Clasificarea studiilor epidemiologice.

Dimensiunile studiilor observaţionale.

Caracteristica Studiilor epidemiologice de cohortă.

Caracteristica studiilor epidemiologice caz – control.

Studii descriptive; Studii analitice:1. Observaţionale Studii de cohortă; Studii caz – control; Transversale

2. Studii experimentale

Investighează relaţiile dintre două categorii de evenimente diferite:

1.Factorul de risc (Expunerea);2.Boala (Rezultatul),şi permit inferenţe de tip cauzal.

1. Scopului studiului;2. Populaţiei supusă studiului;3. Variabilelor care se cercetează.Variabilele studiate într-o anchetă

analitică sunt:1. Expunerea, orice factor cauzal sau

responsabil de un anumit rezultat.2. Rezultatul, efectul considerat că s-ar

datora unei anumite expuneri.

DirecţiaSecvenţialitatea de timp

Relaţiile de timp dintre observaţiile noastre asupra variabilelor E şi B;

Înainte: începe cu Expunerea; Înapoi: începe cu boala; Nedirecţionale: concomitent E-B; Esenţial: începe cu Expunerea sau Boala?

Legătura cronologică dintre începutul studiului şi apariţia variabilei bolii;

Prospective: - B surbine după începerea studiului; Retrospective: - B survine înainte de începerea studiului; Esenţial a survenit boala, când studiul deja

începuse?

Obiective: De a dovedi existenţa sau inexistenţa unei asociaţii epidemiologice;

De a efectua inferenţe epidemiologice de tip cauzal;

De a verifica dacă o ipoteză epidemiologică este adevărată sau falsă.

Indivizii fără boală, selectaţi în baza expunerii şi urmăriţi în timp pentru apariţia bolii;

Începe cu persoanele expuse; Urmăresc în continuare apariţia bolii; Direcţia întotdeauna înainte: - Expunere --- Boală Secvenţialitatea în timp = studiu prospectiv sau

retrospectiv.

Boala nu era apărută la începutul studiului:Expunere --- Începutul studiului --- Boală; Urmărire de la expunere către boală prin “timp

real”; Boala apare în prezent, simultan cu timpul

calendaristic.

B a apărut când studiul era deja început Expunere -- Boală --- Începerea studiului; Direcţia totuţi este înainte, deoarece urmăreşte

evoluţia de la E la B; Evoluţia de la E la B prin “timp istoric”; Boala a apărut în trecut, nesimultan cu timpul

calendaristic.

Subiecţii selectaţi în baza Expunerii Direcţia este întotdeauna înainte - E --- B; Secvenţialitatea de timp: - Prospective: “timp real”; - Retrospective: “timp istoric”

Populaţia sursă

Grup de studiu E+

Grup de studiu E -

B+

B

B+

B

1. Constituirea eşantionului, selectarea grupurilor: alegerea lotului test şi a lotului martor, în dependenţă de tipul de anchetă (model tip 1 sau 2);

2. Culegerea informaţiilor:Despre expunere:Direct prin: observare, examen clinic, paraclinic,

interviu.Indirect prin: analiza fişei de observaţie, fişa de

consultaţie.Despre boală: fişele de observaţie, de consultaţie, registre speciale, certificate constatatoare ale deceselor, etc.

3. Urmărirea subiecţilor4. Măsurarea şi analiza datelorPe baza rezultatelor obţinute se măsoară: Frecvenţa bolii sau deceselor; Forţa asocierii epidemiologice; Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie.

Factor de risc+

-

Boala + -

a b a+b

c d c+d

a+c b+d

Total

Total a+b+c+d

a – persoanele care fac boală din cei expuşi;

b - persoanele care nu fac boală din cei expuşi;

c - persoanele care fac boală din cei neexpuşi;

d - persoanele care nu fac boală din cei neexpuşi.

a+b – totalul expuşilor; c+d – totalul neexpuşilor; a+c – totalul bolnavilor; b+d – totalul nonbolnavilor

Riscul bolii la expuşi R1= a / (a+b) Riscul bolii la neexpuşi Ro = c / (c+d) Riscul relativ RR = R1 / R2 , indică de câte ori

este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi

Riscul atribuibil RA = R1 – Ro, indică cu cât este mai mare riscul la expuşi faţă de neexpuşi

Forţa asocierii epidemiologice, se măsoară cu riscul relativ:

RR = 1 – nu există nici o asociere între Expunere şi Boală;RR > 1 – există asociaţie între Expunere şi Boală;RR < 1 - Expunerea protejază contra Bolii.

Secvenţă temporală logică; Permit măsurarea incidenţei bolii; Sunt adecvate pentru bolile rare; Au capacitatea de a studia multiplele efecte ale

unei Expuneri.

Necesitatea în mulţi subiecţi pentru bolile rare; Supravegherea: logistică, pierderi; Variabila de Expunere poate suferi schimbări în

timp; Prospective: consumă timp, costisitoare, observaţia

poate influenţa deprinderile; Istorice: necesită înregistrări adecvate.

Obiective: 1.De a dovedi existenţa sau inexistenţa unei asociaţii epidemiologice;

2.De a verifica dacă o ipoteză epidemiologică este adevărată sau falsă.

Direcţia investigaţiei este retrospectivă, se porneşte de la efect spre cauză.

Subiecţii sunt selectaţi pe baza bolii, începe cu boala;

Se caută înapoi istoricul expunerii; Direcţia întotdeauna înapoi, de la B --- spre E; Temporalitatea este retrospectivă, boala a

apărut deja când începe studiul.

Populaţia sursă

Grup de studiu B+

Grup de studiu B

E+

E+

E

E

1. Selecţia loturilor test şi de control. Este necesară definirea clară a bolii, expunerii. Este necesară delimitarea în timp şi spaţiu. Formarea perechilor (acelaşi sex, vârstă, categorie socială).

2. Culegerea informaţiilor din: fişele de observaţii, prin examinare directă, interviu.

3. Măsurarea asociaţiei. Se completează tabelul 2X2 şi se calculează:

1. Frecvenţa factorului de risc în lotul cazurilorf1 = a / a+c

2. Frecvenţa factorului de risc în lotul controlfo = b / b+d

Riscul relativ estimat (odds ratio). probabilitatea expunerii la cazuri

OR sau RP = _______________________________ probabilitatea expunerii la martori

Compară probabilitatea expunerii la cei care fac B cu probabilitatea expunerii la cei care nu fac B.

De asemenea, cunoscut în calitate de raport al probabilităţii expunerii.

RP = 1 - nu este asociere. RP < 1 - E este un factor de risc. RP > 1 - E este un factor de protecţie.

Relativ rapid şi necostisitor. Potrivit pentru bolile rare şi de durată lungă. Necesită mai puţini subiecţi pentru începere. Poate studia multiple Expuneri.

Modelul “înapoi”. Nu sunt potrivite pentru Expunerile rare. Nu permit o estimare directă a riscurilor şi a forţei

de asociere. De obicei, nu pot măsura incidenţa bolii. Imprecizia relaţiei de timp dintre Expunere şi

Boală. Tendinţa spre erori de selecţie şi repetare.