+ All Categories
Home > Documents > Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă,...

Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă,...

Date post: 30-Aug-2019
Category:
Upload: others
View: 27 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
23
F 114.08/Ed.01 1 ` ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE LITERE Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 Tel./ fax ++40-234-588884 www.ub.ro; e-mail: [email protected] Profilul: Ştiinţe umaniste şi arte/Filologie Programul de studii: Cultură şi literatură română Forma de învăţământ: Învăţământ cu frecvenţă REZUMATELE FIŞELOR DISCIPLINELOR Anul de studiu: I Anul universitar: 2015-2016 Disciplina: Metodologia cercetării Titular disciplină: Lect. univ.dr. Mihaela Hriban I. Fond de timp alocat pe forme de activitate Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de credite Curs Seminar Laborator Proiect I 2x7=14 2x7=14 - - 4 II. Conţinutul disciplinei: Curs: 1. Alegerea subiectului de cercetare, fixarea scopului de cercetare, găsirea surselor şi documentarea, formularea tezei 2. Construirea unei lucrări de cercetare: de la titlu la plan, schiţarea unui plan de redactare, organizarea notelor, scrierea primei schiţe 3. Modele de dezvoltare a unei lucrări de cercetare 4. Greşeli frecvente în construirea unei lucrăride cercetare 5. Strategii de construcţie: argumentare, coeziune, comparaţia, analogia, generalizarea 6. Acurateţea redactării 7. Modele de scriere Seminar: 1. Ce este cercetarea ştiintifică? Importanţa cercetării ştiinţifice şi valorificarea acesteia Cât de mult talent organizatoric am? (test) Cum întocmim un proiect de cercetare. Surse de documentare. Tipuri de fişe (fişe bibliografice de semnalare, fişe material şi fişe de lectură) 2. Cum să scrii un eseu/o teză bine structurat(ă). Ce e plagiatul şi cum se pedepseşte? 3. Stilul ştiinţific. Trăsăturile stilului ştiinţific. Speciile textului ştiinţific (Tema: Întocmirea unei recenzii sau a unui articol). Metodologia parte integrantă a oricărei ştiinţe. Originile cunoaşterii ştiinţifice (metoda deductivă, inductivă, analogică etc.).
Transcript
Page 1: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 1

`

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCA ŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIIN ȚIFICE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC ĂU

FACULTATEA DE LITERE Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114

Tel./ fax ++40-234-588884 www.ub.ro; e-mail: [email protected]

Profilul : Ştiin ţe umaniste şi arte/Filologie Programul de studii: Cultur ă şi literatur ă română Forma de învăţământ: Învăţământ cu frecvenţă

REZUMATELE FI ŞELOR DISCIPLINELOR

Anul de studiu: I Anul universitar: 2015-2016 Disciplina: Metodologia cercetării Titular disciplină: Lect. univ.dr. Mihaela Hriban I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect I 2x7=14 2x7=14 - - 4

II. Con ţinutul disciplinei : Curs: 1. Alegerea subiectului de cercetare, fixarea scopului de cercetare, găsirea surselor şi

documentarea, formularea tezei 2. Construirea unei lucrări de cercetare: de la titlu la plan, schiţarea unui plan de redactare,

organizarea notelor, scrierea primei schiţe 3. Modele de dezvoltare a unei lucrări de cercetare 4. Greşeli frecvente în construirea unei lucrăride cercetare 5. Strategii de construcţie: argumentare, coeziune, comparaţia, analogia, generalizarea 6. Acurateţea redactării 7. Modele de scriere Seminar: 1. Ce este cercetarea ştiintific ă? Importanţa cercetării ştiinţifice şi valorificarea acesteia Cât de mult talent organizatoric am? (test) Cum întocmim un proiect de cercetare. Surse de documentare. Tipuri de fişe (fişe bibliografice de semnalare, fişe material şi fi şe de lectură) 2. Cum să scrii un eseu/o teză bine structurat(ă). Ce e plagiatul şi cum se pedepseşte? 3. Stilul ştiinţific. Trăsăturile stilului ştiinţific. Speciile textului ştiinţific (Tema: Întocmirea unei recenzii sau a unui articol). Metodologia parte integrantă a oricărei ştiinţe. Originile cunoaşterii ştiinţifice (metoda deductivă, inductivă, analogică etc.).

Page 2: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 2

4. Etapele elaborării unui text/lucrării de disertaţie (Scurt îndrumar pentru redactarea lucrărilor de disertaţie). Ce presupune elaborarea propriu-zisă a unei lucrări. Norme de redactare (în funcţie de limba în care se face redactarea). Exigenţele punctuaţiei. Bibliografia. Clasificarea bibliografiilor. Structura textului/modalităţi de organizare a textului. 5. Tehnici de dezvoltare a ideilor: argumentaţia 6. Corectura textului ştiinţific. Idei originale. Citarea. Împrumutul de idei. Modalităţi de trimitere la sursă. Evaluarea lucrării de cercetare. Grile de evaluare 7. Susţinerea lucrării. Evaluarea orală-dificultăţi III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Conversaţia, exerciţiul, problematizarea, studiul de caz, brainstormingul, exerciţiul, tehnici de gândire critică etc. IV. Forma de evaluare: Curs: Demonstrarea stăpânirii noţiunilor teoretice şi practice ale cursului, a concepţiilor şi orientărilor din metodologia cercetării, prin lectura bibliografiei; Examen oral; 50%; Seminar: Cel puţin două intervenţii în cadrul seminarului şi a unui material redactat; Metoda portofoliului; 50% V. Bibliografie • Ecco, Umberto, Cum se scrie o lucrare de licenţă, Editura „Polirom”, Iaşi, 2000 • Rădulescu, Mihaela, Metodologia cercetării ştiinţifice. Elaborarea lucrărilor de licenţă, masterat şi doctorat, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ştiinţific: disciplinele umaniste, Editura „Polirom”, Iaşi, 2008 • Scurt îndrumar pentru redactarea lucrărilor de licenţă şi de disertaţie, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2011 • Îndrumar pentru elaborarea şi susţinerea lucrărilor de licenţă şi de disertaţie, Universitatea „George Bacovia”, 2010

Disciplina: Discurs cultural. Discurs literar Titular disciplină: prof. univ. dr. Spiridon Vasile I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect I 2x14=28 1x14=14 – – 7

II. Con ţinutul disciplinei : 1. Delimitări. Imposibilitatea delimitării discursurilor culturale în perioade şi momente precise, prin încadrarea în limite istorice fixe. Interferenţa lor prin întretăierea factorilor istorici şi geografici. Punerea sub semnul întrebării a „curentelor fără autori” prin întrunirea unor factori: condiţii determinante, intervenţia personalităţii puternice, receptivitatea mediului. (2h) 2. Definiţii. Insuficienţa definiţiilor ideologice şi înţelegerea discursurilor culturale ca formând o unitate de convingeri estetice exprimată sub forma unui anumit tip de demers, sub forma manifestelor. (2h) 3. Discurs cultural de tip clasic şi renascentist. Clasic, clasicism şi clasicitate. Continuităţi şi dicontinuităţi între milenii. Păgânism şi creştinism. Principiile imitaţiei. Academism. Tehnica actualizării clasicilor. Moştenirea Umanismului. (2h)

Page 3: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 3

4. Discursul de tip baroc(hizant). Decăderea conştiinţei clasice (antice sau moderne). „Barocul sau descoperirea dramei” în diferite etape istorice. Principiile paradigmei baroce. Mobilitate, fluiditate şi mişcare. Circe şi păunul. (2h) 5. Discursul cultural iluminist. Secularizarea imaginarului şi triumful raţionalismului. Nevoia sintezelor. Discurs romantic. Cucerirea de noi teritorii ale imaginarului. Hipertrofierea eului. Discursul realist. Principiile reflectării artistice. (2h) 6. Sugestiile discursului de tip simbolist. Reacţia simbolismului împotriva romantismului pletoric şi a parnasianismului. Impresionismul. Mişcarea liniilor: impresionismul. Expresionismul. Decadenţa şi manierismul. Avangarda. Avangardă şi avangardisme: discursuri ale manifestelor. Suprarealismul. (2h) 7. Marile discursuri culturale de tip modern şi postmodern. Modern, modernism şi modernitate. Democratizarea paradigmelor culturale şi literare. Continuităţi şi discontinuităţi. O cultură a fragmentariului şi a simulacrului. Sfârşitul istoriei? (2h) III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegere, dezbatere, activitate individuală şi în grup. IV. Forma de evaluare: Verificare, prin care se dovedeşte demonstrarea stăpânirii preceptelor teoretice ale cursului, reflectate prin operarea cu elementele fundamentale în evoluţia curentelor culturale şi literare. V. Bibliografie Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX. Ipostaze româneşti şi străine, Bucureşti, Ed. Minerva, 1976 Burke, Peter, Renaşterea europeană. Centru şi periferii (trad. rom.), Iaşi, Ed. Polirom, 2005 Cassirer, Ernst, Filosofia Luminilor (trad. rom.), Piteşti, Ed. Paralela 45, 2003 Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii . Modernism. Avangardă. Decadenţă. Kitsch. Postmodernism (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Univers, 1995 Papu, Edgar, Despre stiluri, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1986 Popa, Marian (studiu introductiv, antologie şi note), Realismul, Bucureşti, Ed. Tineretului, 1969 Disciplina: Discurs identitar în literatura secolului XIX Titular disciplină: Lect.univ.dr. Adrian Jicu I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect I 2x14=28 1x14=14 - - 7

II. Con ţinutul disciplinei : 1. Ce este identitatea? 2. Scurt istoric al conceptului 3. Teorii despre identitate 4. Identitate și alteritate. Ecuații identitare 5. „Împotriva identității” 6. Identitatea, de la concept la discurs 7. Metamorfoze ale discursului identitar românesc în literatura secolului al XIX-lea: ecouri iluministe, pionieri ai identității (Gh. Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Dinicu Golescu), identitate și specific național, vârsta pașoptistă (Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri etc.), legitimarea internă și afirmarea externă, consolidarea (Titu Maiorescu, I. L. Caragiale), identitate românescă și xenofobie (Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Vasile Conta), discursul identitar ca armă

Page 4: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 4

defensivă (Mihai Eminescu), discusul identitar și naționalismul ardelenesc (Ioan Slavici, George Coșbuc, Octavian Goga) III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Expunerea, conversația euristică, problematizarea, prelegerea etc. IV. Forma de evaluare: Examen oral V. Bibliografie *** Dilemele identității: forme de legitimare a literaturii în discursul european al secolului XX (coord. Andrei Bodiu, Rodica Ilie, Adrian Lăcătușu), Brașov, Editura Universității Transilvania, 2011 *** Identitatea românească în context european, coord.: Vasile Boari, Ştefan Borbély, Radu Murea, Cluj-Napoca, „Risoprint”, 2009 Buber, Martin, Eu și tu, trad. Ștefan Augustin Doinaș, București, „Humaitas”, 1992 Cimpoi, Mihai, Opere IX (Identitate și alteritate), Craiova, Fundația Scrisul românesc, 2011 Dubar, Claude, Criza identităților. Interpretarea unor mutații, Chișinău, Editura „Știința”, 2003 Jicu, Adrian, Coordonate ale identității naționale în publicistica lui Mihai Eminescu. Context românesc și context european, București, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2013 Mazilu, Dan Horia, Noi despre ceilalţi. Fals tratat de imagologie, Iaşi, POLIROM, 1999 Titiuca, Dumitru, Literatură și identitate, Galați, Editura Universității „Dunărea de Jos” din Galați Wieseltier, Leon, Împotriva identității, trad. și pref. Mircea Mihăieș, Iași, POLIROM, 1997 Disciplina: Literatur ă diaristică și epistolară Titular disciplină: Lect.univ.dr. Adrian Jicu I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect 1x14=14 1x14=14 - - 5

II. Con ţinutul disciplinei : 1. Literatura şi literatura de frontieră. Repere teoretice. „Genurile biograficului”: jurnalul, memoriile, amintirile, confesiunile, mărturisirile etc. 2h 2. Particularităţi ale literaturii diaristice. Instanţele comunicării diaristice 2h 3. Cine scrie jurnale şi memorii? Motivaţii. Vârstele jurnalului. Continuitate şi discontinuitate. Funcţiile jurnalului. Adepţi şi adversari 2h 4. Materia jurnalului: însemnări despre formarea şi evoluţia personalităţii autorului; etica sa şi opiniile literare, filozofice, politice etc.; climatul fizic, mediul social şi moral; familia, prietenii duşmanii; geneza principalelor opere; proiecte împlinite şi eşecuri; problemele scrisului; viaţa privată etc. 2h 5. Adevăr şi fals in jurnal. Spontaneitate şi elaborare. Stilistica fragmentului. Jurnalul ca suport al biografiei şi memoriilor 2h 6. „Pactul biografic”. „Întoarcerea autorului”. Valoarea estetică a literaturii diaristice şi epistolare 2h 7. Corespondenţa, între utilitar şi literar. Document sau literatură? 2h III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Expunerea, conversația euristică, problematizarea, prelegerea etc.

Page 5: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 5

IV. Forma de evaluare: Examen oral V. Bibliografie Cozea Liliana, Confesiunile eului feminin, Pitești, „Paralela 45”, 2005 Cristea, Dan, Autorul și ficțiunile Eului, București, „Trei”, 2004 Glodeanu, Gheorghe, Narcis și oglinda fermecată. Metamorfozele jurnalului în literatura română, Iași, TipoMoldova, 2012 Holban, Ioan, Literatura subiectivă, București, „Minerva”, 1989 Mihăieș, Mircea, Cărțile crude, București, „Cartea românească”, 1988 Simion, Eugen, Ficţiunea jurnalului intim, vol. I-III, Bucureşti, „Univers enciclopedic”, 2001 Zamfir, Mihai, Cealaltă față a prozei, București, „Eminescu”, 1988 Disciplina: Teoria lecturii Titular disciplină: Lect. univ.dr. Violeta Popa I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect I 1x14=14 1x14=14 - - 5

II. Con ţinutul disciplinei :

1. Teoria motivaţiilor umane (Abraham Maslow) şi cultura de masă. Literatură, mesaj publicitar, imagine publică. Lectură (citire, receptare), privire şi auz (subordonarea scrierii faţă de oral); Tipuri de lectură (liniară, receptivă, literară, informativă, exploratorie, de cercetare, rapidă, electronică, în manuscris, tipărită). Dimensiunea socială, psihică, etologică şi mitică a literaturii. De la receptarea lecturii la receptarea mesajului publicitar

2. Lectură şi imaginaţie 3. Nevoia de literatură. Nevoia de lectură 4. Cheile de lectură. Lectura: comprehensiunea şi interpretarea textului 5. Tipuri şi practici de lectură. Ontogeneza lecturii 6. Condiţionările lecturii. Parametrii care condiţionează lectura: Textul, Contextul, Lectorul,

Codurile 7. Lectura, azi.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Conversaţia, exerciţiul, problematizarea etc. IV. Forma de evaluare: întocmirea unor referate pe o temă aleasă de studenţii masteranzi V. Bibliografie Barthes, Roland, Plăcerea textului, Cluj, Editura Echinox, 1994 Călinescu, Matei, A citi, a reciti, Iaşi, Editura Polirom, 2003 Cordoş, Sanda, Ce rost are să mai citim literatură?, Bucureşti, Editura ,,Compania", 2004 Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Iaşi, Editura Polirom, 1998 Eco, Umberto, Lector in fabula, Bucuresti, Ed. Univers, 1998 Groeben, Norbert, Psihologia literaturii, Bucureşti, Editura Univers, 1978 Ionescu, Radu. I., Experienţa didactică şi creativitatea, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987 Iser, Wolfgang, Actul lecturii: o teorie a efectului estetic, Piteşti, Paralela 45, 2006 Manguel, Alberto, Istoria lecturii, Ed. Nemira, Bucuresti, 2011

Page 6: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 6

Steele, Jennifer, Promovarea gândirii critice, Cluj-Napoca, Editura ,,Gloria", 1988 Manolescu, N., Lectura, pe intelesul tuturor Simion, E., Întoarcerea autorului. Eseuri despre relaţia creator-operă. – Buc., 1981

Disciplina: Deontologia limbajului Titular disciplină: Lector dr. Lumini ța Drugă I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect I 1x14=14 1x14=14 - - 2

II. Con ţinutul disciplinei : CURS Norma lingvistică. Norma literară. Sistem, normă, vorbire, în viziunea lui Eugeniu Coşeriu Deontologia limbajului. Normă şi limbă literară Norma limbii literare reflectată în opera marilor clasici Modificarea normei literare Factori ai abaterii de la normă. Abaterea de la normă ca inovaţie Tendinţe ale limbii române actuale sub aspectul normativităţii Elemente de noutate în DOOM2

SEMINAR Normă lingvistică/normă literară Dialect/variantă literară Trăsături ale normei literare. Contribuția normei literare la fundamentarea identităţii unei comunităţi culturale Normă/sistem/tip/vorbire Limbă funcţională. Competenţă elocuţională, competenţă idiomatică, competenţă expresivă Norme de congruenţă, norme de corectitudine şi norme de adecvare III. Proceduri folosite în predarea disciplinei:Expunerea, Explicaţia, Studiul de caz, Conversaţia problematizatoare, Demonstraţia, Exerciţiul, Tehnici de gândire critică IV. Forma de evaluare: Forma şi criteriile de evaluare. - participarea activă la seminar;

- elaborarea unui portofoliu care să cuprindă o lucrare ştiin ţifică şi două fişe de lectură din bibliografie.

- Examen oral 50% Portofoliul 50% V. Bibliografie

Arvinte, Vasile, Normele limbii literare în opera lui Ion Creangă, Iaşi, Editura Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2002.

Arvinte, Vasile, Raporturi lingvistice româno-germane. Contribuţii etimologice, Bacău, Editura Egal, 2002.

Arvinte, Vasile, Normele limbii literare în opera lui I. L. Caragiale, cuvânt-înainte de Alexandru Gafton, indice de Sorin Guia, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2007.

Arvinte, Vasile, Normele limbii literare în opera lui Mihai Eminescu, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008.

Avram, Mioara, Probleme ale exprimării corecte, Bucureşti, Editura Academiei, 1987. Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, Editura Academiei

Române, 1997. Avram, Mioara, Cuvintele limbii române între corect şi incorect, Chişinău, Editura Cartier, 2001.

Page 7: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 7

DOOM1 = Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică al Universităţii Bucureşti, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române,Editura Academiei, Bucureşti, 1982, redactor responsabil: Mioara Avram, redactor responsabil adjunct: Laura Vasiliu.

DOOM2 =Academia Română Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române,Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005, coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu.

Savin Petronela, Lumini ța Drugă, Normă și normativitate în limba română: note de curs, Editura Alma Mater, Bacău, 2015, ISBN 978-606-527-67-1

Disciplina: Etnostilistica Titular disciplină: Lect.univ.dr. Petronela Savin I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect II 1x14=14 2x14=28 - - 6

II. Con ţinutul disciplinei : Etnostilistica şi raporturile sale cu etnolingvistica. Domeniu. Evoluţie Etnolingvistica discursului, etnolingvistica limbii şi etnolingvistica vorbirii în general. Concepţia lui Eugeniu Coşeriu Tehnica vorbirii libere, clişeul şi tehnica discursului repetat. Tipologia enunţului aparţinând discursului repetat. Destructurarea enunţului repetat Valenţe etnostilistice ale operei lui Ion Creangă Valenţe etnostilistice ale operei lui I. L. Caragiale şi N. Filimon Valenţe etnostilistice ale operei lui Marin Preda Valenţe etnostilistice ale operei lui Marin Sorescu III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegere, dezbatere, problematizare IV. Forma de evaluare: Forma şi criteriile de evaluare Examenul - 60 % Criteriile de evaluare -demonstrarea stăpânirii preceptelor teoretice ale etnostilisticii prin rezolvarea unui subiect teoretic; - probarea competenţelor de analiză stilistică prin realizarea unor exerciţii aplicative. Evaluare formativă – 40% Criteriile de evaluare - participarea activă la seminar; - elaborarea unui portofoliu care să cuprindă o lucrare ştiinţifică şi două fişe de lectură din bibliografie. Metoda portofoliului V. Bibliografie Coşeriu, Eugen (1994): Lingvistica din perspectivă spaţială şi antropologică. Trei studii, cu o prefaţă de Silviu Berejan şi un punct de vedere editorial de Stelian Dumistrăcel, Chişinău, Editura Ştiin ţa Coşeriu, Eugen (1996): Lingvistica integrală (interviu cu Eugeniu Coşeriu realizat de Nicolae Saramandu), Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române Dumistrăcel, Stelian (2001): Până-n pânzele albe. Expresii româneşti, Iaşi, Editura Institutul European Puşcariu, Sextil (1976): Limba română. I. Privire generală, prefaţă de G. Istrate, note, bibliografie de Ilie Dan, Bucureşti, Editura Minerva Savin, Petronela (2011): De gustibus disputandum... Frazeologia românească privitoare la alimentaţie, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Zafiu, Rodica (2001), Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, EUB

Page 8: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 8

Disciplina: Globalizare și identitate cultural ă Titular disciplină: Lector dr. Lumini ța Drugă I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect II 2x14=28 1x14=14 - - 7

II. Con ţinutul disciplinei : Conţinut Curs Nr. ore Identitate culturală. Problema identităţilor. Individualizare/globalizare. Specificul european filosofia crizei identitare. Imaginar, identitate şi reprezentări sociale.

4

• Metisaj cultural. Monolingvismul celuilalt şi proteza originii. Bilingvismul şi depăşirea relativismului. O confruntare a civilizaţiilor

4

• Integrare şi alteritate. Marginalitate / marginalizare. Grupuri şi minorităţi: o abordare din perspectiva subsidiarităţii

4

• Culturalism – multiculturalism. Occidentul şi ceilalţi. Istoria unei supremaţii. Multiculturalitate şi identitate naţională în spaţiul european

4

• Arte şi interculturalitate. Criteriul estetic şi globalizarea în cultură. Politici culturale în dialect: naţionalism, multiculturalism şi cetăţenie Contracultura

4

• Etnicitate. Naţiune – naţionalism. Abordarea naţionalismului. Identificarea etnică la români şi clişeul mioritic.Trăsături ale mentalităţii balcanice şi depeiorativizarea acesteia. Bizantinism–balcanism–sud-est european

4

• Rasism Istoricul conceptului. Rasism – neo-rasism – antirasism. Evreitate. Stereotipii şi prejudecăţi în interpretarea mutaţiilor

4

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore • Identitate culturală. Individualizare/globalizare. 4 • Metisaj cultural. Bilingvism 2 • Integrare şi alteritate. Marginalitate / marginalizare 2 • Culturalism – multiculturalism 2 • Arte şi interculturalitate. Contracultura 2 • Etnicitate. Naţiune – naţionalism 2 III. Proceduri folosite în predarea disciplinei:Conversație euristică, problematizare IV. Forma de evaluare: Forma şi criteriile de evaluare: Examen oral (70%examinarea orală, 30% activitate de seminar) V. Bibliografie Barbu, Daniel (coord.), Firea românilor, Bucureşti, Ed. NEMIRA, 2004. • Bârlogeanu, Lavinia (coord.), Identitate şi globalizare, Bucureşti, Ed. „Humanitas“, 2005 • Marga, Andrei, Filosofia unificării europene, Cluj-Napoca, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene,

2006. Noica, Constantin, Modelul cultural european, Bucureşti, Ed. „Humanitas“, 1993. Ferréol, Gilles; Jucquois, Guy (coord.), Dicţionarul alterităţii şi al relaţiilor interculturale (trad. rom.), Iaşi, Ed. POLIROM, 2005. Tartler, Grete, Identitate europeană, Bucureşti, Ed. „Cartea Românească“, 2006. Bibliografie minimală • Ferréol, Gilles; Jucquois, Guy (coord.), Dicţionarul alterităţii şi al relaţiilor interculturale (trad.

rom.), Iaşi, Ed. POLIROM, 2005.

Page 9: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 9

Disciplina: Practici discursive: Discurs european Titular disciplină: Lect. univ. dr. Mihaela Culea I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect II 1x14=14 1x14=14 - - 4

II. Con ţinutul disciplinei : CURS

1. Discursul european. Preliminarii 1.1. Contextul formării UE 1.2. Concepte cheie in discursul european si studiile europene 1.3. Valorile europene și identitatea europeană 1.4. Globalizarea: discursul globalizant 1.5. Discursul european și implicațiile lui ideologice si politice;

2. Metaforele conceptuale ale discursului european 2.1. Cadrul theoretic: metafora conceptuală și rolurile sale în discursul european 2.2. Metafore conceptuale dominante în discursul politic și mediatic european 2.3. De la limbaj la ideologie: efectele metaforei conceptuale în discursul european

3. Discursul stereotip 3.1. Concepte: stereotip, stereotipizare, prejudecata, stigmatizare, discriminare. 3.2. Discursul stereotip în mass media: harta stereotipurilor naționale europene; 3.3. Discursul stereotip în filme animate 3.4. Discursul stereotip în discursul politic 3.5. De la stereotipie la stigmatizare și discriminare - implicatii ideologice;

4. Centru și margine în discursul european 4.1. Concepte – granițe, centru vs. margine/i, marginalizare 4.2. Fenomenul emigrării și politicile UE 4.3. Emigrare și discriminare. Discursul emigrarii – concepte; context socio-cultural si

politic; discriminare rasială, etnică, de gen; piața muncii în UE; reprezentarea mediatică a celuilalt în mass media europeană; reprezentarea emigrantilor romani in mass media europeană

5. Promovarea valorilor românești în context european 5.1. Tezaurul valorilor românești 5.2. Promovarea valorilor românești în mass media europeană 5.3. Promovarea valorilor românești în programe documentare – Prințul Charles, un

promotor al valorilor românești în Europa 5.4. Turism cultural și rebranding cultural identitar; marketing cultural

SEMINAR 1. Istoricul Uniunii Europene; periodizare, concepte si personalitati importante; analiza unor

texte culturale cu accent pe analizarea discursului globalizării si europenizării; valori şi simboluri europene.

2. Analiza unor texte culturale cu accent pe analizarea discursului globalizării; valori și simboluri europene

3. Analiza unor texte culturale cu accent pe metaforele conceptuale europene; discursul mediatic si politic european si metafora conceptuala (ex. criza economica din Grecia).

4. Discursul identitar din perspectiva stereotipizanta a celuilalt – analizarea unor texte jurnalistice si a altor produse media prin observarea reprezentărilor stereotipe ale identităţilor britanice, româneşti, italieneşti, etc. Reprezentarea emigrantilor români în străinatate în media: documentare BBC, ştiri, texte de ziar etc. si in alte tipuri de texte

5. Analizarea unor texte jurnalistice si a altor produse media din perspectiva promovării valorilor româneşti; Prinţul Charles, promotor al valorilor culturale româneşti; campanii

Page 10: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 10

mediatice româneşti de promovare a valorilor culturale autohtone; campanii europene de denigrare a românilor.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Metode interactiv-participative, explicația, exemplificarea, problematizarea, prezentari PPS, workshops IV. Forma de evaluare: EC /C teme de casa - 50% Colocviu – evaluare scrisa (predarea unui proiect individual de cercetare pe o temă dată) - 50% V. Bibliografie

1. Bell, Alan and Garrett , P. (eds,), Approaches to Media Discourse, Malden, MA, Blackwell, 1998.

2. Checkel, Jeffery T. and Katzenstein, Peter J., European Identity, Cambridge, Cambridge UP, 2009.

3. Culea, Mihaela, Introduction to European Discourse, note de curs si seminar, 2013. 4. Drew, Joseph (ed.), Redefining Europe. Probing the Boundaries, Amsterdam, New York,

Rodopi, 2005. 5. Dovidio, John F. et al, The Sage Handbook of Prejudice, Stereotyping and Discrimination,

Sage Publications, London, Thousand Oaks, New Delhi, 2010. 6. Fowler, Roger, Language in the News: Discourse and Ideology in the Press, London,

Routledge, 1991. 7. Musolff , Andreas, Metaphor and Political Discourse: Analogical Reasoning in Debates

about Europe, New York, Basingstoke, 2004. 8. Pagden, Anthony (ed.), The Idea of Europe: from Antiquity to the European Union, vol. 13,

Cambridge UP. 9. Rumford , Chris, The Sage Handbook of European Studies, Sage Publications, London,

Thousand Oaks, New Delhi, 2010. *** Colectia Ghidul xenofobului (englezii, japonezii, olandezii etc.), Bucuresti, Nemira, 2010. Disciplina: Antropologie literar ă: structuri mitice ale imaginarului Titular disciplină: Lector dr. Nicoleta Popa I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect II 2x14=28 1x14=28 - - 4

II. Con ţinutul disciplinei : Discurs literar si structuri mitice ale imaginarului. Mit si antropologia imaginarului. De la mit la tema literara. Mitem, mitocritica, mitanaliza. Arhetipuri mitice și simboluri culturale (post)moderne – Imaginarul (post)modernitatii: de la Prometeu la Dionysos – Homo duplex si simbolismul „hermetic”. Categoriile gândirii mitice – Cronotopul mitic: ecouri literare – Modele temporale (liniar/ ciclic, timpul încetinit, timpul suspendat) – Axis mundi si simbolismul Centrului. Rescrierea mitului în (post)modernitate. Imaginar dualist-gnostic în literatură (Goethe, Byron, Eminescu, Th. Mann, Bulgakov, Eliade, Cioran, Beckett, Ioan Petru Culianu). Scenariu utopic în literatura modernă (Platon, Bacon, Morrus, Campanela, Hermann Hesse, Vintil ă Horia). Reminiscenţe de imaginar mi(s)tic în dramaturgia lui Ionesco. Psihanodia şi descensus ad inferos: reminiscenţe literare (epopeile Antichităţii orientale si greco-latine, Divina Comedie, O coborâre în Infern de Doris Lessing).

Page 11: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 11

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: conversaţia euristică, prelegerea, analiza de text, explicaţia, problematizarea, demonstraţia, brainstormingul etc.

IV. Forma de evaluare: colocviu

Participarea activă la cursuri şi seminarii. Frecvenţa şi calitatea intervenţiilor.

Gradul de asimilare a noţiunilor de teorie şi istorie literară predate. Folosirea corectă şi nuanţată a cestora în analiza fenomenului literar. Parcurgerea bibliografiei critice corespunzatoare Capacitatea de a stabili corelaţii între diferite fenomene literare, precum şi între literatură şi alte domenii ale cunoaşterii.

Discuţii în cadrul seminariilor şi al cursurilor cu desfăşurare interactivă. Evaluare orală, pe baza realizarii unui proiect de cercetare individuală, pe o temă dată.

30% 70%

V. Bibliografie Caillois, Roger, Mitul şi omul, Nemira, Bucureşti, 2000. Geană, Gheorghiţă, Antropologia culturala. Un profil epistemologic, Bucureşti, Criterion Publishing, 2005. Mauss, Marcel, Eseu despre dar, Iaşi, Institutul European, 1993. Cassirer, Ernst, La Philosophie des formes symboliques (t. 2, La Pensée mythitique), Les Editions de Minuit, 1972 (1953 by Yale University Press). Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, trad. de P.G. Dinopol, Bucureşti, Univers, 1978. Eliade, Mircea, Tratat de istoria religiilor, Humanitas, Bucureşti, 1992. Eliade, Mircea, Imagini şi simboluri, Humanitas, Bucureşti, 1994. Kernbach, Victor, Miturile esenţiale, ESE, 1978. Lévi-Strauss, Claude, Mitologice I, Babel, Bucureşti, 1995. Lévi-Strauss, Claude, Antropologia structurală, Editura politică, Bucureşti,1978. Maisonneuve, J., Les Rituels, Paris, PUF, 1988. Mesnil, M. si A. Popova, Eseuri de mitologie balcanică, trad. de I. Bot si A. Mihăilescu, Bucureşti, Paideia, 1997. Muller, Adam, Concepts of Culture: Art, Politics, and Society, Calgary, Alta, University of Calgary Press, 2005. Rapport, Nigel and Joanna Overing, Social and Cultural Anthropology: The Key Concepts, London, Routledge, 2000. Ries, J., Sacrul în istoria religioasă a omenirii, Polirom, Iaşi, 2000. Rivière, C., Socio-antropologia religiilor, Polirom, 2000. Van Gennep, Arnold , Riturile de trecere, trad. de L. Berdan şi N. Vasilescu, Iaşi, 1996. Winthrop, Robert H., Dictionary of Concepts in Cultural Anthropology, New York, Greenwood Press, 1991. Wunenburger, Jean-Jacques, Sacrul, Dacia,Cluj-Napoca, 2002.

Disciplina: Curente în gândirea contemporană Titular disciplină: prof. univ. dr. Spiridon Vasile I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect II 2x14=28 1x14=14 – – 7

Page 12: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 12

II. Con ţinutul disciplinei : 1. Concepte ale Modernităţii. Conceptele vechi de tipul: realism, formalism, semantică, fundamentalism, reprezentare, narativ, tipic, origini-cauză, obiectivitate, determinare, sectarism. (2 ore) 2. Concepte ale Postmodernităţii. Noi concepte şi tendinţe: eclectism, antiformalism, egalitarism, anarhie-eros, proces, deconstrucţie, dispersie, retorică, liberalism, textualitate, antinarativ, mutand, diferenţă, ironie, indeterminare, imanenţă, holism, solidaritate. (2 ore) 3. Noi concepte ivite în urma provocărilor lumii contemporane. Răspunsurile ideologiilor, curentelor artistice şi literare, demersurilor ştiinţifice, filosofice şi religioase la întrebările omului contemporan. Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane. Ştiinţa între credinţă şi cunoaştere. Criza sentimentului religios în contemporaneitate. (2 ore) 4. Concepte interogative în literatură, film, arhitectură, muzică, politică, religie, economie, ştiinţă, fotografie, televiziune, filosofie, antropologie, lingvistică, istoriografie: descentrare, deconstrucţie, discontinuitate, diferenţă, dezmembrare, dislocare, diversitate, antireprezentaţionalism, antiesenţialism, particularism, fragmentarism, pluralism, alteritate, feminism, textualism. (2 ore) 5. Conceptele de „globalizare”, „regionalism” şi „specific naţional”. Globalizare şi neotribalism. Individualizare/ globalizare. Integrare. Globalizare şi cultura media. Globalizare culturală. Etnicitate. Naţiune – naţionalism. Rasisim – neo-rasism – antirasism. Identitate şi conştiinţă naţională. Sfârşitul Istoriei? Centru/ periferie. Marginalitate/ marginalizare. Minoritate/ majoritate. Despre bilingvism. Metisaj. Despre alteritate. (2 ore) 6. Principii ale politicii corecte. Discriminare pozitivă. Liberalism-democraţie. Feminism, homosexualitate, rasism, antisemitism. Comunitarismul. Imagologie contemporană. Europa Centrală şi Europa periferiilor. „Estul Europei” – o convenţie necesară. Receptarea europeană a Americii. (2 ore) 7. Conceptele de „cultură” şi „civiliza ţie” în contemporaneitate. Teoria elitelor. Cultură de masă. Culturalizare/ aculturaţie. Cultura divertismentului. Culturalism. Arte şi interculturalitate. Multiculturalism. Contracultura. Identitate culturală. (2 ore) III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegere, dezbatere, activitate individuală şi în grup. IV. Forma de evaluare: Verificare, prin care se dovedeşte demonstrarea stăpânirii preceptelor teoretice ale cursului, a elementelor fundamentale în evoluţia conceptelor din gândirea contemporană. V. Bibliografie Bloom, Allan, Criza spiritului american (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Humanitas, 2006 Brădeanu, Adina, Dragomir, Otilia (coord.), Rovenţa-Frumuşani, Daniela, Surugiu, Romina, Femei, cuvinte şi imagini. Perspective feministe, Iaşi, Editura Polirom, 2002 Constantinescu, Mihaela, Forme în mişcare. Postmodernismul, Bucureşti, Editura Univers enciclopedic, 1999 Debord, Guy, Societatea spectacolului. Comentarii la societatea spectacolului (trad. rom), Est – Samuel Taster Editeur, Bucureşti, 2001 Dohotaru, Adi, Anii ’60: mişcări contestatare în SUA, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2008 Lipovetsky, Gilles, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societăţii de hiperconsum (trad. rom.), Iaşi, Ed. Polirom, 2007 Lorenz, Konrad, Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Humanitas, 2006 Patapievici, H.-R., Omul recent. O critică a modernităţii din perspectiva întrebării „Ce se pierde atunci când se câştigă?” , Bucureşti, Ed. Humanitas, 2001; Rachieru, Adrian Dinu, Globalizare şi cultură media, Iaşi, Institutul European, 2003 Touraine, Alain, Lumea femeilor (trad. rom.), Bucureşti, Grupul Editorial Art, 2007

Page 13: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 13

Disciplina: Expresivitatea textului Titular disciplină: Lect.univ.dr. Petronela Savin I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect II 1x14=28 - - - 2

II. Con ţinutul disciplinei : Conceptele şi termenii de comunicare, limbaj, expresivitate în teoriile lingvistice Semnificat şi semnificant. Funcţia de potenţare intuitiv-emoţională a cunoaşterii Tipuri fundamentale de mesaje lingvistice. Interpretarea mesajului în context lingvistic/extralingvistic Paradigma expresivităţii textului la nivel fonetic, lexico-semantic, gramatical Arhitectura textului şi structura tropologică Semnul lingvistic şi sursele imaginarului. De la imaginarul lingvistic la imaginarul poetic Imagine şi sens poetic. Imaginaţie, imagine, imaginar, funcţie poetică. Raportul imaginaţie, imagine, imaginar III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: exerciţiul, dezbaterea, explicaţia, conversaţia euristică, problematizarea IV. Forma de evaluare: Colocviu 100 % Criteriile de evaluare - demonstrarea stăpânirii preceptelor teoretice ale prin rezolvarea unui subiect; - probarea competenţelor de analiză stilistică prin comentarea unui text la prima vedere V. Bibliografie Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului. Traducere de Gabriela Duda şi Micaela Gulea, Prefaţă de Gabriela Duda, Editura Univers, Bucureşti, 1988. Caillois, Roger, Abordări ale imaginarului. Traducere de Nicolae Baltă, Editura Nemira, Bucuraşti, 2001. Călinescu, G., Universul poeziei, Editura Minerva, Bucureşti, 1973. Coşeriu, E., Lingvistica integrală. Interviu cu Eugeniu Coşeriu realizat de Nicolae Saramandu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996. Slave, Elena, Expresivitate şi afectivitate, în Probleme de lingvistică generală, vol. II, Bucureşti, Editura Academiei, 1960. Savin, Petronela et alii Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Semne şi sensuri poetice. II Elemente primordiale, coord. Dumitru Irimia, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2007. Vianu, Tudor, Probleme ale metaforei şi alte studii de stilistică, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957. Anul de studiu: II Anul universitar: 2015-2016 Disciplina: Literatura şi artele spectacolului: intertext şi transpunere intersemiotică Titular disciplină: Lector univ. dr. Nicoleta Popa I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect I 2x14=28 1x14=14 - - 7

Page 14: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 14

II. Con ţinutul disciplinei : Frontiere (inter)disciplinare în literatura comparată: interculturalitate şi „transpunere intersemiotică”. Invariantul, un „concept-cheie” în comparatismul literar şi studiile (inter)culturale (Étiemble, Marino). „Influenţă” sau „dependenţă”. Traducere, adaptare, „transpunere intersemiotică” (Jakobson). Comparatism, inter- şi transtextualitate (Bahtin, Kristeva, Rifaterre, Genette). Intertext şi intermedialitate. Referinţa intermedială, transpunerea intermedială, construcţia multimodală. Intertext, metateatru, autoreferenţialitate Narativitate şi transmedialitate III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: conversaţia euristică, prelegerea, analiza de text,

explicaţia, problematizarea, demonstraţia, brainstormingul etc. IV. Forma de evaluare: examen

Participarea activă la cursuri şi seminarii. Frecvenţa şi calitatea intervenţiilor.

Gradul de asimilare a noţiunilor de teorie şi istorie literară predate. Folosirea corectă şi nuanţată a cestora în analiza fenomenului literar. Parcurgerea bibliografiei critice corespunzatoare Capacitatea de a stabili corelaţii între diferite fenomene literare, precum şi între literatură şi alte domenii ale cunoaşterii.

Discuţii în cadrul seminariilor şi al cursurilor cu desfăşurare interactivă. Evaluare orală, pe baza realizarii unui proiect de cercetare individuală, pe o temă dată.

30% 70%

V. Bibliografie Claudon, Francis; Karen Haddad-Wotling. Compendiu de literatură comparată, trad. Ioan Lascu, Bucureşti: Cartea Românească, 1997. D'Haen, Theo, “Antique Lands, New Worlds? Comparative Literature, Intertextuality, Translation”, in Forum for Modern Language Studies, Published by Oxford University Press for Court of University of St. Andrews. Damrosch, David. “World Literature in a Postcanonical Hypercanonical Age.” In Saussy, Haun (Ed.), Comparative Literature in an Age of Globalization, Baltimore: Johns Hopkins U.P., 2006, pp. 43-53. Étiemble, René. Comparaison n'est pas raison. La crise de la littérature comparée, Paris: Gallimard, 1963. Genette, Gérard. Palimpsestes. La Littérature au second degré, Paris: Seuil. Greimas, Algirdas Julien."Les Actants, les acteurs et les figures", in Claude Chabrol (Ed.), Sémiotique narrative et textuelle, Paris: Larousse, 1973. Greimas, Algirdas Julien, and Joseph Courtès. Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Paris: Hachette, 1979. Grigorescu, Dan. Introducere în literatura comparată, Bucureşti: UNIVERSAL DALSI & Editura Semne, 1997. Grishakova, Marina & Ryan, Marie-Laure (eds.). Intermediality and Storytelling. Narratologia Contributions to Narrative Theory. Berlin: de Gruyter, 2010. Jakobson, Roman. Essais de linguistique générale, Paris: Minuit, 1963. Kristeva, Julia. Séméiotikè. Recherches pour une sémanalyse, Paris: Seuil, 1969. Marino, Adrian. Comparatism şi teoria literaturii, trad. Mihai Ungurean, Iaşi: Polirom, 1998. Pageaux, Daniel-Henri. Literatura generală şi comparată, trad. Lidia Bodea, pref. Paul Cornea, Iaşi: Polirom, 2000.

Page 15: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 15

Tötösy de Zepetnek, Steven, "The New Humanities: the Intercultural, the Comparative, and the Interdisciplinary". Global Society, 1.2 (2007), pp. 45-68. ) Wellek, René, Austin Warren, Teoria literaturii, trad. Rodica Tiniş, note şi pref. Sorin Alexandrescu, Bucureşti: ELU, 1967.

Căr ţi, studii şi articole în domeniu ale titularului de curs (selectiv) Popa Blanariu, Nicoleta, "Alternative Insights into Comparative Literature: Interdisciplinary, Intercultural, Intersemiotic. Dancing Ekphrasis and Transmedial Narrative”. In Asunción López Varela and Ananta Sukla (Eds.), The Ekphrastic Turn: Inter-art Dialogues, Champaign (University of Illinois Research Park): Common Ground Publishing, 2015, pp. 130-167. Popa Blanariu, N., Când gestul rupe tacerea. Dansul şi paradigmele comunicării, Iaşi, Fides, 2008, 383 pagini. Popa Blanariu, N., Literatura generală şi comparată: teme, concepte, modalităţi de abordare. Auxiliar didactic pentru studenţii programelor de licenţă şi masterat, Bacău, Editura „Alma Mater” (Universitatea „Vasile Alecsandri”), ISBN 9786065274174, 2014, 140 pagini (pp. 5-58). Pavis, Patrice Dicţionar de teatru, traducere din limba franceză de Nicoleta Popa Blanariu şi Florinela Floria, Iaşi, „Fides”, 2012, ISBN 9789738930957, 492 p. Popa Blanariu, N., „Frontiere (inter)disciplinare şi alternative metodologice în literatura comparată: interculturalitate şi «transpunere intersemiotică»”, in Journal of Romanian Literary Studies, ISSN 2248-3004, 6 (2015), pp. 581-595. http://www.upm.ro/jrls/JRLS-06/Rls%2006%2079.pdf Popa Blanariu, N., "Theatricalization of Ritualistic Gesture and Dancing. A Semiotic Approach". In A Semiotic Reader. Editor, Geoffrey Sykes. Stanwell Tops Australia: Southern Semiotic Review, ISBN 978-1493531547, ISSN 2202-2783, 2013, pp. 183-209. www.southernsemioticreview.net http://www.amazon.com/Semiotic-Reader-Papers-Southern-Review/dp/1493531549 Popa Blanariu, N., "Towards a Framework of a Semiotics of Dance". In CLCweb: Comparative Literature and Culture, Purdue University Press, 15.1 (2013). <http://dx.doi.org/10.7771/1481-4374.2183> Popa Blanariu, N., "Paradigms of Communication in Performance and Dance Studies". In CLCweb: Comparative Literature and Culture, Purdue University Press, 17. 2 (2015). <http://dx.doi.org/10.7771/1481-4374.2331> Popa Blanariu, N., "Semiotic and Rhetorical Patterns in Dance and Gestural Languages". In Southern Semiotic Review, ISSN 2202-2783, 4 (2014). Disciplina: Limbaje prin literatur ă Titular disciplină: Lector dr. Lumini ța Drugă I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect I 1x14=14 2x14=28 - - 6

II. Con ţinutul disciplinei : Conţinut Curs Nr. ore Distincții terminologice: limbă, limbaj, stil, registru, discurs.

2

Funcţiile limbii/limbajului (în context). Axa paradigmatică şi axa sintagmatică a construcţmesajului. Definirea conceptului de limbaj. Tipologii. zotopizarea şi modalizarea limbajului .

2

Funcționalitatea stilistică a limbajelor prin literature 2

Page 16: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 16

Limbajul religios-privire diacronică

2

Limbajul epistolar în literatura (pre)romantic (Alecsandri, Negruzzi, Eminescu). Limbajul juridicoadministrativ

2

Limbajul publicistic ( Eminescu, I.L.Caragiale, Mircea Cărtărescu)

2

Limbajul tehnico-științific și literatura (M. Sadoveanu, G. Călinescu)

2

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect)

Nr. ore

Analize textuale. Limbajul religios. Varlaam, Tudor Arghezi 2 Analize textuale. Limbajul epistolar. Scrisoarea lui Cocrișel, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu

4

Analize textuale. Limbajul beletristic. 4 Analize textuale. Limbajul juridico-administrativ 4 III. Proceduri folosite în predarea disciplinei:Studiul de caz, Conversaţia problematizatoare, Demonstraţia, Exerciţiul, Tehnici de gândire critică IV. Forma de evaluare: Forma şi criteriile de evaluare:examen oral 50%, 50% metoda portofoliului V. Bibliografie Boboc, Alexandru Limbaj şi cunoaştere, Bucureşti: Cartea Universitară, 2005 Cmeciu, Camelia-Mihaela Introducere în semiotică, Bacău, EduSoft. 2009 Cmeciu, Doina, Signifing systems in literary texts, Bacău, Editura ”Egal”, 2003 Dumistrăcel, Stelian, Limbajul publicistic, Institutul European, 2006 Maingueneau, Dominique, Discursul literar. Paratopie şi scenă de enunţare, trad. de Nicoleta Loredana Moroşan, Prefaţă de Mihaela Mîrţu, Iaşi, Institutul European, 2007 Rad, Ilie, Stil și limbaj în mass-media din România,Iași, Editura POLIROM, 2007 Simpson, Paul, Language through Literature. An Introduction, London and New York: Routledge, 1997/1998Vlad, Carmen, Textul aisberg. Teorie şi analiză lingvistico-semiotică, Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003 Tartler, Grete, Identitate europeană, Bucureşti, Ed. „Cartea Românească“, 2006 Zafiu, Rodica, Diversitatea stilistică în româna actuală, Editura Universității București, 2001 Disciplina: Frazeologie și cultur ă românească Titular disciplină: Lect.univ.dr. Petronela Savin I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect I 1x14=14 2x14=28 - - 6

Page 17: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 17

II. Con ţinutul disciplinei : Frazeologia – aspecte generale. Obiectul de studiu al frazeologiei. Conceptul de unitate frazeologică. Conceptul de discurs repetat Stadiul actual al cercetărilor în domeniul frazeologiei. Cele mai importante lucrări lexicografice frazeologice ale limbii romȃne Tipologia unităţilor frazeologice. Modul de formare a frazeologismelor şi caracteristicile acestora. Criterii de clasificare a frazeologismelor: după origine, structură, sens, distribuţie stilistică. Rolul frazeologiei în individualizarea unor stiluri funcţionale (beletristic, publicistic, ştiinţific). Frazeologia din perspectiva antropologiei culturale Consideraţii generale referitoare la importanţa frazeologiei pentru cercetarea lingvistică Surse tradiţionale ale frazeologiei romȃneşti. Imagini şi metafore care stau la baza frazeologismelor. Relaţii semantice dintre cuvintele-cheie şi sensul frazeologic al întregii structuri. Sinonimia frazeologică. Surse moderne ale frazeologiei romaneşti. Împrumutul neadaptat şi calcul frazeologic. Probleme privind traducerea expresiilor frazeologice: structuri frazeologice traductibile şi intraductibile, echivalenţe frazeologice totale, parţiale sau fără echivalent în altă limbă. Tendinţe ale frazeologiei romaneşti actuale. Modificarea formei canonice a unor modele frazeologice. Valorificări lexicografice ale structurilor frazeologice. Dicţionarele romȃneşti explicative şi dicţionarele frazeologice III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: exerciţiul, dezbaterea, explicaţia, conversaţia euristică, problematizarea IV. Forma de evaluare: Forma şi criteriile de evaluare Colocviu 60 % Criteriile de evaluare -demonstrarea stăpânirii preceptelor teoretice ale frazeologiei prin rezolvarea unui subiect teoretic; - probarea competenţelor de analiză sintactice prin realizarea unor seturi de exerciţii aplicative. Evaluare formativă: 40% - participarea activă la seminar; - elaborarea unui portofoliu care să cuantifice cunoştintele teoretice şi de analiză sintactică. - două teste de evaluare formativă V. Bibliografie Coşeriu, Eugen (1994): Lingvistica din perspectivă spaţială şi antropologică. Trei studii, cu o prefaţă de Silviu Berejan şi un punct de vedere editorial de Stelian Dumistrăcel, Chişinău, Editura Ştiinţa. Dimitrescu, Fl. (1958) Locuţiunile verbale în limba română, Bucureşti, Editura Academiei Române. Dumistrăcel, Stelian (1980): Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Dumistrăcel, Stelian (2001): Până-n pânzele albe. Expresii româneşti, Iaşi, Editura Institutul European. Hristea, Th. (coordonator) (1984): Sinteze de limba română, ediţia a treia, Bucureşti, Editura Albatros. Iordan, Iorgu (1975): Stilistica limbii române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică. Puşcariu, Sextil (1976): Limba română. I. Privire generală, prefaţă de G. Istrate, note, bibliografie de Ilie Dan, Bucureşti, Editura Minerva. Savin, Petronela (2011): De gustibus disputandum... Frazeologia românească privitoare la alimentaţie, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Disciplina: Antropologia comunicării Titular disciplină: Prof. univ. dr. Spiridon Vasile I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect I 2x14=28 1x14=14 – – 7

Page 18: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 18

II. Con ţinutul disciplinei : Curs 1 – 2. Definiţii şi clasificări ale antropologiei: culturală, politică, istorică, filosofică, religioasă, biologică, sociologică, fenomenologică, literară, a imaginarului etc. Antropologia ca studiu al faptelor de comunicare. Raporturile dintre fiinţe, semne şi lucruri: obiectul ştiinţelor comunicării. (4h) Curs 3 – 4. Originile, principiile, scopurile şi cadrul analitic al antropologiei comunicării. Obiectul de studiu al formelor de interacaţiuni sociale semnificative din punct de vedere semantic, cultural şi comunicaţional. Obiectul de studiu al antropologiei şi comunicării: riturile, sărbătorile, diferitele forme de limbaj, economia simbolică servind legăturii sociale. (4h) Curs 5 – 6. Interesul antropologiei comunicării faţă de contexte, fapte şi efecte de comunicare. Investigarea comportamentelor, situaţiilor şi obiectelor care sunt percepute în sânul unei comunităţi ca având valoare comunicativă. (4h) Curs 7 – 8. Valoarea comunicativă a comportamentelor, situaţiilor, obiectelor de studiu percepute în sânul unei colectivităţi. Reconstituirea unui cod secret şi complicat prin comunicare (cuvintele, gesturile, împrejurările vieţii cotidiene). (4h) Curs 9 – 10. Tipuri de mediere în demersul de domesticire şi civilizare a corpului: impersonală (politeţea); comunitară şi instituţională (marile ceremonialuri ale Statului care pun în ordine corpurile individuale, transformate în corpuri instituţionale şi care reintegrează Corpul social). (4h) Curs 11 – 12. Limbă, limbaj şi gândire sălbatică. De la ritual la mitologie. Totem, magie, vrăjitorie. Tabuizarea obiectului estetic. Magie. Riturile, eticheta, protocolul, politeţea şi curtoazia. Interzicerea incestului. Darul ceremonial şi raporturile sale cu ritualul sau cu jocul (homo ludens). (4h) Curs 13 – 14. Cultură şi limbaj. De la natural la supranatural: religia. Relaţia suflet-trup. Teoria antropologică a personalităţii. Experienţa spirituală, comunicarea omului cu transcendentul; întruchiparea lui Iisus. Imitatio Christi; Imitatio Dei. Semnificaţia spirituală a crucii şi a morţii. (4h) III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegere, dezbatere, activitate individuală şi în grup. IV. Forma de evaluare: Verificare, prin care se dovedeşte demonstrarea stăpânirii preceptelor teoretice ale cursului, reflectate prin operarea cu elementele fundamentale din antropologia comunicării. V. Bibliografie Bonte, Pierre; Izard, Michel (coord.), Dicţionar de etnologie şi antropologie (trad. rom.), ed. a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Ed. Polirom, 2007 Brătescu, Gh. V., Vrăjitoria de-a lungul timpului, Bucureşti, Ed. Politică, 1985 Bremmer, Jan; Roodenburg Herman (editori), O istorie culturală a gesturilor. Din antichitate până în zilele noastre (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Polimark, 2000 Cassirer, Ernst, Eseu despre om. O introducere în filozofia culturii umane (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Humanitas, 1994 Coman, Mihai, Introducere în antropologia culturală. Mitul şi ritul , Iaşi, Ed. Polirom, 2008 Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Univers, 1977 Gebauer, Gunter; Wulf Christoph, Jeux, rituels, gestes. Les fondements mimétiques de l’action sociale (trad. fr.), Paris, Ed. Economica, 2004 Gennep, Arnold van, Riturile de trecere (trad. rom.), Iaşi, Ed. Polirom, 2008 Grűnberg, Laura (coord.), Introducere în sociologia corpului. Teme, perspective şi experienţe întrupate, Iaşi, Ed. Polirom, 2010 Huizinga, Johan, Homo ludens. Încercare de determinare a elementului ludic al culturii (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Univers, 1977 Lévi-Strauss, Claude, Antropologia structurală (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Politică, 1978 Mauss, Marcel, Eseu despre dar (trad. rom), Iaşi, Institutul European, 1993 Mihăilescu, Vintilă, Antropologie. Cinci introduceri, Iaşi, Ed. Polirom, 2007 Peasse, Allan, Limbajul trupului (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Polimark, 1995

Page 19: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 19

Disciplina: Practici de comunicare în română Titular disciplină: Lector dr. Nicoleta Popa I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect 1x14=14 1x14=14 - - 4

II. Con ţinutul disciplinei : Practici discursive în discursul poetic (post)modern(ist) Tradiţionalism şi modernism (Aron Cotruş, Nichifor Crainic, Ion Pillat, Vasile Voiculescu) Modernism (B. Fundoianu, Dan Botta, Emil Botta, Radu Gyr) Avangardism (T. Tzara, Ion Vinea, Stephan Roll, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Gellu Naum, Gherasim Luca) Neomodernism, neoexpresionism, experimentalism (Ion Alexandru, Leonid Dimov, Ileana Mălăncioiu, Virgil Mazilescu, Nora Iuga, Mircea Ivănescu, Angela Marinescu) „Textualizanţi”, „textualişti”, autenticişti (Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Şerban Foarţă; Liviu Ioan Stoiciu, Nichita Danilov, Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu; Simona Popescu, Ioan Es. Pop, Cristian Popescu). III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: conversaţia euristică, prelegerea, analiza de text,

explicaţia, problematizarea, demonstraţia, brainstormingul etc. IV. Forma de evaluare: colocviu

Participarea activă la cursuri şi seminarii. Frecvenţa şi calitatea intervenţiilor.

Gradul de asimilare a noţiunilor de teorie şi istorie literară predate. Folosirea corectă şi nuanţată a cestora în analiza fenomenului literar. Parcurgerea bibliografiei critice corespunzatoare Capacitatea de a stabili corelaţii între diferite fenomene literare, precum şi între literatură şi alte domenii ale cunoaşterii.

Discuţii în cadrul seminariilor şi al cursurilor cu desfăşurare interactivă. Evaluare orală, pe baza realizarii unui proiect de cercetare individuală, pe o temă dată.

30% 70%

V. Bibliografie • Armengaud, F., La pragmatique, Paris, PUF, 1990. • Călinescu, G. , Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ed. a doua, Bucureşti,

Minerva, 1982. • Călinescu, M., Conceptul modern de poezie, Bucureşti, Eminescu, 1972. • Foucault, M., Ordinea discursului. Un discurs despre discurs, trad. de C. Tudor, Bucuresti,

Eurosong & Book, 1998. • Friedrich, H., Structura liricii moderne, traducere de de Dietter Fuhrmann, postfaţă de

Mircea Martin, Bucureşti, Univers, 1998. • Maingueneau, D., Nouvelles tendances en analyse du discours, Paris, Hachette, 1987. • Manolescu, N., Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură, Piteşti,

Paralela 45, 2008. • Manolescu, N., Despre poezie, Bucureşti, Cartea Românească, 1987. • De Micheli, Mario, Avangarda secolului XX, Bucureşt, Meridiane, 1968. • Mincu, Marin, Avangarda literară românească, Bucureşti, Minerva, 1983 • Mincu, M., O panoramă critică a poeziei româneşti, Constanţa, Pontica, 2007. • Muşina, Alexandru, Paradigma poeziei moderne, Braşov, Aula, 2004.

Page 20: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 20

• Omăt, Gabriela, Modernismul literar românesc în date (1880-2000) și texte (1880- 1949), Bucureşti, Institutul Cultural Român, 2011.

• Pop, Ion, Avangardismul poetic românesc, Bucureşti, E.P.L.,1969. • Raymond, M., De la Baudelaire la Suprarealism, traducere de Leonid Dimov, studiu

introductiv de Mircea Martin, Bucureşti, Univers, 1970. • Simion, E. (coordonator general), Dicţionarul general al literaturii române, vol. I-VI,

Bucureşti, Univers enciclopedic, 2004 – 2009. • Zaciu, M., Papahagi, M., Sasu, A. (coord.), Dicţionarul esenţial al scriitorilor români,

Bucureşti, Albatros, 2000. Disciplina: Studii de hermeneutică literar ă Titular disciplină: Lect.univ.dr. Adrian Jicu I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect II 2x14=28 1x14=14 - - 7

II. Con ţinutul disciplinei : 1. Hermeneutica – elemente teoretice 2. Repere diacronice în hermeneutică 3. Tipuri de hermeneutică 4. Obiectivele hermeneuticii literare 5. Instrumentarul hermeneuticii 6. Opera aperta și limitele interpretării 7. Discursul hermeneutic 8. Hermeneutica simbolurilor 9. Aplicaţii hermeneutice III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Expunerea, conversația euristică, problematizarea, prelegerea etc. IV. Forma de evaluare: Examen oral V. Bibliografie Călinescu, Matei, A citi, a reciti, Iaşi, POLIROM, 2003 Cifor, Lucia, Principii de hermeneutică literară, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2008 Culianu, Ioan Petru, Studii româneşti, ediţia a II-a, vol. I, Iaşi, POLIROM, 2006 Eco, Umberto, Limitele interpretării , Iaşi, POLIROM, 2007 Hufnagel, Erwin, Introducere în hermeneutică, Bucureşti, Editura „Univers”, 1981 Jauss, H. R, Experienţă estetică şi hermeneutică literară, Bucureşti, 1983 Marino, Adrian, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, 1987 Pânzaru, Ioan, Practici ale interpretării de text, Iaşi, POLIROM, 1999 Schleiermacher, F. D. E., Hermeneutica, Iaşi, POLIROM, 2001 Disciplina: Construcţii discursive ale identităţii Titular disciplină: Lect. univ. dr. Elena Ciobanu I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect II 2x14=28 1x14=14 - - 7

Page 21: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 21

II. Con ţinutul disciplinei : Cursul îşi propune să pună în discuţie, să găsească definiţii şi să formuleze dificultăţile inerente noţiunii de identitate aşa cum apare ea construită în discurs. Pe fundalul studiului relaţiilor complexe dintre individ şi comunitate, dintre om şi cultura din care face parte, se vizează identificarea, înţelegerea, explicarea şi, în final, crearea unor strategii de construire a identităţii pe baza unor mărci discursive anumite, a idiosincraziilor şi particularităţilor ce conturează o individualitate. În acest sens, temele discutate se adună în jurul unor idei precum dublul eului, identităţile multiple, fluctuante, metafore ale identităţii, eul individual şi eul colectiv, solidaritatea şi singurătatea, libertatea şi constrângerea eului, hibriditatea. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea, problematizarea, studiul de caz, explicaţia, conversaţia didactică IV. Forma de evaluare: examen V. Bibliografie Barker, Chris, Cultural Studies and Discourse Analysis, Sage Publications, London, 2001. Bemong, Nele (ed.), Re-Thinking Europe. Literature and (Trans)National Identity, Rodopi, Amsterdam, New York, 2008. Burke, Peter J. and Stets, Jan E., Identity Theory, Oxford University Press, 2009. Edwards, John, Language and Identity, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Fukuyama, Francis, Viitorul nostru postuman, Humanitas, Bucuresti, 2002. Hutcheon, Linda, The Politics of Postmodernism, Routledge, London, New York, 1989. Johnstone, Barbara, Discourse Analysis, Blackwell Publishing, Oxford, 2009. Thomson, John B., Studies in the Theory of Ideology, University of California Press, Berkeley, 1984.

Disciplina: Structuri arhetipale în literatura român ă Titular disciplină: Lect. univ. dr. Violeta Popa I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect IV 1x14=14 1x14=14 - - 7

II. Con ţinutul disciplinei :

1. Povestire şi mit. Gest şi cuvânt 2. Arhetip. Stereotip. Prototip 3. Arhetipologia ca metodă comparatistă 4. Arhetipul metafizic 5. Arhetipul psihologic 6. Arhetipul cultural

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: conversaţia, exerciţiul, brainstormingul, prelegerea etc. IV. Forma de evaluare: (Parte teoretică, completată cu) Dezbaterea, Exercițiu în baza unui portofoliu, Referate, portofoliu 66%, examen 34%.

Page 22: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 22

V. Bibliografie Braga, Corin, 10 Studii de arhetipologie, Editura Dacia, Cluj, 1999 Braga, Corin, De la arhetip la anarhetip, Editura Polirom, Colecţia Plural M, Iaşi, 2006 Brunel, Pierre (ed.), Companion to Literary Myths, Heroes and Archetypes, translated from the French by Wendy Allatson, Judith Hayward, Trista Selous, Routledge, London and New York,1996 Durand, Gilbert, Figuri mitice şi chipuri ale operei. De la mitocritică la psihanaliză, Bucureşti, Editura Nemira,1998 Evseev, Ivan (1998): Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească, Ed. „Amacord”, Timişoara, 1998 Ghinoiu, Ion, Panteonul românesc. Dicţionar, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001 Gorovei, Artur (2002), Datinile noastre la naştere şi la nuntă, Ed. „Paideia”, Bucureşti, 2002 Pop, M., Ruxăndoiu, P., Folclor literar românesc, EDP, Bucureşti, 1974 (sau ediţia a II-a, Buc., EDP, 1978) Preda, Violeta, Interferenţe, Ed. „Plumb”, Bacău, 2002 Popa, Violeta, Casa: Imago mundi, Ed. Alma Mater, Bacău, 2014 Popa, Violeta, Românii şi imaginarul locuirii, Ed. Alma Mater, Bacău, 2014 Disciplina: Contextualizări ale câmpurilor semantice Titular disciplină: Lect. univ. dr. Hriban Mihaela I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect II 2x7=14 2x14=28 - - 5

II. Con ţinutul disciplinei :

Semantica şi disciplinele înrudite Semantica limbii române. O disciplină în re-devenire/re-descoperire Cuvântul şi îmbinările/grupurile de cuvinte Lexicul/vocabularul vs semantica limbii române. Opinii ale cercetătorilor Formarea cuvintelor. Calcuri lexicale. Împrumuturi lexicale Mijloacele interne de îmbogăţire semantică a lexicului limbii române Mijloacele externe de stabilire a inovaţiei lexicale Etimologia. Relaţii semantice Dinamica lexicului. Inovaţia lexicală. Aplicaţii Valori expresive ale lexemelor la nivel lexical-semantic Factori existenţi în dinamica lexicului limbii române actuale Conceptul de câmp lexical. Teoria câmpurilor lexical-semantice Câmpul lexical-semantic al casei. Aplicaţii în nuvela La Ţigănci, de Mircea Eliade Câmpul lexico-semantic al culorilor. Aplicaţii în lirica bacoviană

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: conversaţia, exerciţiul, brainstormingul, prelegerea etc. IV. Forma de evaluare: (Parte teoretică, completată cu) aplicaţii pe texte diferite ale autorilor români 20%, Teste – în conformitate cu notele de curs, Fişe de evaluare 50%, colocviu 30%. V. Bibliografie 1. Graur, Al., Tendinţele actuale ale limbii române, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968 2. Groza, Liviu, Elemente de lexicologie, Editura „Humanitas Educational”, Bucureşti, 2004

Page 23: Ş ţ ş ă ş ă ăţă ţă - ub.ro · şi doctorat , Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, Bucure şti, 2006 • Rad, Ilie, Cum se scrie un text ş tiin ţ ific : disciplinele

F 114.08/Ed.01 23

3. Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2002 4. Romalo-Guţu, Valeria, Aspecte ale evoluţiei limbii române, Editura „Humanitas Educational”, Bucureşti, 2005 5. Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale – Dinamică, influenţe, creativitate (VLRA ) – Editura „ALL”, Bucureşti, 2001 6. Şerban, Vasile; Evseev, Ivan, Vocabularul românesc contemporan – schiţă de sistem, Editura „FACLA”, Bucureşti, 1978 7. Vrănceanu-Bidu, Angela; Forăscu, Narcisa, Lexicul, Editura „Humanitas Educational”, Bucureşti, 2005 DECAN, Director departament, Conf. univ. dr. Simina Mastacan Lect. univ. dr. Luminiţa Drugă


Recommended