Stiri 6 octombrie 2020 , prima parte

Meteorologii au transmis două noi avertizări de ploi torenţiale şi furtuni puternice 6 octombrie 2020, 13:18 de Cristina Morozanu

Avertizare meteo de ploi torentiale şi fyrtuni pputernice FOTO Shutterstock Meteorologii avertizează că pe parcursul zilei de astăzi se aşteaptă ploi torenţiale, până la ora 18:00, pentru mai bine de jumătate din ţară, iar de la ora 18:00 intră în vigoare un alt un alt Cod galben care vizează sud-estul ţării.

ANM a emis un Cod galben de instabilitate atmosferică, temporar accentuată în zonele de deal şi de munte, în Maramureş, Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei şi Moldovei şi nord-vestul Munteniei, valabil pe parcursul zilei de astăzi, în intervalul orar 10.00- 18:00.

Meteorologii avertizează că vor fi perioade cu averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, vijelii şi izolat grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi local 25 l/mp şi izolat 40 l/mp. Iar începând cu ora 18.00, un alt Cod galben vizează sud-estul ţării. Până mâine dimineaţă, la ora 06.00, instabilitatea atmosferică va fi temporar

1

accentuată în sudul şi estul Munteniei, cea mai mare parte a Dobrogei şi local în Moldova.

Vor fi perioade cu averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, vijelii şi izolat grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi local 25 l/mp şi izolat 40 l/mp.

ANM: ploi insemnate cantitativ si modificari bruste ale temperaturilor in urmatoarele zile. Iata situatia pentru fiecare regiune octombrie 6, 2020

In urmatoarele zile, temperaturile din intreaga tara vor inregistra scaderi, urmand ca mai apoi sa fie semnalata o crestere, pana la o medie de 22-24 de grade Celsius. Ploile inregistrate in perioada imediat urmatoare vor fi insemnate cantitativ, iar cea mai mare probabilitate de aparitie a acestora va fi inregistrata dupa 12 octombrie, se arata in prognoza ANM, valabila in intervalul 5 octombrie- 18 octombrie.

BANAT Valorile termice maxime vor fi in scadere pana in data de 8 octombrie, de la medii de 26…27 de grade, spre 17 grade. Pana la inceputul celei de-a doua saptamani, valorile maxime vor fi in crestere, iar media acestora se va situa in jurul a 24 de grade. In a doua jumatate a intervalului, maximele termice vor fi in scadere usoara si treptata spre medii de 20 de grade.

Temperaturile minime vor fi in scadere de la medii de 15 grade la inceputul intervalului, spre 8 grade, in jurul datei de 9 octombrie. Intre 9 si 13 octombrie, minimele termice vor fi in crestere spre valori, in medie, de 11…12 grade, apoi vor scadea treptat pana la sfarsitul intervalului, spre 9…10 grade. Va ploua, posibil insemnat cantitativ, in intervalul 5–8 octombrie, iar dupa data de 12 octombrie, probabilitatea de aparitie a ploilor va fi din nou in crestere.

2

CRISANA Temperaturile maxime vor fi in scadere pana in data de 8 octombrie, de la medii de 26…27 de grade, spre 16…17 grade. Pana in data de 12 octombrie, valorile maxime vor fi in crestere, iar media acestora va ajunge la 24 de grade. In a doua saptamana, maximele termice vor fi in scadere usoara si treptata spre medii de 19 grade.

Temperaturile minime vor fi in scadere de la medii de 14 grade la inceputul intervalului, spre 7 grade, in jurul datei de 9 octombrie. Intre 9 si 13 octombrie, minimele termice vor fi in crestere spre valori, in medie, de 11 grade, apoi vor scadea treptat pana la sfarsitul celei de-a doua saptamani, spre 9 grade. Va ploua in intervalul 5–8 octombrie, iar dupa data de 12 octombrie, probabilitatea de aparitie a ploilor va fi din nou in crestere. Izolat cantitatile de apa vor putea fi insemnate.

TRANSILVANIA Pana in data de 9 octombrie, maximele termice vor fi in scadere, de la medii de 26…28 de grade, spre 17 grade. Apoi, intre 9 si 12 octombrie, valorile maxime vor fi in crestere, iar media acestora va ajunge la 22…23 de grade. In a doua saptamana, temperaturile maxime vor fi in scadere spre medii de 18 grade. Minimele termice vor fi in scadere de la medii de 13…14 grade la inceputul intervalului, spre 5 grade, in data de 10 octombrie.

Intre 10 si 13 octombrie, minimele termice vor fi in crestere spre valori, in medie, de 8 grade, apoi vor scadea usor si treptat pana la sfarsitul celei de-a doua saptamani, spre 6 grade. Vor fi ploi in intervalul 5–8 octombrie, pe arii restranse insemnate cantitativ. Dupa data de 13 octombrie, probabilitatea de aparitie a ploilor va fi din nou in crestere.

MARAMURES Pana in data de 8 octombrie, maximele termice vor scadea de la medii de 26…27 de grade, spre 16 grade. Pana la inceputul celei de-a doua saptamani, valorile maxime vor fi in crestere, iar in medie, acestea vor ajunge sa se situeze in jurul a 22 de grade. In a doua jumatate a intervalului, temperaturile maxime vor fi din nou in scadere treptata spre medii de 18 grade.

Temperaturile minime vor fi in scadere de la medii de 13…14 grade la inceputul intervalului, spre 6 grade, in data de 10 octombrie. Intre 10 si 13 octombrie, minimele termice vor fi in crestere spre valori, in medie, de 10 grade, apoi vor scadea treptat pana la sfarsitul intervalului, spre 7 grade. Va ploua, pe arii restranse insemnat cantitativ, in intervalul 5–8 octombrie, iar dupa data de 13 octombrie, probabilitatea de aparitie a ploilor va fi din nou in crestere.

3

MOLDOVA Pana in data de 9 octombrie, vremea va fi intr-un proces de racire, ce se va resimti mai ales la valorile diurne. Astfel, maximele termice vor scadea de la medii de 26 de grade, spre 18…19 grade. Pana la inceputul celei de-a doua saptamani, valorile maxime vor fi in crestere, iar media acestora va ajunge sa se situeze in jurul a 22 de grade. In a doua jumatate a intervalului, temperaturile maxime vor fi din nou in scadere treptata spre medii de 18 grade.

Temperaturile minime vor fi in scadere, semnificativa intre 8 si 10 octombrie, de la medii de 15 grade la inceputul intervalului, spre 8 grade, in data de 10 octombrie. Intre 10 si 13 octombrie, minimele termice vor fi in crestere spre valori, in medie, de 10…11 grade, apoi vor scadea usor si treptat pana la sfarsitul intervalului, spre 9 grade. Va ploua, pe arii restranse insemnat cantitativ, in intervalul 6–8 octombrie, iar dupa data de 13 octombrie, probabilitatea de aparitie a ploilor va fi din nou in crestere.

DOBROGEA Pana in data de 9 octombrie, vremea va fi intr-un proces de racire, mai accentuata in intervalul 7-9 octombrie. Astfel, maximele termice vor scadea de la medii de 25…26 de grade, spre 20 grade. Pana in data de 13 octombrie, valorile maxime vor fi in crestere usoara, iar media acestora va ajunge sa se situeze in jurul a 22 de grade. Pana la sfarsitul intervalului, temperaturile maxime vor fi din nou in scadere usoara si treptata spre medii de 20 de grade.

Temperaturile minime vor fi in scadere, semnificativa intre 8 si 10 octombrie, de la medii de 17…18 grade la inceputul intervalului, spre 12 grade, in data de 10 octombrie. Intre 10 si 14 octombrie, minimele termice vor fi in crestere usor spre valori, in medie, de 14 grade, apoi vor scadea usor si treptat pana la sfarsitul intervalului, spre 12 grade. Va ploua, izolat insemnat cantitativ, in intervalul 6 – 8 octombrie, iar dupa data de 13 octombrie, probabilitatea de aparitie a ploilor va fi din nou in usoara crestere.

MUNTENIA Temperaturile maxime vor fi in scadere pana in data de 9 octombrie, de la medii de 29 de grade, spre 21 de grade. Pana in data de 13 octombrie, valorile maxime vor fi in crestere, iar media acestora va ajunge la 24 de grade. In a doua saptamana, maximele termice vor fi in scadere usoara si treptata spre medii de 20…21 de grade.

Temperaturile minime vor fi in scadere de la medii de 15…16 grade la inceputul intervalului, spre 8…9 grade, in jurul datei de 10 octombrie. Intre 10 si 14 octombrie, minimele termice vor fi in crestere spre valori, in medie, de 11…12 grade, apoi vor scadea treptat pana la sfarsitul celei de-a doua saptamani, spre 10 grade. Va ploua in intervalul 6–8 octombrie, iar dupa

4

data de 13 octombrie, probabilitatea de aparitie a ploilor va fi in usoara crestere. Izolat cantitatile de apa vor putea fi insemnate, mai ales la inceputul intervalului.

OLTENIA Temperaturile maxime vor fi in scadere pana in data de 8 octombrie, de la medii de 27 de grade, spre 20 de grade. Pana in data de 12 octombrie, valorile maxime vor fi in crestere, iar media acestora va ajunge la 23 de grade. In a doua saptamana a intervalului, maximele termice vor fi in scadere usoara si treptata spre medii de 20 de grade.

Temperaturile minime vor fi in scadere de la medii in jurul a 16 grade la inceputul intervalului, spre 8 grade, in jurul datei de 10 octombrie. Intre 10 si 13 octombrie, minimele termice vor fi in crestere spre valori, in medie, de 11 grade, apoi vor scadea treptat pana la sfarsitul celei de-a doua saptamani, spre 9…10 grade. Va ploua in intervalul 5–8 octombrie, iar dupa data de 13 octombrie, probabilitatea de aparitie a ploilor va fi din nou in crestere. Izolat cantitatile de apa vor fi insemnate.

APIA si SUBVENTII

CE ANUNȚĂ MINISTRUL AGRICULTURII DESPRE AJUTORUL PENTRU CULTURILE DE PRIMĂVARĂ AFECTATE DE SECETĂ!Agroinfo 06 octombrie

AJUTOR FERMIERI. Ministrul agriculturii Adrian Oros a declarat astăzi că nu este corect ca fermierii români să fie ajutați financiar doar pentru culturile agricole de toamnă afectate de secetă. Trebuie să fie despăgubiți și pentru culturile agricole însămânțate în primăvara anului 2020. Șeful MADR a estimat că suma de care e nevoie pentru a-i despăgubi pe fermieri este de aproximativ 200 de milioane de euro, cât s-a plătit și pentru ajutorul de secetă acordat pentru culturile însămânțate în toamna anului 2019.

Dacă culturile semănate în toamnă au fost afectate în suprafaţă de peste 1,1 milioane hectare, din nefericire, şi culturile de primăvară au fost afectate pe o suprafaţă destul de mare. Nu avem încă cifrele, dar din estimările noastre, tot aproximativ 1 milion de hectare vor fi afectate şi aici mă refer în primul rând la porumb şi la floarea soarelui. Noi am încercat să compensăm o parte din aceste pierderi. Compensările pe care le-am făcut la nivelul Guvernului nu au acoperit nici pe departe pierderile reale pe care le-au înregistrat fermierii, dar atât a putut suporta bugetul, a declarat ministrul agriculturii, în cadrul videoconferinței organizată astăzi de news.ro.

5

Șeful de la Agricultură a adăugat că se vor căuta bani pentru a-i acorda despăgubiri agricultorilor și pentru culturile de primăvară afectate de seceta extremă.

Sigur că o să încercăm să identificăm soluții și sume în așa fel încât și ei (fermierii n.r.) să fie despăgubiți, pentru că mie mi s-ar părea  total incorect ca unii, cei care au semănat în toamnă, să fie dspăgubiți, iar ceilalți care au avut doar culturi de primăvară, să  să nu beneficieze de acest ajutor, a spus ministrul Oros.

Pe de altă parte, ministrul Adrian Oros a recunoscut că despăgubirile nu sunt o soluție pe termen lung, nu cred că este productiv și nici nu poate să dureze mult. Noi, în fiecare an, de la Ministerul Agriculturii, să dăm despăgubiri, iar fermierii să piardă oricum, pentru că despăgubirile acestea nu acoperă niciun sfert sau nici măcar o treime din pierderile pe care fermierii le-au înregistrat. Și atunci, cred că cel mai bine ar fi să ne apucăm foarte repede de investit mult în acest sistem de irigații.

Dacă fac un calcul, anul acesta, până acum, s-au cheltuit aproape 200 de milioane de euro cu despăgubirile pentru culturile din toamnă, dacă mai dăm încă pe atât, vor fi 400 de milioane de euro și eu mă gândesc câte mii sau zeci de mii de hectare ar fi putut fi irigate dacă investeam 400 de milioane de euro în sistemul de irigații. Și asta raportat la sumele care s-au investit în ultimii trei ani, pentru că avem o medie, 2017, 2018, 2019, media sumelor investite în sistemul de irigații a fost de 170 milioane lei pe an. Asta doar așa ca să putem să avem o imagine a ceea ce s-a făcut și ce am putea face cu banii pe care anul acesta i-am dat, și-i vom da, pentru despăgubiri, a spus ministrul agriculturii.

ȘEF APIA: CUANTUMUL AVANSULUI APIA LA SUBVENȚIILE PENTRU ACEST AN! Agroinfo 06 octombrie 2020

PLATA AVANSULUI APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este pregătită să demareze pe data de 16 octombrie 2020 plata avansului la subvențiile agricole, cuvenite fermierilor români pentru anul de cerere 2020. Directorul general adjunc APIA, Paul Kmen, a declarat astăzi că avansul pe care-l vor primi fermierii este de până la 70% din plățile directe și până la 85% din plățile compensatorii PNDR 2020.

Ne pregătim pentru plata avansului către fermieri, bani cuveniți celor care au depus cereri pentru plata directă pe hectar, pe schemele de vegetal. Plafonul financiar pentru plățile din anul 2021, care vor fi achitate pentru cererile APIA din 2020, este de 1,94 miliarde de euro. Vom da la avans

6

până la 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și până la 85% din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), a declarat astăzi Paul Kmen, director adjunct APIA, în cadrul unei videconferințe organizată de agenția de știri news.ro.

Ce înseamnă 70% din FEGA? Este procentul aplicat schemelor de plăți directe pe suprafață și sprijinului cuplat zootehnic la speciile ovine și caprine.

Vă reamintim cuantumul plăților directe pe suprafață pentru anul de cerere 2020:

Pentru ovine și caprine, crescătorii care beneficiază de sprijin cuplat zootehnic vor încasa în avans până la 70% din cuantumul acestui sprijin aferent anului de cerere 2020. Potrivit Ministerului Agriculturii, cuantumul estimat pentru SCZ ovine/caprine este de 17,9 euro/cap de animal.

Ce înseamnă până la 85% din FEADR? Sunt plățile compensatorii cuvenite fermierilor care au angajamente pentru Măsura 10 agro-mediu și climă, Măsura 11 agricultură ecologică și Măsura 13 zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice. Acești fermieri vor primi un avans de până la 85% din cuantumul acestor plăți.

Vă reamintim cuantumul plăților compensatorii pentru anul 2020:

PLĂȚI COMPENSATORII!

7

Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/haP2 - Practici agricole tradiţionale:P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/haP2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/haP3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha P4 - Culturi verzi = 128 €/ha P5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha = 1.912,035 lei/haP 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/ha = 1.543,6185 lei/haP7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha = 1.165,875 lei/ha

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/hasub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/havarianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha

8

P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha = 429,042 lei/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/havarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha  varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/haP6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/ha Sub-pachetul 6.2 =  39 €/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/haP2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/haP3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha P4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha P6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/ha Sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha

9

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/haM13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

Plata finală, integrală, va fi efectuată de către APIA din data de 1 decembrie 2020.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

MINISTRUL AGRICULTURII: SUBVENȚIILE APIA SUNT ÎNCASATE ILEGAL DE CEI CARE NU LUCREAZĂ PĂMÂNTUL! Agroinfo 06 octombrie 2020

LEGE PENTRU FERMIERI PE LISTA DE URGENȚE. Ministrul agriculturii Adrian Oros a declarat astăzi, într-o videoconferință, că subvențiile APIA pe suprafață sunt ilegal încasate de proprietarii de terenuri agricole în defavoarea fermierilor care au în arendă aceste suprafețe și care lucrează efectiv terenul agricol. Este ilegal ce se întâmplă, a spus șeful de la Agricultură.

Ministrul Adrian Oros a declarat astăzi că trebuie schimbată urgent legea arendei astfel încât banii din subvențiile agricole să nu mai ajungă la proprietarii de terenuri agricole, care și-au arendat aceste terenuri, dar continuă să încaseze subvențiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), deși terenurile sunt lucrate de fermieri care le plătesc arendă. Potrivit șefului MADR, această practică ilegală este răspândită în România.

Banii din subvenții trebuie să ajungă doar la cei care lucrează pământul. Proprietarii de terenuri care nu lucrează pământul încasează și arenda și subvențiile de la APIA. Am rămas neplăcut surprins să aflu că asta se petrece în aproape toate zonele din țară și într-un procent îngrijorător. Este total ilegal, să primească și arenda și subvențiile. Acest lucru trebuie să-l

10

corectăm urgent, a spus ministrul agriculturii, într-o videoconferință, organizată de news.ro, desfășurată marți, 6 octombrie 2020.

Șeful MADR a adăugat că, probabil, va supăra prin schimbările legislative propuse, mulți proprietari de terenuri. Sigur, o să-i supărăm pe unii proprietari de terenuri care s-au învățat, în ultimii ani, să primească și subvențiile, total ilegal, depunîndu-și cererea de plată unică la APIA, dar, în același timp, să primească și o arendă de la cel care lucrează pământul. Acest lucru va trebui să-l corectăm.

Ministrul Adrian Oros a discutat cu fermierii, în vizitele sale prin țară, și despre acest subiect, cine are dreptul la subvențiile APIA, proprietarii de terenuri sau arendașii. Potrivit Ordonanței de Urgență 3/2015 care reglementează condițiile de acordarea a tuturor plăților din agricultură, cei care lucrează terenul, fermierii, au dreptul la subvențiile agricole, atât pentru suprafețele pe care le dețin în proprietate, cât și pentru cele pe care le-au luat în arendă. Fermier activ este cel care are activitate agricolă, nu cel care deține în proprietate un teren.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

CUANTUMUL SUBVENȚIEI APIA PE HECTAR PENTRU ACEST AN CREȘTE SAU SCADE ÎN FUNCȚIE DE BUGET! Agroinfo 06 octombrie 2020

PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2020! Cuantumul schemelor de plăți directe pe suprafață, aferent anului de cerere 2020, a fost deja stabilit de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial. În Hotărârea de Guvern însă, prin care este aprobat acest cuantum, este făcută o precizare cu litere mici.

Cuantumul per hectar se majorează/diminuează pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafețelor determinate, precizează Hotărârea de Guvern nr. 819/2020 privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii

11

fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine. Mențiunea este făcută sub tabelul cu valorile pe hectar pentru fiecare schemă de plată pe suprafață.

Ce înseamnă acest lucru? Dacă suprafețele determinate la plată de către APIA exced bugetul alocat, adică depășesc plafonul, cuantumul pe hectar scade, iar dacă aceste suprafețe sunt mai mici și rămân bani din bugetul alocat, cuantumul pe hectar crește.

Directorul general APIA, Adrian Pintea, a declarat ieri, 5 octombrie 2020, că bugetul alocat pentru plățile directe de care beneficiază fermierii în anul 2020 este de 1,94 miliarde euro. Din această sumă:

-  974.939.000 euro sunt alocate pentru plata schemei de plată unică pe suprafață, SAPS, cuantumul pe hectar al acestei scheme este de 98,7381 euro/ha;

- 104.163.000 euro sunt pentru schema de plată redistributivă, cuantumul anunțat pe hectar pentru această schemă este de 5 euro pentru primul nivel, de la 1 ha la 5 ha inclusiv și de 48,1053 euro/ha pentru al doilea nivel, de la 5 ha la 30 ha inclusiv;

- 570.959.000 euro sunt pentru schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pe înverzire, cuantumul anunțat pentru această plată este de 57,8245 euro/ha;

- 20.547.000 euro sunt pentru achitarea plății pentru tinerii fermieri, cuantumul anunțat pentru această plată este de 36,6119 euro/ha.

Toate valorile pe hectar anunțate de APIA pentru anul 2020, pe care le aveți menționate mai sus, pot să crească sau să scadă în funcție de suprafețele eligbile la plată.

12

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

DE CE-I DISCRIMINAȚI PE MICII CRESCĂTORI CARE AU TREI BOVINE?! EI AU MARE NEVOIE DE AJUTORUL PE MĂSURA 21! Agroinfo 06 octombrie 2020

VOCEA FERMIERULUI. Micii crescători de bovine care au trei capete de bovine sau patru nu beneficiază de ajutorul Covid-19 pentru fermele de animale, ajutor al cărui cuantum maxim este de 7.000 de euro/fermă. Pragul minim stabilit la 5 bovine femele adulte eligibile nu le dă nicio șansă celor care au mare nevoie de un ajutor și a căror situație este jalnică, spune tânărul crescător de animale George Cățean.

Tânărul fermier George Cățean din județul Brașov (în foto), un mare crescător de animale, peste 1.500 de ovine și peste 100 de vaci, a sesizat că e o discriminare, o nedreptate, ca micii crescători de bovine care au doar 3 capete de bovine, 4 capete de bovine să fie excluși de la ajutorul Covid-19 acordat pe Măsura 21. Ei sunt cei care au atât de mare nevoie de ajutor și tocmai ei sunt lăsați deoparte, ignorați.

Proaspăta măsură 21- SPRIJIN TEMPORAR CU CARACTER EXCEPȚIONAL ACORDAT FERMIERILOR ȘI IMM-URILOR CARE AU FOST AFECTAȚI ÎN MOD DEOSEBIT DE CRIZA COVID-19 nu este un sprijin pentru toți fermierii. Proasta alcătuire a Ghidului solicitanților produce numeroase lacune de interpretare la nivel local și face astfel să se micșoreze cu mult numărul beneficiarilor, mai ales dintre cei proveniți din rândul micilor crescători de bovine și ovine.

Pragul minim de 5 capete de bovine adulte din măsură de sprijin COVID-19 aduce o scădere a numărului de beneficiari, în ciuda faptului că s-ar fi putut menține numărul minim de 3 capete de bovine adulte, ca în cazul plăților directe pentru ANT bovine. Mai mult, dacă în cazul ovinelor s-a păstrat pragul din plățile directe de minim 50 de capete ovine, și în cazul crescătorilor de vaci s-ar fi putut păstra pragul minim de 3 animale. Pentru asta, era nevoie de o decizie care își propunea să nu discrimineze și care astfel creștea și mai mult numărul micilor fermieri care au nevoie la fel de urgent de tot sprijinul din partea autorităților.

13

Din păcate, în condițiile actuale, situația este jalnică pentru micii fermieri. Pe cei care nu au solicitat și alte subvenții în afara de cele pentru bovine sau ovine, autoritățile îi vede fără pierderi și greutăți în această perioadă. Drept urmare, statul a decis să nu le acorde acestora nicio șansă în accesarea sprijinului financiar propus recent. Pe lângă asta, în aceeași situație se află și cei care ar fi putut fi considerați eligibili cu minim 3 capete bovine, dar care acum sunt lăsați de-o parte, ignorați prin prevederile ghidului măsurii de sprijin COVID-19.

Prin această cale, tragem un mare semnal de alarmă. O mare parte din fermieri nu pot solicita acest sprijin și este nevoie ca autoritățile să corecteze această situație cât mai urgent. Această confuzie trebuie să fie cât mai repede clarificată, mai ales în contextul în care termenul limită până la care fermierii pot să depună cererile este unul strâns, respectiv 23 octombrie 2020.

Vă reamintim că și în cazul sprijinului în context COVID-19 alocat sectorului vegetal în cadrul aceleași măsuri, au apărut situații în care unii cultivatorii de cartofi, tomate sau fructe nu reușeau să beneficieze într-o prima fază de sprijin dar, în urma unor luări de poziție ferme, au fost făcute modificările necesare astfel încât aceștia să se poată bucura de suport financiar. Este foarte trist însă să tot vedem astfel de situații mai ales că acum când, știm cu toții, fermierii trec printr-o perioadă foarte grea atât datorită pandemiei actuale, cât și din cauza secetei prelungite în anumite regiuni ale României.

La începutul pandemiei, Uniunea Europeană a pus la dispoziția statelor membre un buget generos pentru a le ajuta în combaterea epidemiei de COVID-19, în cadrul căruia 150.000.000 euro au fost alocate sectorului agricol prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Uniunea Europeană a lăsat la decizia României și autorităților române modul prin care acești bani sunt puși la dispoziția cetățenii ei aflați în mare nevoie de sprijin în condițiile crizei actuale.

Fermierii, alături de asociațiile de reprezentare și organizațiile profesionale, trebuie să solicite autorităților române modificări la ghid, așa cum au făcut și alți potențiali beneficiari nedreptățiți, precum cultivatorii de

14

cartofi, tomate și fructe în cadrul aceleași măsuri, spune tânărul crescător de animale George Cățean, în mesajul trimis către AGROINFO.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat ieri, oficial, că de ajutorul financiar acordat în cadrul Măsurii 21 beneficiază și crescătorii de animale care au solicitat la APIA anul acesta sau anul trecut doar ajutorul național tranzitoriu din zootehnie (ANT) și care nu au solicitat subvenții pe suprafață sau sprijin cuplat zootehnic. Această nedreptate a fost înlăturată la insistențele AGROINFO.  Lucrurile s-au lămurit din acest punct de vedere. Pot să depună cererea și crescătorii de bovine, oi, capre care au doar ANT. În schimb, pragul de minim 5 bovine femele adulte eligibile pentru acest ajutor a rămas același.

De când a fost lansată Măsura 21 și până acum, AGROINFO a primit sute de mesaje de la micii crescători de vaci, care au trei vaci, patru vaci și care ne-au spus că au mare nevoie de ajutor și că nu înțeleg de ce acest prag minim nu a fost stabilit așa cum e pentru ajutorul național tranzitoriu, adică de la minim 3 vaci. Vă reamintim că fermierii eligibili pentru acest ajutor primesc suma minimă de 1.000 de euro/ferma de bovine și maxim 7.000 de euro/ferma de bovine.

Mesaj pentru fermieri! Tot ce trebuie sa stiti despre accesarea despagubirilor pentru COVID octombrie 6, 2020 Pentru a veni in sprijinul fermierilor care doresc sa acceseze Masura 21 – Sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID-19 si pentru o oferi mai multa claritate in ceea ce priveste categoriile de beneficiari eligibili, APIA face urmatoarele precizari:

Potentialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter exceptional sunt fermierii activi, conform definitiei in sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, respectiv legislatiei nationale, crescatori de animale din speciile bovine, ovine/caprine, si/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe si cartofi, inscrisi in evidenta APIA cu cod unic de identificare, care au depus Cerere unica de plata in anul 2020 si care respecta criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:

a) beneficiarii care au indeplinit calitatea de fermier activ si au incasat plati directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plata din Campania 2019;

15

b) beneficiarii care au solicitat plati directe pentru prima data in anul 2020 si indeplinesc prevederile OMADR nr. 619/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 9 privind ”Fermierul activ” din Regulamentul (UE) nr. 1307 si legislatia nationala mentioneaza si impun verificari pentru respectarea conditiei de fermier activ doar pentru  plati directe: “Fermierul care in anul anterior de plata ar fi avut dreptul la plati directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul politicii agricole comune si de modificare a anexei X la regulamentul mentionat, denumit in continuare Regulamentul nr. 639/2014, plati care nu ar fi depasit cuantumul de 5.000 euro, si care desfasoara cel putin o activitate agricola minima in cadrul exploatatiei sale, definita potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) si e), este fermier activ si poate beneficia de plati directe.”.

Prin urmare un fermier doar cu ANT, nu se supune verificarilor specifice pentru “fermierului activ”, dar in mod obligatoriu trebuie sa desfasoare activitate agricola pentru a putea beneficia de ajutoarele exceptionale acordate fermierilor afectati de criza COVID-19.

ANUNȚ OFICIAL APIA DE ASTĂZI: CRESCĂTORII DE ANIMALE CARE AU DOAR ANT BENEFICIAZĂ DE AJUTORUL PE MĂSURA 21! Agroinfo 05 octombrie 2020

AGROINFO, MEREU ALĂTURI DE FERMIERI! Lupta dusă de AGROINFO, la care s-au alăturat ulterior și alte publicații și le mulțumim, nu a fost în zadar. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat astăzi oficial că micii crescători de animale care beneficiază doar de ajutorul național tranzitoriu beneficiază de ajutorul Covid-19 acordat pe Măsura 21.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care doresc să acceseze Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 și pentru o oferi mai multă claritate în ceea ce privește categoriile de beneficiari eligibili, Agenția de plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face următoarele precizări:Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile

16

bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscriși în evidența APIA cu cod unic de identificare, care au depus Cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:a) beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plată din Campania 2019;b) beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OMADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 9 privind ”Fermierul activ” din Regulamentul (UE) nr. 1307 si legislația națională menționează și impun verificări pentru respectarea condiției de fermier activ doar pentru  plați directe: “Fermierul care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014, plăți care nu ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, și care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă în cadrul exploatației sale, definită potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) și e), este fermier activ și poate beneficia de plăți directe.”.

Prin urmare un fermier doar cu ANT, nu se supune verificărilor specifice pentru “fermierului activ”, dar în mod obligatoriu trebuie să desfășoare activitate agricolă pentru a putea beneficia de ajutoarele excepționale acordate fermierilor afectați de criza COVID-19, informează APIA în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

OROS: O să încercăm să identificăm soluții și sume să despăgubim si culturile de primăvară octombrie 6, 2020 agrimanet

„Din nefericire, anul acesta, pe lângă efectele negative ale pandemiei, care s-au reflectat în toată economia naţională şi europeană, a fost afectată şi agricultura, chiar dacă în acest sector activitatea nu a fost oprită deloc. Totuşi, efecte negative au apărut, fie din cauza  faptului că s-au închis unele domenii de activitate care erau conectate la agricultura şi

17

industria alimentară, fie pentru că s-a modificat profund comportamentul cumpărătorului şi acesta este un fapt pe care va trebui să îl analizăm separat serios, şi care va avea consecinţe multă vreme de aici înainte”, a declarat marţi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul videoconferinţei „Agriculture Reloaded”, organizată de Agenţia de presă News.ro, în parteneriat cu Team Innovation Media şi Agenţia de PR şi comunicare Plurivox.

„Dacă culturile semănate în toamnă au fost afectate în suprafaţă de peste 1,1 milioane hectare, din nefericire, şi culturile de primăvară au fost afectate pe o suprafaţă destul de mare. Nu avem încă cifrele, dar din estimările noastre, tot aproximativ 1 milion de hectare vor fi afectate şi aici mă refer în primul rând la porumb şi la floarea soarelui. Noi am încercat să compensăm o parte din aceste pierderi. Compensările pe care le-am făcut la nivelul Guvernului nu au acoperit nici pe departe pierderile reale pe care le-au înregistrat fermierii, dar atât a putut suporta bugetul”, a precizat ministrul Agriculturii.

“Sigur că o să încercăm să identificăm soluții și sume în așa fel încât și ei să fie despăgubiți, pentru că mie mi s-ar părea total incorect ca unii cei care au semănat în toamnă, să fie despăgubiți, iar ceilalți, care au avut doar culturi de primăvară, să nu beneficieze de acest ajutor. Dar pe termen lung, sigur că nu este o soluție, nu cred că este productiv și nici nu poate să dureze mult ca noi, de la Ministerul Agriculturii, să dăm despăgubiri, iar fermierii să piardă.

Aceste despăgubiri nu acoperă nici un sfert, nicio treime din pierderile pe care fermierii le-au înregistrat.

Cel mai bine ar fi să ne apucăm foarte repede de investit mult în acest sistem de irigații. Anul acesta, până acum s-au cheltuit 200 de milioane de euro cu despăgubirile pentru culturile din toamnă, dacă mai dăm încă pe atât, ar fi 400 de milioane și eu mă gândesc câte mii, zeci de mii de hectare, am fi putut rentabiliza din punct de vedere al irigațiilor, dacă investeam 400 de milioane în sistemul de irigații”, a spus ministrul Agriculturii în cadrul videoconferinţei „Agriculture Reloaded”, organizată de Agenţia de presă News.ro

18

George Scarlat: ”Nu se poate salva sectorul zootehnic doar dând subvenții” 6 octombrie 2020, agrotv.ro

Sectorul zootehnic din România trece prin momente grele, iar previziunile pentru anii următori nu par să ne ofere motive de bucurie. Cel mai afectat sector este cel al cărnii de porc, unde România nu-și mai asigură nici măcar un sfert din carnea de porc de care are nevoie pentru consumul intern. Într-o ediție specială a emisiunii ”Agricultura la Raport”, secretarul de stat MADR, George Scarlat a vorbit despre aceste probleme, dar și despre ce e de făcut pentru ca țara noastră să revină pe o traiectorie ascendentă.

”În România intră cantități însemnate de carne de pasăre și ouă cu probleme și, din păcate, este de datoria autorităților statului, a Ministerului Agriculturii, ANSVSA și ANPC, să le rezolve. Eu vreau să vă spun un lucru – indiferent de politici și de câți bani aș avea, eu, Ministerul Agriculturii, n-o să pot să salvez sectorul zootehnic din România doar dând subvenții și sprijin direct.

Trebuie să conlucrăm cu toții, inclusiv consumatorul. Din punctul de vedere al opticii de a consuma mai sănătos, se văd tendințe în schimbare. Nu se mai consumă așa haotic, se consumă cantitativ mai puțin, dar de o calitate superioară.

Suntem într-o piață liberă, toată lumea urmărește profitul, dar nu pot să-l fac întotdeauna în detrimentul statului, adică statul să intervină și să fie partener cu fermierul doar atunci când el înregistrează pierderi. Din păcate, în ultimii ani înregistrează consecvent pierderi pentru că nu ajunge la un preț corect la raft. (…) Cum să pot eu să gândesc și să prind în buget pe viitorul exercițiu financiar sume pentru a dezvolta ferme în România, atâta timp cât eu nu am această activitate, în plan economic, viabilă, profitabilă? Oricât aș investi eu în betoane și în capacitate de ferme, nu pot să devin competitiv în piață, nici măcar în cea internă, acolo unde nu asigur autoconsumul.

Din păcate, discrepanța asta majoră în a încheia contracte, parteneriate, în care fermierul nu poate să-și impună punctul de vedere ne aduce în situația

19

în care el vine să plângă doar la Ministerul Agriculturii. Nu este asta soluția! (…) Indiferent câte sute de milioane am băga în sectorul zootehnic, atâta timp cât el nu este competitiv, nu putem să vorbim în România de securitate alimentară”, a precizat George Scarlat în direct la ”Agricultura la Raport”.

Până în primăvara lui 2021, producătorii vor fi despăgubiți pentru culturile de floarea-soarelui și porumb afectate de secetă Mihaela Prevenda Marți, 06 Octombrie 2020

În anul agricol 2019-2020, seceta pedologică nu a afectat doar culturile agricole de toamnă, ci și pe cele de primăvară, precum și plantațiile pomicole și viticole. Dacă pentru culturile de toamnă fermierii și-au primit mare parte din despăgubirile oricum prea mici având în vedere dimensiunea pierderilor, pentru restul culturilor calamitate de seceta severă din acest an situația nu e deloc roz. În luna august, Ministerul Agriculturii a reglementat și despăgubirea culturilor agricole de primăvară, precum și pentru lucernă, trifoi, plantații pomicole, plantații viticole și hamei, afectate de seceta pedologică. (Revista Fermierului a scris aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4630-plantatiile-viticole-si-pomicole-afectate-de-seceta-cat-si-lucerna-trifoiul-si-hameiul-se-despagubesc.html). Doar că, la acest moment, nici măcar la MADR nu sunt prea clare măsurile de sprijin pentru acești din urmă producători, neștiindu-se exact nici sumele, nici când vor ajunge banii în conturile fermierilor și nici suprafețele afectate.

Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, aproximativ un milion de hectare cu culturi de primăvară au fost afectate de seceta pedologică, în mare parte porumb și floarea-soarelui. „Nu avem încă cifrele exacte, a spus ministrul într-o conferință de presă organizată de News.ro astăzi, 6 octombrie 2020. O să încercăm să identificăm soluții pentru a despăgubi și fermierii care au culturi de primăvară afectate de secetă”.

20

Secretarul de stat George Scarlat susține că până în primăvara anului 2021, fermierii ale căror culturi de primăvară au fost afectate de secetă vor primi un sprijin. „La culturile de primăvară vom creiona un act normativ, un nou proiect de Ordonanță de Urgență în care vom include acea restanță de la culturile de toamnă, aproximativ 20%, plus despăgubiri pentru culturile de primăvară. Apoi, după rectificarea bugetară, care e programată pentru această lună (octombrie), vom vedea câți bani vom putea să alocăm. Avem și alte variante, cum ar fi un sprijin sub formă de adeverință, pentru că înțelegem presiunea asupra fermierilor. Din păcate, fără o sursă de finanțare ei nu-și pot relua activitatea”, a precizat la AGRO TV, în emisiunea „Agricultura la Raport”, George Scarlat, secretar de stat în MADR.

Adrian Oros consideră că oferirea de despăgubiri celor afectați de secetă nu este o soluție viabilă pe termen lung. „Nu e productiv ca anual să dăm de la MADR despăgubiri, iar fermierii să piardă oricum. Aceste despăgubiri nu acoperă nici o tremie din pierderi. Cel mai bine ar fi să investim masiv în sisteme de irigații”, este de părere ministrul Agriculturii.

MADR: Ajutor majorat pentru legumicultori – de la 50%, procentul crește la 70%! Ramona Dascălu - 6 octombrie 2020

Proiect de hotărâre pentru majorarea ajutorului financiar de comercializare acordat de Uniunea Europeană pentru organizaţiile de producători din sectorul fructelor şi legumelor! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică un proiect de hotărâre care vizează majorarea ajutorului financiar de comercializare acordat organizațiilor de producători şi a altor forme asociative din sectorul fructelor și legumelor de la 50% la 70% din valoarea reală a cheltuielilor suportate.

”La articolul 5 din Hotărârea Guvernului nr. 740 /2017 privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor, publicată în Monitorul

21

Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 13 octombrie 2017, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alin. (3.1), cu următorul cuprins: (3.1) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în anul 2020, ajutorul financiar din partea Uniunii Europene este egal cu valoarea contribuțiilor financiare ale membrilor organizaţiei de producători şi/sau ale organizaţiei de producători înseşi sau ale formelor asociative pentru comercializare prin intermediul membrilor acestora, după caz, plătite efectiv, dar limitat la 70% din valoarea reală a cheltuielilor suportate, conform programului operaţional aprobat”, se arată pe site-ul MADR.

Decizia MADR de a majora ajutorul financiar vine în conformitate cu prevederile Regulamentului Delegat (UE) 2020/1275 al Comisiei din 6 iulie 2020 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/592 privind măsuri excepționale temporare de derogare de la anumite dispoziții ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în vederea abordării pertubării pieței în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul vitivinicol, provocată de pandemia de COVID -19 și de măsurile legate de aceasta.

Pentru a beneficia de ajutor financiar, organizațiile de producători recunoscute și alte forme asociative pentru comercializare trebuie să depună și să aibă aprobat un program operațional, inclusiv a cuantumurilor fondurilor operaționale aferente. Programele operaționale au o durată minimă de 3 ani și maximă de 5 ani.

Ajutorul financiar din partea Uniunii Europene este limitat la 4,1% din valoarea producției comercializate (VPC), a fiecărei organizații de producători sau forme asociative pentru comercializare, după caz. Acesta poate fi majorat la 4,6% din VPC în cazul organizațiilor de producători și la 4,7% din VPC în cazul altor forme asociative pentru comercializare, cu condiția ca suma ce depășește 4,1% din VPC să fie destinată măsurilor de prevenire și gestionare a crizelor.

Ministerul Agriculturii anunță că cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.ro.

Fermierii sunt obligați să plătească 500 euro dacă vor să obțină un certificat de forță majoră! Ramona Dascălu - 6 octombrie 2020 Cum se obține și cât costă certificatul de forță majoră care scapă fermierii de penalizări! Din cauza secetei crunte care s-a abătut asupra mai multor zone din țara noastră, mulți fermieri se află în imposibilitatea de a-și onora contractele pe care le-au semnat în avans cu traderii și urmează să fie penalizați de către aceștia. Există însă o cale de a scăpa de aceste penalizări

22

în sensul că fermierii afectați a căror culturi au fost calamitate pot prezenta traderilor un certificat de forță majoră, care se emite de către Camerele de Comerț și care îi absolvă de vină, în ceea ce privește neonorarea contractelor, în fața partenerilor lor comerciali.

În situația de a fi taxat de traderi s-a aflat și fermierul vasluian Florin Platon și a scăpat de acele penalizări după prin intermediul certificatului de forță majoră. ”Am văzut tot mai multe postări în care fermierii se plâng că au fost penalizați de traderii cu care aveau contracte și as dori să vin în sprijinul lor cu o relatare: Acum 6 ani am avut și noi o secetă cruntă, și la fel urma sa fim executați pentru că nu ne-am onorat contractul, ca sa scăpăm de acele penalizări, asta deși traderii ar trebui sa fie partenerii fermierilor, nu executorii. Ne-am dus la Camera de Comerț a județului și am solicitat eliberarea ”certificatului de forță majoră”, am depus cererea însoțită de actele firmei și informările oficiale de la stația meteo de pe zona noastră, am achitat taxa de 2000 și ceva de lei și cu acel certificat am notificat silozul și am scăpat de povara contractuală. Sper că ce vă spun să fie de actualitate și chiar să ajute fermierii greu încercați”, a dezvăluit fermierul Florin Platon, din județul Vaslui, pe un grup de Facebook dedicat agriculturii.

Cât costă eliberarea certificatului de forță majoră

Solicitarea eliberării certificatului de forță majoră va cuprinde prezentarea faptică şi detaliată a evenimentului, a consecinţelor acestora în relaţia cu partenerul contractual şi argumente juridice că evenimentul invocat reprezintă forţă majoră.

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), eliberarea unui certificat de forță majoră costă 500 de euro plus TVA per certificat. De precizat că suma se achită în lei la cursul BNR din ziua plății.

Pe site-ul CCIB scrie că se acordă firmelor nemembre o reducere de 15% aplicată la taxa de eliberare a certificatelor de forţă majoră, iar firmelor membre ale CCIB beneficiază de o reducere de până la 50%, în funcţie de nivelul de cotizaţie ales.

Ce documente trebuie depuse pentru eliberarea certificatului de forță majoră

cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal;

o copie a contractului afectat din evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră;

23

documente doveditoare privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului;

notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale.

Trebuie precizat faptul că documentele trebuie prezentate în original sau în copie certificată de solicitant.

Cererea de emitere a avizului favorabil de existență a unui caz forță majoră împreună cu documentele se trimit în format pdf, pe email la adresa: director.general@ccib.ro.

Când se emite certificatul de forță majoră

În termen de o zi, calculat de la trimiterea pe email a cererii, camera de comerț va trimite dovada înregistrării cererii pentru emiterea avizului de forță majoră, împreună cu factura proformă în valoare de 250 de euro + TVA, reprezentând taxa de analiză dosar (nicio cerere nu va fi analizată dacă nu există dovada plății acestei taxei).

CCIB informează că după analiza dosarului și validarea eliberării certificatului de forță majoră se va emite o factură pentru diferența nefacturată dintre costul total al eliberării CFM (din care s-au scăzut eventualele discounturi ) și taxa de analiză plătită la primirea cererii, diferență care se va achita înainte de comunicarea către solicitant a CFM.

Certificatele de avizare favorabilă a existenţei cazurilor de forţă majoră se emit în termen de 3 zile lucrătoare, calculate de la data depunerii ultimului document, în baza dovezii plății integrale, conform facturilor proforma emise de CCIB, și se expediază prin curier, cu plata ramburs. Expedierea certificatelor prin curier se va efectua după înregistrarea plății integrale în contul camerei de comerț.

AFIR si FINANTARI

Bani europeni pentru depozitarea produselor lactate. Care este scopul masurii octombrie 6, 2020

Guvernul a adoptat un act normativ prin care sa poata stabili cuantumul ajutorului financiar ce va fi acordat pentru depozitarea privata a untului, laptelui praf degresat si a anumitor branzeturi.

24

Prin aceasta schema, Comisia Europeana doreste sa sustina preturile acestor alimente la un nivel rezonabil, astfel incat sa ajute producatorii din spatiul comunitar de au fost afectati de pandemia de COVID-19.

Banii pentru depozitarea produselor provin integral de la bugetul UE prin Fondul European de Garantare Agricola, iar masura este sustinuta initial prin bugetul national din sumele alocate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020.

In sedinta Guvernului din data de 24 septembrie 2020, a fost adoptata Hotararea privind stabilirea valorii ajutorului financiar in avans pentru depozitarea privata a untului, laptelui praf degresat si a anumitor branzeturi.

Prin Hotararea adoptata joi se acorda sprijinul financiar pentru cererile depuse la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, in perioada 7 mai-30 iunie 2020.

Valoarea totala a ajutorului financiar este de 64.719,97 lei, repartizata astfel:

–  47.018,96 lei pentru depozitarea privata a unei cantitati de 178,16 tone branzeturi;

– 15.866,86 lei pentru depozitarea privata a unei cantitati de 37,51 tone unt;

– 1.834,15 lei pentru depozitarea privata a unei cantitati de 22,5 tone lapte praf degresat.

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura este autoritatea competenta pentru implementarea ajutorului financiar, care urmeaza sa fie platit in termen de maxim trei luni de la incheierea perioadei contractuale de depozitare, a precizat Ministerul Agriculturii.

Ministrul Finanțelor față-n față cu reprezentanții asociațiilor din agricultură octombrie 6, 2020 agrimanet

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, s-a intalnit luni, 5 octombrie, cu reprezentanții asociațiilor din agricultură si a discutat despre eficiența programelor finanțate de la buget. Acesta le-a cerut reprezentanţilor să vină cu o analiză pe programe.

„Astăzi am avut o întâlnire cu mai mulţi reprezentanţi, cu Confederaţia sindicală Agrostar. Sunt sindicate care sunt direct legate de sectorul agricultură. M-am văzut cu AFIR, reprezentanţii AFIR, reprezentanţii APIA şi Societatea Naţională de Bovine, Agrostar,

25

Sinfilosanitar şi aşa mai departe. Au fost mai multe asociaţii cu care m-am întâlnit.

Am vrut să discut puţin despre programele finanţate de la buget în sectorul agricol. Bineînţeles, le-am prezentat situaţia economică reprezentanţilor acestor asociaţii şi am vrut să avem o discuţie onestă despre aceste programe şi cât de eficiente sunt ele. Este foarte important pentru mine să ştiu că banii care se cheltuiesc de la buget sunt cheltuiţi eficient, că dau randament.

Şi atunci le-am cerut reprezentanţilor să vină cu o analiză pe programe, să vedem împreună care sunt programele care continuă şi dau randament, ca să poată să fie susţinute şi în viitor.

Vorbim de bugetul anului viitor. Mai mult, am vorbit despre programul de dezvoltare a sistemului de irigaţii în România şi despre cum o să-l finanţăm în perioada următoare”, a spus Florin Cîţu, într-o declaraţie online.

Bugetul pentru anul viitor va fi structurat pe baza acelor informații

„Problemele care sunt legate direct de finanţare mă interesează aici foarte mult, pentru că începem să discutăm despre bugetul anului viitor, iar bugetul Ministerului Agriculturii este unul printre cele mai mari.

Este al patrulea ca mărime dintre bugetele ministerelor şi atunci este important să ştim pe ce se cheltuiesc banii”, a mai precizat ministrul finantelor, citat de capital.ro.

George Scarlat (MADR): ”Bugetul noului PNS va merge, in mare, catre sectorul zootehnic si procesare” , 6 octombrie 2020

Noul Plan Național Strategic (PNS) este conturat, în această perioadă, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), și va reprezenta fundația pe care se va construi agricultura românească în următorii ani. Într-o ediție specială a emisiunii ”Agricultura la Raport”, secretarul de stat George Scarlat a vorbit despre noul PNS și cum va fi alocat bugetul. Astfel, conform oficialului, o mare parte din bani vor merge către sectorul zootehnic, dar și către procesare.

”După un an atât de greu încercat, atât în sectorul vegetal, cât și în cel zootehnic, premisele sunt sumbre asupra sectorului zootehnic. (…) Discutăm de un sector văduvit în acest an și nu numai – sectorul cărnii. Astăzi, în România, din punct de vedere al autoconsumului, nu reușim să acoperim nici măcar jumătate din carnea fresh de porc de care avem nevoie. Cu tot cu procesare, nu știu dacă acoperim undeva la 25%.

26

Cred, si le-am adresat un mesaj celor de acasă și în continuare nu contenesc să le spun că sectorul acesta zootehnic văduvit va avea viitor și în România. Din păcate, într-un an atât de greu, n-am găsit decât câteva scheme pe cadru temporar să venim cu ajutor direct, dar nu este suficient. Pregătim Planul Național Strategic. E un punct de pornire cu privire la perspective. 

Totul trebuie să plece de la investiții. Investiții reale în ferme, în reproducție la porc, în incubație la pasăre, în unități de procesare. În fapt, bugetul, în mare parte, va merge către sectorul zootehnic și către procesare. Doar prin procesare putem să aducem valoare adăugată și produs la raft. Trebuie să înțelegem că această piață pe care am pierdut-o, va trebui să o recâștigăm printr-un parteneriat corect, transparent, cu marele retail, cu hypermarketul. În continuare, fac apel către consumatorii români să aleagă doar produsul românesc”, a precizat George Scarlat în exclusivitate pentru AGRO TV.

Adrian Oros: GAL-urile, un partener important in dezvoltarea zonelor rurale din Romania , 6 octombrie 2020

Conferința internațională privind implementarea abordării LEADER/CLLD, organizată de Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală, în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a debutat luni, 5 octombrie 2020, la Eforie Nord, temele de interes fiind dezvoltarea guvernanței la nivel local în contextul noilor politici de dezvoltare rurală. La eveniment au participat, printre alții, șeful MADR, Adrian Oros, șeful AFIR, Mihai Moraru, dar și oficiali internaționali.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, a declarat că, pentru viitoarea perioadă de programare – post 2020, Grupurile de Acțiune Locală vor fi în continuare sprijinite pentru elaborarea și implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală, ținând cont de nevoile identificate în teritoriul acoperit de GAL. „Mai mult, am convingerea că vom avea aceeași relație fructuoasă și GAL-urile vor rămâne un partener important al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru dezvoltarea zonelor rurale din România”, a adăugat ministrul Adrian Oros.

27

Prezent, de asemenea, la această întâlnire, directorul general al AFIR, Mihai Moraru, a ținut să precizeze: „Atât România, cât și Bulgaria au un trecut comun de-a lungul istoriei și, chiar evenimentul de azi este dovada că am pășit împreuna și în ceea ce privește dezvoltarea rurală.

Mi-aș dori ca, în viitoarea perioadă de programare financiară, Strategiile de Dezvoltare Locală (SDL) să fie mult mai aplicate către nevoile reale ale comunităților. Grupurile de Acțiune Locală trebuie să devină un pivot pentru perioada următoare și să contribuie la punerea în valoare a satului românesc.”

 La eveniment, alături de Adrian Oros și Mihai Moraru, au avut intervenții online și ministrul agriculturii bulgar, dna. Desislava Taneva, oficiali ai Uniunii Europene, iar membri ai Autorității de Management pentru PNDR, precum și reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală și ai diverselor organisme, asociații și organizații europene implicate în dezvoltarea rurală au susținut, de asemenea, prezentări.

Reprezentanții celor două părți au convenit asupra importanței instrumentului LEADER în dezvoltarea locală, în crearea de locuri de muncă, în sprijinirea unei economii verzi și digitale, subliniind totodată necesitatea colaborării dintre state în încercarea de a proteja interesele fermierilor.

Evenimentul, menit să întărească și să promoveze buna colaborare în domeniul dezvoltării rurale dintre România și Bulgaria, prin facilitarea schimbului de experiență, de idei, informații și bune practici se va desfășura în două etape, participanții continuând lucrările reuniunii la Albena (Bulgaria), în perioada 6-7 octombrie.

În a doua parte a zilei, ministrul Adrian Oros a avut o întâlnire bilaterală cu secretarul de stat din Bulgaria, Lozana Vasileva. Cu această ocazie, au fost abordate teme precum prioritățile viitorului Plan Național Strategic, necesititatea menținerii sprijinului cuplat voluntar și a ajutorului național tranzitoriu, aspecte despre Pactul verde european (Green Deal). Cei doi demnitari au căzut de acord că atât România cât și Bulgaria prezintă aceleași specificități din punct de vedere agricol și este important să își susțină punctele de vedere comune, în beneficiul ambelor părți.

George Scarlat: „60% din banii viitorului PNS vrem să-i alocăm zootehniei” Mihaela Prevenda Sectorul zootehnic este cel mai mare consumator de materii prime din sectorul vegetal.

28

Motiv pentru care trebuie să se investească masiv în ferme de creștere a animalelor, mai ales că, în ceea ce privește bovinele și suinele, țara noastră nu-și satisface nici măcar consumul intern. Prin Planul Național Strategic (PNS) se vor aloca sume semnificative pentru investiții în zootehnie, pentru dezvoltarea sectorului.

„E nevoie de ferme de animale care să cumpere producția din vegetal. 60% din banii viitorului Plan Național Strategic vrem să-i alocăm investițiilor în ferme zootehnice, în dezvoltarea sectorului zootehnic”, ne declara în luna august a.c. George Scarlat - secretar de stat în Ministerul Agriculturii. (întregul articol, aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4638-sprijin-financiar-semnificativ-pentru-investitii-in-zootehnie.html)

Ieri, 5 octombrie 2020, într-o ediție specială a emisiunii „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV oficialul MADR a spus din nou că o mare parte din banii PNS va merge către sectorul zootehnic, dar și către procesare. „Astăzi, în România, din punct de vedere al autoconsumului, nu reușim să acoperim nici măcar jumătate din carnea proaspătă de porc de care avem nevoie. Cu tot cu procesare, nu știu dacă acoperim undeva la 25%. Sectorul zootehnic are viitor în România. Din păcate, într-un an atât de greu, n-am găsit decât câteva scheme pe cadru temporar să venim cu ajutor direct, dar nu este suficient. Pregătim Planul Național Strategic. E un punct de pornire cu privire la perspective. Totul trebuie să plece de la investiții reale în ferme, în reproducție la porc, în incubație la pasăre, în unități de procesare. În fapt, bugetul, în mare parte, va merge către sectorul zootehnic și către procesare. Doar prin procesare putem să aducem valoare adăugată și produs la raft. Trebuie să înțelegem că, această piață pe care am pierdut-o, va trebui să o recâștigăm printr-un parteneriat corect, transparent, cu marele retail, cu hypermarketul”, a precizat George Scarlat în emisiunea de la AGRO TV.

ALTELE

Victorie pentru fermieri! Legea Camerelor Agricole, ADOPTATA de Parlament! 6 octombrie 2020

Victorie pentru fermierii români! Astăzi, 6 octombrie, Camera Deputaților, for decizional, a dat vot pozitiv legii Camerelor Agricole, prin care se va asigura reprezentarea la nivel național a tuturor fermierilor din România. Anunțul mult așteptat de fermierii români a fost făcut de președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu.

29

 ”Astăzi plenul Camerei Deputaților a acordat un vot pozitiv Proiectului de Lege privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (PL-x 183/2020), al cărui inițiator sunt.

 Doresc să le mulțumesc pe această cale celor 246 colegi parlamentari care au votat acest proiect, atât de necesar dezvoltării și profesionalizării agriculturii românești.

 Prin prezentul proiect am propus înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea camerelor pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale, precum şi abrogarea Legii nr.283/2010”, a scris Alexandru Stănescu pe pagina sa de facebook.

 AGRO TV a fost în permanență alături de fermierii români în ceea ce privește subiectul camerelor agricole, iar insistențele noastre au acum rezultate concrete. 

 Pentru a intra în vigoare, legea mai trebuie promulgată de Președintele României, Klaus Iohannis, și publicată în Monitorul Oficial.

MINISTRUL OROS: AM VĂZUT CE SE ÎNTÂMPLĂ ACASĂ LA FERMIERI ȘI AM IDENTIFICAT PRIORITĂȚILE MARI! Agroinfo 06 octombrie 2020 -

DECLARAȚIE ASTĂZI. Ministrul agriculturii Adrian Oros a declarat astăzi că au fost identificate 10 mari priorități din agricultura românească unde vor fi direcționate sume mari de bani în următorul exercițiu financiar, 2021-2027.

Ministrul agriculturii a spus astăzi că, în ultima perioadă, a fost în aproape toate județele țării, la fermieri acasă și a văzut care sunt nevoile lor.

În afară de trei județe, am fost în toate județele pentru că am vrut să văd ce se întâmplă acasă la fermieri, a spus astăzi șeful de la Agricultură, într-o emisiune transmisă online. Acesta a adăugat că, în plus, a avut multe runde de întâlniri cu mediul asociativ din agricultură, cu liderii fermierilor din toate sectoarele pentru a identifica prioritățile mari din agricultură unde să fie direcționate sume mari de bani în viitorul exercițiu financiar 2021-2027. Și tot pentru identificarea nevoilor fermierilor, echipa MADR a făcut o analiză SWOT, analiza oportunităților, amenințărilor, punctelor slabe și tari.

Adrian Oros a declarat că au fost identificate 10 mari priorități pentru agricultura din România și a enumerat șapte dintre aceste priorități.

30

Am identificat 10 priorități mari:

1. corectarea balanței comerciale pentru produsele agro alimentare unde deficitul este de 1,3 miliarde de euro. În noul  Plan Național Strategic o să sprijinim mai consistent tot ceea ce înseamnă procesare, depozitare ca să exportăm produse cu valoare adăugată; 2. asocierea fermierilor. Am reușit anul acesta să ajutăm mediul asociativ din România să fie reprezentat la Bruxelles, Ministerul Agriculturii a achitat cotizația la organizația COPA-COGECA, în așa fel încât fermierii români să aibă drepturi depline la masa negocierilor de la Bruxelles;3. micul producător și micul procesator care foarte greu reușesc să-și vândă producția, să-și crească puterea de negociere și avem o singură soluție, cooperativele. Vom stimula financiar cooperativele. 4. consolidarea piețelor locale. S-a observat că ar trebui să fie o prioritate pentru toate țările piața locală, foarte mulți țări mergînd pe acest concept de economie de piață, s-a observat că-n perioada crizei, multe țări au rămas descoperite cu produse alimentare de bază, chiar dacă ar fi putut să producă aceste alimente, au preferat să le importe. Noi nu suntem în această situație, mai ales carne de pasăre, de porc producem mult mai puțin decât consumul intern. (...) Am încercat să modificăm legislația privind achizițiile publice în așa fel încât edilii (primarii n.r.) să cumpere produse direct de la producătorii locali.5. calificarea forței de muncă, trebuie să insistăm pe învățământul profesional dual. 6. gestionarea apei. Am cam uitat să întreținem și să reparăm infrastructura de irigații sau drenaj, iar anul ăsta am constatat că apa a ajuns abia pe 500.000 de hectare, trebuie să investim mult și foarte repede în infrastrctura de gestionare a apei. Prin Programul de Reziliență și Relansare Economică, Guvernul a acceptat ca peste 6 miliarde de euro să-i direcționăm pentru reabilitarea infrastructurii de gestionare a apei, lucrări de combatere a eroziunii, a deșertificării, inclusiv extinderea sistemelor de combatere a grindinei;7. gestionarea riscurilor. Personal aștept un semnal puternic din partea fermierilor să lucrăm la fundamentarea și apariția unor fonduri mutuale. discutăm nu numai de asigurări unde am început un dialog cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, dar și de constituirea unor fonduri mutuale. Cam astea ar fi prioritățile pe care le-am identificat, a spus ministrul agriculturii.

Oros anunta modificari URGENTE la Legea Arendei! ”Subventia APIA este incasata ilegal de proprietari” 6 octombrie 2020 Legea arendei trebuie modificată urgent, susține Adrian Oros! Într-o videoconferință organizată astăzi de către News.ro, ministrul

31

agriculturii și dezvoltării rurale a vorbit despre problema proprietarilor de terenuri care încasează subvențiile APIA, deși nu ei sunt cei care lucrează pământurile. Potrivit șefului MADR, acest lucru este total ilegal, iar legea arendei trebuie modificată astfel încât să nu mai permită astfel de abuzuri.

”Banii din subvenții trebuie să ajungă doar la cei care lucrează pământul. Proprietarii de terenuri care nu lucrează pământul încasează și arenda și subvențiile de la APIA. Am rămas neplăcut surprins să aflu că asta se petrece în aproape toate zonele din țară și într-un procent îngrijorător. Este total ilegal, să primească și arenda și subvențiile. Acest lucru trebuie să-l corectăm urgent”, a declarat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, aceste modificări la legea arendei îi vor supăra pe mulți proprietari de terenuri care încasau subvențiile în mod abuziv, însă sunt necesare, deoarece nu este corect ca aceștia să primească și banii pe arendă, și subvențiile APIA.

”Sigur, o să-i supărăm pe unii proprietari de terenuri care s-au învățat, în ultimii ani, să primească și subvențiile, total ilegal, depunîndu-și cererea de plată unică la APIA, dar, în același timp, să primească și o arendă de la cel care lucrează pământul. Acest lucru va trebui să-l corectăm”, a mai subliniat șeful MADR.

......................

Parlamentarii care confundă vaca cu elefantul aruncă farmaciile veterinare in aer! octombrie 6, 2020 agrimanet

O nouă lege importantă pentru zootehnie este pe cale sa fie votată de parlamentarii care confundă vaca cu elefantul. Dacă ar intra în vigoare, jumătate dintre cabinetele veterinare din toată țara se vor închide.

Asociația Farmaciilor Veterinare trage semnalul de alarmă:

“Asociația Farmaciilor Veterinare solicită Parlamentului reluarea procesului legislativ în ceea ce privește mai multe prevederi care fac obiectul proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.160/1998

32

pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, ținând cont de faptul că modificările preconizate încalcă mai multe dispoziții legale naționale și europene.

Asociația consideră imperios necesar ca toți actorii din domeniu să fie implicați în adoptarea unei reglementări fundamentate și temeinice, în scopul protejării sănătății publice într-un mod adecvat, fără a se aduce atingere în mod nejustificat libertății economice, concurenței loiale, drepturilor și intereselor persoanelor și animalelor.

Adoptarea legii în forma adoptată tacit de Senat și aflată în prezent în Camera Deputaților (cameră decizională) va avea un puternic impact negativ asupra industriei farma veterinare, asupra producătorilor industriali din zootehnie, cât mai ales asupra micilor ferme care vor avea dificultăți majore în asigurarea sănătății și tratamentului animalelor.

O situație mai mult decât critică se va regăsi în domeniul oieritului, unde accesul la tratamentul animalelor va deveni imposibil.

Mai mult, blocajul în distribuția de medicamente, prin închiderea imediată a mai mult de 40% din farmaciile veterinare, precum și interzicerea vânzărilor online pentru produsele veterinare de bază, va pune proprietarii animalelor de companie în imposibilitatea de a asigura tratamentul acestora, mai ales în condițiile pandemiei.

Modificarea privind structura acționariatului farmaciilor veterinare, care ar urma să fie deținute în proporție de peste 50% de un medic veterinar acreditat, reprezintă o distorsionare și o încălcare a libertății economice și reprezintă o încălcare evidentă a Constituției și a normelor europene.

Totodată, având în vedere faptul că modificările preconizate sunt susceptibile să distorsioneze mediul concurențial prin instituirea unui monopol legal în ceea ce privește comercializarea cu amănuntul a

33

produselor medicinale veterinare, era oportună și necesară solicitarea unei opinii avizate din partea Consiliului Concurenței, spre a transmite inclusiv recomandări în sensul adoptării unor măsuri adecvate pentru remedierea disfuncționalităților constatate (e.g., consecința gravă a eliminării jucătorilor existenți care nu îndeplinesc condiția privind componența acționariatului și, respectiv, introducerea unor bariere la intrarea pe piață în ceea ce îi privește pe potențialii noi investitori în domeniul farmaciilor veterinare).

Propunerea ce vizează modificarea structurii acționariatului este vădit disproporționată pentru atingerea obiectivelor enunțate în Expunerea de motive a actului normativ, cât timp activitatea este și în prezent reglementată strict, fiind supusă unor condiții clare de autorizare și reglementare, desfășurându-se deja sub supravegherea și responsabilitatea unui medic veterinar supus tuturor obligațiilor legale și deontologice aferente profesiei sale, profesie a cărei independență este garantată.

În consecință, Asociația Farmaciilor Veterinare solicită imperios retragerea proiectului de la aprobare în plenul Camerei Deputaților și reluarea procesului legislativ prin consultarea tuturor actorilor implicați, inclusiv asociațiile producătorilor din zootehnie, micii fermieri, dar și organizațiile nonguvernamentale pentru protecția animalelor.”

Comunicat-Asociatia-Farmacistilor-Veterinari Descarcă

Memoriu-Lege-Veterinari Descarcă

Legea care arunca in aer micile ferme! “Viata a milioane de animale este in pericol”, 6 octombrie 2020

Viața a milioane de animale este în pericol! Asociaţia Farmaciilor Veterinare atrage atenția că noile modificări aduse legislaţiei în domeniu, adoptate tacit de Senat, vor duce la închiderea imediată a mai mult de 40% din farmaciile veterinare, precum și interzicerea vânzărilor online pentru produsele veterinare de bază, situaţie care pune în pericol viața a milioane de animale din România.

Asociația Farmaciilor Veterinare solicită Parlamentului reluarea procesului legislativ în ceea ce privește mai multe prevederi care fac obiectul proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, ținând cont de faptul că modificările preconizate încalcă mai multe dispoziții legale naționale și europene.

34

Asociația apreciază că adoptarea legii în forma adoptată tacit de Senat și aflată în prezent în Camera Deputaților (cameră decizională) va avea un puternic impact negativ asupra industriei farma veterinare, asupra producătorilor industriali din zootehnie, cât mai ales asupra micilor ferme care vor avea dificultăți majore în asigurarea sănătății și tratamentului animalelor.

Asociația susține că legea lovește în special în fermele de ovine, acolo unde crescătorii nu vor mai avea acces la tratamentul animalelor.

Legea veterinarului de fermă, la votul final: În ce condiții mai pot fermierii să-și trateze animalele! agrointeligenta.ro - 6 octombrie 2020

O lege prin care nimic nu mai mișcă în fermele de animale în absența medicului veterinar! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari, alături de deputatul Dănuț Păle, președinte al Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Buzău, au inițiat în Parlament o lege prin care nicio farmacie veterinară nu mai poate funcționa fără un medic veterinar, iar tratamentele veterinare nu mai pot fi făcute nici măcar de tehnicieni sau asistenți veterinari, fără supravegherea, dispoziția sau prezența unui medic veterinar.

Proiectul de lege este susținut, prin semnătură, de peste alți 40 de co-inițiatori, între care deputatul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Lista completă a inițiatorilor o găsiți AICI.

35

”Administrarea produselor medicinale se face doar de către medicul veterinar cu drept de liberă practică sau de către personalul de specialitate cu studii medii angajat în cadrul unităților în care se desfășoară activități de asistență medical-veterinară, respectiv asistent veterinar și/sau tehnician veterinar, după prescrierea și sub supravegherea sau sub responsabilitatea medicului veterinar cu drept de liberă practică, după caz”, se arată în raportul cu care proiectul legislativ a plecat la votul final din Camera Deputaților.

”Prin excepție (…) proprietarii de animale le pot administra acestora, pe cale orală, prin inhalații sau instilații sau prin aplicații locale, produse medicinale prescrise de către un medic veterinar cu drept de liberă practică, în situația în care nu este necesară administrarea lor, exclusiv, de către medicul veterinar cu drept de liberă practică”, mai arată forma finală a legii. Produsele medicinale veterinare care se administrează exclusiv de către medicul veterinar cu drept de liberă practică se stabilesc prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Atribuții limitate pentru tehnicienii veterinari din fermă

Conform noului proiect, exploatațiile comerciale de animale mai pot angaja personal de specialitate cu studii medii, respectiv asistent veterinar și/sau tehnician veterinar, ”care vor efectua anumite activități sanitar veterinare, după caz, sub supravegherea și responsabilitatea medicului veterinar cu drept de liberă practică organizat în condițiile legii, aflat în relație contractuală cu exploatația comercială respectivă”. ”Personalul de specialitate cu studii medii, respectiv asistentul veterinar și/sau tehnicianul veterinar, nu are dreptul să efectueze examinarea clinică a animalelor, să stabilească diagnosticul și/sau tratamentul și nici să efectueze intervenţii chirurgicale”, se arată în textul tegislativ final.

Doar în situații excepționale, ”până la sosirea medicului veterinar, tehnicianul și/sau asistentul veterinar poate acorda primul ajutor animalului a cărui viață este în pericol, prin administrarea tratamentului sau efectuarea de intervenții de urgență, cu acordul medicului veterinar cu drept de liberă practică și respectând întocmai indicațiile acestuia, iar atunci când nu este posibilă obținerea acordului, efectuează tratamentul/intervenția de urgență și aduce acest lucru la cunoștință medicului veterinar cu drept de liberă practică, de îndată ce poate lua legătura cu acesta”.

Medicii veterinari pot profesa numai dacă sunt membri ai Colegiului Medicilor Veterinari

36

Medicii veterinari care își exercită în mod permanent profesia pe teritoriul României atât în sistemul privat, cât și în sistemul public, ocupând posturi și/sau funcții publice care necesită exclusiv calificarea de medic veterinar, precum și cei care își desfășoară activitatea în mod independent, în una din formele prevăzute de legislația în vigoare, trebuie să dețină calitatea de membru al Colegiului Medicilor Veterinari, se arată în raportul final al inițiativei legislative.

Funcționarea farmaciilor, doar cu medic veterinar

Conform proiectului de lege, activitatea din cadrul farmaciilor veterinare şi punctelor farmaceutice veterinare se va mai putea desfăşura ”exclusiv în prezența unui medic veterinar cu drept de liberă practică, responsabil pentru vânzarea produselor medicinale veterinare, care îndeplinește una din următoarele condiții:

a) este administrator al societății comerciale care deține farmacia veterinară, respectiv punctul farmaceutic veterinar;

b) este medic veterinar titular al farmaciei veterinare, respectiv al punctului farmaceutic veterinar;

c) este angajat cu contract individual de muncă”.

De precizat că proiectul de lege a plecat la votul din plen cu raport pentru adoptare, ceea ce înseamnă că are șanse maxime să fie votat cu amendamentele din raport. Inițiativa figurează la poziția 8 pe ordinea de zi de astăzi, 6 octombrie.

LEGE VOTATĂ! Fermele de animale, noi reguli în relația cu medicii veterinari! Angelica Lefter - 6 octombrie 2020

Legea medicului veterinar în fermele zootehnice a fost adoptată de Parlament și are toate șansele să intre în vigoare până la finele anului! Camera Deputaţilor a adoptat, astăzi, marți – 6 octombrie 2020, proiectul care modifică Legea

37

160/1998 privind organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, cu 243 de voturi pentru, 21 împotrivă și 6 abțineri.

Astfel, medicii veterinari vor fi obligați să fie membri ai Colegiului de profil pentru a exercita în mod permanent această meserie.

Mai mult, nimic din ceea ce mișcă în fermă nu va mai fi efectuat fără acordul medicului veterinar.

Amintim că Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari, alături de deputatul Dănuț Păle, președinte al Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Buzău, au inițiat în Parlament o lege prin care nicio farmacie veterinară nu mai poate funcționa fără un medic veterinar, iar tratamentele veterinare nu mai pot fi făcute nici măcar de tehnicieni sau asistenți veterinari, fără supravegherea, dispoziția sau prezența unui medic veterinar.

CITIȚI CE PREVEDE LEGEA ADOPTATĂ: Legea veterinarului de fermă, la votul final: În ce condiții mai pot fermierii să-și trateze animalele!

Noul text introdus limitează atribuțiile tehnicienilor veterinari din fermă. Personalul de specialitate cu studii medii, respectiv asistentul veterinar sau tehnicianul veterinar, nu are dreptul să efectueze examinarea clinică a animalelor, să stabilească diagnosticul sau tratamentul şi nici să efectueze intervenţii chirurgicale.

Astfel, administrarea produselor medicinale se face doar de către medicul veterinar cu drept de liberă practică sau de către personalul de specialitate cu studii medii angajat în cadrul unităţilor în care se desfăşoară activităţi de asistenţă medical-veterinară, respectiv asistent veterinar şi/sau tehnician veterinar, după prescrierea şi sub supravegherea sau sub responsabilitatea medicului veterinar cu drept de liberă practică, după caz.

Medicul veterinar cu drept de liberă practică este răspunzător de modul în care personalul de specialitate cu studii medii efectuează activităţile sanitare veterinare stabilite şi atribuite de acesta. O activitate sanitară veterinară este executată de către personalul de specialitate cu studii medii sub responsabilitatea medicului veterinar cu drept de liberă practică şi în prezenţa acestuia.

Prin excepţie, proprietarii de animale le pot administra acestora, pe cale orală, prin inhalaţii sau instilaţii sau prin aplicaţii locale, produse medicinale prescrise de către un medic veterinar cu drept de liberă practică, în situaţia în

38

care nu este necesară administrarea lor, exclusiv, de către medicul veterinar cu drept de liberă practică.

..................................................

BNR dezvăluie adevăratul top al investiţiilor străine în România după originea investitorului real: Olanda nu este de fapt investitorul nr.1 ci doar o ţară fiscală, americanii au în realitate mai multe investiţii decât apar în statistici, iar Germania şi Austria controlează 26% din ISD Miruna Diaconu , 06.10.2020,

Banca Naţională a publicat clasamentul investiţiilor străine directe (ISD) în funcţie de ţara de origine a investitorului real şi nu in-termediar. Astfel, în noul clasament, SUA se află pe poziţia 5, cu o valoare a investiţiilor de 5,8 miliarde de euro, comparativ cu locul 16 pe care îl ocupa în clasamentul anterior, cu o valoare de 0,9 miliarde de euro.

Pentru prima dată Banca Naţională a României împreună cu Institutul Naţional de Statistică publică în raportul asupra investiţiilor străine directe în România, care apare în fiecare toamnă, clasamentul ţărilor investitoare în România în funcţie de rezidenţa ultimă a investitorilor străini. Astfel, până acum era cunoscut faptul că Olanda era pe primul loc ca investiţii străine directe în România, cu 20,5 miliarde euro, însă noul clasament arată cum 75% din cele 20 miliarde euro sunt de fapt investiţii străine făcute în România de companii din alte ţări decât Olanda. Cele mai multe investiţii străine care până acum figurau ca olandeze sunt, de fapt, americane, arată datele publicate de BNR. Astfel, soldul investiţiilor străine provenite real din Olanda este de fapt de 5,5 mld. euro şi nu 20,5 mld. euro.

39

Investitorul final sau real reprezintă societatea-mamă care deţine controlul ultim (ultimate shareholder) al unei companii sau proprietarul beneficiar final. Noua imagine a investiţiilor străine în România este importantă pentru că se consideră că SUA au un rol economic prea redus în România, fiind doar pe locul 16 în rândul investitorilor străini. De fapt, SUA se află printre primii cinci investitori străini, iar parteneriatul transatlantic are de fapt şi o dimensiune economică. La 31 decembrie 2019, valoarea totală a investiţiilor străine directe în România a fost de 88 miliarde euro. Investiţiile greenfield‚ „cele de la zero“ şi cele din categoria fuziuni şi achiziţii au înregistrat un nivel foarte redus al fluxului de investiţii străine directe. Astfel, aportul investitorilor străini la capitalurile întreprinderilor ISD nou înfiinţate a avut o valoare de numai 67 mil. euro, pe când tranzacţiile de tip fuziuni şi achiziţii de doar 106 mil. euro.

Economistul Mircea Coşea este de părere că România începe să aibă o poli-tică de atragere a investiţiilor în funcţie de importanţa politică şi nu de cea economică, aşa cum ar trebui de fapt.

„O problemă care mă preocupă este o anumită influenţă politică pe care noi o acordăm investiţiilor străine, adică începem să avem o politică de atragere a capitalului străin nu în funcţie de importanţa lui economică, ci în funcţie de importanţa lui politică“, explică Mircea Coşea.

Curaj, Creativitate, Consecvență pentru un plus de Competitivitate Toma Adrian Dinu oct. 6, 2020

Agribusiness

Excepție anul curent, producția agricolă a crescut constant cu toate acestea însă România a redevenit deficitară în comerțul cu produse agroalimentare. Analiza comparative a comerțului exterior permite indentificarea punctelor forte ale entității analizate, domeniile pentru care aceasta are avantaje de competitivitate și în mod similar și sectoarele pentru care sunt necesare ajustări, intervenții, reorientări pentru a-și îmbunătății competitivitatea în sector.

40

Soldului lunar valoric al României cu produse agroalimentare pe 13 ani (2007-2019) arată o tendință de ameliorare între 2007-2014 pentru a relua trendul negativ în ultimii ani (fig. 1). Soldurile lunare valorice sunt pozitive în lunile de vară și devin negative în tot restul anului.

Fig. 1 Tendința comerțului exterior agroalimentar al României, valori anuale 2007-2019, mii$.

Deficitul este îgrijorător întrucât este dat de importul cu produse cu valoare adăugată mai mare.

Exportăm cu preț mediu 446 $/t și importăm cu 922 $/t fiind evidentă lipsa de competitivitate a României pe acest sector în ansamblul său. La analiza datelor lunare suntem excedentari pentru lunile de vară toamnă (când se exportă cerealele și oleaginoasele) și revenim pe sold negativ în lunile de iarnă și primăvară când se importă masiv flori, fructe, ouă și bineînțeles care de porc și pasăre și mai ales produse procesate!

Mai mult, pentru ultimii ani ai perioadei se remarcă apariția și accentuarea fenomenului de foarfecă a prețurilor: prețurile de import cresc iar cele de export scad fiind evidentă tendința de evoluție divergentă a celor două tipuri de prețuri cu consecințe negative pentru balanța de plăți.

În 2019, România a exportat 14 milioane tone de cereale și a realizat un excedent de 2,19 miliarde dolari (soldurile cumulate la grâu, porumb, orz și orez). În aceeași perioadă însă, România a înregistrat un deficit cumulat de 668 milioane $ pentru produse care provin direct sau indirect din cereale (tabelul 1). Un exemplu de paradox: exportăm grâu la un preț mediu de

41

220,4 $/t și importăm tărâțe (pentru care suntem deficitari!) cu prețul de 216,9 $/t.

 Tabelul 1. Sinteză comerț cu cereale și produse derivate, 2019.

Grupa generică de produse Subgrupă produse Sold comercial,

mil $

10. Cereale.

Sold grupă:

2,191 mld $

Griu si meslin (amestec de grâu cu secara 2:1) 976

Porumb 1072

Orz 159

Orez -17

11. Produse ale ind. morăritului; Malț, Amidon, Inulină.

Sold grupă: -112 mil $

Malț, prăjit sau neprăjit -33

Făină de grâu sau meslin -42

Crupe, grișuri și aglomerate ca pelete din cereale -11

Faina de cereale, altele decit grâu sau meslin -26

19. Preparate de cereale, făină, amidon, lapte, produse de patisserie.

Sold grupă: -328 mil $

Produse de brutarie, patiserie si biscuiti +/- cacao -197

Extracte de malt; preparate alimentare din fainuri, gris, amidon

 

-74Produse pe baza de cereale expandate sau prajite -26

Aluat alimentar chiar fiert, umplut /Paste alimentare chiar fierte sau umplute -32

22. Băuturi, lichide alcoolice și oțeturi

Sold parțial grupă:

-228 mil $

Alcool etilic nedenaturat pina la 80% alcool; prep. alcool. mixte -116

Alcool etilic nedenaturat cu 80% sau peste alcool -112

 

42

Ca orientare strategică, România trebuie să încurajeze creșterea animalelor și industria de prelucrare a cerealelor și transformarea acestora în malț și extracte de malț, făină, gluten, mălai, cereale expandate, produse de brutărie și patisserie, aluat, amidon, alcool, tărâțe, etc., produse cu valoare adăugată mai mare, care crește nivelul de integrare și de prelucarea a producției de cereale.

Pentru această antreprenorii locali au nevoie să fie sprijiniți pentru investițiile de debut, manifeste curaj și să fie mai incisivi în a intra în atenția distribuitorilor regionali, să lanseze mărci cu vocație regională / mondială.

Dintr-o tonă de porumb americanii fac 4000-5000 litri bioethanol, iar Anglia exportă anual whisky de peste 5,5 miliarde de dolari. Cum ar fi să tranformăm local porumbul în alcool? La Zimnicea s-a creat o fabrică de bioethanol din porumb dar nu a funcționat în ultimii ani. La Podari se lansează o investiție pentru fabricarea alcoolului din celuloză dar mai dureaza până va intra în funcțiune. Marii fermierii ar trebui să își diversifice afacerile și să facă pasul spre producția zootehnică dar și pentru biogaz din masa verde, din dejecțiile de la animale, să fie proprii clienți/furnizori pentru porumbul lor.

Pentru dezvoltarea durabilă și ameliorarea deficitului comercial agroalimentar al României  trebie să încurajăm mai mult prelucrarea primară/secundară decât producția. Mergând pe filieră, să încurajăm afacerile locale care promit să asigure defacere la nivel national și regional și care pot penetra lanțurile regionale de distribuție.

România poate ameliora soldul balanței comerciale cu produse agroalimentare dacă antreprenorii locali se orientează spre producția zootehnică, industria de transformare și prelucare a producției agricole și de asemenea dacă vor dezvolta lanțuri de distribuție cel puțin cu adresare regională poate chiar globală, cât mai apropiate de consumatorul final, român sau cetățean al Terrei!

  Articol scris de Prof. Univ. Dr. Toma Adrian Dinu, Decan – Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, USAMV București

MADR: Romania, deficit de peste 800 milioane de euro la comertul cu produse agroalimentare, in primele 5 luni din 2020 octombrie 6, 2020

43

Deficitul Romaniei la comertul cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, in primele 5 luni ale anului 2020, in scadere cu 13,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut, arata datele Ministerului Agriculturii.

In perioada similara a anului trecut, Romania a inregistrat un deficit pe acest sector de 930,6 milioane de euro.

Pe relatia cu Uniunea Europeana, Romania a consemnat un sold negativ de 1,51 miliarde de euro (plus 11,5%) in primele cinci luni ale anului, insa in comertul cu tarile extracomunitare a inregistrat un excedent de 703,6 milioane de euro (65,8%). In 2019, perioada analizata, deficitul pe schimburile intra-comunitare a fost de 1,354 miliarde de euro, in timp ce pe tarile terte excedentul a totalizat 424 milioane de euro.

„In conditiile in care livrarile intra-UE au avansat timid (+0,7%), iar deficitul schimburilor intracomunitare s-a adancit la 1,5 miliarde euro, exporturile catre tarile terte s-au mentinut pe trend ascendent (+31,8%), favorizand reducerea deficitului comercial global fata de perioada de referinta din 2019. Scaderea soldului negativ al balantei a fost posibila in principal datorita exporturilor majorate de porumb (+135,4 milioane de euro), grau (+74,6 milioane de euro) si orz (47,9 milioane de euro), precum si livrarilor sporite intra-UE de rezerve de tutun (+146,2 milioane de euro) si tigari (+38,9 milioane de euro)”, sustin reprezentantii MADR.

De asemenea, in perioada analizata, au mai crescut exporturile de branzeturi (+4,8 milioane de euro), carnati, salamuri si produse similare (+4,8 milioane de euro), preparate alimentare (+4,1 milioane de euro) si sosuri si condimente (+1,1 milioane de euro).

Pe de alta parte, exporturile de seminte de floarea-soarelui au inregistrat o scadere cu 42,8 milioane de euro, in primele cinci luni ale anului, la fel si cele de ulei de floarea-soarelui, cu 11,6 milioane de euro, livrarile de animale vii din specia bovine s-au diminuat cu 8,7 milioane euro, iar cele din specia ovine sau caprine, cu 8 milioane de euro).

44

Tot pe minus s-au mai aflat si exporturile de boabe de soia (-6,4 milioane de euro), ape care contin zahar sau alti indulcitori (-6 milioane de euro), carnea de pasare (-5,2 milioane de euro), preparate si conserve din carne (-3,4 milioane de euro), pasari vii (-2,5 milioane euro), lapte si smantana (-2,2 milioane de euro), miere naturala (-2,2 milioane de euro), ciocolata (-1,9 milioane de euro), turte din extractia uleiurilor vegetale (-0,8 milioane de euro) si produse de brutarie, patiserie si biscuiti (-0,6 milioane de euro).

DECIZIE Legea ”adaosului comercial” dispare în întregime. La fel și amenzile aferente Retail DECIZIE Legea ”adaosului comercial” dispare în întregime. La fel și amenzile aferente Ovidiu Bărbulescu scris astăzi,

După ce USR și PSD au propus ințial eliminarea din lege a obligației societăților comerciale de a declara la organele fiscale adaosurile comerciale și cele de comision practicate, acum legea ”adaosului comercial” va dispărea complet, prin abrogare, conform unui proiect de lege adoptat marți de Parlament. Profit.ro a relatat că, printr-un proiect legislativ, USR, cu susținerea PSD, a propus eliminarea prevederilor actuale privind adaosul comercial, așa că proiectul a avut din start mari șanse să fie adoptat și pus în practică. Proiectul de lege a fost dezbătut în primă instanță și votat în Senat, care, în urma observațiilor Consiliului Legislativ, a adoptat abrogarea în întregime a Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite. Proiectul de lege privind abrogarea în întregime a legii adaosului comercial a fost marți adoptat și de plenul Camerei Deputaților, iar acum va fi transmis spre promulgare președintelui României.

Conform legislației actuale, operatorii economici au obligația de a declara la organele fiscale adaosurile comerciale și cele de comision practicate. Obligația este impusă, arată autorii proiectului, în ciuda faptului că România

45

este o economie de piață liberă, în care prețurile se formează prin cerere și ofertă, iar legea nu prevede praguri maxime pentru un asemenea ”adaos”.

”În realitate, este vorba de o normă desuetă care a supraviețuit până în prezent și generează o birocrație inutilă în plus pentru operatorii economici, dar și riscul real al aplicării unor amenzi, deși nu există un prejudiciu sau vătămarea vreunui interes”, subliniază inițiatorii. Potrivit acestora, odată cu finalizarea tranziției la o economie de piață, prețurile au devenit formal rezultatul cererii și ofertei, lucru reținut și de Legea nr. 21/1996: ”Prețurile produselor și tarifele serviciilor și lucrărilor se determină în mod liber prin concurență, pe baza cererii și ofertei”. DSP București propune închiderea restaurantelor și interzicerea evenimentelor private cu peste 50 de persoane. Decizia, așteptată

În aceste condiții, comercianților nu mai le este impus un anumit nivel maxim de adaos, ci sunt liberi să stabilească prețurile la orice nivel corespunde cererii și ofertei de piață. Singura consecință practică a acestei obligații, subliniază autorii proiectului, este sancționarea contravențională a unor comercianți de bună-credință pentru simplul fapt că nu au depus o declarație lipsită de importanță și consecință. Prin urmare, având în vedere ca poate fi declarat orice nivel al adaosului comercial, că acest concept nu are consecință în stabilirea prețurilor și că nici măcar nu există un formular oficial pentru această declarație, dar mai ales pentru că nu servește la nimic altceva decât la aplicarea unor amenzi fără să existe o vătămare a vreunui interes, proiectul de lege prevede abrogarea acestei obligații. Nou termen pentru intrare în legalitate cu autorizația de incendiu. Construcțiile noi pot începe doar cu aviz

Legea stabilește acum că următoarele fapte reprezintă activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni: a) efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege; b) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării, consilii județene sau prefecturi; c) condiționarea vânzării unor mărfuri sau a prestării unor servicii de cumpărarea altor mărfuri ori de prestarea de servicii; d) expunerea spre vânzare ori vânzarea de mărfuri sau orice alte produse fără specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat; e) efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii.

46

Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege; f) nedeclararea de către operatorii economici la organele fiscale, înainte de aplicare, a adaosurilor comerciale și a celor de comision; g) omisiunea întocmirii și afișării, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de către operatorii economici a prețurilor și tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de prețuri și tarife; h) neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente, vânzarea preferențială, refuzul nejustificat al vânzării acestora sau al prestării de servicii cuprinse în obiectul de activitate al operatorului economic; i) acumularea de mărfuri de pe piața internă în scopul creării unui deficit pe piață și revânzării lor ulterioare sau al suprimării concurenței loiale; j) depășirea de către orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotărâri ale Guvernului, la formarea prețurilor de vânzare cu amănuntul; k) falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum și expunerea spre vânzare ori vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau substituite.

Pentru astfel de fapte sunt prevăzute acum amenzi de la 500 lei la 5.000 lei, dacă sunt săvârșite de persoane fizice, sau de la 2.000 lei la 20.000 lei, dacă sunt săvârșite de persoane juridice. În urma observației Consiliului Legislativ, care arată că, în urma proiectului, din legea adaosului comercial nu ar mai rămâne decât două prevederi, senatorii din comisii au decis abrogarea în totalitate a legii și preluarea și inserarea celor două prevederi în Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorului.

”Se interzice efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege sau cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege” este textul preluat din legea adaosului comercial, care dispare, și introdus în ordonanța privind protecția consumatorului. Detalii despre eșalonarea pe 12 luni pregătită de Finanțe: fără garanții și cu un calendar de rambursare propriu, dar disponibilă doar pentru firme care nu au înregistrat obligații fiscale restante înainte de starea de urgență

47

Inițiatorii proiectului arată că, pentru nedepunerea declarației de adoas, inspectorii ANAF au aplicat în anul 2017 amenzi în cuantum de 31.500 de lei, iar în anul 2018 amenzi în cuantum de 18.000 de lei, pentru ca, în mod inexplicabil, în anul 2019 să se aplice de peste 10 ori mai multe amenzi, respectiv 49 de amenzi in cuantum de 868.000 de lei. Amenzile pot fi aplicate, însă, și de aparatul de specialitate al primarului, de organele controlului financiar și de personalul Poliției Romane, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră.

Exportam porumb si importam carne de porc! Deficit de circa un miliard de euro la sase luni! Agrostandard | 6 October, 2020 |

Romania exporta cantitati importante de cereale, dar importa in schimb carne de porc! Prea multe materii prime aducem din afara, dupa cum recunoaste pana si conducerea Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). In primul semestru din acest an, Romania a inregistrat un deficit de 968,2 milioane de euro in comertul cu produse agroalimentare, in scadere cu 11% fata de aceeasi perioada din 2019, cand a totalizat 1,087 miliarde de euro, potrivit datelor centralizate de MADR), arata AGERPRES.

Pe relatia cu Uniunea Europeana, Romania a consemnat un sold negativ de 1,74 miliarde de euro in primele sase luni ale anului, insa in comertul cu tarile extracomunitare a fost pe un excedent de 781,4 milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, in perioada ianuarie-iunie a.c., exporturile s-au majorat cu 12,4%, pana la 3,42 de miliarde de euro, in timp ce importurile au crescut cu 6,2%, insumand 4,391 miliarde de euro.

In primul semestru al acestui an au fost exportate 8,35 milioane de tone de produse agroalimentare, importurile totalizand 5,28 de milioane de tone.

In topul produselor agroalimentare exportate in tarile UE si terte, cele mai multe incasari au fost consemnate la porumb, circa 665,4 milioane de euro pentru 3,377 milioane de tone, urmat de grau si meslin, cu 507,63 milioane de euro (2,55 milioane tone) si tigarile de foi, trabucuri si tigarete, cu 384,87 milioane de euro pentru o cantitate de 22.165 tone.

48

In schimb, la importuri, carnea de porc proaspata, refrigerata sau congelata continua sa ocupe prima pozitie, cu o valoare de 292,2 milioane de euro pentru 122.961 tone. De asemenea, in primele sase luni din acest an, s-au mai importat 858.020 tone de porumb (201,03 milioane de euro) si 76.749 tone de produse de brutarie, patiseri si biscuiti, in valoare de 166,31 milioane de euro.

Romania a inregistrat in 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in crestere cu peste 8% fata de 2018.

Ce preţ are porumbul din noua recoltă? Gheorghe Ghise, 06 octombrie 2020 În plină campanie de recoltat, Ucraina raportează un randament mai mic cu 30%, în timp ce Brazilia reprezintă o concurenţă ridicată pe piaţa europeană a porumbului. Cum evoluează preţul?

La sfârşitul lunii august, Comisia Europeană şi-a redus prognoza privind producţia de porumb a statelor UE şi a crescut aşteptările de import cu aproape 2 milioane tone. Conform barometrului UE al preţului produselor agricole, în luna august preţul mediu al porumbului era de 189 euro/tonă, cu 11% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut şi cu 18,5% mai mult decât în iulie. Asta în timp ce preţul mediu la nivel mondial era de 147,9 dolari/tonă (125 euro/tonă), cu 8,5% mai mic decât în august 2019 şi cu 2,4% mai redus faţă de iulie 2020.

 CAMPANIE ÎNTÂRZIATĂ

 Sezonul de recoltat la porumb a început cu întârziere în această toamnă în Ucraina. Pe măsură ce campania avansează în sudul ţării, care a fost cel mai grav afectat de secetă, primele cifre oficiale arată că randamentul este cu cca. 30% mai mic decât anul trecut, respectiv de numai 4,14 t/ha, de la 5,93 t/ha. În Ucraina urmează să fie recoltate 5,45 mil. ha cu porumb şi 6,38 mil. ha cu floarea-soarelui.

La floarea-soarelui, după recoltarea a 19% din suprafaţa planificată, randamentul mediu era de 1,71 t/ha, faţă de 2,08 t/ha realizate în 2019.Ministerul Economiei din Ucraina a raportat o producţie totală de grâu de aproape 27 mil. tone, cu un randament mediu de 4,1 t/ha. Campania de recoltare la soia este în urmă cu 71% faţă de anul trecut, iar

49

randamentul mediu actual a scăzut cu 73% faţă de 2019.

 CONCURENT SURPRIZĂ

 Conform estimărilor oficiale, exportul ucrainian de porumb a scăzut în acest an cu 2% faţă de anul trecut, dar este încă peste media ultimilor cinci ani datorită cererii mari la export.

O concurenţă ridicată din Brazilia este de aşteptat de la începutul sezonului, întrucât producătorul sud-american va trece de la exporturile de soia la exportul de porumb în perioada august-septembrie şi, în prezent, domină piaţa UE.Cu toate că recoltarea porumbului este în plină desfăşurare, preţul porumbului ucrainean continuă să crească pe piaţa internă, ca urmare a creşterii de pe bursele americane şi a incertitudinii cu privire la producţia totală/finală din Ucraina.

Click AICI şi urmăriţi evoluţia pieţei cerealelor în Europa şi în lume, pe www.agroinfo.ro!

 EGIPTUL A CUMPĂRAT GRÂU DIN POLONIA

 Pentru prima dată din 2015, Autoritatea generală pentru aprovizionare (GASC), importatorul de stat din Egipt, a rezervat primul cargou cu grâu de origine poloneză, cu livrare în 10-20 noiembrie.La licitaţia din 16 septembrie, GASC a plătit un preţ mediu de 233,80 dolari/tonă FOB şi 249,35 dolari/tonă CFR pentru 235 mii tone de grâu. Trei dintre cele patru cargouri de grâu provin din Rusia şi al patrulea din Polonia, traderi fiind Casillo, Louis Dreyfus, Posco Daewoo şi Solaris.La licitaţia anterioară (3 septembrie), GASC a cumpărat 55 mii tone de grâu rusesc, cu preţul mediu de 225 dolari/tonă FOB şi 240,50 dolari/tonă CFR, cu livrare în 5-15 noiembrie.Grâul provenit din Polonia a câştigat în faţa ofertei din regiunea Mării Negre şi din Franţa datorită preţului avantajos, în ciuda cheltuielilor mai mari de transport.Egiptul va importa cca. 13 mil. tone în anul de comercializare 2020/21, conform datelor USDA. un articol de GHEORGHE GHIŞE

50

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 2007/2008 privind aprobarea componenţei Comisiei pentru autorizarea operatorilor economici din domenii cu reglementări specifice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia, precum şi a Criteriilor referitoare la autorizarea funcţionării unităţilor emitente de tichete, Ministerul Economiei şi Finanţelor Modificat de Ordin 2797/2020 la 02.10.2020

 Ordinul nr. 61/2006 pentru aprobarea Registrului soiurilor de struguri de vin existente în România, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Abrogat de Ordin 273/2020 la 05.10.2020

Ordinul nr. 273/2020 pentru aprobarea Listei soiurilor de struguri de vin care pot fi plantate, replantate, altoite pe teritoriul României în scopul producerii vinului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 901 din 05.10.2020. A intrat în vigoare la 05.10.2020

Ordinul nr. 2803/2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.886/2020 privind aprobarea mecanismului financiar de transfer al sumelor aferente granturilor cuvenite beneficiarilor în cadrul Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 din bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN, a modelului Convenţiei privind implementarea Programului de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii "IMM INVEST ROMÂNIA", a modelului Convenţiei de garantare şi plată a granturilor, al contractului de garantare, al înscrisului, precum şi pentru stabilirea nivelului comisionului de risc şi al comisionului de administrare pentru anul 2020, Ministerul Finanţelor Publice - MFP Publicat în Mof I nr. 901 din 05.10.2020. A intrat în vigoare la 05.10.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1292/2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune a organismului dăunător Agrilus planipennis Fairmaire provenind din Ucraina şi de modificare a anexei XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.10.2020

51

Decizia nr. 1/2020 privind modificarea anexei 12 la Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Confederaţia Elveţiană privind schimburile comerciale cu produse agricole [2020/1386], Comitetul Mixt pentru Agricultură Publicat în JO L nr. 323 din 05.10.2020. Va intra în vigoare la 01.11.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1391/2020 privind anumite măsuri de protecţie vizând pesta porcină africană în Germania [notificată cu numărul C(2020) 6889] (Numai textul în limba germană este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 321 din 05.10.2020. A intrat în vigoare la 05.10.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1402/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 6914] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 324 din 06.10.2020. A intrat în vigoare la 06.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1294/2020 privind mecanismul Uniunii de finanţare a energiei din surse regenerabile (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 07.10.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1401/2020 de acordare a unei derogări temporare de la Directiva 66/401/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele referitoare la comercializarea seminţelor certificate [notificată cu numărul C(2020) 6651] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 324 din 06.10.2020. A intrat în vigoare la 06.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1395/2020 privind reînnoirea autorizaţiei pentru Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940 ca aditiv furajer pentru puii pentru îngrăşare, a autorizaţiei pentru puicuţele crescute pentru ouat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1292/2008 (titularul autorizaţiei: Evonik Nutrition & Care GmbH) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 324 din 06.10.2020. Va intra în vigoare la 26.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1396/2020 privind autorizarea substanţelor geraniol, citral, 3,7,11-trimetildodeca-2,6,10-trien-1-ol, (Z)-nerol, acetat de geranil, butirat de geranil, formiat de geranil, propionat de geranil, propionat de neril, formiat de neril, acetat de neril, izobutirat de neril, izobutirat de geranil şi acetat de prenil ca aditivi pentru hrana tuturor speciilor de animale, cu excepţia animalelor marine (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 324 din 06.10.2020.

52

Va intra în vigoare la 26.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1397/2020 privind reînnoirea autorizaţiei pentru L-izoleucină produsă de Escherichia coli FERM ABP-10641 ca aditiv nutriţional, extinderea utilizării sale şi autorizarea L-izoleucinei produsă de Corynebacterium glutamicum KCCM 80 189 ca aditivi furajeri pentru toate speciile de animale şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 348/2010 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 324 din 06.10.2020. Va intra în vigoare la 26.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1398/2020 privind reînnoirea autorizării Saccharomyces cerevisiae CBS 493.94 ca aditiv furajer pentru cai şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 886/2009 (titularul autorizaţiei All-Technology Ireland Ltd.) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 324 din 06.10.2020. Va intra în vigoare la 26.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1399/2020 privind autorizarea substanţei butilhidroxianisol ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale, cu excepţia pisicilor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 324 din 06.10.2020. Va intra în vigoare la 26.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1400/2020 privind autorizarea esterului etilic al acidului β-apo-8''-carotenoic ca aditiv furajer pentru puii pentru îngrăşare, găinile ouătoare şi speciile minore de păsări de curte ouătoare şi pentru îngrăşare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 324 din 06.10.2020. Va intra în vigoare la 26.10.2020

..........................................

Proiectul de lege prin care comercializarea produselor a căror provenienţă nu este dovedită este interzisă, adoptat de Camera Deputaţilor. Amenzi între 2.000 şi 20.000 lei Ana Petrescu | astăzi,

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, decizional, un proiect de lege prin care este interzisă comercializarea produselor care nu îndeplinesc condiţiile stabilite prin lege sau a căror provenienţă nu este dovedită. Amenzile prevăzute pentru încălcarea prevederilor legale sunt între 2.000 şi 20.000 de lei.

Proiect de Lege abrogă legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite

53

şi modifică ordonanţa Guvernului 21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Prin urmare, „se interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii, după caz, care nu îndeplinesc condiţiile stabilite prin lege sau de bunuri a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii. Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege”, arată actul normativ adoptat de către deputaţi. 

Amenzile contravenţiale prevăzute sunt de la 2.000 lei la 20.000 lei.

Pe 2 septembrie, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, iar Camera Deputaţilor l-a adoptat marţi decizional, astfel legea merge la promulgare.

………………….

INTERNE

Ziua Porumbului 2020, organizată de PROMAT cu două platforme: Comercială și Tehnică – sub semnătura ing. Marian Coneac Daniel Befu - 6 octombrie 2020

Ziua porumbului 2020, de la Vezendiu, județul Satu Mare, a intrat în parteneriat media cu grupul Agrointeligența-BT Video pentru informarea fermierilor în privința binecunoscutului eveniment din Nord-Vestul României, unde companii de top își prezintă portofoliul de produse și servicii pentru cultura de porumb. Evenimentul va fi prezentat într-un clip video extins, cu informații de la fiecare companie, dar și cu detalii de la organizatori, plus alte câteva clipuri și articole nișate, despre noutățile și elementele de interes prezentate în cadrul evenimentului.

Agrointeligența a dialogat despre ediția 2020 a deja tradiționalei Zile a Porumbului, cu organizatorul evenimentului, ing. Marian Coneac. Acesta

54

este directorul tehnic al companiei Promat, grup care lucrează circa 6.000 ha în cadrul mai multor ferme, gândite fiecare ca centru de profit independent.

”Este platforma de porumb comercială organizată de companiile Promat Tășnad, Agroind Cauaceu și Agrotex Carei. Trio-ul de companii organizează anual trei evenimente majore pentru această parte a țării, «Ziua grâului», «Ziua rapiței» și «Ziua porumbului». «Ziua grâului» o organizează Agroind, «Ziua rapiței» o organizează Agrotex și nouă, echipa Promat, coordonată de domnul Cristian Moldovan, ne revine responsabilitatea pregătirii în una din fermele pe care o coordonez a acestei platforme comerciale dedicate porumbului. Pe platforma noastră sunt 12 companii producătoare de sămânță și care comercializează sămânță de porumb pe teritoriul României. De la fiecare companie avem o paletă de hibrizi diversificată pe toate grupele de maturitate specifice porumbului, de la hibrizi extra-timpurii până la hibrizii tardivi și extra-tardivi. În fiecare an, rezultatele testelor efectuate pe platforma Promat le facem publice sub forma unui eveniment agricol specific, care anual se bucură de participarea a peste 1000 de fermieri, care prin relații comerciale interacționează cu noi. Este un eveniment dedicat în primul și în primul rând fermierilor care interacționează cu noi, sub toate formele agro-businessului lor”, declară Marian Coneac.

126 de hibrizi de porumb în platforma de la Vezendiu

Companiile prezente pe platforma comercială de la Vezendiu sunt Marton Genetic, RAGT, Corteva, Limagrin, Bayer, Caussade Semences, Saaten Union, Euralis, Syngenta, Mays Sador, KWS și Biocrop, iar numărul de hibrizi testați în acest an este de 126.

Directorul tehnic al Promat consideră că rezultatele de pe platforma de testare a porumbului de la Vezendiu au fost ajutate de contextul climatic favorabil acestei specii. ”Anul este un an apropriat de normalitate în zona noastră, normalitate regăsită și în producțiile medii pe care le realizăm în momentul de față. Din primăvară încoace, am avut peste 300 de litri de precipitații. Precipitații din care practic s-a construit toată această producție de porumb, bineînțeles cu o tehnologie specifică adaptată. Am recoltat peste 1.000 ha de porumb dintr-un total de 1.600 ha cultivate cu porumb și avem o

55

medie a producției de peste 11 t/ha la neirigat. Acest aspect spune de la sine că anul este un an bun, favorabil culturilor de toamnă, respectiv culturii porumbului. Producția obținută nu este peste normal, în contextul în care în cei mai buni ani producțiile Promat ajung și la 12-13 t/ha. În 2020 cel mai mult am obținut în jur de 13.400 kg/ha la neirigat”, explică coordonatorul platformei.

Un eveniment organizat altfel pentru a respecta restricțiile impuse de pandemie

Acesta este întristat de limitările impuse de contextul atipic al anului 2020, însă speră ca surprizele pregătite pe platforma comercială de la Vezendiu, să stimuleze interesul fermierilor pentru vizionarea online a noutăților de la «Ziua porumbului- ediția 2020». ”Nu este ușor să ajungi la fermieri cu acest eveniment în condițiile de restricție generate de coronavirus, pe care nici unul din noi nu ni l-am fi putut imagina sau anticipa că poate să aibă o implicație atât de profundă și să ne schimbe practic întreaga viață. Vrem nu vrem, trebuie să ținem cont de anumite reguli legate de distanțare de protecție, care nu ne permit să avem fizic alături fermierii la acest eveniment, pentru ca el a fost creat special pentru fermierii care practic interacționează în mod activ cu noi. La edițiile anterioare ale «Zilei porumbului», fermierii care ne vizitau platforma cultivau cumulat o suprafață mai mare decât suprafața Insulei Mari a Brăilei. Vorbim despre producători din județele Satu Mare, Cluj, Sălaj, Maramureș, respectiv Bihor. Acesta este arealul de bază al fermierilor cu condiții climatice similare celor din platforma noastră. Marele meu of este că de această dată tocmai fermierii nu pot fi prezenți din cauza acestor reguli de restricție pe care pandemia ne obligă să le respectăm. Dar mizăm pe cei care vor filma și vor pune pe sticlă imagini de la eveniment, transmițând aceste informații către fermieriii care sunt interesați și care din motive absolut obiective nu pot fi prezenți”, își exprimă speranța Marian Coneac.

Platformă tehnică ce poartă semnătura agronomului Marian Coneac

La ediția 2020, fermierilor care vor urmări evenimentul li s-a pregătit o surpriză. ”Ca în fiecare an, încercăm în platforma comercială să implementăm sau să le arătăm acele tehnologii de producție pe care le pot duce și ei mai departe în fermele lor. Sunt niște tehnologii de producție absolut aplicabile, nu sunt avioane, fie-mi iertată exprimarea informală. Fermierii au ocazia să vadă toată paleta de hibrizi din portofoliul companiilor coparticipante și felul în care acești hibrizi reacționează la condițiile specifice zonei noastre. Mai mult însă, ca element de noutate, această platformă comercială are și o replică, de data aceasta tehnică, deci o

56

platformă tehnică în care, noi, echipa Promat, am selectat cei mai performanți hibrizi de la companii, hibrizi pe care cel puțin de 2 ani încoace eu îi tot testez și îi cuantific. Astfel putem să tragem concluzii împreună, toți cei implicați, atât noi, cât și fermierii, vizavi de modul în care acești hibrizi se comportă și răspund condițiilor specifice din acest areal. E vorba de o platformă tehnică ce poartă semnătura mea de autor, pentru că de această platformă mă ocup doar eu în mod expres, în numele companiei Promat. E o platformă care practic asigură informații extraordinar de pertinente, necesare nouă, cu referire la ce tip de hibrid să cultivăm în zona aceasta. Răspunde la întrebări cheie, gen «Ce hibrid se potrivește cel mai bine?», «Cât de stabil este el în timp?» sau «Cu ce este mai bun?», ne-a dezvăluit artizanul platformei tehnice pentru cultura porumbului, cunoscutul agronom Marian Coneac.

Dezastru: Casa de Comerţ Unirea, proiect gândit să ajungă la 80 de aprozare cu produse româneşti, închide şi singurele două locaţii pe care le-a deschis acum un an , Florentina Niţu , 06.10.2020,

 În cele două magazine, din Bucureşti şi Sibiu, erau desfăcute produsele agroalimentare, precum brânzeturi, dulceţuri, produse de brutărie şi patiserie, peşte şi legume.

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, un proiect iniţiat de fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, cu un capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul de stat, ce-şi propunea să devină o reţea de 80 de magazine de tip aprozar, unele deschise şi în sistem de franciză, a fost pus pe hold de actualul ministru al agriculturii, Adrian Nechita Oros, care a hotărât să închidă magazinul din Bucureşti şi se gândeşte şi la închiderea celui de-al doilea, din Sibiu, ambele deschise în urmă cu un an.

Oros nu a fost de acord cu această societate şi recent a spus că a fost făcută ilegal, motiv pentru care ar trebui închise magazinele. Ministrul a dispus Corpul de Control încă din prima zi în noua funcţie, în condiţiile în care membrii Consiliului de Administraţie au semnalat „grave probleme privind

57

modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerţ Unirea”. El spunea la acea vreme că firma cu capital de stat nu a avut impact economic şi social.

Nu plangeţi după Casa de Comerţ Unirea! octombrie 6, 2020 agrimanet

Actualul ministru al agriculturii, Adrian Nechita Oros, incă de la inceput nu a fost de acord cu proiectul Casei de Comerţ Unirea. A afirmat chiar că a fost făcută ilegal, motiv pentru care ar trebui închise cele doua magazine din Bucuresti si Sibiu. Incă din prima zi în noua funcţie ministrul a trimis Corpul de Control sa verifice activitatea.

In urma controlului efectuat, s-a constatat următoarea situație a activității economice și financiare desfășurate de S.N. Unirea S.A., până la data de 31 octombrie 2019:

Veniturile preponderente realizate de S.N. Unirea S.A. au constat în investirea celor 93,1 milioane Iei (capital social, integral de la bugetul de stat) în depozite bancare, obținându-se în acest fel dobânzile care constituie 59% din totalul veniturilor;

În anul 2019 (până la data de 31.10.2019), pentru a obține 1.000 de Iei venit, S.N. Unirea S.A. a cheltuit 3.712 Iei;

Pentru realizarea cifrei de afaceri de 259.340 lei au fost cheltuiți peste 1 milion Iei cu salariile, reprezentând astfel de 4 ori mai mult decât cifra de afaceri, dar și 700.176 lei pentru reclamă și publicitate, adică de 3 ori mai mult cifra de afaceri;

Achiziționarea unui obiectiv de investiții, constând din bunuri mobile și imobile, în valoare de 9 milioane Iei și plata unui avans echivalent

58

cu un milion de euro, cu clauză contractuală prin care se garantează finalizarea contractului, în caz contrar, S.N. Unirea S.A. urmând să piardă acest avans.

Cu toate acestea, in conditiile in care activitatea Casei de Comerţ Unirea a fost practice suspendată încă de anul trecut, Ministerul Agriculturii a aprobat şi în 2020 un buget, unul extrem de optimist.

Casa de Comerţ Unirea a cheltuit in 2019 9 milioane de lei, in timp ce venituri a avut sub 2 milioane lei. Anul trecut a înregistrat pierderi de 7,1 milioane lei.

Cu toate acestea, anul acesta Guvernul a bugetat venituri de 71 milioane de lei şi cheltuieli de 64 de milioane, faţă de 9,06 milioane lei.

Se spera că Unirea va realiza un profit brut de 7,3 milioane de lei.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea estimează pentru finalul anului un număr de 40 de angajaţi, faţă de 59 angajaţi la finalul lui 2019. Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială a fost stabilit la 6.038 lei, comparativ cu 6.925 lei anul trecut.

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea a fost înfiinţată de fostul ministru al Agriculturii Petre Daea în ianuarie 2019, cu capital integral de stat de 93 milioane lei. Compania îşi propunea să facă un lanţ de 60 de magazine cu produse româneşti care să concureze cu marii retaileri. Doar două magazine au fost deschise.

Un exemplu de bun management al Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea: a fost plătita în avans suma de 1 milion de euro, din suma totală de 9 milioane lei, pentru o livadă și un depozit de fructe din Focșani, gajate de proprietar la bancă; se angajează să renunțe la sumă dacă nu se finalizează tranzacția.

„Este inadmisibil în România să nu găseşti voinţă politică să îţi faci o reţea comercială proprie. Nu vom avea produse româneşti şi nu vom putea valorifica munca fermierilor şi să asigurăm hrană de calitate consumatorilor dacă în România nu ne facem lanţul de magazine pe care să-l gestioneze românii noştri şi prin care să poţi aduce produsele în piaţă”, a susţinut Petre Daea, citat de adevarul.ro.

Legumicultorii din Olt și Casa Unirea, viitoare oportunități de colaborare Revista Fermierului Marți, 06 Octombrie 2020

59

Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, membru al Uniunii „Salvăm Țăranul Român”, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și SN Casa Română de Comerț Agroalimentar „Unirea” SA, organizează pe 8 octombrie 2020, de la ora 11:00, în localitatea Pleșoiu, județul Olt, o înâlnire interactivă care are ca subiect legumicultura românească și viitoarele oportunități de colaborare a fermierilor cu Casa Unirea. Și-a anunțat participarea secretarul de stat din MADR Emil Dumitru și conducerea executivă a Casei Unirea.

„Vor fi prezenți fermieri din majoritatea bazinelor legumicole importante din județul Olt (Pleșoiu, Strejești, Grădinari, Izbiceni, Giuvărăști, Gârcov, Cilieni, Scărișoara, Urzica, Vădăstrița etc), membrii fondatori ai Uniunii „Salvăm Țăranul Român”, precum și reprezentanții instituțiilor publice din județ. Evenimentul se va desfășura pe stadionul din comuna Pleșoiu cu respectarea regulilor de distanțare socială și respectarea condițiilor impuse de starea de alertă. Producătorii de legume din bazinul legumicol Pleșoiu-Strejești-Grădinari sunt recunoscuți pentru calitatea produselor atât în județ, cât și în țară”, a precizat Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Foto: Ion Păunel, președinte SPA Olt

Emil Dumitru (MADR), intalnire cu legumicultorii! Se decide soarta Casei UNIREA , 6 octombrie 2020

60

Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, membru al Uniunii Salvăm Țăranul Român, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și SN Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA S.A., organizează joi, 8 octombrie 2020, ora 11:00 în localitatea Pleșoiu, Jud. Olt o întâlnire interactivă despre legumicultura românească și a viitoarelor oportunități de colaborare a fermierilor cu SN Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA S.A. și la care vor participa domnul Secretar de Stat MADR Emil Dumitru, împreună cu conducerea executivă a UNIREA S.A.

De asemenea, vor fi prezenți și instituții publice din Jud. Olt, primari, fermieri din majoritatea bazinelor legumicole importante din Județul Olt (Pleșoiu, Strejești, Grădinari, Izbiceni, Giuvărăști, Gârcov, Cilieni, Scărișoara, Urzica, Vădăstrița etc.) și membrii fondatori ai Uniunii Salvăm Țăranul Român.

Evenimentul se va desfășura pe stadionul din comuna Pleșoiu cu respectarea regulilor de distanțare social și respectarea condițiilor impuse de starea de alertă.

Producătorii de legume din bazinul legumicol Pleșoiu-Strejești-Grădinari sunt recunoscuți pentru calitatea produselor atât în județ cât și în țară.

Cei interesați sunt așteptați să fie alături de noi joi, 8 octombrie 2020, ora 11:00 pe stadionul din comuna Pleșoiu, Jud. Olt.

Productii DEZASTRU la porumbul romanesc! Nicu Vasile: ”Am obtinut 180 kg/hectar” 6 octombrie 2020

Porumbul românesc îi trădează pe fermieri! Preşedintele Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, a declarat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă organizate de agenția de presă News.ro, că anul acesta a cultivat porumb românesc, însă producțiile lasă mult de dorit. Potrivit lui, recolta a fost de doar 180

61

de kilograme la hectar, o producție dezastruoasă chiar și în condițiile de secetă de anul acesta.

Făcând o comparație între porumbul românesc și soiurile străine pe care le-a cultivat la el în fermă, Nicu Vasile spune că diferența este una sesizabilă. Dacă la porumbul românesc a obținut 180 kg la hectar, la hibrizii din străinătate, producția a fost undeva la 2.000 kg la hectar, deși condițiile meteo au fost similare.

”Cu toate riscurile de a supăra pe cineva, dar am pus porumb românesc și am făcut 180 de kilograme la hectar. La tot ce am luat de la celelalte cooperative din vestul Europei, am făcut peste două tone. Nu sunt producții mari, dar aici discutăm de soiuri și populații autohtone care trebuiau dezvoltate, dar nu am reușit să facem acest lucru”, a precizat președintele LAPAR, Nicu Vasile.

Fermierul a tras un semnal de alarmă și asupra situației generale din agricultura românească, spunând că este mult prea divizată, iar lucrurile nu vor lua o turnură mai bună atâta timp cât nu există unitate. 

”E adevărat că ne tot văităm, dar haideți să luăm odată taurul de coarne și să vedem ce putem să facem, să construim, dar printr-o unitate că așa dacă unul trage într-o parte unul în cealaltă, discutăm de descompunerea forțelor ca în fizică”, a mai adăugat Nicu Vasile.

62

63

Dezastrul din agricultură - Seceta a făcut ravagii în România. 06 oct, 2020 | ECONOMICA.net

Aproape un sfert din suprafața arabilă a țării, 2,2 milioane de hectare, afectată Seceta a făcut ravagii și la culturile însămânțate în primăvară, în special cele de porumb și floarea-soarelui. Conform estimărilor, alte 1 milion de hectare sunt afectate, pe lângă cele 1,2 milioane de hectare de culturi însămânțate în toamna lui 2019. Ministrul Agriculturii susține că nu ar fi corect ca pentru culturile de primăvară să nu se ofere despăgubiri.

Alte aproximativ 1 milion de hectare cultivate în primăvara acestui an sunt afectate de secetă, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros într-o conferință de presă organizată de News.ro. Potrivit acestuia, datele nu sunt însă finale. “În ceea ce privește culturile semănate în toamnă, peste 1,1 milioane de hectare au fost afectate. Dar și culturile de primăvară au fost afectate pe suprafață destul de mare. Nu avem încă cifrele exacte, dar este vorba despre- aproximativ 1 milion de hectare afectate, în mare parte porumb și floarea-soarelui”, a declarant ministrul. Potrivit acestuia, Ministerul va căuta soluții financiare și pentru acești fermieri.

“O să încercăm să identificăm soluții și sume ca și ei ( fermierii care au culture de primăvară afectate de secetă n.red) să fie despăgubiți. Este incorect ca cei cu culture de toamnă să fie despăgubiți, iar cei cu culturi de primăvară să nu fie”, susține Ministrul. Pe termen lung, această soluție de a oferi despăgubiri celor afectați de secetă nu este una viabilă. “Nu e productiv ca anual să dăm de la MADR despăgubiri, iar fermierii să piardă oricum. Aceste despăgubiri nu acoperă nici o tremie din pierderi. Cel mai bine ar fi să investim masiv în sisteme de irigații”, a declarant Oros. Din datele MADR, până acum, ministerul a cheltuit 200 de milioane de euro pentru despăguburi despaguburi. “Dacă mai dău încă 200 de milioane ar fi 400 de milione. Oare câte zeci de mii de hectare am fi irigat dacă investeam acești bani în sistemul de irigații? În perioada 2017-2019, media sumelor investite în irigații a fost de 170 de milioane de lei”, mai spune ministrul. Acesta a atras atenția și asupra unei practici incorecte a poprietarilor de terenuri care solicită și primesc subvenții completând cererile unice pe suprafață, pe lângă arenda pe care o oprimesc de la cultivatorii terenurilor lor. "Proprietarii de terenuri beneficiază și de subvenții și percep și arendă de la cei ce lucrează pământul: Am fost neplăcut surprins să constat că acest lucru se petrece în aproape toate zonele din țară și într-un procent îngrijorător. Trebuie să acționam rapid, pentru că acești proprietari primesc ilegal subvenții", explică Oros. România are o suprafață arabilă de circa 9,5 milioane de hectare.

64

Oltenia, al 16-lea mare poluator din Europa 5 octombrie 2020, Alexandra Moadă

Deșertificarea județului Dolj, altădată parte însemnată a zonei numită „grînarul României”, este fenomenul asupra căruia atrage atenția deputatul Ion Cupă. Într-un comunicat remis redacției „Cotidianul”, parlamentarul subliniază și că, deși România are la dispoziție 24 de miliarde de euro pentru mediu, în Oltenia se află al 16-lea mare poluator din Europa, CEO, unde se manifestă de ani de zile un dezinteres aproape criminal.

Cupă spune că singura cale este „este să ne adaptăm la transformarea propusă de Uniunea Europeană: tranziție ecologică, tranziție echitabilă spre producția de energie din surse regenerabile, tranziție digitală, reziliență climatică, infrastructură prietenoasă cu mediul înconjurător”, căci „investițiile în mediu înseamnă investiții în dezvoltare”.

Iată comunicatul integral:

„OLTENIA ÎȘI POATE RELANSA DEZVOLTAREA ATRĂGÂND BANII EUROPENI PENTRU OBIECTIVE DE MEDIU

Oltenia este zona din România cu cele mai multe probleme de mediu. Avem probleme cu managementul deșeurilor, unul din cele două mari depozite neconforme neînchise din țară fiind la Orșova, în Mehedinți. În Oltenia se află al 16-lea mare poluator din Europa, în județul Gorj. Deșertificarea a pus deja stăpânire pe sudul județului Dolj.

Sunt doar trei exemple elocvente. Zeci de alte mari probleme de mediu de la defrișarile ilegale la calitatea apei necesită răspunsuri urgente. Am sprijinit ca președinte al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, prin inițiativele mele legislative, politici de mediu care să contribuie major la protejarea sănătății oamenilor și a mediului în România.

Trebuie să înțelegem și aici în Oltenia că în următorii șapte ani  singura cale este să ne adaptăm la transformarea propusă de Uniunea Europeană: tranziție ecologică, tranziție echitabilă spre producția de energie din surse

65

regenerabile, tranziție digitală, reziliență climatică, infrastructură prietenoasă cu mediul înconjurător.

Investițiile în mediu înseamnă investiții în dezvoltare.Adaptarea la schimbările climatice, managementul performant al deșeurilor, calitatea aerului și a apei, mobilitatea, conservarea și punerea în valoare a biodiversității și a ariilor naturale protejate, digitalizarea serviciilor publice, eficiența energetică,agricultura ecologică, construcția infrastructurii verzi peste tot în Oltenia sunt ținte pe care toți conducătorii de UAT-uri trebuie să și le propună.

România are un pachet de 24 de miliarde de euro alocați pentru politici de mediu. Este o uriașă oportunitate pentru Oltenia să dezvolte rapid capacități de absorbție a acestor bani.

Dincolo de competiții politice prioritar este interesul comunităților de a fructifica oportunitățile mari care se deschid în intervalul 2021-2027”

Unii producători locali, nemulțumiți de colaborarea cu retailerii: Supermarketurile încheie contracte cu producători externi, pe sume fixe, însă noi nu știm ce vom vinde la anul Raluca Nicolae 4 Octombrie 2020, Agricultură

Trendul produselor românești a crescut ascendent în ultimii ani, drept dovadă că o mulțime de lanțuri alimentare din România au ales să se asocieze cu fermieri locali pentru a aduce în magazine produse românești. WALL-STREET.RO a stat de vorbă cu producătorii si retailerii pentru a afla cum decurge această colaborare.

Nicoleta Cioca, co-fondator BioFresh Banat, spune că a fost foarte greoaie colaborarea cu retailerii, principalul motiv fiind legislația care nu a fost de partea lor. Exemplul dat de aceasta este modificarea legii prin care marii retaileri erau obligați să dețină peste 50% marfă românească la raft, fapt care le-a îngreunat foarte tare activitatea deoarece retailerii au acum posibilitatea

66

de a importa marfa la prețuri mai mici. „Am fost acuzați că spunem despre retaileri că nu susțin producătorul român, dar așa și este. Supermarketurile încheie contracte la sfârșit de an cu producători externi, pe sume fixe, însă noi nu știm ce vom vinde la anul la niciun retailer”, a susține Nicoleta Cioca, co-fondator BioFresh Banat.

Pe de altă parte, Anca Marcu, directorul executiv al Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic din județul Cluj, spune că până în prezent, colaborarea cu cei doi retaileri, Lidl și Profi, a fost una bună. „Au mai existat și momente de tensiune, care au ținut de legislație de cele mai multe ori. Cum a fost în această primăvară, când în Parlament s-a votat o schimbare de lege care a permis retailerilor să ne impună o taxare pe cifra de afaceri, care ne-a dezavantajat. Noi nu prea știm unde am vinde în altă parte în condițiile în care nu prea avem căi de export”, a declarat Anca Marcu, directorul executiv al Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic.

În ceea ce privește prețul de vânzare, Anca Marcu se declară mulțumită. Cooperativa Lunca Someșului Mic colaborează de șase ani cu retaileri precum Kaufland, Profi și Lidl, și vinde către supermarketuri peste 26 de categorii de legume autohtone, de la pătrunjel, până la țelină și conopidă.

Ce condiții trebuie să îndeplinească coopertivele pentru a vinde în supermarket?

De exemplu, producătorii locali de legume și fructe sau cooperativele agricole care vor să devină furnizori în Lidl trebuie:

să se alinieze standardelor de calitate ale retailerilor, care implică, printre altele, și o monitorizare atentă și constantă a nivelului de pesticide folosite. Legumele și fructele pe care compania le comercializează în rețeaua lor trebuie să conțină maximum 1/3 din limita legală de pesticide admisă la nivel european, iar acestea să fie folosite cât mai responsabil.

să livreze constant la o calitate înaltă și să ofere produse care să respecte standardele de siguranță alimentară.

să fie certificați Global G.A.P., un standard utilizat în peste 135 de țări care atestă siguranța alimentară, condiții de igienă, trasabilitate, folosirea în siguranță a pesticidelor, protecția solului, condiții de muncă sigure și sănătoase.

Dacă un producător local de legume și fructe sau o cooperativă agricolă îndeplinește standardele de calitate impuse de retailer, poate contacta

67

departamentul de Achiziții a retailerului pentru a trimite o ofertă cu prezentarea detaliată a produsului său, alături de o mostră a acestuia.

În cazul în care producătorul este prea mic pentru a livra către platformele logistice, atunci producătorul este pus în legatură cu una dintre cooperativele sau organizațiile de producători cu care retailerul colaboreză deja.

Potrivit reprezentanților Lidl, retailerul încurajează asocierile între fermieri și, în același timp, îi ajută să optimizeze costurile de transport și ambalare, ceea ce se traduce într-un preț la raft mai accesibil pentru consumatori. În prezent, Lidl colaborează cu peste 150 de producători de fructe și legume, din toate regiunile țării.

În cazul în care cooperativele sau fermierilor vor să vândă prin Profi, trebuie să îndeplinească unele condiții care duc la o relație de business durabilă. Potrivit reprezentanților Profi, în primul rând este necesar ca ei să dețină o suprafață de solarii de minim un hectar sau să poată produce eșalonat legume în câmp pe o suprafață de minim 10 hectare.

De asemenea, este necesar să aibă capacitatea de a transporta legumele în camioane izoterme, la temperaturile menționate în specificația tehnică a fiecarui articol, și să emita termodiagrame de control. Tot necesar este și să dețină un depozit cu cel puțin o celulă cu frig, pentru a putea păstra pe o anumită perioadă legumele pe care să le livreze cu success, ritmic și neîntrerupt.

Livrarea produselor trebuie făcută cu paletul, în baxuri, sortate pe dimensiuni și marcate cu cod de bare, în ambalaje standardizate. Pana în prezent, Profi colaborează cu aproximativ 50 de fermieri, inclusiv cu 5 cooperative, din peste 10 judete. În prezent în România, Lidl, Carrefour, Mega-Image, Kaufland sau Auchan vând produse românești la rafturi prin parteneriate cu cooperative din toată țara.

RASA DE BOVINE REZISTENTĂ LA BOLI, FERTILITATE EXCELENTĂ ȘI UȘOR DE ÎNTREȚINUT! Agroinfo 06 octombrie 2020

RASE DE BOVINE. Este o rasă de bovine pentru carne, rezistentă la boli, ușor de întreținut, cu o fertilitate excelentă, rezistentă la frig și capabilă să pășuneze și-n zonele cu altitudine ridicată, susține Bovis Farm Vet într-o postare pe Facebook în care le spune crescătorilor de vaci de ce ar trebui să opteze pentru această rasă. Despre ce rasă de bovine este vorba? Apreciată pentru calitățile extraordinare de adaptare, dar și pentru calitatea carcaselor, rasa Aubrac este o rasă de talie mare, vacile atingând 650-800 kg, taurii 1000-1200 kg, sporul mediu zilnic de

68

1300 g/zi.

Greutatea la naștere la viței este de 40 kg, iar la femele de 36 kg. Fătările ușoare in proportie de 98%, iar randamentul la sacrificare de 60%. Animalele sunt recunoscute pentru rezistența ridicată la boli, longevitatea remarcabilă, fertilitate excelentă și sunt ușor de întreținut, valorificând foarte bine pășunile.

Rasa este docilă, adaptată la toate sistemele de întreţinere, rezistentă la frig, capabilă să paşuneze si în zonele cu altitudine ridicată, unde temperaturile nocturne sunt sub limita îngheţului, a explicat Bovis Farm Vet.

Bovis Farm Vet a lăsat și un număr de telefon pentru crescătorii de vaci interesați să cumpere bovine rasa Aubrac,  0731060003.

Vacile din rasa Aubrac sunt originare din Franţa, regiunea Plateau de l’Aubrac. Prima menţionare a rasei a avut loc ȋn 1894. Erau crescute de călugării benedictini la mânăstirea din satul L’Aubrac. Prețul unei vaci adulte ajunge și la 2.000 de euro.

TRANSMISIE VIDEO: LA ZI, ÎN INSULA MARE A BRĂILEI agrointeligenta.ro - 5 octombrie 2020

69

https://agrointel.ro/160276/transmisie-video-la-zi-in-insula-mare-a-brailei/

Agrointeligenta difuzează premiera video LA ZI, ÎN INSULA MARE A BRĂILEI!

70

71

72

... citeste si partea a doua ...

73