tulburare de personalitate sc#izoida poate a$eaun parinte rece sau care nu a raspuns la ne$oile e&otionaleale copilului, sau e posibil sa crescut intr/un or!elinat undenu a pri&it a!ectiune' +au, intrucat acestia sunt deseoridescrisi ca ind #ipersenziti$i la pubertate, ne$oile lore&otionale au !ost tratate cu indi%nare sau indi!erenta'

Bn istoric !a&ilial poziti$ cu& ar un parinte cu tulburare despectru sc#izo!renic creste riscul de a dez$olta aceastatulburare'


31/56

Persoanele cu tulburare de personalitatesc#izoida au un risc crescut pentru/ dez$oltarea tulburarii de personalitate

sc#izotipala, a sc#izo!reniei sau a altortulburari psi#otice/ consu&ul de dro%uri, in special dro%uri

psi#edelice/ dependenta de alcool

/ depresie &a-ora/ tulburare de anxietate/ tulburarea de panica/ !obia sociala/ alte tulburari de ersonalitate'

'omplicatii:
http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/atacul-de-panica_35http://www.sfatulmedicului.ro/Fobiile/fobia-sociala-la-adolescenti_87http://www.sfatulmedicului.ro/Fobiile/fobia-sociala-la-adolescenti_87http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/atacul-de-panica_35http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45


32/56

=ste o tulburare care se &ani!esta la ni$elulec#ilibrului e&otiilor si %andiriiE pacientii cu aceastaboala se izoleaza de oa&enii si de acti$itatile lor,optand pentru o inti&itate extre&a si ocupalocuri de &uncacare nu presupun contactul social'Persoanele cu aceasta tulburare sunt percepute ca indlipsite de u&or si distante, adesea, ind nu&itesin%uratice'

Persoanele cu tulburare de personalitate sc#izoidapre!era sarcini &ecanice sau abstracte (-ocuri pecalculator, de exe&plu), pot &ani!esta putin interes

pentru relatii sexuale si nu %asesc placere in acti$itatisau #obb4/uri' u au prieteni sau condenti apropiati,cu exceptia poate a unei rude de %radul ' Par a inaptidin punct de $edere social, superciali si centrati pepripria persoana'
http://www.incomodph.ro/locuri-de-munca/bloghttp://www.incomodph.ro/locuri-de-munca/blog


33/56

Au o inabilitate in a/si expri&a e&otiile, ceea ce ii !ace sapara lipsiti de e&otii'=ste neclar daca persoanele cu tulburare de personalitate

sc#izoida se izoleaza de buna $oie, sau isi doresc inti&itate,dar considera relatiile interpersonale prea dicile' Ce estecert este !aptul ce persoanele cu tulburare de personalitatesc#izoida se retra% c#iar si din relatiile cu persoane la caretin, inclusi$ sotii'

Pentru cei din -ur, persoanele cu tulburare de personalitatesc#izoida pot parea distanti, plictisitori sau lipsiti de u&or, sisunt deseori i%norati in situatii sociale' Persoanele cu aceastaconditie expri&a o %a&a restransa sau aplatizata de e&otii,si pot parea indi!erenti la ce se inta&pla in -urul lor' Totusi,

$iata lor interioara poate intensa, cu ne$oi e&otionalepro!unde, sensibilitate si con!uzie despre lu&ea din -urul lor' >unctionarea pro!esionala poate deteriorata in special

daca este necesara i&plicarea interpersonala, de aceealucreaza !oarte bine in conditii de izolare sociala (calculator,

contabilitate, cercetare, etc)'
http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/biochimia-emotiilor_52http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/biochimia-emotiilor_52


34/56

Tulburarea de personalitate sc#izoida se poate&ani!esta inca din copilarie prin solitudine,

relatii reduse cu e%alii si per!or&anta scolararedusa, !acandu/i subiect de tac#inare'

nclinatia spre introspectie si re$erie ii poate

!ace oa&eni ai cartilor si ai ideilor, ind &aii&presionati de proble&ele teoretice si desituatiile din carti decat de !aptele reale si $iiale $ietii'

Terapia acestor pacienti este dicila intrucat eiconsidera psi#oterapia ca ind prea intruzi$a'


35/56

Simptome:

/ slabe abilitati interpersonale, deaoarece nu/iintereseaza oa&enii din -urul lorE/ nu raspund la critici sau laude, nu/i intereseazaE/ apetit sexual scazut, de aceea &ulti nu se

casatoresc niciodataE/ adesea, &ani!esta #alucinatii si delir (&ai ales inperioade de stres, episoadele a$and de la cate$a&inute pana la cate$a ore)E/ nu expri&a senti&entul de !urie, nici cand este

pro$ocat, datorita rezonantei e&otionale reduse(za&besc rar, nu au explozii e&otionale nici poziti$enici ne%ati$e)pot !oarte atasati de ani&ale'


36/56

Tulburarea de personalitate sc#izoida !aca parte dinspectrul sc#izo!renic" care include si tulburarea depersonalitate sc#izotipalasi sc#izo!renia'

Aceste a!ectiuni au si&pto&e si&ilare, cu& ar incapacitatea de a !or&a relatii sociale si inexpresi$itateae&otionala'

@i!erenta principala este ca persoanele cu personalitatesc#izoida nu au de obicei distorsiuni ale perceptiei,paranoia sau delir, asa cu& se inta&pla in cazul tulburariide personalitate sc#izotipala si nici episoade psi#otice cain sc#izo!renie'

@esi din $orbirea lor lipseste entuzias&ul, lucrurile pe carele spun cei cu personalitate sc#izoida sunt rareorianor&ale sau ciudate, asa cu& este patternul decon$ersatie al celor cu personalitate sc#izotipala'
http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/tulburarea-de-personalitate-schizotipala_92http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/schizofrenia_110http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/schizofrenia_110http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/tulburarea-de-personalitate-schizotipala_92


37/56

'riterii de dianostic con#orm +S I-:

A/detaKarea Ki expresi$itate e&oionalH redusH se &ani!estH Jn

patru sau &ai &ulte dintre ur&Htoarele &odalitHinu/Ki doreKte Ki nici nu a%reeazH relaiile apropiate, inclusi$

cele de !a&ilieEaproape Jntotdeauna pre!erH acti$itHi solitareEnu este interesat de relaiile sexuale cu o altH persoanHEnu prea are acti$itHi pre!erateEnu are prieteni apropiai Jn a!ara rudelor de %radul Epare indi!erent la laudele Ki criticele celorlaliEeste detaKat, rece, lipsit de e&oii'

nu sur$ine exclusi$ in cazul sc#izo!reniei, al unei tulburaria!ecti$e cu ele&ente psi#otice, al altei tulburari psi#otice, orial unei tulburari de dez$oltare per$asi$a si nu se datoreazae!ectelor ziolo%ice directe ale unei conditii &edicale %enerale'


38/56

$rincipalele criterii de dianostic:

/detasarea !ata de ceilalti si in#ibitia e&otionala/indi!erent !ata de relatiile sociale, e$ita inti&itatea si nu ad&ite incalcari ale libertatii sale' i$elul

sau de autono&ie este excesi$ de ridicat'/se te&e de !aptul ca ceilalti ii $or in$ada teritoriul

'redinte #undamentale(sc#e&e neconditionale)/u sunt la !el ca ceilalti'/Saporturile stranse cu alti oa&eni nu !ac decat sa/ti creeze proble&e

Atitudini de ba!a(sc#e&e conditionale)@aca ii las pe oa&eni sa se apropie prea &ult, $iata &ea $a de$eni insuportabila

In#erente(Control)/>a toate lucrurile de unul sin%ur'/Pastreaza distanta

Stari a#ectie

/ipsa de rezonanta e&otionalaE/-ena sociala

Ganduri automate/Qu &a si&t bine i&preuna cu ceilalti"'/QRa&enii trebuie sa &a lase sin%ur"'/Qu sunt interesat de ceilalti"'/Qu intele% de ce sunt atat de !ericiti atunci cand se aa i&preuna"'


39/56

'omportamante suprade!oltate

Autono&iezolare


nti&itateSeciprocitate

Strateia

zolareSc"ema conitia

A& ne$oie de &ult spatiu personal


40/56

0biectiele psi"oterapiei:

Modifcarea schemelorpresupune sc#i&barea

unor aspecte ale sc#e&ei pentru a o deter&ina sade$ina &ai adaptata

Readaptarea schemelorin cazurile &ai dicile,

presupune ca terapeutul sa/l a-ute pe pacient saconstientizeze strate%iile dezadaptati$e si sa leutilizeze in situatii care se potri$esc



41/56

6ar3 i&&er&an /inter$iu de e$aluare a pacientilorbanuiti de tulburare de personalitate sc#izoida

Ai relatii apropiate cu &e&brii !a&ilieiU @aca da, cu &a&aU@aca nu, te deran-eaza aceastaUti doresti sa ai relatii apropiate cu altiiUBnii pre!era sa petreaca ti&p sin%uri, altii pre!era sa

petreaca ti&p cu alte persoane' Tu cu& te/ai caracteriza

din acest punct de $edereUAle%i adesea sa !aci lucrurile sin%urUTe deran-eaza daca o lun%a perioada de ti&p nu ai relatii

sexualeU Ti se pare i&portant sa ai o $iata sexuala re%ulata,sau poti sa traiesti !oarte bine si !ara sexU

Ce !el de acti$itati iti placUAi incredere in cine$a care nu !ace parte din !a&ilie UCu& reactionezi atunci cand cine$a te criticaUCu& reactionezi atunci cand cine$a iti !ace un co&pli&entU


42/56

+tudiile pri$ind tulburarea de personalitate sc#izoida sunt!oarte putine datorita !aptului ca aceste persoane nu cauta

trata&ent' @e abicei, ei $in in cabinet e cu o proble&aaparuta pe Axa , e datorita unei proble&eVsc#i&bari&a-ore de $iata, e tri&isiVadusi de o persoana !oarteapropiata'

Ca obiecti$e pentru trata&ent, ec3 si colaboratorii propuncresterea contactelor sociale, in$atarea unor abilitati deidenticarea a e&otiilor personale si ale altora, includereaintr/un %rup de terapie, pentru a practica -ocul de rol si&odelarea ca &etode de sc#i&bare co&porta&entala'

Terapia ar putea sa ur&areasca dobandirea de abilitatiinterpersonale &odeste, care sa/i per&ita totusi o &aibuna adaptare la situatiile nepre$azute de $iata'


43/56

Tulburarea de personalitate sc"i!otipala

Personalitatea schizotipalai&plica oinadec$are in relatiile interpersonale,distorsionari co%niti$e si percepti$e, precu& si

un co&porta&ent excentric'

Pacientii cu personalitate sc#izotipala potdez$olta a!ectiune psi#otica usoara, tulburaresc#izo!reni!or&a sau iluzionala' a &o&entuldia%nosticului 0/*0I au depresie &a-oraconcurenta si aproape toti au a$ut cel putinun episod de depresie &a-ora'


44/56

$realenta

Pre$alenta acestei tulburari este de I dinpopulatia %enerala' Apare &ai !rec$ent larudele de %radul ale pacienilor cusc#izo!renie' Sudele de %radul ale pacienilorcu tulburare de personalitate de tip sc#izotipalsunt &ai predispuse la sc#izo!renie Ki altetulburHri psi#otice'


45/56

6a-oritatea oa&enilor cred ca tulburarea depersonalitate sc#izotipala reprezinta o !or&a

&ai usoara de sc#izo!renie' Tulburareasc#izotipala se caracterizeaza prin %andiredezor%anizata si co&porta&ent bizar si adesea&ani!esta dorinta de a se izola de ceilalti'

Totodata, acestia cred ca beneciaza decapacitati extrasenzoriale, &ani!esta unco&porta&ent excentric si prezinta dicultati

de concentrare pe perioade lun%i de ti&p'@iscursul acestora este deseori &ult preaelaborat si %reu de ur&arit'


46/56

Con!or& @+6 , criteriile de dianosticpentru

tulburarea de personalitate sc#izotipala suntA' @ecitele Ki particularitHile co%niti$e, perceptuale Ki de co&porta&ent se

&ani!estH Jn cinci sau &ai &ulte dintre ur&Htoarele &odalitHiidei de re!erinH (di!erite e$eni&ente au un sens special pentru el)Ecredine ciudate Ki %Mndire &a%icH (depHKind nor&ele culturii de apartenenH)Eexperiene percepti$e neobiKnuite, iluzii corporaleE%Mndire Ki $orbire ciudateEidei paranoide, suspiciuneEa!ecti$itate li&itatH, inadec$atHEco&porta&ent Ki prezentare ciudatH, excentricH, particularHElipsa prietenilor Jn a!ara rudelor apropiateE

anxietate socialH excesi$H, ce nu scade o datH cu !a&iliarizarea, asociatH &aide%rabH cu te&eri paranoide decMt autoe$aluHri ne%ati$e'

' u sur$ine exclusi$ in cursul sc#izo!reniei, al unei tulburHri a!ecti$e cuele&ente psi#otice, al altei tulburHri psi#otice ori al unei tulburHri dedez$oltare per$asi$H'


47/56

*olutie

Tulburarea sc#izotipala prezinta o e$olutieextre& de indelun%ata, de cele &ai &ulte oriesalonata pe parcursul intre%ii existente a

persoanei'

=a poate prezenta uctuatii ale &ani!estarilorclinice, cu reducerea sau exacerbarea

acestora, ocazionand asa nu&iteledeco&pensari care i&pun trata&entpsi#o!ar&acolo%ic specice'


48/56

$ersoanele cu tulburare de personalitatesc"i!otipala pot pre!enta:

/ distorsiuni co%niti$e sau perceptuale (si excentricitati de co&porta&entE/ idei de re!erinta/ adesea suspiciosi, pot a$ea ideatie paranoida/ pot superstitiosi sau preocupati de !eno&ene paranor&ale, care sunt dincolo

de nor&ele subculturii lorE/ pot crede ca au puteri speciale de a intui e$eni&entele inainte ca acestea sa

sur$ina ori de a citi %andurile altoraE/ pot crede ca au un control &a%ic asupra altora, care poate i&ple&entat direct

ori indirect, prin co&plianta la ritualuri &a%ice/ pot prezente tulburari de perceptie/ pot experi&enta episoade psi#otice tranzitoriili&ba-ul lor poate include expresii si constructii neuzuale sau idiosincratice,

li&ba-ul este adesea dezlanat, di%resi$ sau $a%, dar !ara deraiere sau incoerentarealaE/ raspunsurile pot , e extre& de concrete, e extre& de abstracte, iar cu$intele

sau conceptele sunt utilizate uneori de o &aniera insolita/ &anieris&e insolite si &od ne%li-ent de a se i&braca cu articole care nu se prea

QasorteazaE

Socializare


49/56

Socializare

/ decite sociale si interpersonaleE/ nu au nici un !el de a&ici sau condenti ori au !oarte putini, altii decat o

ruda de %radul E/ sunt anxiosi in situatii sociale, in special in cele care i&plica persoane

non!a&iliareE/ ei interactioneaza cu alti oa&eni cand nu au incotro, dar pre!era sa tina in

ei insisi pentru ca si&t ca sunt di!eriti si ca nu se pot Qaco&oda cu acestiaE/ neatentie !ata de con$entiile sociale uzuale/ experienteaza relationarea interpersonala ca ind proble&atica si sunt

inco&odati de prezenta altor oa&eniE

Relatii de cuplu

/ discon!ort acut in relatiile inti&eE/ co&porta&entul lor su%ereaza o dorintaredusa de contacte inti&eE

Afectivitate/ a!ect inadec$at sau redusE/nu sunt capabili sa parcur%a intrea%a %a&a de a!ectesi de se&nalizare

interpersonala necesara relatiilor de succes si de aceea adesea par ainteractiona cu altii in &od necorespunzator, ri%id sau cu retinereE
http://www.despresuflet.ro/forum/d-f80/dorinta-t1892.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/psihologie-f45/afectele-t1155.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/psihologie-f45/afectele-t1155.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/d-f80/dorinta-t1892.html


50/56

'omplicatii+pre deosebire de celelalte tulburari de personalitate, tulburarea

sc#izotipala ocazioneaza cele &ai nu&eroase si &ai redutabileco&plicatii' +uicidul, co&plicatia cu cel &ai inalt dra&atis&, esteintalnit cu o pre$alenta surprinzator de &are, esti&ata la 10I dincazuri'

=pisoade psi#otice scurte, a caror e$olutie e!e&era, de &inute sau decate$a ore, trece uneori neobser$ata' +e considera ca acestea aparcu precadere in ur&a unor situatii psi#ostresante sau !rustrante'

Tulburarea deliranta, tulburarea sc#izo!reni!or&a si, con!or& unoropinii, c#iar sc#izo!renia se pot inscrie printre co&plicatiile tulburarii

sc#izotipale'

@epresia cu alura disti&ica, ca si episoadele depresi$e &a-ore potco&plica tulburarea se#izotipala, pre$alenta lor inalta (de aproxi&ati$*0I din cazuri) constituind explicatia ratei inalte a suicidului acestorpacienti'


51/56

Atitudinea terapeutului:

@upa G'onescu (1..7), !ara a specica, terapia psi#olo%ica atulburarilor sc#izotipale este in &are &asura ase&anatoare cuaceea din cadrul altor tulburari de personalitate si, in pri&ulrand, cu psi#oterapia tulburarii sc#izoide' Totusi, unelereco&andari psi#oterapeutice, relati$ specice acestei conditiiclinice, se re!era la

/ ideile si credintele pacientului care, !ara a delirante, suntpre%nant incrustate, practic structurate in personalitateasc#izotipalaE/ nerealiste, surprinzatoare sau bizare, aceste con$in%eri, idei si

credinte puternic statuate, nu pot usor sc#i&bate, ceea ce

i&pune/ %ri-a si discretia psi#oterapeutului, ca acestea sa nu e ne%atesau ridiculizate, nici -udecate sau conda&nate, ca si/ rabdarea, abilitatea si oportunitatea incercarilor

psi#oterapeutului ca ele sa e esto&pate, slabite, destructurate'


52/56

Con!or& Cottraux (1..*, apud rina Dolde$ici, 200), exista cate$aaspecte speciale ale terapiei co%niti$/co&porta&entale pentrupacientii sc#izotipali, deoarece . I din pacientii care se adreseazaterapeutului pentru tulburari obsesi$/co&pulsi$e au la baza o

tulburare de personalitate sc#izotipala'

+ubiectul in cauza dez$olta o neincredere %eneralizata si recur%e la oreconstructie &a%ica a lu&ii in incercarea de a/si explicasenti&entele di!uze de tea&a' @in aceasta con$in%ere pri&ararezulta postulate cu caracter secundar@aca lu&ea este stranie, atunci ea poate explicata prin inter&ediul

unor !orte obscure'@aca stiinta este neputincioasa, nu&ai &a%ia poate explica

!eno&enele ciudate pe care le si&t'u&ea este condusa de catre or%anizatii ezoterice sau de catre

extraterestri'Co&unicarea la distanta a %andurilor este posibila'Trebuie sa u atent la ceea ce !ac sau spun, pentru ca pot obser$at

de la distanta'Tot ceea ce se petrece in lu&e &a poate a!ecta direct'


53/56

$rincipalele criterii de dianostic:

/carente serioase in ceea ce pri$este relatiile personale sociale, la !el ca si in cazul sc#izoizilor, decare se deosebe ste prin distorsionari co%niti$e &ai a&ple si prin conduite excentrice'/=&ite adesea unele idei de tip paranoid' ntrea%a lui conceptie de $iata are un caracter ciudat, el

$azand per&anent se&ne &a%ice si &isterioase

'redinte #undamentale(sc#e&e neconditionale)/+unt un telepat, a& !orte paranor&ale'/Trebuie sa te indoiesti de ceilalti'Atitudini de ba!a(sc#e&e conditionale)/@aca le spun oa&enilor ceea ce %andesc, ei nu &a $or intele%e'/Ra&enii $or crede ca sunt un &onstru si &a $or respin%e'

In#erente(Control)/>ii atent la toate detaliile pentru ca pot se&ne i&portante'/Ceilalti cred ca sunt superstitii, dar eu stiu &ai &ult decat ei'/=$ita aceasta persoana pentru ca poarta %#inion'

Stari a#ectie

/Anxietate in relatiile socialeE/ inconsec$enta

Ganduri automate/QRare ei &a supra$e%#eazaU"/Q=u stiu ce %andesc ei'"/Qu pot suporta sa u i&preuna cu alti oa&eni'"/Qu trebuie sa/i $orbesc pentru ca &i se $a inta&pla o nenorocire'"


54/56

'omportamante suprade!oltate

=$itare socialaCo&porta&ent excentric

Gandire &a%ica


Con!or&is&Gandire lo%icauna$ointa

Strateia

Co&porta&ent excentric

eincredere

Sc"ema conitia

ucrurile nu sunt ceea ce par a


55/56

0biectiele terapiei

Modifcarea schemelorpresupune sc#i&bareaunor aspecte ale sc#e&ei pentru a o deter&ina sade$ina &ai adaptata

Readaptarea schemelorin cazurile &ai dicile,presupune ca terapeutul sa/l a-ute pe pacient saconstientizeze strate%iile dezadaptati$e si sa leutilizeze in situatii care se potri$esc



56/56

&iblioraeB+A Ps4c#iatric Association / @ia%nostic And +tatistical 6anual R! 6ental @isorders

>ourt# =dition Text Se$ision, Was#in%ton @'C' and ondon, =n%land' Cop4ri%#t 2000

Dolde$ici, rina Psi#oterapia co%niti$/co&porta&entala pentru cazurile dicile,ucuresti, 200Dolde$ici, rina Tratat de psi#oterapie co%niti$/co&porta&entala, =d Trei,

ucuresti, 200.9aplan X +addoc3 6anual de buzunar de psi#iatrie clinica, =d 6edicala, =ditia a

a re$izuita, ucuresti 2007G' onescu Tulburarile personalitatii, =dit' As3lepios, ucuresti, 1..7

>r' elord, C#' Andre / Cu& sa ne purta& cu personalitatile dicile, =dit' Trei,ucuresti, 1..8#ttpVVYYY's!atul&edicului'ro#ttpVVYYY'&edicultau'cottpVVYYY'pa%ina&edicala'ro#ttpVVYYY'scritube'co&Vsociolo%ieVpsi#olo%ieVP=S+RATAT=A/+/P+DRPATRRG

121?1122'p#p#ttpVVYYY'sa%epub'co&Vup&/dataV1*1.8ZC#apter'pd!#ttpVVYYY'buzzle'co&VarticlesVsc#izoid/patient/case/stud4'#t&l#ttpVVYYY'cal%ar4#ealt#re%ion'caVVsitesVpri&eVpd!VCaseI20stud4I205I20+P@'

pd!#ttpVVYYY'#ealt#4place'co&Vpersonalit4/disordersV&ali%nant/sel!/lo$eVsc#izot4pal/

patient/a/case/stud4V&enu/id/1?5.V
http://www.sfatulmedicului.ro/http://www.medicultau.com/http://www.paginamedicala.ro/http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/PERSONALITATEA-SI-PSIHOPATOLOG12141122.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihologie/PERSONALITATEA-SI-PSIHOPATOLOG12141122.phphttp://www.sagepub.com/upm-data/15198_Chapter3.pdfhttp://www.buzzle.com/articles/schizoid-patient-case-study.htmlhttp://www.calgaryhealthregion.ca/mh/sites/prime/pdf/Case%20study%206%20SPD.pdfhttp://www.calgaryhealthregion.ca/mh/sites/prime/pdf/Case%20study%206%20SPD.pdfhttp://www.healthyplace.com/personality-disorders/malignant-self-love/schizotypal-patient-a-case-study/menu-id-1469/http://www.healthyplace.com/personality-disorders/malignant-self-love/schizotypal-patient-a-case-study/menu-id-1469/http://www.healthyplace.com/personality-disorders/malignant-self-love/schizotypal-patient-a-case-study/menu-id-1469/http://www.healthyplace.com/personality-disorders/malignant-self-love/schizotypal-patient-a-case-study/menu-id-1469/http://www.calgaryhealthregion.ca/mh/sites/prime/pdf/Case%20study%206%20SPD.pdfhttp://www.calgaryhealthregion.ca/mh/sites/prime/pdf/Case%20study%206%20SPD.pdfhttp://www.buzzle.com/articles/schizoid-patient-case-study.htmlhttp://www.sagepub.com/upm-data/15198_Chapter3.pdfhttp://www.scritube.com/sociologie/psihologie/PERSONALITATEA-SI-PSIHOPATOLOG12141122.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihologie/PERSONALITATEA-SI-PSIHOPATOLOG12141122.phphttp://www.paginamedicala.ro/http://www.medicultau.com/http://www.sfatulmedicului.ro/

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	anca-mihaela-pasalau
View:	224 times
Download:	0 times

-Tulb. de Personalitate -Grupa A

Documents