Stiri 24iunie 2021, a doua parte
Promateris finalizeaz investiii de 2,5 mil. euro în fabrica de la
Buftea, din care 950.000 euro, granturi norvegiene. În T1/2021,
Promateris a obinut un al doilea grant, în valoare de 744.000 euro
, Tibi Oprea , 24.06.2021,
Tudor Georgescu, CEO al Promateris
Promateris, grup industrial românesc i lider în Europa Central i de
Est în producia de ambalaje biodegradabile i compostabile, care i-a
schimbat denumirea din Prodplast în vara anului 2020, a finalizat o
prim etap a investiiilor în fabrica din Buftea în valoare de 2,5
mil. euro, din care 950.000 de euro au fost granturi
norvegiene.
Potrivit reprezentanilor companiei, în perioada 2019-2021 aceste
investiii vor contribui la nivel individual la o cretere a cifrei
de afaceri cu 53%, de la 16,9 milioane de lei la 26 de milioane de
euro, respectiv la o cretere cu 39 a numrului de salariai. „Faptul
c am gsit în partenerii norvegieni investitori pe partea de grant a
fost un mare avantaj prin care am putut s câtigm cot de pia i s
avem un avantaj de primul venit. Din acest punct de vedere, nu a
fost doar partea de finanare, care a fost evident un mare
beneficiu, dar i timingul i proiectul au fost de asemenea eseniale.
Promateris este numrul unu în acest moment în zona de ambalaje
bioplastice în Europa Central i de Est. Suntem lideri de pia în
România, Grecia, Bulgaria, Austria, Ungaria prin diverse produse
compostabile dezvoltate în fabric. Acest proiect a facilitat
creterea Promateris ca lider regional“, a spus Tudor Georgescu, CEO
al Promateris, în cadrul conferinei de pres care a marcat
finalizarea proiectului.
PENNY lanseaz SuporteRO, prima i singura marc proprie dedicat
suporterilor, 24.06.2021 ,
· SuporteRO va cuprinde 70 de produse marc proprie pân la finalul
anului 2021
· Noua platform de comunicare „Fotbalul ne unete” are în centru o
poveste despre puterea fotbalului spus de Cabral
PENNY România continu angajamentul fa de fotbalul românesc i
lanseaz SuporteRO – prima marc proprie realizat în parteneriat cu
Federaia Român de Fotbal (FRF). Lansarea noului brand i a
platformei de comunicare „Fotbalul ne unete”, ce îl are în
prim-plan pe Cabral, marcheaz ase ani de continuitate i dedicare fa
de cel mai iubit sport din România, fotbalul.
Daniel Gross, CEO PENNY România: „Fotbalul ne unete, iar acest
lucru se poate observa din modul în care am crescut cu fiecare etap
a parteneriatului nostru cu FRF. Trezete emoii, ne aduce mai
aproape i ne înva ce înseamn perseverena în echip. Ne-am luat un
angajament acum ase ani i ne-am propus s ne implicm din ce în ce
mai mult în fotbalul românesc, iar lansarea unei mrci private
dezvoltate 100% în România, de echipele noastre i ale Federaiei,
reprezint un moment istoric nu numai pentru PENNY i FRF ci, mai
ales, pentru fanii fotbalului din toat ara.”
Rzvan Burleanu, preedintele Federaiei Române de Fotbal, a
completat: „Este o zi foarte important pentru noi i ne bucurm c
avem alturi un partener de încredere, care ne susine în tot ceea ce
facem. Prin acest parteneriat scriem istorie în zona de strategie
comercial a fotbalului românesc, contribuind la o fundaie
sustenabil. SuporteRO este primul brand pe care ne punem amprenta i
suntem mândri c am reuit s facem acest lucru alturi de PENNY
România.”
SuporteRO se adreseaz susintorilor fotbalului românesc i juctorilor
de fotbal de toate vârstele. Sortimentul ofer în acest moment
buturi nealcoolice (ape cu vitamine, buturi izotonice, butur
energizant) i o mare varietate de snackuri (migdale, alune, caju,
fistic, arahide în diverse tipuri de crust etc.), care se vor gsi
în toate magazinele PENNY din ar. Oferta dedicat iubitorilor de
fotbal este îmbogit cu apte specialiti din carne proaspt pentru
grtar i dou marinade, produse dezvoltate sub marca proprie Meterul
Mcelar, dedicat sezonului de grtar.
Design-ul modern al ambalajului are ca puncte centrale diverse
profiluri de suporteri i stadionul de fotbal, ce comunic energia i
determinarea în susinerea Echipei Naionale de Fotbal a României în
orice moment.
SuporteRO va cuprinde 70 de produse pn la finalul anului i va
acoperi diverse alte categorii: accesorii pentru fani, produse
pentru petreceri în aer liber, echipamente sportive, etc.
Marek Dolezal, COO PENNY România, a declarat: „Clienii notri sunt
prioritatea noastr, prin urmare, ne dorim s fim aproape de ei în
toate aspectele vieii lor, s ne bucurm de meciuri cu ei, s ne
sprijinim juctorii de fotbal preferai împreun i s ne simim parte
din aceeai echip. Marca privat SuporteRO este dedicat tuturor
suporterilor români, iar acesta este doar începutul. Vom continua s
îmbogim aceast gam de produse i s ne implicm din ce în ce mai mult
în dezvoltarea fotbalului în România. ”
Campania de imagine care însoete lansarea brandului i marcheaz
acest moment îl surprinde pe Cabral în copilrie i ilustreaz cum
fotbalul i pasiunea pentru acest sport nu ine cont de diferene,
pentru c fotbalul ne unete i ne aduce mai aproape cu fiecare
meci.
Noul spot poate fi urmrit i aici .
Produsele la ofert se regsesc aici .
PENNY i Federaia Român de Fotbal au încheiat acest nou contract de
sponsorizare la începutul anului, contract ce dureaz pân la finalul
lui 2024 cel puin. Acesta este cel mai important parteneriat din
istoria FRF, deoarece este pentru prima oar când ambele
reprezentative, seniori i U21, au un sponsor principal.
Despre PENNY
PENNY este conceptul de succes al grupului german REWE i unul
dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin
deschis pe piaa local în anul 2005. Întreaga reea este deservit de
trei centre logistice situate în localitile tefnetii de Jos, Turda
i Bacu. În prezent, reeaua PENNY în România este alctuit din 283 de
magazine la nivel naional i o echip dedicat format din peste 5.300
de angajai. Contact pres:
[email protected]
Kaufland România a primit Certificatul pentru reducerea amprentei
de carbon, meatmilk , 24 iunie 2021
Kaufland România primete certificatul care atest reducerea
amprentei de carbon din partea Euro Pool System. În 2020, compania
a reuit s genereze cu 3.389 mai puine tone de CO2, datorit
politicii de sustenabilitate i a eforturilor constante de a proteja
mediul înconjurtor.
Acest rezultat vine în urma deciziei Kaufland de a introduce
utilizarea lzilor pliabile EPS pentru transportul de
legume i fructe, în locul ambalajelor de unic folosin din
carton.
Astfel, cele peste 3000 de tone de CO2 reduse echivaleaz cu
plantarea unei pduri de 564 de copaci, care ar genera oxigen
suficient pentru aproximativ 2000 de oameni.
Reducerea amprentei de carbon este esenial pentru protejarea
climei, iar Kaufland i-a luat angajamentul de a integra
sustenabilitatea în toate aciunile sale.
Pentru acest certificat, au fost luate în calcul cele 10.031.149 de
rotaii ale lzilor EPS, pe parcursul anului 2020.
Instrumentul de calcul a fost dezvoltat de fundaia Stiftung
Initiative Mehrweg (SIM) din Germania, aprobat anterior de
institutul Fraunhofer IBP din Stuttgart. Fundaia a fost înfiinat în
1996 cu scopul de a crete gradul de contientizare a reducerii
deeurilor în industria retailului.
Obiectivul principal al studiului a fost acela de a cuantifica
emisiile de gaze cu efect de ser ale recipientelor din plastic
pliabile reutilizabile i ale ambalajelor de carton de unic folosin
i de a le compara ulterior.
Pentru a atinge acest obiectiv au fost luate în considerare
procesele implicate de-a lungul întregului lan valoric al ambelor
sisteme, pe baza performanei lor reale de transport.
Euro Pool System este principalul furnizor de logistic în domeniul
ambalajelor reutilizabile în lanul de aprovizionare european cu
produse proaspete. Lzile reutilizabile din plastic au o durat medie
de via de peste apte ani i reprezint o alternativ sustenabil pentru
ambalajele de unic folosin.
Kaufland se implic constant în aciuni de protejare a mediului
înconjurtor i i-a asumat s susin i s contribuie la atingerea celor
17 Obiective de Dezvoltare Durabil (ODD-uri) lansate de Organizaia
Naiunilor Unite (ONU), printre care se numr Viaa terestr, Aciune
climatic i Consumul i Producia Responsabile.
UNIUNEA EUROPEANA
Get involved in the EU online dialogue on sustainable food
systems
The European Commission is organising an online dialogue with
Europeans on 12-13 July 2021 to prepare our inputs for the UN
Secretary-General’s Food Systems Summit, which will take place in
September 2021.
If you have ideas on how to achieve sustainability in European and
global food systems, please register at one of the links, which are
available in English , French and German .
Everyone is welcome to register, as it is important to have a
diversity of viewpoints. If you are selected, you will be invited
to express your views on sustainable food systems on one of the
topics below:
· Green claims and sustainable food labelling
· Sustainable production
· Antimicrobial resistance
Pachetul de coeziune va direciona cel puin 30% din resurse ctre
politicile climatice, economia circular i investiiile în creterea
durabil i în crearea de locuri de munc
Parlamentul European a adoptat miercuri trei fonduri europene
pentru consolidarea coeziunii economice, sociale i teritoriale a
UE, cu o valoare total de 243 de miliarde de euro, potrivit
comunicatului oficial. „Aa-numitul “pachet de coeziune”
cuprinde obiectivul de cooperare teritorial european (Interreg),
Fondul european de dezvoltare regional i Fondul de coeziune, precum
i Regulamentul privind dispoziiile comune, un set de norme care
reglementeaz fondurile regionale, de coeziune i sociale ale UE în
urmtorii apte ani. Toate cele trei regulamente vor fi publicate în
Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie i vor intra în vigoare în ziua
urmtoare”, precizeaz Parlamentul European. De asemenea, în
conformitate cu noile norme privind dispoziiile comune, atât
Interreg, cât i fondurile regionale i de coeziune vor trebui s
direcioneze cel puin 30% din resursele lor ctre aciuni climatice,
economia circular i investiii în creterea durabil i crearea de
locuri de munc. În plus, noul pachet prevede i msuri specifice
pentru IMM-uri i regiunile ultraperiferice.
Fondul European de Dezvoltare Regional i Fondul de Coeziune
Cu un buget de 243 de miliarde de euro, calculat la preurile din
2018 i reprezentând un sfert din cadrul financiar multianual pentru
2021-2027, fondurile regionale i de coeziune reprezint împreun cel
mai mare instrument de investiii al UE. Totodat, pachetul de
coeziune e menit s sprijine cultura, turismul durabil,
digitalizarea i creterea rezilienei sistemului de sntate public.
Investiiile legate de energia nuclear sau de combustibilii fosili
sunt excluse de la sprijin, cu o excepie fcut pentru proiectele
privind gazele naturale pentru a înlocui crbunele, valabil pân la
31 decembrie 2025. UE acord sprijin pentru proiecte
transfrontaliere i pentru cooperarea privind regiunile învecinate
Interreg, obiectivul de cooperare teritorial european, va avea un
buget de 8,05 miliarde de euro, cu o rat de cofinanare de 80%. În
plus, 85% din fonduri vor fi direcionate ctre regiunile
ultraperiferice. Resursele, cu 3% mai mari decât în perioada
anterioar, sunt asigurate de pachetul financiar al Fondului
european de dezvoltare regional. Cooperarea transfrontalier va
primi 72,2% din aceste resurse, în timp ce cooperrii transnaionale,
interregionale i a regiunilor ultraperiferice i se vor aloca 18,2%,
6,1% i, respectiv, 3,5%. Pân la 20% din fondurile unui program
Interreg pot fi alocate pentru proiecte mici.
Regulamentul privind dispoziiile comune
Legislaia stabilete dispoziii comune pentru Fondul regional i de
coeziune, Fondul de tranziie echitabil, Fondul social european Plus
i Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime i acvacultur.
Împreun, instrumentele care fac obiectul acestei legislaii
reprezint aproximativ o treime din bugetul total al UE pentru
perioada 2021-2027. Pentru a primi finanare din partea UE,
rile vor trebui s respecte Carta drepturilor fundamentale a UE,
obiectivele de dezvoltare durabil ale ONU i Acordul de la Paris
privind clima, s promoveze egalitatea de gen i s lupte împotriva
discriminrii.
Ultimele negocieri între eurodeputai pentru a ajunge la un acord cu
privire la noua Politic Agricol Comun , G.B , Internaional / 24
iunie
Ministrul portughez al Agriculturii, Maria do Ceu Antunes
Eurodeputaii i statele membre ale Uniunii Europene au demarat
astzi, la Bruxelles, ultimele negocieri pentru a ajunge la un acord
cu privire la noua Politic Agricol Comun (PAC), dup ce în luna mai
au euat s cad de acord asupra unor reguli destinate s "înverzeasc"
agricultura european fr a afecta veniturile fermierilor, informeaz
AFP, citat de Agerpres
La finele lunii mai, dup trei zile de discuii intense, negocierile
privind reforma Politicii Agricole Comune s-au încheiat fr a se
ajunge la un acord, în contextul divergenelor privind programul de
subvenii pentru fermieri. Atunci ultima propunere a minitrilor
europeni ai Agriculturii a fost considerat de eurodeputai mult prea
îndeprtat fa de revendicrile lor de mediu i sociale, în timp ce
statele membre UE au denunat intransigena
europarlamentarilor.
"Între timp, am fcut progrese considerabile spre un punct de
mijloc", a declarat astzi ministrul portughez al Agriculturii,
Maria do Ceu Antunes, a crei ar asigur preedinia rotativ a UE pân
la finele lunii iunie. "Rmânem hotrâi s ajungem la un acord
politic" cu prilejul noilor negocieri, care se vor derula pân
vineri, a mai precizat oficialul portughez care este însrcinat s
negocieze în numele statelor membre UE.
Negocierile au fost reluate joi la prânz iar obiectivul este
ajungerea la o înelegere înaintea reuniunii minitrilor europeni ai
Agriculturii, care va avea loc luni i mari la Luxemburg.
Cele 27 de state membre UE au czut de acord în luna octombrie 2020
cu privire la o reform a Politicii Agricole Comune care se va
aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387
miliarde de euro pe o perioad de apte ani, dintre care 270 miliarde
de euro sub form de subvenii directe ctre fermieri.
Îns pentru ca aceast reform a PAC s poat fi aplicat, statele membre
trebuie s ajung la o înelegere cu Parlamentul European.
"Toat lumea este de acord c aceasta este ultima sut de metri", a
declarat miercuri Pascal Canfin, preedintele grupului Renew Europe,
membru în comisia de mediu din Parlamentul European.
Dosarul cheie rmâne cel al "eco-schemelor", un instrument crucial
al noii Politici Agricole Comune. Aceste "eco-scheme" sunt prime
acordate agricultorilor care particip la programe de mediu mai
stricte, care presupun adoptarea unor tehnici mai "verzi". Iniial
eurodeputaii au cerut ca "eco-schemele" s reprezinte cel puin 30%
din plile directe ctre agricultori. Statele membre UE s-au artat
dispuse s accepte un prag de 25% dar cu o perioad de tranziie de
doi ani în care statele vor avea flexibilitatea ca banii rmai s
poate fi dirijai spre alte forme de ajutor, o propunere care s-a
lovit de opoziia europarlamentarilor.
Alte puncte de disput sunt: procentajul terenurilor necultivate
pentru protejarea biodiversitii, cerina rotaiei culturilor,
mecanismele de redistribuire în beneficiul micilor fermieri i
condiionarea plilor de respectarea normelor sociale care îi
protejeaz pe muncitori.
În sfârit, eurodeputaii vor s înspreasc controalele asupra
importurilor de produse agricole, în special prin luarea în calcul
a condiiilor de producie sau prin interzicerea produselor care
prezint urme de pesticide interzise în UE.
În schimb, statele membre sunt îngrijorate de riscul ca aceste
interdicii s contravin regulilor Organizaiei Mondiale a Comerului
(OMC). "Este un punct foarte delicat" din cauza liniilor roii
impuse de cele 27 de state membre, a dezvluit un diplomat
european.
Succes în Parlamentul European: o mare ans pentru salvarea
sturionului de Dunre , Bruxelles, 24 iunie 2021
Parlamentul European a adoptat, în premier i cu o majoritate larg,
raportul privind „Provocrile i oportunitile pentru sectorul de
pescuit de la Marea Neagr” .
Prin amendamentele depuse i votate de Plen, eurodeputatul Carmen
Avram a reuit s atrag atenia Parlamentului European asupra nevoii
urgente de conservare i refacere a stocurilor de sturioni din
Dunre, în special a exemplarelor slbatice. Este o ans foarte mare
pentru România i, din pcate, posibil ultima, dac aceste msuri nu
vor fi aplicate imediat.
Momentul acestui vot coincide cu actualizarea listei roii a
speciilor în pericol de ctre Uniunea Internaional pentru
Conservarea Naturii. Potrivit experilor, specia de sturion sterlet
(Acipenser ruthenus) e trecut acum pe lista speciilor
„periclitate”, în timp ce viza (Acipenser nudiventris) este
declarat specie disprut în Dunre.
................
· 1 July 2021, 13.45-15.45
· 12 July 2021, 16.45-18.45
· 13 July 2021, 9.00-12.00 and 13.45-15.45
· 16 July 2021, 9.00-10.30 - Extraordinary meeting -
· 1 September 2021, 9.00-12.00 / 13.45-15.45 / 16.45-18.45
On 22 June, the Committee on Agriculture and Rural Development
organised a public hearing on the perspectives of animal production
in the EU in the context of the Green Deal, Farm to Fork and
Biodiversity Strategies. Members of the Committee on Environment,
Public Health and Food Safety also participated in the
meeting.
Experts and MEPs considered how animal production could contribute
to a greener, smarter and
On 22 June, the Committee on Agriculture and Rural Development
organised a public hearing on the perspectives of animal production
in the EU in the context of the Green Deal, Farm to Fork and
Biodiversity Strategies. Members of the Committee on Environment,
Public Health and Food Safety also participated in the
meeting.
Experts and MEPs considered how animal production could contribute
to a greener, smarter and
Core activities are maintained to ensure the smooth running of the
institution's legislative, budgetary, and scrutiny functions. The
meetings allow for remote participation in a virtual
environment.
Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will
take place in Brussels via videoconference on:
· 1 July 2021, 13.45-15.45
· 12 July 2021, 16.45-18.45
· 13 July 2021, 9.00-12.00 and 13.45-15.45
· 16 July 2021, 9.00-10.30 - Extraordinary meeting -
· 1 September 2021, 9.00-12.00 / 13.45-15.45 / 16.45-18.45
On 22 June, the Committee on Agriculture and Rural Development
organised a public hearing on the perspectives of animal production
in the EU in the context of the Green Deal, Farm to Fork and
Biodiversity Strategies. Members of the Committee on Environment,
Public Health and Food Safety also participated in the
meeting.
Experts and MEPs considered how animal production could contribute
to a greener, smarter and
......................................................
ISRAEL
De ce Israelul conduce tehnologia agricol global
Resursele limitate au favorizat inovarea în agricultura israelian.
Astzi, sectorul agtech al Israelului este al doilea la nivel
global, doar dup SUA.
Israelul cheltuie 4,3% din PIB-ul su pentru cercetare i dezvoltare
– cel mai mult din orice ar.
La 73 de ani de la obinerea statalitii, Israelul face din visul lui
David Ben-Gurion de „a face ca deertul s înfloreasc” o realitate.
17% din bugetul agricol total al Israelului este alocat cercetrii i
dezvoltrii. Cooperarea strâns între fermieri, industria agricol,
cercetarea tehnologic i guvern pare a fi o reet pentru
succes.
Kibbutz – cooperare – inovaie
Cu mult înainte ca statalitatea s fie atins, primii pionieri
israelieni au semnat seminele inovaiei agricole prin înfiinarea
primului kibbutz: o comunitate agricol axat pe partajarea
terenurilor i a resurselor i pe lucrul împreun pentru a face fa
provocrilor agricole dificile. Terenul aspru, apa puin, fora de
munc limitat i comerul limitat cu rile vecine au stimulat resursele
în agricultura israelian, iar atitudinea de cooperare caracterizeaz
acest sector.
Chiar i astzi, kibutzul st la baza inovaiei agtech israeliene i mai
mult de jumtate din întreprinderile agtech ale rii sunt gestionate
de cineva care a crescut într-un kibbutz.
Silicon Wadi
Adesea denumit „Silicon Wadi” („Wadi” care înseamn „vale” în arab),
Israel a devenit un hub tehnologic major, companii precum
Microsoft, Google i Amazon exploatând cunotinele israeliene i
derulând operaiuni substaniale în ar.
Cu toate acestea, multinaionalele de înalt tehnologie nu sunt
singura for motrice din spatele inovaiei tehnologice din Israel: i
învmântul superior influeneaz climatul tehnologic al rii – la fel i
Forele de Aprare Israeliene (IDF).
Dei este cunoscut pentru inventarea cupolei de fier – un sistem de
aprare aerian capabil s intercepteze rachete – cel mai puternic
punct forte al IDF este probabil educaia. Fiecare israelian petrece
între 2-3 ani în IDF i, în acest timp, muli dezvolt abiliti în
informatic i inginerie. În plus, IDF ajut recruii s dezvolte
abiliti operaionale i de conducere, ceea ce înseamn c cei care
prsesc IDF fac acest lucru înarmai cu cunotine tehnice, precum i
abiliti interpersonale necesare pentru a conduce un start-up.
Sprijin comunitar pentru un climat agtech fructuos
Un al treilea factor care contribuie la climatul de afaceri agtech
pozitiv din Israel este sprijinul comunitar puternic, condus de
GrowingIL. O iniiativ guvernamental a Institutului de inovare din
Israel, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii
Rurale i Autoritatea pentru Inovare din Israel, GrowingIL îi
propune s dezvolte ecosistemul agtech israelian i s remodeleze
agricultura israelian pentru a satisface nevoile alimentare
emergente prin punerea în aplicare a unor tehnologii
inovatoare.
Doron Meller, director executiv GrowingIL, ne spune cum iniiativa
stimuleaz creterea în sectorul agtech israelian. „Încercm s conectm
toi actorii relevani din comunitatea agricol: antreprenori,
start-up-uri, mediul academic, investitori, guvern, agroindustrie,
companii alimentare, furnizori de servicii, etc. – oricine este
relevant pentru acest ecosistem. Încercm s le înelegem nevoile i s
ne construim operaiunile în funcie de asta.”
Dezvoltarea acestui ecosistem se bazeaz pe 4 piloni, explic Meller:
„În primul rând, organizm diferite tipuri de evenimente, cum ar fi
ateliere, seminarii web, întâlniri, competiii i conferine”, spune
el. „În al doilea rând, dezvoltm instrumente, de la site-uri la
împerechere de start-up-uri, la piee, programe de mentori i hri
pentru investitori agtech.
„În al treilea rând, ne concentrm puternic pe reunirea comunitii
online prin intermediul reelelor noastre sociale i al buletinelor
informative, oferind informaii despre oportuniti de cunoatere,
oportuniti de munc i investiii”, explic el, iar al patrulea,
comenteaz Meller, GrowingIL este „… ca un live CRM, conectând toi
juctorii relevani din Israel i din strintate.”
Vedem o mulime de oameni care intr în agtech din medii
diferite
Cantitatea enorm de inovaii agtech israeliene pune întrebarea:
exist ceva în ap? Meller râde: „Acesta este un fapt: nu avem
suficient ap. Avem un spirit antreprenorial i avem o atmosfer
tehnologic excelent, începând cu unitile tehnologice din IDF. Vedem
o mulime de oameni care intr în agtech din medii diferite, cum ar
fi blockchain i inteligen artificial.
„În al doilea rând, Israelul este o ar mic. Pe vremuri, resursele
erau foarte limitate: nu existau ap i nici echipament, aa c
agricultura tradiional trebuia s fac mai mult cu mai puin. Acest
lucru se traduce printr-o atitudine „facei mai mult cu mai puin”,
concentrat pe o gestionare precis a apei i a fermelor”, spune
Meller, iar acest lucru este adevrat: irigarea prin picurare este o
invenie israelian. În al treilea rând, adaug Meller: „Beneficiem de
cercetarea agricol de la Institutul Volcani, Facultatea de
Agricultur a Universitii Ebraice i Institutul de tiine Weizman,
care au recunoatere la nivel mondial.”
Tevel – care a câtigat Premiul pentru cel mai bun concept de robot
de câmp în 2020, Edete Precision Technologies, Taranis, Prospera,
Blue White Robotics i Netafim, Croptimal, AgrIOT, Saffron
Tech, câteva dintre companiile care au multe de oferit lumii
agriculturii inteligente, de la roboi de câmp i drone, pân la
polenizare, irigare i fertilizare.
dup un material futurefarming.com ; foto: Ilan Rosen/ANP,
Irrigation robot watering a field in the Hula Valley, Israel
SUA
“Carne gratuit timp de un an”, oferta celor de la JBS la loteria
pentru vaccinare din SUA Update articol: 24.06.2021, Procesatorul
de carne american JBS USA a anunat joi c va oferi, gratuit, carne
de vit, porc i pui timp de un an pentru 50 de familii din SUA care
în sptmânile urmtoare se vor vaccina împotriva COVID-19 la
clinicile sponsorizate de companie, transmite Reuters, potrivit
Agerpres.
Divizia din SUA a grupului brazilian JBS SA, cel mai mare furnizor
mondial de carne, precum i firma Pilgrim’s Pride, un productor
american de carne de pui la care pachetul majoritar de aciuni este
deinut tot de JBS, au fost criticate anul trecut dup ce mii de
angajai din abatoarelor lor s-au îmbolnvit de COVID-19. Pentru a
ine sub control rspândirea virusului facilitile de procesare a
crnii din SUA i-au suspendat operaiunile, ceea ce a condus la
probleme în aprovizionarea cu carne i creterea preurilor.
În prezent cele dou companii susin c aproximativ 70% din cei 66.000
de angajai ai lor din SUA sunt complet vaccinai i sper c oferta lor
de carne gratuit îi va încuraja i pe rezidenii din zonele rurale
din jurul facilitilor lor, nu doar pe angajaii proprii, s se
vaccineze.
“Am fcut progrese importante i ratele noastre de vaccinare sunt
mult superioare celor din comunitile pe care le considerm ca fiind
propriile noastre case”, a spus directorul general de la JBS USA,
Andre Nogueira.
Loteriile pentru vaccinare sunt ultimele stimulente introduse de
companii i oficiali guvernamentali pentru a-i convinge pe cei care
sunt reticeni la ideea de a se vaccina. În întreaga lume au fost
oferite diferite tipuri de câtiguri, de la pui vii la marihuana,
pentru cei care s-au vaccinat împotriva COVID-19.
DOSAR
Buzul a câtigat titlul de „Cel mai bun brand de ora din Europa”,
devansând Parisul în final iun. 24, 2021 | Primarii
Municipiul Buzu a câtigat, miercuri sear, titlul de „Cel mai bun
brand de ora din Europa”, devansând Parisul în final, în cadrul
Galei „Transform Awards” desfurat la Londra, a anunat primarul
Constantin Toma.
„Cel mai bun brand de ora din Europa a revenit azi noapte Buzului,
în cea mai important competiie de branduri din lume ‘Transform
Awards’, inut la Londra! Am învins în final Parisul, ceea ce este
incredibil!”, a scris joi primarul Toma, pe pagina sa de
Facebook.
Acesta a inut s mulumeasc tânrului ieean Adrian Mironescu,
creatorul brandului „Buzu – ora deschis„. Edilul a adugat c acest
premiu „lanseaz Buzul pe mapamond”.
„Este o zi istoric (…) Este un moment extraordinar care, iat,
lanseaz Buzul i pe mapamond (…) Am început cu aceast idee, de a
avea un brand de ora, iar la competiia din 2018 a câtigat un tânr,
Adrian Mironescu din Iai, care a lucrat împreun cu noi pentru a
defini un brand – Buzu ora deschis. Buzu ora deschis viitorului,
Buzu ora deschis educaiei, Buzu ora deschis culturii, Buzu ora
deschis sportului, Buzu ora deschis dezvoltrii. Ne-am angajat pe un
drum care s duc Buzul cât mai sus i iat c sunt etape care se
împlinesc (…) Este, într-adevr, un moment extraordinar, pentru c,
iat, ne aeaz acolo undeva foarte sus i lumea începe s tie de noi, i
din România, dar mai ales din strintate. V mulumesc foarte mult
pentru încredere. Un brand mare se face cu toi buzoienii, pentru c
fiecare ai contribuit în felul dumneavoastr (…) Iat-ne câtigtori ai
medaliei de aur, este o realizare extraordinar, iar acest eveniment
m determin i mai mult s continum pe drumul pe care a apucat-o
Buzul, pentru c am credina c este un drum bun”, a spus primarul
Constantin Toma, într-un mesaj video postat pe pagina sa de
socializare.
* * *
ZIUA UNIVERSAL A IEIO lume într-o cma, DAN NICOLAIE, Ziarul BURSA
#Cultur / 24 iunie
Srbtorind ia, ne srbtorim pe noi i tradiiile noastre. Puine sunt
lucrurile care spun atât de coerent o poveste despre acest neam
precum o face aceast cma, care conine alb, negru i când e cazul i
alte culori. Modelul iei este precum cel al vieii, cu linii drepte,
dar i cu multe curbe, care urc sau coboar, fiecare fiind unic în
felul su.
De Sânziene se deschid cerurile, susine tradiia popular, iar în faa
iei tradiionale noi ne deschidem sufletele. Legtura cu rdcinile nu
poate fi negat i tocmai de aceea cmaa tradiional autohton a revenit
cu atât de mult succes în atenia publicului. Dac în 2013, când
comunitatea online "La Blouse Roumaine", a propus ca data de 24
iunie (srbtoarea de Sânziene) s devin o zi dedicat iei i s fie
numit "Ziua Universal a Iei", era ceva inedit s vezi pe cineva
îmbrcat cu portul tradiional, astzi acesta face parte din cotidian.
Normalitatea a revenit acas, iar tot mai muli oameni au îmbriat-o,
tineri sau btrâni, oreni sau locuitori ai mediului rural.
Aceast zi este marcat acum în zeci de ri, iar asta reprezint un
motiv de mândrie, pentru c în sfârit, am gsit de cuviin s scoatem
frumosul în fa i s-l artm lumii. Pentru c ar fi pcat s ne abatem de
la tradiii, redm prezentarea fcut de Institutul Cultural Român
piesei de rezisten a costumului popular tradiiona:
"Piesa principal a costumului popular românesc este cmaa este croit
în form de cruce, dintr-o singur bucat de pânz i cu o deschiztur în
partea de sus. Iniial, cmile erau confecionate din pânz de in sau
cânep, iar mai târziu din mtase i bumbac. Acesta din urm era
folosit ca urzeal pentru bttura de in i cânep, mai ales în partea
de nord a rii, în timp ce în sud cmile erau mai frecvent esute cu
borangic. Faa i spatele cmii se numesc «stan», iar partea inferioar
«poale».
Stanul se confeciona din dou foi de pânz, iar mâneca din una. Sub
bra, cmaa era prevzut cu aa numita «pav», care oferea comoditate în
timpul micrii. Ia este, în fapt, o cma tradiional româneasc de
srbtoare, confecionat din pânz alb, bumbac, in sau borangic i
împodobit cu mrgele i broderii la mâneci i la gât. Croiala este
relativ simpl: un dreptunghi de pânz, tiat rotund în jurul gâtului
i întrit cu nur rsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori,
încreite atât la umeri, cât i la încheieturile mâinilor. Este un
tip de cma scurt pân la talie, spre deosebire de cmaa anterioar,
mai veche, ce îmbrca întregul corp i se purta dedesubtul hainelor
pentru a apra corpul de «vrji i pericole». Tehnica decorrii iei s-a
transmis de la mam la fiic, fapt care a conservat tradiia i gustul
de la o generaie la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau
inspirate de natur. Se disting mai multe variante de baz în
compoziia decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale
brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau «ie cu stele».
Partea din fa a cmii este i ea bogat brodat, prin repetarea
acelorai modele existente pe mâneci. Culorile folosite la broderie
erau în dou - trei nuane cromatice, de regul, dar se broda i cu o
singur culoare, de obicei negru". Potrivit specialitilor, termenul
"ie" este derivat din latinescul "tunicae lineae" - tunic subire
purtat pe piele, iar "certificatul de natere" ar trebuie cutat
undeva foarte departe în trecut în vremea civilizaiei Cucuteni. La
începuturi termenul de ie era folosit exclusiv pentru cmaa feminin
de srbtoare. Fiecare explicaie nu face decât s ne determine s
apreciem i mai mult aceast pies de vestimentaie.
Trebuie s recunoatem c nu e puin lucru ca o întreag lume s se
regseasc într-o cma. Locuitorii acestor pmânturi au reuit s fac
acest lucru.
ZIUA UNIVERSAL A IEI"Cererile pentru ia româneasc vin din toate
zonele lumii" A consemnat Emilia Olescu , Ziarul BURSA #Companii /
24 iunie
• (Interviu cu Cristina Chiriac, fondatoarea "Flori de Ie" i
preedinta CONAF)
Cererile pentru ia româneasc vin din toate zonele lumii, ne-a spus
Cristina Chiriac, fondatoarea "Flori de Ie" i preedinta
Confederaiei Naionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF): "Avem
cereri de la ambasadori care poart cu mândrie portul nostru popular
pe meleaguri la care doar vism, pân la persoane care îi doresc pur
i simplu s se identifice cu spriritul i cu valorile portului
tradiional. Dac pân acum eram obinuii s livrm în Europa, America de
Nord, America de Sud, în ultima perioad primim tot mai multe
solicitri din Canada, chiar i Africa". Cristina Chiriac ne-a spus,
într-un interviu, ce înseamn pentru ea portul popular românesc i
cum a trecut peste criza sanitar domeniul confeciilor în general i
"Flori de Ie", în particular.
Reporter : Cu ce sentiment serbeaz "Flori de ie" Ziua universal a
Iei, dup mai bine de un an de pandemie i reguli restrictive?
Cristina Chiriac: Astzi, mai mult ca oricând, ne bucurm
de...libertate! Au fost momente dificile pentru fiecare dintre noi,
îns asta nu ne-a împiedicat s sperm c lucrurile vor reveni într-o
bun zi la normal i iat-ne acum pui fa în fa cu o nou
normalitate.
Pentru mine, "Ziua Universal a Iei" a reprezentat dintotdeauna un
prilej de bucurie i de speran, îns în acest an v pot spune c m
încearc un puternic sentiment de mulumire i de recunotin! Mulumire
pentru c, iat, în aceast perioad pandemic am sudat relaii de
prietenie, am trit cele mai intense i profunde sentimente, au fost
momente în care doar sperana i credina ne-au mai cluzit, îns am
fost capabili s contientizm ceea ce conteaz cu adevart: sa fii tu!
Autentic, mereu zâmbind zilei de mâine i venic îndrgostit de via! A
fost un an care ne-a trecut prin toate strile emoionale, dar care
ne-a artat c întotdeauna, chiar i în momentele mai puin favorabile,
putem identifica i oportuniti. Ele sunt acolo, trebuie doar s avem
ochii sufletului i ai minii deschii pentru a le gsi. Astzi sunt
recunosctoare c putem serba Ziua Iei, c o putem cinsti, bucurndu-ne
de libertatea de a fi din nou împreun, preuind valorile i
amintindu-ne de tradiii, de cultura i de obiceiurile care ne fac
unici într-o lume aflat în continu schimbare.
Reporter : Cum ai trecut prin perioada de criz i ce strategie ai
abordat s rmânei în picioare?
Cristina Chiriac: Cred c aceast perioad a fost una plin de
incertitudine pentru toat lumea, fie c vorbim de impactul pe care
pandemia l-a avut la nivel personal, fie c vorbim despre business.
La "Flori de ie" nu exist "nu se poate". Ca urmare, am reuit, în
ciuda tuturor schimbrilor din ultimul an, s ne adaptm. Nu a fost
uor, îns, cu tenacitate, rbdare i creativitate, am reuit s continum
ceea ce facem de obicei: s ne surpindem clienii. Am lucrat intens
la noua colecie care reprezint "renaterea" i "echilibrul", am
continuat s crem i s ne bucurm de tot ce a reprezentat perioada de
reflexie i regândire a business-ului, astfel încât, astzi, s venim
în faa clienilor cu o nou abordare menit s îmbine trecutul i
prezentul într-o nou form a viitorului.
Reporter : Cum v-ai promovat în toat aceast vreme în afara rii,
având în vedere c nu au fost târguri i expoziii
internaionale?
Cristina Chiriac: Suntem cu toii în era digitalizrii, a gsirii de
noi soluiii care s ne confere confortul dorit, i, ca urmare,
"adaptabilitatea" a stat la baza continurii afacerii i dezvoltarii
de soluii alternative în perioada pandemic, participând la activiti
de networking prin platformele de socializare i comunicând constant
cu comunitatea pe care am creat-o în jurul brandului "Flori de ie".
Lipsa târgurilor i a expoziiilor s-a simit acut, marea majoritate a
antreprenorilor din industria creativ confruntându-se cu scderi ale
cifrei de afaceri i chiar blocaje financiare.
Dei astzi putem fi printr-un click distan la Londra, Jakarta sau
New York, restriciile de distanare social au avut un impact negativ
la nivel mondial pentru industria textil. Cu alte cuvinte panica i
restrictiile au modificat comportamentul consumatorului, afectând
consumul intern i implicit antreprenorii din domeniu.
Reporter : În ultimul an, vânzrile în toate domeniile s-au mutat
din offline în online. Cum s-a pliat "Flori de ie" pe acest
trend?
Cristina Chiriac: Tendina este una normal, dat fiind contextul
general. M bucur c în online toi cei interesai pot avea acces la
produsele noastre i cred c îmbinarea între online i offline
reprezint de acum înainte o soluie viabil pentru un business de
succes.
Reporter : Din ce zon vin cererile de cmi tradiionale?
Cristina Chiriac: V spun cu mare drag c cererile vin din toate
zonele lumii, de la o varietate de oameni: de la ambasadori care
poart cu mândrie portul nostru popular pe meleaguri la care doar
vism, pân la persoane care îi doresc pur i simplu s se identifice
cu spriritul i cu valorile portului tradiional. Dac pân acum eram
obinuii s livrm în Europa, America de Nord, America de Sud, în
ultima perioad primim tot mai multe solicitri din Canada, chiar i
Africa.
Constat ca ia noastr este purtat nu doar la evenimentele specifice,
dedicate, ci din ce în ce mai des vd pe strad doamne i domnioare
care etaleaz piese ale costumului popular românesc în diverse
ocazii. De-a lungul timpului, ia a cptat valene multiple i, de la
portul simplu, de zi cu zi, pân la accesorizarea i portul la ocazii
speciale, ia româneasc a devenit o pies de rezisten, nelipsit din
garderoba oricrei femei. Mai mult decât atât, am observat c i
domnii îi doresc s poarte cmaa tradiional, lucru care m bucur
nespus i îmi d credina c întoarcerea la valorile clasice întrete
rdcinile acestui popor.
Reporter : Cum reuesc micii întreprinztori s supravieuiasc în
aceast perioad i cum ar trebui s acioneze Guvernul pentru a-i
susine?
Cristina Chiriac: Industria textil a avut de suferit în aceast
perioad foarte mult. Am avut, în calitate de preedint CONAF,
numeroase discuii, cu membrii comisiei de industrii i servicii din
cadrul Camerei Deputailor, cât i cu ali membri ai guvernului,
pentru a identifica soluiile care ar putea scoate din impas
antreprenorii cre activeaz pe acest segment. 2020 a fost un an de
cumpn pentru muli dintre acetia i din pcate nu toi au reuit s se
replieze, majoritatea au înregistrat scderi ale afacerilor între
40-80% fa de anii precedeni.
În acest moment, lucrm la o serie de msuri care s stimuleze
antreprenorii, meteugarii i întreprinztorii din industria textil s
îi revin în perioada urmtoare i m încred c împreun vom reui s
identificm cele mai bune soluii pentru acetia.
Reporter : Care este comportamentul consumatorului în ultima vreme,
atât în ar, cât i în afara rii?
Cristina Chiriac: Muli consumatori i-au vzut finanele personale
afectate în mod negativ în ultimul an. În tot acest timp, venitul
disponibil la majoritatea persoanelor a fost mai mic i nesigurana
economic general mare, astfel încât muli i-au redus cheltuielile pe
categorii, începând de la mod i îmbrcminte, pân la servicii. Odat
cu revenirea la noua normalitate, constatm c i comportamentul
consumatorului s-a schimbat i s-a adaptat acestui tip de "normal".
Se simte în continuare tendina de precauie, îns v pot spune cu
certitudine c se caut extravagana i noutatea pe plan
vestimentar.
Reporter : Ce înseamn portul popular pentru tine?
Cristina Chiriac: Portul popular este punctul cardinal al tradiiei
i culturii româneti. Tradiie, credin, religie, obiceiuri i
identitate - aceasta ar fi definiia, în concepia mea, a ceea ce
înseamn portul popular.
Reporter : Mulumesc!
ZIUA UNIVERSAL A IEI / ANDREEA TNSESCU, FONDATOAREA LA BLOUSE
ROUMAINE:"Avem nevoie de o alt viziune pentru abordarea meteugului
i artizanilor", A consemnat Alina Vasiescu Ziarul BURSA #Companii /
24 iunie
• "Muli artizani au plecat din ar din cauza pandemiei" • "Interesul
pentru ie este foarte mare, atât în ar, cât i în exterior, i depete
capacitatea noastr de producie"
Reporter: Ce înseamn pentru dumneavoastr ia?
Andreea Tnsescu: Pentru mine, ia este legtura cu mama, bunica,
strbunica i cu toate femeile românce care au dat lumii aceast oper
de art.
Reporter: Cum srbtorii în acest an Ziua Universal a Iei, dup o
perioad de mai bine de un an marcat de restricii pe fondul
pandemiei?
Andreea Tnsescu: În acest an, tema noastr este "Natur i Meteug",
tocmai pentru c dup un an de resticii simim nevoia s ne reconectm
cu natura, s ne reconectm cu noi. Le-am propus tuturor comunitilor
s celebreze ia în natur, s promoveze meteugarii, artizanii care o
realizeaz, iar în acest context, chiar acum (n.r. - ieri) suntem în
Parlamentul României, la Senat, unde avem o mic expoziie dedicat
Cristinei Niculescu, femeia care a salvat borangicul, mtasea
natural româneasc. O onorm ca fiind singurul artizan ce realizeaz
ii - de la fir pân la produsul final - esute i create în România,
în comuna Stoeneti, judeul Vâlcea.
Reporter: Cum v-a afectat pandemia activitatea?
Andreea Tnsescu: Pentru noi, cele mai multe probleme au fost anul
trecut. Suntem o organizaie non-guvernamental i a fost destul de
dificil s trecem în special peste problemele financiare, pentru c
nu am mai avut sponsori, niciun fel de susinere. Dar, ne-am repliat
i, în 2020, am lansat o iniiativ foarte frumoas: proiectul "Acas,
la origini", prin care ne dorim s cartografiem portul tradiional i
artizanii din toat ara. La fel de dificil sau poate chiar mai
dificil a fost pentru artizani, pentru c turismul s-a blocat,
târgurile nu au mai existat, muli au fost în pragul închiderii, iar
unii chiar au ales alte variante pentru a-i câtiga existena. Muli
dintre ei au plecat din ar i cred c este de datoria noastr s putem
s îi susinem i s îi protejm pe aceti oameni care nu fac altceva
decât s duc mai departe i s transmit ceea ce numim noi identitate
cultural, patrimoniu, tradiie.
Reporter: Ia a devenit un simbol naional. Cum putem s ne asigurm c
este protejat?
Andreea Tnsescu: Avem nevoie de cadre legale, de politici publice,
de o alt viziune pentru abordarea meteugului i artizanilor care, în
noua economie verde, au un cuvânt foarte important. Cred c multe
comuniti din România ar putea valorifica într-un mod mult mai
inteligent aceast motenire cultural, transmiând-o mai departe,
utilizându-i valoarea chiar i în proiecte în colaborare cu
industriile creative. Avem o oportunitate foarte mare, îns trebuie
s definim mult mai bine cadrul de funcionare pentru c este
învechit, nu s-a mai schimbat de 50 de ani.
Reporter: Ai observat o cretere a interesului pentru ie în ultimii
ani? Este acesta mai mare în ar sau în strintate?
Andreea Tnsescu: Interesul este foarte mare, atât în ar, cât i în
exterior, i depete capacitatea noastr de producie. M refer inclusiv
la modelele inspirate, aa c se alege de multe ori varianta bluzelor
de import, care nu fac altceva decât s copieze modelele tradiionale
româneti i s le readuc în România. Noi ne "recumprm" cumva un
patrimoniu care de fapt, astfel, este foarte diluat i schimbat, iar
artizanii se vd nevoii s aleag alte meserii. Aici trebuie s muncim
foarte mult, s crem oportuniti noi, studiouri de creaie, colaborri
între artizani i designeri, respectiv brandurile de confecii din
ar. Pot fi create lucruri foarte frumoase i putem deveni un pol de
interes în domeniul modei culturale - cum numim noi aceast
combinaie dintre patrimoniu i mod.
Din strintate, interesul este i mai mare, primim în fiecare zi
cereri din toat lumea. De curând am participat la lansarea primei
colecii dedicate României, alturi de casa francez de parfumuri
Fragonard. Colecia se numete "Couleurs Roumaines" i am avut bucuria
i onoarea s facilitm legtura casei Fragonard cu o serie de artizani
români, în special din zona Transilvaniei. Ne-am fi dorit s fie i
din alte comuniti, dar proiectul a început chiar în timpul
pandemiei i, în consecin, nu au mai fost extinse cercetrile în
teren. Colecia a fost primit cu mare aplomb la Paris, deci
oportuniti sunt, trebuie doar s ne organizm noi, în ar.
Reporter: Care este stadiul demersurilor pentru ca ia s fie
recunoscut ca obiect de identitate cultural de ctre UNESCO?
Andreea Tnsescu: Dosarul privind cmaa cu alti, element de
identitate în România i Republica Moldova, este trimis la Paris,
ateptm rspunsul, probabil în decembrie anul viitor.
Reporter: Ce ne putei spune despre campania "Give back
credit"?
Andreea Tnsescu: Campania "Give back credit" este pentru noi,
probabil, cel mai important proiect pe care l-am lansat pân acum.
Este un proiect de colaborare între mai multe ri: Marea Britanie,
Serbia, România, cofinanat prin programul Europa Creativ al Uniunii
Europene, care îi propune s repoziioneze artizanii i comunitile
patrimoniale în contextul modei culturale i industriilor creative
la nivel european, cu protejarea identitii i patrimoniului, a
tehnicilor i miestriei meteugarilor.
Reporter: Avei un mesaj special de Ziua Universal a Iei?
Andreea Tnsescu: Da: "Fiecare român s îi cumpere sau s realizeze o
ie! Dac avem fiecare în cas o ie cusut în România, atunci facem un
pas important".
Reporter: V mulumesc!
ZIUA UNIVERSAL A IEIExpoziie de art popular la Roma , O.D. , Ziarul
BURSA #Cultur / 24 iunie
Ziua Universal a Iei este srbtorit în 48 de ri, peste 100 de orae
din întreaga lume. Cu aceast ocazie, Accademia di Romania in Roma,
Consiliul Judeean Neam, Centrul pentru Cultur i Arte "Carmen
Saculare" - Neam, în parteneriat cu Ambasada României la Roma,
organizeaz în perioada 24-26 iunie evenimentul "Ziua Universal a
Iei Srbtorit la Roma". Anul acesta, Ziua Universal a Iei va fi un
prilej de descoperire sau de redescoperire a uneia dintre zonele
României cu un patrimoniu folcloric, cultural i spiritual deosebit
de bogat: zona Neamului, informeaz Institutul Cultural Român.
Expoziia de art popular dedicat Zilei Universale a Iei 2021 va fi
inaugurat azi în Galeria de Art a Accademia di Romania in Roma i va
cuprinde ii vechi i noi specifice zonei Neam; figurine din lut care
reprezint personaje din lumea povetilor lui Ion Creang i
întruchipeaz figura simpl a ranului român; linguri sculptate cu
simboluri milenare (simbolul solar, cocoul, soarele rotitor,
arpele); tergare, adevrate podoabe ale gospodriei rneti, dar care
au i cu rol funcional (tersul feei, a mâinilor, a veselei);
covoare, scoare, pretare; podoabe lucrate manual.
Expoziia va fi completat de o serie de fotografii care ilustreaz ii
lucrate manual în toate cele trei subzone etnofolclorice ale
judeului: Valea Muntelui, Piatra-Neam i subzona de câmpie a
Romanului.
În deschiderea expoziiei, meterul popular Ionela Lungu i membri ai
ansamblul folcloric "Floricic de la munte" vor purta costume
tradiionale, vor discuta i vor face fotografii cu publicul
invitat.
Meterul popular Ionela Lungu este recunoscut pentru arta sa de a
modela lutul i de a (re)crea lumea povetilor lui Ion Creang, prin
personajele sale devenite celebre. Fondat în 1971, în Piatra-Neam,
ansamblul "Floricic de la munte" este adesea prezent pe scena unor
prestigioase festivaluri din ar i din strintate: Frana, Italia
(Sicilia i Sardinia), Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria,
Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda.
Conform reglementrilor în vigoare, atât la vernisajul expoziiei de
azi, cât i pe toat durata desfurrii acesteia, respectiv 25-26
iunie, accesul vizitatorilor se va efectua doar pe baz de
rezervare.
Primria Municipiului Moineti organizeaz Festivalul Iei, iun. 24,
2021 | Primarii Cu ocazia Zilei Universale a Iei, srbtorit la data
de 24 iunie, Primria Municipiului Moineti alturi de Asociaia
Cultural -Educativ „Mândr Ie Româneasc” i Clubul Elevilor Moineti
organizeaz Festivalul Iei.
Festivalul va avea loc duminic, 27 iunie, în Parcul Osoiu, începând
cu ora 17.30. La eveniment particip Ansamblul Folcloric
„Moineteanca”, Grupul vocal „Clugrenii”, Elisabeta Unguru i Mdlina
Petrache.
Biletul de intrare este portul iei populare.
ZIUA UNIVERSAL A IEISânzienele "vin" la Muzeul Satului i
srbtoresc ia, O.D. , Ziarul BURSA #Cultur / 24 iunie
Muzeul Satului a pregtit noi surprize plcute pentru toi vizitatorii
care îi trec porile. O zi special cum este cea de Sânziene, în care
este srbtorit i ia nu putea trece neobservat. "La porile
soarelui.
De Sânziene la Muzeul Satului" este evenimentul care va readuce în
atenie tradiii i obiceiuri precum "împletirea coroniei din flori de
Sânziene i aruncarea ei pe cas, dar i portul unei cmei i
descifrarea simbolurilor cusute pe ea". Potrivit organizatorilor:
"În credina popular, Sânzienele erau considerate a fi diviniti
nocturne care plutesc în aer sau umbl pe pmânt în noaptea de 23
spre 24 iunie, cânt i danseaz, fac s rodeasc ogoarele, înmulesc
animalele i psrile, lecuiesc bolile i suferinele oamenilor.
În noaptea când se deschid cerurile, fetele strâng flori de
Sânziene i le pun sub pern pentru a-i visa ursitul. În dimineaa de
Sânziene, înainte de rsritul soarelui, oamenii strângeau buchete de
Sânziene pe care le împleteau în coronie i le aruncau pe acoperiul
caselor. Se consider c omul va tri mult în cazul în care coronia
rmânea pe cas sau c va muri repede, atunci când coronia aluneca
spre marginea acoperiului sau cdea de pe acoperi. Srbtoarea
Sânzienelor marcheaz mijlocul verii i este considerat cel mai bun
moment pentru culegerea plantelor de leac. De Sânziene au loc
bâlciuri i iarmaroace. În trecut, acestea erau un bun prilej pentru
întâlnirea tinerilor în vederea cstoriei. Srbtoarea din 24 iunie
mai este cunoscut în popor i sub numele de Drgaica. Tot acum,
Biserica Ortodox face pomenirea Naterii Sfântului Ioan Boteztorul.
i nu în ultimul rând, pe 24 iunie este srbtorit ia: este Ziua
internaional a Iei începând din 2013, la iniiativa comunitii online
La Blouse Roumaine".
La evenimentul de la Muzeul Satului din Bucureti vizitatorii vor
înva despre proprietile plantelor de leac la un atelier susinut de
ing. Petre Biolan i vor asista la reconstituirea obiceiurilor de
odinioar - pe care oamenii le practicau în ziua de Sânziene - de
Ansamblul Vatra Hrmanului din Braov. Dup-amiaz va avea loc
vernisajul expoziiei "Arta cmii cu alti", organizat în parteneriat
cu Ambasada Republicii Moldova în România i cu Muzeul Naional de
Etnografie i Istorie Natural din Chiinu, în contextul susinerii i
promovrii dosarului "Cmaa cu alti" cu scopul înscrierii lui în
Lista Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO. Programul se va
încheia cu un recital de muzic clasic susinut de soprana Stephanie
Radu i tenorul Alin Stoica. Cei care vor veni la muzeu îmbrcai în
ie/ cma româneasc vor avea acces gratuit.
* * *
Marama împlinete 2 ani. O poveste despre meteug, istorie i tradiie
24 iunie 2021, 08:32 de ADH
Marama împlinete 2 ani. O poveste despre meteug, istorie i tradiie
În urm cu doi ani, de Ziua Iei, Domeniul Coroanei Segarcea lansa
prima gam dedicat în exlusivitate soiurilor de struguri autohtone,
într-o colecie care reprezint o reveren ctre arta esturilor i
custurilor populare, a simbolurilor tradiionale i, nu în ultimul
rând, o aducere aminte a uneia dintre cele mai luminoase figuri ale
istoriei României, Regina Maria, cea care a popularizat marama i ia
româneasc în toat Europa.
Se încheia astfel un periplu, singurul de felul su din lumea
vinului, în care colecia Marama a fost prezentat lumii în cele mai
importante locuri din viaa Reginei Maria – Castelul Bran, Palatul
Balcic i Palatul Regal i Bucureti. Colecia reprezint un punct de
reper pentru modul în care pot fi interpretate soiurile româneti –
Feteasc alb, Feteasc regal, Tmâioas româneasc, Tmâioas roz i
Feteasc neagr, cea din urm vinificat atât rosé, cât i rou, fr
stagii de maturare în butoaie de stejar, pentru a i se pstra
neschimbate aromele specifice de soi.
Toate cele ase vinuri care compun colecia sunt vinificate seci,
pentru a li se sublinia elegana, expresivitatea i caracterul
modern, de vinuri de zi cu zi, bune atât pentru a susine
conversaii, cât i pentru a însoi mâncrurile tradiionale, sau pentru
a deveni un subiect în sine – cci vinul este singura butur care „se
vorbete i se împrtete”.
Simbolic, Marama reprezint munca invizibil. La fel ca în cazul
meteugarilor, unde orice custur prea strâns risc s rup estura fin
de borangic, iar orice custur prea larg va strica estetica
ansamblului, în crearea unui vin, fiecare etap este critic i plin
de poteniale riscuri. Cu alte cuvinte, exist o mie de feluri în
care se poate grei un vin, dou-trei feluri de a obine un vin bun i,
acolo unde soarele, ploile i vânturile de peste an o permit, o
singur cale de a obine un vin memorabil. Este tot un meteug, în
care factorii eseniali sunt atenia, grija, druirea, respectul fa de
natur i puterea de a înva, atât din tradiii, cât i din experien.
Întreaga poveste a coleciei Marama poate fi gsit i pe site-ul
www.domeniulcoroanei.com/shop unde, cu ocazia acestei aniversri,
putei gsi cele ase vinuri la un pre special. * * *
Calendar ortodox joi, 24 iunie 2021. Naterea Sfântului Ioan
Boteztorul, o srbtoare important pentru cretini
Calendar ortodox joi, 24 iunie 2021. Cretini srbtoresc, joi,
Naterea Sfântului Ioan Boteztorul, srbtoare cu cruce roie în
calendar.
Calendar ortodox joi, 24 iunie 2021. Cretinii srbtoresc Naterea
Sfântului Ioan Boteztorul, în fiecare an pe 24 iunie.
Naterea Sfântului Ioan Boteztorul este srbtorit de cretini în
fiecare an pe 24 iunie. Pentru Biserica Ortodox este o srbtoare
important, marcat în calendar cu cruce roie.
Ioan Boteztorul a fost fiul preotului Zaharia i al Elisabetei. Cei
doi au reuit s aib un copil abia la btrânee, dup ce ruga preotului
a fost ascultat. Când era de rând la templu, preotul Zaharia a
intrat s tmâieze, iar îngerul Domnului i s-a artat i i-a transmis c
rugile sale au fost ascultate i vor avea un copil, pe care trebuie
s-l numeasc Ioan. Preotul Zaharia nu a crezut vorbele îngerului i a
rmas mut pân în ziua în care fiul su a venit pe lume.
În a 8-a zi dup ce a nscut Elisabeta, s-au adunat vecinii i rudele
i toi voiau s-i pun numele tatlui, Zaharia. Cum Elisabeta era soie
de prooroc i avea i ea acest dar, a decis s-i pun numele Ioan. Toi
cei adunai au obiectat acest nume, îns Zaharia a scris pe o tbli:
"Ioan este numele lui!" Imediat a început s vorbeasc.
Toi cei prezent au rmas uimii de aceste minuni i s-au întrebat "Ce
va fi oare acest copil?".
Rugciune ctre Sfântul Ioan Boteztorul
"Sfinte Prorocule Ioan, Înaintemergtorule i Boteztorule al lui
Hristos, neputincioas este mintea noastr în a-i aduce laude dup
cuviin. Ci destul îi este ie lauda Mântuitorului Hristos, lâng al
Crui Tron mijloceti împreun cu Preasfânta Nsctoare de Dumnezeu.
Pentru aceasta, îi mulumim i cu umilin te rugm: tinde mâna cea
îngereasc i risipete norul gândurilor rele care ne copleesc pe
noi.
Adu pace în inimile, casele i obtile noastre. Împac-ne cu Dumnezeu
i cu aproapele nostru. Spre fapte bune ne îndeamn i cu boldul
pocinei trezete inimile noastre ca s pricepem preul mântuirii
noastre.
* * *
Ce pensie primete fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea. A
anunat c s-a adresat instanei de judecat 24 iunie 2021, 20:25 de
Alin Ion
Ce pensie primete fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea. A
anunat c s-a adresat instanei de judecat Petre Daea are o pensie de
aproximativ 2.300 de lei
FOTO Mediafax / Alexandru Dobre
Petre Daea, fostul ministru al Agriculturi a recunoscut astzi,
într-o conferin de pres, c are o pensie de 2.300 de lei dup 52 de
ani de activitate i c va apela la justiie pentru a i se reîntregi
venitul, care a fost redus semnificativ dup eliminarea pensiei de
serviciu.
„Perioada din Parlamentul României nu este echivalent cu salariul.
Conform articolului 10 din Codul Muncii, la salariu pot fi aduse în
calcul pensiei i celelalte venituri care înseamn vechimea în munc,
indemnizaie de conducere, astfel încât s intri în alt logic în
formula de calcul. Voi cuta rspuns în instana de judecat pentru a
înelege pentru toi i fiecare în parte c legea trebuie respectat i
nu poate fi pus sub semnul întrebrii decât verificat de instituiile
abilitate. Nu este vorba de oportunism , ci de respect fa de lege i
importana rostul pe care îl are parlamentarul“, a spus fostul
ministru.
Acesta este suprat pe Renate Weber, pentru c nu a atacat legea la
Curtea Constituional: „Eu am rmas extrem de integrat de poziia
doamnei Weber, care a rspuns, la întrebarea de ce nu a atacat la
Curtea Constituional, c nu a vzut i eu cred c nu a vzut pentru c i
s-au umflat ochii de plâns când a fost ameninat c o schimb de la
conducerea Avocatului Poporului“.
Îi acuz pe Ciolo i Rare Bogdan c sunt ipocrii
Petre Daea susine c cei care au fost de acord cu noua lege aprobat
de Parlament prin care s-au eliminat pensiile parlamentarilor au
fost ipocrii: „Eu nu pot s fiu un ipocrit ca Dacian Ciolo, nu sunt
ipocrit ca Rare Bogdan, nu sunt ipocrit ca Renate Weber, nu sunt
ipocrit ca Stolojan, iar de aici încolo a putea s completez lista.
Ei au fost oamenii cei mai vocali, care au considerat c în România
nu trebuie s fie un tratament aproximativ egal, dat fiind faptul c
au acelai tratament, i anume o indemnizaie pentru activitate i o
indemnizaie pentru limit de vârst cunoscut. De altminteri, aa este
în rile europene“.
Petre Daea a fost unul dintre cei care au iniiat legea prin care
parlamentarii beneficiau de o pensie special: „Actul normativ care
a fost creat de parlamentarii de atunci, la care eu am fost unul
dintre iniiatori, de aceea eu nu pot s m ascund“. * * *
Tratamentele ideale pentru o livad curat . Adrian Radu - 24 iunie
2021
Bayer Agro Arena este despre tot ce înseamn agricultur.
Evenimentele destinate culturilor de cereale pioase ori porumb sunt
completate de cele care au în prim-plan horticultura. Ca i în
precedenii ani, Livada Bunicului, din judeul Arge, a fost gazda
specialitilor Bayer, care au prezentat toate soluiile companiei
pentru acest sector, într-un an greu.
Sorin Petrache, Manager marketing culturi horticole Bayer, a avut
onoarea s deschid acest eveniment, punctând principalele produse
care ajut pomii s lupte cu bolile i duntorii care apar an de an.
Brand-ul Luna este inovaia Bayer. ”Luna Care este noul standard
pentru rapn i finare i o continuitate pentru Aliette, care combate
Focul bacterian. Avem în portofoliu i produsul biologic Serenade,
aplicat înainte de recoltare”, a explicat Sorin Petrache.
De altfel, Focul bacterian a fost provocarea acceptat de
specialitii Bayer, care au venit în faa fermierilor cu un trio
excelent: Aliette la înflorit, Luna Care dup înflorit i Serenade
înainte de recoltare. Astfel, fermierii îi pot proteja livezile,
mai ales dac folosesc i produse pe baz de cupru la început de
vegetaie.
Sorin Petrache i colegii si au fost oaspeii lui Mihai Ungurenu,
pentru a cincea oar. Fermierul argeean a explicat cum a fost acest
an în livada pe care o îngrijete. ”Provocrile sunt mari, avem un an
destul de greu, în care am început cu o perioad rece, cu ninsori în
martie, cu înfloritul unde au fost probleme, la polenizare, legare.
Dup care, de o lun avem ploaie în fiecare zi, soare, condiiile s
avem o grmad de probleme i de boli în plantaie. Dar împreun cu
dumneavoastr am inut aproape i eu zic c la jumtatea lui iunie,
livada arat foarte bine. Preconizm c o s fie un an bun”, a declarat
Ungurenu.
Fermierul din judeul Arge a respectat la virgul tehnologia Bayer,
astfel c sper s aib o producie bun. Sigur, nu la fel ca în 2020,
când la mr a avut 60 de tone, calitatea 1, calibru +65. În 2021,
Ungurenu ar fi mulumit cu 40 de tone, în condiiile în care
polenizarea nu s-a fcut cum trebuie.
Constantin Gheorghiu, Director regional pe zona de Sud-Vest Bayer,
a prezentat inovaiile cu care Bayer vine în faa horticultorilor,
pentru a înfrunta diferitele provocri din livezi. În acest primvar,
fermierii români au vzut atac de rapn, de finare, de Foc bacterian,
de monilioz. Duntori, precum afidele, pduchii lânoi, i-au fcut i ei
apariia.
”Putem aminti 3 inovaii. Movento este un produs foarte competitiv,
care combate duntorii care îneap i sug sucul celular. Produsul Luna
Sensation a fost lansat anul acesta. Prin aceste produse putem
prelungi perioada dintre tratamente. Ultima inovaie este Sivanto
Prime. Este noutatea noastr i am înlocuit tunul cu puca cu lunet,
adic nu mai combatem toate insectele, ci doar insectele-int, pentru
care am creat acest produs”, a spus Gheorghiu.
Un punct-forte pentru Bayer este i faptul c a intrat pe segmentul
produselor biologice. Flipper i Recviem Prime sunt dou astfel de
substane foarte prietenoase cu livezile i care controleaz
insectele. În plus, nu ofer reziduuri i au eficacitate foarte bun
asupra tuturor stadiilor în care se afl duntorii.
Problemele din 4 zone importante ale rii au fost prezentate de tot
atâia reprezentani tehnici Bayer. Astfel, Sergiu Pop a venit în
Arge pentru a expune provocrile aprute în Transilvania. ”Aceast zon
a fost caracterizat anul acesta de condiii foarte grele. Totul a
fost mai în urm cu 3-4 sptmâni. Fermierii au fost nevoii s aplice
multe tratamente, la 7-10 zile distan. Au folosit produsele Bayer
specifice, Luna Experience, Luna Care, Movento i Sivanto Prime. La
speciile arbustive, vorbim de Luna Sensation, care este necesar a
fi aplicat pentru a asigura protecia împotriva fainarii i a
putregaiului cenuiu. Umiditatea ridicat i diferenele de temperatur
au indus o sensibilitate foarte mare plantelor”, a declarat
Pop.
Florin Borca este reprezentantul tehnic Bayer pentru zona de vest a
rii, acolo unde problemele au venit din cauza presiunilor de ploi i
a temperaturilor oscilante, ceea ce a favorizat apariia de boli i
atacuri de duntori. ”Am venit în ajutorul fermierilor în
completarea Aliette cu Luna Care. Ca i inovaie, pe lâng acesta am
venit cu insecticid, Sivanto Prime, care este utilizat pentru toate
insectele care îneap i sug. Sivanto Prime se poate aplica chiar i
în perioada de inflorit. Este un insecticid care se preteaza foarte
bine la afide, purici, paduchi. Luna Care i Sivanto au fost
utilizate de majoritatea fermierilor cu care colaborez i a sugera s
se aplice i de ceilali fermieri”, a spus Borca.
Partea de sud a României a fost reprezentant de Sorin Mrmureanu.
Ploile abundente urmate de zile însorite, vijeliile i grindina au
creat probleme importante în aceast zon a rii. Rapnul, focul
bacterian, monilioza i duntorii care îneap i sug au fost inamicii
fermierilor. ”Recomandarea mea pentru zona de sud este folosirea
fungicidului Luna Experience, cât i a insecticidului Movento. Luna
Experience combate, pe lâng bolile pomicole consacrate, i
principalele boli de depozit, iar insecticidul Movento are cea mai
mare sistemie din pia”, a menionat Mrmureanu.
Ultima, dar nu cea din urm, a fost Cristina Ditot, care ajut
horticultorii din zona Moldovei, acolo unde precipitaiile i
temperaturile sczute au dus la o întârziere a coacerii fructelor.
Astfel, fermierii i-au adaptat din mers tratamentele, pentru a ine
în frâu bolile i duntorii. O soluie pentru combaterea duntorilor
este capcana Decis Trap. ”Aceasta este format din dou pri, partea
superioar fiind transparent, impregnat pe partea de interior cu
deltrametrin, în cantitate de 0.015 grame. Partea inferioar galben
servete ca depozitare a insectelor int, i anume Rhagoletis cerasi.
Amplasarea capcanei se face la înlimea de 1.40, maximum 2 metri. Se
amplaseaz cam 100 de capcane la hectar”, a concluzionat Cristina
Ditot.
* * *
V putei înregistra acum pe:
https://www.syngenta.ro/eveniment-vibrance-duo
Salvai-v acest eveniment aici:
https://www.facebook.com/events/820732205219138/
BAYER AGRO ARENA Pomicultur 2021. Sfaturile specialitilor Bayer –
din Domneti, judeul Arge , agrointeligenta.ro - 24 iunie 2021 BAYER
AGRO ARENA POMICULTUR 2021 – Domneti, judeul Arge. Specialitii
Bayer prezint ultimele tehnologii de protecie a plantelor i
caracteristicile produselor potrivite pentru fiecare ramur a
pomiculturii.
* * *
VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne înva cum ajutm legumele când este
secet, 24 iunie 2021, Autor: Ionu Fîntîn
În ciuda ploilor care au pus stpânire pe o bun parte din ar în
ultimele sptmâni, mai exist înc zone în care seceta îi face simit
prezena. În plus, dup episodul dezastruos de anul trecut, când
suprafee uriae de culturi au fost complet distruse din cauza
secetei, este important s tim ce avem de fcut când ne confruntm cu
astfel de fenomene.
În videoclipul de mai jos, extras din emisiunea ”Ce vor plantele”,
Dr. Ing. Horia Ghibu vine cu câteva recomandri pentru cei care
activeaz în sectorul legumicol.
Proceduri de infringement declanate împotriva României în domeniul
mediului i pescuitului privind deeurile , RO.aliment , June 24,
2021
Comisia solicit României i altor 12 state membre s transpun
integral în legislaia naional noile norme ale UE privind depozitele
de deeuri. De asemenea, Comisia îndeamn România i alte 16 state
membre s transpun integral în legislaiile naionale noile norme ale
UE privind gestionarea deeurilor. Comisia îndeamn România i alte 12
state membre s transpun integral noile norme ale UE privind
prevenirea deeurilor de ambalaje.
Comisia îndeamn Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Finlanda,
Frana, Croaia, Luxemburg, Letonia, Malta, România i Slovacia s îi
alinieze legislaiile naionale la modificrile incluse în Directiva
2018/850 privind depozitele de deeuri, se arat într-un comunicat al
Comisiei Europene. Directiva introduce restricii privind
depozitarea tuturor deeurilor care pot fi reciclate sau
valorificate energetic începând cu 2030. Ea urmrete, de asemenea, s
limiteze proporia deeurilor municipale trimise la depozitele de
deeuri la 10 % pân în 2035 i introduce norme privind calcularea
modului în care sunt atinse obiectivele privind deeurile
municipale.
Totodat, directiva impune rilor din UE s instituie un sistem
eficace de control al calitii i de trasabilitate a deeurilor
municipale depozitate. Pactul verde european subliniaz importana
obiectivului ca Europa s rmân pe calea cea bun în ceea ce privete
îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia
a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre
menionate, iar acum a decis s le trimit avize motivate. rile
respective au la dispoziie dou luni pentru a rspunde i pentru a lua
msurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de
Justiie cu privire la aceste cazuri.
Comisia îndeamn România s-i îmbunteasc procedura de gestionare a
deeurilor
Comisia îndeamn Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Spania,
Finlanda, Frana, Croaia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta,
Polonia, România, Slovenia i Slovacia s îi alinieze legislaiile
naionale la modificrile incluse în Directiva (UE) 2018/851 de
modificare a Directivei 2008/98/CE privind deeurile. Directiva
stabilete cerine minime de funcionare pentru schemele de rspundere
extins a productorilor (REP) i consolideaz normele privind
prevenirea deeurilor. Ea stabilete, de asemenea, noi obiective
privind reciclarea deeurilor municipale, specificând c, pân în
2025, deeurile municipale vor trebui reciclate la un nivel minim de
55 % din greutate. Acest obiectiv va crete la 60 % pân în 2030 i la
65 % pân în 2035. Pactul verde european subliniaz importana
obiectivului ca Europa s rmân pe calea cea bun în ceea ce privete
îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia
a trimis scrisori de punere în întârziere celor 17 state membre
menionate, iar acum a decis s le trimit avize motivate. rile
respective au la dispoziie dou luni pentru a rspunde i pentru a lua
msurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de
Justiie cu privire la aceste cazuri.
România trebuie s transpun noile norme ale UE privind prevenirea
deeurilor de ambalaje
* * *
Actiune de igienizarea a zonei Gabru din satul Podari. Primarul,
angajatii primariei, consilieri locali i angajai ai investitorilor
Clariant si Getec au strâns astazi tone de gunoaie. Abandonul
deeurilor este strict interzis iar institutia primarului va lua
masuri de sanctionare pentru cei care vor fi prinsi in asfel de
situatii , Admin , 24 iunie 2021
Tone de gunoaie au fost strânse astzi din satul Podari în urma unei
ample aciuni desfaurata în zona Gabru, aciune la care au participat
angajai din Primarie, consilieri locali i angajai ai investitorilor
Clariant i Getec. Primarul comunei Aurel Gheorghita a participat la
aceasta aciune de ecologizare alaturi de toi cei prezeni.
Acesta ne-a declarat c, dup ce va fi facut ecologizarea întregii
zone, va aplica amenzi foarte mari tuturor celor care aruncâ
gunoaie pe raza comunei fie c sunt din Podari sau din alte
localitati.”Vreau s v spun c am alocat sume mari de bani pentru
ecologizare. Trebuie s îneleaga toi c aceasta comun nu este un
container i nu ne putem bate joc de banul public i de mediu. Aici
vin i arunc gunoaiele i cei din alte localiti. Vom monitoriza,avem
o firma de paz i nu vom ierta pe nimeni care îi bate joc de ceea ce
v spuneam mai devreme”.
* * *
Culturile modificate genetic pot oferi o alternativa mai sustenabil
pentru agricultur, contribuind la reducerea polurii i creterea
rezilienei fa de schimbrile climatice a agriculturii globale.
Text de Dr. Anca Macovei, cercettor i confereniar universitar
Agricultura i producia global de alimente vulnerabile
Conform unui recent raport al Organizaiei pentru Alimentaie i
Agricultur, producia global de alimente i agricultura actual
trebuie s in cont de capacitatea de a susine în mod durabil
omenirea într-un context instabil din punct de vedere economic,
social i de mediu.
În cazul României, având în vedere o cretere cu 4° C a temperaturii
medii i o reducere a precipitaiilor cu pân la 18% în timpul verii
pân în 2050, este vizibil potenialul impact negativ asupra
agriculturii i alimentaiei publice. Astfel, un studiu publicat de
cei de la World Bank evideniaz c din cauza acestor schimbri
climatice va exista o inciden sporit a inundaiilor pentru anumite
zone (precum cele montane), cuplat cu o rat crescut a secetelor în
zonele de sud i un risc sporit de eroziune i deertificarea
solului.
Culturile modificate genetic – risc sau oportunitate?
În termeni simpli, o cultur modificat genetic presupune
introducerea unui fragment de ADN extern în genomul (materialul
genetic) unei plante utilizând tehnici de inginerie genetic.
Diferenele între o cultur modificat genetic i una tradiional consta
în tehnicile prin care sunt obinute (inginerie genetica versus
polenizare artificiala), în timpul necesar dezvoltrii lor (mult mai
scurt în cazul ingineriei genetice), i preciziei prin care se
modifica doar trstura dorit.
Plantele modificate genetic sunt supuse multor studii de
specialitate dedicate s demonstreze siguran atât la nivelul
produsului obinut, cât i al posibilelor efecte asupra mediului i
asupra sntii umane sau animalelor care le consum.
În plus, aceste studii sunt evaluate de diverse realitii atât
tiinifice, cât i legislative (ex. EFSA (European Food Safety
Association), FDA (Food and Drug Administration), EPA
(Environmental Protection Agency)).
Cât de rspândite sunt aceste plante?
Potrivit ultimului Raport (2016) în care a fost analizat situaia
plantelor modificate genetic la nivel mondial, aproximativ 12%
(179,7 milioane din totalul de 1,5 miliarde de hectare) din
suprafaa agricola global este cultivat cu astfel de plante. Lista
complet a tuturor plantelor modificate genetic aprobate pentru
cultivare i comercializare poate fi gsit aici . Printre rile
fruntae se numr SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India, China,
Australia.
Cele mai rspândite culturi modificate genetic sunt porumbul, soia,
bumbacul, rapia, cartofii, sfecla de zahar, papaia, merele,
vinetele. În Europa, pana in 2015, doar 5 ri (Spania, Portugalia,
Republica Ceh, Slovacia i România) cultivau exclusiv porumb
modificat genetic (MON 810 Bt, rezistent la atacul insectelor,
produs de Monsanto) destinat strict ca produs furajer.
În România, situaia privind autorizarea i controlul cultivatorilor
de plante modificate genetic i msuri pentru asigurarea
coexistenei plantelor modificate genetic cu cele convenionale i
ecologice sunt monitorizate de ctre Ministerul Agriculturii i
Dezvoltrii Rurale. În intervalul 2007-2015, o suprafaa totala de
13.713 hectare de teren agricol a fost cultivat cu varietatea de
porumb MON 810, iar în perioada 2016-2020 a fost redus la zero. La
momentul dat nu avem nici o suprafa agricol unde s-ar cultiva
plante modificate genetic.
Ce ofer plantele modificate genetic în contextul schimbrilor
climatice?
Între 1996-2016, culturile de plante modificate genetic au
contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile i la combaterea
schimbrilor climatice prin diverse mijloace:
· sporirea produciei i valorii produselor cu 186,1 miliarde
USD
· asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizrii a 393
milioane kg de pesticide, reducerea emisiile de CO2 cu 18 miliarde
kg (echivalent cu scoaterea din circulaie a 16.7 milioane
maini)
· conservarea biodiversitii prin salvarea a 183 milioane hectare de
teren.
Aceast tehnologie a ajutat la reducerea srciei, sprijinind peste
16-17 milioane de fermieri, în special în regiuni defavorizate.
Valoarea global a pieei seminelor MG a fost estimat la 11,2
miliarde USD în 2010, i 14,8 miliarde USD in 2012, reprezentând o
treime din valoarea pieei mondiale a seminelor [10].
Pân în la începutul anilor 2000, majoritatea modificrilor
culturilor MG au inut de ameliorarea trsturilor legate de rezisten
la erbicide, atacul insectelor duntoare sau ale diverselor boli
cauzate de ageni patogeni (virui, bacterii, fungi).
În ultimul timp îns, punctul focal a fost mutat asupra trsturilor
care ofer plantelor avantaje în faa schimbrilor climatice i
trsturilor direcionate ctre un coninut nutriional îmbuntit, pentru
a rspunde cerinelor Obiectivelor de Dezvoltare Durabil (ODD, Agenda
2030), în special Eradicrii srciei, Eradicrii foametei, Sntii i
bunstrii, Consumului i produciei responsabile i Aciunii
climatice.
De exemplu, se dezvolta plante rezistente la condiii de seceta,
cldura sau frig, plante care nu necesita un aport de fertilizani
chimici, plante care pot înmagazina i depozita excesul de CO2 în
sistemul radical.
Multe dintre aceste produse sunt dezvoltate de ctre Centre de
Cercetare (Institutul Salk, CGIAR) finanate de Organizaii nonprofit
(Fundaa Bill&Melida Gates, Rockefeler, Bnci i Guvernele rilor
interesate).
Posibilele avantaje pentru România
Consensul tiinific general este c în urmtoarele decenii procesele
precum creterea temperaturii medii i reducerea precipitaiilor vor
deveni tot mai accentuate. La momentul actual, eforturile
cercettorilor sunt orientate spre a diminua pe cât de mult posibil
aceste evoluii.
În acest sens, plantele modificate genetic pot contribui la
creterea rezilienei sistemului agricol i a sistemului alimentar.
Implementarea culturilor modificate genetic adaptate la condiiile
climatice actuale poate spori reziliena fa de fenomenele de vreme
extrem i chiar contribui la reducerea polurii. În acest context
este important s avem un dialog social despre aceste culturi i s
înelegem posibilele beneficii precum i riscurile conexe.
Dr. Anca Macovei , Cercettor i confereniar universitar la
departamentul de Biologie i Biotehnologii a Universitii “Lazzaro
Spallanzani” din Pavia, Italia. Macovei îi desfoar cercetare pe
subiectul Bilogiei Moleculare, Biotehnologiei i Geneticii.
* * *
PT298/Agile, nou hibrid semitimpuriu de rapi , Revista Fermierului
, Joi, 24 Iunie 2021
Pentru Corteva Agriscience rapia reprezint o cultur de importan
major în care se investesc resurse importante pentru a aduce în
mâinile fermierilor produse cu performan ridicat i producii
stabile. Fie c vorbim de erbicide, tratament smân sau genetic,
inovaia trebuie s in pasul cu cerinele pieei.
Un produs inovativ este hibridul de rapi PT298/Agile care va fi
lansat anul acesta i care cu siguran va fi prezent în foarte multe
ferme.
Este un hibrid semitimpuriu, ce se remarc prin productivitate
ridicat, toleran la scuturare i adaptabilitate la diferite medii de
cultur, areale geografice i tehnologii aplicate. Are o cretere
foarte bun în toamn, cu rezisten mare la iernare i temperaturi
negative, iar primvara are un start rapid i constant în vegetaie.
Ramific abundent de la baza tulpinii i pân în partea superioar.
Prezint toleran ridicat la principalele boli ale culturii, precum
Phoma, unde are protecie asigurat de gena Rlm7, dar i gene care îi
confer rezistena pe orizontal, ce îmbuntesc comportamentul plantei
în condiii favorabile de atac.
Cu toate c tolerana la scuturare nu este cel mai important criteriu
în alegerea unui hibrid, cu siguran reprezint un avantaj, iar
PT298/Agile este hibridul cu cel mai ridicat nivel de toleran din
portofoliul Pioneer.
Productivitatea, adaptarea la condiiile fermei i stabilitatea, sunt
factori care alturi de tolerana ridicat la scuturare vor crea un
nou campion: PT298!
Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER
OILSEEEDS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & REP. MOLDOVA
Ameliorarea rasei, un proces complex , Adrian Nedelcu , Joi, 24
Iunie 2021
Se tot vorbete despre rase de animale, despre calitile acestora,
despre cât de potrivite sunt acestea spre a fie crescute într-un
anumit areal, despre tot felul de caliti i caracteristici ale
acestora.
Dar pentru a putea s ajungi la respectivele performane, rasele
trebuie s fie bine definite i stabile în ceea ce privete
continuitatea generaiilor. Nu îi folosete s ai azi un exemplar
foarte bun, iar urmaii lui s nu ajung mcar la jumtatea
performanelor sale. Iat motivul pentru care animalele trebuie
trecute în registre, elaborate pentru fiecare ras, i controlate de
specialiti, pentru ca acele caracteristici specifice rasei s fie
îndeplinite pe mai multe generaii.
Pentru a înelege mai bine cum stau lucrurile, am apelat la un
specialist. Este vorba despre Ioan Dorin Vulc, secretarul comisiei
tehnice a Registrului Genealogic al rasei urcan, responsabil cu
organizarea i planificarea activitii de control al produciilor la
aceast ras, în cadrul Asociaiei Cresctorilor de Ovine Dacia -
Hunedoara, asociaie care s-a afiliat la Registrul Genealogic din
2015, când a înfiinat Registrul Genealogic al rasei urcan, alturi
de Asociaia Cresctorilor de Ovine „Pstorul Criana”
Arad.
Este important ca acele caracteristici specifice raselor s fie
supuse unui control fcut de specialiti. El se face în baza unor
valori de referin. Prin procesul de ameliorare se urmrete creterea
acelor valori care sunt de interes economic, cum ar fi cele legate
creterea în greutate.
„În cazul produciei de carne, performana de referin e sporul mediu
zilnic. Sporul mediu zilnic se realizeaz la masculi i femele pân la
vârsta de 5 luni, fii i fiice ale berbecilor de ras pur, deci
înscrii în seciunea principal a Registrului genealogic, fie cu
femele acceptate în planul de selecie, fie cu oi la fel, de ras pur
din seciunea principal a registrului”, explic domnul Vulc i adaug,
legat de evoluia ateptat a acestor performane: „Dac standardul de
ras presupune 30 kg, noi avem la 60 kg femela la bonitare, deci au
potenial. Ast var artam mioare de 80-90 kg, miori peste 100 kg, în
ferm la dl Dumitru Andreoi, la Clan, deci potenial productiv este,
numai trebuie s fie îngrijit i furajat corespunztor. Acum eu v-am
spus vârfurile, dar nu toat lumea realizeaz. i aici e problema,
cerinele Registrului sunt ceva mai mari decât standardul de
ras.”
COP implic costuri suplimentare
Trebuie spus c afilierea la Controlul Oficial al Produciei implic
nite costuri pe care în mod logic nu i le-ai dori. Trebuie s ai i
un motiv stimulator: „Mult lume a intrat în Controlul oficial
pentru subvenii; cei care realizeaz importana controlului nu-i pun
în primul rând problema de maniera asta. Faptul c se monitorizeaz
performanele animalului, se înregistreaz i se elibereaz un
certificat, la comercializare; dac ai efectivul cuprins în
registru, poi s faci ferme de elit, ferme de multiplicare, ai alte
posibiliti de valorificare a animalelor. Animalul, dac e i frumos,
e însoit i de documente, de certificat zootehnic, sigur c e mult
mai valoros”.
Aa cum spuneam, este nevoie de un efort financiar suplimentar din
partea celor care se ocup de ameliorare. Un efort pe care i l-ar
dori compensat oarecum. „Ameliorarea se face pe populaii de
animale. În cadrul acestora, conform piramidei ameliorrii, trebuie
s funcioneze exploataii sau ferme de elit, de multiplicare i
comerciale, fiecare având obiective foarte bine stabilite. Nu este
reglementat înc problema fermelor de elit sau de multiplicare. Noi
am fcut propuneri i la ANZ, i la Ministerul Agriculturii, ateptm s
se materializeze acest lucru, întrucât sunt cheltuieli
suplimentare. Într-o ferm de elit trebuie s se fac toate lucrrile
de selecie cu rigoare i cu precizie cât mai mare, într-un termen
cât mai scurt, ca intervalul dintre generaii s fie cât mai mic. i
atunci, aceste ferme trebuie sprijinite material, fiindc pentru a
face mont natural – c la tia se face paternitate – trebuie s faci
mont natural autorizat în harem, iar asta presupune s izolezi
efectivul de animale cu reproductorul respectiv, lucru care cost,
în primul rând furaje –, în loc s le duc pe câmp trebuie s le
furajeze la grajd ca s poat s rezolve problema –, apoi volumul de
munc – acolo va trebui s existe un om care s le adape, s le
hrneasc, s le plimbe.”
Profesionalizarea controlorilor este prioritar
Procesul de control are nevoie i de oameni specializai care s poat
urmri fiecare element. Nu este o activitate complicat, dar este
specializat i asta necesit cunotine bine definite. Majoritatea
controlorilor este tânr, dar provine din medii de pregtire divers
de la studii superioare, la medii, având, sau nu, cunotine din
domeniul zootehnic, de aceea fiecare controlor va absolvi,
ulterior, un curs de perfecionare, în urma cruia va primi un
atestat de controlor, iar anual, cu asociaiile afiliate, se
realizeaz alte cursuri. Cursul principal este, atât teoret