Stiri 22 iulie 2020, a doua parte

INDUSTRIE ALIMENTARA

Producătorul de brânzeturi Laktotrio din Bucovina ia un credit prin IMM Invest pentru capital de lucru şi investiţii. „Suntem în discuţii cu banca privind valoarea creditului”Florentina Niţu 22.07.2020

Laktotrio 2001, producător de brânzeturi din Bucovina controlat de Gabriel Lemnariu, îşi propune să facă noi investiţii şi să asigure capitalul de lucru al companiei în urma accesării unui credit prin programul guvernamental IMM Invest.

„Eligibilitatea pentru accesarea creditului a fost rapidă, pentru că suntem o companie solvabilă. Am depus documentaţia pentru capital de lucru şi noi investiţii în utilaje şi echipamente, căci am văzut că lucrurile merg spre normal. Suntem în discuţii cu banca privind valoarea creditului”, potrivit oficialilor de la Laktotrio 2001. Creditul maxim acordat poate ajunge până la 5 mil. lei.

Ro-Armycatering, compania care dă de mâncare soldaţilor români, a ajuns la afaceri de peste 60 mil. lei în 2019, plus 18%. În cadrul Ro-Armycatering lucrează aproximativ 555 de angajaţi Alexandra Cepăreanu 22.07.2020,

Firma de catering Ro-Armycatering, care asigură servicii de masă exclusiv pentru personalul Armatei României, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de peste 60 de milioane de lei (12,5 mil. euro), înregistrând o creştere de 18% faţă de anul precedent, potrivit datelor publicate pe platforma Confidas.  

De asemenea, dacă în 2018 Ro-Armycatering înregistra pierderi de 1,9 mil. lei (400.000 euro), anul trecut compania a încheiat cu un profit net în valoare de peste 350.000 (aproximativ 72.000 euro), arată sursa citată anterior.

1

COTNARI isi rebranduieste gama-fanion sustinuta de Grasa de Cotnari si lanseaza un nou vin roze prin intermediul celui mai complex proiect de comunicare din ultimii 23 ani Publicitate 22.07.2020,

COTNARI, unul dintre liderii pietii de profil din Romania, lanseaza o ampla campanie de re-branding pentru gama-fanion reprezentata de Grasa de Cotnari, dar care include si alte soiuri 100% romanesti: Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba si, in premiera pentru aceasta gama, roze din Busuioaca de Bohotin.

Procesul de modernizare al gamei s-a intins pe perioada unui an de zile si s-a bazat pe o serie complexa de cercetari de piata si consumator care au relevat nevoia unei schimbari profunde in universul marcii.

Rezultatul final aduce cea mai mare transformare vizuala a Gamei Cotnari fata de anul 1997, moment in care s-a realizat ultima schimbare de eticheta.

Astfel, Gama Cotnari nu se bucura doar de o sticla noua si eleganta cu logo in relief, o eticheta care combina elementele definitorii ale gamei cu modernitatea ceruta de consumator, dar si de un produs nou: roze din Busuioaca de Bohotin in varianta dulce si demidulce ca raspuns la tendintele de consum din piata.

Toate aceste noutati de produs vor fi communicate printr-o noua platforma de comunicare al carui nume este “ Viata de Cotnari”:

“Vinul este alaturi de noi de atat de multa vreme incat ajuns sa intrupeze pentru oameni o suma de caracteristici speciale. Vinul inseamna prietenie, traditie, pasiune, poezie, intelepciune, bogatie, eleganta, si tot asa, multe, multe alte trasaturi profund umane. 

2

Platforma „Viata de Cotnari” este o colectie de momente memorabile care justifica extraordinarele calitati ale soiului fanion (dar odata cu el al intregii game). La Cotnari, acolo unde cresc doar soiuri romanesti autentice, iar oamenii traiesc dupa valorile vinului in fiecare zi, e locul unde spiritul vinului romanesc traieste cu adevarat”.  a declarat Constantin Deleanu - presedinte Cotnari SA)

Campania, ce va rula intre 22 iulie si 30 septembrie, se bazeaza pe un mix de tv, promovare in-store si online. De asemenea, vanzarile vor fi sustinute de un program inovativ adresat segmentului Horeca: orice comanda online pe site-ul www.cramelecotnari.ro ii aduce userului un voucher pe care il poate folosi pentru a se bucura de o sticla de vin gratis intr-una din sutele de locatii partenere ale progamului.

COTNARI Razvan Serghiuta- Director General, Stefan Matei- Actionar si Membru in Consiliu de Administratie Casa de vinuri Cotnari , Stefan Chiritescu-Director de Marketing ,  MEDIA: AnyMedia , Ramona Sirota- Media Buying Director, Laurentiu Cenusa-General Manager, PRODUC-TIE: Regizor: Radu Barbulescu, DOP: Radu Voinea,  LA POST STUDIO Liviu Isop -General Manager, Avanpost,  WEBDESIGN , B1 Studio, Silviu Fenea- CEO, Gabriel Jicman -SEO specialist ,  PACKAGING GMP + Webstyler

Andreea Petrişor, managing director foodpanda România: România este o ţară cu potenţial. Avem oportunitatea de a aduce un plus de valoare şi de a pune umărul la o creştere sănătoasă Cristina Roşca 21.07.2020,

Andreea Petrişor, managing director foodpanda România: Cred că principala lecţie pe care am învăţat-o în întreaga mea experienţă internaţională, atât cea dedicată studiilor, cât şi de-a lungul carieriei, a fost aceea de a fi dispus să ai curaj şi să fii deschis să ai o abordare alternativă.

Am luat o decizie (aceea de a se întoarce în ţară - n.red.) în baza unor argumente bine definite care mă bucur că mi s-au confirmat. În primul rând, văd foarte multe schimbări pozitive în România, atât din punctul de vedere al dezvoltării din zona de business, cât mai ales social prin implicarea din ce în ce mai activă a comunităţii.

3

♦ Platforma de livrări foodpanda, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de profil, listează în total la nivelul întregii ţări 3.000 de restaurante partenere ♦ Pandemia de Covid-19 a dus la o creştere de 50% a numărului de localuri partenere ♦ În ultimele luni platforma a listat peste 1.000 restaurante noi la nivel naţional, ajungând la un total de 3.000 de localuri partenere.

Andreea Petrişor, managing director al platformei de livrări foodpanda România, spune că din punctul său de vedere România este o ţară cu foarte mult potenţial.

„Acest lucru ne oferă mie şi generaţiei mele oportunitatea de a aduce un plus de valoare şi de a pune umărul la o creştere sănătoasă pe termen lung a mediului de afaceri local.”

Executivul român conduce operaţiunile foodpanda România din ianuarie 2019, momentul în care s-a şi întors în ţară. Cea mai mare parte a carierei ea şi-a petrecut-o în domeniul consultanţei, fiind project manager pentru compania Roland Berger la Bucureşti, Bruxelles şi Paris. În momentul în care a luat decizia să revină să afla în capitala Europei, la Bruxelles, unde coordona proiecte locale şi internaţionale.

Producători români la raft. Micii antreprenori din industria de morărit şi panificaţie: Pretenţiile retailerilor sunt mari pentru a ne lista produsele şi când intrăm durează trei luni să listăm un produs nou Autor: Florentina Niţu 21.07.2020,

„Pâinea industrială făcută de fabrici mici ajunge foarte greu în retail“.

Micii producători din industria de morărit şi panificaţie susţin că pretenţiile retailerilor sunt prea mari pentru a le lista pâinea, cozonacii, cornurile, covrigi, biscuiţii sau alte produse din această gamă pe care le realizează, iar astfel ajung foarte greu la consumator, fie prin magazine tradiţionale, de cartier, fie sunt nevoiţi să îşi facă propria reţea de magazine pentru desfacere.

4

„Pretenţiile retailerilor sunt mari şi am renunţat să expunem marfa. Era nevoie de un om care să ducă pâinea la raft, de cineva care să ridice seara marfa rămasă, iar discounturile cerute erau prea mari. Noi avem o capacitate de producţie de 2.000 de pâini pe oră, dar dacă nu avem cerere, nu producem atât“, spun oficialii companiei Robystar Cristal, din Piteşti, judeţul Argeş.

Galop pentru fabrica de electrocasnice de la Orăştie a olandezilor de la Philips: plus 31%, la peste 900 mil. lei. Businessul fabricii este 10 ori mai mare decât în 2009, anul în care olandezii au intrat în acţionariat Laurentiu Cotu 21.07.2020, Fabrica de electrocasnice din Orăştie, judeţul Hunedoara, a gigantului olandez Philips, unde grupul produce espressoare şi produse de igienă orală, a avut în 2019 o cifră de afaceri de peste 905,4 mil. lei (191 mil. euro), în creştere cu aproximativ 31% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

Businessul este 10 ori mai mare decât în 2009, anul în care olandezii au intrat în acţionariat. Compania a obţinut anul trecut un profit net de peste 31,3 mil. lei (6,6 mil. euro), mai mare cu 47% faţă de anul precedent, conform datelor publice. Producătorul olandez de electrocasnice a ajuns în 2019 la un număr mediu de 1.329 de angajaţi, cu 211 persoane mai multe faţă de anul anterior.

Cele mai noi tehnologii, prezentate la Meat.Milk 2020 meatmilk 22 iulie 2020

Expo-Conferința Internațională Meat.Milk, care va avea loc în acest an în zilele de 5 și 6 octombrie 2020, la Hotel Alpin din Poiana Brașov, va oferi participanților oportunitatea de a lua contact cu ultimele informații din domeniul tehnologic, dar și de a dezbate pe marginea celor mai grave subiecte care vizează sectoarele de carne și lapte.

Ședința generală din dimineața zilei de 5 octombrie va fi rezervată prezentărilor de companii. Potrivit programului alcătuit de organizatori,

5

primii care vor veni în fața asistenței, vor fi reprezentanții partenerilor

premium, gold și silver, care vor prezenta activitatea propriilor companiilor.

Nu vor lipsi, însă, prezentările de tehnologii de procesare sau ambalare, soluții de durabilitate, tehnologii de sănătate animală, siguranță alimentară ori sănătate a personalului, în condiții de evoluție a maladiei Covid-19.

Având în vedere caracterul cu totul excepțional al acestei ediții, în ziua de 5 octombrie au fost programate două dezbateri: Ferma/Carne-Lapte, care va avea titlul ”Sectorul zootehnic românesc, între a fi și a nu fi”, și Procesatori/Carne-Lapte, care va avea titlul ”Recostrucția sectoarelor de carne și lapte ale României trebuie să înceapă acum”.

Din program, nu va fi omisă nici secțiunea Movie Meat/Milk, care va consta în proiecții de filme de companie după fiecare prezentare business, atât în ziua de 5, cât și în ziua de 6 octombrie.

Detalii, informații și înscrieri, la office@infogroup.ro și pe www.meat-milk.ro/conferinta

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Piața Altfel – eveniment cu produse locale de la mici producători Adriana Popescu 22 iulie 2020

Sâmbătă, 25 iulie, are loc o nouă ediție a târgului Piața Altfel, pe strada Liveni 15 (zona rondului Coșbuc). Evenimentul promovează micii producătorii locali care vin cu o ofertă diversificată: fructe și legume, rădăcinoase, verdețuri, mirodenii, prăjituri fără zahăr, paste artizanale, sosuri naturale, produse apicole, produse raw și vegane, fără gluten, lactate sau ouă și multe altele asemănăto.are

6

Dulcețuri și conserve de la Produse din Gospodărie, sosurile inedite ale lui Chef Sosin – chutney de rosii cu miere, curmale, stafide și ghimbir, muștar cu chilli și muștear cu hrean, scrijelele de prune, miere, gutui de la Bunica, paste de casă făcute de Tăiței Grădinărești, pâine de casă de la Dieter’s Bread, prăjituri naturale de la Veganzza se regăsesc printre acestea.

Piala Altfel înseamnă “sănătos, local, responsabil” și se adresează tuturor consumatorilor care caută astfel de produse naturale, desfășurându-se cu o frecvență bilunară.

Singura veste bună din pandemie este creșterea retailului online. Jucătorii din piață estimează un avans de 30%, în acest an InCont.ro, 22 iulie 2020

Piaţa de retail online din România se află pe un trend de creştere, de 30%, în acest an, faţă de 2019, în contextul în care mulţi retaileri care aveau operaţiuni doar offline s-au mutat în mediul virtual, a declarat Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO).

"În momentul acesta putem vedea că sunt categorii care şi-au păstrat trendul semnificativ de creştere şi sunt categorii care rămân la un nivel scăzut. Dacă la începutul anului, perspectiva era de a avea o prognoză destul de pesimistă, adică fără acelaşi ritm de creştere pe care l-am avut în anii trecuţi, pe măsură ce ne-am mutat în al doilea trimestru s-a putut observa că există creştere, mai ales pe categorii de produse necesare în această perioadă, cu vârf de cerere către produse sanitare, măşti, dezinfectanţi. S-a creat o piaţă care înainte era foarte, foarte jos. Dacă ne uităm pe produsele necesare pentru munca de acasă, învăţatul de acasă, sunt categorii de produse care au crescut foarte mult. Dacă ne uităm la auto, observăm un impact negativ. Produsele care erau pe un trend de creştere semnificativ au fost afectate puternic în martie - aprilie. Per total, faţă de estimarea iniţială, ne ducem pe un trend crescător, de un 30% faţă de anul trecut, în contextul în care mulţi retaileri care aveau operaţiuni doar offline s-au mutat spre online pentru a putea acoperi şi a-şi desfăşura activitatea în continuare, mai ales în lunile aprilie şi ulterior", a spus Chiş, citat de Agerpres.

Reprezentantul ARMO este de părere că România are mult potenţial pentru digitalizarea accelerată a afacerilor, însă lucrurile trebuie să se întâmple cât mai repede, în caz contrar "e posibil ca să treacă şi toamna şi al doilea val până când vom putea să luăm nişte măsuri concrete".

7

"În acest moment, lucrurile s-au mai aşezat. În acelaşi timp, este de urmărit şi ce se va întâmpla şi pe finalul anului, pentru că, în septembrie - octombrie, ar trebui să crească semnificativ volumele de vânzări. Vom monitoriza cu atenţie, pentru că există incertitudine. Pe de o parte, nu ştim în ce măsură vor exista o serie de restricţii, nu ştim cum va evolua rata de răspândire (a virusului COVID-19, n.r.) şi măsurile de protecţie luate de autorităţi, lucruri care vor impacta direct mediul economic. E de urmărit ce se întâmplă şi în alte state. Dacă ne uităm, de exemplu, la Statele Unite, o serie de industrii continuă activitatea în mod normal şi sunt vârfuri, cum ar fi construcţiile. La noi lucrurile s-au plafonat în multe direcţii. Evident, există mult potenţial pentru digitalizarea accelerată a business-urilor care îşi desfăşoară activitatea doar offline şi ca urmare se pot orienta mai mult către online, în măsura în care vor avea acces şi la finanţări. Este important ca lucrurile să se întâmple cât mai repede, pentru că dacă urmăm un proces la fel cum a fost până acum e posibil ca să treacă şi toamna şi al doilea val până când vom putea să luăm nişte măsuri concrete", a precizat Florinel Chiş.

Stadiul şi evoluţia pieţei de retail din România în perioada pandemiei de COVID-19 sunt temele dezbătute în cadrul unei videoconferinţe de specialitate.

DIVERSE

Rezultatele parțiale ale controalelor din cadrul ”Comandamentului Litoral 2020” meatmilk 22 iulie 2020

Începând cu data de 01.07.2020, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) desfășoară COMANDAMENTUL LITORAL 2020. Conform unui comuncat remis redactiei Meat. Milk, rezultatele parțiale ale activității structurii special create de ANPC pentru supravegherea actului comercial, în zona cea mai aglomerată în sezonul vacanțelor, desfăşurată în primele 10 zile de control, sunt următoarele:

Au fost verificaţi 322 operatori economici, din localitățile Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, Costinești și Mamaia, constatându-se abateri la 268 dintre aceștia ( 83%);

Au fost aplicate 386 sancţiuni din care 233 avertismente şi 153 amenzi contravenţionale, în valoare de 1.063.000 de lei;

Au fost dispuse 16 măsuri complementare de oprire temporară a prestării serviciului până la intrarea în legalitate.

8

 Dintre abaterile constatate enumerăm:

Deficiențe privind etichetarea produselor la textile, jucării și produse alimentare, în sensul că etichetele nu aveau înscrise datele obligatorii menționate de lege (compoziția textilelor, în cazul jucăriilor – avertismente și recomandări speciale destinate vârstei copiilor sau elementelor de periculozitate, marcaj CE neconform, prezența la vânzare a jucăriilor notificate prin sistemul de alertă RAPEX sau fără a avea licență pentru a putea fi comercializate -, lipsa precizării termenului de valabilitate al produselor comerciale sau prezența acestuia pe etichetă ilizibil ori în locuri greu vizibile etc.);

Deficiențe privind indicarea prețurilor pe toate produsele expuse la comercializare și menționarea prețurilor per unitatea de măsură;

Deficiente privind lipsa traducerii în limba română a elementelor de caracterizare si identificare a produselor de import de pe eticheta produsului;

Comercializarea de produse în locații fără a deține autorizarea necesară;

Deficiențe privind condițiile igienico-sanitare în cazul prestării serviciilor de alimentație publică sau cazare turistică;

Utilizarea unor produse și proceduri nesigure în cadrul activității de prestare de servicii de alimentație publică;

Nerespectarea condițiilor de depozitare a materiilor prime, în conformitate cu prevederile producătorului de pe eticheta produsului;

Nerespectarea vecinităților produselor, în spațiile frigorifice, din unele blocuri alimentare;

Comercializarea unor produse alimentare cu data limită de consum/data durabilității minimale depașită;

Nerespectarea Regulamentului UE 1169/2011, privind afișarea în lista meniu a gramajelor și a ingredientelor cu potențial alergen utilizate pentru realizarea produselor alimentare preparate;

Utilizarea unor practici comerciale incorecte, înșelătoare; Lipsa verificării metrologice pentru unele mijloace de măsurare; Nerespectarea măsurilor dispuse în cadrul controalelor anterioare.

 Activitatea COMANDAMENTULUI LITORAL 2020 va continua până la finalul sezonului estival, iar comisarii ANPC vor veghea permanent, în această perioadă, modul în care operatorii economici care își desfășoară activitatea la malul Mării Negre respectă drepturile consumatorilor aflați în vacanță.

9

Legea care instituie ”Ziua națională a comerțului electronic”, promulgată de Președintele Iohannis! Lefter Angelica 22 iulie 2020

Legea privind instituirea ”Zilei naționale a comerțului electronic” a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a semnat, miercuri – 22 iulie, decretul pentru promulgarea Legii privind instituirea zilei de 15 octombrie – ”Ziua naţională a comerţului electronic”, aprobată în Parlament pe 30 iunie.

Obiectul de reglementare a proiectului iniţiat de zece senatori de la mai multe formaţiuni politice prevede instituirea zilei de 15 octombrie ca ”Ziua naţională a comerţului electronic”. Aceasta poate fi organizată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de către persoane fizice sau juridice, precum şi de către societatea civilă, împreună sau separate, prin organizarea şi/sau participarea la manifestări sau acţiuni cu caracter social sau ştiinţific, cu scopul informării şi conştientizării cu privire la existenţa comerţului electronic.

Legea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare la 3 zile de la data publicării.

GLOBAL

Cum a trecut “Big Mac” din meniurile restaurantelor în analizele economice Constantin Rudniţchi21 Iulie 2020

„Indicele Big Mac” este recunoscut deja la nivel internațional. Lansat în anul 1986, de către revista britanică The Economist, indicele a reușit să devină un reper pentru specialiști și pentru publicul larg.

De fapt, ce face „indicele Big Mac”? Oferă două tipuri de informații. Prima, prin care se poate face o comparație între puterea de cumpărare dintre două sau mai multe economii. A doua informație poate oferi un reper asupra supraevaluării sau subevaluării raportului dintre două monede.

10

Pentru a-și atinge cele două scopuri analiștii revistei britanice au făcut un lucru destul de simplu. Au calculat prețul în dolari al unui „Big Mac”, un produs foarte popular al companiei „Mc Donalds”, din mai multe state ale lumii. În felul acesta se poate face o comparație între prețurile din diverse țări ale lumii și, totodată, se poate calcula câte sandwich-uri se pot cumpăra cu echivalentul unui salariu. În felul acesta, se poate crea o imagine asupra nivelului de trai sau puterii de cumpărare din diferite economii.

Desigur, un „Big Mac” rămâne un „Big Mac”. Adică, nu oferă o imagine completă a puterii de cumpărare, dar ideea a fost simplu de aplicat și de înțeles de publicul larg, ceea ce a oferit indicelui notorietate și recunoaștere.

Este clar că indicatorul are limitele lui, fiind vorba de un singur produs și nu de un coș mai complet de mărfuri, dar, trebuie să recunoaștem că, în condițiile globalizării, „Big Mac”-ul este un produs bine ales, pentru că nivelul de răspândire al consumului este foarte mare și în felul acesta devine relevant. Bineînțeles, indicele are limitele lui, dar dincolo de acestea, este important că a devenit un reper economic popular.

Anul acesta, „indicele Big Mac” plasează România printre economiile cu cel mai mic preț, 2,3 dolari. Polonia și Ungaria sunt aproape la egalitate, 2,8 și respectiv, 2,9 dolari, iar Cehia se află la un preț mai mare, de 3,8 dolari. Pentru comparație, prețul mediu al unui „Big Mac” în zona euro este mai mult decât dublu decât în România, de exemplu, ajungând la 4,8 dolari. Cel mai mare preț este în Elveția, respectiv 6,9 dolari.

Este clar că diferențele de preț vin de la faptul că toate marile companii multinaționale își reglează prețul de vânzare în funcție de puterea de cumpărare a pieței locale. Bineînțeles că prețul este influențat și de alți indicatori, precum nivelul taxării și impozitării, costurile de transport sau cele cu forța de muncă.

Dar, dincolo de prețul în sine, se pot face comparații relevante văzând câte sandwich-uri se pot cumpăra cu un salariu. Un calcul în care am folosit costul orar al forței de muncă la nivel european ne arată o altă situație față de prețul nominal.

Adică, în zona euro, chiar dacă este cel mai mare preț al „Big Mac” față de statele Europei Centrale și de Est, se pot cumpăra cele mai multe sandwich-uri. În România, este ieftin, dar numărul de „Big Mac”-uri care se pot cumpăra este mai mic decât în Polonia, Ungaria sau Cehia. Este exact ceea ce arată puterea de cumpărare mai scăzută în România față de statele din Europa Centrală și de Est.

11

Indicele mai are o utilitate. Pe baza lui se poate calcula dacă este supra sau subevaluat cursul de schimb dintre două monede. Să luăm exemplul leu-euro. Dacă raportăm prețul unui „Big Mac” din zona euro la cel din România ajungem la un nivel de 1 la 2,95 în timp ce actualul curs de schimb leu-euro este de 1 la 4,84. Aceste cifre ne arată că există o subevaluare a euro față de moneda locală, tendința fiind de creștere a monedei europene. Desigur, „indicele Big Mac” are limitele lui. Dar, fără îndoială, are și destule calități.

FAO: Piețele alimentare globale – incertitudini datorită COVID-19 De Food Biz iul. 20, 2020 FAO.org , Editat Leontin Dinulescu 

Raportul “FAO – Food Outlook” publicat recent de catre Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO) face o evaluare a cererii și ofertei mondiale pentru principalele produse alimentare.

Piețele alimentare mondiale vor avea de făcut față mai multor luni de incertitudine datorită pandemiei COVID-19, dar sectorul agro-alimentar prezintă o reziliență sporită în fața crizei generată de pandemie în comparație cu alte sectoare economice. Aceasta este concluzia ultimului Raport privind Perspectivele Alimentației dat publicității recent la Roma de catre FAO.

Raportul prezintă primele estimari pentru nivelurile producțiilor și a piețelor în perioada 2020/2021 pentru cele mai tranzacționate produse alimentare – cereale, producția de oleaginoase, carne, produse lactate, pește și zahăr.

“Impactul pandemiei COVID-19 a fost resimțit – cu intensități diferite – de către toate sectoarele industriei alimentare evaluate de către FAO. Dacă COVID -19 a reprezentat o amenințare serioasă la adresa securității alimentare, pe ansamblu, analiza noastră arată că, dintr-o perspectivă globală, piețele produselor agricole de consum se dovedesc mult mai rezistente la pandemie comparativ cu alte sectoare. Acestea fiind spuse, datorită dimensiunii provocărilor și datorită enormelor incertitudini asociate, comunitatea internațională trebuie să rămână vigilentă și gata să reacționeze dacă și când va fi necesar” spune Boubaker Ben-Belhassen, Directorul diviziei Comerț și Piețe din cadrul FAO.

Războiul comercial dintre SUA și China afectează securitatea alimentelor De Radu Stinghe iul. 20, 2020 NationalHogFarmer

Războiul comercial între cele două mari economii ale lumii, China și America, are efect negativ asupra populației ambelor țări. Atât

12

Beijingul cât si Washington-ul impun tarife una asupra celeilalte, invocând o serie de aspecte economco-politice.

Pe de o parte, administrația Trump condamnă China pentru practicile comerciale nedrepte cât si furtul de proprietate intelectuală. Pe de alta parte, China acuză SUA, catalogând intențiile acesteia ca fiind tactici ce urmăresc subminarea ascensiunii Chinei la nivel de putere economică globală. Aceste acuze, urmate de  acțiunile ambelor țări de a impune tarife, conturează pierderi însemnate la nivelul potențialului de consum, ce pune în pericol forța de muncă în sectoarele agrare din statele în dezvoltare.

În cadrul războiului comercial, pierderile americane sunt înregistrate și în sectorul agrar, unde Biroul Federal al Fermelor Americane, transmite următorul comunicat:

„ Biroul Fermelor îndeamnă oficialii comerțului să se implice în discuții cu partenerii noștri de comerț pentru a rezolva incertitudinile comerțului înainte de a recurge la tarife”.

Îngrijorarea Biroului American al Fermelor, se conturează pe fondul țărifelor impuse de China asupra exporturilor agricole americane. Așadar, din cauza tarifelor impuse de China ca răspuns la cele impuse de administrația Trump, se formează un efect economic negativ pentru fermieri cât și afacerile agricole și de consum pe toată suprafața Americii.

În ceea ce privește China, se identifică victime colaterale ale războiului comercial, industria mâncărurilor animalelor de companie. În China, deținătorii de animale domestice se bazează pe alimentele de import, văzute ca fiind mult mai sigure decât cele autohtone.

China are un mecanism de control al preturilor in ceea ce privește necesitatea încetinirii creșterii preturilor alimentelor si sunt inventare guvernamentale care ar putea calma inflația preturilor ce țin de produsele alimentare”, transmite Iris Pang, economistul Marii Chine pentru ING.

Conform comunicatului transmis de Națiunile Unite asupra efectelor războaielor comerciale asupra statelor mai puțin dezvoltate ale lumii care depind de înțelegerea economică dintre cele dezvoltate:

„ Negocierile comerciale adecvate ar duce la încasări substanțiale atât pentru țările în dezvoltare și cele dezvoltate, incluzând creșterea productivității globale a alimentelor și bunurilor industriale, o infrastructură comercială mai bună etc.”

13

Prin comunicatul emis, Națiunile Unite încurajează promovarea beneficiilor lipsei războiului comercial. Mai mult, Națiunile Unite se adresează indirect SUA și Chinei, încercând să sublinieze câștigurile de pe urma unei eventuale înțelegeri la nivel comercial și nu numai.

Mai puțină cafea consumată în pandemie De Food Biz iul. 20, 2020 , AgroFood Alexandra Pașa

Consumul mondial de cafea ar urma să scadă în acest an pentru prima dată dupa 2011, prognozează Departamentul Agriculturii din America (USDA), transmite Bloomberg.

Motivul este închiderea cafenelelor și a restaurantelor pe timpul pandemiei, unde mersul zilnic la cafea s-a redus la „lucrul de acasă”.

Firma de cercetare Marex Spectron estimează că la nivel global peste 95% din piața cafelei “out-of-home” a fost închisă la un anumit punct pe perioada pandemiei.

“Va fi o relansare lentă pentru noi având în vedere că foarte multe birouri din Londra nu vor reîncepe activitățile decât după terminarea verii iar unele ar putea să se deschidă abia anul viitor”, a declarat Robert Robinson, cofondatorul unui lanț de cafenele din Londra.

O relansare anemică a cererii de cafea ar putea fi un fenomen devastator pentru cele aproximativ 125 de milioane de persoane din întreaga lume care își asigură mijloacele de trai de pe urma cafelei. Cultivatorii de cafea se confruntau deja cu probleme dupa ce mai multi ani de recolte consistente au declanșat o situatie de tip “bear market” pentru piata cafelei.

Există însă și unele semnale optimiste ca cea mai dificilă perioada a trecut. În Asia, piața cafelei cu cel mai puternic ritm de creștere, consumul la restaurante și cafenele este așteptat să își revină în a doua jumatate a anului pe masura ce mai multe țări ies din izolare, sustine Tan Heng Hong, analist la firma de cercetare de piață Mintel. La rândul său, Departamentul Agriculturii din Amerinca (USDA) prognozează o relansare a cererii globale pentru anul viitor.

14

Greenpeace: Ce trebuie să facă producătorii, autoritățile și consumatorii pentru reducerea deșeurilor de plastic Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE, Poluare 22 July 2020 Greenpeace România atrage atenția că reciclarea ambalajelor nu este cea mai bună măsură pentru a reduce deșeurile din plastic. ONG-ul a realizat o listă de recomandări legate de schimbările pe care trebuie să le facă producătorii, autoritățile, dar și consumatorii în acest sens.

Dunărea la Galați, iunie 2019. Foto: Oana Racheleanu

„Realitatea e că eforturile individuale, deși necesare, esențiale și absolut admirabile, nu vor putea nicidecum să pună capăt problemei globale a poluării cu plastic. Ele trebuie să fie dublate de măsuri urgente, diferențiate în mod clar și implementate eficient de marile companii producătoare, de comercianți, dar și de autoritățile locale”, a transmis Greenpeace într-un comunicat.

ONG-ul vede ca măsuri eficiente pe termen lung soluțiile bazate pe ambalaje reutilizabile, însă nu și reciclarea.

„Marile companii și industria plasticului promovează de ani buni ideea că reciclarea e cea mai bună cale de a ține plasticul departe de gropile de gunoi, dar adevărul este că peste 90% din tot plasticul produs la nivel global nu a fost niciodată reciclat! Asta înseamnă că tot acest plastic este aruncat la gunoi, în mediul înconjurător sau incinerat. Există numeroase dovezi care arată că sistemele de reciclare nu sunt viabile și nu reușesc să asigure eliminarea corespunzătoare a materialului rezultat”, a mai transmis Greenpeace.

Procentele de reciclare sunt uimitor de mici și nu pot să țină pasul cu volumul uriaș de deșeuri plastice produse zilnic. Astfel, jumătate din PET-urile vândute la nivel global nu sunt niciodată colectate pentru reciclare, și doar 7% din cele adunate organizat sunt transformate în recipiente noi. Mare parte a materialului e “sub-reciclată”, ceea ce înseamnă că, în loc să se

15

producă același tip de ambalaj dintr-unul vechi, plasticul e reprocesat în produse de calitate inferioară care nu mai pot fi reciclate ulterior.

„E foarte limpede că reciclarea nu va putea vreodată să aibă decât un impact minor în eforturile de gestionare a plasticului – produs în cantități din ce în ce mai mari – și a inevitabilelor deșeuri. Prin urmare, eforturile marilor companii și ale unor comercianți de a îmbunătăți reciclarea și proprietățile de reciclare sau de a-și educa clienții cu privire la acestea sunt prost orientate și creează o perdea de fum prin activități care maschează adevărata problemă”, apreciază ONG-ul.

Nu orice e catalogat drept reciclabil este și reciclat, iar noile ambalaje ale anumitor produse, care specifică faptul că un produs sau altul ar fi biodegradabil și deci reciclabil, nu fac decât să distragă atenția de la soluțiile reale și să încurajeze consumul și risipa obișnuite, care ne-au adus aici, mai spun reprezentanții.

Problemele ambalajelor din hârtie sau plastic biodegradabil

Greenpeace a arătat de ce nici înlocuirea ambalajelor din plastic cu unul biodegradabil sau de hârtie nu reprezintă o soluție sustenabilă.

Unele companii au anunțat trecerea de la plastic la hârtie, susținând că hârtia a fost multă vreme percepută drept material sustenabil. În realitate, însă, acest tip de înlocuire e problematic pentru că industria celulozei și a hârtiei compromite rolul vital al pădurilor, care trebuie să fie protejate și restaurate și nu transformate în ambalaje de unică folosință. Apoi, pentru că ea contribuie și la intensificarea consecințelor negative ale schimbărilor climatice.

Nu în ultimul rând, cu toate că hârtia este reciclată de secole, în multe țări sistemele actuale nu reușesc să producă suficientă fibră de bună calitate, în parte din cauza contaminării din lanțul de reciclare, ceea ce determină autoritățile să incinereze sau să arunce la groapa de gunoi cantități enorme de hârtie, colectate inițial pentru reciclare.

„Companiile care au făcut trecerea la hârtie par să nu aibă cunoștință de aceste limitări și nu indică precis sursa fibrei reciclate, ignorând proprietățile ambalajelor lor de hârtie în procesul de reciclare”, a transmis ONG-ul.

Alte companii înlocuiesc plasticul convențional cu plasticul pe bază de biomasă și îl promovează în mod eronat ca fiind biodegradabil sau compostabil. În realitate, majoritatea plasticului “bio” e derivat din culturi agricole care concurează cu cele alimentare, amenințând

16

securitatea alimentară, generând o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră, schimbând modul de folosire a terenurilor în plantații la scară industrială și afectând major atât habitatele naturale, cât și pe micii fermieri.

Apoi, deși se consideră că plasticul “bio”, odată aruncat în natură sau dus la groapa de gunoi, se va descompune de la sine, el nu se degradează decât în anumite condiții de temperatură și umiditate, care rareori sunt întâlnite în mediul natural. Mai mult, chiar și atunci când plasticul biodegradabil reușește să se deterioreze, el nu dispare complet, ci se fragmentează în microplastic, care e apoi confundat drept hrană de animale și pătrunde astfel în lanțul trofic.

Reciclarea are un rol important în tranziția către o economie fără plastic, dar ea nu se poate substitui reducerii generale a producției ambalajelor din plastic de unică folosință și nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creșterea producției de plastic.

Ce trebuie, de fapt, să facă companiile și comercianții?

Să prioritizeze problema plasticului de unică folosință, produs și comercializat în cantități excesive, inutile, dăunătoare mediului și oamenilor și să reducă producția și, implicit, comercializarea numărului total de ambalaje din plastic de unică folosință (fără a micșora greutatea produselor actuale). Greenpeace România a lansat o petiție adresată corporațiilor pentru eliminarea plasticului de unică folosință, semnată deja de peste 11.000 de persoane.

Să investească în sisteme de livrare reutilizabile și reîncărcabile și să vină astfel în întâmpinarea cetățenilor în eforturile de a avea o experiență de consum care să nu dăuneze sănătății și mediului înconjurător.

Să monitorizeze cantitatea de plastic produsă și întrebuințată, precum și greutatea articolelor care conțin plastic de unică folosință, și să comunice public și transparent astfel de informații.

Să revizuiască politicile stabilite de asociațiile de afaceri cu care colaborează și să se asigure că aceste asociații funcționează în conformitate cu valorile lor sociale și ecologice.

Ce trebuie să facă autoritățile?

Autoritățile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să pună în centru sănătatea oamenilor și a mediului; să îmbunătățească procesul de colectare selectivă și gestiunea deșeurilor și să creeze un cadru legal favorabil în care eforturile cetățenilor să poată fi realmente implementate.

17

„Poate că ai aflat despre inițiativa pusă în dezbatere publică de Ministerul Mediului, cu privire la introducerea unei garanții pentru ambalajele din aluminiu, peturi și sticle, începând cu 2021. E un pas înainte, dar insuficient, pentru că nu adresează deloc sursa problemei și mută toată responsabilitate pe umerii consumatorului”, apreciază Greenpeace România.

Ce putem noi, cetățenii, să facem?

Să continuăm să punem presiune pe aceste companii și pe autoritățile locale, să adoptăm un comportament responsabil față de natură și față de noi înșine, să evităm produsele ambalate inutil în plastic de unică folosință și să ne obișnuim să refolosim cât mai mult și să aruncăm cât mai puțin.

De asemenea, putem să susținem acele branduri care promovează politici prietenoase cu mediul și oferă tuturor un exemplu de bune practici.

Totodată, e important să nu trecem nepăsători pe lângă mormanele de deșeuri aruncate pe albiile râurilor, în pădure și pe plajele litoralului și să sesizăm Gărzii de Mediu aceste focare.

Unilever adaugă, din 2039, amprenta de carbon a produselor pe etichetey: Oana Racheleanu in Business, CSR, EcoLIFESTYLE, Poluare 22 July 2020

Unilever a anunțat că va implementa, până în 2039, un sistem prin care să scrie amprenta de carbon a fiecărui produs pe etichete. Mai mult, compania și-a propus să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 50% până în 2030.

Un studiu realizat de Institutul pentru Strategiile Globale de Mediu și Universitatea din Aalto a arătat că dacă acțiunile individuale de reducere a amprentei de carbon s-ar putea aduna, ar face o mare diferență. Pornind de la acest studiu, a apărut mișcarea „Stilul de viață 1,5 grade”, care presupune limitarea amprentei de carbon a fiecărei persoane la 2,5 tone de emisii pe an, adică 6,85 de kilograme pe zi, notează Tree Hugger.

Însă misiunea celor care acceptă această provocare este foarte grea, pentru că trebuie să calculeze singuri acest impact. Ar trebui să urmărească fiecare produs până la fermă sau la fabrică și de acolo să calculeze emisiile până la raft.

Pentru a veni în ajutorul celor care sunt atenți la amprenta pe care o au asupra mediului, dar și ca parte din strategia de a atinge neutralitatea privind dioxidul de carbon, compania Unilever a anunțat măsura legată de etichete, care va fi implementată până cel târziu în 2039.

18

„În timp ce lumea întreagă se luptă cu efectele devastatoare ale pandemiei de Covid 19, nu ne permitem să uităm că criză climatică este încă o amenințare pentru noi toți. Credem că transparența legată de amprenta de carbon va fi un accelerator în cursa globală către zero emisii și face parte din ambiția noastră să comunicăm amprenta de carbon a fiecărui produs pe care îl vindem. Pentru a face asta, vom pune la punct un sistem prin care furnizorii să declare, pe fiecare factură, amprenta de carbon a bunurilor și serviciilor furnizate. Și vom crea parteneriate cu alte companii și organizații pentru a standardiza colectarea, distribuirea și comunicarea datelor”, a transmis Unilever într-un comunicat.

În primă fază, nu vor exista standarde sau verificări ale terților, iar consumatorii vor trebui să creadă pe cuvânt compania. Însă Marc Engel, liderul global al lanțului de aprovizionare Unilever, a spus pentru Bloomberg că speră că concurenții Unilever vor lua exemplu și că în curând va exista un standard independent pentru etichetarea amprentei de carbon, așa cum există și etichetele nutriționale de pe produsele alimentare.

„Este un angajament foarte mare”, a adăugat acesta. „Dar vedem clar că consumatorii vor să știe cum contribuie produsele pe care le cumpără la amprenta lor de carbon.”

Unilever și-a mai asumat că, până în 2023, se asigura ca produsele și ambalajele din hârtie să nu mai contribuie la despăduriri și că își va reduce emisiile de dioxid de carbon cu 50% până în 2030.

UNIUNEA EUROPEANA

EDA: Așteptările industriei europene a laptelui de la Președinția Germaniei la Consiliul UE meatmilk 22 iulie 2020

Germania a preluat președinția rotativă a Consiliului UE. Odată cu acest moment, Eurpean Dairy Association a emis următorul comunicat:

”În aceste momente perturbatoare, președinția germană a optat pentru un logo care să simbolizeze o „Europă inovatoare și integrată în care să fie unită prin schimbul și convergerea diferitelor interese. O comunitate

19

puternică pentru o Europă unită. O Europă înrădăcinată într-un spirit de solidaritate comună ”.

Odată cu criza indusă de COVID-19, schimbările climatice și un mediu comercial cu probleme globale, provocările globale majore vor modela președinția, care este, de asemenea, apelată la abordarea provocărilor europene ale cadrului financiar multianual, calibrarea fermelor și, cel mai important, potențialul prăbușirii pieței, după Brexit-ul de la la 31 decembrie 2020.

Laptele este esențial pentru europeni

Ultimele luni au arătat că laptele și produsele lactate sunt esențiale. Când oamenii se grăbeau în supermarketuri să cumpere adevăratele elemente esențiale pentru familiile lor, am avut greu să păstrăm stocurile de lapte și lactate: alimente hrănitoare, sănătoase, gustoase și accesibile, cu lapte de la aproximativ 700.000 de ferme lactate europene.

În contextul crizei economice de astăzi, relansarea economiei europene va sublinia faptul că laptele și produsele lactate sunt esențiale pentru coloana vertebrală economică, în special a Europei rurale. Cele 12.000 de fabrici de procesare din Uniune asigură 300.000 de locuri de muncă în Europa – esențiale pentru societatea noastră.

Cu țara nr. 1 din Europa, în producția de lapte și lactate, pe scaunul de președinție, avem încredere că solicitările noastre vor avea ecou în fața ministrului german Julia Klöckner.

Naționalismul alimentar trebuie evitat

Va fi de o importanță crucială ca orice politică a UE să fie întotdeauna realizată sub premisa pieței unice a UE. Această mare realizare a UE trebuie să fie născută în minte de către factorii politici ai UE în toate domeniile, dar trebuie reflectată și în politicile interne.

Ca o mare țară exportatoare, Germania este dependentă de o piață unică funcțională, unde nu există loc pentru tendințe protecționiste și naționalism alimentar. Acest lucru este relevant în special atunci când vine vorba de inițiative privind etichetarea de origine obligatorie, care duc la renationalizarea fluxurilor de materii prime și a piețelor și produselor segregate.

Pentru a aborda interesele potențiale ale consumatorilor, o abordare voluntară și umanizată este direcția corectă. Același lucru este valabil și

20

pentru orice etichetă nutrițională simplificată de pe ambalaje. Este important ca astfel de inițiative să fie armonizate la nivelul UE, dar aplicarea lor ar trebui să rămână întotdeauna voluntară.

Acest lucru ar trebui să fie reținut în cadrul discuțiilor viitoare cu privire la Strategia pentru F2F pentru un sistem alimentar corect, sănătos și ecologic.

Un acord rezonabil cu Noua Zeelandă

Un Brexit dur la 1 ianuarie 2021 trebuie evitat din toate mijloacele. Un acord de succes de liber schimb între UE și Marea Britanie este un alt aspect important. Trebuie asigurată o abordare zero a taxelor, care să permită continuarea comerțului fără fricțiuni între cele două blocuri de tranzacționare.

Standardele comune și condițiile de egalitate sunt esențiale pentru a asigura condiții competitive competitive pentru ambele părți. Verificările la frontieră ar trebui reduse la un minim absolut pentru a permite comerțul să continue fără probleme.

Negocierea unui acord rezonabil de liber schimb cu Noua Zeelandă va fi, de asemenea, crucială pentru UE și sectorul lactat german. Produsele lactate trebuie întotdeauna tratate ca fiind sensibile, pentru a asigura condiții de concurență echitabile între accesul UE și Noua Zeelandă pe piețele globale.

Consolidarea unei industrii circulare

EDA s-a orientat de mult timp spre o economie mai circulară, îmbunătățind continuu sustenabilitatea generală și eficiența resurselor din sectorul produselor lactate. Suntem activi într-o gamă largă de domenii pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor noastre în economia circulară și, de asemenea, lucrăm cu alte sectoare pe probleme precum ambalarea și reciclarea, precum și utilizarea de produse secundare și reutilizarea apei.

Vom continua să furnizăm produse nutritive, sigure și accesibile pentru cetățenii Europei și ai lumii, pe lângă angajamentul nostru pentru o economie funcțională de reciclare. MIV salută, de asemenea, Strategia UE privind biodiversitatea. Devine din ce în ce mai important pentru o producție de lactate sigură.

EDA susține, de asemenea, o strategie industrială globală și durabilă a UE, pentru a consolida dezvoltarea în continuare a lanțurilor de valoare, pentru aprofundarea pieței interne și pentru modernizarea pieței energetice”.

21

.................................

SPANIA

Spania, îngenuncheată de pandemia de Covid-19: 40.000 de baruri, hoteluri şi restaurante s-au închis definitiv 22 iulie 2020, 09:39 de Afrodita Cicovschi

Spania pare să fi fost îngenuncheată de pandemia de Covid-19: 40.000 de firme din sectorul hotelier-restaurante şi-au închis definitiv porţile, în lipsa turiştilor şi chiar şi a angajaţilor, după cum a anunţat Hosteleria de Espana, organizaţia patronală din acest sector.

Potrivit acesteia, cifra reprezintă 13% din numărul total de cafenele, baruri, hoteluri şi restaurante din Spania. Acest sector este crucial pentru o ţară turistică în care şi locuitorii iau numeroase mese în oraş, susţine Hosteleria de Espana, citată de AFP şi Agerpres. Până la finele anului, aproximativ 65.000 de societăţi din sectorul hotelier-restaurante ar urma să îşi închidă porţile, adică peste 20% din total, susţine Hosteleria de Espana. "Cele mai sumbre previziuni se vor confirma", a avertizat preşedintele federaţiei, José Luis Izuel, într-o conferinţă de presă. În mijlocul verii, în condiţiile în care frontierele cu Uniunea Europeană s-au redeschis de o lună, "există puţini turişti în zonele dedicate în întregime turismului", precum arhipelagul insulelor Baleare unde mai puţin de jumătate din baruri şi restaurante erau redeschise în data de 13 iulie, susţine José Luis Izuel. Afacerile cafenelelor, barurilor şi restaurantelor merg la fel de prost şi în cartierele de birouri din marile oraşe, care sunt părăsite în condiţiile în care munca de acasă este în continuare recomandată de Guvernul de la Madrid.

"Telemunca afectează micul dejun, meniul zilei, în special la Madrid", explică José Luis Izuel, citând felurile de mâncare consumate în mod tradiţional de spanioli care deseori iau micul dejun la cafenea. Cifra de afaceri a acestui sector ar putea să se reducă la jumătate în 2020, susţine Hosteleria de Espana, care se teme că vor fi pierdute între 900.000 şi 1,1 milioane de locuri de muncă directe şi indirecte.

În aceste condiţii, Hosteleria de Espana solicită ca "multe fonduri" provenite din planul european de relansare aprobat marţi să fie destinate pentru sprijinirea sectorului hotelier-restaurante, care reprezintă 6% din Produsul Intern Brut al Spaniei şi aproximativ 9% din locurile de muncă. Împreună, turismul este responsabil pentru 12% din PIB-ul Spaniei, a doua destinaţie turistică mondială după Franţa. La finele lunii iunie, Guvernul de la Madrid a prezentat un plan de susţinere a sectorului turistic în valoare de 4,2 miliarde de euro, compus în principal din împrumuturi garantate de stat. Însă sectorul solicită măsuri mai puternice: transferuri directe de bani,

22

reduceri de impozite sau vouchere de vacanţă, aşa cum a făcut Italia.

FRANTA

SIAL-Paris 2020 s-a anulat, viitoarea ediție va fi în anul 2022 meatmilk 22 iulie 2020

După ce o mulțime de evenimente majore din întreaga lume au fost anulate, iată că și SIAL-Paris are aceeași soartă, după cum s-a transmis redacției Meat.Milk de către organizatori, prin intermediul unui comunicat. Menționând că târgul parizian mai suportase o amânare, iată comunicatul organizatorilor francezi:

”Ultimele evoluții ale situației mondiale și incertitudinile pe care le transmit au schimbat semnificativ rezultatele consultării publicului nostru, în ultimele zile, exprimând acum o dorință foarte largă de a amâna evenimentul.

Pentru a garanta profesioniștilor agroalimentari o experiență care să răspundă așteptărilor lor, SIAL Paris este, prin urmare, amânată pentru 2022, în perioada 15 – 19 octombrie.

Fidel misiunii noastre, intenția fermă este să menținem legătura și să susținem recuperarea și transformarea jucătorilor din sectorul alimentar. În fiecare ediție, descifrăm piața și tendințele din sectorul alimentar global și ne reinventăm constant de mai bine de 50 de ani ca un jucător cheie în industria alimentară.

Drept urmare, vă vom oferi noi întâlniri online începând cu luna octombrie 2020, în jurul problemelor majore, tendințelor și inovațiilor la nivel mondial care modelează industria agroalimentară de mâine.

Aceste repere vor include, în special, studii internaționale exclusive despre nutriția mondială, realizate de experți parteneri SIAL: Kantar, ProteinsXTC și Gira. O analiză în profunzime a tendințelor majore și a modurilor lor de a

23

evolua în timp, pe baza tripticului: așteptările consumatorilor, inovația produsului și comportament în cateringul de acasă.

De asemenea, vom continua să creștem rețeaua noastră globală, pentru a oferi platforme regionale de creștere cu întâlniri anuale majore în China, Canada, Indonezia, India și Emiratele Arabe Unite.

Cu sprijinul tuturor expozanților și vizitatorilor noștri, vom folosi următorii doi ani pentru a ne pregăti pentru un SIAL 2022 și mai inspirat și mai eficient!”

SUA

Coca-Cola raportează cel mai sever declin trimestrial al vânzărilor din ultimii 25 de ani. Ce sunt brandurile ”zombie”, la care compania vrea să renunțe InCont.ro, 22 iulie 2020 Coca-Cola a suferit, în trimestrul al doilea, cea mai semnificativă scădere a vânzărilor trimestriale din ultimii cel puţin 25 de ani, pe fondul efectelor anulării evenimentelor sportive și a închiderii restaurantelor, în contextul pandemiei.

Multinaţionala americană a anunţat că va renunţa la brandurile "zombie", ca parte a eforturilor de a proteja brandurile sale esenţiale, şi va investi în inovaţii.

În prezent, Coca-Cola deține în jur de 400 branduri, dar admite că mai mult de jumătate dintre ele sunt branduri naționale, fără prea mare vizibilitate. Astfel, brandurile ”zombie” aduc doar 2% din totalul veniturilor companiei, în timp ce celelalte cunoscute la nivel mondial sunt responsabile pentru 98% din venituri.

Vânzările au scăzut cu 28% în trimestrul doi din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, la 7,2 miliarde de dolari.

Acţiunile Coca-Cola Co au urcat la Bursa de la New York cu aproximativ 4%, după ce scăderea profitului trimestrial a fost mai redusă decât se estima. Anul acesta, titlurile au scăzut cu 13%.

James Quincey, director general din 2017, care a devenit şi preşedintele companiei în 2019, a indicat că se aşteaptă la redresarea cererii în următoarele luni, în pofida creşterii numărului de infecţii în SUA şi în alte ţări.

Pe plan global, vânzările s-au redresat uşor, de la un declin de 25% în aprilie, la o scădere de 10% în iunie, a informat compania.

24

Veniturile organice au scăzut în trimestrul doi din 2020 la fiecare dintre cele şase divizii principale ale Coca-Cola, astfel încât profitul net a scăzut cu o treime, la 1,76 miliarde de dolari, faţă de perioada similară din 2019.

Cele mai afectate au fost afacerile din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

SANATATE si GASTRONOMIE

Produse mai viu colorate și mai dulci – în mod natural: Sweet sporește competitivitatea produselor pe piața de legume și fructe! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 21 iulie 2020

Sweet sporește competitivitatea produselor în mod natural fără a lăsa reziduuri. Utilizându-l asigurăm un colorit mai viu și un gust mai dulce produselor noastre. Clienții preferă legumele și fructele mai colorate și mai aromate, mai dulci, astfel ele se vând la un preț mai bun. Sweet se utilizează cu rezultate bune la roșiile de masă și cele industriale, struguri, drupe, căpșuni, mere și pere, precum și la culturile de pepene galben și roșu.

Indiferent de perspectiva pe care o avem asupra economiei, până la urmă cumpărătorii sunt cei care definesc un produs de succes. Atâta timp cât cumpărătorii au de unde alege – iar azi există o gamă largă de produse din aproape orice sortiment – diferența dintre succes și eșec constă de multe ori într-o decizie pe care clientul o ia într-un minut sau chiar în câteva secunde. În esență, orice tip de produs este supus acestui proces, însă el se arată mai pregnant în cazul alimentelor, unde alături de argumente raționale (preț, cantitate, intenții) apar și numeroase considerente de natură emoțională, cum sunt de exemplu gustul sau aspectul produsului.

Decizii instant la prima vedere

În multitudinea infinită a legumelor și fructelor, deseori clientul va căuta culorile vii și aspectul plăcut, iar în cazul în care găsește și un gust convingător cu siguranță va ține minte produsul și la următoarele cumpărături. Comercianții la rândul lor transmit mai departe dorința clienților către producători și distribuitori.

Pentru cel ce vrea să facă față competiției tot mai acerbe, nu există altă cale decât să accepte starea de fapt: succesul legumelor produse nu depinde doar de preț ci și de aspect și de conținuturile valorice subiective cum sunt în special culoarea și aroma, gustul produselor.

Mai colorat și mai dulce

25

Din fericire, firma italiană Valagro, reprezentant de talie mondială în cercetare agricolă, cunoscută pentru inovațiile din agricultură, are și acum soluția potrivită. Utilizând Sweet veți obține un produs mai plăcut ca aspect, mai intens colorat și sensibil mai dulce, ceea ce înseamnă că produsul Dvs. pornește cu șanse bune în competiția pentru cucerirea piețelor din domeniu.

Sweet este un biostimulator cu conținut de calciu, magneziu, microelemente și carbohidrați speciali. Stimulează formarea zaharurilor, intensifică procesele biochimice ale coacerii și pigmentării contribuind astfel la accelerarea și uniformizarea coacerii și pigmentării și la ameliorarea conținutului valoric al produselor.

Conținutul de calciu contribuie la fortificarea pereților celulari și în consecință reduce pierderile și – ceea ce este important din punct de vedere comercial – crește durata de viață pe raft. Produsul se utilizează cu rezultate bune la roșiile de masă și cele industriale, struguri, drupe, căpșuni, mere și pere, precum și la culturile de pepene galben și roșu.

Produs cu aspect mai plăcut – preț mai bun

Alături de stimularea coacerii timpurii, utilizarea produsului contribuie la creșterea cantității și îmbunătățirea calității produsului, și în consecință la obținerea unui preț mai bun la vânzare. Se recomandă în special pentru culturile cultivate în condiții nefavorabile și pentru ameliorarea calității – de exemplu, creșterea concentrației de zahăr și a fermității pulpei. Efectul Sweet este dovedit genetic – datorită tehnologiei geno-chip dezvoltată de Valagro.

Produsul se utilizează în siguranță, fără reziduuri de soluție depuse. Nu este o soluție pentru protecția culturilor, de aceea nu există timp de așteptare impus. Acționează doar asupra fructelor ajunse în stadiul de coacere biologică, de aceea nu forțează coacerea. Mai mult decât atât, produsul se poate utiliza la mai multe culturi, se poate amesteca și aplica în același timp cu alte soluții. Pe deasupra, timpul de depozitare este de patru ani, așadar nu este nici o problemă dacă rămâne o cantitate mică pentru utilizare ulterioară.Mai multe detalii pe: https://malagrow.ro

26

Cele mai traznite feluri de pizza! Adriana Popescu 22 iulie 2020

Foto: pillsbury.com

Cu mici, cu fasole și cârnați, cu sarmale, cu fructe, cu ciocolată, dar și mai light, cu blat de conopidă, iată câteva sortimente mai atipice de pizza de la noi. Le găsiți fie la anumite firme delivery și la restaurante locale (unele pe perioade limitate), în retail, fie pe blogurile culinare. Le puteți face și voi acasă dacă sunteți amatori de astfel de experimente. Nu ne-ar mira să apară și pe la noi și alte preluări de peste hotare precum sushi pizza, curry pizza sau chiar pizza cu paste!

Un pionier în România al acestor feluri de pizza mai neobișnuite a fost Jerry – Alfred Dauteiul -, americanul poposit pe plaiuri românești, care a stârnit un pic de rumoare când a inventat pizza cu sarmale cu ceva timp în urmă. Rețeta avea blat de pizza, sarmale, porumb, ardei iute, ceapă și semințe de mărar! Nu se face vara, dar a apărut, în schimb, de curând, tot aici, „pizza pentru sezonul grătarelor”- “pița” cu mici. O găsiți disponibilă în varianta cu blat de bază, mini mici, wedges, ardei copt și în varianta iute, care pe lângă aceste ingrediente, mai are și jalapenos.

Rețeta lui Jerry a fost lansată în mai anul acesta, dar se pare că prima dată, o pizza cu mici apărea la restaurantul Autentik din Timișoara. Mai este și acum în meniu și se numește pizza bănățeană cu mici, asortați cu sos de roșii, mozzarella, ciuperci, bacon și oregano.

Revenind la Jerry’s Pizza, tot aici mai găsiți și varianta de pizza cu cârnați și, cu anumite ocazii (1 Decembrie, de exemplu), chiar pizza cu fasole și cârnați.

27

Despre The Star – varianta de pizza  „în stea”,  cu 5 pernuțe, fiecare cu altă umplutură, de la Bryo Appetite, v-am povestit mai pe larg într-un articol precedent – aici. Practic, pernuțele se obțin din tăierea blatului pe lung în felii normale, cărora li se unesc marginile peste topping. Iar umpluturile sunt diverse: mozzarella, șuncă, ulei de măsline, sos  / mozzarella, salam, ulei de măsline / numai mozzarella ș.a.

Dar ați spune despre un tort de pizza? Nu nu a venit rândul desertului încă ci, practic, este vorba de o pizza în straturi sau de o pzza din mai multe blaturi de pizza, gariniste din belșug cu topping-uri. Adevărată bombă, nu mai spunem de care! Dacă vă tentează, practic, nu trebuie decât să așezați într-o cratiță mai mare (sau chiar într-o oală, depinde cât de înaltă doriți să fie,  blaturi de aluat, unse cu sos și cu toppingurile preferate și o dați la cuptor.) Pe blogurile lauraadamache.ro și bucatareselevesele.ro am găsit rețete inspiraționale.

Dar o pizza-desert v-ar surâde?  Ne întoarcem tot la Jerry’s Pizza care a creat pizzert   – pentru că, spun cei de aici, “ce poate fi mai șmecher decât să mânânci și pizza și desert?”  Pizzertul este preparat în funcție de fructele de sezon, cu piersici, cireșe, mere și scorțișoară. Iar dacă doriți să fie și mai și, puteți pune și o cupă de înghețată deasupra!

Iar Dr. Oetker vinde în retail pizza cu ciocolată și nu s-a limitat doar la un singur fel de ciocolată. Dolce al cioccolato are trei feluri pentru gurmanzi: sos de ciocolată, bucăți de ciocolată albă și bucăți de ciocolată neagră.

28

Haideți să vă dăm și o variantă mai light după atâtea gusturi calorice – pizza cu blat de conopidă, mozarella și legume – rețetă de pe blogul adrianajoy. Blatul se face din conopidă fiartă, blendată și amestecată cu ouă și mozzarella. Pe deasupra îi puteți pune ce ingrediente doriți. Este o idee mai light – i-am zice – pentru că nu are făină și nici carne, dar foarte gustoasă; conopida nu se simte foarte tare, ci îi dă pizzei o aromă delicată.

DOSAR

80 miliarde euro, între adevăr și fake news Constantin Rudniţchi 22 Iulie 2020

A fost o negociere complicată la Bruxelles. În cele din urmă, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere de compromis. La cererea statelor cumpătate, Austria, Suedia, Olanda, Danemarca, la care s-a adăugat și Finlanda, pachetul de fonduri nerambursabile al planului de relansare s-a redus de la 500 la 390 miliarde euro. Acestea au primit și un bonus, o reducere a contribuțiilor la bugetul Uniunii Europene urmând ca sumele pierdute să fie compensate de toate statele membre.

Concret, ce știm, deocamdată, despre mecanismul gândit la Bruxelles? Comisia Europeană a fost împuternicită să se împrumute de pe piețele internaționale cu până la 750 miliarde lei. Împrumuturile luate de Comisie au și un termen de accesare, anul 2026, iar creditele vor trebui rambursate până la sfârșitul anului 2058.

Împrumuturile nerambursabile au un orizont de timp mult mai scurt: 70% din granturi vor trebui angajate de statele membre, inclusiv România, în anii 2021 și 2022, iar restul de 30%, în anul 2023. Sunt termene destul de strânse la care autoritățile române trebuie să fie atente.

29

Trebuie remarcat că în cadrul grilei de repartizare a fondurilor din planul de relansare va fi înlocuit criteriul șomajului cu cel al reducerii produsului intern brut în perioada 2020-2021.

În România, sunt două teme controversate legate de împrumuturile europene. Pe de o parte, se spune că va crește datoria publică și, pe de altă parte, că banii vor putea fi folosiți pentru plata pensiilor sau salariilor bugetare.

În ceea ce privește datoria publică, economia românească are nevoie de împrumuturi masive anul acesta și anul viitor. Este clar că Uniunea Europeană, care are un rating impecabil și deci se va împrumuta la dobânzi foarte mici, aproape de zero, nu își propune să facă o afacere cu banii împrumutați, ci va oferi credite la dobânzi cât mai mici posibile. De aceea, este de așteptat ca dobânzile împrumuturilor luate de la Uniunea Europeană să fie mult mai reduse decât cele pe care România le-ar accesa de pe piețele internaționale sau de pe piața internă. Deci, este logic să se apeleze la împrumuturile din programul de relansare. Care vor finanța proiecte clar definite și nu creșteri de pensii și salarii, pentru că scopul programului european este să ajute la redresarea economiei, nu să aloce bani pentru cheltuieli cu caracter social.

De altfel, pentru a atrage sumele din noul program european, statele vor trebui să elaboreze așa-numite planuri naționale de redresare și reziliență prin care își stabilesc agenda în ceea ce privește reformele și investițiile. România are deja un plan solid prezentat de actualul guvern, foarte generos în obiective de investiții, dar lipsit de măsuri de reformă. Rămâne de văzut în ce măsură planul Ludovic Orban va răspunde rigorilor finanțărilor europene.

Cert este că planurile de redresare și reziliență ale fiecărui stat vor fi evaluate de Comisia Europeană în termen de două luni de la depunerea lor și vor trebui să fie circumscrise recomandărilor Comisiei Europene, recomandări ignorate în mod constant, în ultimii ani, de autoritățile române. Planurile vor trebui să țină cont de consolidarea potențialului de creștere, dar și de contribuția la tranziția verde și digitală.

Aprobarea planurilor de țară se face de către Consiliul European cu majoritate calificată. Procedura este importantă pentru că de-a lungul negocierilor s-a pus și problema respingerii unui plan prin drept de veto, ceea ce ar fi dus la o vulnerabilizare a poziției fiecărui stat.

Planul de redresare poate fi revizuit pe parcursul implementării. De asemenea, unul sau mai multe state pot ridica obiecții privind îndeplinirea

30

obiectivelor de etapă și, ca atare, pot cere Consiliului European realizarea unei analize atente.

În concluzie, România va putea să atragă, în următorii ani, aproximativ 80 miliarde euro. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de proiecte, de funcționarea eficientă a administrației și de profesioniști. Va reuși România?

* * *

Comuna-model din România unde PNL nu va avea candidat la funcţia de primar. Edilul în funcţie are peste 80% intenţie de vot şi a fost exclus din PSD 22 iulie 2020, 09:15 de Dorin Ţimonea

Comuna-model din România unde PNL nu va avea candidat la funcţia de primar. Edilul în funcţie are peste 80% intenţie de vot şi a fost exclus din PSD Gheorghe Damian va candida independent şi va fi susţinut de PNL PNL a decis să nu propună candidat într-o comună din Alba unde actualul primar independent, exclus din PSD, are peste 80% intenţie de vot

Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când PNL nu propune un candidat într-o unitate administrativ-teritorială din Alba, judeţ pe care îl domină politic începând cu anul 2004. Comuna în cauză este Ciugud, model de dezvoltare în România, cu investiţii în valoare de peste 20 de milioane de euro, cea mai mare parte din fonduri europene. Primarul în funcţie, Gheorghe Damian, are o intenţie de vot de peste 80%, PNL neavând, astfel, nicio şansă să impună un alt candidat. După ce Damian a refuzat să se înscrie în PNL, preferând statutul de independent, cele două părţi au ajuns la o înţelegere electorală şi politică. Astfel, PNL nu va propune candidat şi îl va susţine pe Gheorghe Damian, în timp ce acesta va merge în campanie cu listele liberalilor pentru Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Pe lista de la Consiliul Local se vor regăsi, cu siguranţă, şi oameni de încredere ai primarului în funcţie. ”Performanţa administrativă a domnului primar Gheorghe Damian, proiectele propuse şi colaborarea excelentă între Primăria Ciugud şi Consiliul Judeţean Alba conduc la o

31

decizie în interesul cetăţenilor comunei: la alegerile locale din acest an, PNL Alba va respecta performanţa administrativă din Ciugud, nu va avea un candidat propriu la funcţia de primar al comunei şi va susţine candidatura actualului edil independent Gheorghe Damian”, a precizat Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba, potrivit unui comunicat transmis miercuri, 22 iulie, de PNL.

În ultimii doi ani, Damian a fost ofertat de PNL, prin Ion Dumitrel, pentru a se înscrie în partid, însă primarul din Ciugud a refuzat. În aceste condiţii, liberalii nu au avut altă opţiune decât să il susţină în schimbul voturilor, care la ultimele patru scrutinuri electorale locale au mers la PSD. În discuţie sunt circa 1.000 de voturi care vor conta mai ales în stabilirea unei majorităţi în Consiliul Judeţean. ”Am respectat şi vom respecta hotărârea domnului primar, anunţată public după excluderea din PSD, de a rămâne independent politic, astfel încât nu i-am lansat invitaţia de a ni se alătura. În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Alba, am colaborat cu domnul Damian în proiecte de dezvoltare a comunei şi când era membru PSD, dar şi acum când este independent. Pentru mine şi pentru colegii mei importante sunt proiectele pe care le propune un primar şi interesul pe care acesta îl are pentru comunitatea sa. Pe de alta parte, dezvoltarea comunei Ciugud şi prosperitatea cetăţenilor acesteia au implicaţii majore şi în dezvoltarea municipiului Alba Iulia şi în bunăstarea albaiulienilor”, a mai precizat Ion Dumitrel.

Gheorghe Damian, unul dintre cei mai performanţi primari din România, a fost exclus din PSD în ianuarie 2017 pe motiv că nu s-ar fi implicat în campania electorală de la alegerile parlamentare precedente. În realitate, motivul excluderii a fost teama liderului PSD Alba, Ioan Dîrzu, că Damian i-ar putea ”fura” funcţia de preşdinte al filialei. De asemenea, Dîrzu nu i-a iertat faptul că l-a susţinut puternic pe rectorul Universităţii, Daniel Breaz, pentru a ocupa primul local pe lista de la Senat, în detrimentul primarului din Ciuruleasa, Marcel Tuhuţ, unul dintre oamenii de încredere ai preşedintelui PSD Alba. Comuna Ciugud se află lângă Alba Iulia şi are peste 3.000 de locuitori. Este una dintre foarte puţinele UAT-uri din Alba care înregistrează un spor natural pozitiv al populaţiei. Mulţi locuitori din Alba Iulia şi-au achiziţionat case în satele comunei şi s-au mutat aici.

* * *

“Producătorul numărul 1” de utilaje agricole din România, Maschio Gaspardo, a fost onorat de vizita Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros 22.07.2020,

32

Fabrica de la Chişineu-Criş a Grupului Maschio Gaspardo, unul dintre cei mai importanţi producători de maşini şi utilaje agricole din Europa de Est, s-a numărat printre obiectivele principale ale vizitei Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în judeţul Arad. Alături de ministru, au fost prezente personalităţi ilustre ale administraţiei locale arădene.

Compania italiană este o prezenţă solidă pe piaţa mondială, fabrica de la Chişineu-Criş fiind o componentă importantă a unui grup internaţional cu opt unităţi mari de producţie, cinci în Italia şi alte trei în străinătate (România, India şi China). Fabrica din România şi-a început activitatea în anul 2003 şi este prima fabrică a Grupului Maschio Gaspardo deschisă în afara graniţelor Italiei, dar şi un element esenţial în distribuţia utilajelor pe piaţa internaţională, datorită poziţionării strategice.

Fraţii Mirco şi Andrea Maschio, preşedintele, respectiv vicepreşedintele Maschio Gaspardo, au dorit să fie alături de Ministrul Adrian Oros, chiar dacă momentan se află în Italia şi au ţinut să îl salute prin intermediul unei videoconferinţe: „Fabrica din România este una dintre cele mai importante investiţii pe care le avem în străinătate, e lider de piaţă în România. Suntem foarte mulţumiţi de rezultatele obţinute şi vrem să creştem în continuare cu noi proiecte de dezvoltare”, a spus Mirco Maschio, Preşedintele Grupului Maschio Gaspardo. „Vă felicit pentru că aţi avut iniţiativa de a investiîn judeţul Arad. Sunt convins că aici aţi găsit o administraţie publică care cunoaşte exact care sunt interesele arădenilor,a economiei judeţului Arad şi ale agriculturii în general. Sunt convins că angajaţii români cu care lucraţi fac treabă foarte bună. Cu siguranţă, aici la Arad, colaborarea va continua multă vreme”, a răspuns ministrul. Acesta, a dat, de asemenea, asigurări celor prezenţi că agricultura reprezintă, la nivel naţional, una dintre priorităţile programului de guvernare.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a fost invitat să facă un tur al fabricii, în cadrul căruia, directorul general Paolo Rocchi i-a prezentat principalele utilaje realizate şi tehnologiile utilizate în cadrul proceselor de fabricaţie. Fabrica de la Chişineu-Criş este cea mai mare şi modernă fabrică de maşini

33

şi utilaje agricole din ţara noastră, aici realizându-se o gamă complexă de maşini de prelucrat solul şi de pregătire în vederea semănatului: scarificatoare, grape cu discuri, cultivatoare, combinatoare, grubere şi prese de balotat.

Ministrul Adrian Oros a fost plăcut impresionat de calitatea investiţiei de la Chişineu-Criş, un pol al tehnicii agricole moderne, cu o deschidere generoasă către pieţele cheie din Europa centrală şi de est, cât şi către cele din întreaga lume.

Maschio Gaspardo este un grup internaţional, specializat în producţia de echipamente

agricole pentru arat, semănat, arhitectură peisageră, producţia utilajelor pentru tratarea culturilor, recoltare şi prelucrare a fânului.

Grupul Maschio Gaspardo se deosebeşte de alte companii prin valorile pe care care le împărtăşeşte - crearea de utilaje agricole cât mai eficiente axate pe nevoile clienţilor, accentul pus pe testarea temeinică a produselor astfel încât să îndeplinească standarde de calitate superioare şi grija pentru client, care este consiliat la tot pasul, pentru a-şi achiziţiona utilaje în cele mai avantajoase condiţii de finanţare şi susţinerea acestuia în caz de nevoie, prin punerea la dispoziţie a consumabilelor şi pieselor de schimb necesare.

Nu în ultimul rând, Grupul Maschio Gaspardo este atent preocupat de impactul producţiei sale asupra mediul înconjurător, de aceea s-au dezvoltat şi implementat periodic noi metode de optimizare a proceselor de producţie. Maschio Gaspardo este primul producător de utilaje agricole din lume care a primit certificarea „Carbon Trust Standard Certification”, care atestă faptul că fabricile au o emisie de carbon scăzută. Această distincţie a fost primită în 2013 şi reconfirmată în 2015.

* * *

* * *

Afaceri de la zero. Silvia Buzori, autoare de romane poliţiste, a creat brandul Săpun Natural în 2009 şi a dezvoltat peste 50 de produse cosmetice în 11 ani de activitate 22.07.2020, Alina-Elena Vasiliu

34

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-silvia-buzori-autoare-de-romane-politiste-a-creat-19434376

În 2019, cifra de afaceri a ajuns la aproape 20.000 de euro, iar profitul – la 10.000 de euro, nefiind însă cel mai bun an din istoria companiei. Cei mai buni au fost anii 2011-2012.

Silvia Buzori a început businessul Săpun Natural în urmă cu mai bine de un deceniu, în 2009, inspirată de fetiţa ei, pentru care a căutat alternative la produsele cu ingrediente de sinteză. După ce a devenit primul producător român de săpun natural, în 2010, a început să producă şi alte cosmetice naturale.

„Facem săpunul după metoda la rece, care păstrează toate proprietăţile ingredientelor. Este sută la sută vegetal, nu folosim ingrediente de provenienţă animală. Nu conţine decât ceea ce găsim în natură – uleiuri vegetale, unturi, uleiuri esenţiale, adaosuri din plante. Este făcut semimanual“, a povestit Silvia Buzori la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Producţia are loc într-un atelier de lângă Bucureşti, iar gama de produse in-clude, pe lângă săpun, şi creme, săpun lichid, şapon, gel de duş, uleiuri de corp, unturi pentru corp, ape florale. În total, sunt peste 50 de produse sub brandul Săpun Natural.

„În 2009, când am lansat brandul, criza era la început în România. La momentul respectiv, aveam produsele în peste 50 de magazine online şi fizice. Când criza a început să-şi facă simţită prezenţa în România, magazinele au început să se închidă, să nu mai aibă vânzări şi atunci norocul a fost că eu am insistat să ne promovăm propriul site, iar asta ne-a ajutat foarte mult.“

35

Astfel, în prezent, toate produsele Săpun Natural se vând doar prin intermediul magazinului online al Silviei Buzori, sapunnatural.ro, însă ea nu exclude ideea de a se lista din nou şi în unele magazine fizice.

„În magazinele mari însă, concurenţa cu brandurile consacrate este greu de dus pentru un producător mic.“

Investiţiile iniţiale făcute de Silvia Buzori în 2009 au fost de 5.000 de euro, dar în timp ele nu au încetat niciodată. Sursele de finanţare la început au fost proprii, apoi brandurile au început să se autosusţină. Cele mai mari costuri sunt pentru ingrediente şi ambalaje. În plus, în 2017, a început şi un proces de rebranding, ceea ce a necesitat noi investiţii.

„Încerc, pe cât posibil, să iau ingrediente din România, dar de exemplu untul de shea nu se face la noi, ci în Africa, deci sunt nevoită să mă îndrept şi către pieţe internaţionale.“

De-a lungul anilor, businessul Săpun Natural a avut suişuri şi coborâşuri, spune Silvia Buzori. În 2019, cifra de afaceri a ajuns la aproape 20.000 de euro, iar profitul – la 10.000 de euro, nefiind însă cel mai bun an din istoria companiei. Cei mai buni au fost anii 2011-2012.

Scopul Silviei Buzori este să menţină businessul pe creştere de acum înainte, dar şi să dezvolte produse noi.

„În general, targetul principal îl constituie persoanele între 30 şi 45 de ani, informate şi preocupate de sănătatea familiei“, spune Silvia Buzori.

Când nu este antreprenoare, ea scrie romane poliţiste, având până acum două volume la activ. Experienţa ei în Comunicare a ajutat-o să-şi promoveze propriul business, Silvia Buzori fiind absolventă de Publicitate.

► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

* * *

O localitate din Prahova, plasată în carantină 14 zile A.P. Miscellanea / 22 iulie

36

Decizie şocantă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova. Satul Gornet din comuna Gornet (Cuib) va fi carantinat timp de 14 zile, anunţă Jurnalul Prahovean.

Astfel conform unui comunicat al CJSU se "instituie carantină zonală în satul Gornet din comuna Gornet, judeţul Prahova, pentru o perioadă de 14 zile, cu posibilitate de prelungire în funcţie de evoluţia răspândirii comunitare a noului coronavirus SARS-CoV 2.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 136/2020, privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, carantina zonală se instituie prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, la propunerea direcţiei de sănătate publică teritoriale şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Măsura carantinării nu este egală cu închiderea unei localităţi, ci vine în sprijinul cetăţenilor care nu sunt infectaţi, şi asigură o mai bună gestionare a combaterii răspândirii bolilor, conform Jurnalul Prahovean

Această hotărâre a fost adoptată în conformitate cu criteriile utilizate în evaluarea riscului epidemiologic în vederea instituirii carantinării zonale, elaborate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, şi pentru limitarea transmiterii comunitare a noului coronavirus SARS-CoV 2, pe baza analizei elaborate de către DSP Prahova şi cu avizul INSP, deoarece:

În comuna Gornet există un trend crescător al cazurilor în ultimele 14 zile - au fost înregistrate 15 cazuri noi în perioada 08 -20.07.2020;

Rata de infectare depăşeşte nivelul de 3 cazuri /1000 de locuitori;

Cazurile sunt înregistrate în comunitate (nu există comunităţi închise);

37

Ponderea populaţiei cu vârsta de 65 de ani şi peste este similar în comună cu cea din restul judeţului;

Personalul de specialitate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, care efectuează anchetele epidemiologice, este depăşit de numărul de cazuri noin zilnice;

În comună îşi desfăşoară activitatea doi medici de familie;

Nevoile esenţiale pot fi asigurate prin existenţa la nivelul localităţii a mai multor magazine şi a unei farmacii;

la nivelul localităţii există 3 poliţişti locali şi 5 angajaţi la pază locală.

În localitatea carantinată sunt permise intrarea, respectiv ieşirea pentru:

a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, al materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice în localitatea carantinată, precum şi aprovizionării populaţiei;

b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii, alimentaţiei publice, alimentării cu apă, comunicaţiilor şi transporturilor;

c) persoanele care locuiesc în zona carantinată şi desfăşoară activitate profesională în afara zonei carantinate cu prezentarea unei adeverinţe de la angajator, legitimaţie de serviciu sau oricare alt document care să ateste activitatea profesională;

d) persoanele care realizează activităţi agricole sau pentru comercializarea de produse agroalimentare;

e) deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoană aflată în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, decesul unui membru de familie;

f) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;

g) urgenţe medicale.

38

Vor fi luate măsuri pentru a asigura funcţionarea serviciilor de protecţie şi asistenţă socială, funcţionarea corespunzătoare a serviciilor de utilităţi publice, precum şi aprovizionarea cu alimente de bază pentru persoanele fără susţinători sau altă formă de ajutor şi care nu se pot deplasa de la locuinţă/gospodărie, de către autorităţile locale şi judeţene.

Intrarea/ieşirea în/din satul Gornet, judeţul Prahova este permisă doar prin căile deschise circulaţiei publice de pe drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale.

* * *

Guvernul plasează în carantină prima localitate din ţară A.P. Miscellanea / 22 iulie

Localitatea Cartojani, din comuna Roata de Jos, judeţul Giurgiu, va intra în carantină de la ora 17.00. În localitate au fost confirmate 30 de cazuri de infectare cu coronavirus, la o populatie de 3.000 de oameni, scrie Digi24.

Conform dispoziţiilor Prefecturii, în şi din zona de carantină este permisă intrarea, respectiv ieşirea pentru transportul de marfă, a materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice, precum şi aprovizionării populaţiei pe baza documentelor justificative care să indice scopul şi destinaţia transportului.

De asemenea, este permisă intrarea, respectiv ieşirea persoanelor care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, sanitar veterinar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilităţi publice, energetic, agriculturii, alimentaţiei publice, alimentării cu apă. comunicaţiilor şi transporturilor, detaliază Digi24.

"În/din zona de carantină este permisă intrarea, respectiv ieşirea persoanelor care locuiesc în zona de carantină, care desfăşoară activităţi în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, sanitar veterinar, situaţiilor de urgenţă, asistenţei şi protecţiei sociale, serviciilor de utilitate publică, energetic, alimentaţiei publice, alimentării cu apă. comunicaţiilor şi transporturilor, gospodăririi apelor, doar pentru situaţii excepţionale care ţin de menţinerea serviciilor publice operaţionale. În/din zona de carantină este permisă intrarea, respectiv ieşirea persoanelor care locuiesc în zona de carantină, dar care activează în domeniul agriculturii, pomiculturii, creşterii animalelor şi apiculturii, pe baza documentelor justificative emise şi

39

certificate de autorităţile competente, care să ateste natura activităţii, doar pentru desfăşurarea acestor activităţi. Persoanele mai-sus menţionate vor putea părăsi zona de carantină, fie ca urmare a solicitării angajatorului, fie ca urmare a solicitării persoanelor în cauză cu aprobarea angajatorului, numai după ce obţin aprobarea scrisă a Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Giurgiu", se mai arată în comunicat.

Toate persoanele vor prezenta autorităţilor legitimaţia de serviciu sau adeverinţa de salariat eliberată de angajator.

Persoanele din zona de carantină care necesită asistenţă medicală de urgenţă în situaţii speciale în centre medicale/unităţi spitaliceşti specializate se pot deplasa conform programării în intervalul orar 6.00-22.00, cu informarea prealabilă a Direcţiei de Sănătate Publică Giurgiu.

Şi acestea vor prezenta documente medicale justificative, dovada programării pentru data în care efectuează deplasarea şi declaraţie pe proprie răspundere în care se va preciza traseul deplasării, mijlocul de transport şi datele de identificare ale însoţitorului (dacă este cazul). Aceste persoane se vor deplasa numai cu mijloace de transport proprietate personală sau proprietatea însoţitorului/ conducătorului auto sau cu autospeciale sanitare, potrivit Digi24.

În interiorul zonei de carantină este obligatorie purtarea măştii de protecţie în toate spaţiile publice.

Administratorii şi deţinătorii spaţiilor comerciale din zona de carantină au obligaţia dotării acestor spaţii cu dispozitive de dezinfecţie a mâinilor pe bază de alcool.

În zona de carantină, primăria comunei Roata de Jos va lua următoarele măsuri:

a) asigurarea dezinfecţiei focarelor de infecţie din zona de carantină prin intermediul unei firme specializate autorizate, sub îndrumarea Direcţiei de Sănătate Publică Giurgiu;

b) colectarea deşeurilor şi procedurile aplicabile pentru asigurarea funcţionării continue a serviciilor de utilităţi publice (apă curentă, electricitate etc.);

c) distribuirea sacilor menajeri şi pubelelor pentru locaţiile în care au fost identificate persoane infectate cu COVID-19, deşeurile rezultate urmând a fi colectate, eliminate şi neutralizate de către o firmă specializată autorizată;

40

d) asigurarea continuităţii aprovizionării cu alimente şi bunuri de strictă necesitate pentru persoanele fără susţinători sau fără posibilităţi de asigurare a subzistenţei;

e) asigurarea continuităţii aprovizionării cu medicamente necesare tratamentului uzual al populaţiei prin unitatea farmaceutică specifică în analiza de risc;

f) punerea la dispoziţia persoanelor carantinate a informaţiilor detaliate referitoare la măsurile de igienă individuală ce trebuie respectate, în contextul epidemiologie existent;

g) inventarierea tuturor persoanelor cu domiciliu, reşedinţă ori adresă declarată în zona de carantină stabilită prin Ordinul Comandantului Acţiunii şi comunicarea datelor către CJCCI Giurgiu", se mai arată în comunicat.

IPJ Giurgiu va va stabili rute ocolitoare a zonei carantinate, iar DSP va stabili măsuri pentru medicii de familie în vederea monitorizării atente a diferitelor categorii de persoane cu risc, cum ar fi: femei gravide, persoane dializate, pacienţi oncologici etc.

* * *

SUMMIT-UL UE PENRU RELANSAREA ECONOMICĂ / PROIECTE MULTE, VIZIUNI PE MĂSURĂ, IMPLEMENTARE SLABĂ Bani europeni pentru o ţară săracă George Marinescu Ziarul BURSA #Macroeconomie / 22 iulie

Fondurile europene reprezintă o componentă importantă a Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, iar faptul că s-a ajuns la un acord cu privire la exerciţiul bugetar multianual 2021-2027, acord în urma căruia România va primi 79,9 miliarde euro, reprezintă un prim pas în dezvoltarea economică şi socială a ţării noastre, a afirmat Ionel Dancă, şeful Cancelariei Prim-ministrului Ludovic Orban, în cadrul videocnferinţei privind cadrul de acţiune locală pentru implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă 2030.

Ionel Dancă a mai spus: "Liderii europeni au ajuns la un acord privind alocarea financiară pentru relansarea economică în statele membre ale Uniunii Europene, iar România beneficiază de o sumă record: 79,9 miliarde euro. Guvernul a prezentat public la începutul lunii iulie Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică ce presupune un volum de investiţii de aproximativ 100 miliarde euro, iar o bună parte din această sumă o reprezintă contribuţia din fondurile europene alocate României.

41

Aceasta este doar o componentă de finanţare a planului respectiv, care este construit atât din surse bugetare, fonduri nerambursabile cât şi fonduri rambursabile".

Şeful Cancelariei premierului a arătat că prin intermediul mecanismului de supracontractare şi flexzibilizare între programele operaţionale finanţate de Uniunea Europeană, Guvernul va disponibiliza 3 miliarde euro pentru sprijinirea companiilor şi angajaţilor afectaţi de criza generată de epidemia de coronavirus. În privinţa investiţiilor, Ionel Dancă a arătat că în perioada crizei nu au fost oprite lucrările pe niciun şantier unde se realizează investiţii publice şi că în primele şase luni Guvernul a alocat 16 miliarde lei pentru finalizarea unor astfel de lucrări, fapt care s-a reflectat şi în statistică, unde sectorul construcţiilor se situează cu 12% mai bine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"În privinţa obiectivelor de dezvoltare durabilă, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică are la bază tranziţia ecoomiei româneşti către un model de dezvoltare durabilă prin investiţii în noi capacităţi de producţie în zona energetică, unde avem planificate investiţii de 16 miliarde euro în parcuri eoliene onshore şi offshore, energie hidro şi investiţii în domeniul exploatării şi utilizării gazelor naturale. Tranziţia către o economie durabilă trebuie să permită utilizarea resurselor de gaze naturale în acest proces de la o economie intensiv energetică, către o economie din surse de energie regenerabilă.

România beneficiază de resurse importante de gaze naturale, mai ales în zona offshore a Mării Negre, care trebuie să se concretizeze în creşterea nivelului de trai al cetăţenilor prin conectarea locuinţelor la reţelele de gaze naturale", a arătat Ionel Dancă.

• Ministerul Fondurilor Europene: 16 programe propuse de România pentru absorbţia banilor europeni

Referitor la acordul aprobat, ieri, de Consiliul European, la Bruxelles, Adrian-Marius Mariciuc, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene a precizat că în perioada de programare 2021-2027, politca de coeziune are un rol important la nivelul autorităţilor publice locale, iar proiectele derulate de acestea trebuie să se înscrie celor cinci obiective politice stabilite la nivel european: Europa inteligentă, Europa ecologică, Europa conectată, Europa socială şi Europa durabilă.

Adrian Mariciuc a arătat: "În privinţa alocării naţionale, exerciţiul bugetar multianual 2021-2027 ne oferă 34 miliarde euro pentru politica de coeziune. Banii vor veni prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul

42

Social European şi Fondul de Coeziune, dar vom avea limitări pe fiecare dintre acestea. Inclusiv la nivel de programe operaţionale, am ţinut cont de concentrările tematice. Astfel, din totalul sumelor ce vor fi alocate pe Programul Operaţional Regional, 25% va merge către proiectele ce se vor adresa Europei inteligente, 30% către proiectele menite să atingă ţintele Europei verzi, iar minimum 6% se vor adresa proiectelor din zonela urbane. 30% din alocările pe FEDR se vor da pentru proiectele din zona schimbărilor climatice. Tot în această zonă vor fi alocate 37% din sumele pe care le primim prin Fondul de Coeziune. 25% din alocările pe FSE vor merge către proiecte privind incluziunea socială, cel puţin 2% către proiectele destinate persoanelor defavorizate şi cel puţin 10% către proiectele pentru tinerii care nu sunt prinşi în sistemul de ocupare şi nici în sistemul educaţional".

Secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene a precizat că fiecare stat membru trebuie să pregătească un acord de parteneriat, iar România propune şapte programe naţionale, opt programe regionale şi un program adresat zonelor ce vor face tranziţia de la economia pe bază de carbon la economia verde. În cadrul acestui ultim program privind tranziţia justă, au fost incluse şase judeţe: Dolj, Gorj, Hunedoara, Galaţi, Mureş şi Prahova. Adrian Mariciuc a menţionat că fiecare program va fi supus dezbaterii publice şi că Ministerul Fondurilor Europene este coordonatorul politicii de coeziune la nivel naţional şi autoritate de management pentru mai multe programe operaţionale.

• Dezvoltarea Rurală pierde un miliard de euro

Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a atras atenţia că, în viitorul cadru european financiar multianual, 2021-2027, România pierde un miliard de euro pentru dezvoltarea rurală comparativ cu alocarea pe cadrul financiar anterior, 2014-2020.

"După decizia de la Bruxelles, vom avea pentru plăţi directe 13,7 miliarde euro, iar pentru pilonul 2 - dezvoltare rurală - doar 7,1 miliarde euro, cu un miliard euro mai puţin faţă de perioada 2014-2020. Aceasta în condiţiile în care ne confruntăm cu un fenomen de îmbătrânire a populaţiei din zonele rurale şi în care trebuie să schimbăm paradigma privind balanţa comercială negativă. De aceea, vom fi atenţi la aprobarea proiectelor şi vom stimula susţinerea producătorilor din mai multe zone ale ţării, inclusiv din zona montană şi din Delta Dunării şi dezvoltarea pieţelor locale", a spus ministrul Adrian Oros.

Colegul său din Guvern, Ion Ştefan - ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, s-a declarat mulţumit de granturile cxe vor fi

43

acordate de Bruxelles şi care vor contribui la susţinerea companiilor şi IMM-urilor din ţara noastră. El arătat că investiţiile mari vor fi sprijinte cu sume cuprinse între 1,5 milioane şi 6 milioane euro, printr-un program a cărui bugetare totală se ridică la 550 milioane euro.

În domeniul infrastructurii de sănătate, ministrul Lucrărilor Publice a arătat că în perioada următoare vor fi construite cele trei spitale regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova, că vor fi alocaţi 17,5 miliarde lei pentru reabilitarea şi modernizarea a 1450 centre medicale în mediul rural, 25 spitale judeţene şi 110 spitale orasanesti. În infrastructura din domeniul educaţiei, Ion Ştefan a precizat că vor fi construite sau modernizate 40 de campusuri şcolare şi 30 de cămine studenţeşti, cu 10344 locuri de cazare.

Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei s-a declarat nemulţumit de starea infrastructurii din mediul rural, deşi în ultimii ani au fost demarate sute de proiecte prin intermediul etapelor 1 şi 2 ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

"Vom aloca 8 miliarde lei pentru 750 de proiecte privind extinderea reţelelor de apă şi canalizare, şi 250 milioane lei pentru realizarea de fose septice şi staţii de tratare a apelor uzate. De asemenea, sperăm să conectăm peste 70% din gospodării la gazul românesc. În privinţa drumurilor judeţene şi drumurilor locale arăt că doar 39% dintre acestea sunt reabilitate si modernizate. Dorim să ajungem la 78%, în intervalul 2021-2027 şi ne-am propus să alocăm 20 miliarde lei pentru reabilitarea a 20.000 kilometri de drumuri locale şi 12 miliarde lei pentru reabilitarea a 7000 kilometri de drumuri judeţene. De asemenea, din fondurile europene alocate vom eficientiza termic 45.000 de clădiri şi vom construi 10.000 unităţi locative pentru specialişti şi 5000 locuinţe pentru tineri", a afirmat ministrul Ion Ştefan.

Consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, a menţionat că, deşi avem un Plan Naţional de Investiţii şi Relansare Economică care se întinde până în anul 2030, este necesar să ştim ce facem în perioada imediat următoare, ce plan de acţiune şi ce iniţiative avem la nivel guvernamental şi al autorităţilor administraţiei publice locale.

"Anul acesta se termină cadrul financiar multianual 2014-2020 şi ne pregătim pentru perioada 2021-2027. Pandemia este o oportunitate: am avut deficit excesiv, iar Comisia Europeană a decis să fie mai blândă cu aceste deficite. Circa 750 de miliarde euro vor fi daţi pentru diferite proiecte în anii următori. Este foarte important să avem un acord de negociere avantajos pentru România. În aceste condiţii, este foarte important cu vor pregăti

44

autorităţile locale cadrul pentru realizarea proiectelor necesare comunităţilor pe care le administrează. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă va elabora până în luna noiembrie un ghid, iar strategiile de dezvoltare locală pe baza cărora vor fi realizate proiectele ce vor fi finanţate din bani europeni, vor trebui să ţină cont de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă. Mai ales că raportul de anul viitor pe cele două semestre europene vor fi realizate pe baza acestor obiective. De asemenea, toate strategiile trebuie legate între ele, inclusiv cu cele existente la nivel european, cum sunt Green Deal şi Just Transition Fund. Dacă pregătim acest lucru şi punem cap la cap strategiile locale de dezvoltare cu cele judeţene şi regionale, lucrurile vor merge bine", a spus consilierul de stat Laszlo Borbely.

Domnia sa a arătat că toate strategiile de dezvoltare durabilă trebuie să se plieze pe cele trei instrumente integrate existente la nivel european: planul de economie circulară, Green Deal şi Just Transition Fund.

• Robert Negoiţă: Absorbţia fondurilor europene, periclitată de politizarea Curţii de Conturi

În legătură cu proiectele derulate pe fondurile europene, Robert Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) a arătat că este nevoie de o nouă reglementare internă.

"Astăzi instituţa de audit din cadrul Curţii de Conturi a României s-a politizat foarte mult. Cei care vin în control au temă să pedepsească adversari politici, chiar din interiorul aceluiaşi partid. De aceea solicităm ca funcţionarii Curţii de Conturi să plătească pentru greşelile sau abuzurile pe care le fac în cadrul activităţii de audit", a spus Robert Negoiţă.

El a arătat că pentru dezvoltarea economică şi pentru realizarea proiectelor europene este necesară predictibilitatea fiscală.

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România a precizat: "În ultimii patru ani am avut patru tipuri de cote. Cum va fi anul viitor nimeni nu ştie. Dorim ca actualele cote de echilibrare bugetară să fie trecute în lege, pentru a nu mai fi schimbate de la an la an sau de la un guvern la altul. Fără o predictibilitate în acest domeniu, băncile au o mare dificultate să ne facă analiza de risc, iar acest fapt duce la reţinerea lor în acordarea creditelor către administraţiile publice locale sau acordarea acestor credite la costuri mai mari de finanţare".

De altfel, în privinţa cotelor alocate administraţiilor publice, cele patru structuri reprezentative - Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România şi Uniunea

45

Naţională a Consiliilor Judeţene din România - au depus un memoriu în acest sens la Guvern prin care cer ca procentul cotelor respective să fie consfinţit prin lege şi să nu se mai schimbe anual.

Robert Negoiţă a menţionat că sunt necesare sprijinirea învăţământului dual şi digitalizarea administraţiei centrale.

"Acest ev mediu din multe zone din administraţia centrală, ne dă de suferit în administraţia locală prin generarea unor costuri suplimentare. Trebuie să ne propunem să reducem costurile, iar asta implică reducere de personal în rândul aparatului de stat care este multe prea umflat. De aceea este nevoie de mai multă tehnologizare şi digitalizare, ca să fim mai rapizi, mai exacţi", a punctat Robert Negoiţă.

Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea şi preşedinte executiv al AMR a arătat că proiectele europene s-ar putea derula pe terenuri care aparţin statului, dar nu au nicio utilitate în acest moment.

"În fiecare oraş există zeci de hectare de teren abandonate care sunt în patrimoniul ministerelor care nu ştiu ce administrează. Terenurile respective ar trebui inventariate şi trecute in proprietatea administraţiilor locale cu destinaţie specială pentru folosirea lor în proiecte de dezvoltare finanţate din fondurile europene", a spus Ilie Bolojan.

Edilul a mai cerut ca în zonele metropolitane, pentru dezvoltarea rapidă a localităţilor adiacente, primăriile comunelor sau micilor oraşe din apropierea municipiilor reşedinţă de judeţ să poată fi transformate într-un fel de primării de sector. Acest lucru ar facilitat depunerea unor proiecte integrate de dezvoltare care ar beneficia de o finanţare consistentă prin prisma numărului crescut de beneficiari direcţi şi indirecţi ai acestora.

DIN 79,9 MILIARDE EURO ACORDATE ROMÂNIEI,

16,7 miliarde euro - fonduri rambursabile pentru relansarea economică

România va primi în total 79,9 miliarde euro prin cele două mari instrumente agreate ieri dimineaţă de Consiliul European (Bugetul multianual pentru perioada 2021-2027 plus Fondul de relansare numit Next Generation EU).

Conform unor surse de la Bruxelles citate de mass-media, suma de 79,9 miliarde de euro alocată ţării noastre este defalcată astfel:

46

- 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021- 2027

- 33,5 miliarde euro din NextGenerationEU (fondul pentru relansare economică). Din aceştia, granturi nerambursabile vor fi 16,8 miliarde de euro, iar împrumuturile rambursabile vor fi de 16,7 miliarde euro.

În privinţa celor 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual, acestea sunt defalcate astfel:

- 26,8 miliarde de euro pentru Politica de Coeziune

- 18,7 miliarde euro pentru Politica Agricolă Comună. Din aceştia, Pilonul I (plăţi directe) va primi 12,3 miliarde de euro, Pilonul II (dezvoltare rurală) va prmi 6,2 miliarde de euro. Pescuitul va primi 160 milioane euro.

În plus, Fondul pentru Tranziţie Justă (special dedicat modernizării industriei poluatoare în vederea aplicării Green Deal) va aduce 760 milioane euro.

În ceea ce priveşte cele 33,5 miliarde euro din NextGenerationEU, fondurile vor fi defalcate astfel:

- 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru Redresare şi Rezilienţă (reforme structurale şi investiţii)

- 1,4 miliarde euro pentru programul ReactEU (politică de coeziune)

- 650 milioane euro fonduri suplimentare pentru Dezvoltare rurală

- 1 miliard euro pentru Fondul pentru o Tranziţie Justă

Constituirea fondului NextGenerationEU este o premieră în istoria UE, pentru că se va baza pe împrumuturi făcute de Comisia Europeană în numele întregii Uniuni, la dobânzi mult mai bune decât ar fi putut atrage majoritatea statelor membre de pe pieţele financiare. (G.M.)

* * *

Alexe: Noul Cod Silvic promovează o legislaţie de temut pentru cei care sfidează legile pădurii Financial Intelligence 22 iulie 2020,

Noul Cod Silvic, aflat în dezbatere parlamentară, promovează o legislaţie de temut pentru cei care sfidează legile pădurii şi reprezintă

47

un set complet de măsuri pentru combatarea tăierilor ilegale, a afirmat miercuri ministrul Mediului, Costel Alexe.

Acesta s-a referit, într-o declaraţie de presă, la amendamentele pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor le susţine şi pe care mizează pentru descurajarea fenomenului tăierilor ilegale din păduri. Unul dintre acestea prevede că transportul materialelor lemnoase cu un volum de peste 0,1 mc, neînsoţite de avize de transport, constituie infracţiune.

“Noul Cod Silvic promovează o legislaţie de temut pentru cei care sfidează legile pădurii. Aceasta reprezintă un set complet de măsuri pentru combatarea tăierilor ilegale. Orice furt de arbori va fi încadrat ca infracţiune şi sancţionat ca atare, indiferent de valoarea prejudiciului produs. Toată lumea trebuie să înţeleagă că cine taie ilegal poate ajunge inclusiv după gratii, conform acestei modificări a Codului Silvic. Este o schimbare foarte mare a legislaţiei dacă stăm să ne gândim că, până mai ieri, infracţiune era doar fapta care presupunea un prejudiciu mai mare de 5 ori decât preţul mediu al unui metru cub de lemn pe picior. Nu cred că este corect! Furtul este furt, indiferent de volum!”, a subliniat Costel Alexe, potrivit Agerpres.

Alte amendamente care au susţinerea ministerului de resort se referă la confiscarea vehiculelor utilizate pentru comiterea de infracţiuni silvice şi la interzicerea tăierilor la ras în rezervaţiile naturale.

“Cei care fură lemne vor rămâne definitiv şi fără maşinile, camioanele sau tirurile pe care le folosesc pentru a comite ilegalităţi. Cât priveşte tăierile la ras, legislaţia actuală le interzice în prezent doar în parcurile naţionale şi naturale. Însă, noi avem în ţară şi peste 700 de rezervaţii naturale cu o suprafaţă de aproape 300.000 de ha în care, astăzi, tăierile la ras sunt permise. Dacă noul Cod Silvic va fi aprobat în forma susţinută de minister, tăierile la ras vor fi interzise pe circa un milion de ha, suprafaţa însumată a parcurilor naţionale şi naturale şi a rezervaţiilor naturale”, a mai precizat Costel Alexe.

De asemenea, alte amendamente care completează setul de măsuri împotriva fenomenului tăierilor ilegale se referă la introducerea obligativităţii avizului de transport şi pentru rumeguş, biomasă, coaja arborilor şi orice rest de lemn. Totodată, o altă modificare se referă la schimbarea modului de comercializare a masei lemnoase.

“Dacă aceste amendamente vor trece, vom şti unde ajunge orice buştean şi cherestea, dar şi orice rest de lemn, rezultat din procesul tehnologic. Din evaluările noastre, circa un milion de tone (de biomasă) circulă anual fără avize de transport. Apoi, schimbăm din temelii modul în care se

48

comercializează lemnul în România: din lemn pe picior, în lemn fasonat. Când lemnul este vândut pe picior nu se cunoaşte volumul exact de lemn recoltat. Totul se bazează pe estimări. Comercializarea ca lemn fasonat, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene, opreşte orice abuz al estimărilor în defavoarea pădurii. Am propus ca această măsură să se realizeze etapizat: până la 1 ianuarie 2023 – 50% din masa lemnoasă va fi comercializată ca lemn fasonat pentru ca, în 2025, toată masa lemnoasă să fie comercializată în acest fel”, a spus Alexe.

Totodată, alte amendamente la Codul Silvic susţinute de minister prevăd modificarea metodologiei de calcul a cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 de ha, parcurgerea evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate, dar şi permiterea accesului proprietarilor de terenuri agricole la acestea prin drumurile forestiere.

“După aprobarea Codului Silvic, sumele destinate pazei suprafeţelor de pădure sub 30 de ha vor creşte cu peste 30%. În prezent, avem circa 418.000 de ha de suprafeţe de pădure sub 30 de ha. Dintre acestea doar jumătate sunt păzite. Avem nevoie ca toate aceste suprafeţe să fie sub pază dar şi să investim mai mult în asta, chiar şi acolo unde aceasta este deja asigurată! Gândiţi-vă că acum sumele investite în paza acestor păduri sunt de 53 de lei pe an şi pe ha la munte, 86 de lei pe an şi pe ha la deal şi 173 lei pe an şi pe ha la câmpie. Cu aceste sume, paza este deficitară. În ceea ce priveşte evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate cred că cel mai mare câştig al acestei măsuri este implicarea populaţiei în soarta pădurilor din ariile naturale protejate. În ceea ce priveşte accesul proprietarilor de terenuri agricole care nu pot ajunge la terenurile lor decât prin pădure, au fost multe nedreptăţi de-a lungul timpului: au fost proprietari care nu au putut ajunge pe terenurile lor decât dacă plateau o taxă. Prevederea din Codul Silvic le dă dreptul să folosească drumurile forestiere ca să ajungă la ce e al lor, fără constrângeri”, a mai spus ministrul Mediului.

El a vorbit şi despre amendamentul care va permite accesul liber al oamenilor pentru recreere în păduri, inclusiv cu bicicleta, precizând că au fost introduse mai multe prevederi care reglementează amenajarea în fondul forestier naţional de poteci şi trasee pentru mers, alergare şi biciclete.

“Lupta cu tăierile ilegale nu se poate purta pe un singur front. Aceasta trebuie abordată din mai multe direcţii şi cu tactici diferite. Doar aşa le putem opri! Prima noastră tactică a fost să întărim controlul şi să supraveghem în timp real pădurea: am promovat prin HG un sistem

49

informatic de control care să fie cu ochii pe pădure 24 de ore din 24 – SUMAL-UL! A doua strategie este să susţinem şi să promovăm o legislaţie aspră împotriva celor care vor fi prinşi că taie ilegal! Noul Cod Silvic face trecerea de la o legislaţie prea relaxată, incapabilă să-i convingă pe cei care taie ilegal să se oprească, la una exigentă, în care nimeni nu mai stă la discuţii cu infractorii”, a menţionat Costel Alexe.

* * *

Vinul de azi: Cotes du Rhone Rouge 2019 Profit.ro scris astăzi, 09:05

Podgoriile Chauteau de Saint Cosme se găsesc în sudul regiunii Rhone, la doar 300 metri de satul Gigondas, estimându-se că datează încă din secolul 15.

Din 1570, Chauteau de Saint Cosme s-a aflat în proprietatea familiei Barroul, iar Louis Barroul este cel care acum a reușit să transforme brandul familiei sale într-unul de mare succes, renumit peste tot în lume. Respectul pentru tehnicile tradiționale de producere a vinului, viticultura organică și înțelegerea în profunzime a terenurilor zonei sale au fost cele trei secrete care l-au ajutat să crească atât de mult această afacere.

Saint Cosme Cotes du Rhone Rouge 2019 este un vin încântător, potrivit pentru a fi băut imediat, dar totuși cu un potențial foarte bun de îmbătrânire. Închis la culoare, elegant și fin, vinul are taninuri frumos rotunjite, arome intense de coacăze negre, camfor, trufe, trandafir și afine. Se recomandă savurarea acestui vin la o temperatură între 16-18 grade Celsius, iar cele mai potrivite preparate cu care îl poți asocia sunt carnea la grătar, friptură de porc și brânzeturile mai tari.

* * *

Schimbarea percepției cu ajutorul robotului-barman Mixologiq Last updated iul. 22, 2020

50

Trecem printr-o perioadă de schimbări intense în industria ospitalității, atât din punct de vedere al experienței, cât și al procedurilor impuse personalului și organizarea acestuia.

Deși tentația este să arătăm reticență la schimbare, nu tot ce e nou trebuie privit cu suspiciune și rigiditate. Antreprenorii și managerii din HORECA se văd puși în fața unei răscruci în ce privește viitorul afacerii pe care o conduc: fie se agață de ceea ce știau, fie se adaptează noilor condiții.

Deși 1 iulie nu a venit cu o confirmare  a deschiderii restaurantelor la interior, este timp pentru regândirea unor planuri legate de dotarea barului locației. Pentru restaurante care nu puneau accent pe acest serviciu, dar și pentru hoteluri care sunt puse în situația de a veni în întâmpinarea așteptărilor oaspeților, a apărut robotul-barman. Mixo Two este aparatul care prepară cocktail-uri în numai 30 de secunde, fiind livrat cu o bază de 150 de rețete prestabilite, cocktail-uri clasice ce se numără cu siguranță în preferințele celor mai pretențioși oaspeți. Printre calitățile de bază ale unui astfel de aparat, un atu demn de luat în considerare, este faptul că precizia din rețete se va reflecta în economie și o gestiune mult mai bună a acestor servicii.

Deși la prima vedere pare că experiența în sine va avea de suferit, trebuie să luăm în considerare că viitorul aparține acelor operatori care pot investi astăzi în soluții creative, cu beneficii pe termen lung. De asemenea, Mixo Two permite programarea a până la 300 de rețete personalizate, o modalitate de a vă remarca prin băuturi inedite care să reflecte personalitatea localului pe care îl conduceți și de a încuraja personalul specializat să se remarce prin inovație.

Mixo Two este primul aparat din lume care prepară cocktail-uri autonom într-un timp record de aproximativ 30 de secunde. Avantajele folosirii unui aparat de preparat cocktail-uri:

51

Profitabil de la 2 cocktail-uri/zi, asigurând un câștig mai mare pentru fiecare cocktail preparat cu mult mai puțin efort;

Măsurare la centilitru pentru cocktail-uri cu calitate controlată; Capacitate de stocare de până la 10 sticle de alcool și 10 de

sucuri/siropuri; Prepară 120 de cocktail-uri/oră; Închiriere sau cumpărare, decideți ce modaliate se pretează mai

bine pentru a beneficia din plin de serviciile unui robot-barman; Timp de instalare redus (3-5 ore cuprinzând programarea

propriu-zisă) și necesită doar două prize tip SHUCKO conectate la tensiune 220V;

Configurare facilă la livrare alături de un tehnician iBar, abordare personalizată în funcție de specificul fiecărei locații și cerințele acesteia. De asemenea, odată creat contul de utilizator, fiecare operator va avea acces la tuturiale informative privind maximizarea potențialului Mixo Two;

Mentenanță inclusă în planul de închiriere; Întreținere facilă prin utilizarea programului de autocurățare;

iBar este unic distribuitor al brandului Mixologiq, inventatorii robotului barman Mixo Two care prepară băutura perfectă cu ajutorul unor funcționalități unice, patentate. Scopul declarat al iBar este de a oferi consumatorilor experiența unor băuturi premium cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație.

Horeca Insight și-a arătat în nenumărate rânduri sprijinul pentru relansarea industriei prin webinarii și evenimente dedicate fiecărui segment Horeca în parte, iar acum poți beneficia de o reducere de 5% la cumpărarea unui aparat până pe 15 august folosind codul de reducere HORECAINSIGHT5.

Mai multe detalii despre Mixologiq și posibilități de închiriere sau cumpărare puteţi găsi pe site-ul www.ibar.ro.

* * *

Restaurantele angajează roboţi bucătari. Ar putea fi soluţia pentru o bucătărie sigură în lumea COVID-19? 22 iul, 2020 | Lidia Neagu | ECONOMICA.net Cu abilităţi în pregătirea aproape oricărui fel de mâncare, de la o simplă omletă la pizza proaspată şi hamburgeri gourmet, bucătarii roboţi ar putea fi în viitor noul standard în bucatăriile restaurantelor. Iar în epoca pandemiei, tehnologia se dovedește a fi salvatoare şi ajută restaurantele să minimizeze implicarea oamenilor în procesul de gătit.

52

https://youtu.be/hh7HN_B00v8

Coboţii sau roboţii colaborativi pot tăia, toca, amesteca pot pune tăvi în cuptor sau pot pregăti cafeaua sau omleta de la zero. Aceştia pot lucra cot la cot cu un bucătar sau pot fi independenţi. Ocupă o zonă restrânsă în spațiile în care operează şi sunt ușor de implementat, flexibili și pot fi mutați cu ușurință dintr-un loc în altul între sarcini, datorită faptului că sunt mici și ușori. Bucătarii coboți pot fi programaţi să lucreze oricât, chiar şi ture de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Se adaptează volumelor cerute și depind mai mult de celelalte echipamente sau resurse cu care lucrează, decât de propria capacitate.

"Învață foarte repede, în doar câteva ore, mișcările pe care trebuie să le reproducă și după aceea pot îndeplini cu ușurință sarcina respectivă continuu. Coboții nu obosesc sau nu se plictisesc de sarcini monotone, cum sunt tăierea legumelor sau aranjarea ingredientelor pe pizza la nesfârșit. Aceasta este frumusețea, coboții sunt cu adevărat eficienți și nu se opresc niciodată decât dacă doriți ca ei să se oprească", explică pentru ECONOMICA.NET, Jacob Pascual-Pape, director de vânzări regional pentru EMEA la Universal Robots. Compania a livrat astfel de coboţi în mai multe restaurante din lume. Unul dintre ei, PAZZI, robotul pizzaiolo a fost creat de o altă companie folosind brațele de cobot UR10 și UR5 de la Universal Robots.

PAZZI - robotul pizzer care face o pizza la fiecare 45 de secunde PAZZI a fost creat de un start-up din Franța, EKIM, folosind trei roboți colaborativi Universal Robots. PAZZI este capabil să prepare până la 10 pizza simultan din aproape cinci milioane de combinații de rețete. Cercetarea și dezvoltarea pentru PAZZI a început în 2013 și a fost finalizată în 2019. Cobotul a fost implementat într-un restaurant pilot în apropiere de Paris, complet automatizat, care s-a deschis în noiembrie 2019.

53

https://youtu.be/Cyp_ubQArHk

În ceea ce-l privește pe PAZZI, nu lucrează alături de un bucătar, ci într-un restaurant autonom. Restaurantul funcționează în totală autonomie de la comandă până la livrare. Fără intervenție umană. Bucătăria în care se află cele trei brațe UR (PAZZI) are 7 metri pătraţi, dar toate mașinăriile robotizate din restaurant sunt integrate pe o suprafață de 45 metri pătraţi. Coboții UR ocupă doar 15% din spațiu și reprezintă 15% din investiția totală necesară dezvoltării acestui restaurant. PAZZI poate face 80 de pizza pe oră, o pizza la fiecare 45 de secunde. Brațele sale robotizate taie și aplatizează aluatul, așează ingredientele selectate, coace (într-un cuptor conceput să gătească 6 pizza diferite, care au nevoie de temperaturi de coacere diferite), taie și împachetează pizza.

Cât de siguri sunt? Universal Robots spune că roboţii colaborativi sunt perfect siguri pentru a lucra în jurul operatorilor lor, deoarece integrează caracteristici de siguranță de ultimă generație și senzori aprobați și certificați, în comparație cu roboții industriali clasici care trebuie să fie amplasați în cuști pentru a respecta reglementările de siguranță. De asemenea, sunt cunoscuți sub numele de roboți colaborativi sau coboţi datorită naturii lor colaborative care vine din capacitatea lor de a lucra alături de oameni, scopul pentru care au fost proiectați. Unul dintre principalele lor atribute este siguranța. Coboții au funcții de siguranță configurabile, inclusiv timpul de oprire personalizabil și distanța de oprire, deci nu reprezintă un pericol pentru colegii umani cu care pot lucra în imediata apropiere. Dacă o coliziune este pe cale să se întâmple, aceștia se opresc automat. De fapt, coboții au dus la apariţia unui mediu nou în care omul și mașinăriile pot lucra împreună în siguranţă.

Bucătarii roboţi nu îi vor înlocui în masă pe omologii lor umani prea curând. Cu toate acestea, Universal Robots întrevede o cerere puternică pe acest segment la nivel mondial, aşa că s-ar putea ca cina să vă fie gătită de un robot mai devreme decât credeți. Iar Universal Robots nu este singura companie care produce bucătari roboţi. În egală măsură, barmanii robotici ar putea deveni o viziune mai comună în anii următori. Există în lume mai

54

multe baruri care au apelat la serviciile lor. Un astfel de robot - Makr Shakr - a fost deja instalat în barul ICE + FRIES din Reyjavik, Islanda, în parteneriat cu compania de băuturi GlacierFire. Aşadar, tehnologia există, iar într-o industrie dornică să compenseze deficitul de lucrători specializaţi, dar şi să reducă costurile cu forța de muncă și să crească profiturile, automatizarea suplimentară pare inevitabilă.

* * *

Atentie la molia orientala a fructelor. Recomandari de combatere a insectei daunatoare 22 iulie 2020

Grapholitha molesta sau molia orientală a fructelor a fost semnalată în roiuri din a doua generație, odată ce temperaturile în această perioadă sunt prielnice pentru depunerea ouălor pe frunze, lăstari sau fructe. Colegii de la Agro TV Moldova au trimis pentru cei interesați câteva recomandări, numai bune pentru fermierii care se confruntă cu această insectă dăunătoare.

https://youtu.be/1vC-klTm960

* * *

Cum verificam etichetele produselor alimentare? 21 iulie 2020, Daria Diaconescu

Potrivit unei cercetări sociologice recente, din păcate,  unul din trei români NU citește etichetele. De asemenea, sunt multe persoane care nu sunt atente nici măcar  la termenul de valabilitate. De prisos să vă spunem că uneori etichetele sunt de-a dreptul mincinoase. În laboratoarele de la USAMV Iași, din incinta fermei Rediu, la perioade de timp bine determinate, se fac analize pentru a se constata dacă înscrisurile de pe

55

etichete coincid cu proprietățile organoleptice* ale produselor din magazinele alimentare.

https://youtu.be/Fc8hMxMtck0

* Proprietatile organoleptice ale produselor se caracterizeaza prin aspectul exterior, consistenta, culoarea, mirosul, gustul lor. Modificarea calitatilor organoleptice ale produsului, de obicei, indica asupra înrautatirii valorii biologice a lui (micsorarea continutului de vitamine, de acizi grasi indispensabili etc.) si asupra posibilei acumulari a produselor de descompunere a proteinelor, glucidelor, oxidarii lipidelor. Aceasta poate exercita o actiune nociva asupra organismului, îndeosebi asupra oamenilor bolnavi. De exemplu, în produsele mucegaite se formeaza substante toxice. În produsele usor alterabile, concomitent cu modificarile organoleptice, poate avea loc înmultirea microbilor.

* * *

Artistul Olafur Eliasson invită copiii să vorbească în numele planetei în cadrul unui proiect interactiv: Lidia Neagu in CSR 22 July 2020

Earth Speakr este o nouă lucrare de artă interactivă ce îi invită pe copii să vorbească în numele planetei, iar pe adulți să asculte. Lucrarea utilizează realitatea augmentată și include o aplicație gratuită, precum și un website interactiv disponibil în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europe și accesibil de oriunde din lume. Earth Speakr a fost lansat de artistul Olafur Eliasson cu ocazia Președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene în 2020. Lucrarea de artă va prinde contur în următoarele șase luni, datorită contribuțiilor și ideilor copiilor.

Inițiativa include o aplicație, un website, prezentări în format fizic, dar și multe altele şi reprezintă componenta centrală a programului cultural pregătit cu ocazia Președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene în 2020.

56

Lucrarea este finanțată de Ministerul Federal al Afacerilor Externe și realizat în cooperare cu Institutul Goethe. Earth Speakr este disponibilă gratuit și îndeamnă persoanele de toate vârstele și din toate colțurile Europei să colaboreze și să se gândească la schimbările climatice și viitorului planetei.

Copiii vorbesc în numele planeteiOricine poate descărca aplicația Earth Speakr în următoarele șase luni și își poate anima mediul înconjurător folosind tehnologie interactivă. Copiii și tinerii ce încă nu sunt majori pot alege să participe împrumutându-și vocea unui copac, unei coji de banană, cerului sau unei străzi. Astfel, ei vor putea vorbi în numele mediului și al planetei. Mesajele lor creative vor fi distribuite prin intermediul website-ului www.earthspeakr.art sau experimentate în aplicație cu ajutorul realității augmentate (AR).

“Earth Speakr este o lucrare de artă colectivă ce îi invită pe copii să fie artiști. Ceea ce va deveni Earth Speakr depinde de cei care vor vorbi în numele Pământului – de creativitatea și imaginația lor. Lucrarea de artă este realizată din gândurile și viziunea lor, din lucrurile care îi preocupă și speranțele lor. Ceea ce vor alege ei să creeze poate fi jucăuș și amuzant, serios sau poetic. Nu există o cale corectă sau greșită și este simplu pentru toți să participe. Earth Speakr îi invită pe copii să pună în cuvinte ceea ce gândesc și ce au în suflet și să participe la modelarea lumii noastre și a planetei, atât astăzi, cât și în viitor”, a explicat Olafur Eliasson.

Pentru a include cât mai mulți oameni cu putință, Eliasson și studio-ul său au dezvoltat o lucrare de artă predominant digitală, fiind ajutați de o echipă extinsă ce a inclus copii, cercetători și alți specialiști. Earth Speakr va fi disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene și poate fi accesată de oriunde din lume.

În plus, proiectul are ca parteneri o rețea în creștere de muzee, biblioteci și instituții educaționale, precum Institutul Goethe, pentru a distribui lucrarea

57

online și fizic acolo unde este posibil în aceste vremuri ce fac necesară distanțarea socială.

Adulții ascultă viitorulEarth Speakr amplifică mesajele copiilor și invită adulții și liderii globali, cei care au puterea de decizie și de a schimba cursul lucrurilor să îi asculte cu atenție.

Pe www.earthspeakr.art, adulții pot demonstra că mesajele sunt ascultate creând colecții AR de mesaje, denumite „Loud Speakrs”. Acestea pot fi amplasate oriunde pe o hartă virtuală – în piețe publice, în parcuri, pe acoperișul clădirilor – pentru a-i încuraja și pe alții să asculte. Mesajele Earth Speakr sunt, de asemenea, transmise în Bruxelles în clădirea Justus Lipsius (sediul principal al Consiliului Uniunii Europene și al Secretariatului General al acestuia) și în clădirea Europa (ce găzduiește reuniunile Consiliului European, ale Consiliului Uniunii Europene și ale altor organisme la nivel înalt), în cadrul Parlamentului European în Bruxelles și Strasbourg, precum și în Berlin, în zona Lichthof a Ministerului Federal al Afacerilor Externe.

“Viața pe Pământ presupune ca oamenii, animalele, plantele și ecosistemele să coexiste. Trebuie să recunoaștem această coexistență și să luăm măsurile potrivite pentru a o susține. În dezbaterile curente despre schimbările climatice, este vital ca vocile generației următoare să fie auzite cu tărie și claritate, pentru că ei sunt cei ce vor trăi în viitorul pe care noi îl modelăm acum.

Lucrarea mea Earth Speakr îi invită pe copii să vorbească despre climă, cu îngrijorare sau cu speranță. Cu ajutorul aplicației Earth Speakr, ei se pot exprima prin orice element aleg din jurul lor. Această lucrare de artă aduce vocile lor laolaltă și amplifică mesajele pe care ei doresc să le transmită. Noi – adulții, decidenții și politicienii – trebuie să auzim mesajele creative ale copiilor și să le luăm în serios”, a spus Olafur Eliasson.

Începând de pe 1 iulie 2020, mesajele copiilor vor apărea pe harta virtuală a Earth Speakr, iar așa-numitele Loud Speakrs vor putea fi văzute cu ajutorul realității augmentate în locații cunoscute din Uniunea Europeană.

Pentru a afla mai multe detalii și pentru a participa la crearea lucrării de artă, descărcați aplicația Earth Speakr din Google Play sau App Store, vizitați website-ul sau alăturați-vă discuției urmărind @earthspeakr în social media.

* * *

58

3 noi hibrizi de rapiţă Dekalb de la Bayer Violeta Mâţ ,22 iulie 2020 -

Bayer oferă fermierilor români trei noi hibrizi de rapiţă Dekalb pentru toamna anului 2020. Aceşti hibrizi de ultimă generaţie sunt potriviţi pentru toate mediile de producţie.

1. DK Excited - Conţinut ridicat de ulei, evoluţie foarte bună atât în toamnă, cât şi la ieşirea din iarnă, ceea ce asigură flexibilitate privind epoca de semănat, rezistenţă la virusul galben al ridichii (Turnip Yellow Virus - TuYV), virus ce poate duce la pierderi de până la 25% din producţie.

2. DK Expectation - Potenţial ridicat de producţie, evoluţie foarte bună în toamnă, având capacitatea să-şi dezvolte masa radiculară şi foliară, oferind flexibilitate privind epoca de semănat şi totodată o bună pregătire a plantei pentru iernare, toleranţă foarte bună la scuturare şi rezistenţă la virusul galben al ridichii;

3. DK Extremus - Timpuriu, stabil, cu potenţial ridicat de producţie, conţinut ridicat de ulei în seminţe, dublă rezistenţă la Phoma, respectiv rezistenţă la Club root - cancerul rădăcinilor de rapiţă şi toleranţă foarte bună la Orobanche.

„Toate caracteristicile date de genetica Dekalb au crescut încrederea fermierilor şi au confirmat Dekalb ca lider de piaţă pentru cultura rapiţei în România”, a spus Istvan Meszaros, reprezentant tehnic şi comercial al companiei Bayer în jud. Timiş, la prezentarea susţinută la finalul lunii mai, în platforma Bayer de la Comloşu Mic, jud. Timiș, realizată în condiţii de fermă, unde au fost cultivaţi hibrizii de rapiţă Dekalb cei mai vânduţi atât în vestul ţării, cât şi la nivel naţional, precum şi unul dintre hibrizii noi, DK Extremus.

„Extremus şi-a dovedit deja foarte bine calităţile în condiţii grele de climă şi de sol” - ISTVAN MESZAROS, reprezentant tehnic şi comercial Bayer

 Record de producţie pentru cel mai vândut hibrid de rapiţă Clearfield!

„Exception este hibridul numărul 1 în portofoliul Dekalb la vânzări pe România, iar Imaret este cel mai vândut hibrid de rapiţă Clearfield la nivel naţional, având o plajă mare de cultivare şi o toleranţă foarte bună la

59

Orobanche. Imaret deţine şi recordul de producţie, de 6,5 tone la hectar, realizat în 2017, în judeţul Teleorman”, a mai spus reprezentantul Bayer.

Caracteristici, avantaje, beneficii la hibrizii de rapiţă Dekalb/Bayer:• potenţial foarte mare de producţie;• conţinut ridicat în ulei;• toleranţă foarte bună la scuturarea boabelor din silicve;• stabilitate a producţiei;• vigoare foarte bună la răsărire şi dezvoltare foarte bună a plantelor în toamnă;• toleranţă la ger;• toleranţă foarte mare la boli; dublă rezistenţă la Phoma, la hibrizii noi;• tehnologia Clearfield;• rezistenţa la frângere a tulpinii;• utilizarea eficientă a azotului;• intervalul de maturitate.

PLATFORMA DE RAPIŢĂ BAYER - COMLOŞU MIC, JUD. TIMIŞ• Hibrizi rapiţă: DK Exception, DK Expansion, DK Expression, DK Imaret, DK Extremus;• Semănat: 31.08. 2019, densitate: 50 boabe germinabile/mp;• Răsărit: 8.09.2019, densitate: 39-47 boabe germinabile/mp;• Pornirea în vegetaţie: 28.01.2020;• Începutul înfloritului: 09.03.2020.

* * *

Grindină brutală în județul Brăila: peste șase mii de hectare afectate Ferma 22 iulie 2020

Seara zilei de luni a adus în județul Brăila în mai multe localități grindină și furtuni, care au distrus mai multe mii de hectare de culturi agricole. 

Grindina cu un diametru de până la 40mm a afectat numeroase parcele cu loturi semincere de porumb, culturi precum porumbul de consum, porumbul de loturi semincere, floarea-soarelui și soia. Conform Agra Asigurări mai multe localități au fost afectate serios de grindina, până acum confirmate fiind: Urleasca, Unirea, Bordei Verde și Movila Miresii. Daunele estimate ale fermierilor pot ajunge până la 90%. Suma totală a daunelor a fost estimată marți, 21 iulie, la aproximativ 3 milioane de euro.

60

Fermierii afectați pot aviza daunele în portalul online pus la dispozițiie de Agra Asigurări: https://www.agraasigurari.ro/avizari-daune/

* * *

Bătălia gândacilor. Cum „asmut” fermierii din Dolj prădătorii împotriva dăunătorilor Elena Ailuțoaei 22/07/2020 |

Fermierii au găsit o nouă metodă inedită pentru a-şi proteja plantele şi legumele de dăunători. Folosesc insecte prădătoare împotriva celor dăunătoare şi astfel au culturi foarte frumoase şi productive. Pentru o cutie de gândaci prădători plătesc până la 700 de lei. CANCAN.RO a intrat pe terenul de vânătoare al prădătorilor și vă prezintă toate

detaliile. https://video.cancan.ro/wp-content/uploads/2020/07/WhatsApp-Video-2020-07-22-at-15.48.37.mp4

„De obicei, Thripsul se găseşte în floare pentru că îi place foarte mult polenul, gândacul prădător Orius vine în floare şi se hrănește cu Thripsul. Atunci, noi vom scăpa de acest dăunător”, explică fermierul Cosmin Dragu.

61

„Nu mai puteam să facem faţă dăunătorilor”

Este unul dintre cultivatorii din judeţul Dolj care au folosit atât bondari pentru polenizare, cât și, mai nou, gândaci prădători pentru a scăpa de dăunătorii care atacă ardeii şi vinetele.

A achiziţionat de mai bine de o săptămână o cutie cu insecte prădătoare şi deja se văd rezultatele. Insectele dăunătoare dispar de la o zi la alta, după ce sunt vânate de cele prădătoare.

https://video.cancan.ro/wp-content/uploads/2020/07/insecte-fermier.mp4

 „Am aflat de la un târg de profil, de la o firmă de specialitate. Ne ajută foarte mult, pentru că nu mai puteam să facem faţă dăunătorilor, trebuia să facem foarte multe tratamente chimice.

Ne-au scutit atât de un om care trebuia să efectueze tratamentele chimice, cât și de costurile cu tratamentele chimice”, mai spune acesta.

„Se hrănesc cu dăunătorii noștri și ne scapă de ei”

https://video.cancan.ro/wp-content/uploads/2020/07/insecte-fermier-2.mp4

Fermierul are acum o cultură productivă.

62

„Insectele prădătoare se hrănesc cu dăunătorii culturi de ardei, iar atunci ei, prin ciclul lor de a se hrăni, înmulţi, automat se hrănesc cu dăunătorii noștri și ne scapă de ei.

Pe o suprafață de 10 ari, costul este undeva la 700 lei. Este o sumă mai mare la început, dar până la finalul culturii se amortizează și eu zic că iese puțin mai bine. 

De obicei, dăunătorii, în special Thripsul, înțeapă ardeiul şi se văd înţepăturile pe fruct, plus că transmite şi virusul, iar atunci nu mai culegem din planta de ardei nimic. Este o cultură mult mai frumoasă din punct de vedere comercial şi creşte şi cantitatea, planta nemaifiind stresată”, spune legumicultorul.

Insectele prădătoare sunt cumpărate de la o firmă din Capitală, care le aduce din Olanda.

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro, să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.

* * *

26 de judeţe vor primi finanţare pentru instalarea gardurilor electrice împotriva urşilor A.P. Miscellanea / 22 iulie

Locuitorii zonelor în care urşii obişnuiesc să intre în localităţi vor primi bani de la ministerul Mediului pentru a instala garduri electrice în jurul gospodăriilor. Banii fac parte dintr-un program lansat de minister în dezbatere publică şi care are ca obiectiv împiedicarea incidentelor tot mai dese provocate de urşi, scrie Digi24.

Programul finanţează pentru populaţie kit-uri complete de garduri electrice care pot fi instalate de populaţie în jurul propriilor gospodării, stânelor, culturilor agricole, livezilor, se arată într-un comunicat al ministerului Mediului.

"Suntem ţara cu cea mai mare populaţie de urşi din Europa. Pe de-o parte, o bogăţie a biodiversităţii româneşti, pe de altă parte, o mare responsabilitate pentru siguranţa oamenilor. Programul nostru împacă dubla noastră responsabilitate: conservarea speciei şi coexistenţa fără incidente între om şi carnivorele mari. Vom acoperi în proporţie de 100% costurile acestor sisteme pentru populaţia din judeţele ţării în care s-au înregistrat în mod

63

repetat incidente sau pagube produse de animalele sălbatice", a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului.

Populaţia poate primi până la 2000 de lei pentru instalarea gardurilor electrice în jurul zonelor obiectivelor pe care vor să le protejeze. Suma finanţată prin Administraţia Fondului pentru Mediu acoperă în proporţie de 100% costurile unui astfel de sistem care include generatoare de impulsuri, izolator inel, role fir gard electric etc.

Programul este adresat populaţiei din judeţele: Alba, Argeş, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Buzău, Cluj, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Harghita, Mehedinţi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vrancea.

"Programul pe care îl demarăm anul acesta va fi multianual. Investim în 2020 1.500.000 de lei pentru ca speciile să fie protejate, iar oamenii şi bunurile lor să fie în siguranţă. Cred că un bun management al speciilor pentru care suntem renumiţi în Europa implică inclusiv sisteme inteligente care să permită coexistenţa între om şi carnivorele mari", a mai spus Costel Alexe.

Ministerul Mediului finanțează pentru populație kituri complete de garduri electrice Social Ministerul Mediului finanțează pentru populație kituri complete de garduri electrice Profit.ro Profit.ro scris astăzi, 16:43 Aproximativ 1.000 de sisteme ce conțin kituri complete de garduri electrice care pot fi instalate în jurul gospodăriilor, stânelor, culturilor agricole sau livezilor, cu scopul protecției în fața atacurilor din partea carnivorelor mari, vor ajunge în acest an către populație, a anunțat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe. În curtea ta ești cine vrei tu

"Suntem țara cu cea mai mare populație de urși din Europa. Pe de-o parte, o bogăție a biodiversității românești, pe de altă parte, o mare responsabilitate pentru siguranța oamenilor. Programul nostru împacă dubla noastră responsabilitate: conservarea speciei și coexistența fără incidente între om și carnivorele mari. Vom acoperi în proporție de 100% costurile acestor sisteme pentru populația din județele țării în care s-au înregistrat în mod repetat incidente sau pagube produse de animalele sălbatice. Programul pe care îl demarăm anul acesta va fi multianual. Investim, în 2020, 1.500.000 de lei pentru ca speciile să fie protejate, iar oamenii și bunurile lor să fie în siguranță. Cred că un bun management al speciilor pentru care suntem renumiți în Europa implică inclusiv sisteme inteligente care să permită coexistența între om și carnivorele mari", a transmis ministrul. M247

64

lansează noua platformă cloud pentru a susține planurile ambițioase de creștere a afacerilor clienților

Programul finanțează pentru populație kituri complete de garduri electrice care pot fi instalate de populație în jurul propriilor gospodării, stânelor, culturilor agricole, livezilor etc. Acestea au rolul de a împiedica incidente sau pagube produse de carnivorele mari (în special ursul brun și lup) prin îndepărtarea animalelor sălbatice de zonele locuite sau din cele în care oamenii au culturile agricole, animalele domestice, stupinele etc. Potrivit sursei citate, populația poate primi până la 2.000 de lei pentru instalarea gardurilor electrice în jurul zonelor obiectivelor pe care vor să le protejeze. Suma finanțată prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) acoperă în proporție de 100% costurile unui astfel de sistem care include generatoare de impulsuri, izolator inel, role fir gard electric etc. Noul program este adresat populației din județele Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Cluj, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Harghita, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Sălaj, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vrancea.

* * *

65