Post on 03-Feb-2018
transcript
VARIANTA CONSULTATIVĂ
Comuna FĂRCAŞA
Str.Independenţei, nr. 59 cod 437155,
Fărcaşa, jud. Maramureş
Tel.: 0262 – 266 003
Fax.: 0262 – 266 001
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
A COMUNEI FĂRCAŞA
2014 – 2020
Pg. 1
Datele de contact ale autorităţilor locale:
Comuna Fărcaşa Str.Independenţei, nr. 59 cod 437155, Fărcaşa, jud. Maramureş Tel.: 0262 – 266 003 Fax.: 0262 – 266 001 Email: primaria@farcasa-mm.ro Web: www.farcasa-maramures.ro
Primar: Ioan Stegeran
Viceprimar: Floare Mureşan
Secretar: Rodica Giurgiu
Consilier integrare europeană: Adela Unguruşan
Material realizat de SC Business Concept SRL
Str. Cloşca nr. 7, ap. 22
Cod 400039, Cluj Napoca, jud. Cluj
Tel: 0364-888751
Fax: 0264-487048
Email: office@b-concept.ro
Site: www.b-concept.ro
Echipa de elaborare a strategiei:
Sandu HOTIMA – director general
Daniela PĂUN – director executiv/ manager
proiect
Anca STAN – consultant
Ana VINTILĂ - consultant
Andreea POP – consultant
Andreea RĂCHITĂ – consultant
Zoltan ELEKES – graphic designer
Pg. 2
Cuprins: INTRODUCERE .....................................................................................................................................................5
CAPITOLUL 1. AUDIT TERITORIAL .......................................................................................................................8
1. PREZENTARE GENERALĂ ............................................................................................................................8
1.1. Poziţia şi importanţa regională. Scurt istoric ......................................................................................8
1.2. Factori culturali ................................................................................................................................. 12
2. CARACTERIZARE TERITORIALĂ .................................................................................................................... 20
2.1. Localizare geografică ........................................................................................................................ 20
2.2. Caracterizare administrativ-teritorială ............................................................................................. 20
2.3. Patrimoniul natural ............................................................................................................................... 23
2.3.1. Relieful ...................................................................................................................................... 23
2.3.2. Reţeaua hidrografică ..................................................................................................................... 25
2.3.2. Resursele solului şi ale subsolului ............................................................................................ 26
2.3.3. Clima ......................................................................................................................................... 28
2.3.4. Flora şi fauna ............................................................................................................................ 30
2.3.6. Zone naturale valoroase ................................................................................................................ 31
2.4. Calitatea mediului înconjurător şi gestiunea deşeurilor ....................................................................... 32
2.4.1. Poluarea aerului ............................................................................................................................. 32
2.4.2. Poluarea solului ............................................................................................................................. 32
2.4.3. Poluarea apei ................................................................................................................................. 32
2.4.4. Poluarea sonoră ............................................................................................................................. 33
2.4.5. Gestionarea deşeurilor .................................................................................................................. 33
2.5. Zone cu risc natural şi antropic ........................................................................................................ 34
3. CARACTERIZAREA SOCIO – DEMOGRAFICÃ ........................................................................................... 37
3.1. Structura şi evoluţia populaţiei ............................................................................................................. 37
3.1.1. Structura pe vârste şi sexe ............................................................................................................. 38
3.1.2. Mişcarea naturală a populaţiei ...................................................................................................... 41
3.1.3. Mişcarea migratorie a populaţiei................................................................................................... 43
3.1.4. Structura pe etnii ........................................................................................................................... 45
3.1.5. Apartenenţa religioasă .................................................................................................................. 45
3.1.6. Structura pe nivel de educaţie a populaţiei ................................................................................... 46
3.2. Calitatea locuirii .................................................................................................................................... 47
3.3. Gradul de dezvoltare a societăţii civile ................................................................................................. 48
4. INFRASTRUCTURA ................................................................................................................................... 49
4.1. Infrastructura de transport ................................................................................................................... 49
4.1.1. Transport rutier ............................................................................................................................. 49
4.1.2. Transport feroviar .......................................................................................................................... 50
4.1.3. Transport în comun ....................................................................................................................... 50
Pg. 3
4.2. Infrastructura de telecomunicaţii ......................................................................................................... 51
4.3. Gospodărirea complexă a apelor .......................................................................................................... 52
4.3.1. Reţeaua de apă potabilă ................................................................................................................ 52
4.3.2. Sistemul de canalizare ................................................................................................................... 52
4.3.3. Sistemul de epurare ....................................................................................................................... 53
4.4. Alimentarea cu energie electrică .......................................................................................................... 53
4.5. Sistemul de alimentare cu gaz metan și sursele de încălzire ................................................................ 54
4.6. Infrastructura socio-educaţională ......................................................................................................... 54
4.6.1. Infrastructura educaţională ........................................................................................................... 54
4.6.2. Infrastructura de sănătate publică ................................................................................................ 55
4.6.3. Infrastructura culturală .................................................................................................................. 56
4.6.4. Infrastructura cultelor.................................................................................................................... 58
4.6.5. Infrastructura sportivă ................................................................................................................... 59
4.6.6. Infrastructura de asistenţă socială ................................................................................................ 60
4.6.7. Infrastructura de siguranţă publică ............................................................................................... 60
4.6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spaţiilor verzi .................................................................. 61
5. CARACTERIZAREA ECONOMICĂ .................................................................................................................. 62
5.1. Gradul de dezvoltare economică .......................................................................................................... 62
5.2. Caracterizarea sectorului primar .......................................................................................................... 68
5.2.1. Industria extractivă ........................................................................................................................ 68
5.2.2. Exploatarea lemnului ..................................................................................................................... 69
5.2.3. Agricultura ..................................................................................................................................... 70
5.3.Caracterizarea sectorului secundar ....................................................................................................... 74
5.4. Caracterizarea sectorului terţiar ........................................................................................................... 76
6. MANAGEMENT URBAN ............................................................................................................................... 78
6.1. Caracterizarea generală a primăriei ...................................................................................................... 78
6.2. Resurse umane ...................................................................................................................................... 78
6.3. Capacitatea generală de management ................................................................................................. 79
6.4. Rolurile Autorităților Publice Locale. Comunicare și asociere administrativă ...................................... 80
7. ANALIZA SWOT ........................................................................................................................................ 82
CAPITOLUL 2. CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂŢII ............................................................................... 89
2.1. Procesul de consultare publică ............................................................................................................. 89
2.2. Observaţii şi concluzii în urma consultării publice în comuna Fărcaşa ................................................. 92
Capitolul III. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNEI........................................................... 105
1. Viziune .................................................................................................................................................... 105
2. Obiective ................................................................................................................................................ 105
2.1. Obiective generale .......................................................................................................................... 105
2.2. Obiective strategice ........................................................................................................................ 105
3. Matricea domeniilor cheie de intervenţie ............................................................................................. 106
3.1. Habitat ............................................................................................................................................ 107
Pg. 4
3.2. Economie ................................................................................................................................ 110
3.3. Societate ................................................................................................................................. 113
4. Planul de acţiune ................................................................................................................................ 119
4.1. Habitat .................................................................................................................................... 119
4.2. Economie ................................................................................................................................ 132
4.3. Societate ................................................................................................................................. 143
Surse documentare ........................................................................................................................................ 165
Introducere
Pg. 5
INTRODUCERE
Începând cu al doilea război mondial, noţiunea de dezvoltare devine un concept larg utilizat în diverse
contexte ale modernizării. Există multe teorii care se concentrează asupra celei mai bune metode de a realiza
dezvoltarea, însă cheia dezvoltării durabile constă în satisfacerea necesităţilor pe care cetăţenii le percep şi în
soluţionarea problemelor care le afectează direct sau indirect viaţa. Ca atare, dacă prin definiţie dezvoltarea
durabilă este aceea care face legătura între generaţii înseamnă că generaţiile de azi vor hotărî viitorul celor
ce urmează, iar ceea ce doresc oamenii pentru urmaşii lor nu putem realiza decât cu consultarea lor, cu
colaborarea lor şi mai ales cu acceptul lor.
În anul 1987 Comisia Mondială de Dezvoltare Economică şi Mediu Ambiant a Naţiunilor Unite, reprezentată
prin Comisia Brundtland, atrage atenţia pentru prima dată că, adesea, creşterea economică duce în mod
paradoxal la o deteriorare a calităţii vieţii oamenilor, şi nu la o îmbunătăţire a acesteia, considerând că a
devenit imperios necesară „o formă de dezvoltare durabilă care să îndeplinească nevoile prezente fără a
compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile nevoi”. La doar 5 ani de la această
atitudine, în cadrul Summitului Mondial de la Rio de Janeiro din 1992 a fost elaborată şi adoptată Agenda
Locală 21, document identificat ca un instrument de promovare a dezvoltării durabile, care caută să
stabilească un echilibru între creşterea economică, echitatea socială şi protecţia mediului.
Toate acestea au condus la conturarea, în timp, a unor principii de referinţă în planificarea strategică şi
alcătuirea strategiilor de dezvoltare durabilă. Astfel, în cadrul celei de-a 12-a sesiuni a Conferinţei Europene
a Ministerelor Responsabile pentru Planificare Regională, organizate în anul 2000 la Hanovra, au fost
adoptate de către ţările EU15 politicile de dezvoltare spaţială ce îşi propun atingerea obiectivelor de coeziune
socio-economică la nivel comunitar, între ţările membre. Aceste politici înglobează cele 9 principii ale
dezvoltării strategice durabile, principii ce fac referire la:
cunoaşterea profundă a teritoriului de administrat şi a contextului general, macro-economic, politic
şi social;
alocarea optimă de resurse (financiare, umane şi instituţionale) şi a instrumentelor de implementare
şi evaluare necesare;
implicarea actorilor locali şi a comunităţii în dezvoltarea lor urbană;
orientarea acţiunilor de management către piaţă, astfel încât strategiile să dezvolte şi să menţină o
corespondenţă reală între obiectivele şi resursele unei comunităţi; şi
orientarea acţiunilor către posibilităţile rentabile de specializare şi oportunităţile din mediul
înconjurător, astfel încât să se creeze un mediu atractiv şi de calitate pentru locuitori, prin intermediul
unor servicii corespunzătoare, care să conducă la o forţă de muncă calificată, la dezvoltarea sectorului
privat şi îmbunătăţirea productivităţii, la creşterea standardului de viaţă şi protecţia identităţii
culturale.
Introducere
Pg. 6
Fiind un concept care trebuie să se regăsească în toate acţiunile de dezvoltare ale unei comunităţi, nu doar în
relaţia dezvoltare-mediu, planificarea strategică a generat o serie de noi considerente ale managementul
strategic: modelul şi principiile managementul urban, aflate în strânsă legătură cu principiile directoare ale
Uniunii Europene pentru realizarea coeziunii teritoriale şi principiile şi metodologia planificării spaţiale,
respectiv a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi urbanism.
Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci
când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Astfel că, orice comunitate
modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare.
Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă descentralizată şi ineficientă, în cadrul căreia
se pot rata oportunităţi şi se pot consuma iraţional resurse preţioase.
Considerente metodologice
Principiile ce stau la baza procesului de planificare strategică sunt asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea
comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului. Acestea sunt totodată
elementele esenţiale ale operaţionalizării Fondurilor Structurale, fiind incluse în pregătirea planurilor
multianuale de dezvoltare, care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu Statele Membre UE
printr-o serie de etape succesive, în urma cărora, planurile se realizează de jos în sus pentru a cuprinde
necesităţile reale, identificate obiectiv.
Procesul de planificare strategică vizează în general definirea reperelor strategice de dezvoltare a
comunităţii pe o perioadă de 5 până la 10 ani, având ca etape metodologice principale: realizarea unei analize
preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor
strategice principale şi articularea documentului strategic în maniera evidenţierii planului de acţiune şi a
proiectelor prioritare ce se impun a fi derulate.
Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei
publice, a unui management strategic integrat, performant la toate nivelurile, capabil să identifice şi să
fructifice oportunităţile apărute pentru beneficiul comunităţii.
Analiza realităţilor şi evoluţiilor la nivel zonal, regional, naţional şi european arată fără dubiu că supravieţuirea
şi dezvoltarea colectivităţilor locale, mai ales ale celor mici şi medii cum este şi cazul comunei Fărcaşa, depinde
aproape exclusiv şi în egală măsură de capacitatea Primăriei şi a Consiliului Local:
de a înţelege contextele economic, legislativ şi cel privind fenomenului de globalizare;
de a identifica obiectivele şi priorităţile de acţiune şi dezvoltare;
de a implementa proiecte concrete şi de a angaja reformele necesare;
de a atrage şi a motiva societatea civilă;
de a reabilita şi a dezvolta infrastructurile publice;
Introducere
Pg. 7
de a crea un cadru instituţional şi un mediu de afaceri stimulant pentru întreprinzătorii şi investitorii
privaţi,
de a proteja şi a valoriza mediul şi resursele locale şi zonale;
de a amenaja spaţiul comunitar pentru a-i spori calităţii ambientale, şi
de a se integra în structuri asociative intercomunitare (între consilii locale limitrofe).
Responsabilitatea de a elabora, adopta şi respectiv de a aplica o strategie de dezvoltare pentru comuna
Fărcaşa revine Consiliului Local, şi respectiv Primarului, ca instituţie executivă, în conformitate cu atribuţiile
lor legale.
Ca urmare a procesului de descentralizare, creşterea nivelului de autonomie locală măreşte atât libertatea de
decizie a Consiliului Local cât şi responsabilităţile sale de mediator şi catalizator al vieţii economice şi sociale
în care este chemat să joace un rol esenţial, în strâns parteneriat cu societatea civilă şi cu mediul
antreprenorial.
Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Fărcaşa a fost iniţiat ca răspuns la
interesul exprimat de către Consiliului Local al comunei Fărcaşa pentru elaborarea unui demers strategic. În
cadrul acestui proces au fost luate în calcul toate dimensiunile şi caracteristicile factorilor cu care comunitatea
se află în relaţii de interdependenţă, au fost efectuate analize ale teritoriului şi s-au consultat documente
strategice sectoriale, iar rezultatele obţinute au fost corelate cu date statistice, sondaje de opinie şi analize
efectuate în teren.
Instrumentele de cercetare folosite in procesul metodologic au fost:
a. Interviuri, desfăşurate în teren, care au vizat în principal lideri ai comunităţi, susceptibili de a influenţa
în sens pozitiv bunul mers al acesteia, respectiv şefii direcţiilor aparatului administrativ, precum şi
lideri informali ai comunităţii, cunoscuţi pentru implicarea, motivarea şi gradul de multiplicare al
ideilor în comunitate;
b. Date şi documente relevante (detaliate sub titlul „surse documentare”).
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 8
CAPITOLUL 1. AUDIT TERITORIAL
1. PREZENTARE GENERALĂ
1.1. Poziţia şi importanţa regională. Scurt istoric
Comuna Fărcaşa este amplasată în cadrul Depresiunii Baia Mare, în partea de vest a judeţului Maramureş, la
o distanţă de 29 de kilometri pe direcţia S-V faţă de Baia Mare, oraşul reşedinţă de judeţ. Totodată, judeţul
Maramureş, şi implicit comuna Fărcaşa, face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest din România,
alături de judeţele Satu Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Bihor şi Cluj.
Comuna Fărcaşa este formată din 4 localităţi, dintre care reşedinţa de comună, satul Fărcaşa, este localitate de rang IV conform PATN - secţiunea a IV - a, iar celelalte 3 sate: Buzeşti, Sîrbi şi Tămaia sunt localităţi rurale de rang V. Localizarea comunei Fărcaşa
Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) Maramureş
Din punct de vedere al împărţirii teritoriului pe „ţări” specifică zonei Maramureşului, comuna Fărcaşa face
parte din Ţara Codrului, subregiune istorică şi zonă cu o veche tradiţie în arta populară, ce se întinde între
Culmea Codrului şi Valea Someşului, pe teritoriul judeţelor Satu Mare, Marmureş şi Sălaj. În plus, Fărcaşa se
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 9
află în zona de interferenţă dintre Ţara Codrului, Ţara Chioarului, Ţara Oaşului şi zona Satu Mare, fiind astfel
un punct de întretăiere al culturii şi al tradiţiilor locale.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) Maramureş – Reactualizare 2008, relaţiile
dintre aşezările judeţului Maramureş sunt încadrate în două categorii principale:
Relaţiile administrative - referitoare la ansamblul relaţiilor economice şi sociale care au loc pe fondul
actualei organizări teritoriale, cu centrul şi originea în exteriorul regiunii de tip „ţară”;
Relaţii în cadrul „ţării” - având ca fond apartenenţa comunelor la sisteme arhaice de organizare, menţinute până în prezent.
Oraşul cu funcţie de pol din Ţara Codrului este Cehu Silvaniei, oraş de rangul III, ce se află în afara judeţului,
mai exact în judeţul Sălaj, din această cauză, la prima vedere sistemul din Zona Codrului pare destructurat.
Însă, la nivelul judeţului Maramureş, polul de creştere este oraşul Ulmeni, fost centru supracomunal care
gestiona relaţiile administrative cu Baia Mare. Distanţa dintre reşedinţa comunei Fărcaşa şi oraşul Ulmeni este
de 15 kilometri, utilizând drumurile judeţene DJ 193E, DJ 108A şi DJ 182B, însă acest lucru nu îi determină pe
locuitorii comunei să îl considere destinaţia uzuală pentru deplasările în scop economic (locuri de muncă,
comercializare de produse etc.), social (învăţământ liceal etc.) sau recreativ. Această situaţie se datorează, pe
de-o parte, dezvoltării superioare a comunei Fărcaşa din punct de vedere economic şi funcţionalităţii ei de
„mic orăşel” şi, pe de altă parte, accesibilităţii reşedinţei de judeţ aflate la o distanţă de 29 de kilometri de
comună.
La nivelul comunei, rolul polarizator este deţinut de localitatea de reşedinţă, Fărcaşa, în care sunt concentrate
printre altele instituţiile administrative locale, instituţiile de învăţământ şi de îngrijire a sănătăţii etc. În plus,
dezvoltarea deosebită a comunei din ultima perioadă şi localizarea fabricii de producţie a concernului
american EATON în satul Sîrbi au făcut ca aceasta să capete rol polarizator pentru întreaga zonă, atrăgând
zilnic fluxuri de navetişti către comună. Elementele definitorii ale comunei cu privire la acest aspect sunt:
Se numără printre cele mai dezvoltate şi bogate regiuni din judeţul Maramureş;
Atrage cu regularitate navetismul din satele învecinate care aparţin altor sisteme teritoriale, de
exemplu, locuitori ai comunelor Gârdani şi Sălsig din judeţul Maramureş şi Bârsău de Sus din judeţul
Satu Mare, numărul acestora fiind estimat la câteva sute;
Este o comună de destinaţie a migraţiei interne, o parte dintre foştii navetişti alegând să îşi stabilească
reşedinţa sau chiar domiciliul;
Recent s-a dezvoltat ca un mic orăşel, un număr însemnat de persoane din zonele învecinate făcându-
şi cumpărăturile în Fărcaşa unde pot găsi majoritatea produselelor de care au nevoie.
Încă din cele mai vechi timpuri, Valea Someşului a oferit condiţii favorabile dezvoltării comunităţilor umane,
pe teritoriul administrativ al comunei fiind descoperite dovezi arheologice (vase ceramice, bucăţi de unelte
agricole din fier şi obiecte de cult) ale civilizaţiei străvechi din aceste locuri. În plus, localităţile comunei Fărcaşa
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 10
au fost atestate documentar de la începutul secolului al XIII-lea, numărându-se printre primele localităţi
atestate din Transilvania.
Prima atestare documentară a satului Fărcaşa datează din anul 1424, atunci când aceasta apare sub
denumirea de VillaValachalis Farkasazow, ce însemna aşezarea românească «La Lupi» sau Satul Lupilor. După
tradiţia populară, nucleul iniţial al aşezării Fărcaşa s-a aflat în zona colinară dintre pârâurile Fărcăşiţa şi Bârsău,
acolo unde locuitorii se simţeau protejaţi de posibilele revărsări ale Someşului. Tot în această zonă a existat
o pădure de stejar ce se întindea până în apropierea Someşului şi care le oferea oamenilor posibilităţi mai
bune de a se apăra în faţa primejdiilor datorită faptului că aceasta putea camufla aşezarea.
În plus, tradiţia populară menţionează că numele localităţii Fărcaşa vine de la o întâmplare petrecută cu multe
sute de ani în urmă, atunci când o haită de lupi a atacat un grup de negustori ce poposiseră peste noapte în
această aşezare, omorându-le caii. În urma acestui incident, aceştia au hotărât că nu vor părăsi locul până nu
vor stârpi toţi lupii din împrejurimi, ajungând astfel să se stabilească definitiv în zonă.
Satul Tămaia, aflat la o distanţă de 2 kilometri faţă de reşedinţa de comună, pe direcţia Nord - Est, a fost
prima localitate atestată cronologic dintre localităţile comunei Fărcaşa, aceasta fiind menţionată încă din anul
1231, sub denumirea de Thoman, posibil după numele unui plutaş pe nume Toma, care împreună cu oamenii
săi coborau pe Someş de mai multe ori pe an cu plutele încărcate cu sare de la Ocna Dejului până la Satu Mare
sau chiar mai departe, până pe teritoriul Ungariei. Tradiţia populară spune că Toma a ales acest amplasament
situat aproape la jumătatea drumului între Dej şi Satu Mare ca loc definitiv de locuit pentru el şi pentru cei
care îl însoţeau, acesta devenind, totodată, primul jude al localităţii. De-a lungul timpului, localitatea a mai
figurat în documente sub numele de Thomanyan în 1424, Tomanz în 1828 şi Tomagl, de factură lingvistică
turcească, fapt ce dovedeşte ocupaţia turcească şi în această zonă.
Analiza etimologică a denumirilor localităţilor arată existenţa rădăcinii lingvistice comune „Toma”, îmbogăţită
cu sufixe maghiare, turceşti sau germane, în funcţie de stăpânirea sub care s-a aflat. De asemenea, aşezarea
lui Toma exista ca localitate românească înainte de expansiunea maghiară asupra Transilvaniei, apărând în
documentele istorice şi sub denumirea de Villa Valachalis, adică aşezare românească, astfel, deşi denumirile
localităţilor au fost maghiarizate, locuitorii zonei erau români, lucru confirmat de toponimele locului (pentru
solele agricole ale moşiei satului): Prund, Prunduţ, Pietriş, Prundar etc.
Un alt sat cu atestare documentară veche este satul Sîrbi, menţionat prima dată într-un document în anul
1424 sub numele de Possessia Valachalis Tothfalu, care în limba română se traduce prin posesiune
românească a lui Toth. Mai târziu, în anul 1648, acesta apare în documente sub denumirea maghiarizată Olah
Tothffalu, în traducere aşezarea românească a lui Toth, pentru ca în perioada dominaţiei austro-ungare să o
găsim sub numele german de Szirp, iar numele actual (Sîrbi) îl deţine din anul 1918. Astfel, atât din denumire,
cât şi din tradiţia locală reiese faptul că localitatea a fost de la început românească, denumirile maghiarizate
sau germanizate fiind legate de dominaţie străină asupra Transilvaniei. În plus, ceea ce poate fi amintit din
legenda satului este faptul că nucleul iniţial de aşezăminte şi gospodării era pe versantul sudic al Dealului
Sîrbi, locuitorii ocupându-se la început cu activităţi de pomicultură şi exploatare a lemnului, iar o dată cu
înaintarea în timp, ei au început să se ocupe şi de cultura cerealelor, prin extinderea moşiei satului în lunca
Someşului.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 11
Numele localităţii Buzeşti a fost menţionat pentru prima dată într-un document în anul 1648, sub denumirea
maghiară de Olahuyfalu, adică localitatea «noul român», iar în 1828 apare sub o altă denumire, de origine
germană, Busepsstye, care prin traducere şi etimologizare din germană ar însemna producători de lână. Astfel,
cea din urmă denumire reflectă faptul că vechii locuitori ai zonei au fost în principal crescători de oi şi de capre
şi că sursele de existenţă erau valorificarea lânei şi a caşului. Însă, după părerea cunoscutului cercetător de
istorie locală, Valentin Băinţan, numele localităţii ar fi fost dat de către locuitorii satului Tămaia, care vedeau
aşezarea „pe buza dealului”, de unde provine numele locuitorilor de buzeni şi implicit şi numele localităţii.
În ceea ce priveşte arondarea administrativă a localităţilor din comună, primele însemnări scrise apar încă din
secolul al XIV-lea. În 1360, regele Ungariei le acordă fiilor săi teritoriile Chioarului, Ardudului, Sătmarului şi
Băii Mari, iar din 1424 teritoriul acestor localităţi, sub denumirea maghiară Aszinagh, apar în proprietatea
familiei nobiliare Belteky, aparţinând domeniului Beltiug până în anul 1470, atunci când, din cauza infidelităţii
nobilului faţă de regalitatea maghiară au fost luate satele de pe Someşul Mijlociu şi au fost trecute în posesia
altei familii nobiliare, Dragfy, căreia i-au aparţinut până în 1592. În plus, la sfârşitul secolului al XVI-lea,
localităţile de pe Someşul Mijlociu au fost arondate Voievodatului Ardusatului, proprietate nobiliară care se
afla pe domeniul familiei Bathory, din comitatul Sătmarului.
Organizarea de tip voievodal scoate în evidenţă revenirea la formele de organizare politică şi administrativă
româneşti, după ce, în anul 1541, Ungaria a fost transformată în paşalâc, şi revenirea Transilvaniei la forma
politică de principat autonom până în anul 1683. De asemenea, în secolul al XVI-lea, după instaurarea
dominaţiei habsburgice asupra Transilvaniei, organizarea administrativ - teritorială a localităţilor comunei a
evoluat diferit. Astfel, Fărcaşa apare ca localitate donată familiei Kalloy, principal proprietar al localităţii până
în 1906, atunci când aceasta a fost vândută unor familii maghiare din Ungaria, de aici reieşind faptul că
aşezarea numeroasă a populaţiei maghiare în Fărcaşa s-a stabilit reativ târziu. Istoricul David Prodan,
menţiona în lucrarea sa Iobăgia în Transilvania, faptul că Fărcaşa aparţinea domeniului Cetăţii Ardud,
împreună cu alte 58 de localităţi rurale româneşti cu organizare voievodală, Cetatea Ardudului, împreună cu
localităţile arondate, fiind menţionate ca aparţinând Comitatului Sătmar până în 1918.
Pe de altă parte, localităţile Tămaia, Sîrbi şi Buzeşti apar ca aparţinând proprietăţii baronului Karoly Mihaly
între anii 1629 - 1784, din 1784 acestea fiind stăpânite de baronul Hunyady . În plus, din anul 1810 toate cele
3 localităţi intră sub o nouă stăpânire, cea a familiei nobiliare Degenfeld, până în anul 1921, atunci când în
urma reformei agrare o parte din proprietăţile familiei Degenfeld au trecut în proprietatea ţăranilor din satele
comunei. Astfel, în timpul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, localităţile comunei s-au alăturat şi ele, odată
cu Transilvania, României întregite.
După Marea Unire, apar înregistrate ca şi comune: Tămaia, formată din localităţile Tămaia şi Buzeşti, şi
comuna Fărcaşa, compusă din satele Fărcaşa şi Sîrbi, care făceau parte în acelaşi timp din Plasa Ardusat,
judeţul Satu Mare. Însă, în urma unor schimbări administrativ - teritoriale, în anul 1952 s-a constituit comuna
Fărcaşa în forma în care se află şi în prezent, adică compusă din 4 localităţi şi cu reşedinţa de comună în
localitatea Fărcaşa. În plus, în perioada 1953 - 1959 comuna a aparţinut raionului Cehu-Silvaniei, regiunea
Baia Mare, din decembrie 1959 până în 1967 a aparţinut de raionul Şomcuta Mare, pentru ca din decembrie
1967 să aparţină de judeţul Maramureş.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 12
Referitor la evenimentele istorice care s-au petrecut pe teritoriul comunei sau pentru care să existe menţiuni
despre participarea activă a locuitorilor din Fărcaşa se remarcă prima ridicare la luptă a iobagilor în satele de
pe Someş, semnalată în anul 1380. Peste 2.000 de iobagi români s-au ridicat atunci împotriva nobilului Toma
Osvarău, care asuprea satele de pe malul stâng al Someşului, răzvrătirile antifeudale continuând pe măsura
înăspririi exploatării iobagilor în Transilvania. Între anii 1437 - 1438 a urmat Răscoala de la Bobâlna, care s-a
întins şi în comitatul Satu Mare, locuitorii comunei Fărcaşa alăturindu-li-se iobagilor conduşi de juzii Valentin
şi Martin care au trecut prin localităţile comunei Fărcaşa în drumul lor spre Bobâlna. Ulterior, locuitorii din
zona comunei au participat şi la Răscoala Curuţilor (1703 - 1711) care a fost cu greu înăbuşită de forţele
austriace. În plus, documentele vremii atestă faptul că locuitorii din această zonă au întreprins acţiuni de
revoltă în timpul Răscoalei de la 1784 condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, răscoală socială care a pus capăt
iobăgiei în Transilvania şi a făcut posibilă ştergerea numelui de toleraţi dat românilor de pactul de alianţă
„Unio Trium Nationum”.
În perioada care a urmat s-a evidenţiat participarea locuitorilor comunei Fărcaşa la Revoluţia de la 1848,
atunci când se dorea ca Transilvania să fie integrată forţat la Ungaria, însă riposta română a venit imediat,
Avram Iancu organizând gărzile naţionale româneşti din Apuseni, iar Ion Buteanu din Şomcuta Mare
mobilizând românii din Chioar şi de pe Someş. Apoi, a urmat contribuţia materială la Războiul de
Independenţă din 1877, pentru ca la începutul secolului XX satele din comună să se afle într-o continuă
frământare spre Marea Unire. De asemenea, locuitorii comunei au participat atât la Primul, cât şi la cel de-Al
Doilea Război Mondial.
1.2. Factori culturali
Comuna Fărcaşa face parte din zona etnografică a Ţării Codrului, situată între Culmea Codrului şi Valea
Someşului. Această zonă are o veche şi bogată tradiţie în arta populară, păstrând şi astăzi obiceiuri, ocupaţii
şi obiective ce îi conferă un real potenţial turistic. Astfel, în satele maramureşene de astăzi putem încă întâlni
numeroase elemente de cultură arhaică, care evocă parcă vremuri de mult apuse. Gospodăria tradiţională
autentică, portul popular încă utilizat în zilele de sărbătoare, organizarea vieţii pastorale, folclorul, dansurile
şi meşteşugurile tradiţionale, obiceiurile care încă mai păstrează ceva din naivitatea şi din puritatea rituală a
începuturilor, toate fiind mărturii grăitoare ale culturii tradiţionale vii din Maramureş şi din Ţara Codrului.
Gospodăria ţărănească
Gospodăria ţărănească a jucat de-a lungul timpului un rol foarte important în viaţa oamenilor şi a comunităţii,
asigurându-le mijloacele de trai şi sursele de venit. Tradiţional, casa şi gospodăria erau un semn al avuţiei
proprietarului, arătând în acelaşi timp cât de „gospodar” este acesta, mentalitate care s-a menţinut şi în
prezent, doar formele de manifestare fiind altele. Astfel, de la gospodăriile elementare, construite pentru a
valorifica cât mai bine spaţiul redus disponibil ţăranilor cu situaţie modestă şi până la gospodăriile extinse, cu
mai multe încăperi, grajduri, şuri şi alte acareturi deţinute de ţăranii înstăriţi, arthitectura tradiţională
maramureşeană se înscrie în aceleaşi coordonate.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 13
În general, cele 4 sate ale comunei au o structură adunată, cu dispunere regulată a gospodăriilor de-a lungul
principalelor drumuri sau a uliţelor, în special, la Fărcaşa şi Tămaia, în timp ce satele Sîrbi şi Buzeşti au
majoritatea gospodăriilor pe deal, ceea ce lasă senzaţia că întregul sat este o uliţă. Astfel, satele Buzeşti şi
Sîrbi au păstrat structura tradiţională caracteristică aşezărilor de deal, în timp ce, reşedinţa de comună,
Fărcaşa are o structură mixtă caracteristică atât aşezărilor de deal, cât şi de câmpie, iar structura satului
Tămaia este tipic de câmpie, datorită amplasării în lunca Someşului. Mai mult, vetrele satelor sunt
caracterizate prin forme aureolare, cu tentacule în lungul arterelor de circulaţie, în acelaşi timp, având şi
structuri închegate, formate din nuclee în care gospodăriile sunt compacte, acolo unde se regăseşte parcelarul
autentic şi structura gospodăriei ţărăneşti tradiţionale, stâns legată de ocupaţia principală a locuitorilor, adică
de creşterea animalelor şi de culturile agricole.
Gospădăriile au curţi închise cu porţi şi garduri mijlocii din lemn şi fier forjat, iar fiecare dintre acestea dispune
de un lot de pământ pentru fiecare casă, aici casele fiind aşezate în faţă, la drum, cu şura în spatele curţii, iar
în spatele curţii se găsesc acareturile anexe: coteţe, hambare, garaje, beciuri. Construcţia caselor, şurilor şi
anexelor gospodăreşti din comuna Fărcaşa a fost făcută de meşteri „şcoliţi” la sat, meseria transmiţându-se
de la bătrâni la tineri. Casele tradiţionale din Ţara Codrului sunt aseamănătoare cu cele din Chioar, având, de
obicei, planul format din trei încăperi. La început dimensiunea caselor era mică şi erau construite în general
din pământ şi „lipe” (schit de lemn), cu ferestre mici şi uşi fără geam, fiind acoperite cu paie sau stuf şi
acareturi sărăcăcioase.
Comform descrieirii din Monografia comunei Fărcaşa, în componenţa caselor intra o cameră, în faţă, şi o
tindă, în cameră regăsindu-se un pat sau două, o lăiţă, un lădoi pentru haine, o masă, unul sau două scaune
cu spătar de lemn, o sobă de lut, o stelaje (etajeră) pentru vase şi uneori o poliţă deasupra sobei, pe când în
tindă se găseau un cuptor pentru pâine şi mălai, o lăicioară, o masă, găleata cu apă pusă pe un scăunel sau pe
un boc de lemn şi scara pe care se urca în podul casei. După cel de-al Doilea Război Mondial s-a trecut de la
casele care ajunseseră să fie mai mari, constuite din pământ şi „lipe” sau chirpici, la case şi mai mari, din
cărămidă, iar ornamentaţia depindea de măiestria, priceperea şi gustul pentru frumos al meşterului, dar mai
ales al familiei pentru care lucra.
În privinţa mobilierului de uz casnic, în trecut acesta era făcut în cea mai mare parte din lemn, de către
meşterii locali şi cuprindea: masa, scaunele, laviţa, paturile, lăzile şi lădoaiele, lingurile de lemn, tocuri, găleţi
pentru apă, ciubere etc.
Cea mai impunatoare şi mai ornamentată construcţie din gospodărie era şura, casele mai vechi având şuri ale
căror porţi erau bogat ornamentate cu diferite motive, unele legate de viaţa omului, precum motivul soarelui,
funia vieţii (şarpele), colacul, coloana fără sfârşit, romburi repetate, simbolizând hora sau legătura strânsă
dintre membrii familiei sau comunitatea sătească, pe lângă toate acestea fiind utilizate şi motivele florale sau
sculpurile simple şi ciurul în scândură. Câteva dintre aceste motive se găsesc şi pe stâlpii de la tărnaţ la casele
construite între cele Două Războaie Mondiale. Porţile de şură au rămas la fel de împodobite şi astăzi,
sculptându-se şi în prezent motive florale sau arabescuri pe uşile de la intrarea principală a caselor, însă, din
păcate, în zilele noastre se văd mai rar case mai vechi, chiar şi confecţionarea sau brodarea de covoare,
perdele, lipidea, feţe de masă nu se mai păstrează şi în prezent pentru că sunt preferate de cele din oraş sau
din străinătate.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 14
Portul popular
În trecut, locuitorii comunei Fărcaşa îşi confecţionau îmbrăcămintea în casă, înzestrarea fiecărei familii
depinzând de măiestria femeilor în meşteşugul ţesutului şi al împletitului. Astfel, din Monografia comunei
Fărcaşa putem afla componenţa porturilor populare din trecut ale locuitorilor comunei Fărcaşa:
Portul popular bărbătesc era compus din gaci largi şi cămăşi din pânză „învăluită”, aceasta însemnând
că se urzea un fir de cânepă şi unul de bumbac şi se bătea bumbac. Partea din faţă a cămăşii se
introducea în gaci sau în cioareci, în timp ce partea încreţită din spatele cămăşii era lăsată să cadă
liberă peste gaci. Atunci când era mai rece afară, bărbaţii şi feciorii purtau laibere negre de postav
negru (stofă), iarna purtând şi căciuli de piele de miel. De asemenea, bărbaţii mai purtau cioareci,
căputuri de lipideu (pânză), de cioaric (stofă de lână), buici (vestoane din stofă), în cap aveau clopuri
de „păr” în zilele de sărbătoare şi de paie sau tei în zilele de lucru, iar în picioare duminica purtau
topănci de piele şi opinci, în zilele de lucru, pentru ca mai târziu, aceştia să înceapă să îşi facă sau să-
şi procure cizme.
Portul popular femeiesc era compus din rot’ii de pânză împăturate, cu ciur, cu pene (flori cusute), cu
citcă sau chiar haine de „păr” plisate cu „cupe”, pind’ileauă cu ciur sau la maşină, laibere de barşon
(catifea), zad’ii din-nainte cu ciur sau ştrengălaş, iar ca încălţăminte, vara purtau jumătăţi (pantofi) şi
iarna aveau topănci din piele. Mai mult, portul popular era întregit de joljurile (baticuri) subţiri de
„păr” sau „delin”, purtate de femei, în timp ce fetele umblau, în general, cu capul descoperit, cu
excepţia posturilor, când şi ele umblau cu jolj pe cap. Din păcate, în prezent, aceste obiecte de
îmbracăminte nu se mai pot găsi decât la unele familii care le păstrează ca amintire de la bătrâni, dar
este cunoscut faptul că portul popular este îmbrăcat în zilele de sărbătoare.
Obiceiuri şi tradiţii locale
Cunoaşterea obiceiurilor şi a folclorului înseamnă cunoaşterea istoriei locurilor din comuna Fărcaşa, astfel, se
remarcă de-a lungul timpului preocupări intense pentru culegerea folclorului din satele aparţinând comunei
Fărcaşa, care fac parte din zona de tranziţie dintre cele două zone etnografice Chioar şi Codru, despărţite de
râul Someş. Satul, ca mediu geografic şi social a fost principalul cadru în care s-au dezvoltat fenomenele
folclorice, iar faptul că structura socială a satului a evoluat de la o epocă la alta a scos în evidenţă schimbările
din modul de trai, care s-au reflectat şi în plan cultural şi care au influenţat viaţa folclorului.
Din nefericire, astăzi se constată că are loc o descreştere a interesului faţă de practicarea anumitor genuri
folclorice, iar pe de altă parte, se poate vedea cum creaţia folclorică este transferată dintr-un context cultural
în altul, adică din cel tradiţional în cel al culturii de masă. Astfel, spectacolele transmise la radio şi televizor îl
determină pe omul de la sat să devină tot mai mult receptor, şi nu producător, de noi valori culturale, acest
lucru întâmplându-se îndeosebi în cazul tinerilor care sunt mai receptivi la nou decât categoriile de oameni în
vârstă, care au o mentalitate mai conservatoare.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 15
În trecut, obiceiurile zilelelor dădeau un ritm propriu vieţii, iar respectarea cu stricteţe şi practicarea lor după
rânduială, imprima vieţii colective a satului o anumită cadenţă. În perioada muncilor agricole obiceiurile aveau
menirea de a stabili un echilibru între muncă şi odihnă, iar duminica era organizată cu petreceri proprii, la fel
ca şi zilele importante, respectiv sărbătorile religioase. Astfel, dintre manifestările culturale tradiţionale pot fi
amintite: danţul (joc duminical), d’igănia (mers pe omenie în alt sat), pelerinajul la mănăstiri şi activitatea
artistică a corurilor.
Conform Monografiei comunei Fărcaşa, danţul reprezenta una dintre formele de manifestare ale cetei
fecioreşti, acesta având rânduieli proprii de alcătuire şi funcţionare, rolul cel mai important fiind ocupat de
t’izeşi, adică de doi dintre feciorii mai mari ca vârstă, mai întreprinzători, mai descurcăreţi, care aveau trecere
în rândul tineretului. Aceştia aveau rolul de a aduna contribuţia stabilită în comun de la toţi feciorii, de a
aranja ceatarâşii şi de a căuta spaţiul necesar pentru desfăşurarea danţului: iarna în şură, iar vara în curtea
unui sătean. Totodată, t’izeşii aveau datoria de a aplana eventualele conflicte dintre feciori, în special dintre
cei din sat şi cei din alte sate veniţi la dans, anunţau d’igăniile în satele vecine şi organizau chiar şi colindatul
de Crăciun, iar în dansul din prima duminică din Chişlegi ei îi băgau în danţ pe feciorii şi fetele tinere care n-
au mai jucat până atunci.
Danţul avea şi funcţii suplimentare, fiind principalul loc de întâlnire a tineretului sau chiar de prefigurare a
viitoarelor posibile căsătorii, iar pentru femeile mai vârstnice, nelipsite de la aceste manifestări, era principalul
loc de „prospectare” a viitoarelor ospeţe, acolo unde se afla „opinia publică a satului”. Un danţ era compus
din 4 părţi: danţul de arăduit (d’intie), codrenesc (bolundu), învârtita (ardeleanu) şi săritul (mânâţălul), dansuri
ce se întâlneau în majoritatea satelor din cele două zone, Chioar şi Codru, iar „orchestra” era formată dintr-
un primaş, 1-2 contralăi, un gordanâş, mai târziu adăugându-se şi un acordeonist. În general, la danţ, în mijoc
jucau fetele şi feciorii intraţi de curând în strânsură, pe margini cei mari, în afara danţului jucau fete mici două
cu două, băieţii mici nejucând deloc, iar în fiecare duminică sau sărbătoare fetele şi feciorii trebuiau să
părăsească danţul înainte de asfinţitul soarelui.
Însă, se constată că în prezent această tradiţie a danţului şi a strânsurii s-a pierdut, fiind înlocuită mai întâi de
bal, iar apoi de discotecă. Printre cauzele acestei schimbări se numără: evoluţia satului, schimbarea
mentalităţii locuitorilor din zonele rurale, plecarea multor tineri la şcolile din oraş, angajarea în industrie,
stabilirea la oraş etc., care au făcut ca obiceiurile vechi şi tradiţiile să fie înlocuite de altele, de exemplu, în
prezent dansurile întâlnite sunt cele moderne, vechile dansuri tradiţionale păstrându-se numai pentru nunţi,
iar locul ceatarâşilor a fost luat de orchestre, DJ şi înregistrări muzicale.
Printre manifestările populare tradiţionale de mare amploare şi însemnătate se numără şi d’igănia, adică
mersul pe ospăţ al feciorilor şi fetelor dintr-un sat în altul, la o dată stabilită de t’izeşii celor două sate, acestea
fiind prilejuri de transmitere a cântecelor şi a bunei dispoziţii, de legare a unor prietenii pe viaţă şi de stabilire
a viitoarelor căsătorii. D’igăniile se organizau în a doua zi de Rusalii şi ţineau atâtea duminici, cu câte sate era
învecinat satul respectiv, de exemplu, tămâienii mergeau la d’igănie în cele 5 sate din jur: Buzeşti, Sîrbi,
Fărcaşa, Mogoşeşti şi Pribileşti, deci erau pe d’igănie 10 duminici de vară, buzenii mergeau pe d’igănie în 3
sate, sîrbenii în 4, fărcăşenii în 6 sate. Astfel, în duminica stabilită pentru d’igănie, ceatarâşii, feciori şi fete
plecau cântând în satul vecin, iar când soseau acolo, ceatarâşii din satul gazdă cântau marşul, îşi dădeau
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 16
mâinile şi orchestrele se uneau, se mai dansa un dans, 2 sau 3 până se legau prieteniile: fete cu fete, feciori
cu feciori, iar spre seară aceştia reveneau acasă, având grijă să nu-i prindă noaptea pe drum.
În cadrul sistemului general al obiceiurilor tradiţionale, momentele importante din viaţa omului se constituie
pe baza legilor condiţionate de existenţă, având un rol important în consolidarea relaţiilor care există în
colectivitate şi determinând conservarea lor, chiar în condiţiile în cale lumea rurală trece printr-o perioadă
marcată de schimbări profunde, evidenţiindu-se, mai ales, obiceiurile legate de naştere şi de înmormântare.
În plus, o parte importantă a vieţii folclorice se desfăşoară şi în cadrul unor ocazii speciale, care marchează
date ale calendarului popular tradiţional, cele mai multe dintre acestea fiind legate de calendarul agricol,
însă, de-a lungul timpului s-a observat o pierdere a valenţelor rituale ale obiceiurilor şi accentuarea celor
ceremoniale (artistice), adică trecerea treptată la spectacol, în urma căreia se produce fenomenul de
demagizare a obiceiurilor populare, ajungându-se în acest fel ca tinerii să nu mai fie receptivi la ele. Aşadar,
obiceiurilor calendaristice le este carcateristică legătura directă sau indirectă cu muncile câmpului şi cu viaţa
şi bunăstarea individului şi a colectivităţii, acestea având, totodată, un caracter ciclic.
În privinţa colindatului s-a păstrat tradiţia ca cei care merg la colindat, copii între 12-14 ani, să poarte o straiţă
făcută de mama lor special pentru Crăciun, în care aceştia îşi pun darurile: coci, pupeze, colăcei, nuci, mere şi
dulciuri, această straiţă nemaifiind folosită pentru alte scopuri. Mai mult, în toate sărbătorile de Crăciun se
organiza un danţ, atunci erau băgate în seamă fetele tinere şi băieţii, se pregătea Vergelul, care se făcea
numai la Anul Nou (feciorii), iar însuraţii îl făceau la Crăciun, la Anul Nou şi la Bobotează, la Vergel fiind dusă
mâncare şi băutură, iar fetele mergeau însoţite de mame. De-a lungul sărbătorilor, practicile de ursit sau de
vreme nu lipseau: calendarul precipitaţiilor atmosferice cu coji de ceapă, uitatul în oglindă în noaptea de Anul
Nou şi între stele (fetele îşi vedeau iubitul), de asemenea, se dădea cu usturoi pe la toate clădirile din
gospodărie pentru ca acestea să fie ferite de duhuri rele, iar în ceea ce priveşte toate credinţele şi superstiţiile
existente, în special în mentalul celor din spaţiul rural, trebuie spus că acestea mai pot fi culese numai de la
oamenii în vârstă, pentru că cei tineri nu le ştiu şi nici nu recurg la ele.
Pe lângă partea practică a muncii în comun, clăcile şi şezătorile constituiau şi ele un mijloc potrivit pentru
unele manifestări folclorice, prin clacă ajungându-se să fie executate mai repede unele munci mai grele şi
urgente, lucrând-se pentru folosul unuia, pe când în şezători fiecare lucra pentru sine. Clăcile se făceau pentru
tors, scărmănat lâna sau pene, construcţii de case sau acareturi, transportul lemnelor, desfăcatul porumbului
sau bătutul florii soarelui, cosit, cules şi, în general, ţineau o zi sau o seară, iar dacă lucrul nu se termina,
acestea erau continuate şi a doua zi.
Indiferent de locul în care se desfăşurau clăcile, ele erau un fel de cronici ale satului, aici adunându-se tot
felul de ştiri sau vehiculându-se producţii folclorice ca: poveşti, anecdote, cântece, istorioare cu tâlc, în plus,
clăcile aveau şi o funcţie economică şi de ajutor reciproc, iar tipul clăcilor varia în funcţie de anotimp, cu
excepţia Postului Mare, atunci când clăcile erau numai pentru popă (tors fuioare, ţesut). Pe de altă parte,
astăzi nu se mai fac clăci de tors, deoarece nu s-a mai semănat cânepă de 40-45 de ani, iar dezvoltarea
industrială a făcut ca mica „industrie casnică” să dispară, doar clăcile pentru construcţia unei case sau a altor
acareturi se organizează, dar mai rar, acestea fiind, totdată, puţine şi foarte sărace în obiceiuri populare.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 17
Mai demult se organizau şi şezători în serile lungi de iarnă (luni, miercuri, joi), marţi seara şi vineri seara nu
se lucra pentru că exista credinţa că vine Marţoalea (duh rău) şi le scotea ochii cu fusul. În zilele în care veneau
la şezătoare, femeile lucrau cât vroiau, în funcţie de necesităţi: torceau, împleteau, coseau, ţeseau, etc.,
aceste practici fiind însoţite şi de cântece, glume, în timp ce feciorii şi fetele cântau şi dansau. În prezent,
şezătorile se organizează din ce în ce mai rar şi fără să se producă nici un fel de manifestare folclorică (jocuri
de şezătoare), caracterul lor fiind mai degrabă unul improvizat, astfel că în zilele noastre nimeni nu mai vine
la şezătoare şi nici de zilele şi serile „mânioase” nu mai ştie nimeni.
În general, se constată că în evoluţia culturii populare s-a produs un proces de mutaţie funcţională treptată,
obiceiurile, în ansamblul lor, pierzându-şi tot mai mult valenţele rituale, locuitorii satelor ajungând să
povestească şi să cânte tot mai puţin, în timp ce mijloacele moderne de comunicare cu masele au un rol
dominant. Doar şcoala sau slujitorii din biserici mai încearcă să mai sădească în sufletele copiilor şi tinerilor
dragostea pentru tradiţie şi pentru preţuirea şi transmiterea ei ca o comoară de nepreţuit a epocii
contemporane.
Meşteşuguri tradiţionale
Mărturiile practicării anumitor meşteşuguri tradiţionale în comuna Fărcaşa sunt reprezentate de numeroasele
obiecte de uz casnic păstrate încă din epoca medievală, cum sunt furca de tors, socala, meliţa, războiul de
ţesut etc., care dovedesc practicarea mai multor meşteşuguri casnice cu un pronunţat caracter local.
Astfel, printre meşteşugurile tradiţionale din comuna Fărcaşa se numără:
Morăritul – în comuna Fărcaşa s-au cultivat cereale (porumbul, grâul, secara, orzul şi ovăzul) încă din
cele mai vechi timpuri, datorită acestui fapt apărând în această zonă morile de măcinat cereale de pe
Someş, atestate încă din 1720 pentru localitatea Tămaia, mori care s-au menţinut în activitate datorită
productivităţii lor ridicate până prin anii 1970. În plus, s-a evidenţiat deosebirea dintre morile de apă
din această zonă şi cele din centrul şi sudul Transilvaniei, principalele diferenţe constând în faptul că
acestea din Fărcaşa erau mai mari şi mai complexe decât morile de apă din zona de deal şi munte,
care nu aveau nevoie de iazuri şi strajnice.
Întreţinerea morii, a iazului, precum şi reparaţiile mari erau asigurate de către proprietarii sau
„gazdele morii”, care erau în număr de 5-10 persoane. Referitor la iaz trebuie spus că acesta avea un
fel de dig, din pari şi crengi împletite, dispus de-a curmezişul apei, care mărea volumul de apă, iar în
acest fel erau puse în mişcare penele morii, în plus, iarna morile erau trase la mal în mici golfuri, ferite
de sloiurile de gheaţă care le-ar fi putut distruge primăvara, o dată cu topirea gheţii. Dispariţia acestor
mori este strâns legată de cooperativizarea agriculturii impusă de regimul comunist, în perioada anilor
1950 - 1962.
Împletitul din nuiele şi răchită – reprezintă o altă îndeletnicire veche şi tradiţională din comuna
Fărcaşa, aceasta dezvoltându-se datorită amplasării în apropierea Someşului, acolo unde se găseau
multe „huciuri” (adevărate plantaţii naturale de răchită), care aveau un scop dublu: pe de-o parte,
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 18
regularizarea cursului apei, iar pe de altă parte, asigurarea materiei prime pentru împletit. Ca ocupaţie
tradiţională, împletitul de nuiele a început mai întâi în satul Tămaia, având o tradiţie de peste 300 de
ani şi datorită faptului că prin acest meşteşug localnicii puteau să îşi câştige existenţa şi să îşi întreţină
familiile numeroase de câte 6-8 copii, mai târziu, împletitul de nuiele s-a răspândit în toate cele 4
localităţi.
După anul 1962 s-au creat chiar secţii de împletitorie în cadrul CAP-urilor Tămaia şi Fărcaşa, secţia din
Tămaia fiind profilată pe împletituri mai complexe: mese, scaune, mobilier pentru copii, rafturi de
bucătărie etc., dispunând de un număr de 27 de angajaţi, pe când, în secţia de împletituri din Fărcaşa
se confecţionau mai mult coşuri pentru damigene pentru cele două fabrici de sticlă din Fărcaşa şi
Poiana Codrului. În plus, în perioada 1970-1985 secţia de împletituri din Tămaia avea comenzi de
mobilier din Germania, Suedia şi Olanda şi aducea CAP-ului un profit anual de 1-2 milioane de dolari,
însă, după anul 1989 secţia s-a dezmembrat, astăzi mai profesând la domiciliu doar 2-3 împletitori.
O altă ocupaţie tradiţională din comuna Fărcaşa este şi sticlăria, care s-a dezvoltat în zonă datorită
vecinătăţii satului Fărcaşa cu localitatea Poiana Codrului, în care se afla o veche fabrică de sticlă.
Astfel, mulţi fărcăşeni s-au îndreptat spre această fabrică şi s-au calificat în meseriile de suflători şi
gravori, ajungându-se astfel ca Fărcaşa să furnizeze o bună parte din personalul de muncitori ai fabricii
amintite. Pasul următor a fost înfiinţarea fabricii „Sticlă de Fărcaşa”, în anul 1973 , care a fost
amplasată în curtea morii şi care în perioada 1978 a ajuns să aibă peste 360 de angajaţi calificaţi.
Mai apoi, unitatea industrială s-a extins şi s-a modernizat, obţinând contracte externe, iar producţia
anuală ajungând să depăşească 18 milioane de lei în cursul anului 1980. Calitatea şi cantitatea
produselor realizate au crescut prin racordarea fabricii la gaz metan în urma extinderii de la Poiana
Codrului, Rubinul de Fărcaşa ajungând să fie renumit pe piaţa internă şi chiar europeană. După 1989
fabrica s-a privatizat, în acelaşi timp fiind reduse atât personalul, cât şi gama de producţie, iar secţia
de gravură a fost desfiinţată, ajungând să se axeze doar pe sticlă albă.
Lemnăritul şi fierăritul sunt alte meşteşuguri tradiţionale legate de viaţa tradiţională a satului,
acestea generând produse utilitare necesare pentru desfăşurarea activităţilor sătenilor;
Ţesutul, cusutul şi brodatul erau de asemenea meşteşuguri larg răspândite în rândul populaţiei
feminine din localităţile comunei Fărcaşa, de priceperea acestora depinzând practic înzestrarea şi
bunăstarea familiei.
Pe lângă acestea, o altă meserie practicată în satele din Fărcaşa era rotăritul. În plus, în economia locală un
loc important a fost ocupat şi de confecţionerii de butoaie, la care se mai adaugă şi croitorii, iar la un moment
dat funcţiona în Buzeşti chiar şi un atelier de cojocărit.
Religie şi spiritualitate
Sub aspectul credinţei creştine populaţia din comuna Fărcaşa a păstrat tradiţia ortodoxă, chiar dacă după
marile transformări politico-religioase, cauzate de instaurarea dominaţiei habsburgice de la începutul
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 19
secolului al XVIII-lea, în Transilvania au apărut schimbări mai mult formale în cultul ortodox, cu cel greco-
catolic, dar după reforma religioasă din 1948, cultul creştin local a revenit în majoritate la cel ortodox. De
asemenea, puterea economică a românilor din Transilvania, comparativ cu cea a maghiarilor, saşilor şi secuilor
s-a reflectat şi în faptul că bisericile românilor au fost multă vreme construitre din lemn, această trăsătură
fiind specifică şi construcţiilor bisericeşti locale, însă arhitectura bisericească a evoluat o dată cu societatea şi
s-a perfecţionat în timp.
Referitor la datele privitoare la lăcaşurile de cult ale populaţiei din satele comunei există puţine informaţii,
acestea datând în mare parte din perioade mai apropiate zilelor noastre. Cu toate acestea, în urma consultării
Monografiei comunei Fărcaşa, aflăm că, în trecut, sărbătorile praznice împărăteşti aveau o foarte mare
importanţă pentru locuitorii comunei Fărcaşa, acestea reprezentând ocazii cu care, mai ales, femeile se
organizau în noroade şi mergeau la mănăstirile Rohia, Bixad sau Nicula cu scopul de curăţire sufletească şi
trupească.
De obicei se pleca la mănăstire vara: la Izvorul Tămăduirii (vineri după Paşte), la Înălţare, la Rusalii, la Ilie
Prooroc, la cele două sfinte Mării şi la Ziua Crucii, iar norodul se forma cu mai multe zile înainte sau chiar
câteva săptămâni, prin înţelegere: bărbaţi-femei, fete-feciori, acesţia pregătind o cruciţă de lemn, împodobită
cu şterguri şi coroniţe şi flori. În ajunul zilei de sărbătoare oamenii plecau la 4 dimineaţă la biserică, acolo
unde preotul satului le dădea binecuvântarea, iar apoi în sunetele clopotelor sătenii porneau cu crucea în
faţă, intonând cântece bisericeşti sau făcând Rozalul. De asemenea, prin satele prin care trecea norodul, se
trăgeau clopotele, iar cei din norod înconjurau bisericile de 3 ori, cântând. În timpul incursiunii se făceau cel
puţin 3 popasuri pentru odihnă, mâncare şi apă, iar o dată ajunşi la mănăstire, oamenii intrau cântând şi
înconjurând mănăstirea, urmând ca în ziua sărbătorii, după oficierea slujbei religioase, acesţia să se întoarcă
acasă. La întoarcere, norodul se reorganiza şi revenea în sat, oprindu-se la biserica din sat pentru a o înconjura
de 3 ori şi a se ruga.
Manifestarea era eminamente religioasă, obiceiul pierzându-se însă sub această formă în ultimii 40 - 45 de
ani, când pelerinajul noroadelor a fost înlocuit de pelerinajele mai degrabă pe cont propriu la mănăstiri şi fără
a se mai face călătoria pe jos şi după acest ritual. Există însă încercarea de a se revitaliza obiceiul unor astfel
de manifestări cel puţin odată pe an.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 20
2. CARACTERIZARE TERITORIALĂ
2.1. Localizare geografică
Comuna Fărcaşa este situată în partea de vest a judeţului Maramureş, în Depresiunea Baia Mare, întinzându-
se pe firul Someşului, eliberat de strâmtorile Ţicăului, care formează un defileu larg ce delimitează
depresiunea Baia Mare de Dealurile Codrului.
Localizarea reşedinţei comunei Fărcaşa, dar şi a celorlalte 3 sate aparţinătoare Fărcaşei, pe drumul judeţean
pe DJ 108A facilitează accesul în comună, dar şi către centrele urbane apropiate, cum sunt oraşul Ulmeni, care
se află la o distanţă de 15 kilometri de comună sau Baia Mare, reşedinţa de judeţ, aflată la 29 de kilometri de
comună. Distanţele relativ mici de aceste centre urbane uşurează accesul locuitorilor din Fărcaşa către
acestea, facilitând deplasările frecvente pentru locuri de muncă, învâţământ superior (liceu, facultate),
îngrijire medicală mai complexă, tranzacţii comerciale sau chiar posibilităţi mai variate de petrecere a timpului
liber.
Comuna Fărcaşa se învecinează cu:
Comuna Bârsău de Jos din Judeţul Satu Mare la Nord şi la Vest;
Comuna Ardusat la Nord - Est;
Comuna Satulung la Sud - Est;
Comuna Gârdani.
2.2. Caracterizare administrativ-teritorială
Suprafaţa totală a comunei Fărcaşa este de 4.841 hectare, reprezentând 0,8% din suprafaţa totală a judeţului
Maramureş, ceea ce situează comuna pe locul 51 din 76 de comune şi oraşe ale judeţului. Aproape 59% din
această suprafaţă, respectiv 2.844 hectare, este reprezentată de terenuri agricole, situând comuna pe locul
46 în judeţ, iar 41% de terenuri neagricole (1.997 hectare).
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 21
Suprafaţa comunei Fărcaşa pe tipuri de terenuri, 2011
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii
Partea cea mai însemnată a terenurilor agricole este reprezentată de terenurile arabile (1.835 hectare - locul
9 în judeţ), urmate de păşuni (569 hectare - locul 49 în judeţ), fâneţe (379 hectare - locul 65 în judeţ). Suprafaţa
livezilor şi a viilor este de sub 2% din suprafaţa comunei, livezile ocupând o suprafaţă de 60 hectare, ceea ce
plasează comuna pe locul 27 în judeţ, în timp ce viile se întind pe o suprafaţă foarte mică, de aproximativ 1
hectar, Fărcaşa ocupând locul 18 în judeţ din acest punct de vedere. Terenurile neagricole, care ocupă puţin
peste 41% din suprafaţa comunei, sunt reprezentate mai ales de păduri întinse pe 1.173 hectare,
reprezentând 24,3% din suprafaţa comunei, ceea ce situează Fărcaşa pe locul 52 în judeţ. Suprafeţele ocupate
de ape şi bălţi (264 hectare), construcţii (105 hectare), căi de comunicaţii (74 hectare) şi terenuri degradate
şi neproductive (381 hectare) sunt relativ reduse şi ocupă fiecare sub 5% din suprafaţa comunei.
Aşadar, de aici se conturează posibilitatea dezvoltării unor avantaje competitive importante ale comunei
Fărcaşa în ceea ce priveşte agricultura, creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului, punând astfel în valoare
înzestrarea naturală a acesteia.
Modul de folosinţă a terenurilor în comuna Fărcaşa, 2011
Tip suprafaţă de teren Suprafaţă (ha) Procent din suprafaţa comunei
Locul în judeţ
Procent din suprafaţa judetului pe tipuri de teren
Agricolă 2.844 58,75% 46 0,9%
Arabilă 1.835 37,91% 9 2,2%
Păşuni 569 11,75% 49 0,6%
Fâneţe 379 7,83% 65 0,3%
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 22
Vii 1 0,02% 18 0,4%
Livezi 60 1,24% 27 1,0%
Terenuri neagricole 1.997 41,25% 44 0,6%
Păduri 1.173 24,23% 52 0,4%
Ape, bălţi 264 5,45% 5 4,9%
Construcţii 105 2,17% 33 0,8%
Căi de comunicaţii 74 1,53% 34 1,2%
Terenuri degradate şi neproductive 381 7,87%
7 3,7%
Total 4.841 100,00% 51 0,8% Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii
Satele aparţinătoare ale comunei sunt: Fărcaşa - reşedinţă de comună, Buzeşti, Sîrbi şi Tămaia, localităţile
fiind aşezate pe drumul judeţean DJ 108, fapt ce asigură o legătură bună cu reşedinţa de judeţ - Baia Mare şi
cu oraşul cel mai apropiat, Ulmeni.
Reşedinţa de comună, Fărcaşa, se află în partea sudică a teritoriului comunei, celelalte 3 localităţi sunt situate
în partea nord - estică a comunei, la distanţe cuprinse între 1 şi 3 km de reşedinţa de comună (Sîrbi la 1
kilometru, Tămaia la 2 kilometri, iar Buzeşti la 3 kilometri).
Organizarea administrativă a comunei Fărcaşa
Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) Maramureş
Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2009, populaţia comunei era de 4.008
locuitori, iar cea mai mare parte dintre aceştia locuiau în satul reşedinţă de comună - Fărcaşa, în care existau
1.688 de persoane (respectiv 42% din populaţia totală a comunei), urmată de localitatea Tămaia cu 1.012
locuitori (25% din întreaga populaţie a comunei), satul Sîrbi cu 787 de locuitori (aproape 20% din total), cea
mai mică populaţie fiind înregistrată în satul Buzeşti, adică 521 de locuitori, respectiv 13% din întreaga
populaţie.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 23
Populaţia comunei Fărcaşa pe localităţi, 2009
Sursa : Institutul Naţional de Statistică
2.3. Patrimoniul natural
2.3.1. Relieful
Comuna Fărcaşa este situată în Depresiunea Baia Mare şi se întinde de-a lungul râului Someş, care formează
un defileu larg ce delimitează Depresiunea Baia Mare de Dealurile Codrului. În plus, comuna Fărcaşa dispune,
pe de-o parte, de suprafeţe netede şi plaje de o parte şi de alta a Someşului, iar pe de altă parte, de ridicături
de aproximativ 300 de metri în parte de Sud - Est a Dealurilor Codrului. Mai mult, teritoriul comunei Fărcaşa
este amplasat la contactul Câmpiei Someşului cu Dealurile Urmenişului, în cadrul acestuia întâlnindu-se două
forme distincte de relief: plană şi versanţi, aproximativ 55% din suprafaţa comunei fiind ocupată de relieful
deluros şi de podiş, 30% de depresiuni intracolinare, iar restul de 15% fiind acoperită de profil de câmpie şi
de luncă.
Forma plană este reprezentată de lunca şi terasele râului Someş, cu altitudini de 5 - 10 metri, formate din
luturi, pietrişuri şi nisipuri, pe baza cărora s-au format solurile brune cu diferite grade de podzolire. Lunca
Someşului ocupă aproximativ 2.000 de hectare din suprafaţa comunei şi constituie forma de relief cea mai
joasă, care poate fi inundată, mai ales, primăvara în timpul topirii zăpezilor, iar datorită influenţei râului,
terasele Someşului prezintă andulaţii sub forma unor mici grinduri şi a unor microdepresiuni lenticulare, acolo
unde se resimte excesul de umiditate în timpul perioadelor ploioase.
În ceea ce priveşte versanţii, care reprezintă cea mai mare parte din suprafaţa teritoriului şi care ocupă în
general pantele sudice ale Dealurilor Codrului, aceştia au înălţimi care nu depăşesc 500 de metri şi lungimi
mari, fiind bine înclinaţi şi brăzdaţi de ogaşe şi ravene, în special spre Valea Bârsăului. Tot în această zonă a
fost identificată o suprafaţă de aproximativ 250 de hectare (respectiv 1% din suprafaţa comunei) care prezintă
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 24
riscuri de alunecări de teren sau de prăbuşiri, dintre care circa 50 de hectare prezintă o cotă mare de risc.
Aşadar, faptul că pe versanţi sunt frecvente rupturile şi alunecările de teren cauzate şi de forme ale eroziunii
în adâncime, a contribuit la aplicarea unor metode de protejare împotriva acestor fenomene, cum ar fi
înierbarea şi plantarea salcâmilor, care au dat rezultate foarte bune în combaterea acţiunii de eroziune a
solului.
Dealurile Urmenişului au altitudini de aproximativ 300 de metri, având înclinaţii de circa 4-10° şi cu diverse
expoziţii. În plus, acestea dispun de un microrelief accidentat, versanţii fiind afectaţi de rupturi, alunecări de
teren, eroziuni de suprafaţă şi chiar de adâncime, care sunt cauzate de formaţiunile geologice formate din
marne şi argile, care alcătuiesc constutuţia litologică a acestor dealuri.
Depresiunea Baia Mare este o subunitate ce face parte din Dealurilor Silvano - Someşe, aflată în partea de
vest a judeţului şi încadrată de Munţii vulcanici Igniş - Gutâi şi masivele cristaline Preluca, Dealu Mare - Prisaca
şi Codru - Făget, având o altitudine medie de 220 metri şi un aspect de amfiteatru, dată de seria de culoare
ce se întind pe Valea Someşului până la Ţicău, pe Valea Lăpuşului până la Remetea Chioarului şi pe Săsar până
la Baia Sprie. Aceasta este în acelaşi timp şi o depresiune erozivă de contact ce face trecerea între unitatea
eruptivă şi Dealurile Silvano - Someşene, etalând câteva nivele verticale: printre care o fâşie marginală de
piemonturi, glacisuri (piemontul Săsarului, glacisul Baia Mare-Seini) şi dealuri (Culmea Groşilor, Colinele
Curtuiuşului), o zonă de câmp înalt, care înglobează terasele fluviatile ale Lăpuşului şi Someşului (ce pot fi
utilizate pentru extinderea vetrelor de aşezări şi utilizare agricolă) şi zona joasă cu lunci şi terase inferioare
care au restricţii datorate excesului de umiditate.
În Depresiunea Baia Mare există o susceptibilitate mare faţă de procesele fluvio - denudaţionale (ravene,
torenţi) şi alunecări de teren datorită condiţiilor de pantă existente (preponderent 6-17◦). Alunecările de
teren frecvente din acest sector al Băii Mari şi din Baia Sprie care afectează construcţiile şi drumurile de acces
sunt binecunoscute, astfel, nu este întâmplător faptul că în mod tradiţional această fâşie a fost utilizată
exclusiv pentru amplasarea de construcţii uşoare, respectiv pentru culturi viticole şi pomicole, în special meri
şi castani comestibili.
Culmea Codrului (sau Codru - Făget), este o subdiviziune de dealuri joase din cadrul Dealurilor Silvano -
Someşene, constituită dintr-un horst cristalin îngust, dispus pe aproximativ 25 de kilometri, ce înregistrează
o altitudine maximă la 580 metri în vârful Lespezile (partea nordică rămânând în afara judeţului Maramureş),
la poalele sale, pe latura Est, Sud - Estică formându-se un piemont de acumulare relativ extins. De asemenea,
accesul dificil şi depărtarea de axele de comunicaţie, plus extensiunea pădurii şi fragmentarea accentuată şi
lipsa apei potabile au făcut ca vatra acesteia să fie evitată de aşezările omeneşti.
Expoziţia versanţilor preponderent semi-însorită şi doar pe alocuri umbrită face ca terenurile de pe raza
comunei Fărcaşa să fie potrivite mai ales pentru agricultură, culturile agricole alternând cu păşuni, fâneţe şi
pâlcuri de pădure. Una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor este agricultura, câmpiile având o pondere
reprezentativă la nivelul comunei, această activitate dând rezultate bune în tipurile de relief existente, dar pe
lângă aceasta se poate practica chiar şi apicultura (favorizată de flora bogată) şi creşterea animalelor, acestea
constituind la rândul lor activităţi potrivite pentru această zonă.
Expoziţia versanţilor în comuna Fărcaşa
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 25
Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ) Maramureş
2.3.2. Reţeaua hidrografică
Apele curgătoare din unitatea administrativ teritorială Fărcaşa aparţin din punct de vedere hidrografic
Sistemului hidrografic Someş - Tisa, această reţea hidrografică înregistând o lungime de 3.100 kilometri şi o
densitate cuprinsă între 0,5 şi 0,9 kilometri pătraţi. De asemenea, bazinele hidrografice ale sistemului
hidrografic sunt Someş, ce cuprinde râul Someş împreună cu afluenţii săi (Săsar, Bârsău şi Lăpuş) şi Tisa,
alcătuit din râul Tisa şi afluenţii Vişeu şi Iza.
Reţeau hidrografică de la nivelul comunei este compusă în principal din râul Someş şi pârâiele: Bârsău,
Fărcăşiţa, Tinoasa, Teştia, Valea Doamnei şi altele cu debite mai mici. Someşul formează pe teritoriul comunei
o albie minoră, cu o lăţime de 60 de metri şi o adâncime medie de 1,4 - 2 metri, având în general un curs
liniştit şi constituind o sursă de apă care ar permite irigarea a aproximativ 700 hectare de teren. În ceea ce
priveşte prevenirea şi stoparea acţiunii de eroziune laterală a râului care ameninţă unele locuinţe din satul
Tămaia, şi chiar şoseaua naţională care trece prin comună, Someşul a fost îndiguit pe o porţiune de 1,7
kilometri, dar lipsa îndiguirilor duce la pericolul de inundaţii, modificarea continuă a albiei şi scoaterea din
suprafaţa agricolă a unor suprafeţe de teren importante.
Cel mai important pârâu care brăzdează teritoriul comunei Fărcaşa este Bârsăul, care stăbate teritoriul
comunei de la Nord - Vest spre Sud - Vest şi care taie în acelaşi timp intravilanul localităţii Fărcaşa în partea
de sud, pentru ca mai apoi să se verse în Someş. În plus, în privinţa desecării terenului cu exces de umiditate
se constată că pârâul Bârsău reprezintă un recipient care colectează şi evacuază apele în Someş.
Pârâul Fărcăşiţa colectează apele din partea de Est a localităţii Fărcaşa şi partea de Vest a satului Sîrbi, în timp
ce restul pâraielor seacă vara din cauza lipsei surselor constante de alimentare.
Inundaţiile nu sunt însă o problemă cu care locuitorii comunei Fărcaşa să se confrunte frecvent, chiar dacă
Fărcaşa este aşezată de-a lungul râului Someş. În decursul anillor s-au făcut diferite lucrări de îndiguire a
Someşului, astfel că nu au mai avut loc fenomene foarte grave cum au fost cele înregistrate în anul 1970.
Inundaţiile din anul 1970 au fost cele mai dezastruoase şi păgubitoare inundaţii din istoria modernă şi
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 26
contemporană a acestor localităţi, atunci când timp de 12 zile a plouat necontenit, cantităţile de apă ajungând
să depăşească 150 l/mp. Atunci, pe lângă precipitaţiile abundente s-a produs şi topirea zăpezii în zonele
montane, care au sporit cantităţile de apă şi au făcut ca Someşul să-şi mărească volumul foarte mult de la o
zi la alta, cota maximă de inundaţie fiind atinsă în ziua de 14 mai 1970, atunci când a depăşit cu aproximativ
2,5 metri cota de inundaţie, iar situaţia cea mai gravă s-a înregistrat în localitatea Tămaia, care este aşezată
în întregime pe treapta a doua a Someşului.
Însă, din anul 1971 au avut loc lucrări ample de îndiguire a Someşului în perimetrul localităţii Tămaia, iar la
sfârşitul lucrărilor de îndinguire Someşul a fost stabilizat şi satul ferit de inundaţii, în plus şi în anii 2000 - 2001
au mai fost realizate lucrări de îndiguire al malului stâng al Someşului, în zona de păşune a localităţii Buzeşti.
Totuşi, în ciuda măsurilor de precauţie şi a lucrărilor de îndiguire, în vara anului 2010 comuna Fărcaşa a fost
afectată de inundaţii, atunci când în urma precipitaţiilor torenţiale care au durat 20 de minute, s-a înregistrat
o cantitate de apă de aproximativ 90 - 100 l/mp, aversele abundente de ploaie ducând la formarea de torenţi
pe versanţi care au transport material aluvionar. Astfel, torenţii şi şuvoaiele de apă de pe versanţi au
contribuit la creşterea debitelor văilor şi pâraielor din Fărcaşa, fiind afectate un număr de 50 de anexe
gospădăreşti, curţile şi subsolurile, iar pe lângă toate acestea, secţiunile de scurgere ale podeţelor nu au putut
prelua întregul volum de apă, care s-a revărsat pe arterele de circulaţie şi uliţele din sat, circulaţia
desfăşurându-se cu dificulatate pe DJ 108A la Fărcaşa şi pe DN 1C la Satulung.
2.3.2. Resursele solului şi ale subsolului
Datorită faptului că pe teritoriul comunei Fărcaşa relieful predominant este de deal şi de câmpie, solurile
prezente aici sunt în principal de tipul luvosolurilor şi eutricambosolurilor, dar se găsesc şi zone cu luvosoluri
albice şi chiar aluviosoluri.
Pe teritoriul comunei Fărcaşa se evidenţiază 4 tipuri de soluri:
Solul aluvial - întâlnit pe Valea Someşului şi care poate fi împărţit în alte 4 subdiviziuni:
- sol aluvionar scheletic - care datorită apropierii de albia minoră este expus inundaţiilor;
- sol de nisip grosier - care datorită fertiliăţii reduse este în general puţin utilizat, în special
pentru plantaţiile de răchită;
- sol aluvionar argilos - ce prezintă un exces de umiditate, ajungând astfel ca apa să
stagneze pe el şi necesitând lucrări de evacuare a apei;
- sol aluvionar puternic humificat - este cel care ocupă cea mai mare suprafaţă a luncii şi
care are o fertilitate foarte bună.
Solul brun şi brun podzolit erodat pe pante - necesită lucrări de evacuare dirijată a excesului de apă
şi lucrări de combatere a eroziunii;
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 27
Complex de soluri cu alunecări accentuate - în cazul acestora sunt necesare lucrări de împădurire sub
forma unor perdele de protecţie sau a unor împăduriri complete;
Soluri lacovistite - sunt cele care se întâlnesc în special pe Valea Bârsăului şi care au nevoie de lucrări
de desecări.
De asemenea, solurile de pe teritoriul comunei Fărcaşa mai pot fi clasificate în 2 categorii:
Soluri mijlocii -care sunt prezente în Lunca Someşului;
Soluri grele - care se găsesc în zona versanţilor.
Treapta dealurilor mai înalte, situată în jumătatea Nord-Estică a comunei, este caracterizată prin prezenţa
luvosolurilor albice care au un conţinut de humus de slabă calitate, dau reacţii puternic acide şi au o saturaţie
scăzută în baze. Conţinutul scăzut în substanţe nutritive face ca acestea să fie acoperite în principal de păduri
de foioase şi de pajişti şi păşuni cu productivitate şi valoare nutritivă medii spre scăzute. De asemenea, livezile
plantate pe aceste tipuri de sol dau producţii medii, fiind dezavantajate, pe lângă conţinutul slab în substanţe
nutritive, şi de variaţiile mari ale regimului hidric.
În jumătatea Sud - Vestică a comunei, adică în cea mai mare parte a teritoriului comunei, este prezentă
treapta câmpiilor şi a dealurilor joase, caracterizată prin prezenţa preponderentă a luvosolurilor şi
eutricambiosolurilor. În dealurile piemontane, luvosolurile ocupă de obicei terenuri plane cu drenaj
defectuos şi bazinete depresionare, conţinutul lor de humus este scăzut şi de calitate inferioară, fiind astfel
mai ales soluri forestiere sau potrivite pentru livezi şi anumite culturi mai puţin pretenţioase, cum ar fi
cartoful, orzul şi plantele furajere pentru care este nevoie de adaos de îngrăşăminte chimice.
Eutricambosolurile, în schimb, s-au format de obicei pe versanţi cu drenaj bun şi pe suprafeţe cvasiorizontale
(lunci, terase, poduri interfluviale) în dealurile piemontane sau în câmpiile umede. În general, acestea au
evoluat pe roci bogate în calciu sau alte elemente bazice cum ar fi argilele, luturile şi marnele, prezintă o
structură lutoasă sau luto-prăfoasă, au conţinut de humus relativ scăzut, au un grad ridicat de saturaţie în
baze, dau reacţie slab acidă până la neutră şi au o aprovizionare cu substanţe nutritive relativ bună. Astfel,
pot fi valorificate prin păduri şi pajişti, plantaţii de pomi fructiferi şi culturi puţin pretenţioase, cu un adaos
redus de îngrăşăminte.
Aluvisolurile ce se găsesc şi ele pe teritoriul comunei Fărcaşa includ atât solurile aluviale, cât şi protosolurile
aluviale (aluviosolurile entice) şi coluviosolurile (aluvisoluri coluvice), acestea fiind constituit din depozite
fluviatile sau fluvio-lacustre recente. Acestea sunt solurile cele mai răspândite în lunca principalului râu,
Someş şi au o fertilitate mai ridicată decât celelalte protisoluri, putând fi utilizate pe o scară largă: pajişti
naturale sau culturi furajere, culturi cerealiere mai variate (porumb, grâu, orz etc.), plante tehnice şi
alimentare (cartofi, sfeclă de zahăr), legume, zarzavaturi. În privinţa solurilor din comuna Fărcaşa se mai
observă că din suprafaţă totală a comunei aproximativ 15% din sol este expus degradării prin eroziune, mai
ales, în zona luncilor şi a pâraielor, iar aprovizionarea cu substanţe nutritive este mediocră sau slabă.
Tipurile de soluri pe teritoriul comunei Fărcaşa
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 28
Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ) Maramureş
Resursele subsolului care pot fi găsite pe teritoriul comunei Fărcaşa sunt:
nisipul cuarţos, utilizat ca materie primă pentru industia sticlei
materialul balastier care se foloseşte în construcţii.
Astfel, nisipul cuarţos reprezintă ingredientul principal folosit la fabricarea tuturor tipurilor de geamuri sau a
principalelor produse din sticlă, precum sticle, borcane, sticlă plată (gemuri, oglinzi), sticlă folosită pentru
becuri, neoane, tuburi sau ecrane de televizor, fibră de sticlă etc. Mai mult, nisipul cuarţos este utilizat la
turnătorie (prepararea amestecurilor de formare din turnătorii de fontă, oţel, neferoase, ca materie primă
pentru obţinerea nisipului peliculizat), ceramică (obiecte sanitare, ornamente, gresie, faianţă), filtrare (este
principalul mediu de firltrare din industria apelor, utilizat în staţii de filtrare a apei potabile sau puţuri forate),
industria construcţiilor (folosit la blocuri de beton, fundaţii, ţiglă pentru acoperişuri, ciment), adezivi
(producerea adezivilor folosiţi pentru punerea în operă a gresiei, faianţei, placajelor), obţinerea silicatului de
sodiu sau prelucrarea chimicalelor şi metalelor, plasticului, produselor refractare sau stimularea producerii
petrolului.
Pe de altă parte, materialul balastier este un amestec de pietriş şi nisip utilizat în construcţii, pentru
terasamente, umplutură, platforme etc.
2.3.3. Clima
Datorită aşezării comunei în zona depresionară a Băii Mari, clima de aici este una temperat - continentală, cu
ierni blânde şi veri nu prea călduroase, cu precipitaţii în general suficiente pe parcursul întregului an şi cu
vânturi dominante din Sud - Vest, ce bat în timpul verii cu o frecvenţă de 10,8%, aducând ploi abundente, şi
vânturile de Sud - Est cu frecvenţă de 8,4%. Totuşi, aşezarea comunei în zona depresionară a Băii Mari
determină apariţia unui micro-climat specific, şi anume topoclimatul de depresiune.
Tipul de topoclimat pe teritoriul comunei Fărcaşa
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 29
Sursa: PATJ Maramureş, actualizat 2008
Acesta se întâlneşte în vetrele depresiunilor, cum este cea a Băii Mari, care, spre deosebire de celelate
depresiuni existente în judeţul Maramureş, beneficiază de un climat mai cald şi cu precipitaţii mai bogate, în
Depresiunile Maramureşului şi a Lăpuşului întâlnindu-se un climat mai răcăros şi destul de umed. În plus,
acest topoclimat se remarcă prin frecvenţa ridicată a calmului atmosferic, iar principalele fenomene climatice
de risc ale topoclimatului de depresiune sunt reprezentate de inversiunile de temperatură, ceaţa, îngheţurile
timpurii de toamnă şi târzii de primăvară, minimele termice coborâte, valurile de căldură.
Temperatura medie anuală înregistrată în această zonă are valorile cuprinse între 9,4 - 9,7°C, valorile cele
mai scăzute fiind înregistrate în luna ianuarie şi februarie, respectiv -2,4°C şi -0,8°C, pe când, valorile cele mai
mari ale teperaturii medii anuale se înregistrează în lunile iulie (21°C), august (19,5°C) şi iunie (18,6°C). De
asemenea, temperatura decadală din timpul anului creşte de la 2,7°C în prima decadă a lunii martie, până la
6,5°C în decada a treia, iar în luna aprilie de la 8,5°C în decada întâi, la 12,4°C în decada a treia. La toate aceste
valori se ajunge în formă descrescândă în luna octombrie, care este aproape similară lunii aprilie şi în luna
noiembrie, care are analogie aproximativă în luna martie, în plus, se observă că toamnele sunt în general
lungi, fapt ce permite culturilor să ajungă la maturitate.
Valorile precipitaţiilor din comuna Fărcaşa înregistrează o medie anuală de aproximativ 700 mm/an, cele mai
abundente precipitaţii lunare fiind caracteristice lunilor mai şi iunie, în timp ce în perioada martie - octombrie
suma medie a precipitaţiilor este de 485,8 mm/mp. Referitor la regimul vânturilor se constată că frecvenţa
cea mai mare o prezintă vânturile care bat din direcţia Sud - Est, de aproximativ 10,6%, fiind urmate de
vanturile din Sud - Vest care prezintă o frecvenţă de 10,1%, intensitatea cea mai mare având-o vânturile din
Sud - Vest şi Nord - Vest.
Conform PATJ Maramureş, numărul mediu anual de zile cu precipitaţii mai mari de 0,1 mm este ridicat pe
teritoriul judeţului, corelându-se cu valorile cantităţilor anuale de precipitaţii. Acest număr este de 110-160
de zile în regiunile deluroase mai joase, mai mult, caracteristicile reliefului influenţează şi precipitaţiile sub
formă e ninsoare şi stratul de zăpadă, astfel că în Depresiunea Băii Mari numărul mediu de zile cu ninsoare
este cuprins între 30 şi 40 de zile (39,9 la staţia meteorologică Baia Mare), iar grosimea medie a stratului de
zăpadă variază în judeţ, în intervalul decembrie-aprilie, între 12 cm, în aprilie, şi 37 cm, în februarie, faţă de
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 30
valorile medii ale grosimii stratului de zăpadă, grosimile maxime fiind considerabil mai mari, cu valori ce
depăşesc 40 cm.
Lipsa unei staţii meteorologice pe teritoriul comunei, dar şi apropierea de Baia Mare şi încadrarea din punct
de vedere geografic în Depresiunea Băii Mari şi similitudinile climaterice cu aceasta ne permit să dăm ca
repere în ceea ce priveşte valorile diferitelor elemente climaterice de la Baia Mare. În ceea ce priveşte
umezeala relativă a aerului, media anuală este de 75% la staţia de la Baia Mare, luna cu cea mai mare
umezeală fiind decembrie din cauza frecvenţei ceţii, urmată de luna iulie pe fondul ploilor abundente, iar luna
cu cea mai mică umezeală fiind aprilie datorită circulaţiei foarte intense a aerului la trecerea de la sezonul
rece la cel cald.
Se constată că în ciuda poziţionării în Nordul ţării, o mare parte din teritoriul judeţului, printre care şi comuna
Fărcaşa, se bucură în general de temperaturi surprinzător de mari, în cazul Depresiunii Baia Mare acest lucru
fiind consecinţa deschiderii largi spre Vest şi Sud - Vest, de unde sosesc masele de aer cald, de origine
atlantică, respectiv, meditereaneeană, ca şi a prezenţei Carpaţilor Maramureşeni, care protejează
depresiunea de advecţiile reci dinspre Nord şi Nord - Vest. Aşadar, climatul de adăpost permite existenţa unei
palete largi de culturi agricole şi a unor suprafeţe importante ocupate de livezi şi chiar prezenţa unor specii
termofile (viţa de vie, castanul comestibil).
În plus, dezvoltarea activităţilor legate de agricultură este favorizată şi de cantităţile de precipitaţii, care sunt
surprinzător de mari, valoare explicabilă prin existenţa unor factori ca: deschiderea largă spre Vest,
vecinătatea cu rama montană, prezenţa în aer a unei cantităţi sporite de nuclee de condensare e origine
antropică, rezultat al activităţilor aferente industriei metalelor neferoase din municipiu. Aşadar, problema
secetei nu este la ordinea zilei în acestă regiune, iar potenţialul termic şi cel hidric oferă bune premise şi
pentru dezvoltarea turismului, activitate care a devenit din ce în ce mai importantă în judeţ.
2.3.4. Flora şi fauna
Relieful variat şi clima blândă fac ca pe teritoriul comunei Fărcaşa să se găsească o vegetaţie bogată şi
diversificată, de la vegetaţia specifică zonelor de câmpie şi de luncă şi până la cea din zonele deluroase. În
plus, cea mai mare parte din suprafaţa comunei (2.844 hectare din totalul de 4.841 hectare) este ocupată de
terenul agricol, în timp ce aproape o pătrime din suprafaţă este acoperită cu păduri (1.173 ha).
Comuna Fărcaşa este amplasată în cea mai mare parte în zona de vegetaţie a foioaselor, mai precis, în subzona
stejarului, localităţile din regiunea deluroasă fiind înconjurate de masive păduroase ce sunt alcătuite mai ales
din gorun (Quercus petraea), iar dintre speciile secundare prezente în comună pot fi amintite: fagul (Fagus
sylvatica), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) şi plopul (Populus), acestea două din
urmă fiind întâlnite mai rar. De asemenea, pe dealuri creşte şi alunul (Corylluc avellana), iar în luncile apelor
curgătoare este prezentă vegetaţia specifică de luncă (pajişti de luncă şi zăvoaie - pădurile de luncă - cu specii
de copaci precum salcia, răchita şi plopul; de arbuşti precum socul negru şi de plante agăţătoare precum
murul şi hameiul, dar şi o serie de specii de iarbă).
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 31
Vegetaţia floristică, pe de altă parte, este diferenţiată în funcţie de relief, astfel, că putem întâlni:
vegetaţie ierboasă în zona pantelor cu expoziţii însorite, aceasta fiind reprezentată de specii precum
pirul târâtor (Agropyron repeus), Festuca suculata, Trifolium procumbeus, Lotus corniculatum, etc.;
vegetaţia ierboasă a pantelor dosnice, care include plante dominante ca paius roşu (Festuca rubra),
Agrostis tenuis, Pona pratauis, Festuca pratensis etc.
fâneaţa de pe luncă şi terease care deţine în componenţa floristică plante ca Pona pretensis, Festuca
rubra, Agrostis tenuis, vitelar (Antoxiantum odorentum) etc.
Microdepresiunile care au un exces de umiditate permanentă sau temporară conţin în special specii hidrofile,
în plus, pe teritoriul Fărcaşei se întâlnesc şi câteva pâlcuri de circa 50 de castani comestibili.
De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că stejarul roşu este un simbol al comunei Fărcaşa, care se găseşte
şi pe stema comunei, aici existând şi o rezervaţie naturală de stejari de acest tip.
Astfel, se remarcă faptul că flora şi vegetaţia din zonă au o importanţă deosebită atât din punct de vedere
ecologic, cât şi economic (scop furajer, medicinal, industrial şi chiar decorativ), în comună găsindu-se, ca specii
alimentare sau culinare: fragi, zmeură, mure, soc, ciuperci şi altele, iar ca plante medicinale: brânduşe de
primavară, angelica, degetar galben, ventrilica, etc.
Fauna este condiţionată în special de vegetaţie, printre animalele specifice zonei numărându-se: iepurele
(Lepus europaeus), cerbul (Cervus elaphus), veveriţa (Sciurius vulgaris), mistreţul (Sus scrofa), lupul (Canis
lupus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), păsările: raţa sălbatică (Anas platyrhynchos),
ciocănitoarea (Picidae), vrăbia (Passer montanus), ciora (Corvus frugilegus), coţofana (Pica pica), fazanul
(Phasanius colchicus), potârnichea (Perdix perdix) şi diferitele specii de peşti care trăiesc în apele Someşului,
dintre care somnul (Silurus glanis), ştiuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus Cephalus),
mreana (Barbus barbus) şi plătica (Abramis brama).
2.3.6. Zone naturale valoroase
O zonă naturală importantă din comuna Fărcaşa este reprezentată de rezervaţia de stejari, în care se găsesc
două specii de stejar mai puţin răspândite în alte părţi ale ţării. Mai mult chiar, stejarul roşu este un simbol al
comunei Fărcaşa, semnificând faptul că localitatea se află într-o zonă bogată în foioase, şi regâsindu-se chiar
şi pe stema comunei.
La nivelul comunei nu sunt înregistrate areale protejate sau situri Natura 2000.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 32
2.4. Calitatea mediului înconjurător şi gestiunea deşeurilor
2.4.1. Poluarea aerului
Comuna Fărcaşa este aşezată într-o zonă depresionară, ferită de aglomeraţia şi poluarea marilor centre
urbane, beneficiind de o poziţie favorabilă din acest punct de vedere. De asemenea, faptul că o mare parte
din teritoriul său este acoperit de păduri de foioase, pajişti naturale sau teren arabil face ca, în general,
locuitorii comunei să beneficieze de un aer curat, nepoluat.
În prezent, poluarea aerului din comună provine de la următoarele surse:
gazele de eşapament provenite de la autovehicule şi antrenarea de praf de pe drumurile publice cu
trafic intens care traversează zone construite compacte (de-a lungul drumurilor comunale şi a celor
judeţene);
arderea gazelor naturale (sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii rezidenţiale,
instituţionale.
activităţile industriale.
Valorile poluării sunt reduse şi nu prezintă un pericol real pentru contaminarea zonei sau pentru scăderea
atractivităţii sale, totuşi se impune grija pentru respectarea condiţiilor de protecţie a mediului atât de
locuitorii, cât şi de antreprenorii din zonă.
2.4.2. Poluarea solului
Poluarea solului este cauzată îndeosebi de scurgerile din platformele de gunoi menajer aferente adăposturilor
de animale, a deversărilor de ape uzate menajere de la puţuri absorbante, deversări directe în şanţul
drumului - de la locuinţe sau grajduri de animale, precum şi de la salubrizarea incorectă (insalubrizarea)
drumurilor cu trafic greu intens precum şi cu atelaje.
2.4.3. Poluarea apei
Poluarea apelor freatice din comuna Fărcaşa este cauzată de poluarea cu nitraţi din surse agricole proveniţi
mai ales din depozitările gunoielor de grajd, a îngrăşămintelor şi pesticidelor direct pe sol. Pentru prevenirea
acestei poluări, la nivelul comunei Fărcaşa a fost adoptat Planul Local de Acţiune pentru protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Acesta asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în
Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin
Decizia nr. 221983/GC/12.06.2013 a Comisiei pentru reglementarea nitraților în România.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 33
În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, sunt întâlnite situaţii în care apele uzate neepurate sunt evacuate în
Someş prin câteva guri de vărsare, ceea ce generează poluarea apelor cu substanţe precum azotiţii, amoniul
şi fosfaţii. Acestea sunt frecvent întâlnite în gunoiul de grajd, dar şi în apele menajere (detergenţii), iar odată
ajunşi în organism, pot crea probleme grave de sănătate, pe de altă parte având impact negativ asupra
biodiversităţii acvatice.
2.4.4. Poluarea sonoră
În ciuda caracterului izolat al comunei şi a amplasării sale într-o zonă depresionară, care fac ca problemele
cauzate de poluare sonoră să fie minime, se constată totuşi că o posibilă sursă de poluare sonoră în comuna
Fărcaşa este traficul rutier. Astfel, traseul de traversare al drumurilor judeţene DJ 193E şi DJ 108A prin
localitate generează poluare sonoră, poluarea aerului şi pericole legate de traficul rutier. Cu toate acestea,
nivelele de zgomot pe principale artere de circulaţie nu depăşesc limitele admise prin normele de sănătate
publică.
2.4.5. Gestionarea deşeurilor
Principalele categorii de deşeuri prezente pe teritoriul comunei Fărcaşa sunt:
- deşeuri menajere provenite din gospodăriile populaţiei;
- deşeuri lemnoase provenite de la activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului;
- deşeuri zootehnice provenite de la activitatea de creştere a animalelor;
- deşeuri provenite din activităţile desfăşurate de agenţii economici.
Printre cele mai grave probleme legate de protecţia mediului se numără generarea deşeurilor în cantităţi mari
şi gestiunea necorespunzătoare a acestora. La nivelul comunei Fărcaşa, precolectarea, colectarea, transportul
şi depozitarea deşeurilor, chiar şi a celor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim
special, se face în mod organizat, prin Serviciul Public de Salubrizare, Consiliul Local al Comunei Fărcaşa
concesionând gestiunea acestui serviciu de salubrizare în favoarea societăţii Truck Sped SRL, în baza unui
contract şi în urma unei licitaţii publice. Astfel, serviciul de salubrizarea funcţionează din anul 2004, iar
operatorul serviciului public de salubrizare de la nivelul comunei a repartizat fiecărei gospodării din comună
câte o pubelă, deşeurile ridicate de la populaţie şi de la agenţii economici de pe raza comunei fiind depozitate
la rampa de gunoi situată în localitatea Satu Nou de Jos, aflată la aproximativ 30 de km distanţă de comună.
Deşeurile lemnoase, rezultate din industria de prelucrare a lemnului sunt reutilizate ca sursă de energie
calorică, ceea ce face ca ele să nu polueze apele de suprafaţă, iar în privinţa deşeurilor speciale spitaliceşti,
cabinetele medicale de pe teritoriul comunei Fărcaşa au încheiat contracte de colectare a deşeurilor
spitaliceşti cu anumite societăţi acreditate. În plus, deşeurile zootehnice rezultate în gospodăriile proprii, ca
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 34
urmare a creşterii animalelor, se folosesc apoi ca şi fertilizante pentru pomicultură şi agricultură de către
producătorii agricoli.
Alte tipuri de deseuri întâlnite pe raza comunei, generate de către agenţii economici sau de locuitori, şi care
sunt valorificate spre reciclare ar fi: pet-uri, metale, hartie/ carton, folie ambalaj etc. În aceste condiţii,
Comuna Fărcaşa respectă prevederile referitoare la diminuarea cantităţii de deşeuri cu 10% în fiecare an faţă
de anul precedent, prin creşterea cantităţii de deşeuri valorificate spre reciclare.
2.5. Zone cu risc natural şi antropic
Chiar dacă spaţiul din Transilvania este carcaterizat printr-un climat umed şi mai răcoros în comparaţie cu
celelalte teritorii din ţară, iar în ceea ce priveşte perspectiva geologică, este aşezată pe o placă tectonică mai
stabilă, totuşi urmările unor evenimete climatice şi telurice s-au resimţit şi în această zonă, constatându-se
astfel, că de-a lungul timpului, mai multe evenimente catastrofale s-au abătut asupra Fărcaşei.
Principale riscuri naturale la care este expusă comuna Fărcaşa sunt:
- inundaţiile, care reprezintă cea mai importantă categorie de riscuri naturale;
- alunecările de teren;
- eroziunile de sol;
- cutremurele de pământ.
Conform Planului Urbanistic General al comunei, în categoria zonelor de risc natural din comuna Fărcaşa se
încadrează:
În Fărcaşa - zonele cu alunecări de teren aflate în parte de Nord – Vest a localităţii;
- pârâul Fărcăşiţa - care are un caracter torenţial în amonte de localitate şi care în perioadele
cu precipitaţii abundente afectează gospodăriile şi terenurile arabile;
- Valea Făgetului – care colectează şi Valea Teştiei şi are un curs sinuos şi care produce rupturi
de maluri.
Buzeşti - zona cu alunecările de teren care se află în partea de nord a localităţii;
- râul Someş, care sapă puternic malul şi care poate afecta drumul judeţean.
De asemenea, în PUG sunt listate şi următoarele zone care au fost amenajate şi în prezent nu mai crează
probleme:
Sîrbi - zonă cu alunecări de teren ce se găseşte în partea de nord a localităţii. În acest caz s-au
regularizat malurile Văii Doamnei, astfel că nu au mai apărut probleme.
Tămaia - zona centrală a acesteia, pe marginea drumului şi adiacent curţii bisericii care este în
permanenţă mlaştină. S-au desfăşurat lucrări de amenajare a pârâului care traversează localitatea,
iar în prezent zona centrală a acesteia nu mai este mlăştinoasă.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 35
Inundaţiile au fost cauzate în această comună în special datorită aşezării acesteia pe valea Someşului, cele
mai vechi date despre acest fenomen hidrologic datând chiar din anul 1491, menţiunea fiind făcută în lucrarea
lui Florian Dudaş, Catastrofe naturale în Transilvania. Alte inundaţii foarte mari au fost semnalate şi în anii
1532, 1665, 1712, 1806 sau 1910, acestea producându-se uneori chiar de două ori pe an. Însă, cea mai recentă
dintre marile inundaţii s-a produs în anul 1970, luna mai, atunci când a plouat necontenit timp de 12 zile,
cantităţile de apă ajungând să depăşească 150 l/mp, inundaţiile de atunci cuprinzând întreaga Transilvanie şi
fiind cauzate, pe lângă ploi, şi de topirea zăpezilor din zonele montane, care a mărit cantitatea volumul de
apă din Someş. Cota maximă de inundaţie a fost înregistrată în ziua de 14 mai 1970, atunci când aceasta a
ajuns să atingă 2,5 metri, iar situaţia cea mai gravă a fost întâlnită în localitatea Tămaia, aşezată în întregime
pe terasa a doua a Someşului, protejată parţial de malul stâng mai înalt şi consolidat cu un huceag.
Bilanţul a fost dezastruos, în Tămaia 18 gospodării fiind distruse complet, 16 gospodării distruse parţial, iar
întreaga suprafaţă arabilă inundată, pe când în celelate localităţi ale comunei au fost afectate terenurile
agricole pe o lăţime de 2-3 kilometri. Astfel, inundaţiile din 1970 au rămas cele mai dezastruoase şi mai
păgubitoare din istoria modernă şi contemporană a localităţii, în urma acestora, din anul 1971 fiind începute
lucrări ample de îndiguire a Someşului în zona localităţii Tămaia, lucrările desfăşurându-se pe o lungime de
2,5 kilometri, în amonte şi în aval de localitatea Tămaia, pe malul stâng al râului, astfel că la finele celor trei
ani de îndiguiri cursul Someşului a fost stabilizat şi satul a putut să fie ferit de inundaţii. Pe de altă parte însă,
în ciuda faptului că şi în anii 2000 - 2001 au mai fost efectuate lucrări de îndiguire a malului stâng al Someşului,
în zona de păşune a localităţii Buzeşti, în vara anului 2010 au avut loc alte inundaţii în Fărcaşa în urma unei
viituri ce a provocat inundarea a 50 de anexe gospodăreşti, curţi şi subsoluri, iar circulaţia s-a desfăşurat cu
dificultate pe D.J. 108A la Fărcaşa.
În privinţa alunecărilor de teren se observă că în intravilanul stabilit în 1990 sunt prezente zone cu alunecări
de teren în partea de nord a satelor Fărcaşa, Buzeşti şi Sîrbi, lucru ce face ca populaţia să-şi strămute
gospodăriile spre sudul localităţilor, acolo unde există terenuri mai stabile. De asemenea, eroziunilor de sol
se produc în special pe cursul Văii Someşului, care este meandrat cu puternice eroziuni ale malurilor, având o
luncă inundabilă în perioadele abundente, ceea ce afectează terenurile arabile şi pune în pericol porţiunea
drumului judeţean, care se află în nordul teritoriului administrativ. Afluenţi pe care îi primeşte sunt mici,
având într-o oarecare măsură cursurile din aval regularizate, principalele probleme fiind în amonte, atunci
când au loc ploi abundente sau primăvara la topirea bruscă a zăpezilor, în urma acestora fiind afectate
gospodăriile şi terenurile agricole.
În perioada 1471 - 1940, cutremurele de pământ au afectat întreaga zonă de nord - vest a Transilvaniei, şi o
dată cu ea localităţile aparţinătoare comunei Fărcaşa, după cum menţionează Florian Dudaş, în Registrul
cutremurelor de pământ din Transilvania. Astfel, reiese feptul că s-au înregistrat destul de multe mişcări
seismice, însă cu un grad redus de intensitate şi pagube mai puţine decât în alte zone ale ţării, cele mai
importante cutremure datând din anii 1471, atunci când a avut loc cel mai vechi cutremur menţionat în scris,
în 1550 - cutremur de pământ de circa 25 - 30 de secunde, iar din tradiţia locală aflăm că în 1738 turnul bisericii
din Tămaia s-a prăbuşit din pricina unui cutremur de pământ. Alte cutremure s-au mai înregistrat în anii 1804
şi 1880, iar în epoca contemporană, cutremurele au fost mai rare în această zonă, resinţindu-se doar cele din
anii 1940 şi 1977 din zona Vrancei.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 36
Referitor la zonele cu risc antropic, pot fi menţionate ca potenţial periculoase apele reziduale de la bazinele
de dejecţii solide şi lichide ale adăposturilor de animale din cadrul gospodăriilor sau a microfermelor cărora
le lipsesc staţii de epurare proprii sau sisteme de maturare a dejecţiilor.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 37
3. CARACTERIZAREA SOCIO – DEMOGRAFICÃ
3.1. Structura şi evoluţia populaţiei Conform datelor furnizate de Institulul Naţional de Statistică, comuna Fărcaşa avea la data de 1 ianuarie 2012
un număr de 4.095 de locuitori, număr ce reprezenta aproximativ 2% din populaţia rurală a judeţului
Maramureş şi 0,8% din populaţia totală. Astfel, comuna se află pe locul 29 între unităţile administrativ -
teritoriale ale judeţului, fiind în acelaşi timp a şaptesprezecea comună a judeţului după numărul de locuitori.
În acelaşi timp, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din octombrie
2011, populaţia totală a comunei Fărcaşa a fost de 4.015 locuitori, în timp ce rezultatele preliminare înaintau
un număr total de 4.020 de locuitori. Diferenţele între cele trei valori sunt generate de diferenţa de
metodologie de culegere şi procesare statistică a datelor, dar şi de momentul diferit de culegere a datelor.
Prin urmare, din motive de relevanţă şi consistenţă a datelor utilizate, pentru scopul analizei în evoluţie a
indicatorilor socio - demografici, am utilizat informaţiile din baza de date a Institutului Naţional de Statistică
la 1 ianuarie sau 1 iunie, după caz, iar pentru analiza statică a indicatorilor am utilizat rezultatele de la RPL
2011, cu menţiunea că datele necesare calculului indicatorilor de calitate a locuirii au fost disponibile la nivel
de UAT doar în rezultatele preliminare ale RPL 2011, fără a fi fost făcute publice şi în cadrul rezultatelor finale.
Populaţia stabilă din judeţul Maramureş şi din comuna Fărcaşa la 1 ianuarie 2012
Comuna Fărcaşa 4.095 locuitori
Judeţul Maramureş Rural: 202.614 locuitori Urban: 306.159 locuitori
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Evoluţia din ultimii ani a numărului de locuitori ai comunei a fost ascendentă, manifestând însă o tendinţă de
temperare a fenomenului de creştere a numărului de locuitori în perioada recentă. Dacă la 1 ianuarie 1992
comuna avea un număr de 3.834 de locuitori, în următorii zece ani acesta s-a redus cu 1,5% (-58 de persoane
în 2002), pentru ca 10 ani mai târziu să crească cu 6,8% ( +261 de persoane în perioada 2002 - 2012). Astfel,
la 1 ianuarie 2012 comuna avea un număr de 4.095 de locuitori, o populaţie cu 4,6% mai mare faţă de 2005
şi cu 3,2% mai mare faţă de 2008 , iar faţă de 2011 populaţia a rămas constantă, întregistându-se o creştere
de doar 0,7% faţă de anul 2012, evidenţiindu-se astfel faptul că fenomenul de creştere al populaţiei începe să
stagneze.
Astfel, principalii factori care a contribuit creşterea populaţiei au fost:
Reorientarea economică a comunei după 1989, care a dus la o dezvoltare a economiei şi la asigurarea
necesarurilor de locuri de muncă;
Atragerea investitorilor străini în comună;
Rolul polarizator al comunei şi dezvoltarea structurilor instituţionale;
Dezvoltarea industriei prelucrătoare;
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 38
Atragerea populaţiei din zonele învecinate în comună şi limitarea fenomenului de migraţie al
populaţiei proprii cu care se confruntă alte comune din judeţ.
Populaţia stabilă a comunei Fărcaşa la 1 ianuarie, 2002 – 2012
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
3.1.1. Structura pe vârste şi sexe
Referitor la structura populaţiei pe sexe, la data de 1 ianuarie 2012 comuna Fărcaşa se caracteriza printr-un
echilibru relativ, balanţa înclinându-se uşor în favoarea sexului feminin, care reprezenta 51,6% din totalul
populaţiei, diferenţa fiind de 129 de persoane. Referitor la evoluţia în timp, se constată că populaţia masculină
a crescut cu 5% faţă de anul 1992, în timp ce populaţia feminină a crescut cu 9%, raportul femei - bărbaţi
păstrându-se de-a lungul întregii perioade.
Structura pe sexe a populaţiei comunei Fărcaşa la 1 ianuarie, 1992 - 2012
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 39
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Astfel, un indicator utilizat în studiile demografice care analizează comparativ raportul populaţiei masculine
şi a celei feminine (nr. bărbaţi/nr. femei *100) este raportul de masculinitate. În cazul comunei Fărcaşa acesta
are valoarea medie de 94, ceea ce înseamnă că la 100 de femei corespund 94 de bărbaţi, valoare inferioară
mediei naţionale şi judeţene. În plus, trebuie precizat că la nivel judeţean acest raport este de 96 de bărbaţi
la 100 de femei, iar la nivel naţional este de 95 de bărbaţi la 100 de femei, conform datelor de la Institutul
Naţional de Statistică de la 1 ianuarie 2012.
Pe grupe de vârstă raportul de masculinitate fluctuează, astfel încât pentru grupa de vârstă 0-4 ani acesta
atinge valoarea maximă de 121, ceea ce înseamnă că la 100 de fete corespund 121 băieţi, acesta scăzând la
grupa de vârstă 5 - 9 ani la valoarea de 99. După această scădere are loc o creştere a acestui raport, astfel
încât pentru vârsta 10-14 de ani acesta atinge valoarea de 111, reprezentând 111 de băieţi la 100 de fete.
După scăderea raportului pentru vârsta 15 - 19 de ani (90 de bărbaţi la 100 de femei), acesta creşte pentru
grupa de vârstă 20 - 24 ani, scăzând apoi o dată cu grupa 25 - 29 ani la 95, şi crescând din nou pentru grupa
de 30 - 34 ani la 119, după care se înregistrează o scădere continuă până la valoare de 88 pentru categoria
de ani 50 - 54. Cu excepţia categoriilor de vârstă cuprinse între 55 - 59 de ani şi 65 - 69, care înregistrează
valori mai mari, în general, se observă că are loc o scădere a raportului de masculinitate, mai ales după vârsta
de 70 de ani observându-se o accentuare puternică a diferenţelor numărului populaţiei masculine şi feminine,
precum şi o scădere a raportului de masculinitate, datorată, în special, speranţei de viaţă mai mari a femeilor
manifestă în general şi modelelor de mortalitate diferite la bărbaţi şi la femei. Astfel, raportul de masculinitate
ajunge să ia valoarea de 76, caracteristic pentru grupa de vârstă 70 - 74 de ani, scăzând până la 43 la vârstele
80 - 84 ani.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 40
Raportul de masculinitate pe grupe de vârstă, comuna Fărcaşă, 1 ian. 2012
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Pe de altă parte, piramida vârstelor pentru comuna Fărcaşa ilustrează tendinţă recentă de scădere
demografică cu care se confruntă comuna, aceasta prezentând forma clasică de „urnă” caracterizată prin
subţierea păturilor de populaţie cu vârste mici şi a populaţiei vârstnice. Astfel, populaţia cu vârsta cuprinsă
între 0 - 4 ani şi 5 - 9 ani (cele mai slab reprezentate categorii de vârstă mică) este de aproape 2 ori mai redusă
decât cea cu vârsta cuprinsă între 35 - 39 şi 40 - 44 de ani (cele mai bine reprezentate categorii de vârsta din
comună). Totuşi este necesar să subliniem faptul că această evoluţie se datorează şi atragerii în trecut a unor
migranţi din comunităţile învecinate de vârstă adultă, veniţi în Fărcaşa în căutarea unui loc de muncă, situaţia
putând distorsiona aspectul piramidei demografice în condiţiile în care aceştia nu şi-au întemeiat încă o
familie şi nu au dat naştere la copii. Totuşi, se prefigurează premisele unei scăderi demografice viitoare, dacă
Fărcaşa nu va reuşi să atragă în continuare migranţi şi/sau dacă populaţia va amâna tot mai mult mărirea
familiei.
0
20
40
60
80
100
120
1400
-4 a
ni
5-9
an
i1
0-1
4 an
i1
5-1
9 an
i2
0-2
4 an
i2
5-2
9 an
i3
0-3
4 an
i3
5-3
9 an
i4
0-4
4 an
i4
5-4
9 an
i5
0-5
4 an
i5
5-5
9 an
i6
0-6
4 an
i6
5-6
9 an
i7
0-7
4 an
i7
5-7
9 an
i8
0-8
4 an
ip
este
85
ani
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 41
Structura populaţiei comunei Fărcaşa pe sexe şi vârstă
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
În ceea ce priveşte raportul de dependenţă demografică, repectiv coeficientul rezultat prin raportarea
numărului de persoane „dependente” (copii sub 15 ani şi persoane cu o vârstă mai mare de 65 de ani) la
numărul de persoane cu vârsta legală de muncă (15-65 ani), din comuna Fărcaşa înregistra la 1 ianuarie 2012
o valoare de 46. Acest lucru înseamnă că unui număr de 100 de persoane cu vârstă legală de muncă (indiferent
dacă au sau nu un loc de muncă), le revin 46 de persoane dependente, respectiv care nu au vârsta legală de
muncă (chiar dacă unele din acestea sunt încadrate în muncă), ceea ce reliefează povara economică potenţială
pe care populaţia productivă o poartă. Din acest punct de vedere situaţia este mai puţin bună decât cea
înregistrată la nivel naţional şi judeţean, la nivel naţional înregistrându-se 43 de persoane dependente la 100
de persoane în vârstă de muncă, în timp ce la nivelul judeţului raportul este de 41.
Din punct de vedere al evoluţiei în timp a raportului de dependenţă demografică, valoarea acestuia scade
treptat în intervalul anilor 2002-2012, astfel încât în 2002 valorea raportului era 55, în 2005 şi în 2008 a ajuns
la 47, iar în 2011 şi 2012 a înregistrat valoarea minimă a intervalului, respectiv 46.
3.1.2. Mişcarea naturală a populaţiei
Mişcarea naturală a populaţiei reprezintă mecanismul principal al creşterii demografice, fiind compusă din
rata de natalitate şi cea de mortalitate care, împreună, generează rata de spor natural.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 42
Rata de natalitate reprezintă numărul născuţilor - vii la 1.000 de locuitori într-un an de referinţă. În ceea ce
priveşte comuna Fărcaşa, acest indicator a fluctuat considerabil, dar în general acesta s-a aflat pe un trend
descendent în ultimii 20 de ani, pornind de la o valoare de 14,5‰ în 1990 şi ajungând la 7,8‰ în 2011, ultimul
an pentru care există date disponibile. Maximul ratei de natalitate pe perioada de analiză a fost înregistrat în
anul 1990 (14,5‰), iar minimul în anul 2003 (5,6‰). Începând cu anii ’90 se constată că rata de natalitate de
la nivelul comunei Fărcaşa s-a menţinut inferioară celei de la nivel naţional şi judeţean pe tot intervalul
studiat. Astfel, la nivelul anului 2011 natalitatea înregistrată în Fărcaşa era de 7,8‰, în timp ce în judeţul
Maramureş era de 9,3‰, iar la nivel naţional de 9,2‰.
Rata de mortalitate reprezintă numărul de decedaţi la 1.000 de locuitori într-un an de referinţă. În ultimii 20
de ani, în comuna Fărcaşa valorile acestei rate au fluctuat în general în intervalul 12‰ şi 17‰, cu 3 excepţii:
anii 1993 şi 1998 când a fost egală cu 17,6‰ şi anul 2008 când a fost egală cu 11‰. Analizând rata de
mortalitate de la nivelul anului 2011 din comuna Fărcaşa comparativ cu cele la nivel naţional şi judeţean, se
observă că această (12,0‰) era superioară atât celei judeţene (10,4,‰), cât şi celei naţionale (11,8‰).
Comparând ratele de natalitate şi de mortalitate înregistrate în comuna Fărcaşa în perioada 1990 - 2012, se
constată că după primul an al intervalului când natalitatea depăşea cu 2,4 puncte procentuale mortalitate
(ceea ce constituia premisa creşterii demografice), rata de mortalitate a avut valori superioare în fiecare an
al intervalului studiat. Totuşi, existenţa unui flux migrator de persoane nou intrate în comună, chiar dacă nu
permanent şi imediat, ar putea duce la estomparea scăderii demografice naturale.
Rata de natalitate şi rata de mortalitate în comuna Fărcaşa, 1990-2010
Sursa: Institutul Naţional de statistică
La nivel sintetic, relaţia dintre natalitate şi mortalitate este ilustrată de rata de spor natural, care măsoară
intensitatea creşterii/descreşterii unei populaţii din cauza unui excedent/deficit de naşteri în comparaţie cu
decesele dintr-un an de referinţă. Din acest punct de vedere, singurul an în care comuna Fărcaşa a înregistrat
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 43
valori pozitive a fost 1990 valoarea fiind de 2,4‰, în ceilalalţi ani valorile au variat în general între -0,8‰ şi -
10,4‰,
Astfel, după anul 1990 si până în prezent rata de spor natural înregistrează valori negative, însă se observă şi
o tendinţă de scădere a valorilor, printre principalele cauze care au contribuit la dezechilibrarea situaţiei
numărându-se: posibilitatea planificării familiale şi a alegerii, nesiguranţa locurilor de muncă în economia de
piaţă şi deci a viitorului persoanelor sau scăderea generală a nivelului de trai, care determină amânarea
momentului de aducere pe lume a copiilor şi care limitează numărul de copii din familie.
Comparativ cu situaţia de la nivel judeţean şi naţional, rata sporului natural din Fărcaşa din ultimii 20 de ani a
cunoscut o evoluţie mai fluctuantă, cu variaţii ce au luat valori în intervalul 2,4‰ şi -10,4‰ (aproximativ 13
puncte procentuale). La nivel naţional intervalul de variaţie a fost de aproximativ 6 puncte (de la -3‰ până la
3‰), iar cel de la nivel judeţean a fost de 7 puncte (de la -1‰ la 6‰), valori negative ale sporului natural
începând să se înregistreze doar din anul 2002 în Maramureş. De asemenea, conform graficului de mai jos, se
constată că încă din anul 1990, rata sporului natural în Fărcaşa a fost inferioară atât celei naţionale cât şi celei
judeţene. În prezent, rata sporului natural atât la nivelul comunei cât şi la nivelul judeţean şi naţional se află
în zona negativă, atât Fărcaşa, cât şi judeţul Maramureş intrând într-un regres mai puternic faţă de media
naţională. La nivelul anului 2011, rata sporului natural a înregistrat în Fărcaşa valoarea -4,17‰, în Maramureş
fiind -1,10‰, iar în ţară de -2,6‰.
Rata sporului natural în comuna Fărcaşa, judeţul Maramureş şi România, 1990 - 2011
Sursa: Insitutul Naţional de Statistică
3.1.3. Mişcarea migratorie a populaţiei
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 44
Din analiza elementelor care constituie mişcarea migratorie a populaţiei, respectiv stabilirea sau schimbarea
reşedinţei sau a domiciliului în/din localităţile aparţinătoare (prin migraţie internă sau externă), se constată
că Fărcaşa este o comună de destinaţiei şi nu o comună sursă. Oportunităţile economice din comuna Fărcaşa
fac ca populaţia să prefere să vină în comună atât temporar (cu reşedinţa), cât şi permanent (cu domiciliul).
Astfel, în 1992 se înregistrează o diferenţă dintre plecări cu reşedinţă şi stabiliri de reşedinţă de 22 de oameni,
însă, din anul în 2002 se constată că situaţia s-a inversat, numărul celor stabiliţi cu reşedinţă în Fărcaşa fiind
mai mare decât al celor plecaţi cu reşedinţă, diferenţa fiind în 2002 de 4 oameni, în 2008 de 14 oameni, iar în
2008 şi 2011 câte 9, respectiv 19 oameni, pentru ca în anul 2012 să fie înregistrată diferenţa cea mai mare
de 22 oameni.
În ceea ce priveşte plecările permanente din Fărcaşa, situaţia este şi ea una bună, înregistrându-se diferenţe
negative dintre stabiliri şi plecări cu domiciliu (inclusiv migraţia externă), excepţie făcând doar anul 1992
atunci când diferenţa a fost pozitivă, de 49 de oameni, iar din anul 2002 această diferenţă ajuns să fie în
favoarea stabilirilor cu domiciliul. Astfel datorită dezvoltării economice înregistrată în ultimii ani la nivelul
comunei diferenţele au fost de 19 persoane în 2002, 48 de persoane în 2005 şi 50 de persoane în 2008.
Mişcarea migratorie a populaţiei în comuna Fărcaşa, 1992-2012
Migraţia populaţiei 1992 2002 2005 2008 2011 2012
Stabiliri de reşedinţă 25 12 27 25 35 38
Plecări cu reşedinţă 47 8 13 16 16 16
Stabiliri cu domiciliul
(inclusiv migraţia externă) 13
134
64
81
N/A N/A
Plecări cu domiciliul
(inclusiv migraţia externă) 62
43
16
31
N/A N/A
Sursa: Insitutul Naţional de Statistică
Un element important al mişcării migratorii este reprezentat şi de migraţia externă, cu precădere în căutarea
unui loc de muncă în ţări aparţinând Uniunii Europene, mai ales în contextul liberalizării forţei de muncă. Din
păcate, statisticile relevante la nivel naţional şi local sunt limitate având în vedere principiul liberei circulaţii a
persoanelor în UE, dar şi faptul că o parte dintre emigranţii din România nu lucrează cu forme legale în ţara
de destinaţie, lucrează doar sezonier sau nu îşi schimbă reşedinţa, figurând adesea în cadrul populaţiei stabile
a localităţilor de origine. Din acest punct de vedere, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011 a
încercat să clarifice situaţia persoanelor plecate temporar sau permanent, dar nedeclarat, din ţară, un indiciu
pentru migraţia externă fiind persoanele tempor absente sau plecate pe o perioadă îndelungată din ţară şi
din localitate.
Conform rezultatelor preliminare ale RPL 2011, din populaţia stabilă de 4.020 de persoane a comunei au fost
declarate temporar absente, la nivelul lunii octombrie 2011, un număr de 763 persoane, respectiv 19% din
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 45
întreaga populaţie de la momentul respectiv. Din totalul populaţiei temporar absente 730 de locuitori au fost
declaraţi ca fiind plecaţi în străinătate, cel mai probabil în căutarea unui loc de muncă. În ceea ce priveşte
migraţia permanentă, s-au înregistrat un număr de 5 de persoane plecate pentru o perioadă îndelungată,
respectiv 0,12% din totalul populaţiei, dintre care 4 sunt plecate în străinătate.
3.1.4. Structura pe etnii
În urma analizării rezultatelor finale ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, din punctul de
vedere al structurii populaţiei comunei reiese că aceasta este formată majoritar din români, care reprezintă
aproximativ 95,6% din populaţia totală. De asemenea, un număr de 28 de locuitori ai comunei s-au declarat
de etnie maghiară, reprezentând 0,69% din totalul locuitorilor, iar un număr de 62 persoane s-au declarat a
fi de etnie rromă, adică un procent de 1,5% din întreaga populaţie a Fărcaşei. În plus, la nivelul comunei există
şi câţiva locuitori de origine germană, iar despre 83 de locuitori din comună nu există informaţii disponibile
referitoare la etnia de care aparţin.
Populaţia comunei Fărcaşa pe etnii, 2011
Numărul total al
populaţiei
EE Etnia
Română Rromă Maghiară Germană Informaţie
nedisponibilă
4.015 3.840 62 28 2 83
100% 95,6% 1,5% 0,69% 0,04% 2,06%
Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 - rezultate definitive
3.1.5. Apartenenţa religioasă
După apartenenţa religioasă, populaţia comunei Fărcaşa este majoritar ortodoxă, un procent de 84,9% dintre
locuitorii comunei aparţinând acestei religii. Restul populaţiei aparţine cultelor penticostal (9,9%), romano -
catolic (1,3%), greco - catolic (1,01%), baptist, reformat, Martorii lui Iehova, adventişti de ziua a şaptea şi
creştini de rit vechi sub (sub 1,5% din populaţie). De asemenea, în privinţa a 83 de persoane din comună nu
sunt disponibile informaţii referitoare la apartenenţa religioasă.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 46
Populaţia comunei Fărcaşa după apartenenţa religioasă, 2011
Numărul
total al
populaţiei
Religia
Ortodoxă Penticostală Romano -
catolică
Greco -
catolică
Baptistă Martorii
lui Iehova
Alte
religii
Informaţii
nedisponibile
4.015 3.410 382 50 39 16 13 7 83
100% 84,9% 9,9% 1,3% 1,01% 0,39% 0,32% 0,17% 2,06%
Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 - rezultate definitive
3.1.6. Structura pe nivel de educaţie a populaţiei
În ceea ce priveşte nivelul de educaţie din comuna Fărcaşa, rezultatele finale ale RPL 2011 relevă faptul că
ultima formă de învăţământ absolvită de majoritatea locuitorilor aparţine învăţământului secundar (77,23%
din populaţia stabilă de peste 10 ani), urmată de învăţământul primar (13,67%), învăţământul superior
(5,87%) şi învăţământul postliceal (0,72%). În acelaşi timp, 2,48% din locuitorii comunei sunt fără şcoală, dintre
care 0,13% sunt analfabeţi (5 persoane). La nivelul comunei se înregistrau astfel 210 persoane cu studii
superioare finalizate, dintre care 196 până la nivel de licenţă şi 26 de persoane cu studii postliceale sau de
maiştri. De asemenea, dintre cei 2.762 de locuitori care au terminat o formă de învăţământ secundar, 796 au
absolvit doar liceul, cei mai mulţi fiind cei 1.316 locuitori ce au finalizat doar gimnaziul, iar 650 o şcoală
profesională sau o şcoală de arte şi meserii. Pe lângă aceştia, 489 de persoane au finalizat doar 4 clase (aici
intrând şi populaţia şcolară cu vârste sub 14 ani – 222 persoane).
Aşadar, aceste date reflectă un nivel destul de ridicat de educaţie al populaţiei comunei, concentrat mai ales
în zona învăţământului secundar, însă şi ciclul superior este foarte bine reprezentat, chiar dacă în comună nu
există o facultate iar studenţii se deplasează în oraşele din apropiere pentru aceasta (ceea ce presupune
costuri mai mari şi ar putea cauza dificultăţi pentru unele familii cu posibilităţi materiale reduse). De
asemenea, se remarcă faptul că ponderea persoanelor fără şcoală în populaţie este foarte scăzută, neatingând
pragul de 2,5%, iar rata analfabetismului, care se ridică la doar 0,13% din populaţie (5 persoane), este cu mult
mai mică decât media judeţeană (0,99%) şi cea naţională (1,36%).
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 47
Împărţirea populaţiei din comuna Fărcaşa în funcţie de nivelul de educaţie, 2011
Populaţia
stabilă de
10 ani şi
peste
Total
Nivelul instituţiei de învăţământ absolvite
Superior
Post-
liceal
şi de
maiştri
Secundar
Primar
Fără şcoală
absolvită
Total
din care:
Total
Superior
Inferior
(gimnazial) Total
din care:
universitar
de
licenţă
Liceal
Profesional
şi de
ucenici
Persoane
analfabete
3.576 210 196 26 2.762 796 650 1.316 489 89 5
100%
5,87% 5,48% 0,72% 77,23% 22,25% 18,17% 36,80%
13,67
% 2,48% 0,13%
Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 - rezultate finale
3.2. Calitatea locuirii În ceea ce priveşte calitatea locuirii, în comuna Fărcașa erau înregistrate la nivelul anului 2011 un număr de
1.122 gospodării pentru o populaţie stabilă de 4.020 de locuitori (PRL 2011 - date preliminare, nefiind
publicate rezultate definitive pe această temă). Acestor gospodării le corespundea un număr de 1.282 de
locuinţe convenţionale, cu o suprafaţă totală locuibilă de 61.706 m2. Astfel, fiecare gospodărie avea un număr
mediu de 3,58 de persoane, cărora le revenea o suprafaţă locuibilă medie de 54,99 m2/ gospodărie, respectiv
15,36 m2 locuibili/persoană.
Comparabil cu situaţia la nivel judeţean şi naţional, numărul de persoane/gospodărie aferent comunei Fărcașa
este mai mare atât decât media judeţului Maramureş (2,82 locuitori/gospodărie), cât şi decât media
naţională, respectiv 2,66 locuitori/gospodărie.
Indicatori de locuire pe localităţi, comuna Fărcașa, 2011
Localitate Nr.
gospodării
Nr. locuinţe
convenţionale
Suprafaţa
locuibilă
(mp)
Număr
locuitori
Persoane /
gospodărie
Mp locuibili
/ gospodărie
Mp locuibili
/ persoană
Fărcașa 1.122 1.282 61.706 4.020 3.58 54,99 15,36
Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, rezultate preliminare
Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011 , calitatea locuirii
în comuna Fărcașa era superioară mediei judeţene şi naţionale în ceea ce privește racordarea locuințelor la
electricitate, 99,4% din locuinţe fiind recordate la electricitate (1.274 de locuințe convenționale). În ceea ce
privește numărul locuințelor cu instalație de apă, 72,8% (933 locuințe convenționale), media este una
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 48
inferioară mediei județene, dar superioară celei naționale. În privința numărului de locuințe cu încălzire
centrală (32,9%, adică 422 locuințe convenționale), a celor cu bucătărie în locuință (75,7%, adică 970 de
locuințe convenționale) și a celor cu baie în locuință (49,9%, adică 640 locuințe convenționale), mediile sunt
inferioare celor de la nivel județean și național.
Calitatea locuirii în comuna Fărcașa, jud. Maramureş şi România, 2011
Indictor/ UAT Nr. locuinţe
convenţional
e
% locuinţe cu
instalaţie
electrică
% locuinţe cu
instalaţie de
apă
% locuinţe cu
încalzire
centrală
% locuinţe cu
bucătăria în
locuinţă
% locuinţe cu
baia în
locuinţă
România 8.450.942 96,6% 66,7% 44,4% 84,6% 61,9%
Judetul Maramureş 194.687 95,0% 73,3% 34,8% 82,2% 66,4%
Comuna Fărcașa 1.282 99,4% 72,8% 32,9% 75,7% 49,9%
Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, rezultate preliminare
3.3. Gradul de dezvoltare a societăţii civile Termenul de societate civilă se referă la toate formele asociative de tip apolitic care nu sunt părţi ale unei
instituţii fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri, respectiv organizaţiile nonguvernamentale
(asociaţii sau fundaţii), sindicatele şi uniunile patronale. Fiecare dintre aceşti actori ai societăţii civile, aceste
organizaţii sunt formate din cetăţeni asociaţi benevol sub diferite forme, care au aceleaşi interese şi care îşi
dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi interesele personale.
La nivelul comunei Fărcaşa societatea civilă s-a structurat în organizaţii non - guvernamentale în domeniul
protecţiei mediului, a dezvoltării socio - economice locale, sprijinirii producătorilor agricoli, însă există o
anumită reticenţă la nivelul comunei în ceea ce priveşte implicarea acesteia în dezvoltarea locală şi derularea
de proiecte în folosul comunităţii. Totuşi, la nivelul comunei Fărcaşa există 6 asociaţii, cu domeniul de
activitate în zootehnie şi afiliate la nivelul judeţean, în plus, se doreşte sprijinirea producătorilor agricoli, fiind
luată în calcul înfiinţareai unei „Asociaţii profesionale ale producătorilor agricoli”.
Asociaţii existente în comuna Fărcaşa:
Fărcaşa: Asociaţia crescătorilor de taurine „FĂGET”;
Asociaţia crescătorilor de taurine „IZVOREANA”;
Tămaia: Asociaţia crescătorilor de animale „SOMEŞ”;
Asociaţia crescătorilor de taurine „TĂMÂIANA”;
Buzeşti: Asociaţia crescătorilor de animale „MĂRIUCA”;
Sîrbi: Asociaţia crescătorilor de animale „SÂRBANA”.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 49
4. INFRASTRUCTURA
4.1. Infrastructura de transport
4.1.1. Transport rutier
Comuna Fărcaşa se află la o distanţă de 14 kilometri de principala arteră rutieră a judeţului Maramureş, DN
1C (E 58), având astfel o situare geografică relativ defavorabilă în raport cu conexiunile la axele majore de
circulaţie.
Infrastructura de transport rutier de pe teritoriul comunei Fărcaşa este reprezentată de reţeaua de străzi,
drumuri comunale şi judeţene, după cum urmează:
Reţeaua de străzi a comunei care cuprinde 96,2 kilometri de străzi, dintre care:
Tip stradã Lungime Pondere
Drumuri vicinale de pãmânt 33,12 km 34,4 %
Drumuri pietruite ºi strãzi 28,00 km 29,1 %
Drumuri de exploataþie agricolã 15,68 km 16,3 %
Drumuri comunale 9,95 km 10,3 %
Drumuri pietruite de acces la balastiere 6,25 km 6,5 %
Drumuri de acces pãºune 2,50 km 2,6 %
Strãzi betonate 0,70 km 0,7 %
Total 96,20 km 100%
Drumurile judeţene şi comunale:
DJ 108 A - care face legătura între limita judeţului Sălaj şi judeţul Maramureş pe următorul traseu
Ţicău - Ulmeni - Tohat - Sălsig - Fărcaşa - Sîrbi - Buzeşti - DJ 193 (între Colţirea şi Ardusat);
DJ 193 E – care leagă localităţile Asuaju de Sus, Asuaju de Jos şi Bârsău de Sus (jud. Satu Mare) de
comuna Fărcaşa;
DC 84 – care face legătura dintre DJ 108A şi localitatea Tămaia şi care se întinde pe o lungime de
2,15 kilometri;
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 50
DC 94 – cu o lungime de 7,8 kilometri, care începe din localitatea Fărcaşa, traversează localităţile
Sîrbi şi Buzeşti şi ajunge în localitatea Tămaia.
În prezent starea infrastructurii rutiere este relativ buna, însă necesită îmbunătăţiri şi modernizări pentru
tronsoanele de drum neasfaltate (conform inventarului domeniului public, peste 61 de km de drumuri din
comună sunt de acest tip). Totuşi, administraţia şi-a manifestat disponibilitatea şi interesul pentru menţinerea
infrastructurii rutiere în stare bună, efectuându-se lucrări de amenajare a drumurilor comunei în sensul
lucrărilor de pietruire pentru străzile neasfaltate, pe de o parte, şi a lucrărilor de asfaltare a circa 6 km, pe de
altă parte, în cadrul unui proiect finanţat prin fonduri europene, iar străzile ce compun DC 94 sunt finanţate
prin fonduri guveramentale. În acest sens, pentru celelalte străzi ale comunei se vor realiza proiecte de
modernizare în următoarea perioadă de planificare.
În ceea ce priveşte legătura cu judeţele învecinate, DJ 193E care face legătura cu comuna Bârsău din judeţul
Satu Mare a fost astfaltat pe porţiunea de pe teritoriul comunei pe o singură bandă în anul 2008, anterior
fiind neasfaltat. În prezent acesta este foarte greu practicabil în urma realizării reţelei de canalizare menajeră
pe această porţiune, situaţia fiinc cu atât mai problematică cu cât drumul reprezintă calea de acces pentru
locuitorii din zonă care fac naveta către Fărcaşă pentru locurile de muncă şi pentru instituţiile de învăţământ,
sau care vin în comună pentru cumpărături sau recreere.
De asemenea, un mare inconvenient pentru locuitorii comunei, îndeosebi cei din localitatea Tămaia, este că
aceştia nu au posibilitatea să ajungă pe drumul cel mai scurt la terenurile arabile care se află pe malul drept
al Râului Someş, trecerea făcându-se cu două poduri plutitoare.
4.1.2. Transport feroviar
Reţeaua de cale ferată nu străbate teritoriul comunei Fărcaşa, aceasta fiind situată la o distanţă de
aproximativ 15 kilometri de cea mai apropiată staţie de cale ferată. Astfel, staţiile C.F.R. cele mai apropiate
sunt haltele din Ulmeni la 15 kilometri şi din Satulung la 18 kilometri, iar gara din Baia Mare se află la o
distanţă de 29 de kilometri .
4.1.3. Transport în comun
Transportul în comun la nivelul comunei Fărcaşa este realizat de o firmă de transport intern şi internaţional
de persoane, SC J&R Car SRL, înfiinţată în 2005 în Arad, care asigură transportul persoanelor între reşedinţele
de judeţ Maramureş şi Sălaj, respectiv municipiile Baia Mare şi Zalău, comuna Fărcaşa şi satele aparţinătoare
aflându-se pe acest traseu.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 51
Traseele de transport în comun cu punct de staţie în comuna Fărcaşa:
Firma
Traseu
Frecvenţa
Durata
J&R Car Arad
Zalău - Ulmeni - Fărcaşa - Sîrbi - Tămaia - Buzeşti - Ardusat - Lăpuşel - Recea - Baia Mare (dus - întors)
1 cursă / zi (luni – duminică)
0,41 ore (Fărcaşa - Baia Mare)
1,44 ore (Fărcaşa - Zalău)
0,23 ore (Fărcaşa - Ulmeni)
Sursa: www.autogari.ro
În plus, elevii din comună care urmează studii liceale la Baia Mare beneficiază de transport în comun decontat
de Ministerul Educaţiei Naţionale. De asemenea, angajaţii celei mai mari societăţi comerciale din comună,
care este şi cel mai mare angajator, respectiv SC Eaton Electro Producţie SRL - parte a concernului american
EATON - au posibilitatea utilizării facilităţilor de transport către şi de la fabrică cu mijloacele de transport în
comun contractate de societate.
4.2. Infrastructura de telecomunicaţii În ceea ce priveşte telecomunicaţiile, locuitorii comunei Fărcaşa au acces la servicii de telefonie fixă şi mobilă,
la televiziune prin cablu şi fibră optică şi la internet atât fix (prin fibră optică), cât şi mobil (prin modem, de la
operatorii de telefonie mobilă).
În privinţa reţelei telefonice fixe, în comuna Fărcaşa există două centrale telefonice automate, una amplasată
în curtea Căminului Cultural şi alta la intrarea în localitatea Tămaia care deservesc abonaţii din toate
localităţile comunei. Pe de altă parte, serviciile de telefonie mobilă sunt asigurate de marii operatori din ţară:
Orange, Vodafone, Cosmote şi RCS - RDS/Digi Mobil, aceştia asigurând şi servicii de internet mobil prin
modem. Acestea au acoperire în toate localităţile comunei, iar în zonele în care nu există semnal există
posibilitatea instalării posturilor de telefonie fixă, astfel că nu există zone locuite izolate din acest punct de
vedere.
În ceea ce priveşte serviciul de televiziune prin cablu şi fibră optică, la nivelul lunii mai 2013 pe teritoriul
comunei Fărcaşa existau 3 operatori care aveau licenţe de retransmisie de programe de radio și de televiziune
în rețele de comunicații electronice: SC Global Cable Network SRL, SC Maramureş Telecom SRL şi SC RCS &
RDS SA.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 52
4.3. Gospodărirea complexă a apelor
4.3.1. Reţeaua de apă potabilă
Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, aproape 73%
dintre locuinţele din comuna Fărcașa (72,8%, respectiv 933 dintre cele 1.282 de locuințe convenţionale),
beneficiază de prezenţa unei instalații de apă în locuinţă. Situaţia este mai bună decât cea la nivel naţional,
unde 66,7% din locuinţe au apă curentă, dar sensibil inferioară mediei judeţene (73,3%).
Sistemul de alimentare cu apă din comună este alcătuit din:
- Uzina de apă, care reprezintă punctul de plecare al rețelei de distribuție a apei în localitate;
- Cinci puţuri de captare forate cu adâncimea de 240 - 300 metri care captează apa din pânza freatică;
- Două rezervoare de înmagazinare a apei, cu un volum de câte 550 mc;
- Reţeaua de alimentare cu apă potabilă în lungime de 38,754 km;
- Hidranții de incendiu amplasaţi conform normelor tehnice.
De asemenea, în localitățile Fărcașa, Sîrbi și Buzești există și instalații izolate de alimentare cu apă care constau
în captarea de izvoare de pe versantul nordic al localităților. Aceste instalații au fost realizate în general în
regie proprie de către cetățeni și firme pentru a le satisface nevoile proprii.
Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică, lungimea totală a rețelei de distribuție a apei
potabile în anul 2011 era de 36,5 km, cu 19,5 km mai mult decât în anul 2008. Aceleași surse statistice arată
o capacitate a instalațiilor de producere a apei potabile de 225 mc/zi, ceea ce înseamnă o capacitate totală
anuală de aproximativ 82 mii mc, utilizată aproape integral, cantitatea de apă potabilă furnizată
consumatorilor fiind de 81 mii mc. Din cantitatea de apă potabilă distribuită, 62 % a fost destinată uzului
casnic (50 mii mc).
Indicatori privind infrastructura de alimentare cu apă în comuna Fărcașa, 2011
Indicator 2011
Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile 36,5 km
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile 225 mc/zi
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor 81 mii mc
din care pentru uz casnic 50 mii mc
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
4.3.2. Sistemul de canalizare
În ceea ce priveşte sistemul de canalizare, în prezent comuna Fărcaşa este deservită parţial de un sistem
centralizat, iar parţial de instalaţii şi bazine vidanjabile individuale ale populaţiei şi ale agenţilor economici,
extinderea sistemului centralizat fiind o prioritate.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 53
Conform Compartimentului Urbanism din cadrul Primăriei Comunei Fărcaşa, în 2011 lungimea totală a
conductelor de canalizare era de 10,369 km, după această dată finalizându-se o lungime de 11,847 km printr-
un proiect integrat, astfel încât in prezent (anul 2013) lungimea totală a reţelei de canalizare fiind de 22,216
km. De asemenea, sistemul de canalizare dispune de 7 staţii de pompare pe reţea şi de cămine de racord
pentru populaţie şi acoperă circa 60% din necesarul comunei.
Sistemul de evacuare a apelor din Comuna Fărcaşa este de tip divizor, după cum urmează:
- apele uzate menajer se deversează prin intermediul rețelei de canalizare în stația de epurare
amplasată în aval de localitatea Tămaia;
- apele pluviale se direcţionează prin rigole deschise (șanțuri), în anul 2012 aceasta extinzându-se şi în
satele Buzești și Sîrbi.
Până la finalizarea rețelei de canalizare și de colectare a apelor uzate menajer, orice construcție realizată va
trebui să aibă un sistem individual de colectare, obligându-se în momentul realizării rețelei centralizate să se
racordeze la aceasta.
Dată fiind importanța, din punct de vedere al confortului, dar mai ales a siguranței cetățenilor și a mediului
înconjurător, extinderea rețelei are un carcater prioritar la nivelul comunei.
4.3.3. Sistemul de epurare
Comuna Fărcașa dispune de o stație de epurare pe raza localităţii Tămaia, cu o capacitate de 4.200 ELS
(locuitori echivalenţi standard), aceasta deservind sistemul de canalizare și colectare a apelor uzate menajere
existente și în curs de extindere, cu deversare în emisar râul Someş.
4.4. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică în comună se realizează din Sistemul Energetic Național, rețeaua deservind
consumatori cu o structură a consumului diferențiată: consum casnic, iluminat public, agenți economici și
instituții publice.
Conform Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, peste 99% din locuinţele din comună (1.274
din cele 1.282 existente) erau racordate la rețeaua de electricitate. Situaţia alimentării cu energie electrică
este foarte bună, superioară mediilor judeţene şi naţionale, cele 8 locuinţe neelectrificate reprezentând fie
case nou construite sau în curs de construire, fie erori de înregistrare.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 54
4.5. Sistemul de alimentare cu gaz metan și sursele de încălzire Comuna Fărcașa este deservită de un sistem de alimentare cu gaz metan alcătuit din:
- conducta de medie presiune Poiana Codrului – Fărcașa;
- două stații de reglare și măsurare, amplasate în localitățile Fărcașa și Sîrbi;
- reţea de distribuţie a gazului metan.
Conform celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, lungimea totală a conductelor
de distribuţie a gazului metan din comuna Fărcașa era în 2011 de 31,9 kilometri. Cantitatea de gaze naturale
distribuită în acelaşi an a fost de 802 mii mc, dintre care 75% (602 mii mc) pentru uz casnic.
Indicator 2011
Lungimea totală a conductelor de distribuire a gazelor (km) 31,9
Gaze naturale distribuite (mii metri cubi), din care: 802
pentru uz casnic 602
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Având în vedere existenţa sistemului de alimentare cu gaz metan pe teritoriul comunei, o mare parte dintre
locuitori folosesc gazul metan ca şi combustibil pentru încălzire, însă există şi situaţii în care se folosesc şi
surse alternative (în general lemn) pentru încălzirea individuală a locuinţelor.
4.6. Infrastructura socio-educaţională
4.6.1. Infrastructura educaţională
Şcoala a avut şi în satele comunei Fărcaşa un rol de centru de cultură important şi civilizator, sistemul
educaţional fiind elementul defiinitoriu pentru susţinerea dezvoltării şi asigurării resurselor umane necesare.
Astfel, deşi până în secolul al XV - lea în zona din care face parte comuna Fărcaşa numărul şcolilor a fost foarte
mic, în oraşele Baia Mare şi Satu Mare au funcţionat şcoli pe lângă biserici, ca şi pe lângă mănăstirile din Ieud
şi Peri. De asemenea, la început şcolile funcţionau pe lângă biserici şi mănăstiri, de organizarea unui
învăţământ sătesc putându-se vorbi numai din secolul al XVIII - lea, atunci când nevoile statului şi ale bisericii
au facilitat accesul la învăţătură cel puţin în ciclul primar şi pentru tinerii din familiile mai modeste.
În prezent, în comuna Fărcaşa funcţionează Şcoală Gimnazială „Lucian Blaga” cu sediul în centrul de comună,
de care aparţin şi două grădiniţe cu program normal – una în centrul de comună şi una în Tămaia - iar celelalte
sate nu dispun de infrastructură şcolară. Din anul şcolar 2014-2015 în Tămaia va funcţiona Grădiniţa cu
program prelungit. Anterior anului 2010 Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga” funcţiona ca şi „Grup Şcolar Fărcaşa”
şi asigura inclusiv ciclul secundar de învăţământ printr-o şcoală de arte şi meserii şi o clasă de liceu. După
desfiinţarea învăţământului secundar din comună, elevii se deplasează în municipiul Baia Mare sau în oraşul
Ulmeni pentru continuare studiilor, iar în cazul studiilor postliceale sau universitare se pot îndrepta către
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 55
centrele universitare din Baia Mare, Cluj Napoca sau Oradea. După anul 2010, elevii care fac naveta în oraşele
învecinate pentru a urma studiile liceale beneficiază de decontarea transportului de către Ministerul
Educaţiei.
Clădirile în care funcţionează şcoala şi grădiniţele din comună au fost renovate şi modernizate în ultimii ani,
în prezent fiind în stare bună de funcţionare. Baza didactico - materială de care dispun şcolile este bună sau
acceptabilă, existând echipamente şi mobilier corespunzător. Astfel, conform Institutului Naţional de
Statistică, în 2011 în comuna Fărcaşa existau 4 laboratoare şcolare şi 19 săli de clasă şi cabinete şcolare, număr
acestora fiind mai mic decât în 2008, şi egal cu cel din 2002 şi 2005.
De asemnea, în cadrul şcolii din Fărcaşa funcţionează un centru de documentare şi informare, care a fost
realizat în urma demarării programului franco - român „Educaţie pentru informaţie în medii rurale
defavorizate”, iar din 2013 în cadrul grădiniţei din Tămaia funcţionează Centrul de Resurse şi Sprijin în
Educaţie, care are ca scop integrarea şcolară şi socială a copiilor preşcolari şi şcolari mici, prin asigurarea
şanselor egale de dezvoltare.
Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011 în Fărcaşa învăţau un număr total de 450 de elevi şi
preşcolari dintre care 137 în grădiniţe, 140 în ciclul primar şi 173 în ciclul gimnazial. Populaţia şcolară este cu
30% mai mică faţă de anul 1992 (cu aproape 200 de elevi mai puţin), iar daca eliminăm influenţa
învăţământului secundar care în prezent nu mai este reprezentat în comună scăderea înregistrată a fost de
17% (la vremea respectivă 104 elevi fiind încadraţi în învăţământul profesional şi de ucenici). Faţă de anul
2008, pe de altă parte, efectivul total de elevi a scăzut cu 32% (-210 elevi), sau cu aproape 10% prin eliminarea
influenţei ciclului secundar de învăţământ (-49 preşcolari şi elevi din ciclul primar şi gimnazial).
Concomitent cu scăderea numărului de elevi şi cu desfiinţarea învăţământului secundar din comună a scăzut
şi efectivului de cadre didactice, acesta fiind în 2011 de 41 de persoane faţă de 49 cu 3 ani mai devreme,
dispărând 6 posturi din învăţământul primar şi 2 posturi din ciclul gimnazial. Astfel, din cele 41 de cadre
didactice din comună 7 predau în învăţământul preşcolar, 8 în învăţământul primar şi 24 în cel gimnazial.
4.6.2. Infrastructura de sănătate publică
Conform datelor furnizate de reprezentanţii Primăriei Comunei Fărcaşa, infrastructura de sănătate publică
din comuna Fărcaşa este reprezentată de două cabinete medicale situate în Fărcaşa şi în Tămaia, două
farmacii şi două cabinete stomatologice, ce deservesc toate cele patru localităţi componente ale comunei. De
asemenea, comuna dispune de un Centru de Permanenţă, după ora 15 aici consultând câte un medic de
urgenţă. Cel mai apropiat spital este Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, aflat la o
distanţă de 29 km de comună.
În plus, în anul 2011 în comuna Fărcaşa a fost inaugurată staţia Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi
Descarcerare (SMURD) care asigură intervenţia rapidă în caz de urgenţă şi care deserveşte o populaţie de
aproximativ 16.000 de persoane, cuprinzând 5 comune şi 11 sate. Staţia este dotată cu o ambulanţă de tip B,
cu echipaj de prim ajutor calificat, iar, după inaugurarea acesteia, distanţa de răspuns a personalului I.S.U. la
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 56
urgenţe medicale a scăzut la 15 kilometri, la fel, şi timpul mediu de răspuns s-a micşorat de la 32 de minute
la 10 minute, ceea ce înseamnă o reducere de mai mult de 3 ori a perioadei de la anunţarea unui eveniment
până la sosirea salvatorilor.
Personalul medical este reprezentat de 3 medici de familie, o asistentă medicală, doi farmacişti privaţi şi doi
medici stomatologi privaţi.
4.6.3. Infrastructura culturală
Infrastructura culturală din comuna Fărcaşa este reprezentată de:
Căminele Culturale din cele 4 localităţi ale comunei;
Biblioteca Comunală din localitatea Fărcaşa;
Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din localitatea Buzeşti, monument istoric de
importanţă naţională;
Monumentele Eroilor din satele Fărcaşa şi Tămaia.
Căminele culturale din cele 4 localităţi ale comunei Fărcaşa au fost renovate şi modernizate în ultimul timp.
Pe lângă posibilităţile de desfăşurare a activităţilor culturale în condiţii optime, acestea oferă şi dotări
materiale pemtru organizarea nunţilor, botezurilor, înmormântărilor sau a oricăror feluri de întruniri. Căminul
Cultural din localitatea Fărcaşa s-a mutat în locaţia în care se află în prezent încă din anul 1981, iar apoi, în
1987 în incinta acestuia a fost amenajată şi biblioteca comunală.
În prezent, în Fărcaşa există 2 biblioteci, dintre care 1 aparţine de Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga” şi 1
publică, reprezentată de Biblioteca Comunală. Aceasta este amenajată în cadrul căminului cultural din
localitate încă din anul 1987, având la dispoziţie 3 săli, dintre care 2 sunt amenajate pentru împrumut şi
lectură, iar cea de-a treia sală este pregătită pentru organizarea diferitelor activităţi culturale, în timpul
vacanţelor şcolare aici putându-se juca tenis de masă, şah, table etc. În 2011 aceasta deţinea un număr total
de 23.452 de volume şi o persoană angajată, numărul de citirori activi înregistrat era de 950, iar numărul
volumelor eliberate a fost de 7.793.
Fondul de carte al Bibliotecii din Fărcaşa s-a îmbogăţit de-a lungul timpului prin donaţii de la Ministerul
Culturii, Rezerva Naţională de Carte, Biblioteca Centrală Universitară sau prin donaţii din Elveţia, care
cuprindeau cărţi din literatura franceză, dar şi prin achiziţii de fond de carte anuale.. În plus, în 2001 biblioteca
comunală din Fărcaşa a primit diploma pentru „Cel mai modern sediu de bibliotecă din judeţ” la concursul
organizat de către Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”. De asemenea, biblioteca comunală a devenit şi gazda
lansărilor de carte a poeţilor locali, a unei expoziţii de sculptură sau a organizării de serbări şcolare şi
preşcolare, iar în anul 2009 s-a calificat pentru programul Biblionet - finanţat de Fundaţia condusă de Bill şi
Melinda Gates. Programul Biblionet constă în crearea şi dotarea unui Centru de Internet pentru Public (CIP)
în 20 de localităţi din judeţul Maramureş, printre care s-a numărat şi comuna Fărcaşa.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 57
Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din localitatea Buzeşti care dateaza din anul 1799 şi
este declarată monument istoric de interes naţional. Cu o arhitectură puternic influenţată de stilul baroc, şi
pictură datând din secolul al XIX-lea, biserica va fi inclusă in circuitul turistic din Nordul Transilvaniei reînviind
in acest fel turismul ecumenic din zonă.
Monumente
Monumentul Eroilor din Fărcaşa se află în centrul localităţii şi a fost ridicat în amintirea celor trei eroi
căzuţi în Cel de-Al Doilea Război Mondial, în octombrie 1944, la Ardusat, în locul numit „Valea
Şarpelui”. Aceştia au fost care au fost aduşi la spitalul de campanie din Fărcaşa, fiind înmormântaţi
tot aici. Astfel, pe monument se regăsesc numele celor trei eroi ai războiului: Popa Vasile, Ghebeleu
Gheorghe şi Ştirbu Florea.
Monumentul Eroilor din Tămaia care a fost ridicat în cinstea eroilor căzuţi în Cel de-Al Doilea Război
Mondial.
Activităţi culturale:
Ansamblul folcloric de copii „Plaiuri Someşene” a fost înfiinţat în scopul promovării tradiţiilor locale
şi a participat la diferite manifestări artistice, în ţară şi în străinătate. În perioada 27 - 30 iulie 2013
acesta a reprezentat România la Festivalul Folcloric Internaţional „Piruet”, care a avut loc la Bratislava,
Slovacia. De asemenea, în anul 2007 acesta ansamblu a obţinut locul III la Festivalul Internaţional de
Cântece şi Dansuri Tradiţionale din Bulgaria. În prezent, ansamblul este alcătuit din opt perechi de
dansatori cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani, şi, în general, prezintă un colaj de dansuri tradiţionale
din Maramureş.
Corul „Eaton” din satul Sîrbi a fost înfiinţat în anul 2008, acesta fiind compus dintr-un grup de 50 de
angajaţi ai societăţii care produce echipament electronic din localitate, muncitorii realizând toate
acţiunile legate de cor în afara orelor de muncă, aceste acţiuni fiind în acelaşi timp caritabile. În toţi
anii de activitate corul a participat la numeroase acţiuni organizate pe plan local sau judeţean, cu
diverse ocazii şi de sărbători, astfel, coriştii tuturor confesiunilor religioase reuşesc să îmbine munca
cu partea artistică, acesţia ajungând să-şi formeze un repertoriu bogat şi diversificat, pe care l-au
prezentat cu diferite ocazii.
Festivalul de colinde „Deschide uşa, creştine!”, a avut prima ediţie în anul 2007 şi reuneşte în fiecare
an pe scena Căminului Cultural din localitatea Fărcaşa formaţii corale de amatori din comuna Fărcaşa
şi din împrejurimi. În cadrul festivalului cei care urcă pe scenă vor ca prin colidele lor să aducă în faţa
spectatorilor bucuria sărbătorilor de iarnă.
Revista „Gazeta de Fărcaşa” este o publicaţie locală care se editează periodic şi cuprinde informaţiile
de actualitate de la nivelul comunei Fărcaşa.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 58
4.6.4. Infrastructura cultelor
Mănăstirile şi bisericile au avut de-a lungul timpului un rol foarte important în viaţa satului maramureşean,
comuna Fărcaşa nefăcând excepţie de la acest lucru. Pe lângă rolul de centru al spiritualităţii satului, biserica
a avut şi un important rol de centru cultural şi de învăţământ, în aceste locaşe apărând primele cărţi religioase
şi pe lângă acestea funcţionând şi primele şcoli.
Având în vedere acest aspect, în comună există o biserică veche, de o frumuseţe şi o valoare arhitecturală
deosebită, şi anume Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din satul Buzeşti, care datează din
anul 1799 şi este catalogată ca monument de inters naţional, fiind nominalizată pe lista Monumentelor
Istorice. Construită din lemn de stejar, pe o fundaţie de piatră cu bile de stejar, biserică este un adevărat
monument de arhitectură, cu altarul şi masa cioplite în piatră şi separarea naosului de pronaos printr-un grilaj
de lemn de tei aurit, cu iconiţe reprezentând pe Maica Domnului şi sfinţii. De asemenea, pictura interioară a
bisericii a fost făcută pe pânză şi lipită, fiind o pictură ortodoxă în întregime, ce reprezintă scene biblice şi
sfinţi ai bisericii ortodoxe.
Acoperişul era construit din şindrilă, iar turla avea la început 51 de metri, fiind la vremea respectivă, una dintre
cele mai înalte construcţii de cult din satele maramureşene, însă, în anul 1962, în urma unei furtuni puternice,
turla s-a prăbuşit şi a necesitat reparaţii capitale, care au început în 1964 şi s-au terminat în 1987. În plus,
referitor la aşezarea bisericii, bătrânii satului vorbesc de un loc numit „Cleje”, din partea de est a localităţii,
acolo unde ar fi fost situată biserica, însă, datorită faptului că în timp vatra satului s-a mutat, credincioşii au
fost nevoiţi să îşi construiască o biserică nouă, care a fost amplasată mai aproape de poalele colinelor.
În prezent, Biserica de lemn din Buzeşti este supusă unui proces de restaurare în cadrul proiectului
„Restaurarea Bisericii de lemn din Buzeşti, comuna Fărcaşa, judeţul Maramureş, în vederea introducerii în
circuitul turistic” în valoare de 3,9 mil. lei, finanţat prin Programul Operaţional Regional, Domeniul Major de
Intervenţie 5.1. „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/modernizarea
infrastructurilor conexe”.
Pe lângă biserica de lemn din Buzeşti, în comuna Fărcaşa mai există câte o biserică ortodoxă în toate
localităţile comunei, astfel:
- Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Fărcaşa, a fost construită în anul 1977 din cărămidă şi are o
lungime de 31 de metri, lăţimea de 19 metri, o cupolă şi 4 turnuri, 2 în faţă şi 2 în spate, iar intrarea
în biserică se face prin 3 uşi exterioare, simple în 2 canate de stejar şi 4 uşi interioare simple, într-un
canat de lemn de stejar;
- Biserica Ortodoxă Sîrbi a fost construită după ce s-au încheiat lucrările de demolare a vechii biserici
începute în anul 1992 şi care au durat un an şi jumătate, pe când lucrarea de construcţie propriu - zisă
a durat efectiv 4 ani şi 7 luni, acesta fiind construită din cărămidă, în stil de cruce latină;
- Biserica Ortodoxă Nouă din Buzeşti a fost finalizată în anul 1992, însă temeliile acesteia au fost puse
în anul 1980. În plus, este de menţionat că acesta are formă de cruce greacă şi este construită din
cărămidă, acoperită cu tablă zincată, iar pictura a fost făcută în stil neorealist.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 59
- Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Tămaia a fost atestată documentar pentru
prima dată în anul 1691, dar în urma cutremurului din 1738, aceasta a avut de suferit, turla principală
probuşindu-se. Astfel, construcţia bisericii actuale a început în anul 1885 şi s-a încheiat în 1898, pe
vremea aceea fiind una dintre cele mai frumoase şi mai impunătoare construcţii bisericeşti din satele
Transilvaniei. Stilul construcţiei este unul mai mult romanic, cu puţine elemente gotice şi bizantine,
iar zidurile construcţiei sunt din piatră şi cărămidă, turla având un schelet lemnos. Mai mult, biserica
mai dispune de o grotă în peretele sudic al naosului în care este aşezată o statuie a Maicii Domului,
adusă cu ocazia sfinţirii bisericii cu hramul pe care îl poartă astăzi, statuia având în acelaşi timp şi o
valoare artistică şi religioasă deoarece a fost adusă din localitatea franceză Lourdes, acolo unde a fost
sfinţită şi unde a avut legături directe cu marile evenimente religioase închinate cultului Fecioarei
Maria. De asemenea, în trecut aveau loc pelerinaje aici, statuia fiind considerată făcătoare de minuni,
rămânând şi în prezent o atracţie religioasă considerată în continuare ca având puteri miraculoase.
În ceea ce priveşte lăcaşele de cult ale celorlalte confesiuni menţionăm:
- Biserica Romano - Catolică „Sfântul Nicolae” din Fărcaşa, care este frecventată în principal de
membrii familiilor maghiare sau a celor mixte. Acesta a fost contruită între anii 1941 - 1947 şi se
încadrează în stilul gotic, ritualul religios se realizeză în limba maghiară, de două ori pe lună şi la
sărbătorile importante, iar hramul bisericii are loc în luna iunie, de sărbătoarea „Inima lui Iisus”.
- Biserica penticostală din Sîrbi, primii adepţi ai mişcării neoprotestante fiind semnalaţi aici încă din
anul 1933, iar odată cu creşterea numărului adepţilor, a fost nevoie şi de un lăcaş de rugăciune, astfel,
în 1981 acesta a fost dat în folosinţă. Mai mult, datorită faptului că după 1989 numărul adepţilor
cultului penticostal din comună a sporit simţitor, s-au mai construit două lăcaşuri de cult în localităţile
Fărcaşa şi Buzeşti.
- Bisericile penticostale din Fărcaşa şi din Buzeşti au fost construite după anul 1989 ca urmare a
creşterii numărului de credincioşi penticostali din zonă.
- Biserica Greco - Catolică „Adormirea Preacuratei” din Tămaia.
Pe lângă prezenţa cultelor menţionate mai sus, în comuna Fărcaşa sunt prezenţi şi adepţi ai cultelor baptist,
Martorii lui Iehova sau reformat.
4.6.5. Infrastructura sportivă
În comuna Fărcaşa infrastructura sportivă este reprezentată de:
- baza sportivă din localitatea Fărcaşa;
- sala de sport din localitatea Fărcaşa
- sala de gimnastică şcolară din localitatea Tămaia
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 60
Existenţa unei baze sportive multifuncţionale ce cuprinde permite desfăşurarea de competiţii sportive de
interes local şi zonal, în general aici practicându-se mai ales fotbalul. Terenul de sport din localitatea Fărcaşa
este multifuncţional şi a început să fie reamenajat în perioada 2010 - 2011. Atât în Fărcaşa cât şi în Tămaia
există o sală de sport, construite prin Programul Naţional „Săli de Sport”.
În plus, comuna Fărcaşa este reprezentată la nivelul competiţiilor sportive de Clubul Sportiv Fărcaşa şi de
echipa de fotbal AS Eaton Fărcaşa, al cărei sponsor principal este concernul EATON şi care joacă în Liga a IV -
a, Seria Sud. Însă, în trecut a mai existat o echipă de fotbal în Tămaia, AS Someşul Tămaia, care însă s-a retras
din campionatul Ligii a IV - a, Seria Sud, în septembrie 2010.
4.6.6. Infrastructura de asistenţă socială
Nevoile de asistenţă socială ale locuitorilor comunei Fărcaşa sunt asigurate de către Primăria Comunei
Fărcaşa, prin Serviciul de Asistenţă Socială, care contabilizează cazurile sociale, efectuează anchete sociale şi
care contribuie la dezvoltarea planurilor de acţiune prin care sunt propuse acordări de prestaţii sociale sau
punerea în practică a unor măsuri specifice pentru remedierea cazurilor sociale. Astfel, pentru dezvoltarea şi
diversificarea prestaţiilor şi serviciilor adecvate necesităţilor familiilor şi persoanelor sărace, fără nici un venit
sau care au venituri reduse, persoane cu handicap, şomeri, pensionari, vârstnici sau alte categorii sociale care
sunt defavorizate, sunt oferite ajutoare sociale.
4.6.7. Infrastructura de siguranţă publică
Siguranţa publică în comuna Fărcaşa este asigurată de Postul de Poliţie din comună care aparţine de Secţia
numărul 3 de Poliţie Rurală Fărcaşa, alături de Ariniş, Ardusat, Asuaju de Sus, Băseşti, Băiţa de sub Codru,
Bicaz, Oarţa de Sus, Gîrdani, Sălsig. În plus, în comuna Fărcaşa, localitatea Sîrbi există un post de jandarmi,
acesta fiind inaugurat în 2009 şi reprezentând primul post al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi din afara
Băii Mari. În cadrul acestuia există un birou teritorial cu 5 jandarmi care se ocupă de respectarea liniştii şi
ordinii publice din zonă.
Totodată, în anul 2011 a fost inaugurat un nou punct de lucru al ISU (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă)
Maramureş în comuna Fărcaşa, iar în 2012 au început lucrările pentru modernizarea clădirii care acum
găzduieşte punctul de lucru al Pompierilor ce aparţine ISU Maramureş, aici existând spaţii corespunzătoare
pentru adăpostirea autospecialelor şi a personalului care le deserveşte.
De asemenea, începând cu 15 august 2012, prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor, în comună s-a înfiinţat Garda de Intervenţie nr. 2 Fărcaşa, din cadrul Detaşamentului de Pompieri “Căpitan Adrian Marchiş” Baia Mare.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 61
4.6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spaţiilor verzi
Infrastructura de agrement din comuna Fărcaşa este reprezentată de:
- un complex de joacă aflat în vecinătatea şcolii din Fărcaşa;
- un skate park de 180 mp inaugurat în anul 2013;
- baza sportivă multifuncţională şi sala de sport Fărcaşa care sunt deschise şi pentru ceilalţi locuitori ai
comunei în afara elevilor;
- câteva locaţii pentru agreement amenajate ca spaţii adecvate pentru picnic.
În plus, în prezent (2013) se află în derulare un proiect finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu
pentru amenajarea de spaţii verzi/ parcuri în cinci locaţii din comună.
Atracţii turistice:
Biserica de lemn din Buzeşti - reprezintă cel mai important monument istoric de pe Valea Someşului,
fiind înscrisă pe lista Monumentelor Istorice de interes naţional. Aceasta are hramul „Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril” şi a fost construită în anul 1799, din lemn de stejar. Este aşezată în partea
superioară a cimitirului satului, pe locul numit Piciorul Codrului şi are o arhitectură tipică pentru epoca
în care a fost construită, compusă din pridvor, pronaos, naos şi altar, deţinând totodată o
monumentalitate sporită, datorită tehnicilor de lucru nemaiîntâlnite la alte monumente din lemn din
Maramureş. Dimensiunile bisericii sunt mai mult dezvoltate pe verticală, iar
structura monumentală este realizată din grinzi masive din lemn de stejar, fundaţia din piatră şi forma
barocă a acoperişului, ce o diferenţiază de familia monumentelor din lemn din epocă. Sfînta masă şi
altarul sunt din piatră cioplită, biserica fiind orientată cu altarul spre est, iar intrarea se face prin uşa
situată în partea de vest a clădirii. Are pridvor, pronaos, care este separat de naos de un grilaj din
lemn de tei aurit, pe care există iconiţe bine păstrate cu Maica Domnului şi cu sfinţi.
Acoperişul a fost construit din şindrilă, iar pictura interioară este una pur ortodoxă, reprezentând
scene biblice şi sfinţi, aceasta fiind mai întâi executată pe pânză şi apoi lipită. Din păcate, pictura este
foarte degradată, pînzele sunt desprinse, iar suportul de lemn trebuie tratat special, astfel că aproape
200 metri pătraţi trebuie pictaţi din nou, doar 50 metri pătraţi putând fi restauraţi şi conservaţi. Turla
bisericii avea, iniţial, o înălţime de 51 metri şi era cea mai înaltă biserică de pe Valea Someşului şi una
dintre cele mai înalte din satele maramureşene, însă această s-a prăbuşit în anul 1962 din cauza unei
furtuni puternice, în urma acestui eveniment având loc lucrări de reparaţii capitale, demarate
începând cu anul 1964 şi finalizate în anul 1987. Cu ocazia acestor lucrări s-a realizat o fundaţie nouă
din piatră, s-a refăcut turla, dar de această dată de doar 22,30 metri înălţime, iar la baza turlei se află
4 turnuleţe, care îi simbolizează pe cei 4 evanghelişti. Însă, biserica se degradează din cauza umezelii
şi lipsei de căldură, ceea ce face necesară restaurarea ei, fapt ce ar echivala cu punerea ei în circuitul
turistic naţional, alături de alte monumente istorice biserici de lemn din judeţul Maramureş.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 62
5. CARACTERIZAREA ECONOMICĂ
5.1. Gradul de dezvoltare economică Aşezată pe Valea Someşului şi în apropierea Dealurile Codrului, comuna Fărcaşa beneficiază de o poziţie
geografică favorabilă care a permis dezvoltarea aşezărilor umane încă din cele mai vechi timpuri, dezvoltarea
zonei fiind bazată pe agricultură şi pe activităţile de creştere a animalelor. Solurile fertile de luncă din
apropierea Someşului, păşunile întinse şi clima specifică au favorizat obţinerea unor producţii mulţumitoare
pentru cultura plantelor şi au facilitat creşterea animalelor în condiţii bune, locuitorii de aici asigurându-şi
traiul din aceste activităţi încă din cele mai vechi timpuri. Ca dovadă a mândriei cu care locuitorii comunei
Fărcaşa privesc acest mod de existenţă stă colţul muzeistic amenajat la şcoala din Tămaia unde sunt expuse
numeroase unelte agricole de diverse vechimi şi cu diverse utilităţi, în trecut acestea fiind nelipsite din fiecare
gospodărie ţărănească.
Pe lângă aceste 2 ocupaţii, în trecut în zonă erau considerate importante şi practicarea vânătorii, dovedită de
un sigiliu local din anul 1803, şi meşteşuguri casnice, cu un pronunţat caracter local, atestate de obiecte din
epoca medievală precum furca de tors, socala, meliţa, războiul de ţesut etc. De asemenea, printre
îndeletnicirile practicate din cele mai vechi timpuri de către locuitorii comunei mai pot fi menţionate
împletitul de nuiele şi răchită, lemnăritul, fierăritul, ţesutul sau rotăritul.
În perioada comunistă agricultura şi meşteşugurile erau organizate în cooperative agricole, în cadrul CAP-
urilor Tămaia şi Fărcaşa organizându-se secţii de împletitorie – mobilier la secţia din Tămaia şi coşuri pentru
damigene la cea din Fărcaşa. În perioada 1970-1985 secţia de împletituri din Tămaia avea comenzi de mobilier
din Germania, Suedia şi Olanda şi aducea CAP-ului un profit anual de 1-2 milioane de dolari, însă, după anul
1989 secţia s-a dezmembrat, astăzi mai profesând la domiciliu doar 2-3 împletitori. De asemenea, fabrica de
sticlă înfiinţată în comună în 1973, „Sticlă de Fărcaşa”, angaja un număr mare de muncitori, locuitorii comunei
calificându-se în meseriile de suflători şi gravori. Aceasta producea produse de calitate deosebită care erau
vândute inclusiv la extern, în anul 1980 ajungând la o cifra de afaceri de peste 18 milioane lei (la cursul anului
respectiv), Rubinul de Fărcaşa ajungând să fie renumit pe piaţa internă şi europeană. După 1989 fabrica s-a
privatizat, în acelaşi timp fiind reduse atât personalul, cât şi gama de producţie, iar secţia de gravură a fost
desfiinţată, ajungând să se axeze doar pe sticlă albă. De asemenea, o parte din locuitorii comunei lucrau în
exploataţiile industriale din oraşele învecinate (Ulmeni şi Baia Mare).
Astfel, în urma transformărilor din România de după 1989, în Fărcaşa s-au produs schimbări în sectorul
economic care au dus la trecerea de la practicarea agriculturii, sticlărie şi împletire a nuielelor ca ocupaţii de
bază ale locuitorilor, la dezvoltarea unor noi domenii de activitate, industria devenind principala ramură a
economiei locale.
Astfel, declinul înregistrat în agricultură s-a datorat fărămiţării suprafeţelor agricole în parcele prea mici
pentru a fi rentabile economic şi faptului că în domeniu a rămas agrenată în cea mai mare parte populaţia de
vârsta a treia. În aceste condiţii, agricultura a devenit o resursă insuficientă pentru meţinerea, chiar la nivel
de subzistenţă, a gospodăriilor localnicilor, locuitorii căutându-şi venituri alternative. Pe de altă parte, din
punct de vedere industrial, imediat după anul 1989, comuna Fărcaşa a cunoscut o perioadă de stagnare
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 63
urmată de regres, pierderea contractelor externe şi dezorganizarea întreprinderilor de stat aruncate pe piaţa
liberă având un impact deosebit asupra capacităţii acestora de adaptare, astfel că locuitorii comunei s-au
văzut nevoiţi să se reorienteze spre alte activităţi sau chiar să plece în străinătate pentru a-şi putea asigura
venitul necesar.
Din fericire, în prezent nu se mai regăseşte lipsa direcţiei economice de la începutul perioadei de tranziţie,
atragerea unor investitori străini serioşi la momentul oportun arătându-şi în prezent roadele, comuna
devenind astfel un magnet pentru locuitorii unităţilor administrativ teritoriale învecinate care vin aici în
căutarea unui loc de muncă. Pe lângă aceşti investitori străini, s-au dezvoltat şi o serie de firme ai unor
întreprinzători români, cu activităţi dintre cele mai variate, de la producţie de mobilă la transporturi de marfă
şi călători sau construcţii. Aşadar, activitatea economică din comună este bine dezvoltată, numărul
companiilor care funcţionează aici fiind unul satisfăcător, reuşind să satisfacă în mare parte necesarul de
locuri de muncă la nivel local, atrăgând astfel lucrători şi din zonele învecinate.
Cel mai important investitor din comună este compania Eaton Electro Producţie SRL, care a venit în localitatea
Sîrbi încă din anul 2000, pe când funcţiona ca şi concern austriac, sub denumirea de Moeller Electro Producţie
SRL. A creat până în prezent peste 2000 de locuri de muncă, fiind situată în topul firmelor din judeţ pentru
cea mai mare cifră de afaceri, cel mai mare număr de salariaţi şi cel mai mare exportator.
La nivelul lunii august 2013 în comună erau înregistrate un număr total de 60 de societăţi comerciale, dintre
care 47 firme aveau înregistrate situaţiile financiare la sfârşitul anului 2012, ultima perioadă pentru care
bilanţurile companiilor sunt publice, restul societăţilor comerciale fie nu şi-au depus bilanţul, deşi sunt încă în
activitate, fie au fost înfiinţate în anul 2013. Astfel, din cele 47 de firme, 2 au înregistrat cifre de afaceri mai
mari de 10 mil. ron pe an ron (Eaton Electro Producţie SRL , cu activităţi în domeniul producţiei de componente
electrice, şi Hagero SRL, cu activitate de transport rutier de mărfuri), 6 aveau cifra de afaceri cuprinsă între 1-
10 mil. RON şi 17 firme realizaseră o cifră de afaceri cuprinsă între 100.001 şi 1 mil. ron. De asemenea, 22 de
societăţi comerciale din comuna Fărcaşa au raportat în aceeaşi perioadă cifre de afaceri mai mici de 100 mii
ron, 6 dintre acestea înregistrând cifre de afaceri sub 10.000 ron.
Societăţile comerciale din comuna Fărcaşa după cifra de afaceri la 31 decembrie 2012
Cifra de afaceri
(decembrie 2012)
Număr
firme
Procent în total
0 – 10.000 ron 6 12,77%
10.001 – 100.000 ron 16 34,04%
100.001 – 1.000.000 ron 17 36,17%
1.000.001 – 10.000.000
ron 6
12,77%
> 10.000.000 ron 2 4,26%
Total 47 100%
Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 64
Referitor la volumul de business generat de companiile din comuna Fărcaşa, în anul 2012 acesta totaliza o
sumă de peste 872 milioane ron, 96,7% din acesta fiind generat de industria prelucrătoare (ca urmare a
influenţei majore a celei mai mari firme din comună Eaton Electro Producţie SRL – care are ca activitate
fabricarea aparatelor de distribuţie şi control a electricităţii şi o CA de peste 831 mil. ron), 2,4% de transport,
0,5% de domeniile comerţului, 0,4% de construcţii, restul revenind domeniilor agriculturii şi industriei
extractive. De asemenea, în ceea ce priveşte profitul total obţinut de societăţile comerciale din Fărcaşa, se
observă că firmele care au cifra de afaceri mai mare obţin şi profiturile cele mai mari, astfel, 93,7% din profitul
total este cumulat de industria prelucrătoare, 5,9% de transporturi, restul profiturilor împărţindu-se între
domeniul comerţului (0,3%) şi construcţiilor (0,1%).
Societăţile comerciale din comuna Fărcaşa pe domeniu de activitate, august 2013, date financiare la 31
decembrie 2012
Domeniu de activitate
Societăţi comerciale*
Angajaţi Cifră de Afaceri
totală Profit total
Nr. % din total Nr.
% din total Ron
% din total Ron
% din total
Agricultură 2 3,3% 0 0,0% 14,480 0,0% - 0,0%
Exploatare forestieră 1 1,7% 1 0,0% 7,372 0,0% - 0,0%
Industrie extractivă 1 1,7% 1 0,0% 113,586 0,0% 535 0,0%
Industrie prelucrătoare 14 23,3% 1.856 91,4% 843,358,476 96,7% 34,541,669 93,7
%
Construcţii 18 30,0% 65 3,2% 3,424,782 0,4% 48,240 0,1%
Comerţ 9 15,0% 24 1,2% 3,958,850 0,5% 102,964 0,3%
Transport 7 11,7% 78 3,8% 21,312,917 2,4% 2,177,882 5,9%
Hoteluri şi restaurante 2 3,3% 5 0,2% 158,042 0,0% - 0,0%
Alte servicii 6 10,0% 1 0,0% 73,839 0,0% 1,405 0,0%
Total 60 100% 2.031 100% 872.422.344 100% 36.873.773 100% Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii
* Sunt incluse în statistică doar companiile în funcţiune în luna august 2013, indiferent dacă au şi şi-au depus
sau nu situaţiile financiare la dec. 2012. Prezenta statistică nu ţine cont de companiile care au raportat situaţii
financiare la dec. 2012, dar nu mai erau în funcţiune în luna august 2013.
Activitatea economică de la nivelul UAT Fărcaşa nu este concentrată în localitatea reşedinţă de comună, ci în
localitatea Sîrbi, firmele prezente aici înregistrând un volum de business total de peste 856 mil. ron, adică
98,2% din totalul înregistrat în comună, un profit total de aproximativ 36,4 mil. ron (98,6%) şi un număr de
1,845 de angajaţi (90,8% din total), aceste valori ridicate datorându-se prezenţei concernului Eaton în
localitate. Urmează apoi, localitatea Fărcaşa pe teritoriul căreia se află cele mai multe firme ca număr,
respectiv 25 firme – 42% din total, firme care însă au înregistrat un volum de afaceri de aproape 7,7 mil. ron
(0,9% din cifra de afaceri a comunei), un profit de peste 296 mii ron (0,8%) şi un număr de 87 salariaţi (4,3%).
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 65
Localitatea Buzeşti se apropie de Fărcaşa, la nivelul ei existând 15 firme, ce înregistrează peste 6 mil. ron cifră
de afaceri (0,8% din total), şi un număr de 87 angajaţi (4,3%). Ultima din punct de vedere al activităţii
economice este localitatea Tămaia, la nivelul acesteia existând un număr de 12 firme, înregistrând cea mai
slabă performanţă economică în comparaţie cu celelalte localităţi aparţinătoare comunei.
Societăţile comerciale din comuna Fărcaşa pe localităţi, august 2013, date financiare la 31 decembrie
2012
Localităţi Număr firme Cifră de afaceri Profit total Număr salariaţi
Fărcaşa 25 41,7% 7.698.899 0,9% 296.521 0,8% 87 4,3% Buzeşti 15 25,0% 6.826.536 0,8% 168.510 0,5% 87 4,3% Tămaia 12 20,0% 982.600 0,1% 42.713 0,1% 12 0,6%
Sîrbi 8 13,3% 856.914.310 98,2% 36.368.804 98,6% 1.845 90,8%
TOTAL 60 100% 872.442.345 100% 36.876.548 100% 2.031 100% Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii
În funcţie de localitate, sectoarele cu impactul cel mai mare din punct de vedere al producţiei, contribuţiei la
bugetul local, locurilor de muncă create, investiţiilor realizate, impactului social şi impactului de mediu creat)
pe localităţi sunt următoarele:
- Fărcaşa: comerţul;
- Buzeşti: construcţiile şi turismul - în special cel de week-end;
- Sîrbi: industria prelucrătoare, transportul de mărfuri;
- Tămaia: construcţiile.
Numărul total al angajaţilor la firmele existente în comuna Fărcaşa a fost de 2.031 de persoane, ceea ce
asigură necesarul locurilor de muncă la o populaţie de 2.811 locuitori în vârstă de muncă (72% angajaţi în
comună), şi pentru navetiştii din zonele apropiate. Dintre persoanele angajate, 1.856 lucrează în industria
prelucrătoare (91,4%), 78 de persoane îşi desfăşoară activitatea în domeniul tansporturilor (3,8%), 65 în
domeniul construcţiilor (3,2%), iar 24 activând în domeniul comerţului (1,2%). În restul domeniilor de
activitate cum sunt: hoteluri şi restaurante, exploatare forestieră, industrie extractivă şi alte servicii activează
un număr mic de 5 angajaţi. De asemenea, majoritatea firmelor din comună (40) au între 0 şi 10 angajaţi
(85,11% din totalul de 47 de firme), 6 firme au între 11 şi 50 angajaţi (12,77%), existând o singură firmă care
are peste 500 de angajaţi, şi anume Eaton Electro Producţie SRL (1.749 angajaţi). Situaţia firmelor fără niciun
angajat (24), ceea ce ar echivala cu munca benevolă depusă de asociaţii firmei fără a-şi face contract cu
societatea, dar şi numărul mic de angajaţi în industrii care necesită forţă de muncă numeroasă este un indiciu
al muncii nedeclarate şi nefiscalizate.
Societăţile comerciale din comuna Fărcaşa după numărul de angajaţi la 31 decembrie 2012
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 66
Număr angajaţi (decembrie 2011)
Număr firme
Procent din total
0 24 51%
1 - 10 16 34%
11 - 50 6 13%
> 500 1 2%
Total 47 100%
Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii
În aceste condiţii, numărul mediu de şomeri prezenţi în statisticile AJOFM Maramureş are relevanţă limitată,
nefiind definitoriu pentru situaţia locuitorilor fără un loc de muncă, ci pentru cea a locuitorilor care şi-au
pierdut recent locul de muncă şi încă primesc indemnizaţie de şomaj, după expirarea acestei perioade ieşind
din statistici. Totuşi, în această statistică este cuprins impactul crizei economice din 2008 şi reducerea
activităţii mai multor societăţi, persoanele afectate de aceste evenimente fiind înregistrate ca şomeri până în
anul 2010, ieşind apoi din statistici. Astfel, în anul 2007 şi 2008 numărul şomerilor a fost de 22, respectiv 29
de şomeri şomeri, apoi numărul acestora a urcat brusc la 76 de şomeri în anul 2009, rămânând constant şi în
2010, pentru ca din 2011 să fie scadă către valorile din perioada 2007 - 2008, ajungând la 22 de şomeri în
2013.
Numărul mediu de şomeri din comuna Fărcaşa la sfârşitul lunii aprilie, 2007- 2013
Sursa: AJOFM Maramureş
Pe lângă cele 60 de societăţi comerciale, în Fărcaşa există şi un număr important de entităţi fără personalitate
juridică (Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale şi Întreprinderi Familiale) care beneficiază de o
procedură simplificată de înregistrare, autorizare şi desfăşurare a activităţii economice, precum şi de un
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 67
număr redus de documente contabile necesare. De asemenea, regimul fiscal aplicat acestor entităţi este mai
avantajos din punctul de vedere al impozitării, contabilitatea este mult simplificată, iar costurile pe care le
presupune atât înregistrarea cât şi derularea activităţii sunt mai reduse. Pe de altă parte, pentru a-şi putea
desfăşura activitatea ca P.F.A., I.I. şi I.F. este necesar ca titularul întreprinderii să aibă o calificare în domeniul
în care activează entitatea, şi din cauza faptului că aceasta nu are personalitate juridică, el răspundere
personal cu tot patrimoniul propriu pentru entitate.
Dintre cei 91 de întreprinzători din Fărcaşa care şi-au înregistrat entităţi fără personalitate juridică până în
luna iunie 2013, majoritatea desfăşoară activităţi în domeniul agriculturii (30 de întreprinzători dintre care 9
în cultura plantelor, 14 în creşterea animalelor şi 7 în ferme mixte), 28 de entităţi desfăşoară activităţi de
comerţ, 14 au activităţi în industria prelucrătoare, 11 lucrează în construcţii, 6 în domeniul serviciilor şi încă 2
sunt înregistrate în domeniul hotelurilor şi restaurantelor.
Entităţi fără personalitate juridică în comuna Fărcaşa (iunie, 2013)
Domeniu de activitate Nr. % în total
Agricultură 30 33%
Industrie prelucrătoare 14 15%
Construcţii 11 12%
Comerţ 28 31%
Hoteluri şi restaurante 2 2%
Alte servicii 6 7%
Total 91 100%
Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Maramureş
Din păcate nu există statistici clare cu privire la rezultatele financiare şi la numărul de angajaţi ai acestor
entităţi fără personalitate juridică, astfel încât nu se poate aprecia volumul de afaceri pe care acestea îl
generează şi nici forţa de muncă pe care o ocupă, însă practica ultimilor ani arată că în cazul acestor forme de
organizare în general înregistrările contabile sunt minime, la fel ca şi numărul de angajaţi oficiali.
Aşadar, datorită existenţei unor firme şi unor întreprinzători relativ prospere în domenii ca industria
prelucrătoare, transport, construcţii, comerţ, agricultură, dezvoltarea economică a comunei este una
favorabilă investiţiilor şi a oportunităţilor de angajare, determinând o situaţie economică bună pentru
locuitorii comunei şi stabilirea tinerilor din alte localităţi în această comună.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 68
5.2. Caracterizarea sectorului primar
5.2.1. Industria extractivă
După declinul înregistrat de industriile din economia socialistă din zonele de polarizare urbană, mai ales zona
Baia Mare şi industria minieră cu sectoarele adiacente acesteia, care constituiau un perimetru de navetă
frecventat de mulţi localnici din zona Fărcaşa până în anii ’90, cea mai mare parte a locuitorilor din comuna
Fărcaşa şi din zonele învecinate care făceau naveta şi erau domiciliaţi în raza de circa 35 - 40 kilometri faţă de
municipiul Baia Mare şi-au pierdut locurile de muncă, au intrat în şomaj şi s-au văzut nevoiţi să se întoarcă în
comună. Astfel, în ciuda declinului înregistrat în agricultură sau diferite ramuri industriale, ca sticlăria, comuna
Fărcaşa s-a îndreptat spre dezvoltarea altor sectoare şi domenii economice, ajungând ca prin dotările de care
dispune să atragă cu regularitate o parte din populaţia din satele învecinate.
În ceea ce priveşte industria extractivă din comuna Fărcaşa se remarcă faptul că aceasta dispune de resurse
ale solului care pot să fie exploatate: nisipul cuarţos, care reprezintă ingredientul principal folosit la fabricarea
tuturor tipurilor de geamuri sau a principalelor produse din sticlă şi care mai este utilizat la turnătorie
(prepararea amestecurilor de formare din turnătorii de fontă, oţel, neferoase, ca materie primă pentru
obţinerea nisipului peliculizat), ceramică (obiecte sanitare, ornamente, gresie, faianţă), filtrare (este
principalul mediu de filtrare din industria apelor, utilizat în staţii de filtrare a apei potabile sau puţuri forate),
industria construcţiilor (folosit la blocuri de beton, fundaţii, ţiglă pentru acoperişuri, ciment), adezivi,
obţinerea silicatului de sodiu sau prelucrarea chimicalelor şi metalelor, plasticului, produselor refractare sau
stimularea producerii petrolului.
În plus, din comuna Fărcaşa mai poate fi extras şi material balastier, care este un amestec de pietriş şi nisip
utilizat în construcţii, pentru terasamente, umplutură, platforme etc, în prezent existând în localitatea Sîrbi o
singură firmă, Niso Extract SRL, care se ocupă cu extracţia pietrei şi nisipului şi cu extracţia argilei şi caolinului,
acesta înregistrând o cifră de afaceri de aproximativ 114.000 de ron în 2012. Pe lângă aceasta, firma SC Truck
Sped SRL deţine şi o staţie de betoane, însă statistic este încadrată în domeniul serviciilor din cauza
înregistrării unui cod CAEN principal aferent acestui domeniu.
Astfel, datorită resurselor de nisip cuarţos din comună şi vecinătăţii satului Fărcaşa cu localitatea Poiana
Codrului, în care se afla o veche fabrică de sticlă, în comuna Fărcaşa s-a dezvoltat ca ocupaţie tradiţională
sticlăria. Mai întâi locuitorii comunei s-au îndreptat spre fabrica din vecinătate şi s-au calificat în meseriile de
suflători şi gravori, ajungându-se astfel, ca Fărcaşa să furnizeze o bună parte din personalul de muncitori ai
fabricii amintite. Însă, după ceva timp s-a dorit înfiinţarea unei fabrici de sticlă şi în Fărcaşa, astfel, în urma
mai multor încercări şi cu sprijinul sătenilor, în 1973 intră în producţie unitatea industrială „Sticlă de Fărcaşa”,
care a fost amplasată în curtea morii şi care în perioada 1978 a ajuns să aibă peste 360 de angajaţi calificaţi.
Mai apoi, unitatea industrială s-a extins şi s-a modernizat, obţinând inclusiv contracte externe, iar producţia
anuală a ajuns să depăşească 18 milioane de lei în cursul anului 1980. În plus, calitatea şi cantitatea produselor
realizate au sporit simţitor prin introducerea gazului metan, în urma extinderii de la Poiana Codrului. Astfel,
Rubinul de Fărcaşa a ajuns să fie renumit pe piaţa internă şi chiar europeană, iar după 1989 fabrica s-a
privatizat, în acelaşi timp fiind reduse atât personalul, cât şi gama de producţie, iar secţia de gravură a fost
desfiinţată, ajungând să se axeze doar pe sticlă albă.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 69
5.2.2. Exploatarea lemnului
Comuna Fărcaşa deţine importante resurse forestiere, însă activităţile tradiţionale ale locuitorilor s-au
îndreptat mai mult spre agricultură decât spre exploatarea lemnului. În ciuda specificului întrebuinţării pe
scară largă a lemnului în Maramureş, nu se poate spune că zona Fărcaşa se evidenţiază în mod special la acest
capitol, dar totuşi, printre meşteşugurile tradiţionale s-a numărat împletitul de nuiele şi răchită, care s-a
putut practica datorită amplasării în apropierea Someşului, acolo unde se găseau multe „huciuri” (adevărate
plantaţii naturale de răchită) care aveau un scop dublu: regularizarea cursului apei şi asigurarea materiei
prime pentru împletit. Ca ocupaţie tradiţională, împletitul de nuiele a început mai întâi în satul Tămaia, având
o tradiţie de peste 300 de ani, iar datorită faptului că prin acest meşteşug localnicii puteau să îşi câştige
existenţa şi să îşi întreţină familiile numeroase, mai târziu, împletitul de nuiele s-a răspândit în toate cele 4
localităţi.
După anul 1962 s-au creat chiar secţii de împletitorie în cadrul CAP-urilor Tămaia şi Fărcaşa, secţia din Tămaia
fiind profilată pe împletituri mai complexe: mese, scaune, mobilier pentru copii, rafturi de bucătărie, etc., pe
când în secţia de împletituri din Fărcaşa se confecţionau mai mult coşuri pentru damigene pentru cele două
fabrici de sticlă din Fărcaşa şi Poiana Codrului. În plus, în perioada 1970-1985 secţia de împletituri din Tămaia
avea comenzi de mobilier din Germania, Suedia şi Olanda şi aducea CAP-ului un profit anual de 1-2 milioane
de dolari, însă după anul 1989 secţia s-a dezmembrat, astăzi mai profesând la domiciliu doar 2-3 împletitori.
În ceea ce priveşte fondul forestier comuna are o situaţie bună, deţinând la nivelul teritoriului administrativ
o suprafaţă de peste 1.173 de hectare de pădure care acoperă 24,3% din suprafaţa totală a comunei, fapt ce
amplasează Fărcaşa pe locul 52 la nivelul judeţului. Din aceasta, 267,89 ha de pădure se află în proprietatea
comunei. Comuna Fărcaşa este amplasată în cea mai mare parte în zona de vegetaţie a foioaselor, mai precis,
în subzona stejarului, localităţile din regiunea deluroasă fiind înconjurate de masive păduroase ce sunt
alcătuite în principal din gorun, printre speciile secundare numărându-se fagul, carpenul, mesteacănul sau
plopul, iar în luncile apelor curgătoare este prezentă vegetaţia specifică de luncă (pajişti de luncă şi zăvoaie -
pădurile de luncă - cu specii de copaci precum salcia, răchita şi plopul; de arbuşti precum socul negru şi de
plante agăţătoare precum murur şi hameiul).
În plus, pe teritoriul Fărcaşei se întâlnesc şi câteva pâlcuri de circa 50 de castani comestibili, pe lângă toate
acestea ar mai fi de menţionat şi că stejarul roşu, un simbol al comunei Fărcaşa, care se găseşte şi pe stema
comunei, aici existând şi o rezervaţie naturală de stejari de acest tip. Astfel, se remarcă faptul că flora şi
vegetaţia din zonă au o importanţă deosebită atât din punct de vedere ecologic, cât şi economic (scop furajer,
medicinal, industrial şi chiar decorativ), în comună găsindu-se, ca specii alimentare sau culinare: fragi, zmeură,
mure, soc, cireş de pădure, ciuperci şi altele, iar ca plante medicinale: brânduşe de primavară, angelica,
degetar galben, ventrilica, etc.
În prezent activităţile care au la bază exploatarea lemnului sunt reduse, în comună existând o societate
comercială care prestează acest tip de activitate, Forest Marketing SRL, în localitatea Buzeşti. Pe de altă parte,
în comună mai sunt înregistrate SC Ridorail România SRL, societate româno-franceză care produce elemente
de lemn pentru galerii şi diverse elemente pentru jucării din lemn, F.M.F. Trans SRL care fabrică alte produse
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 70
din lemn, articole de plută, paie şi din alte materiale vegetale împletite şi 3 entităţi fără personalitate juridică
ce prestează activităţi de prelucrare a lemnului, fabricând elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru
construcţii.
5.2.3. Agricultura
Datorită suprafeţelor mari de terenuri agricole şi a păşunilor întinse din zonă, dar şi amplasării comunei pe
Valea Someşului, cu climă blândă, ocupaţiile preponderente ale locuitorilor comunei Fărcaşa au fost legate
încă din cele mai vechi timpuri de agricultură şi de creşterea animalelor.
Din suprafaţa totală de 4.841 hectare a comunei, terenurile agricole ocupă 2.844 de hectare, reprezentând
59% din suprafaţa comunei, ceea ce plasează Fărcaşa pe locul 46 la nivelul judeţului. Mai mult, terenurile
agricole sunt reprezentate de suprafeţe importante de teren arabil - 1.835 hectare (38% din suprafaţa
comunei, plasând-o pe locul 9 la nivelul judeţului) şi păşuni - 569 hectare (12% din suprafaţa totală), urmate
de fâneţe - 379 hectare (8% din suprafaţa totală) şi de terenurile ocupate cu livezi şi vii – 31 ha, respectiv 1,2%
din totalitatea terenurilor din comună.
Fondul funciar al comunei Fărcaşa
Teren arabil
Păduri Păşuni Fâneţe Livezi şi vii Alte terenuri
Total
Suprafaţă (ha) 1.835 1.173 569 379 61 824 4.841
% 38% 24% 12% 8% 1% 17% 100%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Astfel, potenţialul agricol datorat condiţiilor de sol şi climă, asigură cantităţi importante de cereale (grâu şi
porumb), plante tehnice (floarea soarelui), cartofi, legume şi fructe (prune, mere). De asemenea, în flora
spontană de păşune şi pădure există arbuşti precum afinul, murul şi zmeurul, dar şi flori şi plante medicinale.
Datorită potenţialului important al agriculturii în zonă, aceasta poate deveni o activitate economică prosperă,
producţiile bune şi cantităţile mari de cereale ce pot fi recoltate de pe terenurile agricole de aici putând
contribui la dezvoltarea economiei locale mai ales dacă s-ar dezvolta facilităţi de procesare la nivel local.
Pe de altă parte, în ciuda condiţiilor de mediu propice pentru practicarea agriculturii, comuna se confruntă cu
probleme din cauza lipsei sistematizării şi fărâmiţării excesive a parcelelor determinată de agricultura de
subzistenţă, dezorganizată şi pe suprafeţe mici, cu mecanizare minimă. În plus, lipsa de asociere în domeniul
cultivării plantelor cauzează dificultăţi inclusiv în desfacerea producţiei, producătorii individuali fiind nevoiţi
să îşi vândă surplusul de producţie imediat după recoltare la preţuri puţin avantajoase.
Pe lângă activitatea de cultivare a terenurilor şi de pomicultură, locuitorii din Fărcaşa se ocupă şi cu creşterea
animalelor, iar datorită păşunilor şi fânaţelor întinse din zonă, activitatea de creştere a animalelor este axată
mai ales pe creşterea ovinelor şi bovinelor, dar şi pe cea a porcinelor şi păsărilor.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 71
Conform Recensământului General Agricol din anul 2010, ultima cercetare statistică de asemenea anvergură,
efectivul total de animale din comuna Fărcaşa era format din 738 bovine, 494 ovine, 66 caprine, 1.174 porcine,
13.703 păsări, 180 cabaline şi 224 familii de albine.
Efectivele totale mai mari de bovine se regăsesc în localităţile Fărcaşa (255 animale, respectiv 35% din
efectivul total al comunei) şi Tămaia (203 bovine, 28% din total). Printe principlele rase de bovine crescute în
zonă se numără Bruna de Maramureş şi Bălţată Românească şi metişii acestora, acestea fiind rase rezistente
şi bine adaptate condiţiilor de mediu, hranei disponibile şi exploataţiilor de dimensiuni mici. O oportunitate
de dezvoltare ar putea fi crearea unor exploataţii de dimensiuni mici sau medii de vaci de carne, de asemenea
rase adaptate mediilor colinare, care oferă o bună valorificare a păşunilor.
Ovinele sunt crescute în general în număr mic sau mediu pe lângă gospodăriile individuale ale sătenilor şi
date la păşunat la stână pe perioada verii, însă în trecut numărul acestora era mult mai mare, creşterea oilor
reflectându-se chiar în denumirea germană a satului Buzeşti, „Buseptsie”. Cel mai mare număr de ovine de la
nivelul teritoriului administrativ al comunei Fărcaşa se regăseşte în localitatea Sîrbi, care deţine trei sferturi
din totalul efectivelor de ovine din comună, respectiv 382 ovine, ce corespunde unui procent de 77% din total,
în celelalte localităţi existând efective mai mici de 100 de ovine, iar în Fărcaşa nefiind înregistrate deloc.
Comparativ cu ovinele, efectivele de caprine sunt mult reduse, respectiv 66 de animale pe teritoriul comunei
ne-existând exploataţii de mari dimensiuni pentru această specie. Efectivele cele mai mari de animale se
găsesc în localitatea Buzeşti (35 animale, 53% din întregul efctiv de caprine), urmată de localitatea Sîrbi, cu
16 caprine, adică echivalentul a 24% din numărul total de caprine din comună.
Efectivele de porcine, pe de altă parte, reflectă obiceiurile de creştere a acestor animale aproape în fiecare
gospodărie rurală pentru uzul familiei. Cele mai mari efective, conform RGA 2010, se găseau în localitatea
Fărcaşa (485 porcine, 41% din total), după care urmează localităţile Tămaia (295 animale, app. 25% din total)
şi Sîrbi (236 porcine, app 20% din total).
Numărul total al păsărilor din comună (13.703 conform RGA 2010) reflectă, de asemenea, obiceiurile
populaţiei de creştere a acestora în gospodăriile rurale pentru uzul propriu al familiei şi surplusul de produse
pentru comercializare. Cele mai mari efective sunt înregistrate în Fărcaşa (6.479 păsări, respectiv 47% din
întregul efectiv) şi Tămaia (3.534, adică app. 26% din total).
Numărul cailor crescuţi în comuna Fărcaşa (180 conform RGA 2010) este un indicator pentru agricultura de
subzistenţă care utilizează forţa animalelor pentru muncile câmpului şi pentru activităţi de transport cu
tracţiune animală. Cel mai mare număr de cabaline se înregistra în localitatea Fărcaşa (122 animale), după
care urmează localităţile Sîrbi şi Tămaia, cu un număr de 17, respectiv 25 de cabaline.
Albinăritul este o altă ocupaţie reprezentată pe teritoriul administrativ al comunei Fărcaşa, aici existând o
vegetaţie polifloră de păşune şi fâneţe bogată, iar accesul către zone naturale nepoluate foarte potrivite
pentru albinărit fiind facil. Conform RGA 2010 în comună a fost raportat un număr de 224 familii de albine,
ocupaţie fiind practicată mai ales în localităţile Sîrbi (115 familii de albine, ceea ce reprezintă un procent de
app. 51% din total) şi Fărcaşa (89 familii de albine, adică 40% din total). Se remarcă însă faptul că în localităţile
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 72
Buzeşti şi Tămaia se înregistreză efective reduse de familii de albine, adică un număr de câte 10 familii de
albine în fiecare dintre cele două localităţi.
Efectivul de animale din localităţile componente ale comunei Fărcaşa, 2010
Localitate Nr. gospodarii agricole
Bovine Ovine Caprine Porcine
Păsari Cabaline Familii de albine
Persoane care au lucrat în agricultură
Nr. % în populaţie
Fărcaşa 549 255 - 4 485 6.479 122 89 1.096 65%
Buzeşti 265 149 72 35 158 2.002 6 10 475 91%
Sîrbi 222 131 382 16 236 1.688 27 115 420 53%
Tămaia 380 203 40 11 295 3.534 25 10 696 69%
TOTAL 1.416 738 494 66 1.174 13.703 180 224 2.687 67%
Sursa: Recensământul General Agricol 2010
Totuşi, în general, la nivelul comunei Fărcaşa se practică agricultura de subzistenţă, în exploataţii agricole
divizate care cultivă suprafeţe de 1 - 2 ha şi care au maxim 3 - 4 vaci, câteva oi şi câţiva porci crescute mai
ales pentru uzul familiei şi doar surplusul fiind comercializat. Acest lucru este evidenţiat şi de numărul
locuitorilor care au lucrat în agricultură în 2010, respectiv aproape 2.687 de persoane, care reprezintă aproape
67% din populaţia totală şi peste trei sferturi, adică 79% din populaţia cu vârsta de peste 15 ani.
În ceea ce priveşte exploataţiile agricole organizate, la nivelul lunii august 2013 în comună erau înregistrate 2
societăţi comerciale cu activităţi în agricultură: Med Prod SRL, în localitatea Buzeşti cu domeniu de activitate
creşterea animalelor, cu o cifră de afaceri de peste 14.000 ron şi Ferma Băiţa SRL care se ocupă de asemenea
cu creşterea animalelor, dar pentru care nu există date financiare disponibile.
Pe lângă acestea în comună sunt înregistrate 30 de entităţi fără personalitate juridică (PFA, II, IF) cu activitate
în sectorul agricol, care se ocupă în principal de creşterea animalelor (14 de entităţi), de cultivarea legumelor
şi a fructelor (9 entităţi) şi de operarea unor ferme mixte (7 entităţi). În ceea ce priveşte tipurile de animale
crescute de întreprinzătorii din Fărcaşa se remarcă albinele, crescute de 8 întreprinzători, bovinele de lapte,
crescute de 4 întreprinzători şi porcinele crescute de 2 întreprinzători. Faptul că întreprinzătorii înregistraţi
care se ocupă de agricultură reprezintă 33% din totalul entităţilor fără personalitate juridică din comună
reflectă importanţa agriculturii la nivelul comunei şi faptul că aceasta este modalitatea principală prin care
locuitorii îşi asigură veniturile.
Asociaţiile şi grupurile de producători sunt în general bine reprezentate la nivelul comunei, în comuna
Fărcaşa existând 6 asociaţii, cu domeniul de activitate în zootehnie şi afiliate la nivelul judeţean dintre care:
două în localitatea Fărcaşa, Asociaţia crescătorilor de taurine „FĂGET” şi Asociaţia crescătorilor de taurine
„IZVOREANA”, două în Tămaia, Asociaţia crescătorilor de animale „SOMEŞ” şi Asociaţia crescătorilor de
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 73
taurine „TĂMÂIANA”, una în Buzeşti, Asociaţia crescătorilor de animale „MĂRIUCA” şi alta în localitatea
Sîrbi, Asociaţia crescătorilor de animale „SÂRBANA”.
Totuşi se remarcă lipsa unor forme asociative în domeniul cultivării plantelor în ciuda potenţialului important
pe care îl are comuna în acest domeniu. Astfel, lipsa asocierii este sinonimă cu lipsa de organizare, cu slaba
putere de negociere a preţurilor de achiziție şi de vânzare şi cu dificultatea comercializării produselor agricole,
funcţionând în acelaşi timp ca o frână pentru dezvoltarea agriculturii şi a unei economii durabile la nivelul
comunei.
Posibilităţile de desfacere a producţiei agricole pentru producătorii din Fărcaşa sunt limitate, cauzele
principale ale acestor probleme fiind îndeosebi fărâmiţarea exploataţiilor agricole care descurajază apariţia
unor puncte de colectare, depozite sau chiar mici fabrici de procesare în această zonă. În plus, până în prezent
nu s-a înregistrat niciun produs local sau tradiţional în zona comunei Fărcaşa, astfel că vânzarea de produse
agricole generice şi nediferenţiate contribuie la scăderea şanselor agricultorilor de a-şi vinde produsele în
profit sau măcar de a-si acoperi costurile astfel încât să evolueze de la agricultura de subzistenţă.
Printre problemele principale cu care se confruntă agricultorii din zonă se numără:
- Fărâmiţarea exploataţiilor agricole care determină practicarea unei agriculturi de subzistenţă
ineficiente;
- Lipsa asocierii, mai ales în domeniul culturii plantelor;
- Dificultatea desfacerii produselor agricole;
- Deficitul de forţă de muncă calificată şi motivată în agricultura, tinerii de aici părăsind mediul rural
pentru centrele urbane apropiate sau pentru a pleca la muncă în străinătate.
Un potenţial de dezvoltare major se remarcă în următoarele direcţii:
1. dezvoltarea unor exploataţii eficiente de cultivarea a plantelor în zonele terenurilor arabile fertile ale
unităţii administrativ teritoriale;
2. dezvoltarea unor facilităţi de depozitare sau de uscare a fructelor şi legumelor pentru a le mări
termenul de valabilitate şi pentru a facilita comercializarea lor în condiţiile unui preţ mai bun;
3. identificarea unor nişe de piaţă – produse tradiţionale sau ecologice – specifice zonei, crearea unui
brand local şi încurajarea dezvoltării exploataţiilor agricole producătoare;
4. dezvoltarea fermelor zootehnice de bovine din rase mixte autohtone (Brună de Maramureş, Bălţata
Românească) şi din rase de carne, acestea având capacitatea de a valorifica cel mai bine păşunile şi
fâneţelor întinse;
5. dezvoltarea fermelor de ovine şi caprine, uşor adaptabile zonei de deal;
6. realizarea de venituri alternative pentru localnici prin dezvoltarea formelor de agroturism, în mod
special în baza caracteristicilor şi dezvoltării turistice a Zonei Codrului;
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 74
În aceste condiţii, dezvoltarea agriculturii este dificilă pe termen scurt, însă zona are un potenţial important
în domeniul agriculturii, atât în ceea ce priveşte cultivarea plantelor, fie că sunt fructe, legume, cereale sau
plante tehnice, creşterea animalelor adaptate zonei sau practicarea albinăritului la o scară mai mare. Aşadar,
o susţinere adecvată din partea autorităţilor locale ar putea duce la o dezvoltare importantă, şi mai ales,
durabilă, a comunei Fărcaşa.
5.3.Caracterizarea sectorului secundar Din punct de vedere al volumului de afaceri generat, sectorul secundar este cel mai bine reprezentat sector
al economiei din comuna Fărcaşa, generând 97% din afacerile din comună (peste 846 milioane ron din cele
872 milioane ron realizate în total la nivelul comunei) şi angajând 95% din personal (1.921 din cei 2.031 de
angajaţi din comună). Ca şi număr de firme, în sectorul secundar activează 32 de firme, reprezentând 53,3%
din numărul total de firme înregistrate în comună, dar dintre acestea doar 21 şi-au depus situaţiile financiare
la Administraţia Financiară pentru anul 2012.
Cea mai bine reprezentată ramură a sectorului secundar este industria prelucrătoare, care a realizat în 2012
prin cele 14 firme care au acest domeniu de activitate aproximativ 97% din cifra de afaceri la nivel de comună,
respectiv 843 milioane ron şi a angajat 91% din salariaţii din zonă (1.856 de persoane).
Domeniile principale de activitate corespunzătoare industriei prelucrătoare înregistrate în UAT Fărcaşa sunt:
Fabricarea echipamentelor electrice - reprezentată de cea mai mare firmă de comună din toate
punctele de vedere, Eaton Electro Producţie SRL, care se află în localitatea Sîrbi şi are CAEN-ul
„fabricarea aparatelor de distribuţie şi control al electricităţii”. Cu o cifră de afaceri de peste 831 mil.
ron (96% din total), un profit de peste 34 mil. ron (93% din profitul total obţinut în comună) şi un
număr de peste 1.700 de angajaţi (84% din întregul număr al angajaţilor din comună), societatea
Eaton Electro Producţie SRL susţine o mare parte din economia comunei Fărcaşa. Această societate
şi-a început activitatea în comună în anul 2002, având capital integral austriac şi fiind parte a
Concernul MOELLER afiliat în 2010 la concernul american EATON, unul dintre cei mai importanti
producatori mondiali de echipamente electrice de joasa tensiune si de solutii de automatizare, care
include intre brand-urile sale nume cunoscute precum Moeller, Holeck, Westinghouse, Cutler
Hammer, etc. De la înfiinţare, societatea concentrează forţa de muncă locală şi a devenit forţa şi
pilonul de competitivitate care a relansat dezvoltarea socio - economică a comunei Fărcaşa. De
asemenea, se poate spune că la Fărcaşa există o adevărată industrie, dacă nu cea mai mare investiţie
din mediul rural, cel puţin una dintre cele mai mari, iar obiectivul principal de activitate îl constituie
producţia de contactoare electrice, activitatea de producţie, verificare, depozitare şi ambalare a
acestora realizându-se în 5 hale industriale. Mai mult, această companie a contractat o firmă pentru
transportul regional zilnic al angajaţilor firmei din comuna Fărcaşa - Sîrbi.
Industria alimentară - reprezentată de Bobpan SRL, din localitatea Tămaia, cu CAEN „fabricarea
pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie”, 3 angajaţi şi o cifră de afaceri de
peste 200.000 ron în 2012 şi de Ipar Barta SRL, din localitatea Fărcaşa, cu activitate principală
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 75
fabricarea produselor de morărit, care a avut în 2012 un număr mediu de 11 angajaţi şi care a realizat
o cifră de afaceri totală de aproximativ 140.000 ron şi de. Pe lângă aceste societăţi în comună sunt
înregistrate şi două entităţi fără personalitate juridică cu activităţi de fabricare a sucurilor de fructe şi
legume şi de fabricare a pâinii, prăjiturilor şi a altor produse de patiserie, pentru care însă nu există
date financiare centralizate.
Prelucrarea lemnului - reprezentată de o societate comercială: F.M.F. Trans SRL, cu sediul în Tămaia
şi cu CAEN „fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie şi din alte
materiale vegetale împletite”, care a avut în 2012 un număr de 3 angajaţi şi o cifră de afaceri de
aproape 490.000 ron. Pe lângă aceste societăţi în comună sunt înregistrate şi 3 entităţi fără
personalitate juridică cu activităţi de fabricare a elementelor de dulgherie şi tâmplărie pentru
construcţii.
Fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice - în acest domeniu activează două companii, una
în localitatea Fărcaşa (Pro Win Tec SRL) şi una în localitatea Sîrbi (Maral Stil SRL), cele două având
CAEN-ul „fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii”, pe lângă acestea în comună
existând şi o entitate fără personalitate juridică ce are ca activitate principală fabricarea altor produse
din material plastic.
Fabricarea produselor din minerale nemetalice - în comună sunt înregistrate 2 companii, una cu
activitate de fabricare a betonului în localitatea Sîrbi (Truck Speed SRL - 45 de angajaţi, pe locul 3 în
comună după volumul de business înregistrat, respectiv peste 6,5 mil. ron CA) şi una cu activitate de
tăiere, fasonare şi finisare a pietrei (A.B.C. Marmi SRL - localitatea Sîrbi). Pe lângă aceste firme, în
comună mai există şi 6 entităţi fără personalitate juridică, dintre care 4 se ocupă cu fabricarea
produselor din beton pentru construcţii, iar 2 au activităţi de tăiere, fasonare şi finisare a pietrei.
Fabricarea construcţiilor şi articolelor metalice - există 3 companii în localitatea Fărcaşa care
realizează activităţi în acest domeniu, Metal Sistem Dex SRL (fabricarea de construcţii metalice, CA
de aproximativ 30.000 ron), Mecanica Tacaci SRL (fabricarea articolelor din fire metalice, CA de peste
70.000 ron, 3 angajaţi) şi Zincrom SRL (activitate de fabricare a articolelor din fire metalice, cu CA de
peste 130.000 ron, 6 angajaţi). În privinţa entităţilor fără personalitate juridică din acest domeniu de
activitate, se constată existenţa unei entităţi de acest fel ce se ocupă cu fabricarea de uşi şi ferestre
de metal.
Fabricarea mobilei - este înregistrată o singură companie cu activitate de acest tip, Ridorail România
SRL, din Buzeşti, care are o cifră de afacere de peste 4,4 mil. ron, capitalul mixt, româno - francez şi
un număr de 32 de angajaţi, situându-se astfel printre cele mai mari companii de la nivelul comunei
Fărcaşa. În plus, produsele finite obţinute sunt destinate atât pieţei interne, cât şi celei externe. Pe
lângă aceasta, menţionăm şi SC Montaud SRL, societate de asemenea cu capital francez înregistrată
în Buzeşti, care are obiect de activitate fabricarea altor produse manufacturiere pentru export, dar
care nu şi-a depus situaţiile financiare la finalul anului 2012.
În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor la nivelul comunei se înregistrează un număr total de 18 firme care
activează în domeniul construcţiilor de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale (10 firme), realizării instalaţiilor
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 76
pentru clădiri (3 firme), lucrări de finisaje (5 firme) şi realizare de învelitori şi şarpante (1 firmă). Dintre firmele
care activează în acest domeniu cele mai mari sunt: Astera Batiment SRL din localitatea Buzeşti, cu CAEN
„vopsitorie, zugrăveli şi monturi de geamuri”, cu un număr de 35 de salariaţi şi CA de peste 1 mil. ron şi IPD
Tec SRL din localitatea Fărcaşa, cu CAEN „lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat”, cu
un număr de 5 salariaţi şi o cifră de afaceri de peste 680.000 ron. Volumul de business generat de firmele de
construcţii este de 3,4 mil.ron şi reprezintă doar 0,4% din cifra de afaceri cumulată la nivelul comunei, sectorul
fiind în acelaşi timp responsabil pentru 3,2% din locurile de muncă de la nivelul comunei (65 angajaţi).
Pe lângă acestea, în comună sunt înregistrate şi un număr de 11 entităţi fără personalitate juridică cu activitate
principală în domeniul lucrărilor de finisare (8 entităţi), lucrări speciale de construcţii (2 entităţi) şi doar o
entitate ce se ocupă cu construirea clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, pentru care însă nu există date
financiare centralizate. Totuşi, numărul mare de întreprinzători înregistraţi în acest domeniu de activitate,
reprezentând 12% din numărul total de entităţi fără personalitate juridică de pe teritoriul administrativ al
comunei, reflectă importanţa pe care acest sector o are în viaţa economică a comunei.
5.4. Caracterizarea sectorului terţiar Sectorul terţiar din comuna Fărcaşa este reprezentat de 24 societăţi comerciale, respectiv 40 % din totalul
firmelor înregistrate în comună, şi 36 de entităţi fără personalitate juridică, ce reprezintă 39,5% din PFA-urile,
II-urile şi IF-urile înregistrate aici. La nivel de rezultate financiare raportate, având în vedere faptul că pentru
entităţile fără personalitate juridică nu sunt disponibile date centralizate, volumul de afaceri realizat de
firmele din domeniu reprezintă 2,9% din cifra de afaceri cumulată la nivel de comună, respectiv aproape 25,5
mil. ron, majoritatea fiind înregistrat de domeniul transporturilor.
Aşadar, domeniul comerţului este reprezentat la nivelul comunei Fărcaşa de 9 societăţi comerciale, dintre
care, 2 cu activităţi de comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, iar restul se
ocupă cu comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate (5 firme) şi în magazine specializate (2 firme).
Cea mai mare firmă din domeniul comerţului este Lodicom SRL din Fărcaşa, care are CAEN – ul „comerţ cu
amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”, 10 angajaţi şi CA
de aproape 2 mil.ron, urmată de firma Rubimar SRL din Fărcaşa, care are CAEN - ul „comerţ cu ridicata
nespecializat cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”, 5 angajaţi şi CA de peste 1
mil. ron. Pe lângă acestea, sunt înregistrate 28 de entităţi fără personalitate juridică, dintre care 17 prestează
activităţi de comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de produse
alimentare, băuturi şi tutun, 2 prestează activităţi de comerţ cu ridicata al maşinilor agricole, echipamentelor
şi furniturilor, şi câte una prestează activităţi de comerţ cu amănuntul a produselor nealimentare, a bunurilor
de ocazie, comerţ cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, comerţ cu ridicata al florilor, intermedieri şi
comerţ cu produse diverse sau întreţinerea şi repararea autovehiculeor.
Domeniul serviciilor este reprezentat de 15 societăţi comerciale şi 8 entităţi fără personalitate juridică care
prestează activităţi de transporturi (7 firme - 2 ce se ocupă cu transporturi urbane, suburbane şi
metropolitane de călători şi 5 ce activează în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri), întreţinerea şi
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 77
repararea autovehiculelor (2 firme), servicii de cazare (o entitate fără personalitate juridică) şi servicii de
reparaţii aparate de uz casnic (o entitate fără personalitate juridică), dar şi 2 firme care se ocupă cu activităţi
de servire a băuturilor şi o entitate fără personalitate juridică de acest gen. Astfel, printre cele mai mari firme
din domeniul serviciilor se numără cele din transporturi, care totalizează o cifră de afaceri de peste 21 mil.
ron (2,4% din volumul de business înregistrat în comună), un profit total de peste 2 mil. ron (5,9%) şi un număr
total de 78 de angajaţi (3,8%), dintre acestea cea mai mare fiind Hagero SRL, din Fărcaşa, înfiinţată în 1994 ce
se ocupă de transporturi rutiere de marfă, care se află pe locul 2 în comună din punct de vedere al cifrei de
afaceri, aceasta fiind de peste 18 mil. ron, în timp ce numărul salariaţiilor este de 48. Aceasta este urmată de
Lodicom SRL, care are CAEN -ul „baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor ”, are o cifră de afaceri de
aproape 2 mil. ron şi angajează 10 persoane şi de Inter Bus Speed SRL, care are CAEN -ul „transporturi urbane,
suburbane şi metropolitane de călători ”, o cifră de afaceri de peste 1,9 mil. ron şi 22 de angajaţi.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 78
6. MANAGEMENT URBAN
6.1. Caracterizarea generală a primăriei Unitatea Administrativ Teritorială Fărcaşa are obligaţia de a îndeplini atribuţiile stabilite prin Legea nr
215/2001 a administraţiei publice locale, republicată şi prin celelalte acte normative în vigoare. Primarul,
viceprimarul, secretarul comunei şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu
activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului,
soluţionând problemele curente ce apar în comunitatea locală.
Primăria Fărcaşa este organizată pe compartimente cu atribuţii în principalele domenii de activitate, potrivit
specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limitele mijloacelor financiare de care
dispune.
Primăria Fărcaşa funcţionează într-o clădire aflată în centrul comunei situată pe strada Independenţei nr. 59,
spaţiul destinat activităţii administrative fiind în prezent insuficient pentru desfăşurarea activităţii. De
asemenea, starea dotărilor şi a finisajelor este medie şi lipsesc sălile adecvate pentru întâlnirile cu cetăţenii şi
pentru consilierea acestora, ceea ce contribuie la îngreunarea apropierii dintre autorităţile publice locale şi
cetăţeni, astfel că se impun atât extinderi de spaţiu, cât şi reparaţii şi refacerea finisajelor pentru spaţiile
existente.
De asemenea, dotarea tehnico – materială este limitată şi uzată moral, fiind necesare modernizări şi înlocuiri
în ceea ce priveşte tehnica de calcul şi programele software utilizate de angajaţii administraţia locală pentru
a reduce timpul de răspuns la solicitările cetăţenilor şi timpul de realizare a sarcinilor presupuse de activitatea
curentă şi activitatea investiţională a primăriei, dar şi pentru a creşte în general calitatea actului administrativ.
6.2. Resurse umane Aparatul administrativ al comunei Fărcaşa este compus din 38 de posturi, dintre care:
- două funcţii de demnitate publică: primar şi viceprimar;
- 18 funcţii publice: dintre care una de conducere şi 17 de execuţie;
- 18 funcţii contractuale.
Conform Organigramei aparatului de specialitate al Primăriei Comunei Fărcaşa, structura aparatului
administrativ al comunei cuprinde următoarele compartimente:
1. Compartiment Contabilitate: 1 funcţie publică de execuţie
2. Compatiment Impozite şi taxe: 3 funcţii publice de execuţie (1 vacant)
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 79
3. Compartiment Integrare europeană: 1 funcţie publică de execuţie
4. Compartimnet Reurese umane, salarizare: 1 funcţie publică de execuţie (vacant)
5. Compartiment SPCLEP: 3 funcţii publice de execuţie (1 vacant)
6. Compartiment Birou Administrativ: 6 funcţii contractuale, dintre care 1 funcţie contractuală de
conducere şi 5 funcţii contractuale de execuţie (1 vacant)
7. Compartiment Apă, canal: 3 funcţii contractuale de execuţie (1 vacant)
8. Compartiment Cultură: 1 funcţie contractuală de execuţie
9. Compartiment Cadastru şi agricultură: 2 funcţii publice de execuţie (1 vacant)
10. Compartiment Juridic, contencios: 1 funcţie publică de execuţie (vacant)
11. Compartiment Asistenţă socială: 1 funcţie publică de execuţie
12. Compartiment Urbanism: 2 funcţii publice de execuţie (1 vacant)
13. Compartiment Achiziţii publice: 1 funcţie publică de execuţie (vacant)
14. Compartiment Poliţie locală: 2 funcţii contractuale de execuţie, toate vacante
15. Compartiment Implementare proiecte: 5 funcţii contractuale de execuţie, toate vacante.
Relaţiile de subordonare din cadrul aparatului administrativ se prezintă astfel:
Primarul are în subordine viceprimarul, secretarul, compartimentul Contabilitate, Integrare
europeană, Resurse umane, SPCLEP, Birou administrativ, compartimentul Implementare proiecte
şi Poliţie locală.
Viceprimarul are în subordine compartimentele Cultură şi Cadastru, Agricultură.
Secretarul are în subordine compartimentele Juridic, contencios, Asistenţă socială, Urbanism şi compartimentul Achiziţii publice.
6.3. Capacitatea generală de management Comuna Fărcașa este o comună de dimensiuni medii, având un teritoriu de 4.841 ha și o populație de 4.015
locuitori (Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor – rezultate definitive), având în componență 4 sate:
Fărcașa, Buzești, Sîrbi și Tămaia. Având în vedere similitudinile manifestate de către localitățile aparţinătoare,
comuna prezintă un grad de omogenitate relativ ridicat, ceea ce nu pune probleme majore în administrare.
În plus, comuna este bine dezvoltată economic, atragerea unor investitori străini serioşi la momentul oportun
şi buna relaţie între autorităţile publice locale şi întreprinzătorii din comună arătându-şi în prezent roadele.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 80
Pe lângă aceşti investitori străini, s-au dezvoltat şi o serie de firme ai unor întreprinzători români, cu activităţi
dintre cele mai variate, de la producţie de mobilă la transporturi de marfă şi călători sau construcţii. Aşadar,
activitatea economică din comună este bine dezvoltată, numărul companiilor care funcţionează aici fiind unul
satisfăcător, reuşind să satisfacă în mare parte necesarul de locuri de muncă la nivel local, atrăgând astfel
lucrători şi din zonele învecinate.
Prin urmare, veniturile din taxe şi impozite colectate de la societăţile comerciale de pe raza comunei şi de la
angajaţii acestora permit atingerea unui nivel bun al veniturilor la bugetul local, la care se adaugă şi
sponsorizările atrase de la cele mai mari firme pentru diverse proiecte, Autorităţile Publice Locale beneficiind
astfel de posibilitatea realizării unor proiecte şi investiţii la care nu au acces foarte multe dintre comunele
judeţului.
Pe lângă fondurile proprii şi sponsorizările de care dispune comuna, o modalitate importantă prin care se
poate capitaliza potenţialul major de dezvoltare al comunei şi al locuitorilor săi este identificarea de proiecte
şi programe inteligente şi inovative de dezvoltare pentru implementarea cărora să se atragă finanţări
alternative şi nerambursabile.
6.4. Rolurile Autorităților Publice Locale. Comunicare și asociere administrativă Unul din cele mai importante roluri ale autorităţilor publice locale este de a cunoaşte şi a analiza toate
aspectele referitoare la viaţa în comunitatea, de a identifica disfuncţionalităţile şi a propune măsuri de
remediere sau îmbunătăţire, în acelaşi timp identificând şi implementând măsurile necesare dezvoltării
ulterioare armoniase a comunităţii. Astfel, autorităţile publice locale trebuie să întreprindă atât acţiuni
reactive, cât şi acţiuni pro-active pentru transformarea comunităţii aflate în grija lor.
De asemenea, acestea au rolul de a reprezenta comunitatea la nivel judeţean, astfel încât interesele
comunei să fie transmise şi susţinute la forurile competente, maximizând fondurile atrase pentru
dezvoltarea comunei.
Pentru a fi mereu la curent cu starea comunităţii pe care o au în grijă, dar şi pentru a informa şi consulta
cetăţenii în probleme de interes local, autorităţile publice locale trebuie să întreprindă un demers constant
de consultare şi dezbatere publică. Astfel de demersuri au rolul de a ţine autorităţile publice locale
conectate la realităţile vieţii în comunitate şi de a identifica modificările în starea locuitorilor şi a localităţii
cât mai curând. De asemenea, o bună relaţie de comunicare cu cetăţenii şi posibilitatea acestora de a-şi
exprima opiniile şi ideile de îmbunătăţire a vieţii în comunitate asigură premisele pentru alegerea şi
prioritizarea corectă a direcţiilor de dezvoltare şi de investiţii. În plus, cetăţenii sunt astfel responsabilizaţi
şi implicaţi direct în dezvoltarea comunităţii lor, simţindu-se parte a acestui proces de evoluţie.
Pentru o bună comunicare cu locuitorii comunei, Autorităţile publice locale din Fărcaşa trebuie să îşi
regândescă strategia de comunicare şi de relaţii publice, identificând cele mai potrivite canale de comunicare
cu cetăţenii (inclusiv comunicare la distanţă cu cetăţenii aflaţi în străinătate) şi asigurându-se că informaţiile
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 81
ajung în timp util şi în mod transparent la fiecare cetăţean interesat. În acest sens sunt absolut necesare
următoarele demersuri:
- Actualizarea site-ului comunei astfel încât să cuprindă informaţii actuale şi relevate şi să poată pune
la dispoziţia cetăţenilor anumite servicii online precum descărcarea şi înregistrarea de cereri şi
solicitări, transmiterea de comunicări oficiale, plată taxe şi impozite etc;
- Prezenţa în „social media” (facebook, twitter etc.);
- Stabilirea unui program bine-definit şi accesibil de audienţe pentru cetăţeni;
- Organizarea unor dezbateri publice periodice cu privire la problemele de interes major.
Un alt resort de dezvoltare pe care autorităţile publice locale îl au la dispoziţie este asocierea şi cooperarea,
acestea având dreptul să se asocieze cu alte entităţi sau autorităţi publice din ţară sau din străinătate, unindu-
şi eforturile, resursele şi know-how-ul şi formând asociaţii, fundaţii sau asociaţii de dezvoltare comunitară sau
intercomunitară. Aceste asociaţii au scopul de a realiza în comun diferite proiecte de dezvoltare de interes
zonal sau regional sau să furnizeze în comun anumite servicii publice, ducând la creşterea calităţii vieţii
locuitorilor lor.
Începând cu luna mai 2006, Comuna Fărcașa face parte din Asociația „Microregiunea de dezvoltare
economico-socială a Țării Codrului”, alături de alte 10 comune, al cărui scop principal este dezvoltarea
economico-socială și ameliorarea stării materiale a populației din zonă, prin mobilizarea forțelor și inițiativelor
persoanelor fizice și juridice, prin favorizarea și încurajarea inițiativei membrilor comunității în direcția inițierii
unor proiecte de dezvoltare, folosind resursele din zonă, atât în interes comunitar cât și individual.
Începând cu anul 2012, comuna Fărcaşa alături de alte 10 comune, dintre care una din judeţul Satu Mare, de
oraşul Tăuţii Măgherăus şi de societăţi private, sau ONG-uri, au înfiinţat grupul de Acţiune Locală Maramureş
- Vest care a obţinut fnanţare în cadrul FEADR, axa IV. GAL MM-V propune atragerea de fonduri pentru
dezvoltarea mediului privat în pondere de 70%, iar pentru beneficiarii publici în procent de 30%. În aceste
condiţii, fiind cel mai tânăr GAL din judeţ, se află la ultima sesiune de finanţare, alocată integral instalării
tinerilor fermieri.
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 82
7. ANALIZA SWOT
SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINTARI/RISCURI
Demografie - Cea mai mare parte a
populaţiei este tânără
(40% sub 45 de ani);
- Evoluţia ascendentă a
numărului de locuitori în
ultimii 10 ani,
manifestând însă o
tendinţă de temperare
în perioada recentă;
- Echilibru relativ între
populaţia feminină şi
masculină;
- Nu există discrepanţe
majore între grupele de
vârstă;
- Proces de îmbătrânire
mai puţin accentuat;
- Oportunităţi economice
pentru populaţia din
comună ;
- Este asigurat numărul
locurilor de muncă;
- Nu se înregistrează un
fenomen al migraţiei
accentuat, Fărcaşa fiind
- Rata natalităţii începe să
scadă din ce în ce mai mult;
- Rata mortalităţii superioară
celei judeţene şi naţionale;
- Rata sporului natural
negativă;
- Raportul de dependenţă
demografică mai mare decât
cel judeţean şi cel naţional
- Ameliorarea ratei de mortalitate
la nivel naţional;
- Crearea unor asociaţii sau ONG-
uri care să aibă ca scop
dezvoltarea durabilă a comunei
Fărcaşa;
- Posibilitatea accesării de fonduri
europene pentru creşterea
calităţii vieţii în comuna Fărcaşa;
- Continuarea scăderii
demografice;
- Scăderea numărului
locurilor de muncă .
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 83
mai degrabă o comună
de destinaţie, nu o
comună sursă.
Infrastructură - Reţea rutieră formată
din 2 drumuri judeţene
(DJ108 A şi DJ 193 E) şi 2
drumuri comunale (DC
84, DC 94) aflate în stare
foarte bună, bună sau
medie.
- 99% din gospodăriile din
comună sunt racordate
la energie electrică;
- Staţia de epurare din
localitatea Tămaia în
curs de extindere;
- Existenţa unui sistem de
alimentare cu gaz
metan;
- Infrastructură bună de
telecomunicaţii
(telefonie fixă, mobilă,
internet şi televiziune),
majoritatea populaţiei
având acces la aceste
servicii
- Accesul locuitorilor la
transportul rutier în
comun către oraşele şi
- Reţeaua de străzi secundare a
localităţilor parţial împietruită
şi din pământ, ceea ce le face
greu practicabile;
- Lipsa accesului direct la
transportul feroviar (cea mai
apropiată gară fiind la 18 km)
- Reţea de apă potabilă
insuficient dezvoltată (36,724
km) existând şi zone
neacoperite;
- Reţeaua de canalizare
insuficient dezvoltată (22,216
km), ceea ce generează
deversarea apelor uzate
menajere direct în apele
curgătoare şi în pânza freatică
în zonele neacoperite;
- Modernizarea infrastructurii
publice prin accesarea de
fonduri europene şi
guvernamentale.
- Creşterea gradului de
uzură al infrastructurii şi
al echipamentelor din
dotare;
- Lipsa resurselor
financiare pentru
finanţarea şi
cofinanţarea proiectelor
finanţate prin Fonduri
Structurale;
- Cunoştinţe insuficiente
legate de elaborarea şi
administrarea
proiectelor finanţate din
Fondurile Structurale
pentru proiecte de
infrastructură şi mediu;
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 84
comunele din vecinătate
(servicii private de
transport)
Cultură - Păstrarea tradiţiilor şi a
culturii locale,
îmbrăcarea portului
popular în zilele de
sărbătoare
- Organizarea festivalului
„Deschide uşa Creştine”
şi desfăşurarea pe
teritoriul comunei a
festivalului
„Maramureşu’ s-adună”;
- Existenţa ansamblului
folcloric de copii „Plaiuri
Someşene”;
- Existenţa unui cămin
cultural în fiecare
localitate şi starea bună
de funcţionare a
acestora, în urma
lucrărilor de renovare şi
modernizare din ultimii
ani;
- Existenţa unei reviste
locale „Gazeta de
Fărcaşa”;
- Meşteşugurile tradiţionale pe
cale de dispariţie;
- Promovarea redusă a
artiştilor locali;
- Finanţarea redusă a
activităţilor culturale.
- Organizarea mai multor
evenimente de promovare a
culturii locale
- Accesarea de fonduri europene
şi guvernamentale pentru
promovarea culturii şi tradiţiei
din Fărcaşa.
- Estomparea treptată a
tradiţiilor locale odată cu
schimbarea generaţiilor
şi plecarea tinerilor din
comună;
- Lipsa resurselor
financiare pentru
finanţarea şi
cofinanţarea proiectelor
finanţate prin Fonduri
Structurale;
- Cunoştinţe insuficiente
legate de elaborarea şi
administrarea
proiectelor finanţate din
Fondurile Structurale;
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 85
- Existenţa a 2 biblioteci
în comună.
Educaţie - Existenţa Şcolii
Gimnaziale „Lucian
Blaga” care funcţionează
într-o clădire inaugurată
în 2012;
- Infrastructură
educaţională în stare
bună de funcţionare
bună;
- Dotare materială foarte
bună a şcolii;
- Existenţa profesorilor
calificaţi şi cu
experienţă.
- Săli de sport amenajate
în Fărcaşa şi Tămaia;
- Bază sportivă modernă
amenajată în Fărcaşa.
- Scăderea populaţiei şcolare;
- Inexistenţa unei creşe;
- Lipsa unei grădiniţe cu
program prelungit în Fărcaşa;
- Numărul mic de săli de clasă
şi de laboratoare în clăsirea
inaugurată în 2012
- Construcţia unui corp nou la
şcola din Fărcaşa prin fonduri
europene
- Dezvoltarea educaţiei practice
meşteşugăreşti pentru elevi
prin şcoli de vară sau programe
de tip „after school”;
- Dezvoltarea unor cursuri de
specializare în meseriile care
sunt cerute în zonă;
- Accesarea de fonduri europene
şi guvernamentale pentru
dezvoltarea învăţământului în
comuna Fărcaşa.
- Surse insuficiente de
finanţare pentru
educaţie şi pentru
programe educative
inovative;
- Lipsa resurselor
financiare pentru
finanţarea şi
cofinanţarea proiectelor
finanţate prin Fonduri
Structurale;
- Cunoştinţe insuficiente
legate de elaborarea şi
administrarea
proiectelor finanţate din
Fondurile Structurale;
Sănătate - Asigurarea accesului
locuitorilor la asistenţă
medicală de bază în
comună;
- Existenţa Centrului de
Permanenţă;
- Distanţa de 25 km de cel mai
apropiat spital aflat în Baia
Mare;
- Lipsa unei policlinici şi a
medicilor specialişti care să
ofere consultaţii în comună.
- Dotarea cu echipamente
moderne a centrelor medicale;
- Atragerea de medici specialişti
competenţi care să ofere
consultaţii în comună;
- Lipsa fondurilor pentru
sănătate;
- Plecarea personalului
medical în străinătate;
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 86
- Existenţa unei staţii
mobile a SMURD în
comună;
- Existenţa a două
cabinete stomatologice
în comună;
- Existenţa a două
farmacii în comună.
- Existenţa a 3 medici de
familie.
Dezvoltare
economică - Economia comunei este
foarte bine dezvoltată,
cu activităţi în domenii
precum alimentaţie
publică, transport rutier
intern şi internaţional,
fabricarea
componentelor
electrice, prelucrarea
lemnului, exploataţie
balastiere, fabricare
betoane, comerţ şi
servicii.
- Comuna a evoluat în
destinaţie pentru
locuitorii satelor
învecinate care vin aici
în căutare de locuri de
muncă, în scopuri
- Economia susţinută doar de
un mare investitor, ceea ce ar
putea destabiliza economia în
cazul în care acesta ar înceta
să îşi desfăşoare activitatea
pe teritoriul comunei Fărcaşa;
- Agricultura slab reprezentată
în economia comunei;
- Lipsa exploataţiilor agricole
organizate, practicarea
agriculturii de subzistenţă;
- Lipsa asocierii în domeniul
cultivării plantelor, a
cerealelor în principal;
- Desfacerea cu dificultate a
produselor.
- Posibilitatea înregistrării şi
promovării unui brand local
pentru produsele tradiţionale;
- Posibilitatea realizării unor
investiţii în industrie alimentară
în concordanţă cu specificul
locului;
- Certificarea ecologică a unor
produse;
- Realizarea de exploataţii mici şi
medii de vaci din rase mixte sau
de carne bine adaptate zonei;
- Realizarea unor mici unităţi de
procesare a produselor
agricole: carne, lactate etc.
- Realizarea unor investiţii în
turism şi în activităţi
recreaţionale;
- Scăderea puterii de
cumpărare a populaţiei
pe fondul crizei
economice, ceea ce
creşte dificultatea
desfacerii produselor;
- Lipsa informării şi
educării locuitorilor în
domeniul antreprenorial
- Lipsa resurselor
financiare pentru
finanţarea şi
cofinanţarea proiectelor
finanţate prin Fonduri
Structurale;
- Cunoştinţe insuficiente
legate de elaborarea şi
administrarea
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 87
economice sau
recreative;
- Industria prelucrătoare
foarte bine dezvoltată;
- Este asigurat necesarul
de locuri de muncă din
comună;
- Resurse naturale
bogate: teren arabil,
păşuni, fâneţe, fond
forestier, materiale de
construcţii;
- Potenţial important în
domeniul cultivării
cerealelor, creşterii
animalelor, apiculturii şi
exploatării materialelor
de construcţii;
- Existenţa a 6 asociaţii cu
domeniul de activitate
în zootehnie şi afiliate la
nivelul judeţean.
- Accesarea de fonduri europene
şi guvernamentale pentru
dezvoltarea economică a
comunei Fărcaşa.
proiectelor finanţate din
Fondurile Structurale;
Management
urban - Comună relativ facil de
gestionat din punct de
vedere administrativ;
- Manifestarea unei
atitudini bune şi
deschise către
- Participarea insuficientă a
personalului din APL la
cursuri de formare
profesională continuă;
- Echiparea Primăriei cu dotări
şi sisteme uzate moral şi
- Identificarea de proiecte şi
programe inteligente şi
inovative de dezvoltare;
- Posibilitatea accesării de
consultanţă specializată în
probleme de dezvoltare;
- Imposibilitatea atragerii
eficiente de finanţări
nerambursabile;
- Resurse financiare
insuficiente pentru
finanţarea şi
Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL
Pg. 88
dezvoltare din partea
administraţiei locale;
- Disponibilitatea unui
buget local, venituri
proprii şi surse atrase
din sponsorizări care
permit implementarea
de către APL de proiecte
de dezvoltare.
insuficienţa spaţiului destinat
activităţii de administrare
locală.
- Atragerea de finanţări
alternative şi nerambursabile
pentru punerea în practică a
proiectelor de dezvoltare.
cofinanţarea proiectelor
finanţate prin Fonduri
Structurale.
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 89
CAPITOLUL 2. CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂŢII
2.1. Procesul de consultare publică
Una dintre cele mai importante etape în programarea strategică, ce are loc pe parcursul sau chiar în urma
efectuării auditului teritorial care oferă informaţiile de bază cu privire la situaţia comunităţii în cauză, este
consultarea publică. Acest proces, prin care practic are loc consultarea locuitorilor comunităţii, are rolul de a
realiza un tablou detaliat al realităţilor vieţii în comunitate, identificând atitudini, aşteptări, interese şi
convingeri ale locuitorilor privind chestiunile legate de situaţia actuală şi dezvoltarea aşteptată a comunităţii
lor. De asemenea, acest proces are avantajul de a asigura premisele pentru alegerea şi prioritizarea corectă
a direcţiilor de dezvoltare şi de investiţii, în acelaşi timp responsabilizând şi implicând direct cetăţenii în
dezvoltarea comunităţii lor, simţindu-se astfel parte a acestui proces de evoluţie.
În procesul de consultare publică a locuitorilor comunei Fărcaşa s-a utilizat pentru culegerea datelor ancheta
ca metodă de cercetare calitativă, iar instrumentul folosit a fost ghidul de interviu. În ceea ce priveşte tipul
de interviu utilizat, s-a optat pentru interviul faţă-n faţă asimilat unei conversaţii sau unei discuţii verbale cu
persoanele intervievate. Acest tip de interviu permite operatorului o mai bună coordonare a discuției, îl ajută
în observarea elementelor de exprimare paraverbală şi elimină dificultăţile de comunicare cauzate de
inexistența sau de caracterul precar al mijloacelor de comunicare la distanță.
Totodată, s-a optat pentru interviul individual sau personal, care dă o notă de originalitate şi conferă
personalitate răspunsurilor date de intervievați, în timp ce în cazul unui interviu de grup subiecţii ar putea fi
tentaţi să imite comportamentul altor subiecţi sau să îşi ascundă adevăratele răspunsuri, simţindu-se inhibaţi
de prezenţa şi răspunsurile celorlalţi indivizi intervievaţi din grup.
În ceea ce privește tehnica discuţiei şi orientarea acesteia, ghidul de interviu pe care s-a elaborat studiul a
fost de tipul semistructurat, rămânând la latitudinea operatorului dacă utilizează sau nu anumite întrebări şi
momentul în care ele sunt adresate intervievatului, datele fiind colectate sistematic. În acest fel,
intervievatorului i se oferă un anumit grad de libertate în desfăşurare, putând să decidă asupra căror subiecte
/ itemi să insiste şi care din acestea pot fi omise. În cazul unor astfel de interviuri semistructurate posibilitatea
de comparare e redusă, iar întrebările - cheie pot fi omise sau tratate superficial.
Scopul utilizării acestei metode a fost, în primul rând, acela de a obţine informaţii cât mai complexe şi de
profunzime, bazându-se pe comunicarea verbală dintre operatorul de interviu şi intervievat. Acesta este
motivul principal pentru care nu s-a optat pentru metoda cantitativă de culegere a datelor şi folosirea
chestionarului, al cărui dezavantaj ar fi fost tocmai omiterea subtilităţilor care de multe ori pot fi observate
nu doar din răspunsurile scrise, dar mai ales din limbajul non-verbal sau cel paraverbal şi spontaneitatea
răspunsurilor.
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 90
Utilizând ghidul de interviu s-a urmărit îndeosebi obţinerea unor informaţii cu privire la percepţiile locuitorilor
comunei Fărcaşa asupra problemelor cu care se confruntă comuna lor şi, pe de altă parte, oportunităţile pe
care localitatea lor le prezintă în domeniul dezvoltării socio - economice. Astfel, interviul a fost menit să
culeagă date despre practicile şi experienţele, gândurile şi interpretările fiecăruia dintre cei intervievaţi, dar
şi aşteptările şi speranţele lor, aceştia reprezentând gândirea comună a majorităţii locuitorilor.
Reprezentativitatea acestei metode sociologice calitative constă în saturaţia informațiilor, indiferent de
numărul acestora, pe măsura derulării interviurilor nemaiobţinându-se alte informaţii suplimentare care ar
schimba direcţia temei urmărite în studiul de faţă. Aşadar, spre deosebire de cercetările cantitative în care se
utilizează sondajele de opinie şi unde reprezentativitatea este dată de numărul respondenţilor, în studiul de
faţă nu este atât de important numărul persoanelor intervievate, cât este calitatea răspunsurilor şi aşa cum
s-a menţionat, ideea comună a subiecţilor.
Grupul - ţintă este format din locuitorii comunei Fărcaşa care au statutul de persoane - cheie în comunitate,
persoane cu o imagine mai vastă asupra vieţii în comună sau asupra domeniului lor de activitate, lideri de
opinie în comunitate, oameni respectaţi în sat, oameni ale căror realizări au un impact accentual asupra
comunităţii în ansamblu. De asemenea, un aspect important al alegerii grupului ţintă a fost gradul de
disponibilitate al persoanelor pentru a participa la studiu, fiind vorba despre o participare integral voluntară,
fără motivaţii exterioare imediate, singura „recompensă” fiind posibilitatea exprimării opiniei şi participării la
evoluţia în bine a comunităţii din care fac parte. Prin urmare, criteriile statistice uzuale (vârstă, profesie, studii,
sex) au o valoare pur informativă, fără a avea un impact direct asupra rezultatelor studiului.
Ghidul de interviu utilizat este compus din 8 întrebări generice, care urmăresc, în mare parte, identificarea
de către intervievaţi a două direcţii principale: pe de o parte, problemele actuale cu care se confruntă comuna
lor şi, pe de altă parte, avantajele pe care le prezintă localitatea, care au potenţialul de a fi transformate în
oportunităţi de dezvoltare socio - economică.
Astfel, două întrebări din ghidul de interviu au menirea de a cere subiecţilor intervievaţi să identifice, în
ordinea importanţei lor, primele 3 avantaje, respectiv primele 3 probleme ale localității lor. Următoarea
întrebare încearcă să restrângă aria şi urmăreşte identificarea de către intervievaţi a pricipalelor urgenţe ale
comunei. Această întrebare are scopul de a restrânge discuţia de la general la particular şi de a verifica
continuitatea şi validitatea răspunsurilor de la întrebarea anterioară, fiind astfel şi o întrebare de control a
celei precedente.
Următoarea întrebare restrânge mai mult aria răspunsurilor şi direcţia discuţiei, cerând subiecţilor să
identifice primele 3 avantaje, dar şi primele 3 probleme pe patru domenii predefinite şi sugerate de către
operatorul de interviu, şi anume: domeniul economic, îngrijirea sănătăţii, situaţia educaţiei şi, nu în ultimul
rând, viaţa culturală.
Următoarele două întrebări vizează primele 3 probleme identificate de intervievaţi, în ordinea importanţei
lor şi referitoare la tinerii, respectiv la vârstnicii din localitate, probleme cu care cele două categorii de
persoane se confruntă în viaţa de zi cu zi, datorate, în special, condiţiilor sociale şi economice existente în
localitatea lor.
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 91
Ultimele două întrebări sunt formulate astfel încât să pună intervievaţii în situaţia de a avea putere de decizie
(în calitate de primar al comunei) şi, în acest sens, să decidă direcţiile pentru dezvoltarea comunei peste 7 ani,
din punct de vedere social, cultural şi economic.
Lista întrebărilor cuprinse în ghidul de interviu:
1. Care credeţi că sunt principalele 3 avantaje ale comunei dvs.?
2. Care credeţi că sunt principalele 3 probleme ale comunei dvs.?
3. Care credeţi că sunt principalele urgenţe ale comunei dvs.?
4. Vă rugăm să ne spuneţi care sunt primele 3 avantaje şi primele 3 probleme în legatură cu urmatoare domenii din comuna dvs.:
Domeniu Avantaje Probleme
Oportunităţile economice/ de angajare
Îngrijirea sănătăţii
Educaţie
Viaţa culturală
5. Care credeţi că sunt principalele probleme cu care se confruntă tinerii din comuna dvs.?
6. Care credeţi că sunt principalele probleme cu care se confrunta vârstnicii din comuna dvs.?
7. Dacă aţi fi primar, care ar fi primele 3 lucruri pe care le-aţi face pentru dezvoltarea comunei dvs.?
8. Cum aţi dori să fie comuna dvs. peste 7 ani?
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 92
2.2. Observaţii şi concluzii în urma consultării publice în comuna Fărcaşa Demersul de consultare publică din comuna Fărcaşa a constat în realizarea de interviuri cu persoanele cheie
din comunitate, urmărindu-se, pe de o parte, identificarea principalelor avantaje şi oportunităţi pentru o
viitoare dezvoltare economică, socială, culturală, dar şi în domeniile sănatăţii, al educaţiei şi turismului din
Fărcaşa, şi pe de altă parte a principalelor probleme cu care se confruntă locuitorii comunei.
Deşi este dificil a se face o generalizare cu privire la grupul ţintă al studiului, conform criteriilor statistice
uzuale (vârstă, sex, studii) acesta a fost reprezentat în mare parte de persoane de genul masculin, cu o vârstă
cuprinsă între 25 şi 44 de ani, şi cu studii superioare. Astfel, 69% din populaţia intervievată aparţinea genului
masculin, şi 31% celui feminin. Dintre acestea 58% aveau vârsta cuprinsă între 22 şi 44 de ani, 36% aveau
vârsta cuprinsă între 45 -65 de ani şi 6% aveau vârsta mai mare de 65 de ani. În ceea ce priveşte ultima şcoală
absolvită, majoritatea persoanelor intervievate aveau studii superioare (56%), aproximativ 36% aveau studii
liceale şi postliceale şi doar 8% absolviseră şcoală profesională.
La întrebarea adresată de operatorul de interviu cu scopul identificării principalelor avantaje pe care comuna
le prezintă și care ar putea fi valorificate în sensul creșterii și dezvoltării socio - economice au fost
identificate de către respondenți un număr variat de avantaje (19 avantaje distincte). Astfel, cele mai des
întâlnite răspunsuri referitoare la avantajele comunei au fost: potenţialul economic (16%), infrastructura
bine dezvoltată şi managementul foarte bun al conducerii locale (câte 12% fiecare răspuns), existenţa
utilităţilor şi poziţionarea geografică a comunei (10%), urmate de apropierea de reşedinţa de judeţ, Baia
Mare (8%), de implementarea proiectului „O comună - o şcoală” şi de gradul de dezvoltare economică (câte
7% fiecare) şi de infrastructura educaţională foarte bună (6%). În plus, printre răspunsurile date de un număr
mai mic de persoane s-au numărat: prezenţa Centrului de Permananenţă, a SMURD-ului şi a Jandarmeriei
pe teritoriul comunei, varietatea resurselor, oamenii cooperanţi şi muncitori, potenţialul turistic, tradiţia în
împletitul nuielelor sau a fabricării sticlei, dar şi faptul că Fărcaşa este o comună multietnică şi
multireligioasă.
- Potenţialul economic 16%
- Infrastructura bine dezvoltată
- Managementul foarte bun al conducerii locale
12%
- Existenţa utilităţilor
- Poziţionarea geografică
10%
- Apropierea de Baia Mare 8%
- Proiectul „O comună - o şcoală”
- Dezvoltarea economică
7%
- Infrastructura educaţională foarte bună 6%
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 93
- Oameni cooperanţi, muncitori
- Prezenţa Centrului de Permanenţă, a SMURD-ului şi a
Jandarmeriei
- Varietatea resurselor, potenţialul agricol
4%
- Comună curată
- Potenţial turistic
- Tradiţia în industria sticlei
- Tradiţia împletitului nuielelor
- Biserica din Buzeşti – introdusă în circuitul turistic
- Serviciile comerciale
- Societatea multietnică şi multireligioasă
1%
În ceea ce priveşte principalele probleme identificate de către respondenţi, şi acestea au avut un grad mare
de diversitate, însă cele mai recurente, şi deci cele mai stringente pentru locuitori, au fost: inexistenţa unui
pod fix peste râul Someş (9%), faptul că există puţine zone de agrement, de recreere şi de petrecerea
timpului liber (8%) sau chiar inexistenţa unei baze sportive multifuncţionale şi a unor cluburi sportive (7%).
De asemenea, într-o proporție mai mică au mai fost identificate şi alte lipsuri ale comunei precum: problemele
populaţiei vârstnice, lipsa drumurilor agricole, practicarea unei agriculturi de subzistenţă, lipsa unui centru
de primiri urgenţe, a grădiniţelor şi şcolilor cu program prelungit, dispariţia industriei sticlei sau
neexploatarea resurselor de energie regenerabilă.
- Inexistenţa unui pod fix peste râul Someş 9%
- Puţine zone de agrement 8%
- Lipsa unei baze sportive multifuncţionale şi a unor cluburi sportive 7%
- Problemele populaţiei vârstnice (venituri mici, lipsa centre de socializare sau
de tratament)
- Inexistenţa unor drumuri agricole
- Practicarea unei agriculturi de subzistenţă
- Lipsa valorificării resurselor
- Finalizarea greoaie a lucrărilor din lipsa fondurilor
6%
- Plecarea tinerilor din comună şi îmbătrânirea populaţiei
- Infrastructura şi racordarea la utilităţi - nefinalizată
4%
- Lipsa unui centru de primiri urgenţe
- Probleme legate de curăţenie, neutilizarea colectării selective
3%
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 94
- Lipsa grădiniţelorşi a şcolilor cu program prelingit
- Infracţionalitate şi vandalism
- Turism nedezvoltat
- Poluarea apei şi a solului
- Infertilitatea solurilor, în special în zona de deal
- Problemele cu animalele sălbatice care distrug culturile şi cu câinii lăsaţi liberi
de stăpâni
- Lipsa unui brand pentru apa de la Cârjău
- Distanţa faţă de oraşe
- Inexistenţa unei reţele de electricitate capabilă să ajute la dezvoltarea
industrială
- Colaborarea limitată între autorităţile locale şi cele judeţene sau naţionale
2%
- Spaţiile mici din şcoală
- Lipsa unei şosele rapide
- Probleme fitosanitare
- Locul provizoriu al jandarmeriei
- Oameni reticenţi
- Lipsa unui sistem de supraveghere urbană
- Neexploatarea surselor de energie regenerabilă
- Dispariţia industriei sticlei
- Lipsa unei „societăţi“ a primăriei care să întreprindă lucrări de utilitate publică
- Lipsa unei piste pentru biciclete
1%
În ceea ce priveşte principalele 3 urgenţe de rezolvat în comună, răspunsurile primite au fost dintre cele mai
diverse, însă aspectele pe care s-a insistat au fost cele cu referire la nevoia unei canalizări funcţionale şi a
recordării la apă potabilă în toate zonele (14%), asfaltarea sau recondiţionarea tututor drumurilor din
comună (13%), finalizarea construcţiei blocurilor ANL-urilor şi a celorlalte lucrări începute (10%),
amenajarea unor locuri de recreere şi de agrement (9%). În plus, printre alte urgenţe menţionate au fost:
podul de peste râul Someş, lipsa unei creşe şi a unei grădiniţe cu program prelungit, nevoia amenajării unor
drumuri agricole sau nevoia înfiinţării unor trasee turistice şi a unor pensiuni în scopul dezvoltării
turismului.
- Canalizarea funcţională şi racordarea la apă potabilă în toate zonele 14%
- Asfaltarea tuturor drumurilor sau recondiţionarea şi pietruirea acestora 13%
- Finalizarea construcţiei ANL-urilor şi a celorlalte lucrări începute 10%
- Amenajarea unor locuri de recreere şi de agrement (parc, patinoar, ştrand) 9%
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 95
- Podul de peste râul Someş
- Lipsa unei creşe şi a unei grădiniţe cu program prelungit
- Lărgirea trotuarului de pe podul din centrul comunei şi semnalizarea luminoasă a
trecerilor de pietoni
- Nevoia amenajării unor drumuri agricole
- Dezvoltarea turismului,înfiinţarea unor trasee turistice şi pensiuni
6%
- Igienizarea comunei, curăţarea fântânilor şi rezolvarea problemelor fitosanitare
- Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială, amenajarea unor centre sociale
pentru vârstnici
5%
- Amenajarea unor locuri de joacă pentru copii şi înfiinţarea unui program after
school
- Înfiinţarea unui Post Poştal funcţional în comună
4%
- Construirea unui pod secundar peste Valea Făgetului
- Nevoia unui sistem de supraveghere performant
- Extinderea Centrului de Permanenţă
- Adâncirea şi betonarea şanţurilor pentru apele pluviale şi desfundarea podurilor în
zona Făgetului
3%
- Construirea unei echipe pentru administrarea cimitirelor
- Amenajare unei staţiuni cu apă termală la Buzeşti
- Utilizarea apei din Someş la un preţ mai mic în scop industrial sau pentru irigaţii
- Desfăşurarea unei campanii de „responsabilizare” a cetăţenilor prin întâlniri
publice
- Nevoia implicării primăriei în asociere
- Realizarea unui plan de dezvoltare pentru alimentarea electrică, în colaborare cu
firmele din comună
- Constituirea unor asociaţii agricole pentru comasarea pământurilor
- Revitalizarea meşteşugurilor (broderit, împletitul nuielelor)
- Finalizarea proiectului depozitului de deşeuri
- Revitalizarea Fabricii de Sticlă
1%
În urma rezultatelor obţinute privind principalele probleme, respectiv urgenţe din comuna Fărcaşa, putem
concluziona că cele mai stringente probleme cu care se confruntă locuitorii comunei Fărcaşa sunt: inexistenţa
unu pod fix peste Someş, lipsa mai multor zone de agrement, a unei baze sportive multifuncţionale şi a unor
cluburi sportive, urmate de urgenţa construirii unei canalizări funcţionale şi racordarea la apă potabilă în toate
zonele şi de asfaltare a drumurilor sau recondiţionarea şi pietruirea acestora. Pe de altă parte, cele mai
importante avantaje ale comunei Fărcaşa, cum au fost menţionate de către persoanele intervievate sunt:
potenţialul economic, infrastructura bine dezvoltată, managementul foarte bun al conducerii locale, dar şi
poziţionarea geografică şi apropierea de Baia Mare.
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 96
Referitor la cele 4 capitole sugerate şi indicate de către operatorul de interviu - dezvoltarea economică,
sănătatea, educaţia şi viaţa culturală, se remarcă anumite oportunităţi, respectiv probleme stringente,
identificate de mai multe persoane intervievate.
Astfel, legat de oportunităţile economice / de angajare din comuna Fărcaşa, principalele avantaje pe care le
prezintă comuna sunt: prezenţa firmei EATON în comună (27%), investiţii făcute în comună, datorită
facilităţilor acordate de autorităţile locale (24%), existenţa locurilor de muncă (22%), a firmelor (16%) şi
gradul de dezvoltare economică (14%). De asemenea, într-o proporţie mai mică au fost identificate şi
următoarele avantaje economice: potenţialul economic, finalizarea depozitului ecologic care asigură noi
locuri de muncă şi forţa de muncă calificată.
- Prezenţa EATON în comună 27%
- Investiţii din comună şi facilitarea acestora 24%
- Există locuri de muncă 22%
- Există multe firme 16%
- Gradul de dezvoltare economică 14%
- Potenţialul economic 10%
- După finalizarea depozitului ecologic pentru deşeuri vor fi asigurate noi locuri de
muncă
8%
- Forţă de muncă calificată şi organizarea unor cursuri de calificare pentru
meseriile cerute pe piaţă
6%
- Transportul asigurat pentru muncitorii firmelor mari
- Personal specializat în fabricarea sticlei
- Iniţiativa de dezvoltare a afacerilor a celor întorşi din străinătate
2%
Pe de altă parte, problemele majore ale comunei în domeniul dezvoltării economice sunt: lipsa atragerii
investitorilor (24%), lipsa diversificării activităţilor economice (16%), lipsa încurajării şi a sprijinului
autorităţilor locale către antreprenorii locali (13%), lipsa locurilor de muncă înalt calificate sau în producţie
(11%), dar şi închiderea Fabricii de Sticlă, salariile mici sau lipsa personalului calificat.
- Lipsa atragerii investitorilor 24%
- Lipsa diversificării activităţilor economice 16%
- Lipsa încurajării şi a sprijinului autorităţilor locale către antreprenorii locali 13%
- Lipsa locurilor de muncă înalt calificate sau în producţie 11%
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 97
- Închiderea Fabricii de Sticlă 8%
- Salarii mici
- Lipsa personalului calificat
- Accesul limitat al unor antreprenori la infrastructură
5%
- Lipsa unei pieţe de desfacere
- Lipsa unui consultant pentru proiecte europene
- Lipsa unui birou de consultanţă pentru firmele private
- Multe terenuri nelucrate
- Cadrul legislativ restrictiv
3%
Corelând principalele avantaje identificate de respondeți în ceea ce privește posibilitatea de dezvoltare
economică a comunei Fărcaşa (existenţa investiţiilor, a firmelor, a locurilor de muncă, potenţialul economic)
cu principalele probleme menționate (lipsa diversificării activităţilor economice şi lipsa sprijinului autorităţilor
locale către antreprenorii locali) putem remarca faptul că, în urma încurajării antreprenoriatului local de către
autorităţile locale, avantajele comunei ar fi valorificate, obținându-se totodată noi locuri de muncă, ce ar
putea să fie înalt calificate, fapt care ar rezolva una din problemele de ordin socio - economic pe care le are
de înfruntat comuna.
Referitor la domeniul sănătăţii în comuna Fărcaşa există: un Centru de Permanenţă (33%), medici şi cabinete
medicale dotate în fiecare localitate (24%), serviciul SMURD (22%), dar şi farmacii şi cabinete stomatologice
(16%). Pe lângă acestea, personalul medical amabil şi sprijinirea mediciul în ceea ce priveşte naveta
reprezintă alte avantaje din domeniul sănătăţii.
- Există un Centru de Permanenţă dotat 33%
- Există medici şi cabinete medicale dotate în fiecare localitate 24%
- Serviciul SMURD 22%
- Există farmacii şi cabinete stomatologice 16%
- Noul personal medical este amabil 3%
- Medicii sunt sprijiniţi în ceea ce priveşte naveta 2%
În schimb, cu toate avantajele din domeniul sănătăţii comunei Fărcaşa, problemele sau lipsurile identificate
sunt cele care fac referire la lipsa unei policlinici şi a unor medici specialişti (27%), dar şi la problemele cu
care se confruntă Centrul de Permanenţă (23%), la lipsa unui centru de primiri urgenţe cu ambulator (18%)
sau la atitudinea necorespunzătoare a unor medici de familie sau dotarea deficitară a cabinetelor medicale
(câte 14% dintre răspunsuri fiecare).
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 98
- Lipsa unei policlinici, a unor medici specialişti 27%
- Centrul de Permanenţă este insuficient dotat 23%
- Lipsa unui centru de primiri urgenţe cu ambulator 18%
- Atitudinea necorespunzătoare a unor medici de familie
- Dotarea cabinetelor medicale este deficitară
14%
- Lipsa acută a fondurilor
- Lipsa informării despre prevenirea îmbolnăvirilor şi dificultatea depistării
precoce a bolilor
- Lipsa unui centru de îngrijire pentru vârstnici
- Lipsa finanţării pentru achiziţionarea produselor medicale uzuale şi de primă
necesitate
9%
- Lipsa unui asistent medical / medic şcolar
- Lipsa unei săli de naşteri
- Lipsa unui medic la SMURD
- Lipsa unui cabinet medical în Tămaia la care să aibă acces toţi cei 3 medici de
familie
5%
La capitolul educaţie, în comuna Fărcaşa există: o şcolă nouă, cu un spaţiu modern şi o bază materială bine
dotată (42%), o singură şcoală, rezultată în urma comasării din învăţământ şi care face să crească concurenţa
şi performanţa (25%), iar transportul elevilor este asigurat (23%). Pe lângă aceste avantaje principale, se
observă că există o colaborare bună între primărie şi consiliul administrativ al şcolii, dar şi faptul că există
cadre didactice bune, titulare şi calificate şi că se organizează activităţi extraşcolare.
- Şcoală nouă, cu un spaţiu modern şi o bază materială bine dotată 42%
- O singură şcoală 25%
- Transportul elevilor este asigurat 23%
- Colaborarea foarte bună între primărie şi consiliul administrativ al şcolii
- Cadre didactice bune, titulare şi calificate
17%
- Activităţi extraşcolare (ski, înot, ciclism, excursii, participare la festivaluri) 15%
- Existenţa unei săli de sport şi a unui teren de fotbal sintetic 12%
- Tradiţia bună a şcolii 8%
- Lucrări pentru construirea unui stadion şi a unui bazin de înot 6%
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 99
- Decontarea navetei pentru cadrele didactice 4%
- Internet în şcoală
- Rezultate foarte bune la concursuri şi olimpiade şcolare
- Achiziţionarea de biciclete pentru copii
2%
Problemele din domeniul educaţiei în comuna Fărcaşa sunt: lipsa unei grădiniţe cu program prelungit (33%),
scăderea calităţii învăţământului, la fel ca la nivel naţional (13%) şi spaţiile de joacă insuficiente (10%). În
plus, pe lângă aceste probleme identificate, au fost indicate într-o proporţie mai mică şi cele legate de lipsa
unei creşe, a utilităţilor în şcoală, a unei cantine sau lipsa unui asistent medical şcolar şi a unui psiholog în
şcoală.
- Lipsa unei grădiniţe cu program prelungit 33%
- Scăderea calităţii învăţământului, la fel ca la nivel naţional 13%
- Spaţii de joacă insuficiente 10%
- Lipsa unei creşe
- Lipsă utilităţilor
- Lipsa posibilităţii continuării studiilor în comună
- Lipsa unei cantine
- Lipsa spaţiilor de agrement (bazin de înot, pistă pentru biclete)
7%
- Necesitatea unui spaţiu nou cu încă 4 săli de clasă
- Lipsa unui asistent medical şcolar
- Lipsa unui psiholog şcolar
- Lipsa unui amfiteatru în şcoală
- Spaţii nefolosite ale şcolilor din unele localtăţi
- Nu se pune accent pe educaţia ecologică
- Favorizarea anumitor copii
- Implicarea redusă a unor părinţi în educaţia copiilor
- Lipsa unui liceu şi a unei şcoli postliceale în zonă
3%
În ciuda avantajelor pe care le prezintă comuna, din punct de vedere educațional, problemele identificate în
acest domeniu pot duce pe termen lung la o deterioare a nivelului de educație (scăderea calităţii
învăţământului, lipsa unui medic şi al unui psiholog şcolar), lipsa creșelor şi a grădiniţelor cu program prelungit
descurajând natalitatea, familiile preferând să se mute în localități unde pot beneficia de astfel de servicii. La
fel de descurajatoare poate fi şi lipsa utilităţilor şi lipsa posibilităţii continuării studiilor în comună, având în
vedere că nu există un liceu sau o şcoală postliceală în zonă.
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 100
Avantajele de care beneficiază comuna Fărcaşa în ceea ce priveşte viaţa culturală sunt: existenţa
Ansamblului „Plaiuri Someşene” (61%), organizarea evenimentelor, a activităţilor culturale cu ocazia
diferitelor sărbători (58%), dar şi organizarea anuală a festivalului „Deschide uşa, creştine” (45%). De
asemenea, alte avantaje importante menţionate sunt: acţiunile organizate de bibliotecă, faptul că în Fărcaşa
căminele culturale au fost modernizate şi dotate pentru o gamă mai largă de evenimente, dar şi existenţa
festivalului cultural „Maramureşu’ s-adună“ şi existenţa unor coruri - unul religios şi unul al jandarmeriei.
- Ansamblul „Plaiuri Someşene” 61%
- Organizarea evenimentelor , a activităţilor culturale, cu ocazia diferitelor
sărbători
58%
- Organizarea anuală a festivalului „Deschide uşa, creştine” 45%
- Acţiunile culturale ce se desfăşoară în cadrul bibliotecii 23%
- Căminele Culturale modernizate şi dotate pentru o gamă variată de evenimente 19%
- Existenţa unui Centru de Documentare şi serviciul Bilionet la bibliotecă
- Festival cultural „Maramureşu’ s-adună”
16%
- Exisţa unor coruri – religios şi al jandarmeriei 13%
- Implicarea şi susţinerea financiară a Primăriei în ceea ce priveşte Ansamblul
„Plaiuri Someşene”
- Revitalizarea tradiţiilor
10%
- Renovarea monumentelor istorice 6%
- Existenţa unui sculptor interpret 3%
Cele mai mari probleme identificate în domeniul vieţii culturale din comuna Fărcaşa sunt: lipsa unei Case de
Cultură de tip amfiteatru şi care să fie dotată corespunzător (29%),faptul că nu se organizează mai multe
activităţi şi evenimente culturale, lipsa de implicare şi de receptivitate a locuitorilor comunei (câte 13% din
răspunsuri fiecare), dar şi lipsa fondurilor şi pierderea tradiţiilor (câte 8% dintre răspunsuri).
- Lipseşte o Casă de Cultură de tip amiteatru, dotată corespunzător
- Nevoia mai multor evenimente şi activităţi culturale
29%
- Neimplicarea locuitorilor comunei în viaţa culturală 13%
- Lipsa fondurilor
- Pierderea tradiţiilor
8%
- Acustica din Căminul Cultural nu este optimă 4%
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 101
- Lipsa unui ansamblu instrumental
- Renunţarea la „Zilele Fărcaşei”
Principalele probleme cu care se confruntă tinerii din comuna Fărcaşa sunt: lipsa locurilor de agrement şi a
unui club al tinerilor (35%), lipsa locurilor de muncă (20%), veniturile mici, dar şi faptul că sunt nevoiţi să
emigreze (câte 11% din răspunsuri fiecare). În plus, alte probleme indicate de către persoanele intervievate
sunt: lipsa părinţilor care sunt plecaţi în străinătate, a consilierii în ceea ce priveşte orientarea profesională
dar şi a locuinţelor.
- Lipsa unui club al tinerilor şi a altor locuri de agrement 35%
- Lipsa locurilor de muncă mai bine plătite, înalt calificate 20%
- Veniturile mici
- Nu ştiu să îşi petreacă timpul liber în mod constructiv, comoditatea
- Nevoia de a emigra din lipsa motivaţiei de a rămâne
11%
- Lipsa părinţilor plecaţi în străinătate
- Nu sunt probleme majore
- Lipsa unei consilierii în ceea ce priveşte orientarea profesională
7%
- Mentalitatea
- Disputele, certurile ce au loc în cele 2 discoteci
4%
- Lipsa locuinţelor
- Consumul de alcool
2%
Problemele majore ale vârstnicilor din comuna Fărcaşa sunt cauzate de: inexistenţa unui azil (31%),
inexistența unui club al pensionarilor, al unui loc de socializare sau de consiliere (24%), singurătatea, dar și
faptul că aceștia au venituri mici (câte 17% din răspunsuri fiecare). În plus, au mai fost menţionate şi lipsa
unui punct poştal funcţional în comună, dar şi inexistenţa unei policlinici sau a unei cantine sociale.
- Inexistenţa unui azil de bătrâni 31%
- Lipsa unui club al pensionarilor, al unui loc de socializare şi de consiliere 24%
- Singurătatea
- Venituri mici
17%
- Lipsa unui punct poştal funcţional în comună 14%
- Nu au probleme 7%
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 102
- Inexistenţa unei policlinici, inexistenţa unui program prin care să fie vizitaţi de
către medici şi consultaţi la domiciliu
- Lipsa unei cantine sociale
5%
- Lipsa sprijinului financiar pentru clarificarea situaţiei juridice a proprietăţilor
deţinute de vârstnici
- Lipsa informării vârstnicilor asupra beneficiilor utilizării cardurilor bancare
2%
Majoritatea locuitorilor comunei, puşi în ipostaza de a avea putere de decizie, au menţionat că ar studia,
continua şi supraveghea proiectele începute (24%), ar atrage investitorii în comună (19%) şi ar sprijini
agricultorii, luând totodată măsuri pentru îmbunătăţirea şi modernizarea agriculturii (14%). În plus, ar face
demersuri pentru atragerea fondurilor nerambursabile, pentru valorificarea mai mare a terenurilor în
agricultură, dar şi pentru înfiinţarea unei baze de agrement în comună şi a mai multor locuri de joacă pentru
copii.
- Studierea, continuarea şi supravegherea proiectelor începute 24%
- Atragerea investitorilor 19%
- Sprijinirea agricultorilor şi luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea şi
modernizarea agriculturii
14%
- Atragerea unor fonduri nerambursabile
- Valorificarea mai mare a terenurilor în agricultură
- Bază de agrement în comună, locuri de joacă pentru copii
7%
- Valorificarea fructelor, reîntinerirea livezilor
- Proeict energie regenerabilă, colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor
- Încurajarea investitorilor locali
5%
- Colaborare bună cu toate instituţiile
- Nu aş mai avea ce să fac în plus
- Amenajarea şi deschiderea unor ferme
- Încurajarea tinerilor spre practicarea diferitelor sporturi
- Înfiinţarea unui centru de colectare şi procesare pentru produsele agricole
- Măsuri de supraveghere a comunei şi de scădere a infracţionaltăţii
- Angajarea unor consultanţi pentru atragerea fondurilor europene
- Dezvoltarea turismului
3%
- Construirea unui pod fix peste râul Someş
- Rezolvarea problemelor de la Centrul de Permenenţă
- Consilieri în funcţie după criterii de performaţă, studii, atitudini
- Înfiinţarea unui azil pentru bătrâni
2%
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 103
- Nediscriminarea sub nici o formă a cetăţenilor comunei
- Remodelarea vieţii culturale şi spirituale a comunei
Printre răspunsurile date la întrebările care descriu viziunea locuitorilor comunei Fărcaşa pe termen mediu
(7 ani), se regăsesc preocupările lor legate de finalizarea proiectelor în curs de desfăşurare (13%),
reabilitarea şi modernizarea drumurilor (10%), rezolvarea tuturor problemelor de la nivelul comunei (9%),
dar şi dezvoltarea turismului şi amenajarea estetică şi urbanistică a comunei (câte 7% dintre răspunsuri).
- Cu proiectele finanţate finalizate 13%
- Cu mai multe drumuri reabilitate şi modernizate 10%
- Cu toate problemele rezolvate 9%
- La nivelul unei comune din statele bine dezvoltate ale U.E.
- Mai curată
- Ca fiind o atracţie turistică
- Amenajare estetică şi urbanistică a comunei
- Mai dezvoltată
7%
- Cu mai multe locuri de muncă 6%
- Cu o zonă de agrement dezvoltată 4%
- Nivel de trai foarte ridicat
- Populaţie numeroasă, atragerea tinerilor de la oraş şi întoarcerea din străinătate
a celor plecaţi
3%
- Revitalizată zootehnic
- La fel de atractivă
- Printre primele locuri în ţară d.p.d.v al infrastructurii şi utilităţiilor
- Cea mai dinamică comună din judeţ
- Cu sediu nou la primărie
- Cu asociaţii agricole şi fără terenuri agricole nelucrate
2%
- Schimbarea mentalităţii oamenilor
- Cu cadre didactice calificate şi din comună
- Rămânând comună, indiferent de realizări
- Cu un punct turistic informativ
- Redeschiderea Fabricii de Sticlă
- Crearea unui brand de comună
- Costurile utilităţilor minime
- Cu încă o şcoală şi un liceu / şcoală profesională
1%
Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII
Pg. 104
- Relaţii de colaborare cu unităţi administrative de acelaşi nivel din ţară şi din
străinătate
- Cu Valea Bârsăului amenajată
- Cu o mai bună colaborare între autorităţi
- Cu centură ocolitoare
- Cu pod peste Someş
- Educaţie civică şi promovarea culturii în comună
În concluzie, rezultatele obţinute în urma interviurilor cu locuitorii comunei Fărcaşa, scot în evidență faptul
că rezolvarea unor probleme importante cu care se confruntă în prezent comuna (modernizarea
infrastructurii, construirea unui pod fix peste Someş şi construirea mai multor locuri de recreere şi agrement)
pot contribui la valorificarea potenţialului comunei. Potențialul se referă sporirea gradului de atractivitate
care ar duce atât la atragerea unui număr mai mare de turişti, cât şi la atragerea unor investitori sau fonduri
financiare, cu scopul de a dezvolta comuna, nu doar din punct de vedere economic, ci şi socio - cultural şi
educaţional.
Transformarea avantajelor enumerate în oportunităţi ar conduce la rezolvarea altor probleme majore ale
comunei (crearea de locuri de muncă pentru tineri, aceştia fiind astfel motivaţi să nu părăsească comuna şi
să-şi întemeieze familii aici), ceea ce ar însemna o cerere mai mare de creşe, grădiniţe, şcoli, dispensare
amenajate, crescând nivelul educaţional şi al sănătăţii locuitorilor comunei. Diversificând preocupările
tinerilor, prin crearea de noi locuri de muncă şi de petrecere a timpului liber, problemele de ordin social ar
putea fi ameliorate, lucru care ar crea condițiile unei vieți calitativ mai bune.
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 105
Capitolul III. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNEI
1. Viziune În următorii 7 ani comuna Fărcaşa va deveni un pol regional de dezvoltare economică pentru „Ţara
Codrului”, continuând să fie o comună activă și modernă, care oferă locuitorilor săi standarde urbane
de viaţă, locuri de muncă mai bine plătite, servicii publice de calitate și oportunități variate de
petrecere a timpului liber. Prin dezvoltarea infrastructurii, a mediului de afaceri și valorificarea
optimă a resurselor naturale și umane, se va crea un cadru economico-social competitiv și stabil, care
asigură dezvoltarea continuă a localității și a regiunii, creșterea calității vieții locuitorilor săi şi
consolidarea statutului Comunei Fărcaşa de „Comună a Excelenţei".
2. Obiective
2.1. Obiective generale
În urma realizării auditului teritorial al comunei Fărcaşa, a consultărilor publice întreprinse şi a
concluziilor analizei SWOT, considerăm că, în următorii şapte ani, corespunzători programării
financiare europene 2014 – 2020, autorităţile publice locale şi partenerii lor trebuie să îşi canalizeze
energia şi resursele pentru atingerea următoarelor obiective generale:
1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor comunei prin dezvoltarea infrastructurii publice
eficiente şi prin creşterea calităţii mediului înconjurător. – componenta HABITAT.
2. Valorificarea potenţialului economic al comunei prin susţinerea dezvoltării sustenabile a
iniţiativei locale şi atragerea de noi investiţii şi investitori. – componenta ECONOMIE
3. Îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii socio-culturale moderne şi adaptate nevoilor
locale. – componenta SOCIETATE
2.2. Obiective strategice
Pentru a atinge obiectivele generale, autorităţile publice locale şi partenerii lor vor urmări
urmatoarele obiective sectoriale:
Componenta HABITAT
1.1. Dezvoltarea infrastructurii comunei şi rezolvarea disfuncţionalităţilor actuale;
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 106
1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi conservarea naturii în comună.
Componenta ECONOMIE
2.1. Dezvoltarea economică durabilă a comunei prin valorificarea resurselor şi potenţialului
local: industrie, agricultură şi turism;
2.2. Stimularea iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabilă
a comunei;
Componenta SOCIETATE
3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase a societăţii fărcăşene prin adoptarea de măsuri
adaptate specificului local;
3.2. Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii comunei şi sprijinirea categoriilor
defavorizate sau cu risc de excluziune;
3.3. Creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor din comuna Fărcaşa;
3.4. Apropierea autorităţilor publice locale faţă de cetăţeni.
3. Matricea domeniilor cheie de intervenţie În continuare, prezentăm pentru fiecare componentă şi obiectiv strategic tabloul domeniilor cheie
de intervenţie, acestea cuprinzând elementele esenţiale pentru dezvoltarea echilibrată a comunităţii:
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
3.1. Habitat
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
1.1. Dezvoltarea infrastructurii
comunei şi rezolvarea
disfuncţionalităţilor actuale
1.1.1. Reabilitarea,
modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii rutiere
- Finalizare modernizării infrastructurii rutiere din comuna Fărcașa;
- Modernizarea drumului județean DJ 108A Fărcaşa – Ulmeni;
- Modernizarea drumului judeţean DJ 193E Fărcaşa -Bârsău de Jos;
- Construcţia drumului de acces către depozitul ecologic (DC 92) şi
amenajarea drumurilor de acces către localităţile Buzeşti şi Sîrbi;
- Reabilitarea podului de la Ardusat;
- Construcţia unui pod peste râul Someş, printr-un proiect
implementat în parteneriat cu comuna Satulung în cadrul Asociaţiei
de Dezvoltare Intercomunală care va fi înfiinţată;
- Realizarea unui pod peste Valea Făgetului (zona Bordura din
Fărcaşa).
1.1.2. Reabilitarea,
modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii agricole şi
forestiere;
- Modernizarea drumurilor de exploataţie agricolă și forestieră pentru
accesul la terenurile agricole sau pentru ocolirea drumurilor
judeţene 108A şi 193E;
- Construirea de drumuri forestiere pe raza comunei Fărcaşa
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 108
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
- Identificarea unei modalităţi de a facilita irigarea anumitor terenuri
cu apă din Someş;
- Implementarea unui program de îmbunătățiri funciare;
- Implementarea unui program pentru reducerea acidității solului;
1.1.3. Reabilitarea,
modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii de alimentare cu
utilităţi a comunei;
- Reevaluarea sistemului de aducțiune cu apa și realizarea unor
măsuri corective pentru a asigura presiune constantă în toate
locaţiile de consum;
- Extiderea și modernizarea stației de tratare a apei;
- Finalizarea lucrărilor de infrastructură, apă și canal în toată comuna;
- Dezvoltarea şi urmărirea aplicării sistemului de colectare selectivă a
deșeurilor la nivelul comunei până la desemnarea operatorului
regional;
- Realizarea unei strategii care să maximizeze investiţia în centrul
regional de depozitare a deșeurilor;
- Extinderea reţelei electrice cu posibilitatea racordării de noi agenți
economici şi modernizarea sa prin instalarea de becuri LED;
- Realizarea unui proiect de energie alternativă – parc de panouri
fotovoltaice.
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 109
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
1.1.4. Realizarea unei imagini
arhitecturale unitare în comună
- Reactualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Fărcaşa;
- Derularea unui program de amenajare și cosmetizare urbană la nivelul
întregii comune (trotuare, împrejmuri, spații verzi, iluminat stradal,
introducerea în pământ a rețelelor etc, parcuri, bănci, alei, piste
pentru biciclete, etc);
1.2. Dezvoltarea infrastructurii
de agrement şi conservarea
naturii în comună
1.2.1. Dezvoltarea
infrastructurii de agrement şi a
spaţiilor verzi din comună
- Înființarea unei baze de agrement în comună care să aibă funcțiuni
atât pe perioada verii, cât și a iernii (bazine de inot, mini SPA,
terenuri de sport și petrecerea a timpului liber acoperite);
- Finalizarea amenajării de parcuri în toate localităţile aparţinătoare
comunei Farcașa;
- Realizarea unui minibaze sportive de agrement în fiecare sat
aparţinător al comunei;
- Finalizarea construirii stadionului comunal din satul Tămaia;
- Construirea unui teren de sport în zona blocurilor ANL din Fărcaşa;
- Construirea unei săli polivalente la Tămaia;
- Construirea unui amfiteatru în aer liber;
- Construirea unei săli de bowling.
1.2.2. Dezvoltarea iniţiativelor
de conservare a naturii, inclusiv
- Realizarea unei campanii de responsabilizare a locuitorilor comunei
în vederea păstrării curățeniei și protejării domeniului public;
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 110
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
prin implicarea populaţiei în
acest domeniu;
- Implementarea unui program de educație ecologică la nivelul întregii
comune pentru toate categoriile de vârstă;
- Continuarea participării active la programul „Let’s Do It, Romania!”.
3.2. Economie
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
2.1. Dezvoltarea economică
durabilă a comunei prin
valorificarea resurselor şi
potenţialului local: industrie,
agricultură şi turism.
2.1.1. Valorificarea potenţialului
industrial al comunei
- Realizarea unui strategii pentru atragerea de noi investitori în comuna
Fărcaşa (parteneriat cu comunele din zonă)
- Realizarea unei strategii de atragere a unui investitor strategic pentru
fabrica de sticlă în vederea continuării tradiției comunei Farcașa în
producerea sticlei;
- Dezvoltarea unui sistem alternativ de alimentare cu apă industrială din
Someș la costuri mult mai mici decât apa potabilă;
2.1.2. Valorificarea potenţialului
agricol al comunei
- Dezvoltarea unui strategii de stimulare a asocierii și înființare de
cooperative şi grupuri de producători (pomicultură, legumicultură,
creșterea animalelor etc.)
- Realizarea unei strategii de revitalizare a pomiculturii (analize de sol ,
analize de piață);
- Implementarea unui program de eradicare a bolilor pomilor fructiferi
din comună;
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 111
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
- Încurajarea dezvoltării zootehniei în condiţii moderne, în exploataţii
zootehnice la standarde actuale (descurajând în acelaşi timp agricultura
de subzistenţă);
- Atragerea/stimularea înființării unui centru de echipamente și produse
pentru agricultură care să deservească întreagă zonă;
- Crearea unui centru de colectare şi procesare pentru produsele
agricole locale (studierea înființării unei societăți a primăriei în această
direcţie);
- Înființarea pe teritoriul comunei a unei piețe agroalimentare de interes
regional;
2.1.3. Valorificarea potenţialului
turistic al comunei
- Dezvoltarea unei strategii turistice pentru comună;
- Definirea unei strategii de promovare a obiectivelor turistice din
localitate;
- Evaluarea „apei termale” de la Buzeşti și dezvoltarea în jurul acesteia a
unei baze turistice de agrement;
- Utilizarea eficientă a bazei materiale bune de cazare aflată în gestiunea
administraţiei locale (Hotelul de la școală) pentru organizarea de
tabere şi schimburi de experienţă pentru elevi;
- Construirea unei baze turistice care să organizeze tabere de vară
pentru copii;
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 112
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
- Amenajarea unui parc tematic\etnografic (mic muzeu al satului) în satul
Buzeşti;
- Includerea Bisericii de lemn din Buzeşti – monument istoric – în
circuitul bisericilor de lemn din Maramureş promovat de Consiliul
Judeţean Maramureş.
2.2. Stimularea iniţiativelor
economice private pentru
dezvoltarea economică
sustenabilă a comunei
2.2.1. Îmbunătăţirea
infrastructurii de sprijin pentru
afaceri la nivelul comunei
- Dezvoltarea unui centru de informare, consultanţă și asistenţă la
nivelulul primariei în parteneriat cu o firmă specializată, în vederea
furnizării de informații și asistenţă pentru cetățenii cu inițiativă și
pentru stimularea antreprenoriatului;
- Înființarea unui centru de asistenţă și consultanţă pentru mediul privat;
- Realizarea unui program de stimulare a antreprenoriatului în rândul
tinerilor din comună;
- Implementarea unui proiect pentru punerea în valoare/valorificarea
„apei de la Ciorgău”;
2.2.2. Atragerea de noi
investitori în comuna Fărcaşa;
- Dezvoltarea unei strategii pentru obiectivul „Fărcașa - pol zonal de
dezvoltare economică”;
- Crearea unei echipe/comisii cu scopul de a dezvolta activităţi de lobby
şi promovare care să atragă investitori;
- Dezvoltarea unei strategii de atragere a unor investiții în localitate care
să absoarbă forță de muncă înalt calificată și complementară
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 113
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
economiei existențe ( ex. industrie alimentară care să utilizeze
potenţialul agricol al regiunii);
- Atragerea unui investitor care să deschidă o staţie de alimentare cu
combustibil pentru locuitorii comunei şi a satelor din jur;
3.3. Societate
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
3.1.Sprijinirea dezvoltării
armonioase a societăţii
fărcăşene prin adoptarea de
măsuri adaptate specificului
local
3.1.1. Facilitarea educaţiei
generaţiilor tinere prin
investiţii şi programe inovative
- Dezvoltarea unui program de tip after school sau „club al elevilor”
pentru elevii din şcoala primară şi generală;
- Înfiinţarea unei grupe de creşă şi de grădiniţă cu program prelungit;
- Înființarea unor locuri de joacă pentru copiii adaptate inclusiv
nevoilor copiilor mici: 1-4 ani în toate satele aparţinătoare;
- Dezvoltarea unui program de meditații gratuite pentru elevii fără
posibilități financiare;
- Dezvoltarea unui program de asistenţă şi consiliere pentru copiii ai
căror părinți sunt plecați în străinătate la muncă;
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 114
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
- Achiziţionarea unui microbuz suplimentar pentru transportul
elevilor;
- Construirea unei şcoli noi în comuna Fărcaşa;
- Realizarea unei cantine pentru școală;
- Identificarea unei soluții pentru a pune la dispoziția școlii din
localitate a unui asistent medical școlar;
3.1.2. Creşterea gradului de
implicare a cetăţenilor în viaţa
comunei şi a coeziunii sociale
- Înfiinţarea de Asociaţii de Dezvoltare Intercomunală cu comunele
învecinate având ca scop dezvoltarea zonei;
- Realizarea unei strategii de branding pentru comuna Farcașa;
identificarea unui slogan și producerea unor elemete vizuale care să
inducă locuitorilor un sentiment mai puternic de apartenenţă la
comunitatea fărcăşeană (sugestie: panou iluminat nocturn la intrarea
și ieșirea din comună pe drumul național);
- Dezvoltarea unei strategii de revitalizare a meştesugurilor locale
(broderie și împletirea nuielelor) în special pentru populaţia feminină
din comună;
3.1.3. Dezvoltarea vieţii
culturale din comună
- Realizarea unei strategii pentru dezvoltarea vieții culturale în
Fărcașa;
- Transfomarea Căminului Cultural din Fărcaşa într-o adevărată Casă
de Cultură (cu programă și statut corespunzător) care să dezervească
regional nevoile din domeniul cultural.
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 115
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
- Dezvoltarea unei strategii de brand-uire a Ansablului „Plaiuri
Someşene” având o dublă țintă: creșterea notorietății și atractivității
ansamblului în comună şi promovarea comunei prin intermediul
acestuia;
- Realizarea unor parteneriate cu diferite instituţii de cultură pentru
aducerea unor reprezentaţii artistice în localitate în mod constant.
3.1.4. Transformarea comunei
Fărcaşa într-un pol de
dezvoltare regional pentru
Ţara Codrului
- Dezvoltarea unei strategii care să conducă la dezvoltarea Comunei
Farcașa ca pol regional de creștere economică pentru Țara Codrului şi
refacerea PUG-ului în vederea atingerii acestui obectiv;
- Dezvoltarea unui program de atragere de noi locuitori în comună ( în
special profesioniști în diverse domenii prioritizate strategic) printr-un
program intitulat „Fărcaşa - casa mea”
- Atragerea unor dezvoltatori imobiliari care să construiască case de
locuit accesibile tinerilor care vor să se stabilească în comună;
3.2. Creşterea calităţii vieţii
pentru toţi locuitorii comunei
şi sprijinirea categoriilor
defavorizate sau cu risc de
excluziune
3.2.1. Sprijinirea vârstnicilor
din comună în contextul
îmbătrânirii tot mai
accentuate a populaţiei
- Dezvoltarea centrului de zi pentru bătrâni din Sîrbi care să furnizeze
servicii de calitate superioară pentru întreagă comună şi dezvoltarea
serviciilor de recuperare și întreținere în cadrul acestuia. (În situația
în care ar fi fezabil, replicarea modelului pentru fiecare localitate în
parte);
- Asigurarea transportului vârstnicilor din toată comuna la Centrul de zi
din Sîrbi;
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 116
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
- Înfiinţarea unui centru de permanenţă de îngrijire pentru bătrâni de
tipul unui azil;
3.2.2. Derularea unor
programe pentru persoanele
vulnerabile şi cu risc de
excluziune socială
- Dezvoltarea unui program de informare în vederea prevenirii anumitor
afecțiuni cauzate de alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice,
igienă precară etc.
- Realizarea unui program de educație sanitară preventivă la nivelul
întregii comune;
- Derularea unor programe de calificare, recalificare şi reconversie
profesională pentru persoanele vulnerabile sau cu risc de excluziune
socială;
3.2.3. Dezvoltarea serviciilor
medicale în comună în
vederea acoperirii întregii Ţări
a Codrului
- Reformarea/regândirea Centrului de Permanență în vederea
creșterii operabilităţii și calității serviciilor;
- Implementarea unui program de suplimentare a dotărilor și
consumabilelor disponibile la Centrul de Permanență;
- Înființarea unei policlinici moderne cu principalele specializări
(interne, cardiologie, neurologie, oftalmologie, obstretică-
ginecologie etc) în comună;
- Înființarea unui săli de nașteri în localitate cu posibilitate de
deservire pentru întreaga regiune;
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 117
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
- Dezvoltarea unei strategii de atragere pe termen lung în comună a
unor medici specialişti pentru Centrul de permanență şi pentru
Policlinică;
3.2.4. Îmbunătăţirea serviciilor
de asistenţă socială din
comună
- Realizarea unei strategii integrate de asistenţă socială la nivelul
întregii comune și eventual în parteneriat cu localitățile învecinate
(Ţara Codrului);
3.3. Creşterea gradului de
siguranţă a cetăţenilor din
comuna Fărcaşa
3.3.1. Creşterea gradului de
siguranţă a cetăţenilor din
comuna Fărcaşa
- Dezvoltarea/ extinderea sistemului de supraveghere video a comunei;
- Dezvoltarea în parteneriat cu Inspectoralul Judeţean de Poliție a
sistemului de semnalizare rutiera în localitate (semnalizare luminoasă
a trecerilor de pietoni);
- Derularea, în colaborare cu reprezentanţii Poliţiei şi ai Jandarmeriei, a
unor campanii de informare şi conştientizare în legătură cu siguranţa
rutieră, prevenirea furturilor sau alte teme de interes;
- Rezolvarea problemei câinilor liberi din comună prin amenajarea unui
adăpost pentru aceştia;
3.4. Apropierea autorităţilor
publice locale faţă de cetăţeni
3.4.1. Modernizarea
infrastructurii autorităţii
publice locale pentru a
răspunde nevoilor actuale
- Finalizarea lucrărilor la sediul nou al primăriei și realizarea celui mai
modern și eficient serviciu administrativ din regiune;
- Dotarea primăriei cu tehnică de calcul modernă şi adaptată nevoilor
actuale;
- Dezvoltarea unui program de digitalizare a serviciilor primăriei
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 118
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect
3.4.2. Creşterea capacităţii de
management, de atragere de
finanţări şi de administrare a
autorităţilor publice locale
- Înființarea unui serviciu public de administrare a domeniului public şi
privat al comunei;
- Participarea personalului autorităţilor publice locale la cursuri de
specializare şi perfecţionare;
- Participarea personalului autorităţilor publice locale la schimburi de
experienţă.
3.4.3. Îmbunătăţirea
comunicării între autoritatea
publică locală şi cetăţeni
- Dezvoltarea unei strategii de comunicare cu populația plecată din
localitate (în special înn străinătate) și încercarea de a atrage înapoi o
bună parte dintre aceștia;
- Desfăşurarea în permanenţă a unor activități de relaţii publice şi
comunicare care să arate că primăria este în serviciul cetățeanului;
- Dezvoltarea unui program bine stabilit şi adecvat promovat de întâlniri
ale administraţiei publice (primar şi consilieri locali) cu cetăţenii.
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 119
4. Planul de acţiune
4.1. Habitat
Obiectiv strategic 1.1. Dezvoltarea infrastructurii comunei şi rezolvarea disfuncţionalităţilor actuale
Domeniu cheie de intervenţie 1.1.1. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/
Parteneri
Data
estimativă de
finalizare
Finalizarea modernizării
infrastructurii rutiere din comuna
Fărcaşa
1. Proiect Tehnic pentru modernizarea străzilor
realizat.
2. Depunerea Cererii de Finanţare;
3. Implementarea proiectului.
Bugetul
Local/Alocări
Guvernamentale
/PNDR
UAT Fărcaşa Decembrie
2014
Octombrie
2016
Modernizarea drumului judeţean DJ
108A Fărcaşa - Ulmeni
1. Realizarea unei documentații care să justifice
necesitatea și oportunitatea realizării investiției;
2. Activitaţi de lobby pe lângă autorităţile judeţene
în vederea cuprinderii acestui proiect în
priorităţile de investiţii;
Fonduri
judetene/
Alocări
Guvernamentale
UAT Fărcaşa Octombrie
2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 120
Modernizarea drumului judeţean DJ
193E Fărcaşa - Bârsău de Jos
1. Realizarea unei documentații care să justifice
necesitatea și oportunitatea realizării investiției;
2. Activitaţi de lobby pe lângă autorităţile judeţene
în vederea cuprinderii acestui proiect în
priorităţile de investiţii;
Fonduri
judetene/
Alocări
Guvernamentale
UAT Fărcaşa Octombrie
2016
Construcţia drumului de acces către
depozitul ecologic (DC 92) şi
amenajarea drumurilor de acces
către localităţile Buzeşti şi Sîrbi
1. Realizarea unui studiu de fezabilitate;
2. Identificarea unei surse de finanţare şi
întocmirea cererii şi documentaţiilor pentru
finanţare;
3. Întocmirea proiectului tehnic şi desfăşurarea
lucrărilor de reabilitare a drumului.
Buget local /
Fonduri
judeţene/
Alocări
Guvernamentale
/ Fonduri
europene
UAT Fărcaşa Octombrie
2015
Reabilitarea podului de la Ardusat 1. Realizarea unei documentații care să justifice
necesitatea și oportunitatea realizării investiției;
2. Activitaţi de lobby pe lângă autorităţile judeţene
în vederea cuprinderii acestui proiect în
priorităţile de investiţii;
Fonduri
judetene/
Alocări
Guvernamentale
UAT Fărcaşa Octombrie
2016
Construcţia unui pod peste râul
Someş, printr-un proiect
implementat în parteneriat cu
comuna Satulung în cadrul Asociaţiei
de Dezvoltare Intercomunală care va
fi înfiinţată
1. Înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunală împreună cu comuna Satulung şi
încheierea unui parteneriat cu Satulung în
vederea construirii podului peste Someş;
2. Realizarea unui studiu de fezabilitate;
Fonduri
judetene/
Alocări
Guvernamentale
/ Fonduri
europene
UAT Fărcaşa Octombrie
2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 121
3. Identificarea unei surse de finanţare şi
întocmirea cererii şi documentaţiilor pentru
finanţare;
4. Întocmirea proiectului tehnic şi desfăşurarea
lucrărilor de reabilitare a drumului..
Realizarea unui pod peste Valea
Făgetului (zona Bordura din Fărcaşa)
1. Actualizarea proiectului şi a Studiului de
Fezabilitate pentru realizarea podului din cadrul
proiectului „Modernizare drumuri de
exploatatie agricola in comuna Fărcaşa”,
2. Depunerea Cererii de Finanţare;
3. Implementarea proiectului
Bugetul
Local/Alocări
Guvernamentale
/PNDR
UAT Fărcaşa Decembrie
2014
Octombrie
2016
Domeniu cheie de intervenţie 1.1.2. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi forestiere
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
Modernizarea drumurilor de
exploataţie agricolă și forestieră
pentru accesul la terenurile agricole
sau pentru ocolirea drumurilor
judeţene 108A şi 193E
1. Actualizarea Studiului de Fezabilitate realizat
anterior;
2. Depunerea Cererii de Finanţare;
Bugetul Local,
FEADR
UAT Fărcaşa Decembrie
2014
Octombrie
2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 122
3. Proiectarea şi construcţia drumurilor.
Construirea de drumuri forestiere pe
raza comunei Fărcaşa
1. Reactualizarea Amenajamentului silvic al
comunei;
2. Identificarea unei surse de finanţare;
3. Proiectarea şi construcţia drumurilor forestiere.
Bugetul Local,
FEADR
UAT Fărcaşa Octombrie
2016
Identificarea unei modalităţi de a
facilita irigarea anumitor terenuri cu
apă din Someş
1. Clarificarea posibilităţilor (fezabilităţii tehnico-
juridice) de a realiza aceste lucrări şi identificarea
într-o listă de priorităţi;
2. Formularea documentaţiilor tehnico-economice
(SF+PT);
3. Efectuarea lucrărilor de construcţie/amenajare.
Surse proprii/
contribuţii
private/FEADR
UAT Fărcaşa/
Proprietarii de
terenuri care vor fi
deserviţi
Ianuarie 2015
Nedefinit (în
funcţie de
urgenţele şi
soluţiile de
realizare
identificate)
Implementarea unui program de
îmbunătăţiri funciare
1. Supunerea spre dezbatere în Consiliul Local a
metodelor şi instrumentelor prin care se doreşte
realizarea acestui obiectiv;
2. Formularea unui regulament / HCL care va
reglementa cadrul de desfăşurare a acestor
lucrări;
3. Implementarea propriu zisă a lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare.
Surse proprii UAT Fărcaşa Iunie 2015
Activitate
anuală
Implementarea unui program pentru
reducerea acidității solului
1. Contractarea unui consultant/ specialist în
domeniu;
Surse proprii/
Finanţări
UAT Fărcaşa Decembrie
2019
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 123
2. Realizarea de studii de sol pentru identificarea
zonelor cu probleme;
3. Conceperea programului şi identificarea unor
surse de finanţare;
4. Derularea de campanii de informare şi
implementarea programului.
guvernamentale
/ Finanţări de
mediu/ Fonduri
europene
Domeniu cheie de intervenţie 1.1.3. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilităţi a
comunei
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
Reevaluarea sistemului de aducţiune
cu apa şi realizarea unor măsuri
corective pentru a asigura presiune
constantă în toate locaţiile de
consum
1. Identificarea cauzelor variaţiilor de presiune,
problemelor din reţeaua de distribuţie;
2. Identificarea unei surse de finanţare, pregătirea
documentaţiei necesare depunerii cererii de
finanţare;
3. Derularea lucrărilor de reparaţie.
Fonduri proprii/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Decembrie
2015
Extiderea și modernizarea stației de
tratare a apei;
1. Finalizarea documentaţiei (SF şi PT) privind
extinderea reţelei de alimentare cu apă,
redimensionarea şi completarea cu staţii de
Surse
guvernamentale
/Fonduri
UAT Fărcaşa Decembrie
2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 124
pompare, retehnologizări la uzina de apă - în curs de
elaborare
2. Elaborarea Cererii de finanţare şi depunerea
proiectului spre finanţare;
3. executiei extinderea şi modernizarea stației de
tratare a apei;
europene/
Fonduri proprii/
Ministerul
mediului
Finalizarea lucrărilor de
infrastructură, apă şi canal în toată
comuna;
1. Finalizarea studiului de fezabilitate – în curs de
elaborare pentru componenta de canalizare şi
redimensionare a staţiei de epurare;
2. Identificarea unei surse de finanţare, pregătirea
documentaţiei necesare depunerii cererii de
finanţare;
3. Derularea lucrărilor de finalizare a lucrărilor la
sistemul de alimentare cu apă şi canalizare.
Surse
guvernamentale
/Fonduri
europene/
Fonduri proprii
UAT Fărcaşa Decembrie
2016
Dezvoltarea şi urmărirea aplicării
sistemului de colectare selectivă a
deșeurilor la nivelul comunei până la
desemnarea operatorului regional;
1. Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă prin
modernizarea şi extinderea bazei materiale utilizate
la nivelul comunei;
2. Realizarea unor campanii de conştientizare şi
motivare a locuitorilor să colecteze selectiv
deşeurile;
3. Aprobarea de către Consiliul Local a unor măsuri
pentru încurajarea colectării selective sau pentru
sancţionarea locuitorii care nu respectă sistemul de
colectare selectivă;
Buget local/
Fonduri de
mediu/ Fonduri
europene
UAT Fărcaşa Decembrie
2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 125
4. Urmărirea aplicării sistemului de colectare selectivă; Activitate
permanentă
Realizarea unei strategii care să
maximizeze investiţia în centrul
regional de depozitare a deșeurilor
1. Realizarea unui studiu de impact;
2. Identificarea şi contactarea unor societăţi de
consultanţă, instituţii sau asociaţii capabile să ofere
asistenţă în acest domeniu;
3. Identificarea responsabilului cu proiectul şi
realizarea unui plan de management;
4. Implementarea strategiei.
Fonduri proprii /
Fonduri
nerambursabile/
sponsorizări/
finanţări
specifice / alte
fonduri
UAT Fărcaşa Noiembrie
2015
Extinderea reţelei electrice cu
posibilitatea racordării de noi agenți
economici şi modernizarea sa prin
instalarea de becuri LED
1. Realizat: proiect pentru extinderea reţelelor şi
Studiu de Fezabilitate pentru înlocuirea becurilor
convenţionale cu becuri LED în toată comună;
2. Obţinerea avizelor, realizarea achiziţiilor
3. Extinderea şi modernizarea reţelei electrice.
Surse proprii UAT Fărcaşa Decembrie
2017
Realizarea unui proiect de energie
alternativă – parc de panouri
fotovoltaice
1. Realizat: SF pentru asigurarea sustenabilităţii
energetice a consumatorilor publici aparţinând
comunei Fărcaşa, prin realizarea unui parc de
panouri fotovoltaice de capacitate cca. 1 Mw;
2. Identificarea unei surse de finanţare, pregătirea
documentaţiei necesare depunerii cererii de
finanţare;
Fonduri
europene/
fonduri
guvernamentale
/programe
specifice/ surse
proprii/ surse
private
UAT Fărcaşa Decembrie
2019
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 126
3. Derularea lucrărilor de construcţie a parcului
fotovoltaic;
Sau
2. Identificarea unui partener pentru realizarea
investiţiei în sistem de parteneriat public privat;
3. Pregătirea documentaţiei tehnice necesare
construcţiei parcului fotovoltaic;
4. Derularea lucrărilor de construcţie şi inaugurarea
investiţiei.
Domeniu cheie de intervenţie 1.1.4 Realizarea unei imagini arhitecturale unitare în comună
Proiect Plan de actiune/Subactivitati Surse estimative
de finantare
Institutie/Parteneri Data
estimativa de
finalizare
Reactualizarea Planului Urbanistic
General al Comunei Fărcaşa
1. Contractarea unei firme specializate în
urbanistică şi realizare PUG;
2. Derularea lucrărilor specifice de reactualizare a
PUG – ului;
3. Adoptarea unui regulament de urbanism – anexă
la PUG - care să reglementeze modelele de
Surse proprii sau
alocări
guvernamentale
UAT Fărcaşa Martie 2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 127
construcții din Farcașa (definirea de către o
echipă de arhitecți a elementelor de urbanism
locale - specific local pentru case, clădiri
administrative sau comerciale, garduri etc.);
4. Realizarea consultării publice şi aprobarea noului
PUG prin Hotărâre de Consiliu Local.
Derularea unui program de
amenajare şi cosmetizare urbană la
nivelul întregii comune (trotuare,
împrejmuri, iluminat stradal,
introducerea în pământ a reţelelor
etc, bănci, alei, piste pentru biciclete,
etc);
1. Realizarea Studiului de Fezabilitate;
2. Elaborarea cererii de finanţare şi depunerea
proiectului spre finanţare;
3. Efectuarea lucrărilor de construcţii/reabilitare.
PNDR/Societăţi
finanţatoare/
Sponsori
UAT Fărcaşa Decembrie
2016
Obiectiv strategic 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi conservarea naturii în comună
Domeniu cheie de intervenţie 1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi a spaţiilor verzi din comună
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finantare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
Înfiinţarea unei baze de agrement în
comună care să aibă funcţiuni atât pe
perioada verii, cât şi a iernii (bazine
1. Realizarea unui studiu de fezabilitate şi a
proiectului tehnic;
Fonduri
europene/
fonduri
UAT Fărcaşa Decembrie
2018
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 128
de inot, mini SPA, terenuri de sport şi
petrecerea a timpului liber
acoperite);
2. Elaborarea cererilor de finanţare şi
depunerea proiectului;
3. Implementarea proiectului, realizarea
investiţiei.
guvernamentale
/ programe
specifice/ surse
proprii/
sponsorizări
Finalizarea amenajării de parcuri în
toate localităţile aparţinătoare
comunei Farcașa
1. Finalizarea lucrărilor de amenajare a
parcurilor;
2. Dotarea parcurilor cu mobilier urban şi
montarea de aparate de fitness în aer liber.
Fonduri
europene/
fonduri
guvernamentale
/surse proprii
UAT Fărcaşa Decembrie
2017
Realizarea unui minibaze sportive de
agrement în fiecare sat aparţinător
al comunei
1. Realizarea unui studiu de fezabilitate;
2. Elaborarea cererii de finanţare şi depunerea
proiectului spre finanţare;
3. Efectuarea lucrărilor propriu-zise.
Fonduri
europene/
fonduri
guvernamentale
/ programe
specifice/ surse
proprii/
sponsorizări
UAT Fărcaşa Decembrie
2018
Finalizarea construirii stadionului
comunal din satul Tămaia
1. Realizat: studiu de fezabilitate şi proiect de
finanţare;
2. Derularea lucrărilor de construcţie şi
amenajări.
FEADR/ buget
local
UAT Fărcaşa Decembrie
2020
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 129
Construirea unui teren de sport în
zona blocurilor ANL din Fărcaşa
1. Realizat: studiu de fezabilitate şi proiect
tehnic;
2. Identificarea unui partener din mediul privat
care să participe la investiţie
3. Efectuarea lucrărilor propriu-zise.
Surse private /
sponsorizări/
buget local
UAT Fărcaşa Decembrie
2017
Construirea unei săli polivalente la
Tămaia
1. Realizarea unui studiu de fezabilitate;
2. Elaborarea cererii de finanţare şi depunerea
proiectului spre finanţare;
3. Efectuarea lucrărilor propriu-zise.
Fonduri
europene/
fonduri
guvernamentale
/ programe
specifice/ surse
proprii/
sponsorizări
UAT Fărcaşa Decembrie
2019
Construirea unui amfiteatru în aer
liber
1. Realizarea unui studiu de fezabilitate;
2. Elaborarea cererii de finanţare şi
depunerea proiectului spre finanţare;
3. Efectuarea lucrărilor propriu-zise.
Fonduri
europene/
fonduri
guvernamentale
/ programe
specifice/ surse
proprii/
sponsorizări
UAT Fărcaşa Decembrie
2020
Construirea unei săli de bowling 1. Realizarea unui studiu de fezabilitate; Fonduri
europene/ Surse
private
UAT Fărcaşa/
investitor
identificat
Iunie 2017
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 130
2. Elaborarea cererii de finanţare şi depunerea
proiectului spre finanţare;
3. Efectuarea lucrărilor propriu-zise.
sau
1. Identificarea unui investitor interesat de
construirea unei săli de bowling în comuna
Fărcaşa;
2. Realizarea documentaţiei necesare şi
demararea lucrărilor de construcţie şi
amenajare;
Domeniu cheie de intervenţie 1.2.2. . Dezvoltarea iniţiativelor de conservare a naturii, inclusiv prin implicarea
populaţiei în acest domeniu;
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
Realizarea unei campanii de
responsabilizare a locuitorilor
comunei în vederea păstrării
curățeniei și protejării domeniului
public;
1. Adoptarea unei HCL care să interzică drastic
deversarea deşeurilor şi dejecţiilor animale în
apele curgătoare din comună;
Buget local /
surse proprii/
sponsorizări
UAT Fărcaşa,
Şcoala, Biserica
Octombrie
2016/
activitate
recurentă
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 131
2. Conceperea unei campanii de conştientizare a
nevoii de curăţenie şi ordine în gospodării şi a
nevoii de protejare a râurilor;
3. Identificarea partenerilor din rândul profesorilor,
preoţilor şi lucrătorilor sociali;
4. Realizarea de materiale promoţionale şi
derularea programului.
Implementarea unui program de
educaţie ecologică la nivelul întregii
comune pentru toate categoriile de
vârstă;
1. Conceperea unei program de educaţie continuă
în colaborare cu un partener/ ONG activ în
domeniul protecţiei mediului;
2. Indentificarea unui responsabil cu programul şi
realizarea unui plan de activităţi
3. Derularea programului.
Buget local /
surse proprii/
sponsorizări
UAT Fărcaşa,
Şcoala, Biserica
Octombrie
2015
/activitate
recurentă
Continuarea participării active la
programul „Let’s Do It, Romania!”
1. Identificarea partenerilor din cadrul ONG-urilor
locale, Şcolii, Primăriei şi Consiliului Local;
2. Promovarea campaniei;
3. Realizarea acţiunilor de curăţenie la data stabilită.
Buget local /
surse proprii/
sponsorizări
ONG-uri locale,
Şcoala, Primăria,
Consiliul Local
Anual -
activitate
recurentă
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 132
4.2. Economie
Obiectiv strategic 2.1. Dezvoltarea economică durabilă a comunei prin valorificarea resurselor şi potenţialului local: industrie, agricultură şi
turism.
- Domeniu cheie de intervenţie 2.1.1. Valorificarea potenţialului industrial al comunei ;
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Realizarea unui strategii pentru
atragerea de noi investitori în
comuna Fărcaşa (parteneriat cu
comunele din zonă)
1. Contractarea unei firme de consultanţă care să
dezvolte strategia şi instumentele aferente;
2. Implementarea programului: identificarea unor
oportunităţi de afaceri în comună, formularea
domeniilor atractive, specificarea facilităţilor
pentru investitori, crearea de materiale
promoţionale etc.
Surse proprii şi
fonduri atrase
UAT Fărcaşa Iunie 2015
Realizarea unei strategii de atragere
a unui investitor strategic pentru
fabrica de sticlă în vederea
continuării tradiției comunei Farcașa
în producerea sticlei;
1. Contractarea unei consultanţe de specialitate în
vederea gestionării demersurilor necesare
acestei proceduri;
2. Identificarea unui investitor strategic
(specificarea facilităţilor pentru investitori,
crearea de materiale promoţionale etc.)
Surse proprii şi
fonduri atrase
UAT Fărcaşa Decembrie
2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 133
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
3. Derularea activităţilor specifice de lobby şi
atragere de investitori în mod activ.
Dezvoltarea unui sistem alternativ
de alimentare cu apă industrială din
Someş la costuri mult mai mici decât
apa potabilă;
1. Realizarea unui studiu de fezabilitate şi a
proiectului tehnic;
2. Elaborarea cererilor de finanţare şi depunerea
proiectului;
3. Implementarea proiectului, realizarea investiţiei.
Fonduri
europene/
fonduri
guvernamentale
/programe
specifice/ surse
proprii/
UAT Fărcaşa Decembrie
2018
- Domeniu cheie de intervenţie 2.1.2. Valorificarea potenţialului agricol al comunei;
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dezvoltarea unui strategii de
stimulare a asocierii și înființare de
cooperative şi grupuri de
producători (pomicultură,
1. Identificarea unei firme de consultanţă
specializată în probleme de dezvoltare, asociere,
punere pe piaţă de produse etc;
2. Stabilirea unui program de asistenţă şi
consultanţă pentru iniţiativele de asociere ale
Surse proprii/
contibuţiile
asociaţilor
UAT Fărcaşa Decembrie
2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 134
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
legumicultură, creșterea animalelor
etc.)
locuitorilor comunei la care să participe potenţiali
beneficiari, consultanţi şi reprezentanţi ai
Primăriei şi ai Consiliului Local.
Realizarea unei strategii de
revitalizare a pomiculturii (analize de
sol , analize de piață);
1. Identificarea şi contactarea unui partener
specializat în probleme de dezvoltare exploataţii
agricole/ pomicultură etc;
2. Realizarea unei strategii de încurajare a înfiinţării
şi exploatării moderne a livezilor şi dezvoltării
afacerilor în pomicultură
3. Implementarea strategiei
Fonduri
europene/
Fonduri
guvernamentale
/Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/alte
fonduri
UAT Fărcaşa Decembrie
2017
Implementarea unui program de
eradicare a bolilor pomilor fructiferi
din comună;
1. Identificarea şi contactarea unor agenţi
economici sau instituţii capabile să ofere
asistenţă în acest domeniu;
2. Elaborarea unui program de eradicare şi
informarea comunităţii ;
3. Derularea programului.
Surse proprii/
contribuţii
private
Asociaţiile de
fermieri şi
pomicultori
Decembrie
2017
Încurajarea dezvoltării zootehniei în
condiţii moderne, în exploataţii
zootehnice la standarde actuale
1. Identificarea unei societăţi de consultanţă pe
probleme de comunicare strategică;
Fonduri
europene/
Fonduri
UAT Fărcaşa Decembrie
2018
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 135
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
(descurajând în acelaşi timp
agricultura de subzistenţă);
2. Realizarea unei strategii moderne şi actualizate
de încurajare a înfiinţării unor ferme împreună cu
aceasta;
3. Implementarea strategiei.
guvernamentale
/Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/alte
fonduri
Atragerea/stimularea înființării unui
centru de echipamente și produse
pentru agricultură care să
deservească întreagă zonă;
1. Identificarea unui consultant extern pentru
dezvoltarea unui plan de acţiune;
2. Crearea unei mape de prezentare care să
promoveze facilităţile şi elementele de avantaj
competitiv pentru realizarea unei astfel de
investiţii;
3. Promovarea oportunităţii în mediile private de
afaceri la nivel judeţean sau naţional.
Bugetul local /
surse proprii /
alte surse
UAT Fărcaşa August 2015
Crearea unui centru de colectare şi
procesare pentru produsele agricole
locale
1. Promovarea ideii de afaceri către persoanele cu
iniţiativă din comună sau către asociaţiile de
fermieri;
2. Crearea centrului de colectare şi procesare
pentru produse agricole
Autofinanţare UAT Fărcaşa şi
investitori privaţi
Iunie 2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 136
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Înfiinţarea pe teritoriul comunei a
unei pieţe agroalimentare de interes
regional;
1. Identificarea partenerilor privaţi şi instituţionali
interesaţi în dezvoltarea proiectului;
2. Adoptarea unei HCL care să reglementeze
funcţionarea pieţei.
3. Identificarea locaţiei şi amenajarea spaţiului
destinat pieţei;
4. Promovarea iniţiativei la nivel regional
Bugetul local /
surse proprii /
alte surse
UAT Fărcaşa/ alţi
parteneri
Decembrie
2016
Domeniu cheie de intervenţie 2.1.3. Valorificarea potenţialului turistic al comunei
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
Dezvoltarea unei strategii turistice
pentru comună;
1. Contractarea unei firme de consultanţă care să
dezvolte strategia şi instumentele aferente;
2. Identificarea unei echipe locale responsabille cu
implementarea strategiei şi realizarea unui plan
de management;
3. Implementarea strategiei: identificarea
obiectivelor/avantajelor comparative/nişelor de
Buget
local/Fundaţii
finanţatoare/
Programe de
finanţare
specifice/
UAT Fărcaşa Iunie 2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 137
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
dezvoltare turistică ale comunei, consultarea şi
informarea locuitorilor, identificarea
oportunităţilor de finanţare etc).
Contribuţii
proprii
Definirea unei strategii de
promovare a obiectivelor turistice
din localitate;
1. Contactarea unei firme specializate care să
dezvolte un concept şi un plan de promovare;
2. Identificarea şi designul unui slogan, logo, crearea
unor materiale de promovare;
3. Implementarea planului de promovare.
Buget local/
Finanţări
specifice/
fundaţii/ surse
proprii
UAT Fărcaşa Iunie 2016
Evaluarea „apei termale” de la
Buzeşti și dezvoltarea în jurul
acesteia a unei baze turistice de
agrement;
1. Analiza de necesitate şi oportunitate / evaluarea
din partea unui organism abilitat a calităţilor
apelor termale de la Buzeşti ;
2. Realizarea unui studiu de fezabilitate;
3. Promovarea proiectului spre finanţare din sursă
publică sau în parteneriat public – privat;
4. Implementarea proiectului.
Foduri europene
/ Finanţare
privată
UAT Fărcaşa/ alţi
parteneri
Decembrie
2020
Utilizarea eficientă a bazei materiale
bune de cazare aflată în gestiunea
administraţiei locale (dormitoarele
din mansarda şcolii) pentru
1. Expertizarea condiţiilor şi capacităţilor de cazare
a Hotelului de la şcoală; determinarea
necesarului de investiţii în reparaţii/amenajări;
Bugetul local /
surse proprii /
alte surse
UAT Fărcaşa,
Şcoala Fărcaşa
Decembrie
2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 138
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
organizarea de tabere şi schimburi
de experienţă pentru elevi;
2. Elaborarea unei strategii pentru organizarea de
tabere şi schimburi de experienţă pentru elevi;
3. Identificarea responsabilului cu strategia şi
realizarea unui plan de management;
4. Implementarea strategiei.
Construirea unei baze turistice care
să organizeze tabere de vară pentru
copii;
1. Identificarea partenerilor privaţi şi instituţionali
interesaţi in dezvoltarea proiectului;
2. Realizarea unui studiu de fezabilitate şi a
proiectului tehnic;
3. Elaborarea cererilor de finanţare şi depunerea
proiectului;
4. Implementarea proiectului, realizarea investiţiei.
Fonduri
europene/
fonduri
guvernamentale
/programe
specifice/ surse
proprii/
UAT Fărcaşa Decembrie
2018
Amenajarea unui parc tematic\
etnografic (mic muzeu al satului) în
satul Buzeşti
1. Contactarea instituţiilor specializate în
conservarea patrimoniului etnografic în vederea
realizării unei evaluări prealabile şi a unui studiu
de oportunitate.
2. Identificarea locaţiei şi reglementarea juridică a
acesteia;
Buget Local /
Programe
specifice
UAT Fărcaşa Iunie 2017
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 139
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
3. Colectarea obiectelor tematice ;
4. Amenajarea propriu-zisă a muzeului sub
îndrumarea unui etnograf muzeograf;
5. Supravegherea bunei funcţionări a muzeului
(desemnarea unui responsabil/curator).
Includerea Bisericii de lemn din
Buzeşti – monument istoric – în
circuitul bisericilor de lemn din
Maramureş promovat de Consiliul
Judeţean Maramureş.
1. Realizarea documentaţiei privind oportunitatea
şi beneficiile includerii Bisericii de lemn din
Buzeşti în circuitul bisericilor de lemn din
Maramureş;
2. Desfăşurarea de activităţi de lobby pe lângă
Consiliul Judeţean Maramureş pentru
includerea Bisericii Buzeşti în circuitul bisericilor
de lemn din judeţ promovat de CJ MM.
Nu este cazul UAT Fărcaşa Decembrie
2015
Obiectiv strategic 2.2. Stimularea iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabilă a comunei
Domeniu cheie de intervenţie 2.2.1. Îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin pentru afaceri la nivelul comunei
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 140
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
Dezvoltarea unui centru de
informare, consultanţă și asistenţă la
nivelulul primariei în parteneriat cu
o firmă specializată, în vederea
furnizării de informații și asistenţă
pentru cetățenii cu inițiativă și
pentru stimularea
antreprenoriatului;
1. Stabilirea unui parteneriat cu o firmă de
consultanţă specializată care să furnizeze
serviciile de consultanţă şi informare către
cetăţeni;
2. Stabilirea unui program clar de consultanţă
pentru cetăţeni şi desfăşurarea întâlnirilor
conform programului;
3. Organizarea unor întâlniri extraordinare/în afara
programului prestabilit pentru necesităţi
punctuale.
Surse proprii /
fonduri atrase
din proiecte
UAT Fărcaşa Septembrie
2015
Activitate
permanentă
Înfiinţarea unui centru de asistenţă şi
consultanţă pentru mediul privat;
1. Stabilirea unui parteneriat cu o firmă de
consultanţă specializată care să furnizeze
serviciile de consultanţă şi informare pentru
antreprenori;
2. Stabilirea unui program clar de consultanţă
pentru cetăţeni şi desfăşurarea întâlnirilor
conform programului;
3. Organizarea unor întâlniri extraordinare/în
afara programului prestabilit pentru
necesităţi punctuale.
Fonduri proprii/
fonduri atrase
din proiecte
UAT Fărcaşa Septembrie
2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 141
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
Realizarea unui program de
stimulare a antreprenoriatului în
rândul tinerilor din comună;
1. Identificarea unor parteneri (consultanţi, asociaţii,
ONG-uri) pentru derularea programului;
2. Conceperea programului şi identificarea unor
surse de finanţare;
3. Derularea programului.
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Septembrie
2015
Implementarea unui proiect pentru
punerea în valoare/valorificare a
„apei de la Ciorgău”;
1. Analiza de necesitate şi oportunitate / evaluarea
din partea unui organism abilitat a calităţilor
„apei de la Ciorgău”;;
2. Realizarea unui studiu de fezabilitate;
3. Promovarea proiectului spre finanţare din sursă
publică sau în parteneriat public – privat;
4. Implementarea proiectului;
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
fonduri
private/finanţări
specifice/alte
fonduri
UAT Fărcaşa/
parteneri privaţi
Iunie 2019
Domeniu cheie de intervenţie 2.2.2. Atragerea de investitori în comuna Fărcaşa
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 142
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie/Parteneri Data
estimativă de
finalizare
Dezvoltarea unei strategii pentru
obiectivul „Fărcașa - pol zonal de
dezvoltare economică”;
1. Contractarea unei firme de consultanţă care să
dezvolte strategia şi instumentele aferente;
2. Implementarea programului: identificarea unor
oportunităţi de afaceri în comună, formularea
domeniilor atractive, specificarea facilităţilor
pentru investitori, crearea de materiale
promoţionale etc.
Surse proprii şi
fonduri atrase
UAT Fărcaşa Martie 2015
Crearea unei echipe/comisii cu
scopul de a dezvolta activităţi de
lobby şi promovare care să atragă
investitori;
1. Contractarea unei consultanţe de
specialitate în vederea gestionării
demersurilor necesare acestei proceduri;
2. Identificarea persoanelor responsabile la
nivel local cu atragerea investitorilor;
3. Derularea activităţilor specifice de lobby şi
atragere de investitori în mod activ.
Buget local Consultant / UAT
Fărcaşa
Martie 2015
Activitate
permanentă
Dezvoltarea unei strategii de
atragere a unor investiţii în localitate
care să absoarbă forţă de muncă înalt
calificată şi complementară
economiei existente (ex. industrie
1. Contractarea unei firme de consultanţă care să
dezvolte strategia şi instumentele aferente;
2. Implementarea programului: identificarea unor
oportunităţi de afaceri în comună, formularea
domeniilor atractive, specificarea facilităţilor
Surse proprii şi
fonduri atrase
UAT Fărcaşa Iunie 2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 143
alimentară care să utilizeze
potenţialul agricol al regiunii);
pentru investitori, crearea de materiale
promoţionale etc.
Atragerea unui investitor care să
deschidă o staţie de alimentare cu
combustibil pentru locuitorii
comunei şi a satelor din jur;
1. Identificarea unui consultant extern pentru
dezvoltarea unui plan de acţiune;
2. Crearea unei mape de prezentare care să
promoveze facilităţile şi elementele de avantaj
competitiv pentru realizarea unei astfel de
investiţii;
3. Promovarea oportunităţii în mediile private de
afaceri la nivel judeţean sau naţional.
Surse proprii şi
fonduri atrase
UAT Fărcaşa Septembrie
2015
4.3. Societate
Obiectiv strategic 3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase a societăţii fărcăşene prin adoptarea de măsuri adaptate specificului local
Domeniu cheie de intervenţie 3.1.1. Facilitarea educaţiei generaţiilor tinere prin investiţii şi programe inovative
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 144
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dezvoltarea unui program de tip
after school sau „club al elevilor”
pentru elevii din şcoala primară şi
generală;
1. Identificarea cadrelor didactice interesate să
participe la un astfel de program şi realizarea unui
studiu de impact;
2. Identificarea şi contactarea unor instituţii sau
asociaţii de succes în organizarea de programe de
acest tip;
3. Identificarea responsabilului cu proiectul şi
realizarea unui plan de management al
proiectului;
4. Identificarea unor surse de finanţare şi
întocmirea cererii de finanţare;
5. Implementarea proiectului.
Ministerul
Educaţiei /
Fonduri proprii/
Fonduri
nerambursabile/
sponsorizări/
finanţări
specifice / alte
fonduri
UAT Fărcaşa,
Inspectoratul Şcolar
Judeţean
Maramureş, Şcoala
Gimnazială Fărcaşa
Sept. 2015
Crearea unei grupe de creşă şi de
grădiniţă cu program prelungit;
1. Realizarea unui studiu de impact;
2. Demararea unei proceduri de lobby pe lângă
Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş pentru
înfiinţarea unei grupe de creşă şi a unor grupe de
grădiniţă cu program prelungit (pentru Tămaia s-
a obţinut aprobare pentru grădiniţa cu program
prelungit începând cu 2014);
Ministerul
Educaţiei/
Fonduri proprii/
Fonduri
nerambursabile/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa,
Inspectoratul Şcolar
Judeţean
Maramureş, Şcoala
Gimnazială Fărcaşa
Sept. 2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 145
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
3. Obţinerea avizelor şi acordurilor necesare;
4. Implementarea proiectului.
Înfiinţarea unor locuri de joacă
pentru copiii adaptate inclusiv
nevoilor copiilor mici: 1-4 ani în
toate satele aparţinătoare;
1. Realizarea unui studiu de impact;
2. Identificarea locaţiilor;
3. Identificarea unor surse de finanţare şi
întocmirea cererii de finanţare;
4. Amenajarea spaţiilor de joacă.
Fonduri proprii/
Fonduri
nerambursabile/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Martie 2016
Dezvoltarea unui program de
meditaţii gratuite pentru elevii fără
posibilităţi financiare;
1. Identificarea cadrelor didactice interesate să
participe la un astfel de program;
2. Identificarea surselor de finanţare pentru
remunerarea cadrelor didactice;
3. Desemnarea unui responsabil cu derularea
programului;
4. Crearea unei baze de date, actualizate periodic cu
elevii care au nevoie de aceste meditaţii
Fonduri proprii UAT Fărcaşa Martie 2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 146
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dezvoltarea unui program de
asistenţă şi consiliere pentru copiii ai
căror părinți sunt plecați în
străinătate la muncă;
1. Identificarea şi contactarea unor instituţii sau
asociaţii de succes în organizarea de programe de
acest tip;
2. Identificarea responsabilului cu proiectul şi
realizarea unui plan de management al
proiectului;
3. Identificarea unor surse de finanţare şi
întocmirea cererii de finanţare;
4. Implementarea proiectului.
Ministerul
Educaţiei /
Fonduri proprii/
Fonduri
nerambursabile/
sponsorizări/
finanţări
specifice / alte
fonduri
UAT Fărcaşa Iunie 2016
Achiziţionarea unui microbuz
suplimentar pentru transportul
elevilor;
1. Supunerea proiectului dezbaterii şi aprobării în
Consiliul Local;
2. Desfăşurarea procedurii de achiziţie publică;
3. Achiziţionarea microbuzului.
Fonduri proprii/
Sponsorizări/
Alte finanţări
UAT Fărcaşa Martie 2015
Iulie 2015
August 2015
Construirea unei şcoli noi în comuna
Fărcaşa
1. Realizat: Proiect Tehnic în cadrul proiectului O
comună, o şcoală;
2. Obţinerea avizelor şi acordurilor necesare;
3. Implementarea proiectului
Ministerul
Educaţiei/
Fonduri proprii/
Fonduri
nerambursabile/
sponsorizări
UAT Fărcaşa,
Inspectoratul Şcolar
Judeţean
Maramureş, Şcoala
Gimnazială Fărcaşa
Septembrie
2017
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 147
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Realizarea unei cantine pentru
şcoală
1. Realizarea studiilor de fezabilitate;
2. Identificarea unor surse de finanţare, scrierea şi
depunerea proiectelor pentru accesarea
acestora;
3. Obţinerea avizelor şi acordurilor necesare;
4. Implementarea proiectului.
Ministerul
Educaţiei/
Fonduri proprii/
Fonduri
nerambursabile/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa,
Inspectoratul Şcolar
Judeţean
Maramureş
Decembrie
2019
Identificarea unei soluții pentru a
pune la dispoziția școlii din localitate
a unui asistent medical școlar;
1. Identificarea unor surse de finanţare;
2. Angajarea unui asistent medical școlar;
Ministerul
Educaţiei/
Fonduri proprii/
Fonduri
nerambursabile/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa,
Inspectoratul Şcolar
Judeţean
Maramureş
Decembrie
2015
- Domeniu cheie de intervenţie 3.1.2. Creşterea gradului de implicare a cetăţenilor în viaţa comunei şi a coeziunii sociale
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 148
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Înfiinţarea de Asociaţii de Dezvoltare
Intercomunală cu comunele
învecinate având ca scop
dezvoltarea zonei
1. Asociaţii de Dezvoltare Intercomunală cu
comunele învecinate
2. Selecţionarea persoanelor cu competenţe şi
motivaţie în acest domeniu pentru a se ocupa de
acest ADI-uri.
3. Realizarea unui plan de management multianual.
Autofinanţare UAT Fărcaşa şi
comunele
învecinate
iulie 2015
Realizarea unei strategii de branding
pentru comuna Farcaşa;
identificarea unui slogan şi
producerea unor elemete vizuale
care să inducă locuitorilor un
sentiment mai puternic de
apartenenţă la comunitatea
fărcăşeană (sugestie: panou iluminat
nocturn la intrarea şi ieşirea din
comună pe drumul naţional)
1. Identificarea unui consultant sau a unui ONG în
domeniul comunicării strategice, coeziunii sociale
sau relaţiilor publice care să asiste reprezentanţii
UAT Fărcaşa;
2. Identificarea unui slogan, conceperea unor
elemente vizuale identitare şi a unei stategii de
promovare.
3. Realizarea designului pentru panourile de
iluminat la intrarea şi ieşirea din comună.
4. Producerea şi montarea panourilor .
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Septembrie
2015
Dezvoltarea unei strategii de
revitalizare a meştesugurilor locale
(broderie şi împletirea nuielelor) în
1. Conceperea unei campanii de conştientizare a
localnicilor cu privire la valoarea culturală, dar şi
economică, a meşteşugurilor;
Surse proprii/
Sponsorizări/
UAT Fărcaşa Decembrie
2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 149
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
special pentru populaţia feminină
din comună;
2. Elaborarea unei strategii şi a unor pârghii
administrative de stimulare a meşteşugurilor
locale;
3. Implementarea strategiei.
Finanţări
alternative
- Domeniu cheie de intervenţie 3.1.3. Dezvoltarea vieţii culturale din comună
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Realizarea unei strategii pentru
dezvoltarea vieții culturale în
Fărcașa;
1. Identificarea instituţiilor culturale în vederea
încheierii de parteneriate;
2. Identificarea unei persoane motivate,
responsabile cu strategia culturală şi conceperea
unui plan de management;
3. Încheierea de parteneriate cu instituţii culturale
din judeţ, ţară şi străinătate şi atragerea de
evenimente culturale;
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa,
Unităţile de
învăţământ şi cele
culturale din
Fărcaşa
Decembrie
2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 150
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
4. Desfăşurarea unei campanii de popularizare a
manifestărilor culturale şi creşterea gradului de
interes a seinenilor pentru acestea;
5. Desfăşurarea de evenimente culturale
Transfomarea Căminului Cultural din
Fărcaşa într-o adevărată Casă de
Cultură (cu programă și statut
corespunzător) care să dezervească
regional nevoile din domeniul
cultural.
1. Realizat: înfiinţarea Centrului Cultural Fărcaşa
care reuneşte toate căminele culturale din
comună;
2. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea căminelor
culturale;
3. Identificarea unor persoane motivate şi cu viziune
capabile să atragă finanţări şi sponsorizări şi să
organizeze activităţile culturale.
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Febr. 2018
Dezvoltarea unei strategii de brand-
uire a Ansablului „Plaiuri Someşene”
având o dublă țintă: creșterea
notorietății și atractivității
ansamblului în comună şi
promovarea comunei prin
intermediul acestuia;
1. Contactarea unei firme specializate care să
dezvolte un concept şi un plan de promovare;
2. Identificarea materialelor şi strategiilor de
promovare
3. Conceperea unui calendar de evenimente cu
participarea ansamblului
Surse proprii/
Sponsorizări
UAT Fărcaşa Decembrie
2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 151
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Realizarea unor parteneriate cu
diferite instituţii de cultură pentru
aducerea unor reprezentaţii artistice
în localitate în mod constant.
1. Identificarea instituţiilor culturale cu care se pot
încheia parteneriate;
2. Încheierea de parteneriate şi atragerea de
evenimente culturale;
3. Desfăşurarea de evenimente culturale în
parteneriat.
Nu este cazul UAT Fărcaşa Iunie 2017
- Domeniu cheie de intervenţie 3.1.4. Transformarea comunei Fărcaşa într-un pol de dezvoltare regional pentru Ţara Codrului
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dezvoltarea unei strategii care să conducă la dezvoltarea Comunei Farcașa ca pol regional de creștere economică pentru Țara Codrului şi refacerea PUG-ului în vederea atingerii acestui obectiv;
1. Identificarea unui consultant extern pentru
dezvoltarea unei strategii şi a unui plan de
acţiune;
2. Realizarea unui studiu de fezabilitate
5. Identificarea comunelor partenere;
Surse proprii sau
alocări
guvernamentale
UAT Fărcaşa Noiembrie
2015
Martie 2017
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 152
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
6. Contractarea unei firme specializate în
urbanistică;
7. Refacere efectivă a PUG-ului
Decembrie
2020
Dezvoltarea unui program de atragere de noi locuitori în comună ( în special profesioniști în diverse domenii prioritizate strategic) printr-un program intitulat „Fărcaşa - casa mea”
1. Identificarea unui consultant sau a unui ONG în
domeniul comunicării strategice, coeziunii sociale
sau relaţiilor publice care să asiste reprezentanţii
UAT Fărcaşa;
2. Conceperea programului „Fărcaşa - casa mea”,
care să includă şi construirea unui bloc de
locuinţe prin ANL în localitatea Tămaia;
3. Identificarea unor surse de finanţare şi
întocmirea cererii de finanţare;
4. Implementarea programului;
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Decembrie
2020
Atragerea unor dezvoltatori imobiliari care să construiască case de locuit accesibile tinerilor care vor să se stabilească în comună
1. Analiza de oportunitate şi dezvoltarea unui plan
de acţiune;
2. Crearea unei mape de prezentare elementele de
avantaj competitiv pentru realizarea unei astfel
de investiţii;
Fonduri proprii UAT Fărcaşa Septembrie
2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 153
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
3. Promovarea oportunităţii în mediile private de
afaceri la nivel judeţean sau naţional.
Obiectiv strategic 3.2. Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii comunei şi sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune
Domeniu cheie de intervenţie 3.2.1. Sprijinirea vârstnicilor din comună în contextul îmbătrânirii tot mai accentuate a populaţiei
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dezvoltarea centrului de zi pentru
bătrâni din Sîrbi care să furnizeze
servicii de calitate superioară pentru
întreagă comună şi dezvoltarea
serviciilor de recuperare și
întreținere în cadrul acestuia. (În
situația în care ar fi fezabil,
replicarea modelului pentru fiecare
localitate în parte);
1. Identificarea unor parteneri (asociaţii, ONG-uri,
medici) pentru derularea programelor;
2. Conceperea programelor şi identificarea unor
surse de finanţare;
3. Derularea programelor.
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Dec. 2017
Asigurarea transportului vârstnicilor
din toată comuna la Centrul de zi din
Sîrbi;
1. Identificarea unor surse de finanţare;
2. Identificarea/asigurarea mijloacelor de transport;
Fonduri proprii/
sponsorizări/
UAT Fărcaşa Iunie 2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 154
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
3. Conceperea unui program de transport şi
comunicarea acestuia celor interesaţi.
Înfiinţarea unui centru de
permanenţă de îngrijire pentru
bătrâni de tipul unui azil;
1. Realizarea unui studiu de prefezabilitate.
2. Identificarea unor surse de finanţare şi
întocmirea cererii de finanţare;
3. Întocmirea documentaţiei tehnice necesare;
4. Derularea lucrărilor de construcţie, amenajări şi
dotarea centrului.
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Dec. 2019
Domeniu cheie de intervenţie 3.2.2. Derularea unor programe pentru persoanele vulnerabile şi cu risc de excluziune socială
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dezvoltarea unui program de
informare în vederea prevenirii
anumitor afecțiuni cauzate de
alimentația nesănătoasă, lipsa
activității fizice, igienă precară etc.
1. Identificarea unor parteneri (asociaţii, ONG-uri,
medici) pentru derularea programelor;
2. Conceperea programelor şi identificarea unor
surse de finanţare;
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/alte
fonduri
UAT Fărcaşa/
cabinete medicină
de famile/ DSP
Maramureș
Iunie 2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 155
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
3. Derularea programelor.
Realizarea unui program de educaţie
sanitară preventivă la nivelul întregii
comune
1. Identificarea unor parteneri (asociaţii, ONG-uri,
medici) pentru derularea programelor;
2. Conceperea programelor şi identificarea unor
surse de finanţare;
3. Derularea programelor.
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/alte
fonduri
UAT Fărcaşa/
cabinete medicină
de famile/ DSP
Maramureș
Iunie 2016
Derularea unor programe de
calificare, recalificare şi reconversie
profesională pentru persoanele
vulnerabile sau cu risc de excluziune
socială;
1. Identificarea unor parteneri (asociaţii, ONG-uri,
medici) pentru derularea programelor;
2. Conceperea programelor şi identificarea unor
surse de finanţare;
3. Derularea programelor.
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice/
alte fonduri
UAT Fărcaşa Iunie 2016
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 156
Domeniu cheie de intervenţie 3.2.3. Dezvoltarea serviciilor medicale în comună în vederea acoperirii întregii Ţări a Codrului
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie /
Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Reformarea/regândirea Centrului de
Permanenţă în vederea creşterii
operabilităţii şi calităţii serviciilor;
1. Evaluarea gradului de eficienţă operaţională şi
managerială;
2. Evaluarea necesităților în vederea reorganizării,
centrului;
3. Identificarea surselor financiare în vederea
derulării programului de reformare;
4. Implementarea activităților de reorganizare a
Centrului de Permanenţă.
Ministerul
Sănătăţii/
Societăţi
finanţatoare/
Sponsorizări/
Fonduri
europene
UAT Fărcaşa Iunie 2015
Implementarea unui program de
suplimentare a dotărilor şi
consumabilelor disponibile la
Centrul de Permanenţă;
1. Întocmirea unui necesar de dotări şi consumabile
pentru Centrul de Permanenţă;
2. Identificarea surselor financiare în vederea
derulării programului de dotare-modernizare;
3. Implementarea activităților de modernizare
utilare a Centrului de Permanenţă.
Ministerul
Sănătăţii/
Societăţi
finanţatoare/
Sponsorizări/
Fonduri
europene
UAT Fărcaşa Iunie 2015
Înființarea unei policlinici moderne
cu principalele specializări (interne,
cardiologie, neurologie,
1. Realizarea unui studiu de fezabilitate.
2. Identificarea unor surse de finanţare şi
întocmirea cererii de finanţare;
Ministerul
Sănătăţii/
Fonduri
europene
UAT Fărcaşa Iunie 2019
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 157
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie /
Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
oftalmologie, obstretică-ginecologie
etc) în comună;
3. Întocmirea documentaţiei tehnice necesare;
4. Derularea lucrărilor de construcţie, amenajări şi
dotarea centrului.
Înfiinţarea unui săli de naşteri în
localitate cu posibilitate de deservire
pentru întreaga regiune;
5. Realizarea unui studiu de fezabilitate.
6. Identificarea unor surse de finanţare şi
întocmirea cererii de finanţare;
7. Întocmirea documentaţiei tehnice necesare;
8. Derularea lucrărilor de construcţie, amenajări şi
dotarea centrului.
Ministerul
Sănătăţii/
Fonduri
europene
UAT Fărcaşa Iunie 2019
Dezvoltarea unei strategii de
atragere pe termen lung în comună a
unor medici specialişti pentru
Centrul de permanenţă şi pentru
Policlinică;
1. Identificarea unor parteneri (asociaţii, ONG-
uri, medici) pentru conceperea strategiei;
2. Conceperea strategiei;
3. Derularea strategiei.
Nu e cazul UAT Fărcaşa Iunie 2019
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 158
Domeniu cheie de intervenţie 3.2.4. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială din comună
Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative
de finanţare
Instituţie /
Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Realizarea unei strategii integrate de
asistenţă socială la nivelul întregii
comune şi eventual în parteneriat cu
localităţile învecinate (Ţara
Codrului);
1. Identificarea unor parteneri (instituţii, asociaţii,
ONG-uri, medici) pentru conceperea strategiei;
2. Conceperea strategiei;
3. Derularea strategiei.
Ministerul
Muncii, Familiei
şi Protecţiei
Sociale/ DJASPC
Maramureş/
Fonduri
europene
UAT Fărcaşa Iunie 2016
Obiectiv strategic 3.3. Creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor din comuna Fărcaşa
- Domeniu cheie de intervenţie 3.3.1. Creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor din comuna Fărcaşa
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dezvoltarea/ extinderea sistemului
de supraveghere video a comunei
1. In desfăşurare: montarea a 10 camere video pe
traseul DJ 108A
2. Realizarea unui studiu de oportunitate pentru
extinderea sistemului de supraveghere;
Fonduri proprii/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Dec. 2017
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 159
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
3. Identificarea unei surse de finanţare, pregătirea
documentaţiei necesare depunerii cererii de
finanţare;
4. Desfăşurarea procedurii de achiziţie publică;
5. Derularea lucrărilor de instalare a sistemului.
Dezvoltarea în parteneriat cu
Inspectoralul Judeţean de Poliție a
sistemului de semnalizare rutiera în
localitate (semnalizare luminoasă a
trecerilor de pietoni)
1. Derularea unor activităţi de lobby pentru
dezvoltarea sistemului de semnalizare rutiera în
localitate
2. Implementarea sistemului
Finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa/IJP
Maramureş
Octombrie
2015
Derularea, în colaborare cu
reprezentanţii Poliţiei şi ai
Jandarmeriei, a unor campanii de
informare şi conştientizare în
legătură cu siguranţa rutieră,
prevenirea furturilor sau alte teme
de interes
1. Identificarea şi contactarea partenerilor
instituţionali pentru conceperea campaniei ;
2. Conceperea campaniei şi popularizarea
campaniiei;
3. Derularea campaniei.
Fonduri proprii/
finanţări
specifice
UAT Fărcaşa/IJP
Maramureş
Octombrie
2015
Rezolvarea problemei câinilor liberi
din comună prin amenajarea unui
adăpost pentru aceştia
1. Identificarea unor parteneri (asociaţii, ONG-uri,
medici veterinari) care să ajute la găsirea unei
soluţii în această problemă;
Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
UAT Fărcaşa Septembrie
2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 160
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
2. Finalizarea procedurilor pentru înfiinţarea unui
centru chinologic;
3. Inaugurarea centrului şi derularea unui program
de prevenţie a înmulţirii câinilor fără stăpând sau
a abandonului acestora.
specifice/ alte
fonduri
Obiectiv strategic 3.4. Apropierea autorităţilor publice locale faţă de cetăţeni
- Domeniu cheie de intervenţie 3.4.1. Modernizarea infrastructurii autorităţii publice locale pentru a răspunde nevoilor actuale
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Finalizarea lucrărilor la sediul nou al
primăriei și realizarea celui mai
modern și eficient serviciu
administrativ din regiune;
1. Realizarea unui studiu de fezabilitate;
2. Identificarea unei surse de finanţare, pregătirea
documentaţiei necesare depunerii cererii de
finanţare;
3. Derularea lucrărilor de construcţie.
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Dec. 2018
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 161
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dotarea primăriei cu tehnică de
calcul modernă şi adaptată nevoilor
actuale;
1. Întocmirea unui necesar de echipamente şi
tehnică de calcul moderne pentru dotarea
primăriei Fărcaşa;
2. Desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică;
3. Dotarea primăriei cu echipamentele şi tehnica de
calcul achiziţionate.
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Dec. 2018
Dezvoltarea unui program de
digitalizare a serviciilor primăriei
1. Realizarea unui studiu de fezabilitate
2. Desfăşurarea procedurilor de licitaţie publică
3. Implementarea programului
Fonduri
europene/
Fonduri proprii/
finanţări
specifice/ alte
fonduri
UAT Fărcaşa Dec. 2018
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 162
- Domeniu cheie de intervenţie 3.4.2. Creşterea capacităţii de management, de atragere de finanţări şi de administrare a
autorităţilor publice locale
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Înființarea unui serviciu public de
administrare a domeniului public şi
privat al comunei
1. Supunerea proiectului dezbaterii şi aprobării în
Consiliul Local;
2. Reglementarea juridică a serviciului public
3. Angajarea de personal pentru deservirea acestuia
Buget local UAT Fărcaşa Dec. 2018
Participarea personalului
autorităţilor publice locale la cursuri
de specializare şi perfecţionare
1. Realizarea unui plan de specializare şi
perfecţionare a personalului;
2. Identificarea unor furnizori de cursuri conform
necesarului;
3. Participarea personalului la cursurile identificate.
Fonduri
guvernamentale
/Fonduri proprii/
sponsorizări/
finanţări
specifice
UAT Fărcaşa Dec. 2016
Participarea personalului
autorităţilor publice locale la
schimburi de experienţă
1. Identificarea unor parteneri autorităţi publice
locale din ţară şi străinătate;
2. Încheierea de parteneriate cu aceştia;
3. Participarea la schimburi de experienţă.
Fonduri
europene/
Fonduri
guvernamentale
/Fonduri proprii/
finanţări
specifice
UAT Fărcaşa Dec. 2020
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 163
- Domeniu cheie de intervenţie 3.4.3. Îmbunătăţirea comunicării între autoritatea publică locală şi cetăţeni
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dezvoltarea unei strategii de
comunicare cu populația plecată din
localitate (în special în străinătate) și
încercarea de a atrage înapoi o bună
parte dintre aceștia;
1. Identificarea unei persoane responsabile cu
proiectul de comunicare cu cei plecaţi în
străinătate.
2. Crearea bazei de date cu datele de contact ale
tuturor cetăţenilor (adresă de e-mail, număr de
telefon etc.)
3. Informarea permanentă a cetăţenilor despre
starea comunei şi diverse evenimente de peste
an, invitarea lor la aceste evenimente, sau
comunicarea unor oportunităţi economice de
investiţii sau angajare care apar la nivelul
Comunei Fărcaşa.
Fonduri proprii/
sponsorizări
UAT Fărcaşa Iun. 2015
Sept. 2015
Activitate
permanentă
Desfăşurarea în permanenţă a unor
activităţi de relaţii publice şi
comunicare care să arate că primăria
este în serviciul cetăţeanului;
1. Identificarea unui consultant pe probleme de
relaţii publice.
2. Crearea unui program de relaţii publice a
Administraţiei Publice Locale împreună cu acesta
3. Actualizarea permanentă a site-ului comunei
Fărcaşa
Fonduri proprii/
sponsorizări
UAT Fărcaşa Febr. 2015
Iunie 2015
Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII
Pg. 164
Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative
de finanţare Instituţie/Parteneri
Data
estimativă
de finalizare
Dezvoltarea unui program bine
stabilit şi adecvat promovat de
întâlniri ale administraţiei publice
(primar şi consilieri locali) cu
cetăţenii.
1. Identificarea unor persoane responsabile cu
proiectul de comunicare cu locuitorii comunei;
2. Conceperea programului şi identificarea unor
surse de finanţare;
3. Derularea programului de informarea
permanentă a cetăţenilor despre starea comunei
şi diverse evenimente de peste an, invitarea lor la
aceste evenimente, sau comunicarea unor
oportunităţi economice de investiţii sau angajare
care apar la nivelul Comunei Fărcaşa.
Fonduri proprii/
sponsorizări
UAT Fărcaşa Iunie 2015
Surse documentare
Pg. 165
Surse documentare
1. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Maramureş, reactualizare 2008
2. Prezentarea comunei Fărcaşa, Primăria Fărcaşa
3. Fişe de informaţii completate de Primăria Fărcaşa
4. Raportul primarului privind starea economică, socială şi de mediu a comunei Fărcaşa în anul 2012
5. Interviuri cu persoanele cheie din comunitate
6. CD Lista Firme Profesional 2013, Borg Design SRL
Surse electronice:
1. www.insse.ro (Institutul Naţional de Statistică)
2. www.recensamantromania.ro (rezultatele recensămintelor populaţiei si locuinţelor din România)
3. http://www.rga2010.djsct.ro (rezultate definitive Recensământ General Agricol 2010)
4. www.turism.gov.ro (Autoritatea Naţională pentru Turism)
5. http://www.farcasa-maramures.ro (UAT Fărcaşa)
6. www.ghidulprimariilor.ro
7. www.cj.maramures.ro (Consiliul Judeţean Maramureş)