GRUPUL SCOLAR DE INDUSTRIE USOARA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL IIIProfil : Tehnic

Specializarea : Tehnician designer vestimentar

INDRUMATOR: Prof.

ABSOLVENT:………………..

PROMOTIA 2012

Tema proiectului:

Creatie vestimentara si proiectare tehnologica pentru produsul

Fusta in patru clini

Diversificarea termintiei la fusta

CUPRINS:

CAPITOLUL I : REALIZAREA COLECŢIEI DE MODELE

I . 1 Realizarea colectiei de modele

I . 2 Diversificarea detaliilor

CAPITOLUL II : OBŢINEREA ŞABLOANELOR

II . 1 Construcţia tiparului clasic

II . 2 Transformarea în model

II . 3 Realizarea şabloanelor

CAPITOLUL III : NORMA INTERNĂ

III . 1 Alegerea materialelor de bază şi auxiliare

III . 2 Stabilirea utilajelor necesare

CAPITOLUL IV : NORMA DE CONSUM

IV . 1 Elaborarea încadrării

IV . 2 Calculul normei şi indicatorilor de eficienţă

CAPITOLUL V : PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE

V . 1 Întocmirea procesului tehnologic

CAPITOLUL VI : SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

MEMORIU JUSTIFICATIV

Moda a reprezentat din totdeauna un punct de interes pentru oamenii din inalta societate si pentru femeile din toate paturile sociale. Lumea haute couture reprezinta un mister pentru multi dintre noi. Este

o lume a luxului, elegantei si calitatii.

In Franta secolului al XVII-lea a fost initiat primul impuls de creare a hainelor prin autorizatia data de Ludovic al XIV-lea in 1675 croitoreselor de a confectiona haine de dama. Pana in acest moment nobilimea din fiecare tara era cea care era un trendsetter - orice purtau marile doamne, precum ducesele si printesele, devenea o moda. Insa Ludovic al XIV-lea a fost primul care a atras privile spre Franta, epicentrul modei de atunci si de astazi. Maria Antoinette a fost prima doamna care si-a dorit o croitoareasa proprie pentru a putea avea rochii personalizate.

In acea perioada au fost impuse cateva reguli ce trebuiau respectare cu rigurozitate: dantelele englezesti erau purtate numai dupa serbarile de la Longchamp, blanurile se purtau doar dupa 1 noiembrie, dupa Paste nu se mai purtau mansoane iar femeile trecute de varsta de 40 de ani trebuiau sa se prezinte la curte numai cu capul acoperit de dantela neagra.

Promotorii haute couture-uluiUn secol mai tarziu, Charles Frederick Worth avea sa devina parintele haute couture-ului pe care il cunoastem astazi, devenind primul couturier mondern. El este mai intai vanzator la Gagelin,

apoi infiinteaza un atelier de croitorie. In anii 1851 si 1855 este recompensat la expozitii univerale si este primul din istoria couture care foloseste manechine vii, permitand ca rochiile sale sa fie incercate. El a avut norocul sa devina celebru pentru ca langa magazinul sau a fost deschisa Opera Garnier, ceea ce a permis ca piesele sale sa fie observate de catre cei mai cu stare oameni din oras.

Dupa Worth, Jacques Doucet este primul couturier cultivat, ce legase relatii de prietenie cu Monet si Degas, detaliu de care trebuie sa tinem cont deoarece acestia aveau sa devina o sursa de inspiratie pentru creator. Este cunoscut pentru rochiile sale feminine, elegante si in culori pastelate. Cele mai originale creatii ale sale erau cele comandate de actritele vremii respective.

Paul Poiret a fost primul couturier designer de dinaintea Primului Razboi Mondial. El era interesat de artele decorative, mobilier, flacoane de parfum, vesela sau lampi. Poate fi numit pionierul diversificarilor in materie de parfumuri si farduri. Poiret a adus o schimbare in moda prin raspunsul pe care l-a dat lumii orientale si atractia sa pentru stilul neoclasic prin inlocuirea corsetului cu sutienul si introducerea fustei creion, verticala, foarte stramta ce obliga femeia sa adopte pasi mici. In 1903 el a deschis un magazin in Paris si pana in 1907 a revigorat stilul imparatesc, foarte popular in Franta lui

Napoleon I. De asemenea, baletul rus si interesul sau pentru lumea orientala l-au inspirat in conceperea design-urilor ornate si teatrale.Dupa ani de opulenta a avut loc in istoria un eveniment important ce a dus creatiile pe un alt plan si care a schimbat radical modul ce concepere a hainelor: inventia masinii de cusut de catre Isaac Singer. Cu ajutorul acesteia hainele au inceput sa fie create pe scara mai larga si confectionarea manuala a fost lasata pe planul secund.

Anii timpurii ai secolului XX au reprezentat perioada in care creatoarea Lucile London a facut senzatie in lumea modei. Tinutele sale aveau un aer provocator si controversat. A reusit sa puna in scena prima prezentare de moda sub forma de spectacol in anul 1905.

In anii ´30 deja intreaga lume este fascinata de moda pariziana si incepe sa fie stabilit un calendar al prezentarilor si al caselor de moda admise ca parte a Fédération Francaise de la Couture, du Pręt-ŕ-porter des Couturiers et des Créateurs de Mode.

Ce inseamna haute couture?Te gandesti la haine de lux, materiale scumpe lucrate meticulos, handmade, extravaganta? Termenul in sine inseamna moda inalta sau eleganta, creata manual si elaborat. Reprezinta hainele de cea mai buna calitate posibil ce sunt concepute personalizat, in functie de masurile celei ce le va purta.

Termenul de "haute couture" este protejat prin lege si nu poate fi folosit fara acordul scris al "Federatiei franceze de couture, pręt-a-porter a couturierilor si a creatorilor de Moda" (are menirea de a organiza prezentarile de moda in lunie ianuarie, martie, iulie si octombrie). Doar cei care indeplinesc anumite conditii cu maxima rigurozitate pot face parte din aceasta federatie. Criteriile de alegere au fost puse pe hartie in 1945 si au fost apoi actualizate in anul 1992. Aceste reguli sunt:* detinerea unei case de moda la Paris cu cel putin 15 angajati permanenti* crearea modelelor pentru un anumit client* de doua ori pe an casa trebuie sa prezinte 35 de tinute casual si de seara, fara intermediul unui subantreprenor si fara lucru in serie* hainele pot fi realizate la comanda sau pot fi vandute pentru reproducere

Federatia poate sa invite si alti designeri de moda pentru a intra pe lista membrilor dar pana cand vor indeplini conditiile ei pot folosi doar termenul de "couture" pentru creatiile lor. Doar dupa doi ani de zile invitatii pot deveni membri cu o cerere scrisa la Ministerul Industriei si in urma unui vot.

Cine sunt membri haute couture?In acest moment sunt doar 11 membri cu drepturi depline iar lista este urmatoarea: Adeline andré, Aanne Valérie Hash , Chanel, Christian Dior, Christian Lacroix, Dominique Sirop, Franck Sorbier, Givenchy, Jean Paul Gaultier, Maurizio Galante si Stéphane Rolland.

 Stiai ca?

• Haute-Couture si "couture création" sunt termeni protejati de lege (la fel ca « cognac » si « champagne ») si nu pot fi folositi fara acordul scris al Fédération Francaise de la Couture, du Prêt-à-porter des Couturiers et des Créateurs de Mode. Haute-couture se foloseste pentru a denumi creatiile produse la Paris si imitate in celelalte capitale ale modei: Londra, Milano, New York. • Pentru a putea folosi termenul de haute-couture, casele de moda din Franta trebuie sa respecte niste criterii bine stabilite (numar de angajati, prezentarea la Paris a doua colectii pe an, formate din minimum 50 de tinute de zi si de seara, productia sa fie in atelierele proprii etc). • Termenul poate fi folosit pentru a indica fie case de moda sau creatori de moda, care au primit acordul FFC, fie colectiile de moda in sine. • Saptamanile modei au loc de 2 ori pe an la Paris, Londra, Milano, New York si Los Angeles, unde se prezinta atat colectiile pentru femei cat si cele pentru barbati. Mai exista saptamani dedicate modei la Sao Paolo si Tokyo. • Creatorii de moda isi prezinta creatiile doar in unul dintre aceste orase, care nu trebuie sa fie neparat si cel al tarii lor de bastina. Designeri americani precum Rick Owens participa la showul din Paris, la fel ca si britanicii Stella McCartney si Alexander McQueen. • Fiecare oras al modei are o alta conotatie. Milano este centrul comercial al modei. Paris este sediul originalitatii si inovatiei. Designerii care prezinta la Londra sunt deseori mai putin cunoscuti dar mai extravaganti. New Yorkul este recunoscut mai mult pentru creatiile sport decat cele elegante. Importanta relativa a unei saptamani dedicate modei este dictata atat de orasul in care prezinta cei mai buni designeri ai momentului, dar si cei mai mari retaileri si membri ai presei din audienta.

• A existat cu adevarat o "politie a modei"? Astazi termenul are o conotatie ironica care descrie o persoana care critica modul in care se imbraca ceilalti. Cu toate acestea, termenul a aparut catre sfarsitul Evului Mediu, dupa ce « legile somptuozitatii » (legi care restrictionau sau reglau extravagantele in materie de vestimentatie, conform unor principii religioase si morale ale vremii) au fost aprobate de nobilime pentru a se asigura ca anumite tesaturi si stiluri sunt rezervate celor care aveau « dreptul sa le poarte ». Politia modei patrula strazile, amendand sau arestand pe cei ce incalcau codul vestimentar.

CAPITOLUL I : REALIZAREA COLECŢIEI DE MODELE

I . 1 Realizarea colectiei de modele

I . 2 Diversificarea detaliilor

Incretirea suprafetei materialului prin coasere este un procedeu utilizat frecvent la confectionarea produselor vestimentare.

Incretirea se poate plasa pe marginea reperelor ( de exemplu, la volane simple, la jabouri, la fuste, la rochii si pantaloni pe linia taliei, la partea superioara sau inferioara a manecilor etc.) sau in interiorul suprafetei reperelor (de exemplu la volane duble, incretite pe mijloc, la jachete incretite pe linia taliei, la fete de fusta sau maneci incretite longituinal, etc.

Din punct de vedere tehnologic, incretirea se poate realiza in urmatoarele moduri:a) Manual mecanic, in tehnologiile casnice sau la realizarea produselor unicat, cand

se realizeaza o cusatura 301 cu pas mare (3,5 – 5mm) si cu o tensiune redusa a firului de la ac dupa care se trage firul de la apucator, de un capat sau de ambele capete. Gradul de incretire si uniformitatea incretirii se apreciaza subiectiv de catre executant;

b) Realizarea unei cusaturi 301 cu un fir elastic la apucator; gradul de incretire se stabileste prin tensionarea firului de la apucator, incretirea fiind uniforma. Ridica probleme fixarea cusaturii la extremitati.

c) Prin coaserea unui elastic ce este alimentat usor tensionat; poate fi un elastic ingust, cu doua fire de elastomer, coaserea realizandu-se intre acestea (fig. c), un elastic fixat intr-o cusatura de surfilare, urmata de indoirea marginii si fixarea cu o cusatura de acoperire sau in zig-zag Fig d), un elastic lat fixat cu doua sau mai multe cusaturi paralele (fig. e) etc;

d) Prin plasarea unui elastic mai scurt sau a unui snur, intr-un canal realizat intre doua straturi de material, fie prin indoirea marginii, fie prin dublarea materialului de baza cu un al doilea strat, ce poate fi inclusiv captuseala produsului (fig. f);

e) Prin realizarea unei cusaturi de surfilare sau a unei cusaturi lant 401 si reglarea transportorului diferential la valori mai mari decat 1. Dintii transportori din spatele acului trebuie sa aiba miscari de inaintare / retragere de amplitudine mai mica decat dintii din fata acului, astfel ca materialul textil adunat intre placutele transportoare va fi fixat sub forma incretita (fig. a);

f) Incretirea folosind un piciorus modificat, la care talpa prezinta un decupaj in care se aduna materialul (b);

g) Icretirea concomitent cu asamblarea a doua straturi poate fi realizata la masinile cu transportor superior suplimentar; in functie de tipul de transportor inferior, se pot obtine efecte tehnologice de incretire sau de alimentare normala a stratului superior, in timp ce stratul inferior este alimentat normal, incretit sau intins

Modalitati de aplicare la produsul de bazaFixarea cretilor este dependenta de modul de realizare al incretirii. Pentru incretirea realizata

manual-mecanic , lungimea firului de la apucator ( ale carui extremitati trebuie fixate prin innodare sau prin cusaturi de intarire) stabileste gradul de incretire, fixarea cretilor putandu-se realiza direct in cusatura ulterioara de asamblare a reperului incretit, sau prin realizarea unei cusaturi (301 sau 401), plasata peste cusatura de incretire.

In cazul incretirii cu elastic gradul de incretire este dependent de tensiunea de alimentare a elasticului, fixarea cretilor realizandu-se uniform, prin revenirea elasticului la lungimea initiala.

Atunci cand elasticul se plaseaza liber intre doua straturi gradul de incretire se poate stabili si ulterior plasarii elasticului, iar extremitatile se fixeaza prin coasere. Inlocuirea elasticului cu snur, face posibila modificarea lungimii liniei de incretire, in timpul utilizarii produsului. In acest scop, capetele snurului sunt prevazute cu glisanti sau se pot innoda.

Pentru reperele incretite pe margine, se ilustreaza cateva modalitati de integrare in produs.

In functie de modul de plasare a liniei de incretire,se pot obtine diferite efecte estetice, ce pot fi grupate astfel:

a) Efecte realizate prin pozitionarea marginii incretite;b) Efecte realizate prin dispunerea liniilor de incretire pe benzi:-prin decalare-prin apropierea marginilor;-prin modificarea traseului;-prin dublarea benziic) Efecte realizate prin diferentierea gradului de incretire

CAPITOLUL II : OBŢINEREA ŞABLOANELOR

II . 1 Construcţia tiparului clasic

Constructia tiparului de fusta dreapta

Pentru constructia tiparului s-au folosit urmatoarele marimi principale:Inaltimea corpului IC=168cm;Semiperimetrul bustului Pb=48cm;Adaosul de lejeritate Ad=1cm.

Fusta clasica este formata din fata, spate si cordon sau rejansa.

Calculul dimensiunilor de baza:Lungimea pana la sold Ls=IC/10+2...3=19cm;Semiperimetrul taliei Pt=Pb-12=36cm;Semiperimetrul soldurilor Ps=Pb+5=53cm.

Trasarea liniilor de baza

Pe verticala din A se determina punctele S si L, care stabilesc pozitia liniei soldurilor si a tivului:AL=Lpr+60cm;

AS=Ls+2=21cm.Dimensiunea de latime a tiparului se stabileste pe linia soldului astfel:

SS1=Ps+Ad=54cm;SS2=SS1/2-1.5=25.5cm.

Prin punctele S1 si S2 se traseaza cate o perpendicular ale carei intersectii se noteaza cu L1 si L2 la tiv si A1, A2 in talie.

Trasarea liniilor de contur

Ajustarea parti superioare pe talie se face prin pense care se determina in functie de diferenta de largime D intre SS1 si Pt:

D=SS1-Pt=54-36=18cm.

Aceasta diferenta se reprezinta la fata si la spate, proportional conformatiei corpului. Astfel, in cusatura lateral, fiecare detaliu se ajusteaza cu 3.5....5 cm, la spate cu 6cm=r1, iar l;a fata cu 5cm=r2. La fiecare detaliu se poate forma una sau doua pense. Pentru formareaa cate doua pense, rezerva se ia la spate de 3cm, iar la fata de2.5cm. In cazul formarii unei singure pense, o parte din rezerva se introduce in linia de mijloc la spate sau la fata.

Ajustarea laterala:

A2A3=1cm; A3A4=A3A5=3.5cm.

Din punctual A2 se ridica o perpendicular pe care se stabileste punctual A3 si in functie de acesta punctele A4 si A5, care se unesc arcuit cu S2.

Ajustarea spatelui:

AP=Pt/4=9cm;PP1=PA5/2=6.5cm;

PP2=P1P3=Ps/4=13.25cm.

Adancimea penselor se calculeaza in functie de rezerva r necesara ajustarii si de numarul penselor, in care r1=6cm.

Pa=Pa1=P1a2=P1a3=r1/4=1.5cm.

Se fixeaza punctele determinate, care se unesc apoi cu P2si P3, obtinandu-se astfel conturul penselor. Partea superioara a spatelui se definitiveaza unindu-se punctele A5 cu a3, astfel incat sa formeze o linie usor arcuita in interiorul figurii. Laturile penselor se prelungesc pana la linia definitive a taliei.

Ajustarea fetei:

A1P4=A1A4/2=12cm;P4P5=P4A4/2=6cm.

Din punctele P4 si P5 se coboara perpendicular pe care se masoara lungimea penselor la fata:

P4P6=P5P7=Ps/6=53/6=8.8cm.

Adancimea penselor la fata:

P4a4=P4a5=P5a6=P5a7=r2/4=1.25cm.

Punctele determinate se unesc, apoi, cu P6si P7, obtinandu-se astfel conturul penselor la fata. Linia taliei se definitiveaza unind punctele A4 si a4.Conturul partii inferioare a fustei este cuprins intre liniile de baza ale fustei care se pot modifica fie pentru ingustare, fie pentru largirea ei.

L2L3=L2L4=2...5cm, in functie de largime,A5L3=A4L4=AL.

II . 2 Transformarea tiparului de baza in tipar de model

Elaborarea tiparului de model in conformite cu schita produsului

Dupa definitivarea tiparelor de baza este necesara transformarea acestora in tipare de model care sa conduca la obtinerea de sabloane corespunzatoare modelului atat din punct de vedere al formei cat si al dimensiunilor produsului finit.

Tehnica de transformare a tiparului clasic cuprinde urmatoarele etape:

1. identificarea tiparelor de baza;2. schitarea liniilor de transformare a tiparului clasic.Aceasta etapa are ca scop stabilirea

pozitiilor liniilor de contur la tiparul ce se va obtine prin transformare. Schitarea liniilor de transformare va cuprinde trasarea separata a conturului tuturor detaliilor si repre-zentarea modificarilor la modelul de proiectare.

3. precizarea operatiilor de transformare necesare;4. stabilirea ordinii lucrarilor necesare pentru transformarea tiparului clasi ,de baza in tipar

de model;5. realizarea propriu-zisa a transformarii tiparului;6. autoevaluarea: compararea tiparului de model cu schita produsului.

Transformarea tiparelor clasice in modele se realizeaza pe detalii proincipale, in functie de modelul proiectat, avandu-se in vedere criteriile si regulile de transformare cunoscute.

Tehnica transformarii tiparelor in model cuprinde o serie de lucrari: Schitarea liniilor de transformare pe tiparul clasic Decuparea detaliilor din constructia clasica si copierea lor pe coala de desen Reprezentarea grafica a transformarii. Aceasta se efectueaza pe conturul tiparelor copiate pe

coala de desen.

Finalizarea grafica a transformarii tiparului necesita respectarea urmatoarelor conditii de reprezentare:

-tiparul transformat trebuie sa contina toate elementele grafice -conturul final al tiparului se va reprezenta cu linie continua groasa-liniile de simetrie a tiparelor se vor trasa cu linie punct avand aceeasi grosime cu linia de contur-amplasarea detaliilor componente pe planse se face pe coli format STAS in ordinea constructiva.

II . 3 Realizarea şabloanelor

Sabloanele reprezinta copia tiparelor la care se adauga rezervele de cusaturi si de tivuri.In cadrul intreprinderii de confectii se folosesc sabloane originale si sabloane de lucru.

Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin prin reproducerea tiparului de baza multiplicat. Aceste sabloane nu sunt folosite pentru lucru in sectiile de productie ci se pastreaza in cadrul serviciului tehnic fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie la croirea produselor sau a sabloanelor ajutatoare, la operatii de taiere, trasare a conturului sau la coaserea diferitelor garnituri.In procesul de productie pentru fiecare detaliu al inbracamintei se confectioneaza un sablon care trebuie sa aiba forma si dimensiunea detaliului reprezentat.Sabloanele pot fi confectionate din carton, tabla, placaj sau placi sintetice; cel mai mult se foloseste cartonul si placile sintetice deoarece sunt mai ieftine si se modeleaza mai usor.

Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor din carton sau din material de plastic cu grosimea de 0,5-2 cm.Procesul de reproducere al tiparelor in sabloane se efectueaza cu ajutorul unor rulete si cuprinde urmatoarele faze de lucru

-asezarea tiparului pe suprafata placii de carton; -imprimarea conturului pe cartonul destinat sablonului cu ajutorul ruletei; -decuparea cartonului pe linie si obtinerea sablonului respectiv.

Cartonul se taie manual cu foarfecele sau mecanic cu masinile de taiat carton.Pentru efectuarea controlului la uzura sabloanele sunt marcate pe margine cu ajutorul unui dispozitiv special.

Şabloanele reprezintă datele de ieşire din cadrul activităţii de proiectare constructivă a unui model, forma şi dimensiunile acestora determină forma şi dimensiunile reperelor croite, care, ulterior, prin realizarea penselor, coasere, tratamente umidotermice permit obţinerea formei spaţiale a produsului de îmbrăcăminte.

După modul de utilizare şabloanele se clasifică astfel:

Şabloane originare , construite pentru modelul etalon, pentru tipodimensiunea medie, din gama de mărimi a modelului, reprezintă rezultatul final al etapei de construcţie a tiparelor de model;

Şabloane etalon , rezultă în urma gradării pentru toate tipodimensiunile în care se va confecţiona modelul, pentru toate tipurile de materii prime din care este structurat acesta.

Şabloane de lucru şi de control , copii ale şabloanelor etalon, confecţionate din materiale rezistente la uzură şi cu o bună stabilitate dimensională în vederea utilizării lor în diferite operaţii ale procesului de fabricaţie: executarea încadrărilor, croirea după contur, verificarea reperelor croite, verificarea dimensională a reperelor după termolipire, la unele operaţii ajutătoare: poziţionarea unor elemente constructive, falduri, cute, buzunare, butoniere, nasturi.

După modul de construcţie, şabloanele pot fi:

Şabloane principale reprezintă şabloanele pentru reperele produsului executate din materialul de bază( faţa, spatele, cordonul, mâneca), ele fiind copii ale tiparelor de model definitivate prin includerea rezervelor de cusături, de tivuri şi adaosuri tehnologice specifice.

Şabloane derivate sunt şabloane care se obţin pe baza şabloanelor principale, pentru repere care se execută tot din materialul de bază (bizetul, amformul, şliţul pentru pantaloni, etc), sau se croiesc din materiale de căptuşeală, de întărire sau termoizolatoare.

Şabloane ajutătoare sunt utilizate în procesul de confecţionare a produsului pentru stabilirea poziţiei unor elemente – buzunare, clape; precizarea poziţiei butonierelor, nasturilor; pentru verificarea – corectarea unor linii de contur – rever, cant, terminaţia inferioară, răscroiala mânecii – a căror formă şi dimensiuni trebuie păstrată cu înaltă precizie în produsul finit.

Pe şabloane se trec următoarele date:

Modelul căruia îi corespunde şablonul respectiv Materialul (de bază, căptuşeală, întăritură) şi caracteristicile acestuia (uni, carouri). Tipodimensiunea Direcţia de amplasare pe material – direcţia nominală şi abaterile admise de la aceasta. Rezervele de cusături şi de tivuri, Adâncimea penselor netăiate, a cutelor faldurilor, sensul de îndoire a materialului. Poziţia unor semne de control necesare la îmbinarea cu alte repere sau elemente ale produsului. Zonele în care se aplică modelarea prin tratament umidotermic sau se realizează încreţirea detaliilor.

Construcţia şabloanelor principale

Şabloanele principale se obţin prin definitivarea şabloanelor de model prin suplimentarea acestora cu adaosuri tehnologice

Ateh=Acus+Ater+ATUT (cm)

Acus – adaosul pentru cusături, depinde de: lugimea liniei de contur, grosimea materialelor, gradul de destrămare al acestora, tipul cusăturii, poziţia relativă a straturilor în asamblare.

Pentru cusături longitudinale, rezerva de coasere=1 cm

Pentru contururi curbe – 0,8-1 cm

Ater – adaosul pentru terminaţii, depinde de model, modul de finalizare a tivului, structura de straturi

Tivul la terminaţie=4 cm

ATUT – adaosul pentru tratament umidotermic

Construcţia şabloanelor derivate

Şabloanele derivate se construiesc pornind de la şabloanele principale şi servesc la croirea unor repere din materialul de bază – faţa de guler, bizetul, punga inferioară, căptuşeală, întăritură.

Construcţia şabloanelor de căptuşeală se realizează pe baza şabloanelor principale ale reperelor ce se căptuşesc, mărimea adaosurilor pentru construcţia acestora se stabileşte pe baza cunoaşterii proprietăţilor fizico-mecanice – contracţia la tratament umidotermic, alungirea la întindere – ale materialului de bază şi a celui de căptuşeală.

Cantitatea cu care este necesară suplimentarea şablonului principal se stabileşte cu relaţia:

h=Acus+Afald+Ac

Acus – adaosul pentru cusătură

Afald – adaos pentru fald

Ac – adaos pentru compensarea comportării materialului la tratament umidotermic

Ac=Ac capt-Ac mat b

Ac capt – adaosul pentru compensarea comportării căptuşelii la tratament umidotermic

Ac capt=0,5 LiCUcapt/100

Ac mat b - adaosul pentru compensarea comportării materialului de bază la tratament umidotermic

Ac mat b=0,5 LiCUmat b/100

Li – lungimea elementului de produs pentru care se dimensionează şablonul de căptuşeală

Cu – coeficientul de contracţie pe direcţia urzelii a căptuşelii,sau materialului de bază

CAPITOLUL III : NORMA INTERNĂ

III . 1 Alegerea materialelor de bază şi auxiliare

Modelul ales pentru Fusta in clini, prin linia de croială, calitatea materiei prime asigură rolul estetic şi funcţional pentru un produs lejer de primavara - vară.

Pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare. Acestea au roluri diferite si se pot folosi in functie de specificul produsului la care se aplica,de destinatia acestuia in procesul purtarii. Dupa importanta in componenta produsului materialele pot fi de faza si auxiliare.

Materialele de baza Au rolul principal in componenta unui obiect vestimentar, el indeplineste functia principala la un produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.Se pot folosi tesaturi,tricoturi,blanuri ,piele sintetica,naturala.

Materialele auxiliareSunt acele materiale care in functie de model pot lipsi din componenta produsului:

captuselile,intariturile,furniturile,garniturile

Materialul de baza:

Principalele caracteristici ale materialelor utilizate pentru confecţionarea produsului Fusta evazata, pot fi grupate astfel:

Cerinţe de exploatare: rezistenţă la tracţiune şi alungire, rezistenţă la uzură prin frecare, rezistenţă la obosire, rezistenţă la sfâşiere.

Cerinţe igienice: permeabilitate la aer, la vapori, conductibilitate termică, rezistenţa culorii la transpiraţie, hidrofilie, higroscopicitate, antimurdărire, antistatizare.

Cerinţe estetice: stabilitate dimensională (spălare, călcare, comportare la solvenţi organici), revenire din şifonare, elasticitate, flexibilitate, drapaj, tuşeu, culoare corespunzătoare modei din acestă vară, capacitate de păstrare a pliului, fără pilling.

Pentru confectionarea fustei s-a utilizat o tesatura din poliester.

Proprietăţile fibrelor de poliesterFibrele de PES prezintă următoarele proprietăţi:Rezistenţă la tracţiune ridicată, ceea ce conferă ţesăturilor durabilitate ridicatăRezistenţă la abraziuneAbsorbţie redusă de apă şi umiditate, se usucă foarte uşor,Rezistenţă la şifonareTuşeu plăcut, călduros, un bun confort la purtare,Rezistenţă la acţiunea căldurii, culoarea fibrelor fiind puţin influenţată de temperaturi mai ridicate de

lucru,Bune izolatoare termic,Rezistenţa bună la acţiunea luminii şi intemperiilorPosibilitatea de stabilizare dimensională sub acţiunea căldurii, permiţând obţinerea de pliseuri, dungi

durabile sau spălarea produselor fără pericol de deformare,Rezistenţă la acţiunea solvenţilor organici, anorganiciRezistenţă bună la acţiunea microorganismelor, insectelor, independent de conţinutul de apă din

fibră,Principalele dezavantaje ale materialelor care au în amestec fibre scurte de PES sunt:Încărcare cu electricitate statică, ceea ce generează greutăţi în procesul de prelucrare textilă şi în

timpul purtării, Tendinţa pronunţată de a forma pilling (datorită rezistenţei la tracţiune şi frecare ridicată).

În tratamentele de finisare finală se recomandă aburire moderată, presare ridicată şi vacuum suficient.

Materiale auxiliare:

Căptuşeala –dublează detaliile, mărindu-le rezistenţa la purtare, şifonare, păstrând în timp forma acestora, imbunătăţind valoarea de prezentare a produsului şi parametrii de confort. Materialul utilizat trebuie să fie lucios, pentru ca produsul să alunece uşor, să permită mularea cu uşurinţă pe corpul purtătorului, să răspundă următoarelor cerinţe:

Rezistenţă la frecare Drapaj, flexibilitate, tuşeu Permeabilitate la vapori, Permeabilitate la aer, Higroscopicitate, hidrofilie. Stabilitate dimensională la călcat spălat, Stabilitate dimensională la tratamente umidotermice, Stabilitate la transpiraţie, Stabilitatea colorantului.

Materialul de întărire: - dublează gulerul, cordonul, cu scopul de a mări rezistenţa la purtare, şifonare, îmbunătăţind valoarea de prezentare a produsului finit, parametrii de confort, permiţând modelarea îmbrăcămintei pe conformaţia corpului. Pentru modelul ales propun utilizarea unei inserţii cu termoadeziv, materialul este mai uşor, mai ieftin, permite croirea pe orice direcţie se fixează uşor prin călcare de materialul de bază, prezintă stabilitate dimensională, este neşifonabil, rezistent la întindere pe orice direcţie, se poate decupa în orice formă.

Inserţia cu temoadeziv prezintă

Masă redusă Stabilitate dimensională la spălare, călcare, Stabilitate dimensională la solvenţi organici. Permeabilitate la transpiraţie şi la aer, Rezistenţă; la scămoşare şi frecare.

Ata de cusut: - este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucrarea imbracamintei sau pentru alte scopuri. In industria de confectii,ata de cusut se produce din fibre naturale sau sintetice,clasificandu-se astfel : 1)Dupa destinatie in procesul de confectionare ata pentru cusaturi tighel avand finetea in Nm :48/ ;54/3, sau exprimata in text (T) :21x3 ;19x3 ;12x3, se foloseste la cusaturile de imbinare sau de fixare,ata pentru butoniere cu finetea in Nm :54x2 ;85x2x3 ;100x2x3 ;sau in text (T) 19x2x3 ;12x2x3 ;este o ata mai groasa,luciosa si rezistenta la frecare. 2)Dupa natura fibrelor din care se produce ata poate fi ata din bumbac care se intrebuinteaza la coaserea imbracamintei din tesaturi de tricoturi,produse din fire de bumbac sau tip bumbac.

III . 2 Stabilirea utilajelor necesare

Pentru cusătura tighel simplu:

ZJ8800A-D3Masina simpla cu taietor de fir,

intarire, ridicare piciorus

* 1 ac, cusatura rigida, transport inferior* taietor de fir* retractor de fir* intarire automata* ridicare automata a piciorusului* ac DB x 1 , greifer mic* pentru materiale usoare - medii* viteza: max. 5500 imp/min* ungere automata* stop motor  cu panou de comanda a parametrilor

Pentru cusătura de surfilare:

Masina de cusut BROTHER : FB N210

2 ace, 4 fire, transport diferential cu reglaj rapid, pasul intre 0,9-3,8mm, viteza max.6700 imp/min, distanta dintre ace 2,2 mm sau 3 mm, latimea cusaturii de surfilat optionala 5mm, 6mm

sau 7 mm , ungere automata

Pentru coaserea nasturilor:

Masina de cusut BROTHER : BE-438D

Masina electronica pentru cusut nasturi,cusatura rigida cu doua fire ,DirectDrive Masina de cusut nasturi cu 2 , 3 sau 4 gauri(22 tipuri de coasere diferite preprogramate cuposibilitate adaugarii pina la 50 de tipuri cusatura rigida (tip 301) diametrul nasturelui 8-20mm(standard) ;optional clema pt diametre de 30 mm numarul de impunsaturi pe nasture 6 , 7 ,8 , 10 , 12 , 16 sau 20 mecanism de transport cu motor pas cu pas(acuratete de coasere 0.05 mm/puls) inaltimea de ridicare a clemei de lucru 13 mm(cu actionare elctromagnetica) viteza maxima de coasere 2700 imp/min. comanda de coborire a piciorusului de presare si de incepere a coaserii simultana sau optional decalata taietor automat de fir,stergator automat de fir , ungere automata posibila programare in ciclu(9 cicluri,fiecare cu cite 15 programe)

Pentru Masina de cusut BROTHER : Mas Masina electronica de cusut butoniera cu cap

coaserea butonierelor:

RH 9820 – 00

rotund,cu cusatura dublu lant cu 2 fire- viteza de coasere 2500 rpm(maxima obtinuta pina in prezent pe plan mondial),permite reducerea timpilor de operare cu cca 35%- prevazuta cu taietor automat de fir superior tip scurt- lungime butoniera cu cap rotund 8-50 mm- lungime butoniera dreapta 5-50 mm- cu fir de intarire forpas(aparanta perlata)- dotata cu microprocesor pentru programarea a 9 tipuri diferite de butoniere, apelarea oricarei variante de butoniera stocate in memorie se face prin simpla apasare a unui buton- adincime de lucru mare(distanta de lucru in spatele acului – 120mm)- cu panou de operare pe blat,cu ecran LCD,taste shortcut,contor productie

- se pot realiza pina la 9 programe in ciclu,fiecare program cu cite 9 pasi- se poate realiza butoniera cu cap rotund sau fara cap rotund- se poate realiza butoniera cu sau fara fir de intarire- se poate realiza butoniera cu sau fara cheita longitudinala- se poate executa cheita transversala ,cu lungimi de max 20 mm- este posibila taierea mijlocului de butoniera inainte sau dupa coasere, sau fara taiere (ex. in cazul butonierelor ornamentale de pe coltul de rever si mineci)

Pentru calcat si finisare finala:

Fier de calcat industrial –Rezistenta in talpa cu incarcare (800W) joasa si o suprafata mare pentru schimbul de caldura. Talpa sudata, cu gauri concentrate in varf, pentru a obtine un jet Jet de abur puternic, fără întrerupere, cu un rezervor de apă de 1,4 litriPuternic, dar surprinzător de compact, acest fier de călcat produce permanent flux de abur de înaltă presiune, făcând călcarea rapidă şi facilă. Datorită rezervorului de apă detaşabil de 1,4 litri, puteţi călca fără întrerupere ore în şir.

Masa de calcat universala 141x36 cm, cu aspiratie si incalzire electrica, 220V, 650W, temperatura mesei reglata cu termostat, motor aspiratie 0.5 CP, cu suport siliconic pentru fier calcat si brat sustinere cabluri; La cerere masa poate fi echipata special pentru conectare la un sistem central de aspiratie si/sau alimentare cu aburi

CAPITOLUL IV : NORMA DE CONSUM

IV . 1 Elaborarea încadrării

Condiţii tehnice impuse la încadrarea şabloanelor

Şabloanele constituie elemente ale documentaţie tehnice care determină construcţia, forma şi dimensiunile reperelor unui produs, condiţiile tehnice de croire şi prelucrare ale acestora. Şabloanele se execută pentru toate reperele care intră în structura produsului.

Şablonarea este operaţia de încadrare şi conturare a şabloanelor direct pe suprafaţa şpanului, sau de aşezare a acestora pe un strat de ţesătură cu caracteristicile geometrice indicate în documentaţia tehnică a produsului. Încadrările în miniatură din documentaţia tehnică a produselor reprezintă elementul principal care stă la baza operaţiei de şablonare.

Metode de şablonare:

o Simplă – cuprind completul de şabloane pentru un produs, acestea pot fi aşezate pe toată lăţimea materialului sau pe material dublat. Această modalitate de încadrare se utilizează doar pentru croirea prototipului sau pentru lichidarea lansărilor, consumul de materie primă este mare.

o Combinată – cuprind două sau mai multe complete de şabloane, de mărimi diferite, sau modele diferite, cuplarea acestora având ca efect economii de material. Alegerea tipodimensiunilor ce se vor încadra combinat se realizează pe baza cunoaşterii volumului de produse preconizate a se realiza la fiecare tipodimensiune, specificate în dispoziţia de lansare.

Condiţii tehnice în operaţia de şablonare:

Pe ţesăturile care au desene într-o anumită direcţie, şabloanele detaliilor ce urmează a fi încheiate se aşează astfel încât să existe o continuitate a desenului pe piesele asamblate.

Pentru ţesăturile cu fibre lungi de suprafaţă orientate într-un singur sens – catifele, pluşuri, ţesături scămoşate, sau pentru ţesăturile cu diferenţe de luciu, toate şabloanele se aşează pe direcţia adoptată pentru produsul respectiv.

Şabloanele se aşează astfel încât direcţia nominală indicată pe acestea să coincidă cu direcţia de maximă rezistenţă a materialului. Şabloanele se aşează pe ţesături astfel încât direcţia forţelor de întindere care acţionează asupra ţesăturii în timpul purtării produsului să coincidă cu direcţia urzelii la ţesături şi cu direcţia şirurilor de ochiuri la tricoturi.

Se aşează mai întâi şabloanele pentru detaliile mari, în locurile rămase libere se aşează şabloanele pentru detaliile mici.

Aşezarea şabloanelor se face astfel încât pierderile de material să fie minime. (executarea unor detalii din două sau mai multe piese, aşezarea şabloanelor cu linii curbe lângă şabloanele cu dimensiuni mai mici).

Metode de încadrare:

Din punct de vedere al utilizării materialului pentru efectuarea încadrării se disting următoarele situaţii:

Materialul este folosit pe întreaga lăţime – pentru materialele cu lăţimi mici. Pe foaia de material se conturează toate componentele modelului.

Materialul este dublat – pentru materialele de lăţime mare sau tricoturi tubulare. Pe material se încadrează numai o jumătate din reperele pereche, reperele singulare, dar care prezintă o axă de simetrie, se aşează cu axa de simetrie la marginea îndoită a materialului., durata efectuării încadrării este mai mică, nu se valorifică pe deplin lăţimea materialului datorită neregularităţii în lăţime a materialului şi datorită marginii îndoite.

La alăturarea şabloanelor în încadrare trebuie avută în vedere forma contururilor ce se alătură, se evită alăturarea unui contur curb de unul liniar.

Pentru o mai bună utilizare a suprafeţei materialului se admite divizarea unor repere, care nu se văd pe faţa produsului, locul divizării trebuie marcat pe şablonul reperului respectiv, se adaugă rezervele de coasere necesare pentru asamblare.

Formarea combinatiilor

Aceasta operatie are ca scop stabilirea formatiilor in care se amplaseaza sabloanele pe suprafata materialelor de croit.Acest proces se desfasoara manual pe mese de lucru, in cadrul serviciului tehnic al intreprinderii.

Pentru determinarea consumului de tesaturi si tricoturi la un produs de inbracaminte se aseaza si se traseaza conturul sabloanelor pe materialul de croit pe intreaga latime a materialului, astfel incat spatiile ramase ne ocupate intre sabloane sa fie cat mai mic.In acest fel se obtine un consum rational.

Operatia de amplasare a sabloanelor pe material se numeste incadrare si poate fi realizata prin diferite procedee ca: - incadrari simple in care pe suprafata materialului se amplaseaza sablonul unui singur produs; -incadrari combinate in care pe suprafata materialului se amplaseaza sabloanele a doua sau mai multe produse. Din practica industriala s-a stabilit ca incadrarile combinate sunt mult mai avantajoase deoarece asigura diverse posibilitati de incadrare care permit reducerea consumului de material.Incadrarile simple se aplica numai pentru utilizarea rationala a cupoanelor fiind in proportie de -10%. Incadrarile combinate se inpart in:

-incadrari combinate in aceasi marime de sabloane respectiv 48II cu 48II sau 50II cu 50II; -incadrarile combinate din aceasi marime dar din modele diferite (modelul A si modelul B) de

exemplu 48IIA cu 48IIB;Astfel de incadrari se folosesc numai atunci cand la unele modele rezulta la croit deseuri in cantitati mari.In astfel de cazuri modelele care se combina trbuie planificate in aceleasi cantitati si confectionate din acelasi mteriale.

-incadrari combinate de marimi diferite ale aceluiasi produs cum ar fi: 48I cu46III.

IV . 2 Calculul normei şi indicatorilor de eficienţă

Norma de consum reprezintă cantitatea de materie primă de bază, secundară sau auxiliară care se poate consuma pentru realizarea unui singur exemplar dintr-un produs dat.

Norma de consum este influenţată de următorii factori: Model, linia modei, din care rezultă geometria elementelor tiparelor, forma şi numărul pieselor. Caracteristicile ţesăturii sau tricotului utilizat: structură, desen, lăţime, contracţie, elasticitate. Numărul de produse încadrate combinat; Tehnologia de confecţionare: rezerve de cusături, sensul aşezării tiparelor, etc.Pentru determinarea consumului specific de materie primă de bază se determină suprafaţa de

încadrare, cu următoarea relaţie:

S – aria totală a încadrării,L – lungimea de încadrare (m),

l – lăţimea ţesăturii (m).

Dacă pe şpan se încadrează produse identice, valoarea consumului specific se calculează cu relaţia:

Cs= (m2) sau Cs= (m)

Calculul suprafetei incadrarii se face pe baza dimensiunilor rezultate la incadrare:

Suprafata sabloanelor:

Metoda de calcul al suprafetei sabloanelor

Suprafata sabloanelor difera ca forma si marime , de la produs la produs , si de la o marime la alta.Suprafata sabloaneloe se obtine prin insumarea suprafetelor tuturor detaliilor care constitue produsul respectiv.Calculul suprafetei sabloanelor are ca scop determinarea suprafetei de material consumat la croirea produselor.Suprafata sabloanelor este folosita in calculul eficientei consumurilor de materii prime si auxiliare.

Pentru calculul ariei suprafetelor se folosesc diferite metode.In continuare este descrisa metida calculului geometric fiindcea mai usoara metoda deoarece nu necesita instrumente speciale de masurarea suprafetelor.

Metoda calculului geometric se bazeaza pe impartirea sabloanelor in figuri geometrice cunoscute, iar ariile suprafetelor determinate se insumeaza si se obtine aria suprafetei detaliului respectiv. Relatia de calcul a ariei suprafetelor sabloanelor pentru un produs de imbracaminte este S=S1+S2+- - - ---+Sn, in care „S” este aria suprafetei sabloanelor care constitue produsul in centimetri patrati; S1,S2,- - - -, Sn reprezinta ariile suprafetelor detaliilor componente.

S1=a1+a2+- - - - +an

S1=aria suprafetei detaliului 1

a1; a2; - - - -; an =aria figurilor geometrice din care este alcatuit detaliul 1.

Detaliul Suprafata/ reper

Nr. repere/ detaliu

Suprafata totala /detaliu

Fata 2Spate 2

Betelie 1Suptafata

totala fusta

Coeficientul de utilizare „K” se determina in functie de suprafata sabloanelor folosite la combinatie si aria incadrarii determinate anterior.

Coeficientul de utilizare:

Aria suprafetelor pierdute se calculeaza in functie de aria incadrarii si suprafata totala a sabloanelor din combinatie.

Pierderile „P” se calculeaza in functie de suprafata totala a materialului nefolosit si aria incadrarii.

CAPITOLUL V : PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE

V . 1 Întocmirea procesului tehnologic

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a semifabricatelor in produs definit .Procesul tehnologic se elaboreaza in cadrul serviciului, organizarea productiei face parte din pregatirea fabricatiei.Procesul tehnologic de fabricare are ca scop stabilirea operatiilor, ordinea in care acestea se executa si indicatorii tehnico-economici de fabricatie.

A.Structura pocesului tehnologic

Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din operatiile tehnologice, care trebuie efectuate in succesiunea cronologica.

Operatia este partea din procesul tehnologic in care obiectul muncii se transforna calitativ si cantitativ.Aceasta transformare se poate face cu mijloace manuale sau mecanizate intr-un timp de lucru variabil in functie de complexitatea lucrarii.

In procesul tehnologic de confectionare se intalnesc operatii tehnologice de pregatire a lucrarilor, de coasere manuala, mecanizata sau termo-chimica, precum si operatii de tratare mido-tehnica.

Operatiile pot fi impartite faze de lucru. Miscarea este o parte din inmanuire care reprezinta cel mai simplu element al

procesului de munca din activitatea executantului.Miscarea ca element structural al procesului tehnologic consta dintr-o deplasare, luare de contact cu semifabricatul, prinderea utilajelor, a sculelor si a contactelor de comanda la instalatii.

Operatiile pregatitoare cuprind lucrari ca:rihtuirea, insemnarea, masurarea, etc. a detaliilor ce urmeaza a fi prelucrate.Aceste operatii sunt cuprinse in toate etapele procesului tehnologic si ale proceselor industriale.

Operatia de coasere mecanizata se efectueaza cu masini clasice sau speciale si sunt utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.

Operatiile de tratare umido-termica pot fi efectuate in toate etapele procesului de confectionare si difera in functie de natura operatiei. Aceste operatii pot fii: de descalcare, de calcare, de presare sau de aburire.

B.Elaborarea procesului tehnologic

- are ca scop stabilirea succesiuni lucrarilor si a operatiilor tehnologice necesare la confectionarea unui produs. La elaborarea procesului tehnologic se au in vedere asigurarea realizarii muncii precum eliminarea din operatii a unor manuiri si faze de lucru neproductive.

Activitatea de elaborare a unui proces tehnologic, stabilirea operatiilor si calculul indicatorilor procesului tehnologic.

Pregatirea detaliilor tehnologice.

In cadrul acestei etape de lucru se efectueaza urmatoarele lucruri:- Analizarea produsului prin care se urmareste determinarea caracteristicilor si stabilirea

utilajului necesar confectionarii.- Alegerea sistemului de confectionare avandu-se in vedere complexitatea produsului si

continuitatea productiei.In acest sens pentru comenzi mari se recomanda procesul PROD – SINCRON, iar

pentru comenzi mai mici mini – tehnologice.- Calculele preliminarii ce se efectueaza in legatura cu determinarea productiei realizate pe

schinb, a timpului mediu de executie si a defalcarii planului de productie pe schimburi si unitati de productie.Aceste elemente sunt necesare pentru stabilirea indicatorilor, procesului tehnologic.

Stabilirea operatiilorProcesul tehnologic se intocmeste sub forma unui tabel in componenta caruia sunt cuprinse toate

elementele tehnico-economice ale produsului de confectionatFelul operatiei se stabileste in functie de utilajele folosite si se simbolizeaza prin litere:

-„m” pentru operatia manuala;-„M” pentru operatia mecanizata;-„C” pentru operatia de calcare.

C. Calculul indicatorilor procesului tehnologic

Acest calcul se face dupa stabilirea operatiilor pe baza continutului cuprins in procesul tehnologic.Calculul cuprinde un tabel centralizator referitor la timpul de lucru la personalul utilizat in desfasurarea procesului tehnologic si la costul manoperei rezultate din procesul de lucru elaborat.

Proces tehnologic de confectionare a produsului fusta in patru clini

Nr.crt

Denumirea operatiei Utilaj necesar

Asamblarea detaliilor1. Asambleaza reperele fata Masina simpla de cusut2. Asambleaza reperele spate Masina simpla de cusut3. Sutfileaza cusaturile anterioare Masina de surfilat triplok4. Aplica fermoarul in cusatura laterala stanga Masina simpla de cusut5. Descalca toate cusaturile anterioare Presa de calcat6. Fixeaza agatatorile in dreptul cusaturilor laterale Masina simpla de cusut7. Aplica dosul bentitei din talie cu prima cusatura de fixare Masina simpla de cusut8. Fixeaza capetele de rezervele de coasere si fermoar Masina simpla de cusut9. Executa a doua cusaturade fixare a bentitei din talie Masina simpla de cusut10. Verifica egalitatea cusaturilor laterale Operatie manuala11. Surfileaza fusta la terminatie Masina de surfilat triplok12. Executa tivul prin fixare cu o cusatura ascunsa Masina simpla de cusut13. Calca final produsul Presa de calcat14. Curata produsul de ate Operatie manuala15. Controleaza final produsul Operatie manuala

CAPITOLUL VI : SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

Măsuri de protecţia muncii la confecţionare şi finisare

Tehnica securităţii muncii elaborează măsurile destinate îmbunătăţirii condiţiilor de lucru pentru eliminarea pericolelor de accidentare, îmbolnăviri profesionale, explozii.

Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de muncă şi reprezintă totalitatea măsurilor care trebuie să se ia pentru a permite muncitorilor să-şi realizeze sarcinile de producţie în cele mai bune condiţii, adică să asigure înlăturarea tuturor factorilor ce ar putea da loc la accidente de muncă. Calificarea înaltă, oferă muncitorilor posibilitatea să folosească uneltele şi instalaţiile în cele mai bune condiţii tehnice, să sisteze şi să înlăture în timp deficienţele, excluzându-se astfel riscurile de accidentare. Practica a arătat că în unele procese tehnologice deşi omul este bine pregătit profesional, iar maşina în care lucrează este corespunzătoare din punct de vedere tehnic, apar accidente de muncă datorită prezenţei unor gaze toxice, a pulberilor vătămătoare, a iluminatului necorespunzător, zgomotului. De asemenea sunt accidente de muncă care se datoresc indisciplinei la locul de muncă în ceea ce priveşte respectarea procesului tehnologic şi a normelor de protecţia muncii, atitudinilor de a subaprecia pericolul şi a neglijenţei. Mecanizarea proceselor tehnologice are drept urmare înlocuirea muncii fizice grele cu maşini care trebuie conduse şi controlate.

Mecanizarea impune un ritm şi o viteză de muncă, corespunzătoare unei creşteri a productivităţii muncii.

Este necesar ca odată cu introducerea în practică a proceselor mecanizate şi automatizate să se ia o serie de măsuri:

amplasarea utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor se face în funcţie de fluxul tehnologic cel mai raţional, astfel încât să se asigure un circuit cât mai scurt al materialelor sau al pieselor de prelucrat, evitându-se încrucişările în timpul transportului acestora.

Utilajele, maşinile şi instalaţiile vor fi amplasate astfel încât să se creeze treceri şi căi de circulaţie între ele care se vor marca vizibil, pe margine prin dungi de culore albă. În cazul când se lucrează simultan la mai multe maşini, utilaje sau instalaţii, se va asigura muncitorului posibilitatea de urmărire comodă şi fără pericole a funcţionării acestora în condiţiile impuse de procesul tehnologic.

La deplasarea utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor se va prevedea şi spaţiul ocupat de materiale, semifabricate, produse finite sau deşeuri astfel încât să nu se afecteze suprafaţa liberă de muncă a muncitorului.

La amplasarea utilajelor de la care pot avea loc degajări de nocivităţi, se vor lua măsuri corespunzătoare pentru prevenirea accidentelor sau îmbolnăvirilor muncitorilor.

Categoriile accidentelor de muncăDupă natura obiectului care a provocat accidentarea, acestea se clasifică în mai multe categorii.Accidente mecanice – datorate unei acţiuni mecanice asupra corpului: lovirilor, strivirilor,

smulgerilor, tăieturilor, căderilor. Aceste accidente pot fi produse de angrenaje, tije, manivele, transmisii, obiecte în cădere. În industria de confecţii cele mai frecvente pot fi: înţepăturile produse de acele de la maşinile de cusut, tăieturile de la maşinile de croit, strivirile de presele de călcat sau de croit şi cu diferite alte obiecte.

Accidente chimice – muncitorii intră deseori în contact cu o serie de acizi: acidul sulfuric, clorhidric, azotic. Aceste substanţe chimice acţionează asupra pielei şi asupra ochiului sau căilor respiratorii. Acţiunea lor se datoreşte în general accidentelor, contactul cu organismul este întâmplător. Acizii puternici modifică ţesuturile, provoacă arsuri care merg până la răni adânci.

Accidente electrice - - în cazul în care omul este supus acţiunii curentului electric, datorită contractării muşchilor, omul nu se poate elibera singur de acestă acţiune. Important este traseul pe care îl străbate curentul electric prin organism. Electrocutările pot avea loc în următoarele situaţii:

Atingerea întâmplătoare a unor eleemente metalice aflate sub tensiunea de lucru.

Atingerea unor elemente metalice care nu fac parte din circuitul de lucru, dar care au căpătat tensiunea datorită unei deteriorări a izolaţiei,

Atingerea simultană a două puncte de pe sol aflate la potenţiale diferite.Accidente termice – pot fi cauzate de venirea în contact direct a muncitorului cu o suprafaţă

încălzită: cazane cu abur, conducte de legătură, utilaje, suprafeţe de contact a preselor. Scopul instalaţiilor termice este de a asigura o temperatură corespunzătoare activităţii ce se desfăşoară în halele de lucru precum şi la utilajele care folosesc abur sub presiune pentru procesul tehnologic, ele asigură încălzirea, ventilaţia, umidificarea după normele stabilite. În procesul tehnologic aburul sub presiune este trimis prin conducte, de la centrala termică la utilajele care-l folosesc direct printr-o suprafaţă de contact cu produsul sau semifabricatul. Dată fiind temperatura mare (150 C) şi presiunea ridicată aburul este foarte periculos dacă nu sunt respectate toate instrucţiunile de tehnica securităţii muncii.

La proiectarea instalaţiilor mecanice sub presiune se vor prevedea toate măsurile necesare care să permită exploatarea şi controlul funcţionării acestor instalaţii în condiţii de securitate a muncii

Conductele îmbinate cu flanşe, prin care se transportă fluidul sub presiune, care pot provoca arsuri, vor fi prevăzutecu manşoane de protecţie, conform standardelor în vigoare.

La cazanele cu abur se vor verifica starea şi umplerea corectă a tubului de siguranţă, iar la cazanele cu apă caldă prevăzute cu supape se va verifica funcţionarea corectă a supapelor de siguranţă.

Se va controla starea apărătoarelor contra arsurilor la corpurile încălzitoare, care funcţionează cu apă fierbinte sau cu abur de presiune medie.

În industria de confecţii sunt specifice norme de tehnica securităţii muncii şi protecţia muncii, pentru maşinile simple, maşinile speciale de cust, maşinile fixe de croit, maşinile mobile, presele de călcat, maşini de călcat.

În afara accidentelor indicate, ce se pot preveni respectând norme specifice fabricilor de confecţii, apare şi poluarea cu zgomote, vibraţii a numeroaselor locuri de muncă. Zgomotul şi vibraţiile care depăşesc anumite limite afectează caracteristicile funcţionale şi de siguranţă ale utilajelor şi calitatea produselor, prezintă efecte nocive cu grave consecinţe pe plan medico-sanitar prin afectarea sănătăţii şi capacităţii de muncă a muncitorilor.

Accidentele de muncă la confecţionarea şi finisarea îmbrăcămintei se pot preveni printr-o serie de măsuri determinate de cauzele ce le pot produce şi de utilajele care funcţionează în aceste secţii.

La masinile de cusut:Se verifica inainte de a incepe lucrul daca :

― Masa e bine fixata pe suportii de sustinere― Capul masini e bine fixat pe masa― Motorul este fixat la locul sau― Placa acului e fixata in suruburi― Masina e unsa si curatata― Instalatia electrica e corespunzatoare si exisata in functiune impamantarea

In timpul lucrului :― La ac trebuie sa exise aparatoare,la fel si rotile care antreneaza cureaua― Acele trebuie sa fie corespunzatoare pentru a se evita ruperile― Nu se lasa diferite obiecte pe masa masiniin timpul functionarii― In timpul funcionarii masini nu se pune mana pe volanti― In timpul lucrului la masina nu se vorbeste si se pastreaza o distanta intre masina si capul

lucratorului de 30cm― Intrerupatorul trebuie sa aiba capacul protector si masina la sfarsitul programului va fi

deconectata de la sursa de curent electric

Masinile de calcat si preselePentru masinile de calcat se urmaresc:

― stecherul,codonul masinii sa fie corespuzatoare ,sa nu existe improvizatii― fierul sa se incalzeasca usor , sa nu existe probleme la introducerea in priza― temperatura fierului nu se incearca cu mana

― fierul nu se stropeste cu apa pe suprafata de lucru pentru a nu creea abur― prizele sunt impamantate― muncitorul va fi imbracat corespunzator si va calca pe un covor de cauciuc pentru a evita

electocutarea― reparatiile le fac persoane specializate

Pentru presele de calcat se urmareste::― sa nu se atinga corpul presei cu mana ,pt a nu se produce arsuri― sa nu se stropeasca suprafata de lucru a presei ,pentru a nu produce abur care sa accidenteze

muncitorul― sa fie legata la pamant― conductele de abur sa fie bine izolate― reparatiile la face persaonal specializat,dupa ce presele au fost scoase de bub tensiune si

presiune

Conditii generale cunosterea normelor de tehnica securitatii muncii; salariatii se vor prezenta la lucru sanatosi,odihniti,si nu vor fi sub actiunea bauturilor alcoolice inainte de inceperea lucrului muncitorului va verifica daca utilajele,aggregate ,masinile se gasesc

in stare buna de functionare; ori ce defectiune,manifestata prin zgomot,miros,vibratii,se anunta pentru remediere,nu se folosesc

masini defecte muncitorii vor purta echipament de protectie nu se folosesc utilajele care nu sunt protejate cu aparatori de protectie,sau nu sunt legate la pamant este interzisa aglomerarea locului de munca cu obicte,unelte se evita formarea petelor de ulei si se pastreaza curatenia la locul de munca este interzisa stationarea pe caile de acces a materialelor care nu sunt necesare productiei masinile nu se repara cand sunt in functiune capul muncitorului sta la 30 cm de capul masinii de cusut muncitorii nu se odihnesc pe langa stive,rafturi,nu intra in alte sectoare fara acceptul sefului la parasirea locului de munca se intrerupe alimentarea masinii cu c urent electric,se informeaza

seful in cazul producerii unui accident,avarii,cand se sesizeaza inceputul unui incendiu muncitorul

anunta seful locului de munca la terminarea lucrului salariatii sunt obligati sa opreasca utilajele de la alimentarea cu curent

electric salariatii vor respecta normelor de protectie a muncii specifice fiecarui utilaj la locul de munca trebuie sa existe conditii optime de lucru pentru gasirea mihloacelor de

apararea si mentinerea capacitatii de munca prin economie de miscarii in timpul lucrului,pozitia de lucru,climatul interior al sectie,lumina si culoarea la locul de munca,zgomatulutilajele trebuie amplasate rational pentru a creea un spatiu optim de circulatie a produselor si personalului

pozitia de lucru trebuie sa fie confortabila umiditatea si temperatura influenteaza procesul de productie si personalul pentru prevenirea incendiilor trebuiesc cunoscute cauzele:energia electrica(folosita

necorespunzator),corpurilor incandescente(resouri,radioatoare,tigari),actiuni mecanice(loviri,izbituri ale corpurilor metalice ce pot provoca scantei),foc deschis pentru inlaturarea pericolului de incendiu se descopera din timp cauzele,si se respecta masurile de prevenire,se evacueaza desurile in locuri amenajate,aparatele electrice se supravegheaza in timpul folosiriilor,se interzice iluminatul cu lumanari,chibriturile,lampi cu petrol cauzatoare de explozii,in incaperile in care exista foc deschis se interzice depozitarea de deseuri texile sau folosirea de substanta inflamabila.

Măsurile de prevenire a accidentelor mecanice produse de utilaje sunt:

Echiparea personalului cu îmbrăcămintea de protecţie stabilită prin normele de protecţie a muncii – halat, basmale, pantofi cu toc jos.

Curăţirea maşinii de scamă şi praf la terminarea şi începerea schimbului. Verificarea stării de funcţionare a maşinilor de cusut, a pieselor la începerea schimbului şi a

dispozitivelor de protecţie; Sesizarea tuturor defecţiunilor constatate la utilajul deservit în timpul funcţionării. Începerea lucrului şi deservirea maşinii de cusut cu mâinile ude sunt strict interzise. Reparaţiile şi reglările speciale se fac numai de personal specializat, în timpul staţionării

maşinii. Oprirea maşinilor automate se face prin pedală, fără a se interveni cu mâna de către muncitor. Pentru intervenţii şi deservirea maşinii se vor utiliza scule corespunzătoare şi în stare de bună

funcţionare. Aglomerarea maşinii cu scule şi dispozitive sau detalii de prelucrat este strict interzisă, se pot

produce accidente. Se interzice păstrarea lubrefianţilor lângă maşinile de cusut.

Pentru prevenirea accidentelor în timpul prelucrării prin tratament umidotermic sunt necesare următoarele măsuri:

Se verifică starea de funcţionare a presei sau maşinii de călcat înaintea începerii lucrului. Presele şi maşinile de călcat cu întrerupătoare sau dispozitive defecte nu se pun în funcţiune

decât după remedierea acestora. Acţionarea butoanelor de contact electric nu se face cu mâna umedă fiind pericol de

electrocutare. Punerea în funcţiune a preselor se face cu ambele mâini, pentru a se evita prinderea mâinii

între de către presa propriu zisă. Operaţiile de reglare, întreţinere a preselor se vor efectua numai în timpul staţionării, cu sursa

de alimentare electrică decuplată Reglările şi reparaţiile utilajelor de călcat se vor efectua numai de personal calificat pentru

aceste operaţii. Pentru protejarea mâinilor operatorului, presele de călcat trebuie dotate cu dispozitive de

siguranţă pe bază de celulă fotoelectrică.

În timpul procesului de confecţionare şi finisare a îmbrăcămintei se pot produce accidente chimice şi intoxicaţii în operaţiile de termocolare a semifabricatelor, la coaserea materialelor textile. Pentru prevenirea accidentelor chimice se vor lua următoarele măsuri:

Manipularea substanţelor chimice se va facecnform instrucţiunilor de folosire şi manevrare. Utilizarea instalaţiilor de ventilaţie pentru eliminarea gazelor, înlocuind aerul viciat cu aerul

proaspăt.

Bibliografie

1. Manuale Scolare-Pregatirea de baza in industria usoara, Editura Oscar print 2003-Cultura de specialitate texile-pielarie, Editura Oscar Print 2006-Tehnologii textile si de confectii, Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1989-Calitatea si fiabilitatea produselor, Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti 19992. Normele de prevenire si stingerea incendiilor 19883. Normele de tehnica a securitatii,de protectie si igiena muncii pentru industria textila4. Protectia imbracamintei, Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti-autor Gh Ciontea5. Utilajul si tehnologia meseriei confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi, Editura Didactica si Pedagogica-bucuresti 1994-autor Gh Ciontea6. Tehnolohia confectionarii textile si calcule in confectii, Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti-autor Gh Ciontea7. Structura si proiectarea tesaturilor, Editura Tehnica 19648. Bazele Tehnologiei confectiilor texile, Editura Performantica Iasi-autor Mitu Stan9. Manual Croitorului10. Croirea pentru toti, Editura Tehnica 1988-autor E Ciuca11. Croirea pentru femei, Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti12. Ingineria confectiilor textile Procese si masinii, Editura Performantica-autor V Papaghiuc