Post on 07-Jan-2020
transcript
1
Sectorul TICîn Moldova
2
1
Cuprins:
I. Introducere...........................................................................................................................................2
A. DespreATIC.......................................................................................................................................2
B. AnalizăcomparativăCarteaAlbă2008-2012...................................................................................3
C. LogicaCărţiiAlbe...............................................................................................................................7
D. Scopulşiobiectiveledocumentului....................................................................................................7
II. SumarExecutiv....................................................................................................................................8
III. DezvoltareaTICîncomparaţieregională/globală...........................................................................9
A. Indiceledecapabilitateareţelei.........................................................................................................9
B. Utilizareînbusiness.........................................................................................................................10
C. Utilizarepersonală...........................................................................................................................10
D. UtilizaredecătreGuvern.................................................................................................................13
E. Accesibilitate....................................................................................................................................13
IV. CompetitivitateasectoruluiTIC........................................................................................................17
A. Structurasectorului..........................................................................................................................17
B. ContribuţiaînPIB.............................................................................................................................19
C. ComerţulexterioralsectoruluiTIC..................................................................................................21
D. ContribuţialaBugetuldestatşicelalasigurărilorsociale..............................................................22
E. Impactulasupraaltorsectoarealeeconomieinaţionale.................................................................25
V. Potenţialuldecreştere......................................................................................................................27
A. Tendinţeglobale...............................................................................................................................27
B. Schimbăripepiaţalocală................................................................................................................27
VI. Factoriidecompetitivitate.............................................................................................................28
A. Capitaluluman,factorulcriticîndezvoltareasectoruluiTIC............................................................28
B. Mediuldeafaceri.............................................................................................................................30
C. Abilităţiantreprenorialeşiinovaţii....................................................................................................34
VII. Recomandăripentrupoliticilepetermenscurt,mediuşilung.....................................................35
2
Cartea Albă prezintă analiza sectorului TIC, precum şi recomandările sectorului TIC privind politicile pe ter-men scurt, mediu şi lung. Cartea Albă a fost elaborată de către Asociaţia Naţionala a Companiilor Private din Domeniul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (ATIC), cu suportul Proiectului Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
A.DespreATIC
ATICesteoasociaţieumbrelăacompaniilorprivatedinsectorultehnologiilorinformaţionaleşiacomunicaţiilorconstituită în 2006 cu scopul de a facilita dialogul dintre companii şi Guvernul Republicii Moldova.
MisiuneaATICestedeapromovadezvoltareasectoruluiTICdinRepublicaMoldovaprinparteneriatevia-bile întrecompaniiprivate,organizaţii similare, instituţiidestatşiorganizaţii internaţionalepentruacontri-bui lacreştereacompetitivităţiisectoruluişiacompetenţelorcompaniilor.Totodată,ATIC îşipropuneextin-dereapieţei,atragereainvestiţiilorînsectorşiparticipareaînprocesuldeluareadeciziilorpeplannaţionalşiinternaţional.ATICcolaboreazăstrânscuinstituţiiledestatşiceledeînvăţământpentruapromovaeducaţiaîndomeniultehnologieiinformaţiei,îmbunătăţireaforţeidemuncăînsector,precumşisusţinereasectoruluiTIC.
Lafineleanului2012,ATICreprezenta38decompaniimembre,8000deangajaţişicirca50%dinvolumultotalTICdinMoldova.ScopulprincipalalATICestemenţinereaunuimediudeafacerifavorabilpentruîntre-prinderiledinsectorulTIC.
Printre activităţile ATIC se numără:
• SporireaimaginiisectoruluiTICpeplannaţionalşiinternaţional;
• ConlucrareacuinstituţiiledestatşiceledeînvăţământpentruaîmbunătăţicalitateaoferteieducaţionaleîndomeniulTIC;
• SuportîncreareaparteneriatelorînsectorulTIC;
• IntervenţiipentruîmbunătăţireamediuluideafaceriîndomeniulTIC;
• Colaborarea cu instituţiile statului în determinarea soluţiilor pentru sporirea calităţii şi număruluiabsolvenţilorşispecialiştilordindomeniulTIC;
• SusţinereadialoguluiîntresectorulTICşiinstituţiilestatuluipentruîmbunătăţireamediuluideafaceri,atragereainvestiţiilorşisusţinereasectorului.
I.Introducere
3
Acţiuni Rezultatescontate Indicatoriaisuccesului Statutul
Stabilireaunorpriorităţiclaredeparteneriatpublic-privatşiaunuipunctdecomunicarecuautorităţile(ATIC)
DialogconstructivSectorulTICarepriorităţibinedefinite
Realizat
Dedicareclarădinparteasectoruluiprivatpentrudezvoltareasocietăţiiinformaţionale
SectorulTICvastabiliunsingurpunctdecomunicarecuautorităţile
RealizatprincreareaATIC
Agregareatuturornecesităţilorsectoruluieducaţionalşiiniţiativelorprivateînsferaeducaţionalăîntr-unsingurprogramdeparteneriatalsectoruluidebusinesscuinstituţiileeducaţionale
Creareacondiţiilorpentrumodernizarearapidăasistemuluideeducaţie
Iniţiativeleprivatemajoredinsectoruleducaţionalsuntcoordonateîncadrulunuisingurprogramcuscopuriclare
RealizatparţialprininiţiativedecursurisuplimentareLaniveldecurriculumnuafostrealizat
DezvoltareaprofiluluisectoruluiTIC,carevapromovacapacitateaşiatractivitateaacestuia
SporireagraduluideinformarepublicădespreimportanţaTICÎmbunătăţireavizibilităţiisectoruluiTICşiproblematiciiacestuia
UnprofilconvingătoralsectoruluiTICesteelaboratşiutilizatdecătreguvernşisectorulprivat
RealizatdecătreproiectulUSAIDCEEDII
Investireaîntehnologii,standardeşimodelerecunoscuteglobal
Îmbunătăţireacompetitivităţiiinternaţionale
Număruldecompaniicertificate Nemonitorizat.
Număruldepersoanecertificatepertehnologiespecifică
Realizatparţial
FurnizareaunuifeedbackpromptdinparteasectoruluiTICasupraimpactuluipecareîlaudeciziilestrategicealeguvernuluivis-a-visdesectorulTIC
Procesuldeadoptareadeciziilorstrategiceestebazatpeanalizadetaliatăaimpactuluiaşteptat
SectorulprivatvafurnizaunfeedbackconstructivcuprivirelaplanurileşiacţiunilesectoruluiTIC
Înprocesderealizare
B.AnalizăcomparativăCarteaAlbă2008-2012
Înanul2008,cusuportulproiectuluiCEED,afostelaboratădecătreATICprimaCarteAlbăapoliticilor.ScopullucrăriieradeadefiniclarsectorulTICcaunuldintrecelemaiproductivesectoarealeeconomiei,deaiden-tificaoportunităţilesalededezvoltarepentruurmătorii3anişideapropunerecomandăristrategicepentruîmbunătăţireaclimatuluideafaceriînacestsector.
4
Acţiuni Rezultatescontate Indicatoriaisuccesului Statut
StabilireaunorscopurişipriorităţirealistepentrudezvoltareasectoruluiTICşiasocietăţiiinformaţionalebazatepestrategiiledejaexistenteşipenecesităţilecurentealesocietăţiişimediuluideafaceri
Dedicareclarădinparteasectoruluiguvernamentalpentrudezvoltareasocietăţiiinformaţionale
StabilireaşiutilizareaunorpriorităţistrategicepentrusectorulTIC
Realizat
Iniţiereaunuidialogpublic-privatefectivînscopuldezvoltăriisectoruluiTIC
Sustenabilitateaşieficienţaimplementăriistrategiei
Număruldeşedinţe/număruldeproblemediscutate/număruldeproblemesoluţionate
Realizat
Elaborareaunuiplandeprotecţieadrepturilorintelectualeîncadrulparteneriatuluipublic-privat
Adoptareauneiabordărisistematicepentrusoluţionareaproblemelorlegatedeproprietateaintelectuală
În12luniplanulvafiadoptat Nerealizat
ModernizareaeducaţieiCreareacondiţiilorpentrumodernizarearapidăasistemuluideeducaţie
• Actualizarearegistruluideprofesii
ActualizarearegistruluiprofesiilorTICînurmătoarele12luni
Înprocesderealizare.Discuţieiniţiatăîn2012
• FormareagrupuluidelucrucevasusţinecooperareadintresectorulTICşiuniversităţi
ÎnprocesuleducaţionalvorfiincluseacţiunispecificepentrusectorulTIC
Înprocesderealizare
• Identificareaşisoluţionareaproblemelorurgenteceţindeinputurile/outputurileineficientealesistemuluieducaţional
Problemeleinput/outputalesectoruluieducaţionalsuntanalizateşisoluţionate
Înprocesderealizare
• îmbunătăţireacurriculumului
ModernizareacurriculumuluipentruuniversităţilecepregătescspecialiştiTIC
Înprocesderealizare.Acţiuneînceputăîn2012
Priorităţile sectorului TIC pentru intervenţie guvernamentală
5
EliminareabarierelordecreştereapieţeisectoruluiTIC
Mediufiscalşiadministrativatractiv
CreştereasectoruluiTIC
• adoptareaunuiregulamentcuprivirelarateledeinterconectarepepiaţadetelecomunicaţii,învedereaasigurăriicreşteriirapideapieţei
Trendultarifelordeinterconectare Realizat
• Eliminareasausimplificareaprocedurilorbirocraticecarereglementeazăconstruireainfrastructuriidetelecomunicaţiiînzonade10kmdelafrontieradestat
TimpşiefortpentruobţinereaautorizaţieideconstruireainfrastructuriiTIC
Nerealizat
• introducereacriteriilordecalitatelaefectuareaachiziţiilordestat
%achiziţiilordestatbazatepecriteriidecalitate
Nerealizat
• eliminareaposibilităţiidesubvenţionareascunsăacompaniilordestat,precumşitransformareaacestoraîncompaniifinanţatedinbugetuldestatsauprivatizate
%dinachiziţiiledestatefectuatedecompaniiprivatesaudeentităţidepiaţăindependente
Nerealizat
• eliminareapoveriifiscaleadiţionaleasupracompaniilordinsectorultelecomunicaţiilormobile(taxade2.5%dinvânzăricareesteplătităînFondulRepublicanpentruProtecţieSocialăaPopulaţiei,respectareaperioadelorderambursareaTVA,revizuireapoliticiideamortizarepentruprodusesoftşiechipamentTICetc.)
Povarafiscalătotalăînsectoruldetelecomunicaţiimobileîncomparaţiecumediapesector;timpulşieforturilenecesarepentruobţinerearambursăriiTVAdecătrecompaniileTICcomparativcualtesectoareorientatespreexport;perioadadeamortizarepentruproduseleTICarmonizatcuciclullordeviaţăeconomică
Nerealizat
6
Prima Carte Albă a definit un şir de recomandări, majoritatea dintre ele, cu părere de rău, fiind încă neapli-cate la moment. Totuşi, unele propuneri au fost implementate deja:
1. ANRCETI,începândcuanul2009,publicărapoartefinanciareprivindveniturileşicheltuielilesupor-tate.Acestfaptconferămaimultăcredibilitateînargumentareataxeiachitatedecătreprestatoriidecomunicaţiielectronice înbugetulAgenţiei.Publicareacheltuielilorcreşte transparenţa înactivitateaAgenţiei,contribuindlamărireaeficienţeiacesteia.
2. Înanii2010-2011aufostmaiîntâireduse,apoieliminateaccizelelacamerelevideoşicamereleweb.Astfel,majoritateacamerelorwebsuntimportatelegal,iarpreţullors-adiminuatsimţitor.
3. Înperioada2009-2011aufostîntreprinsemăsurihotărâteînceeacepriveşteinterconectarea,inclusivaccesullabuclalocalăşicolocarea,ceeaceacontribuitsemnificativlareducereatarifelorpentruac-cesullaInternetuldebandălargă.
4. Portabilitateanumerelore înprocesde implementareşi începândcu lunamai2013vafiocerinţăobligatorie.
5. Înanul2010afostpublicatăşi înprezenteînprocesdeimplementareLegeaprivindprevenireaşicombatereacriminalităţiiinformatice.
6. ANRCETIainiţiatpregătireacadruluidereglementareaprocesuluideeliberarealicenţeideutilizareasub-benziidefrecvenţeradio3750–3800MHz(pentrufurnizareaserviciilor înstandardWiMax).Totuşi,sepresupunecăaceastavafieliberatăîncondiţiideconcurs,nugratuit,cumsepropuneaînCarteaAlbă.
7. Guvernulaextinsaplicareafacilităţilorfiscalepentrucompaniiledezvoltatoaredesofturi.
Intervenţiistrategice
• Creareadealianţestrategicecuuniversităţişiinstituţiiconsacrate
Accesdirectlaeducaţiemodernă
Penetraremaiuşoarăaserviciilordebandălargă
Înprocesderealizare
• Creareacentrelordeexcelenţăîncooperarecuorganizaţiiinternaţionale
Accesdirectlatehnologiimoderne
Număruldestudenţicedeţindiplomerecunoscutepeplaninternaţional
Nerealizat
• Incubatoaredeafacerişitehnologice
CreștereanumăruluidecompaniişianumăruluideangajaţiînsectorulTIC
Număruldecompaniişinumăruldeexperţiinstruiţiînaplicareaanumitortehnologii;numărulnoilorcompaniiTIC;numărulnoilorangajaţi
RealizatparţialPeparteadeincubatoaretehnologice-existădoarunulpelângăAcademiadeŞtiinţeaMoldovei
• ParcuritehnologiceMediudeafaceriexcelentpentrucompaniileautohtoneşiinternaţionaledindomeniulTIC
VolumuldeinvestiţiidirecteîncompaniileTIC.NumărulcompaniiloraflateînParcurileTehnologice
Nerealizat
7
C.LogicaCărţiiAlbe
Cartea Albă urmează logica prezentată mai jos:
Figura1LogicaCărţiiAlbe
D.Scopulşiobiectiveledocumentului
Acest document încearcă săofereo viziunedeansambluasupradezvoltării sectoruluiTICdinRepublicaMoldova.
Conformaşteptărilor noastre,CarteaAlbă va fortificadialogul dintreSectorulTIC şiGuvern şi vapermitesusţinereapoliticilorguvernamentaleghidatedenecesităţilerealededezvoltareasectoruluiTICdinMoldova.
Documentulîşipropunesăprezintesituaţiacurentădinsector,realizărileşinerealizărilepeplanulîmbunătăţiriimediului de afaceri pentru transformarea acestuia în unul atractiv pentru investiţii, impedimentele în dez-voltareacontinuăasectoruluişirecomandărimenitesăcontribuielamajorareacoteisectoruluiîncomparaţiecucelelaltesectoare.
Actorii: companiile sectorului, ATIC, Guvernul, ANRCETI, institu lede înv mânt, autoripublice locale
Viziunea: sectorul TIC - catalizator al
Strategia sectorului TIC
Planul de a
Impact social economic
• Resurse umane instruite• Cadru de reglementare favorabil• Mediu de stimulare a
companiilor nou create• Stimulare inovare• Acces la resurse financiare• Achizi publice transparente
8
RepublicaMoldovaaavutocreştereimpresionantăînanul2011înceeacepriveşteIndiceledecapabilitateareţelei:depelocul97pelocul78dintotaluldepeste140ţări.Îmbunătăţireas-adatoratînspecialdezvoltăriiînultimiidoianiainfrastructuriidetelecomunicaţii,poziţionândMoldovapelocul41lacapitolulrespectiv.Uti-lizareaînbusinesselaunnivelalarmant(locul120),cauzatdecapacitateaslabăaîntreprinderilorînabsorbţiatehnologiilornoişiaeforturilormodestedeinstruireaangajaţilor.
Ratadepenetrareatelefonieimobiles-adublatîn2007-2011,depăşindnivelulpsihologicde100abonaţila100locuitori.S-adublatînperioadarespectivăşinumărulcelorceutilizeazăinternetul.Acrescutpondereagospodăriilorcedeţincomputereşiacelorceauacceslainternet.În2011MoldovaadepăşitlacapitoluldatchiarşiuneleţăridinEuropaCentrală,cumarfiBulgaria.Internetulînbandălargăacrescutîndecursulul-timilorpatruanidela1,4la9,9abonaţila100locuitori.
Înperioada2008-2010ascăzutconsiderabilcostulserviciilordetelecomunicaţii,Moldovaplasându-seîntop10ţăriînceeacepriveştedinamicadereducereapreţurilorlaserviciilerespective.Astfel,Moldovaaajunsîn2011pelocul8din142ţăriînceeacepriveşteaccesibilitateaserviciilorTIC.Reducereacoşuluideconsumalserviciilordetelecomunicaţiiafostcauzatăînspecialdereducereapreţului lainternetuldebandălargă.Costurilelatelefoniafixăsuntmaidegrabăsimbolice.TelefoniamobilăînRepublicaMoldovarămâneafiunadincelemaiscumpeîncadrulţărilorC.S.I.
Dintotalulde829întreprinderiînsector,circa55%suntcompaniidindomeniulserviciilor(K72conformCAEM2005-2011),antrenateînelaborareadesoftware,deservireacalculatoareloretc.Numărulîntreprinderilorre-spectiveaavutceamaidinamicăcreştereînsector:peste17%anualînperioada2005-2001.Canumărdeangajaţi,ceamaimarecotăoauîntreprinderiledintelecomunicaţii:41%dintotaluldepeste22mii.PestedouătreimidintreaceştiasuntangajaţiaiS.A.Moldtelecom.
SectorulTICaavutîn2011ocontribuţiedeaproape6,8%dinPIB,fiindînscăderefaţădeanul2009.Aportulmajor(aproape80%)revinetelecomunicaţiilor,caredefaptşiaugeneratdiminuareavaloriiadăugateînsec-tor.Conformestimăriloroficiale,cevamaimultde0,8%dinPIBsaucirca12%dinvaloareaadăugatăînsectorrevinecompaniilorproducătoaredesoftwareşideservireacalculatoarelor.Înrealitatecifrarespectivăarputeafidedouăorimaimare.
ComerţulexterioralcompaniilordinsectorulTICacrescutconsiderabilînultimiiani.Tendinţeimpresionanteaavutexportuldeserviciideinformaticăşiinformaţionale,careacrescutdepeste13oriînperioada2005-2011.
Companiiledin sectorasigurăpeste5%dincontribuţiile înbugetulasigurărilor sociale şi celdeasiguraremedicală.
Contrar tendinţelorobservate înalte ţăridinzonă, ratade înmatriculare în învăţământul terţiarascăzut înultimii ani.Aparent, numărul de studenţi este suficient pentru a asigura cererea de pe piaţa tehnologiilorinformaţionale.Înrealitate,însă,doarunnumărmicdeabsolvenţiestecapabilsărealizezesarcinilecurente,majoritateanecesitândoinstruirepreliminarăînaintedeangajare.Majoritateacompaniilorîndomeniulsoft-wareorganizeazăprogramedeinstruirepentrunoiiangajaţi.Astfel,sereducedinhandicapulîntrecunoştinţeleangajaţilorcurenţişicelealeabsolvenţilor.
În2009-2011Moldovaaînregistratregreseînclasamentulţărilorprivindmediuldeafaceri,coborânddepelocul94pelocul106.S-aînrăutăţit,comparativcualteţări,situaţiaprivindeficacitateaorganelorlegislative(Parlamentul),legislaţiacevizeazăsectorulTIC,independenţajuridicăşiprotecţiaproprietăţiiintelectuale.
III.DezvoltareaTICîncomparaţieregională/globalăII.SumarExecutiv
9
A. Indiceledecapabilitateareţelei
Eforturiledepuse înultimiianipentru impulsionareadezvoltării infrastructuriisectoruluiTICaucontribuit lacreştereapoziţionăriiMoldoveiînratingurileinternaţionale.
Dupăscăderealentă,observatăîn2007-2009,poziţiarelativăaMoldoveiînratingulindiceluidecapabilitateaînregistratocreşteresemnificativă.Moldovas-aplasatpelocul78,avândopoziţieapropiatădeveciniisăi,RomâniaşiUcraina,ţăricueconomiimultmaidezvoltate.
Figura2Evoluţiapoziţieiţărilorprivindindiceledecapabilitateareţelei
Sursa: INSEAD, The Global Information Technology Report, 2012
AnalizândcomponenteleIndicelui,observămcăaceastăcreşteres-adatoratameliorăriisemnificativeainfra-structuriiTIC.ÎndecursdetreianiMoldovaaurcat69poziţii,plasându-sepelocul41înceeacepriveştecom-ponentadecapabilitateareţelei.Ealarmantăcoborâreadepelocul94pelocul106acomponenteimediului(politic,dereglementare,deafacerişiinovaţional).
III.DezvoltareaTICîncomparaţieregională/globală
50
60
70
80
90
100
110
120
130
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
78
97
Moldova
Romania
Ucraina
Bulgaria
Georgia
Armenia
Azerbaidjan
Kirgizstan
Tadjikistan
Indicele de capabilitate a reţelei măsoară capacitatea ţărilor de a utiliza tehnologiile informaţiilor şicomunicaţiilepentrua-şicreştecompetitivitatea.Începândcuanul2002indicelerespectivesteelaboratdecătreWorldEconomicForumîncolaborarecuINSEADşiutilizatdecătrepoliticienişialtepărţiinteresatepentruaidentificapărţiletarişiceleslabeşipentruamonitorizaefectulacţiunilorîntreprinse.Indicatorulecalculatînbazaazececriterii,cecuprindpatrudirecţii:mediu,capabilitate,utilizareşiimpact.Studiulprezentatîn2012afostefectuatînanul2011şicuprinde142ţări.
10
Figura3EvoluţiapoziţieiMoldoveiprivindcomponenteleindiceluidecapabilitateareţelei
Sursa: INSEAD, The Global Information Technology Report, 2012
B. Utilizareînbusiness
ConformstudiuluiefectuatdecătreINSEADîn2012,celmaislab”pilon”alcapabilităţiireţeleiesteUtilizareaînbusiness.Moldovasesitueazălaacestsubcapitolpelocul120dintotalulde142ţări,cu33poziţiimaijosdecâtînanul2009,rămânândînurmăfaţădeţăriledinCSIcuniveldedezvoltaresimilarcumarfiArmenia(104),Azerbaidjan(72),Georgia(109),Tadjikistan(111),precumşifaţădeţărivecinecaRomânia(91),Bul-garia(101),Ucraina(76).
Doi factori au contribuit esenţial la diminuarea indicatorului respectiv:
1. Indicelecapacităţiiîntreprinderilordeaabsorbitehnologiinoiascăzutdela4,26la3,9în2009-2012.Mol-dovas-apoziţionatpelocul126,devansânddoardouăţăridinCSI:RepublicaKirghizăşiFederaţiaRusă.
2. Nivelulinvestiţiilorîntreprinderilorîninstruireşiîndezvoltareaangajaţiloresteunuldincelemairedusedinlume.Moldovasesitueazăpelocul118,înurmaRomâniei(79),Georgiei(106),Armeniei(105),Ucrainei(117).Cauzaprincipalăecăînmajoritateaîntreprinderilorinstruireanuesteperceputăcaovaloare.
Alţidoifactori–capacitateadeinovareşiutilizareainternetuluiîncompanii–auovaloaremodestă,plasândMoldovapelocul107şi109,respectiv.
C. Utilizarepersonală
LacapitolulutilizarepersonalăMoldovaaînregistratunuşorprogres,avansând,conformstudiuluiefectuatdecătreINSEAD,depepoziţia80pe71înperioada2008-2011.
Ratadepenetrareatelefonieimobiles-adublatîndecursulultimilorpatruani.Moldovas-aapropiatlaacestcapitoldeţărilevecine(România,Ucraina),depăşinduneleţăridinCSIcunivelasemănătordedezvoltare(Armenia,Georgia).
2009 2011 2012
60
80
100
120
40
20
0
Mediu
Capabilitate
Utilizare
41
90
106
11
Figura4Evoluţiarateidepenetrareatelefonieimobile,peţări
Sursa:International Telecommunication Union (http://www.itu.int/ITU-D/ict/statistics/)
Încursulanilor2008-2011Moldovapracticşi-adublatpondereapopulaţieiceutilizeazăInternetul,prezentândotendinţăsimilarăcuceaobservatăînţărilevecine.Circa38%dinpopulaţiaRepubliciiMoldovautilizeazăInternetul.
Figura5UtilizatoriInternet
Sursa:International Telecommunication Union (http://www.itu.int/ITU-D/ict/statistics/)
Remitenţeletrimisedeconaţionaliaucontribuitlaoratărelativînaltădeînzestrareagospodăriilorcucom-putere.Acest fapt,câtşinecesitatea rudelordeacomunica ieftincuceiplecaţipestehotare,audus laocreştereconsiderabilăaponderiicelorceauacceslaInternet.
104,8
2007
2011
80100120
6040200
140160180200
Moldova
Romania
Ucraina
Bulgaria
Georgia
Armenia
Azerbaidjan
Belarus
Rusia
2007
2011
38
Moldova
Romania
Ucraina
Bulgaria
Georgia
Azerbaidjan
Belarus
Rusia
60
50
40
30
20
10
0
%
12
Figura6Înzestrareagospodăriilorcucomputereşiaccesullainternet,anul2011
Sursa: INSEAD, The Global Information Technology Report, 2012; ITU, Measuring the Informa-tion Society, 2012
ÎnultimiipatruaniMoldovaacunoscutocreşteresemnificativăautilizatorilorInternetdebandălargă.Acres-cutdela1,4la9,9număruldeabonaţila100locuitori.Rataridicatădeînzestrareagospodăriilorcucomputerevafacilitaşiînviitorextindereainternetuluidebandălargă.
Figura7Accesullainternetdebandălargă
Sursa:International Telecommunication Union (http://www.itu.int/ITU-D/ict/statistics/)
Azerbaidjan
Belarus
Bulgaria
Georgia
Moldova
Romania
Rusia
Ucraina
AccesInternet
Computer
41
6050403020100
%
41,6
2007
2011
9,89
Moldova
Romania
Ucraina
Bulgaria
Georgia
Azerbaidjan
Belarus
Rusia
25
20
15
10
5
0
%
Armenia
13
D. UtilizaredecătreGuvern
În2009-2012Moldovaaurcatdepepoziţia103pepoziţia94înceeacepriveşteIndiceleutilizăriideGuvernatehnologiilorTIC.Îmbunătăţirearatinguluis-adatoratînspecialcreşteriivolumuluideserviciionlineprestatedecătreGuvern.Lacapitoluldatţaraaavutocreştereimpunătoare,urcânddepelocul112pe82.MaislabăeprestaţiaînceeacepriveşteimportanţapecareoacordăGuvernulsectoruluiTIC–locul108.
Cheltuielilelegatedetehnologiileinformaţionalealeînvăţământului,sănătăţiipubliceşiaadministraţieipubliceauoscilatînultimiicincianiîntre10%şi18%dintotalulcheltuielilorpersoanelorjuridiceîndomeniulrespectiv.Structuracheltuielilorîndependenţădescopulutilizăriiasectoruluipublicdiferădestructuraperansamblu.Persoanele juridice,alteledecâtcelesectoarelemenţionatemaisus,aucheltuit32%dinbugetuldestinattehnologiilorinformaţionalepentruprocurareadeechipamentdecalculşi26%pentruprocurareaproduselordeprogram.Persoaneledinsectorulpublicaucheltuit48%dinbugetultotalpentruprocurareaechipamentuluişidoar12%saudepatruorimaipuţin,pentruprocurareaproduselordeprogram.Doar1%dinbugetulrespec-tivafostdirecţionatdecătresectorulpublicpentruproiectareaşielaborareasistemelorinformatice.
E. Accesibilitate
Înanii2008-2010ascăzutconsiderabilcostulserviciilordetelecomunicaţii.ConformstudiuluiefectuatdecătreUniuneaInternaţionalăaTelecomunicaţiilor(ITU)în2011,indiceleIPBascăzutcuaproape50%,clasândMol-dovapeloculnouădin165ţări,înceeacepriveşteniveluldediminuareapreţurilor.Diminuareapreţurilorlaserviciilordetelecomunicaţiiafostdeterminatăînspecialdemicşorareade3,7oriapreţuluilainternetuldebandălargă.
ConformstudiuluiefectuatdecătreINSEADîn2012,Moldovaseplaseazăpelocul8din142ţăriînceeacepriveşteratadecreştereaaccesibilităţiilaserviciileTIC.Costullaserviciiledetelefoniefixă,comparateînmărimeabsolută,suntmici.FaţădemediaCSIacesteasuntmairedusecu24%.DinţărileCSIdoarBelorusia,Kirghizstan,UzbekistanşiTadjikistanautarifemaijoaselatelefoniafixă.
Figura8Costulcoşuluidetelefoniefixă
Sursa: ITU, Measuring the Information Society, 2011
Raportat la PNB, costul depăşeştemedia ţărilor CSI. Faţă de ţările Europei Centrale, chiar şi înmărimerelativă,costurilesuntmultmaimici.
2,5
2520151050
USD
1,9
Ungaria
Slovacia
Romania
Bulgaria
Albania
Rusia
Serbia
Armenia
Ucraina
Azerbaidjan
MediaCSI
Kazahstan
Georgia
Moldova
Belorusia
Kirghizstan
Uzbekistan
Tadjikistan
14
Totuşi,accesullatelefoniafixă,inclusivtarifelereduseaplicatedecătreoperatoriirespectivi,areunimpacttotmairedusasupradezvoltăriitehnologiilorinformaţionale.Bamaimult,lanivelmondial,cerereascăzutăfaţădetelefoniafixăadus,începândcuanul2007,ladiminuareanumăruluideabonaţi¹.
Figura9CostulcoşuluitelefonieifixeraportatlaPNB
Sursa: ITU, Measuring the Information Society, 2011
Faţădeanul2008costultelefonieifixeraportatelaPNBpecapdelocuitorascăzutdela1,8%la1,15%.Acestfapts-adatoratatâtscăderiicoşuluiînmărimeabsolută,câtşicreşteriiPNBpecapdelocuitor.
Tarifelelatelefonia mobilăprestatădeoperatoriidinMoldovasuntconsiderabilmaimaridecâtcelepracticateînmajoritateaţărilorCSI.
Figura10Costulcoşuluidetelefoniemobilă
Sursa: ITU, Measuring the Information Society, 2011
RaportatelaPNB,costurilelatelefoniamobilăsuntridicate:decirca3,5orimaimaridecâtmediaînţărileCSIşideaproapedouăorimaimaridecâtînmajoritateaţărilorEuropeiCentrale.
¹ITU,MeasuringtheInformationSociety,2011
15
Figura11Costulcoşuluidetelefoniemobilă,raportatlaPNB
Sursa: ITU, Measuring the Information Society, 2011
Faţădeanul2008ponderearespectivăs-amicşoratcuotreime(dela12%la7,64%),scădereafiindînprin-cipalcauzatădecreştereaPNB-uluişinudediminuareacostuluiînmărimeabsolută.
Reprezentateînvaloareabsolută,tarifelelaInternetuldebandălargăsuntcelemaijoasedinCSI.Deaseme-nea,acesteasuntmairedusedecâtînţărileEuropeicentrale,cuexcepţiaRomâniei.
ReducereatarifelorlaInternetuldebandălargăaduslacreştereasubstanţialăaponderiigospodăriilorînzes-tratecuInternet.Doarînperioada2008-2011pondereagospodăriilorcuacceslaInternetacrescutdela16%la41%.
Figura12Tarifulmediulunarlainternetdebandălargă
Sursa: ITU, Measuring the Information Society, 2011
Învaloarerelativă(raportatelaPNB),tarifelelainternetuldebandălargăsunttotuşicomparabilecuceleprac-ticateînmulteţăridincadrulCSIşipuţinmaimaridecâtînEuropacentrală.
16
Figura13Tarifulmediulunarlainternetdebandălargă,raportatlaPNB
Sursa: ITU, Measuring the Information Society, 2011
RaportatlaPNBpecapdelocuitor,costulInternetuluidebandălargăfaţădeanul2008ascăzutspectaculos:dela18,5%la3,9%.
17
A. Structurasectorului
SectorulTICareostructurăneomogenă,incluzândproducţie,prestaredeservicii,comerţ,transport.Respec-tiv,clasificatorulnaţionalCAEMnuprevedeoanumităsecţiunedistinctăasectoruluiTIC.Acestfaptfacedificilăefectuareauneianalizechiarşilanivelulunorindicatorigenerali,cumarfivaloareaadăugatăbrută,contribuţiaînPIBsauvânzările.
NuexistăodefiniţieexactăînceeacepriveştesectorulTIC.Încadrulstudiuluicurent,însectorulTICaufostincluseurmătoarelesectoarealeeconomieinaţionale,clasificateconformCAEM2(anul2005):
30000 Fabricareademijloacealetehniciidecalculşidebirou31300 Producţiadefireşicabluriizolate32000 Producţiadeechipamenteşiaparatederadio,televiziuneşicomunicaţii33200 Producţiadeaparaturăşiinstrumentedemăsură,verificareşicontrol33300 Producţiaechipamentuluidecontrolpentruproceseleindustriale51840 Comerţulcuridicataalcalculatoarelor,echipamentelorperifericeşisoftware-ului51850 Comerţulcuridicataalaltormaşinişiechipamentedebirou51860 Comerţulcuridicataalaltorcomponenteşiechipamenteelectronice64200 Telecomunicaţii71330 Închiriereamaşinilordebirouşitehniciidecalcul72000 Tehnicadecalculşiactivităţiconexe
SpredeosebiredeCarteaAlbă2008,încadrulacestuistudiunuafostinclus5143–comerţulangrocuaparatecasniceşiechipamentderadioşiteleviziune.AvândoponderenesemnificativăîncomerţulTICtotal,aceastăgrupăinfluenţeazăslabdatelegenerale,permiţândcomparabilitateadatelor.
Majoritateaîntreprinderilordinsector–55%sau829întreprinderi–aucaactivitatedebazăprestareadeservi-ciiîndomeniulTIC,inclusivelaborareadesoftware,consultanţăîndomeniuldat,întreţinereatehniciidecalcul.Numărulacestorîntreprinderiacunoscutocreşteredecirca17%anualînperioada2005-2011.
Domeniultelecomunicaţiilorestereprezentatdecirca460întreprinderi,fărămodificărifaţădeanul2007.ÎncontinuăcreştereestedomeniulcomerţuluicuprodusedinsectorulTIC,înspecialcomerţulcucalculatoare,echipamenteperifericeşisoftware:circa10%anualînperioada2007-2011.
S-amicşoratîn2007-2011număruldeîntreprindericeseocupăcuproducţiadeechipamentdestinatsectoru-luiTIC.Numărulacestorareprezintădoar5%dinnumărultotaldeîntreprinderidinsectorulTIC.
IV.CompetitivitateasectoruluiTIC
18
Tabel1StructurasectoruluiTICînRepublicaMoldova,numărîntreprinderi
Sursa: Biroul Naţional de Statistică
ÎncompaniiledinsectorulTICactiveazăcirca22,3miiangajaţi,avândocreşterenesemnificativăfaţădeanul2007–5%.TrebuiedeţinutcontşidenumărulimpresionantdeangajaţiîndomeniulTIC,carenusuntîncadraţiîncompaniilesectorului,ciactiveazăîndepartamenteleITalecompaniilorcudiverseactivităţi.Numărulaces-torangajaţiestecomparabilcunumărulceloractiveazăînsector–circa10-15miipersoane.
Tabel2NumăruldeangajaţiînsectorulTIC
Sursa: Biroul Naţional de Statistică
Peste41%dintreangajaţiisectoruluiTICactiveazăîntelecomunicaţii,douătreimidintreaceştiafiindangajaţiaiS.A.Moldtelecom.Peste34%dinangajaţiisectoruluiTICsuntangajaţiîndomeniulserviciilor(elaboraredesoftware,deservirecalculatoareetc.)
CodCAEM Sector 2005 2007 2011
Producție 75 89 77
30000 Fabricareademijloacealetehniciidecalculşidebirou 9 9 7
31300 Producţiadefireşicabluriizolate 3 5 4
32000 Producţiadeechipamenteşiaparatederadio,televiziuneşicomunicaţii 30 37 21
33200 Producţiadeaparaturăşiinstrumentedemăsura,verificareşicontrol 30 33 36
33300 Producţiaechipamentuluidecontrolpentruproceseleindustriale 3 5 9
Comerț 86 118 159
51840 Comerţulcuridicataalcalculatoarelor,echipamentelorperifericeşisoftware-ului 77 103 135
51850 Comerţulcuridicataalaltormaşinişiechipamentedebirou 5 7 10
51860 Comerţulcuridicataalaltorcomponenteşiechipamenteelectronice 4 8 14
Telecomunicaţii 358 466 460ServiciiîndomeniulTIC 376 519 829TOTAL 895 1192 1525
CodCAEM Sector NrangajațiProducţie 372630000 Fabricareademijloacealetehniciidecalculşidebirou 6731300 Producţiadefireşicabluriizolate 185932000 Producţiadeechipamenteşiaparatederadio,televiziuneşicomunicaţii 18433200 Producţiadeaparaturăşiinstrumentedemăsură,verificareşicontrol 152233300 Producţiaechipamentuluidecontrolpentruproceseleindustriale 94Comerţ 1712
51840 Comerţulcuridicataalcalculatoarelor,echipamentelorperifericeşisoftware-ului 1043
51850 Comerţulcuridicataalaltormaşinişiechipamentedebirou 64251860 Comerţulcuridicataalaltorcomponenteşiechipamenteelectronice 27Telecomunicaţii 9157ServiciiîndomeniulTIC 7664TOTAL 22259
19
Figura14Distribuţianumăruluideangajaţidupădomeniuldeactivitate
B.ContribuţiaînPIB
Douămotive fac imposibilă determinarea cu un nivelînaltdecertitudineacontribuţieisectoruluiTICînPIB.Dupăcumafostmenţionatanterior,conformclasificăriiCAEMsectorulTICestedispersatpe industrii:produ-cere, servicii, comerţ şi comunicaţii.Astfel, calculareadecătreBiroulNaţionaldeStatisticăavaloriiadăugatebrutelaniveldedouăcifreestepreasinteticăpentruadesprindecontribuţiasectoruluiTIC.
Aldoileamotivestepondereaînaltăasectorului”nede-clarat”. Înmareparte acestea reprezintă importuri deechipament neînregistrate şi prestare de servicii ITnedeclarate.
Unicul domeniu din sectorul TIC, a cărui valoareadăugatăbrutăestedeterminatădecătreBiroulNaţionaldeStatistică,esteprestareadeserviciiIT(diviziuneaK72dinCAEM2005)şianume,consultaţiiîndomeniultehniciidecalcul,elaborareadeprograme,întreţinereatehniciidecalculetc.Dupăcreştereadinanii2008-2010,industriasoftwareacunoscutodepreciereîn2011.Chiardacăvaloareaadăugatădeindustriarespectivăacrescutîn2011faţăde2010cu3%înpreţuricurente,aceastăcreştereafostinferioarăcreşteriiPIB-ului.
Figura15PondereaserviciilorITînPIB
Sursa: Calcule în baza datelor obţinute de la Biroul Naţional de Statistică
Domeniultelecomunicaţiiloresteprezentatîncalculelestatisticeîmpreunăcuserviciilepoştale,înDiviziuneaI64, conformCAEM2005.Totuşi, ţinând cont că volumul telecomunicaţiilor (Grupa I642 dinCAEM2005)reprezintăcirca89-95%dinvolumulprezentatlaacestcapitol²,putemseparacuoprobabilitateînaltăvaloareaadăugatăbrutăgeneratădeaceastăindustrie.
²Pondereaaatinsvaloareaminimăde89,1%în2009,iarceamaximăde94,6%în2008
0,70%
0,60%
0,50%
0,40%
0,80%
0,90%
2008 2009 2010 2011
1,00%
0,81%0,86%
0,91%
0,82%
20
Figura16PondereatelecomunicaţiilorînPIB
Sursa: Calcule în baza datelor obţinute de la Biroul Naţional de Statistică
Valoarea adăugată creată de către întreprinderile ce produc echipament IT avea în 2011 o cotă de circa0,34-0,37%dinPIB,încreşterefaţădeaniiprecedenţi.Trebuiedemenţionat,însă,căcirca95%dinvalo-arearespectivăafostgeneratădecătreîntreprinderileproducătoaredefireşicabluriizolate(grupaD313)şiproducătoriideaparaturăşiinstrumentedemăsură(grupaD332).Celelalte5%,saumaipuţinde0,02%dinPIB,suntrezultatulactivităţiiîntreprinderilorproducătoaredemijloacealetehniciidecalculşibirou,echipa-menteşiaparatepentruradio,televiziuneşitelecomunicaţiişiechipamentdecontrolalproceselorindustriale.
Tradiţional,comerţulînsectorulTICecelmaidificildeafideterminat.Analizândvânzărilegeneratedeacestsectorşiadmiţândovaloarede12-15%dinvânzăricafiindvaloareaadăugată,obţinemocontribuţiemodestăînPIBdecirca0,22-0,27%.Circa96%dinvaloarerespectivărevinecomerţuluicuechipamentperiferic,calcu-latoarelorşisoftware-ului.Sectoruldatestecelmaiexpusoperaţiunilorneînregistrate.Totuşi,chiaradmiţândcăjumătatedinimporturiledecalculatoaresuntneînregistrate,contribuţialaPIBnuvadepăşi0,5%.
Figura17ContribuţiasectoruluiTICînPIB,divizatpeindustrii,2011
Analizândcelepatru industrii ale sectoruluiTIC– servi-ciile, producţia, telecomunicaţiile şi comerţul – obţinemo contribuţie a sectorului TIC în PIB de circa 6,8%.Ci-frarespectivăreprezintăvaloareaînregistratăaactivităţiisectorului, fărăa ţinecontdeactivităţilenedeclaratealeagenţiloreconomici.Totuşi,oeventuală”ajustare”avaloriiadăugate de către sectorul IT nu vamodifica pondereaîn PIB, deoarece: 1) partea majoritară (5,4%) revinetelecomunicaţiilor, care practic totalmente transparentă;2) pentru a asigura comparabilitatea datelor,mărirea învaloareabsolutăavaloriiadăugatedecătresectortrebuieînsoţităşidemărireaînvaloareabsolutăavaloriiadăugatedecătrecelelaltesectoarealeeconomieinaţionale.Astfel,pondereaarputeachiarsăsemicşoreze.
Sursa: Calcule în baza datelor obţinute de la Biroul Naţional de Statistică
2008 2009 2010 2011
5,50%
5,00%
4,50%
4,00%
6,00%
6,50%
5,89%
6,12%
5,79%
5,37%
Servicii0,82%
Come0,25%
Produc0,36%
Te5,37%
21
C. ComerţulexterioralsectoruluiTIC
Dupăcumrelevătabeluldemaijos,înultimiianiexporturiledeserviciiTICaucrescutconsiderabil.Ceamaimareparterevineserviciilordecomunicaţii,ceincludeşiserviciilepoştale.
Edemenţionat faptul,căexportuldeserviciide informaticăşi informaţionaleacrescutdepeste13ori înperioada2005-2011,pondereaîntotalexportdeserviciicrescânddela0,9%la5,4%.
Douăcauzeauconduslacreştereaindicatorului.Aucrescutatâtexporturilepropriu-zise,câtşicotadeclaratăaacestora.
Tabel3ComerţulexteriorcuserviciiITşicomunicaţii,mil.USD
Sursa: Calcule în baza datelor obţinute de la Biroul Naţional de Statistică
ImporturiledeserviciiTICaucrescut,chiardacăavândunritmmaimicdecâtcelalexporturilor.Astfel,în2005-2011comerţulexteriorcuserviciidecomunicaţiis-adublat,iarcelalserviciilordeinformaticăşiinformaţionaleacrescutdeaproapenouăori.
Figura18ComerţulexteriorcuserviciiTIC
Importantefaptulcăcifreledemaisusreflectăexporturileînregistrate.Însectoruldat,însă,cotaactivităţilornedeclarateesteunaimpresionantă.DeobiceicontractareaînasemeneacazurisefaceprinInternet,depesite-urispecializate,genwww.odesk.com,iarachitareasefaceprintransferbănescdirectprestatorului.Con-formunorsurse,piaţadeserviciisubcontractateînMoldovaafostînanul2009decirca54mil.USD³,adicădeaproapedouăorimaimaredecâtprezintăcifreleoficiale.
³http://ceeoa.org/assets/Uploads/CEEITOReview2010.final.pdf
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011ServiciidecomunicațiiExport 59.37 71.19 85.67 114.56 105.21 126.05 133.96Import 27.28 29.00 37.55 47.37 39.15 38.13 42.46
ServiciideinformaticăşiinformaţionaleExport 3.64 7.97 14.27 26.27 29.75 33.42 47.84Import 4.40 5.89 15.65 15.99 23.98 23.63 22.99
22
Problemelelegatedeevidenţacomerţuluiexteriorcuserviciifaccaobunăpartedinexporturileşiimporturiledeserviciisăocoleascăevidenţaraportatălainstituţiiledestat.Pentrua”lualaevidenţă”cheltuielilesauvenitu-rilerealizateîncomerţulexteriorcuserviciicompaniatrebuiesăprezinteactedoveditoareprivindoperaţiuneaefectuatăşianume,elaborareaşisemnareaîmpreunăcupartenerulstrăinaunuiActdeprimire-predareaserviciilor.Deobicei,acestlucruestedificilderealizat,iarînmultecazuriechiarimposibil:comerţulelectronic.Astfel,emaisimplupentruîntreprinderisăînregistrezeocompanieînafaraţăriicarevalivraproduselesoft,iarveniturileobţinutevorfitransferateînţarăpecăisemilegale,evitânddeclararealorcătreinspectoratulfiscal.
EdificildeestimatvaloareaimporturilorşiexporturilordeutilajTIC.NuexistăconformClasificăriiStandardaComerţului Exterior (CSCI) un capitol distinct pentru sector. Pe de altă parte, nici datele obţinute de laDepartamentulVamalnusuntcorecte,datfiindcotamareaimporturilorneînregistrate.Totuşi,tendinţapoatefiurmărită,analizândceledouăcapitole,careincludimportuldeutilajTIC:75Maşinişiaparatedebirousaupentruprelucrareaautomatăadatelorşi76Aparateşiechipamentedetelecomunicaţiişipentruînregistrareaşireproducereasunetuluişiimaginii.
Laambele capitole importurile, chiar şi înregistrateparţial, depăşesc considerabil exporturile: de44ori încazulcapitolului75şide12orilacapitolul76.Importurilelaambelecapitoleauavutotendinţădecreştereînperioada2003-2011.Edemenţionat,totuşi,căcreştereanuafostsemnificativă,urmândtendinţaimporturilortotalepe ţară.Pondereacapitolelor respective în total importuriaoscilat între3,07%şi3,74%înperioadamenţionată.
Conformunorestimăripiaţadehardwareînsumeazăcirca100mil.USD,inclusivTVA.Înbazaacestordatepoatefiestimatşinivelulimporturilor,careasigurăpracticînîntregimepiaţarespectivă.
AnalizândvaloareaadăugatădecătreîntreprinderileproducătoaredinsectorulTICşisumataxeipevalo-areaadăugatătransferatăînBuget,putemestimacăcelpuţin90%dinproducţiasectoruluiesteexportată.Parteamajoritarăînexporturirevineîntreprinderilorproducătoaredefireşicabluriizolateşiproducătorilordeaparaturăşiinstrumentedemăsură.
D. ContribuţialaBugetuldestatşicelalasigurărilorsociale
Circa5,4%dinsumataxeipevaloareaadăugatăcolectatăîn2011înBugetuldestat,saupeste577mil.lei,revinsectoruluiTIC.Dinsumarespectivăcontribuţiamajorăaavut-osectorulde telecomunicaţii,cupeste55%.Chiardacăvaloareaadăugată în telecomunicaţiiarsugeraoponderemaimarea taxeipevaloareaadăugatăachitată (circa79%),cotaemaimicădatorităunorexporturimultmaimaridecât importuriledetelecomunicaţii,primelefiindscutitedeplataTVA.
Comerţul,chiardacăareocotămodestăînvaloareaadăugatăasectorului,deţineoponderesemnificativăîn transferuriledeTVAînbuget ,deoarecemajoritateacovârşitoareaproduselorcomercializateprovindinimport.
Industriadeproducţiepracticnuaachitatplăţisemnificativealetaxeipevaloareaadăugată,datfiindpondereaînaltăaexporturilorefectuatedecătreîntreprinderileproducătoare.
23
Figura19ContribuţiasectoruluiTICîntotalTVAachitat
Sursa: Calcule în baza datelor obţinute de la Biroul Naţional de Statistică
Faţădeanul2007pondereas-aredussemnificativdela9,7%la5,4%.Acestlucrus-adatoratatâtdiminuăriitransferurilorînmărimeabsolută,câtşicreşteriidefalcărilorefectuatedecătrealtesectoare.
Figura20EvoluţianiveluluiTVAachitatdecătresectorulTIC
OsituaţiesimilarăesteobservatăşiînceeacepriveştesumacontribuţiilordeasigurărisocialeachitatedecătresectorulTIC:circa5%dintotalulpeţară.Cotaindustrieideproducţieesteînaltădatorităponderiiînalteacheltuielilorsalarialeînvaloareaadăugatădecătrerespectivaindustrie.
Întotal,înanul2011,aufostachitatedecătresectorulTICcontribuţiiînsumăde330mil.lei.
0
100
200
300
400
500
600
700
mil.
MD
L
Software
2007 2011
24
Figura21ContribuţiileasigurărilorsocialeachitatedecătresectorulTIC
Sursa: Calcule în baza datelor obţinute de la Biroul Naţional de Statistică
Contribuţiile înbugetulasigurărilordeasistenţămedicalăau fost înanul2011de88mil. lei.Cota în totalcontribuţiideasigurărimedicaleachitateînţară,lafelcaşidistribuţiapeindustriileTIC,suntsimilarecelordeasigurărisociale.
Atâtsumacontribuţiilordeasigurărisociale,câtşiceaacontribuţiilordeasigurărimedicaleauavutocreşteredecirca74%faţădeanul2007.
Figura22EvoluţiacontribuţiilorpentruasigurărisocialeşiprimelordeasiguraremedicalăachitatedecătresectorulTIC
Înafarădecelemenţionate,în2011,aumaifostachitatedecătresectorulTICînbugetuldestatcirca597mil.lei.OmarepartedinsumadatăreprezintăplăţileînFondulrepublicanşiafondurilorlocaledesusţineresocialăapopulaţiei.
0
50
100
150
200
250
2007 2011
Software
300
350
400
450
mil.
MD
L
25
E. Impactulasupraaltorsectoarealeeconomieinaţionale
Pânăînanul2009consumuldeTehnologiiinformaţionaleînsectoareleeconomieinaţionaleafostîncontinuăcreştere,înspecialdatorităcreşteriiconsumuluiîntransporturişicomunicaţii.În2010acesta,însă,aînceputsăscadă.Motivulprincipalereducereadedouăoripeparcursulanilor2009-2011aconsumuluidetehnologiiinformaţionaleîntransporturişicomunicaţii.Înrestulsectoarelorconsumularămaspracticacelaşi.
Creştereainvestiţiilorînsectoruldetelecomunicaţiiîn2008-2009şiscăderealorîn2010-2011potfiexplicateprininvestiţiileoperatorilordetelefoniemobilăîninfrastructura3G.
Figura23Cheltuielilesectoareloreconomieinaţionalepentrutehnologiiinformaţionale.
Sursa: Biroul Naţional de Statistică
1. Impact asupra întreprinderilor (la nivel micro)
AplicaţiilesectoruluiTICauunimpactsemnificativasupraproductivităţiiîntreprinderilor.
Analizele economico-financiare sau analizele de fezabilitate tehnico-economice permit luarea unor deciziicorecte,carearducelamaximizareavânzărilorşiminimizareacheltuielilor.Într-olumecaresedezvoltăver-tiginosconteazănudoarcorectitudineaacţiunilor,cişitermenulîncareacesteasuntîntreprinse.Creareaunuisistem informaţionaldemanagementpermite luareadeciziilor în timputil.Sistemele informaţionalepermitsemnalizareaîncazulcândodecizienuesteluatălatimpsaucânddecizialuatănuesteunacorectă.
CosturiledepromovareprinInternet(e-mail,paginiWEB,reţeledesocializare,twitteretc.)suntconsiderabilmaimicidecâtcelepesuporthardware.Pluslaaceasta,ariadecuprindereapublicităţiiestemultmaimare.Tehnologiile informaţionalepermitnudoarautomatizareaprocesuluide luareadeciziilor,cişiprocesuldeproducţie.Oproductivitateînaltăpermitereducereacosturilordirecteunitare,respectiv,creştereacompetitivităţiiîntreprinderii.
26
Tehnologiile informaţionalepermitnudoarautomatizareaprocesuluide luareadeciziilor,cişiprocesuldeproducţie.Oproductivitateînaltăpermitereducereacosturilordirecteunitare,respectiv,creştereacompetitivităţiiîntreprinderii.
Tehnologiileinformaţionaleaugeneratotendinţăpronunţatădeglobalizareaactivităţiiîntreprinderilor.Com-paniilecautăînpermanenţăinformaţiireferitorladiverşifurnizori,înîncercareadeaachiziţionamateriiprimemai ieftineşimaicalitative,cautăangajaţimaibuni, resursefinanciaremai ieftine,pieţededesfaceremaipromiţătoare,informaţiiprivindcelemaibunepracticiîndomeniuetc.Experienţa,cafactorcriticînsuccesuluneicompanii,cedeazătreptatloculcapacităţiideagăsirapidinformaţianecesarăşideaoaplicaadecvat.
2. Impact asupra sistemului de învăţământ
Aplicareatehnologiilorinformaţionalecreşteatractivitateainformaţieioferite.Procesuldeînvăţământplictisitordevineunulmaiatractiv.Învăţământulsetransformătreptatdintr-oobligaţieîntr-oplăcere.Astfel,eleviisuntceicesolicităinformaţii,devenindconsumatoriactiviaiprocesuluidestudii.
Tehnologiileinformaţionalepermitgăsirearapidăainformaţieinecesare.Înrezultat,creşteeficienţaîntreguluiprocesdestudii.
Înlumeamodernănumaiesteatâtdeimportantcapacitateadeamemorainformaţia,câtabilitateadeaogăsiuşor.Aplicareatehnologiilorinformaţionalecrescconsiderabilabilităţileelevilordeagăsiinformaţiautilă,atuncicândaceastaenecesar.
3. Impact asupra administraţiei publice
Unimpactnumaipuţinvizibilîlareaplicareatehnologiilorinformaţionaleînadministraţiapublică.Înrezultatulaplicăriidisparenevoiadeaprezentaîndiverseinstanţeteancuridedocumentegeneratedealteinstanţesaucareaufostdejaprezentateînalteorganealestatului.Acestlucrupermiteanalizamairapidăadocumentelor(nuvafinevoiecamaimulteorganealestatuluisăexaminezeacelaşidocument)şieconomisireatimpuluiagentului economic, carenu vamai aveanevoie săumbleprin instanţe solicitândaprobări şi coordonări.Creştereaeficienţei angajaţilorpublici vapermite reducereanumărului lor şi, respectiv, creştereasalariilorcelorrămaşi.
Utilizareatehnologiilorcreştesemnificativcapacitateacetăţenilorşiadiverselorentităţideaseimplicaînlu-areadeciziilordecătreorganeledestat.
27
A. Tendinţeglobale
ConformGartnerInc.,piaţasectoruluiTIvacreştecucirca3,5%anualînurmătoriitreiani,ajungândla4,4trilioaneUSDîn2015.Chiardacăauoponderenesemnificativăîntotalulpieţeidetehnologiiinformaţionale,serviciile”înnor”,conformraportuluiprezentatdeGartnerInc., vorcunoaşteocreştereimpresionantă,decirca20%anual,atingândîn2015unvolumdevânzăridecirca180miliardeUSD.Datfiindfaptulcăîntre-prinderiledinMoldovasuntslabcunoscutepepiaţainternaţională,vânzărileînnorcreeazăcondiţiifavorabilepentrucreştereaexporturilor.Emultmaimicefortuldemarketingnecesarpentruvânzările înnordecât încazulvânzărilorseparatedeproduse.Programelecreatepotfiplasateînnorîncalitatedeservicii.
Unaltsegment,relativdeschisşicarenecesităinvestiţiimici,îlreprezintăpiaţadeaplicaţiipentrutelefoanelemobile.Seestimeazăunvolumde35miliardeUSDîn2014,conformunuiraportalIDC.Încazuldat,însăenecesarunefortdemarketingînalt.Risculcreăriiunuiprogramcenuvaaveasuccespepiaţăerelativînalt.
ConformestimărilorAsociaţieideSubcontractareînEuropaCentralăşideEst(CEEOA),seobservăotendinţădecreştereapieţeidesubcontractareaserviciilor.Piaţarespectivăpresupuneproiectemicipentrucompaniimicişimedii,reprezentândooportunitatepromiţătoarepentruMoldova.
SpredeosebiredeţăriledinAsia,MoldovaestemaiaproapedeEuropa,atâtgeografic,câtşicultural.ForţademuncăînMoldovaesteconsideratăcafiinddecalitatebunăşinufoartescumpă.MultecompaniistrăineexamineazăposibilitateaplasăriioficiilorînimediataapropiereaUniuniiEuropene.CompaniiledesoftwaredinUniuneaEuropeanăşiAmericadeNordprivescEuropaCentralăşideEstcaoopţiunemultmaiconvenabilădecâtAsia,datorităpersonalului,careemultmaicooperantşiorientatsprerezultate.Unaltavantajpentrucompaniileeuropeneestediferenţamicădefusorar,ceeacefacemultmaiuşoarăcomunicarea.
Dupăcreştereade43%aexporturilordeprogrameinformaticeobservatăîn2011,seaşteaptăorevenireînanul2012aritmuluidecreşterelanivelulanilor2009-2010–circa12-13%pean.
B. Schimbăripepiaţalocală
În luna noiembrie 2012ANRCETI a acordat două licenţe pentru telefonia mobilă ”de generaţia a patra”.LicenţeleaufostobţinutedecătrecompaniileMoldcellşiOrange,caredejapresteazăserviciidetelefoniemobilăpepiaţaMoldoveişicarevorasiguramodernizareareţelelorexistenteînbazastandardelortehnologieiLTE.
Nouageneraţie de tehnologii va îmbunătăţi înmod considerabil calitateaaccesului la Internetulmobil, vafacilita interactivitatea şi capacitatea de transmisiune a datelor, organizarea videoconferinţelor pemobil şiutilizareaaltoraplicaţiimodernepentrutelefoniamobilă.
RecentANRCETI a anunţat intenţia de a pune la dispoziţia furnizorilor de telecomunicaţii sub-banda defrecvenţeradio3750-3800MHz,înscopulfurnizăriireţelelorşiserviciilorpublicedecomunicaţiielectronicemobileterestredeaccesradiodebandalargă.ConformpropuneriiANRCETI,companiilecaredejapresteazăserviciidecomunicaţiimobile, lamomentulobţinerii licenţeiBWA,vorfiobligatesăasigureacoperireacuserviciiBWAdecelpuţin30%dinteritoriulRepubliciiMoldovaîntermende18lunidindataobţineriiLicenţei.Celelaltecompanii,încazulobţineriilicenţei,vorfiobligatesăasigureacoperireacuserviciidecelpuţin30%dinteritoriulRepubliciiMoldovaîntermende36delunidindataeliberăriicătreacestaaLicenţei.ANRCETIconsiderăcăeliberarealicenţeivacontribuilaatragereainvestiţiilorîndezvoltareanoilortehnologiideacceslaInternet,care,larândulsău,vorstimulaconcurenţapepiaţaserviciilorpublicedeInternetînbandălargă,înspecialaserviciilorprestateînlocalităţilerurale.
V.Potenţialuldecreştere
28
A. Capitaluluman,factorulcriticîndezvoltareasectoruluiTIC
SectorulTIC, înspecial celdeprestareaserviciilor (elaboraresoftware,deservirecalculatoareetc.), esteunsectorcuconsumînaltdecapitaluman.Unfactor-cheieîndezvoltareasectoruluiîlreprezintăingineriişispecialiştiiIT,experienţa,abilităţileşicunoştinţelelor.
Tradiţional,ratadeînmatriculareînînvăţământulterţiardinMoldovaeralaunnivelînalt.Dupăfixarealimitelordeînmatriculareastudenţilorînînvăţământulterţiar,s-aobservat,înultimiicinciani,oreducerearateideîn-matriculare,spredeosebiredeţărileEuropeiCentraleşidemajoritateaţărilorCSI.
Figura24Ratadeînmatriculareînînvăţământulterţiar
Sursa: INSEAD, The Global Information Technology Report
Lafelcaşiîncazulaltorspecialităţi,înmatriculareastudenţilorlafacultăţilelegatedesectorulTICascăzut,pondereaîntotalstudenţiînmatriculaţirămânândpracticconstantă–11%.Dacăîn2007aufostaprobate2623locuri,în2012numărulacestoraascăzutla2367.Acrescutînschimbdela618la762numărullocurilorfinanţatedinBuget.
Cifrele includ specialităţile: electronică, sisteme optoelectronice, teleradiocomunicaţii, microelectronică şinanotehnologii, calculatoare, tehnologii informaţionale,automaticăşi informatică, securitate informaţională,informatică,ciberneticăşiinformaticăeconomică,informaticăaplicată,ingineriasistemelorbiomedicale.
Trebuiedemenţionatcănicilocurileoferitenusuntsolicitateînmăsuradeplinălatoatespecialităţile.Înrezul-tat,în2012,din2367locurioferitedoar1930aufost”ocupate”.
VI.Factoriidecompetitivitate
2006
2009
39,4
Moldova
Romania
Ucraina
Bulgaria
Georgia
Azerbaidjan
KirghizstanRu
sia
%
60
50
40
30
20
10
0
70
80
90
38,1
Slovacia
Armenia
Tadjikistan
29
Figura25Numărullocuriloraprobatepentru”specialităţiTIC”
Sursa: Hotărârile Guvernului privind aprobarea Planului de înmatriculare
Aparent,număruldestudenţiestesuficientpentruaasiguracerereacreatăpepiaţatehnologiilorinformaţionale.Înrealitate,însă,metodeledeinstruireşicurriculasuntdepăşite.Doarunuinumărmicdeabsolvenţi îipotfi încredinţatesarcini curente,majoritateanecesitândo instruirepreliminară înaintedeangajare.CerinţelestricteimpusedeMinister,finanţarealimitată,câtşiflexibilitatearedusăacorpuluididacticcontinuăsămenţinăaceststatusquo,accentuândşimaitareprăpastiaformatăîntrecerinţelecompaniilorşiofertainstituţiilordeînvăţământ.CooperareaîntreîntreprinderiledinsectorulTICşicadreledidacticeefoarteslabă.
Figura26EvoluţiaponderiilocuriloracordatespecialităţilorTIC
Majoritateacompaniilorîndomeniulsoftwareorganizeazăprogramedeinstruirepentrunoiiangajaţi.Astfel,sereducedinhandicapulîntrecunoştinţeleangajaţilorcurenţişicelealeabsolvenţilor.
Centrele specializate de instruire practic lipsesc, iar de existenţa celor ce activează cunosc foarte puţiniabsolvenţi.
Obunăpartedinprogramatorialegcaleasubcontractăriidirectedecătrecompaniiledinafaraţării.Dinpăcate,încelemaidesecazuri,programatoriirespectivinusuntproaspătabsolvenţi,cifoştiangajaţiaicompaniilordesoftware.Astfel,esteafectatăşimaitareasigurareacucapitalumanacompaniilorlocale.
Conformunorsurse,înMoldovanumăruldeprogramatorisubcontractaţidinexteriorestedecirca1600.Tari-fulmediupeorăsolicitatdecătreprogramatoriimoldoveniestemaimicdecâtcelsolicitatînţărileEuropeicentrale.Cauzaceamaiplauzibilăestecunoaştereaslabăaţăriidereşedinţă.
http://ceeoa.org/assets/Uploads/CEEITOReview2010.final.pdf
VI.Factoriidecompetitivitate
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2005
618
1605
762
2007 2012
Contract
Buget
1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
pers
oane
10,0%
10,2%
10,4%
10,6%
10,8%
11,0%
11,2%
11,4%
11,6%2800
2007 2011
2367
11,5%
11,2%
2623
Locuri TIC Pondere în total
4
4
30
Figura27Tarifulmediupeorăsolicitatdecătreprogramatoriimoldoveni
Sursa: CEEOA, Central and Eastern Europe IT Outsourcing Review, 2010
B. Mediuldeafaceri
DupăcumrelevăstudiulprezentatdeINSEAD,Moldovaaînregistratregreseînultimiianilacapitolul”mediudeafaceri”,coborândînperioada2009-2011,depelocul94pelocul106.
Tabel4PoziţionareaMoldoveipecomponentelemediuluideafaceri,caparteaindiceluidecapabili-tateareţelei.
Sursa: INSEAD, The Global Information Technology Report, 2012
S-aînrăutăţitsituaţiaprivindeficacitateaorganelorlegislative(Parlamentul),legislaţiacevizeazăsectorulTIC,independenţajuridicăşiprotecţiaproprietăţiiintelectuale.
1. Reglementareadestat
Adâncirea continuă a sectorului în economia tenebră, pe de o parte, cât şi observarea unor oportunităţipromiţătoareîncazulsusţineriisectorului,pedealtăparte,aufăcutcaGuvernulsăîntreprindăîncepândcuanul2005reformepentrureducereasubstanţialăapoveriifiscalepentruproducătoriidesoftware.Rezultatelenus-aulăsataşteptate.Aucrescutinvestiţiileînsector,iarmajoritateacompaniilordesoftwareaîncetatsămaiascundăniveluldesalariiachitatprogramatorilor.Înrezultat,înperioada2005-2011exporturiledeserviciisoftwareînregistrateaucrescutde13ori.
Majoritateacompaniilorintervievateaumenţionatopovarăfiscalăredusă.Pedealtăparte,reglementărilefis-calenusuntstabile,ceeacecreeazăproblemeînadministrareaimpozitelorşireducedinavantajulmenţionat.
NSEAD,TheGlobalInformationTechnologyReport,2012
5
5
Domeniu PoziţieRaport2009
PoziţieRaport2012
Eficacitateaorganelorlegislative 76 99LegislaţiacereglementeazăsectorulTIC 91 101Independenţăjuridică 111 132Protecţiaproprietăţiiintelectuale 70 110Numărproceduripentruapuneînaplicareuncontract 27 18Timp(durată)pentruapuneînaplicareuncontract 25 20
31
Companiiledin telecomunicaţii achită2,5%din încasărileprovenitedin serviciilede telefoniemobilă cătreMinisterulMuncii,deoareceîncămaisuntconsideratecaserviciidelux.
În linii generale, legislaţia în domeniul comunicaţiilor electronice este deja aliniată la cadrul european dereglementaredin2003.ÎnprocesdeadoptareestecadruldereglementareEU2009.PrincipaluldocumentcereglementeazădomeniulesteLegeaComunicaţiilorelectronicenr241-XVIdin15/11/2007.ÎnbazaLegiirespectiveafostcreatăANRCETIcaautoritateindependentădereglementarepepiaţaserviciilorîndomeniulcomunicaţiilorelectroniceşialtehnologiilorinformaţiei.
Conform Legii respective furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice poate fi iniţiată fără anecesitaocarevaaprobareprealabilă,cidoardupăosimplănotificareaANRCETI.ÎndecursdeşaptezileANRCETIanunţăfurnizoruldacăacestarespectăcerinţelesaunu.
PrinLegeanr.241afostdefinitServiciuluniversal,cerinţeleşimodul încareacestaseasigură.Serviciileincluseînsetulminimalserviciuluiuniversalsunturmătoarele:
• accesullareţelelepublicedecomunicaţiielectronicelaunpunctfix;• serviciuldeinformaţiiprivindabonaţiişipunerealadispoziţiearegistrelorabonaţilor;• accesullatelefoanelepublicecuplată,inclusivaccesulgratuitlaserviciiledeurgenţă.
HotărâreaConsiliuluideAdministraţieANRCETInr.12din31/01/2009stabileşteprincipiileşiprocedurilecereglementeazăinterconectarea,inclusivaccesullabuclalocalăşicolocarea.Portabilitateanumerelorvafiocerinţăîncepândcumai2013.
ÎnprezentLegislaţiaRMprevededouătipuridelicenţe:
1. Licenţapentruimportul,exportul,proiectarea,producereaşicomercializareamijloacelorcriptograficeşitehnicedeprotecţieainformaţiei,mijloacelortehnicespecialepentruobţinereaascunsăainformaţiei,prestareaserviciilorîndomeniulprotecţieicriptograficeşitehniceainformaţiei,acordatădecătreCam-eradeLicenţiere.
2. Licenţapentruserviciiledecreare,implementareşideasigurareafuncţionăriisistemelorinformaţionaleautomatizatedeimportanţăstatală,inclusivaproduselorprogram,acordatădecătreANRCETI.
Înurmareformelorîntreprinseînultimiiani,procedurilelaCameradeLicenţieresuntorganizatedupăprinci-piulghişeuluiunic.DupăcumaumenţionatmajoritateaîntreprinderilordeţinătoaredelicenţădinsectorulTIC,procedurileînorganulrespectivsuntfluidizateşinulecreeazăprobleme.
ÎnschimbîntreprinderileîntâmpinădificultăţiîncazulobţineriilicenţeidelaANRCETI.Pedeoparte,nusuntsuficientdedelimitateactivităţilecesuntdeimportanţăstatală,pedealta,procedurilesuntanevoioase,fiindsolicitatenumeroasedocumentesuplimentarecearatestacapacitateaîntreprinderiideadesfăşuraactivitatealicenţiată.HotărâreaConsiliuluideAdministraţiealANRCETInr.33din04.11.2010stabileştedoarcerinţelepecaretrebuiesăleîndeplineascătitularuldelicenţă,fărăaindicaexplicitlistadedocumentepecareacestaartrebuisăleprezintepentruaobţinelicenţa,precumşiactivităţilecesuntconsideratecafiinddeimportanţăstatală.Ambiguitateaîndefinireaactivităţilorrespectiveaduslasituaţiacândsuntsolicitatelicenţepentrupar-ticiparealaoricetenderorganizatdecătreinstituţiilepublice.Conformdeclaraţiilorpersoanelorintervievate,contrarprevederilorLegislaţieiînvigoare,proceduriledelaANRCETInuurmeazăprincipiulghişeuluiunic.
Activitatea de prestare a serviciilor, cât şi cea de comerţ cu amănuntul sau ridicata pot fi efectuate doardacăîntreprindereadeţineoautorizaţieînacestscop.Contrarlegislaţieiînvigoare,proceduradeobţinereaautorizaţiilordelaorganelepublicelocalenuesteorganizatădupăprincipiulghişeuluiunic.Întreprinderilesuntnevoiteca,înaintedeaprezentadocumentelelaPrimărie,săobţinădeladiverseorganesemnăturişiaprobări,inclusiv de la pretura de sector. O altă problemă cu care se confruntă întreprinderile ce comercializează
32
hardware,estenecesitateadeadeţineatâtautorizaţiepentrucomerţ,câtşiautorizaţiepentrudeservire.Ab-surditateaconstăînfaptulcăambeleactivităţisedesfăşoarăînacelaşispaţiu,iarîntreprindereaenevoităsăobţinădedouăoricoordonareadelaSPCSE(pompieri),SSES(sanepid)şialteorganedestat.
2. Infrastructura
Serviciuldeinternetşitransportdateesteasiguratînproporţiede90%detreioperatori:Moldtelecom,StarnetşiOrange.Competiţiaînaltăafăcutcatarifelesăscadăconsiderabilînultimiiani.ÎntreprinderiledinsectorulTICsuntîngeneralmulţumiteatâtdedisponibilitateareţelelor,câtşidetarifelepracticate.
Nuaufostmenţionatecarevaproblemeprivitorlaasigurareacuenergieelectrică.Totuşi,suntrarecazurilecândspaţiilesuntdotatecuosursădeenergieelectricăderezervă.Pentrumulţiinvestitoriacestlucruesteinacceptabil.
Ofertaînexcesaspaţiilordearendăforţeazăunnivelmicaltarifelor.Erelativuşordegăsitspaţiidearendăechipate cu infrastructura necesară, în special pentru companiile mici. Totuşi, unele companii considerăoportunăcreareaunuiparc IT,carearasiguraacces la internetdeviteză înaltăşialteserviciiutilepentrucompaniiledinsector.
3. Accesullafinanţare
Surseledefinanţareserezumălacreditareabancarăşiinvestiţiiledinparteaproprietarului.Îngeneral,pentrusectorerelativdificildeaapelalacreditareabancarădincauzalipseigajuluiceargarantacreditulobţinut.Problemaemaiacută încazulcompaniilorproducătoaredesoftware,care investescmijloacebăneştisubformădesalariipentruacreaprograme,însănudeţinmijloacefixesaucirculantepentrualeputeaoferiîncalitatedegaj.Chiarşiîncazulcompaniilordehardware,marfaprocuratăpoatefioferităcagajdoarlacirca40%dinvaloareaeidepiaţă.
NuexistăcarevafondurisauprogrameguvernamentalecarearsusţinefinanţareadecătrebănciasectoruluiTIC.
4. Organismeinternaţionale
DinnumăruldedonatoriprezenţiînMoldova,doarBancaMondială,proiectulCEEDIIalUSAIDşiBERDşi-aumanifestatinteresuldeasusţinesectorulTIC.
ProiectulCompetitivenessEnhancementandEnterpriseDevelopmentII(CEEDII)arecascopsusţinereaefor-turilorMoldoveiîncreareauneieconomiiputernice,diversificateşiorientatespreexport,prinîmbunătăţireacompetitivităţiişieficienţeiindustriilorcheie.CEEDIIvizeazăşasesectoare:textileşiconfecţii,accesoriidemodă,mobilierşiaccesoriipentrucasă, tehnologia informaţieişicomunicaţiilor, turismşivinificaţie.Printreactivităţileproiectului senumărăşi facilitareadialogului întresectoarelemenţionateşiGuvernulRepubliciiMoldova,susţinereaasociaţiilorşiuniunilorcreateîncadrulindustriilorrespective.Următoareledirecţiiaufostconsideratecaimportanteîncreştereacompetitivităţii:îmbunătăţireaproceselordeafaceri,utilizareatehnolo-giiloravansate,îmbunătăţireacalităţiiproduselorşiserviciilor,dezvoltarearesurselorumaneşipromovareaproduselor.
ScopulBănciiMondialeestedeareducesărăcia.UnuldinproiecteleBMavizate-Guvernarea, incluzânddouăcomponente:
• creştereacapacităţilordee-leadership,prinfinanţareacentrelore-Guvernnou-create,şi• dezvoltareae-serviciilor, realizatăprin1)creareaşi implementareaM-noruluişi2)dezvoltareaunor
serviciidee-guvernareşiaplicaţiicevorfilivrateprindiversecanale,inclusivpepaginiguvernamentaleşitelefoanemobile.
33
Sepreconizeazăcamajoritateaaplicaţiilorutilizateînatingereascopurilormenţionatemaisussăfierealizatedecompaniilelocale.
BancaEuropeanădeReconstrucţieşiDezvoltareadevenitînultimiianicelmaimareinvestitordinEuropaCentralăşideEst,susţinândeconomiileţărilorgazdăprinasumarearisculuiinvestiţional,atuncicândacestaerapreaînaltpentruafaceanumitesectoareatractive.
BERDs-aimplicatactivînsuportulANRCETI.PrinprogramulBAS,parţialfinanţatdeBERD,aufostsusţinuteproiectedeimplementareasistemelorinformaţionaledemanagement(circa46%dintotalulproiectelor).
5. Modificărialepieţei
Internaţionalizareapieţeideserviciideprogramareaschimbatconsiderabilmodulîncarecompaniileactivează.Pieţeîncreştere,precumAppleAppStore,Androidmarket,AmazonMarketplace,oDesk.com,freelancer.comşialteleoferănoioportunităţideexportpentrucompaniilelocale.Vânzarea”înnor”eopracticădejacunoscutăînMoldova,utilizatăatâtpentruavindeproduseleproprii,câtşipentruaprocuraceledecareaunevoie.
6. Achiziţiilepublice
Companiile din sector nu consideră achiziţiile publice ca fiind transparente. Majoritatea actorilor pe piaţăconsiderăcăsarcinatehnicăestefăcutăastfel,casăcâştigeunanumitparticipant.OaltăproblemălegatădedomeniuldatestepredispunereaAgenţieideAchiziţiiPublicedeaselectaofertacucelmaijospreţ,chiarfiindîndetrimentulcalităţii.CutoatecăLegislaţiapermiteoabatereargumentatăînacestsens,astfel,Agenţiaseasigurăcănuvaaveaproblemeulterior,încazulvizitelorCurţiideconturi.
NuexistăobazădedatecuproiecteleTICimplementatedecătreinstituţiiledestat.Astfel,suntcazuricândosarcinătehnicăesterealizatăde lazero, fărăabeneficiadeelaborărilesimilare făcutedeja îndomeniulrespectiv.
Nusuntefectuateaudituripost-vânzare.Astfel,practicnuseasigurăcăceeaceafostsolicitat,esteimple-mentat.Demulteori,edificilchiarşipentrubeneficiarsădeterminedacăserviciuldeprogramareprestatcorespundecerinţelortehnice.
7. Protejareadrepturilordeautor
ConformstudiuluiprezentatdeINSEAD,Moldovaacoborâtîntreianidepelocul70pelocul110lacapitolul”protejareadrepturilordeautor”.Dateleprezentateînstudiudenotăorateapiraterieiîndomeniulsoftwaredecirca90%.NivelulpracticnudiferădecelobservatînalteţăriCSI,cuexcepţiaRusiei.SeobservăuşordingraficuldemaijosdiferenţaconsiderabilăîntreniveluldepiraterieînMoldovaşiceldinţărileEuropeiCentrale.
Figura28RatapiraterieisoftwareînţărileCSIşialeEuropeiCentrale
INSEAD,TheGlobalInformationTechnologyReport,20126
6
Moldova
Romania
Ucraina
Bulgaria
Georgia
Armenia
Azerbaidjan
Slovacia
Rusia
405060
3020100
708090100
Cehia
Ungaria
Croatia
Muntenegru
Serbia
%
34
AsociaţiaNaţionalăaCompaniilorPrivatedinDomeniulTICapropusdejaunproiectdeLegepentrumodi-ficareaunoractelegislative,înparticularLegeanr.139din02.07.2010cuprivireladreptuldeautorşidrep-turileconexe.ProiectulafostcompletatcuconcursulexperţilordincadrulproiectuluiTwinning,aiAsociaţieiNaţionaleCopyright,aialtorreprezentanţiaisectoruluiprivat. Iniţiativaeînprocesdediscuţie,principaleleprevederifiind:
• excludereastabiliriidecătreGuvernatarifelorminimecereglementeazăcuantumulremuneraţiei• modificareamoduluidedeterminareacuantumuluiremuneraţieipentrureproducereaoperelorînsco-
puripersonale• excludereaobligativităţiiindicăriiidentităţiidistribuitoruluilapunereaîncirculaţieaechipamentului• eliminareanecesităţiiprezentăriiuneidoveziprivindachitarearemuneraţieicompensatoriidinpartea
importatorilor• excludereaprevederiiprivind”utilizareaprogramelorpentrucalculatordecătreautorităţilepubliceîn
temeiul licenţelorunicenegociatedeGuverncutitulariiprogramelorpentrucalculator, launpreţre-zonabil,fărăaprejudiciaintereseletitularilordedrepturi”
• modificareamodului în care sunt protejate drepturile de autor şi drepturile conexe prin intermediulreţelelordecalculatoareşianume,responsabilizareaproprietaruluipaginiiWebşiaprestatoruluiser-viciilordehostingşieliminarearesponsabilizăriicompaniilorcepresteazădoarserviciidetransmisiidedate(Articolul66).
C. Abilităţiantreprenorialeşiinovaţii
Una din problemele ce reţin integrarea companiilor locale în circuitul internaţional constă în gradul redusal abilităţilor antreprenoriale.Doar un numărmic de întreprinderi au în calitate demanageri persoane cuexperienţăînrelaţiiinternaţionale.Majoritateacompaniilormicinuposedăsuficienteabilităţiantreprenoriale,ceeaceconducelainvestiţiiînsoftwaredestinatecomerţuluiinternaţional,carenugenereazăvânzărisufici-entepentrurecuperarealor.
Nusuntcunoscutecazuriîncarecompaniile localeefectueazăactivităţidecercetare-dezvoltare.Deobiceiîntreprinderileapeleazălasoluţiiexistentepepiaţamondială,integrându-leînproduseleproprii.
35
Nr Recomandare Problema Instituţie Termen Rezultat
Strategice
1.
CreareaPremiselorpentruCreştereaSectoruluiTICconformurmătorilorindicatori:
• Numărdespecialiştiîndomeniu
• Exporturi• Investiţii• Programe
dereţinereacadrelorînţară.
Pânăînprezent,sectorulTICs-adezvoltatdelasine,cuosusţinerepeanumitedirecţiiînguste,fărăoviziunestrategicănaţionalădeîncurajareatehnologiilorinformaţionaleşicomunicaţiilorîndezvoltarealorcontinuăînRepublicaMoldovaşifărăimplementareaprogramelorcearcontribuilasporireacalităţiispecialiştilorşianumăruluispecialiştilordindomeniu,sauarcontribuilacreştereavolumuluisectoruluiînţarăşiexporturi.
MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilorMinisterulEconomiei
Mediu
MajorareanumăruluidespecialiştiITde2oriîn5ani.Majorareaexporturilorpînăla200mil.USDîn5ani.Creareaunuifonddeinvestiţiideminim10milioaneîn5ani.Creştereavolumuluiindustrieide4oriîn5ani.
Educaţie
2.
Acreaungrupdelucru,încarevorfiincluşireprezentanțiiinstituțiilordeînvățământșiceiasectoruluiTIC,carevorexaminașivoraprobaprogrameledeinstruirelaspecialitățileTIC.
ÎntreprinderiledinsectornusuntsatisfăcutedeabsolvenţiifacultăţilorTICînRepublicaMoldova,înceeacepriveştecunoştinţele,abilităţile,capacităţile.Pedeoparte,cunoştinţelepecareleposedăabsolvenţiisuntslabe,iarpedealtăparte,programuldeînvăţământîninstituţiiledeînvăţământsuperiorestedepăşit.
MinisterulEducaţiei Mediu
Programedeinstruireactualizatelatehnologiileprezentepepiaţă.Costuriredusedeinstruirelaangajare.
3.
AintroduceînprogrameledestudiipentruspecialităţileTICaobiectelorcesuntnecesarepentrudezvoltareaafacerii,precummanagementulproiectelor,marketingul,abilităţiledecomunicare.
AbsolvenţiifacultăţilorTICposedăcunoştinţeslabenecesarepentrudezvoltareauneiafacerisaupentrugestiuneaproiectelor.DomeniulTICesteunulfoartespecific,carenecesităcunoştinţeprofunde.Absolvenţiialtorfacultăţi,cadeexemplucelecuprofileconomic,auşanseredusedeainiţiaafaceriîndomeniulrespectiv.Numărulmicdepersoanecareposedăatâtcunoştinţetehniceprofunde,câtşicunoştinţeînmanagement,reţindezvoltareaantreprenorialăînsector.
MinisterulEducaţiei Mediu
Creştereanumăruluideîntreprinderiînsector.Creştereaeficienţeiîntreprinderilordinsector.
4.Acreamecanismedestimulareainstruiriistudenţilorlapractică.
Manageriinusuntinteresaţiînainstruistudenţiice-şifacpracticaîncadrulîntreprinderii,înspecialpentrucăaugaranţiiaproapenulecăstudentulrespectivsevaangajaulteriorlaei.Chiardacăacceptăstudenţiisă-şirealizezepractica,instruireaon-the-jobemaidegrabăoformalitate.
MinisterulEducaţiei,MinisterulFinanţelor
Mediu
Absolvenţifamiliarizaţicuactivitateaîncadrulîntreprinderilor.Nivelmaiînaltdecunoştinţealeabsolvenţilor.
VII.Recomandăripentrupoliticilepetermenscurt,mediuşilung
36
5.
Acreamecanismefiscaleşinefiscaledestimulareaîntreprinderilordinsectorcareco-finanţeazăinstruireastudenţilorlaspecialităţileTIC.
Omodificareaprogramelordestudiivaaveaefectminoratâttimpcâtsalariileprofesorilorsuntreduseşi,respectiv,metodadepredarevarămâneneschimbată.Majoritateaprofesorilornusuntstimulaţipentruaadoptaometodădepredareadecvată,mulţidintreaceştianicinuaucapacităţilenecesare.Întreprinderilenuauuncuvântdespusînselectareastudenţilorlaînmatriculare,iarinstituţiiledeînvăţământnusuntinteresateînmoddeosebitînselectareacelorceîntr-adevărauabilităţi,intereseîndomeniultehnologiiinformaţionale.
MinisterulEducaţiei Mediu
Creşterearatei”acceptabilităţii”absolvenţilor.
6.
AcreapremisepentruîncurajareaspecialiştilordindomeniulprivatsăactivezeîncalitatedelectorişiprofesoriînpredareadisciplinelorIT.
Lamoment,motivaţiaspecialiştilordindomeniulprivatdeaparticipaînpregătireaspecialiştilornupoateficomparatăcuactivitateapecareodesfăşoarăaceştiaînactivităţiledincadrulîntreprinderii.Pentruaasiguratotuşiaccesullaultimeletrenduri,estenevoiedegăsitoformulădeîncurajareaspecialiştilordeaparticipaînprocesuldepregătireacadrelor.
MinisterulEducaţieiMinisterulTIC
Mediu
Numărdespecialiştidinsectorulprivatîncadraţiînprogrameledestudiiuniversitare.
Impoziteşitaxe
7.
Adirecţionaîntr-unFonddesusţinereasectoruluiTICtaxade2,5%lamomentvărsatădecătrecompaniilecarepresteazăserviciidetelefoniemobilăînFondulrepublicanşiafondurilorlocaledesusţineresocialăapopulaţiei.
Legeanr.827afostaprobatălaînceputulanului2000,cândtelefonulmobileraunlux,fiindutilizatdemaipuţinde3%dinpopulaţiaţării.Astfel,creareaunuiFondpentruacordareadeajutormaterialpăturilorsocialmentevulnerabilealepopulaţiei,finanţatinclusivdeceicefolosesctelefoniamobilă,erajustificatăatâtsocial,câtşieconomic.Înanul2012,cândratadepenetrareatelefonieimobileadepăşitnivelulde100%,iarmajoritateareprezentanţilorpăturiisocialvulnerabileutilizeazătelefonulmobil,taxarespectivănu-şimaiîndeplineşterolulpentrucareafostgândită.Acumtelefonulmobilnumaiesteunlux,ciuninstrumentdeacreavaloareadăugatăprineconomisireatimpuluiînluareadeciziilorsaupentruaaccesainformaţii.
MinisterulFinanţelor Mediu
Serviciiledetelefoniemobilăvorfişimaiaccesibile.Fonduldesusţineresocialăapopulaţieivafisuplinitdincomercializareaproduselordeluxcenucontribuiedirectladezvoltareaeconomiei.
37
8.
AintroducepentrucompaniiledinsubsectorulBPOfacilităţisimilarecucelepecareleaucompaniiledinindustriasoftwareşianume,calculareadefalcăriloraferenteremuneraţieipersonaluluiînbazaunuisalariumediulunar.
EstebinecunoscutfaptulcăsubsectorulBPOestecelmaitareexpustentaţieidea”ascunde”opartesauchiarîntreagaactivitate.Motivelesunturmătoarele:•Clienţiisectoruluisuntcompaniidinafaraţării,carenuaulegăturăcusistemulfiscalalRepubliciiMoldova.•Aproapeîntreagasumăavânzărilorreprezintăvaloareadăugatădecătrecompaniaprestatoare,ceeacefacecalegăturileeconomicecualtecompaniilocalesăfieminime.•Suntnecesareactiveneînsemnatepentrudesfăşurareaactivităţii,decipotfidepistatecugreu.Demulteoricompaniilerespectiveînchiriazăapartamentedelapersoanefizice,fărăaapăreaîncarevaevidenţă.Angajaţiisuntdeobiceipersoanetinere,pânăla40ani,preocupatepreapuţinpentruoeventualăpensie.
MinisterulFinanţelor Lung
•CreştereaîncasărilorînBuget,graţiecompaniilorcarevorrenunţalaserviciilefirmeloroffshoreşiîşivorlegalizaactivitatea•Creştereaexporturilor,deoareceocompaniecareactiveazăprinfirmeoff-shoreşiareunspaţiuascunsdeochiilumii,aremultmaipuţineşansedeafisubcontractată,astfelmultecontractefiindpierdute.
9.
AeliminaTVAlaproduselesoftwaredestinatecreşteriieficienţeiîntreprinderilor,îmbunătăţiriiprocesuluidestudiisauaactivităţilordecercetare-dezvoltare.
Costulridicatalproduselorsoftwareesteunuldinmotivelepentrucareacesteademulteorinusuntimplementate,chiardacăaplicarealorarducelacreştereaeficienţeişilarecuperareainvestiţiei.Ratapiraterieiestede90%.
MinisterulFinanţelor,MinisterulTehnologieiInformațieișiComunicațiilor
Lung
•Creştereaeficienţeiîntreprinderilor,îmbunătăţireaprocesuluidestudiişiaactivităţilordecercetare-dezvoltare•Diminuarearateipirateriei
10.MenţinereaunuimediufiscalfavorabilpentrucompaniileIT.
Încontextregional,MoldovadevinenecompetitivăcualteţăriîncazulîncaresetuldefacilităţifiscalepentruîntreprinderiITdispare.Pentruapăstra,stimulaşicreştesectorulestenevoiededezvoltareaşimenţinereaunuipachetatractivfiscalpentrudomeniulTIC.
MinisterulFinanţelorMinisterulEconomieiMinisterulTIC
LungPachetfiscalatractivpentrucompaniiledindomeniulTIC.
Cadruldereglementare
11.
AsesizaConsiliulmun.ChişinăucuprivirealanecorespundereaDecizieiConsiliuluimunicipalnr.13/4din27.12.2007cuLegislaţiaînvigoare,înspecialcuLegeanr.231din23/09/2010.Deasemenea,MTICvasolicitacaînregulamentulnou-creatsăfiestipulatînmodexprescăpoatefisolicitatăosingurăautorizaţiepentrucomerţşipentruservicii.
a.Primăriaobligăcompaniilesăanexezelacerereaprivindsolicitareaautorizaţieicoordonăridinparteapreturiidesector,aCentruluiNaţionaldeSănătatePublică(fostSanepid),aServiciuluiProtecţieiCivileşiSituaţiilorExcepţionaleetc.
b.Majoritateacompaniilorcarecomercializeazăhardwarepresteazălaaceeaşiadresăşiserviciideservice,îngaranţieşidupă.Einutilcaîntreprindereasăsolicitededouăoriaceleaşiautorizaţii/coordonăridelaorganismeleabilitate.
MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor
Scurt
Fluidizareaşitransparenţaprocesuluideobţinereaautorizaţiilor,carevorducela:•eliberareauneipărţidintimpulmanagerilorpentruafifolositladezvoltareacompaniei•diminuareaplăţilorneoficialeachitatedecătrecompaniipentrufacilitareaprocedurilordeobţinereaautorizaţiilor
38
12.
Înregistrareaexportuluidesoftwareînbazadeclaraţieifurnizorului,fărăasolicitaActedeprimire-predare.
InspectoratulFiscalsolicităcompaniilorprezenţaunorActedeprimire-predarealucrărilorpentruserviciileprestate,inclusivpestehotareleţării.NuesteraţionalşideobiceinuesteniciposibilcaprestatorulsăsolicitedelaconsumatorsemnareaActuluideprimire-predareîncazulvânzărilordesoftware.Înrezultat,multeîntreprinderiînfiinţeazăcompaniipestehotare,carevândprogrameleşiîncaseazăbanii,evitândprocedurilebirocraticedesemnareaactelor.
MinisterulFinanţelor,MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor
Mediu
Opartedinexporturiledeserviciirealizateprinintermediulcomerţuluielectronic,ardeveni”oficiale”,adicăarfiînregistrateînevidenţacontabilăaîntreprinderii,cutoateconsecinţelefiscaleaferente.
13.
Aeliminalicenţelepentruserviciiledecreare,implementareşideasigurareafuncţionăriisistemelorinformaţionaleautomatizatedeimportanţăstatală,inclusivaproduselorprogram
ANRCETIareîmputernicireadeaemitelicenţepentruelaborareasistemelorinformaţionaledeimportanţăstatală.Nuexistă,însă,uncarevaactnormativ,careardefininoţiuneadesisteminformaţionaldeimportanţăstatală.Astfel,practiclaoricetenderdeachiziţieaprogramelorestesolicitatălicenţa,indiferentdacăacesteapotsaunu”prejudiciadrepturileşisănătateacetăţenilor,mediulînconjurătorsausecuritateastatului”
Iniţiativă-MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor,MinisterulEconomiei
Scurt
ReducereabirocraţieişiatimpuluicheltuitdecătrecompaniiledinsectorîncazulparticipăriilatendereleorganizatedecătreAAP.CompaniilecarevorprestaserviciilerespectivevornotificaînscrisANRCETI.
14.
ApermitevămuireaproduselorelectronicesositepecaleaaeruluiînBiroulvamaldelaaeroport
Biroulvamaldelaaeroportnuesteabilitatsăefectuezevămuireacomponentelorelectronice.Lamomentulimportăriicomponentelorpecaleaaerului,companiilesuntnevoitesăînchiriezeunmijlocdetransportcuremorcăcepoatefisigilată,săperfectezeacteledetranzitpeteritoriulRepubliciiMoldovaşisăachiteterminalulatâtlaAeroport,câtşiceldelaCricova.
DepartamentulVamal Scurt
Vafieliminatănecesitateadeclaraţieidetranzitşisevaeconomisidintimpulşiresurselefinanciarealecompaniilorimportatoaredeproduseelectronice.
15.Arevizuiregistrulnaţionalprivindocupaţiile
DomeniulTehnologiilorInformaţionaleavanseazăşiprogreseazăintensînultimuldeceniu,înfaptcreându-sefuncţii/ocupaţiinoi,cuatribuţiideserviciudiferitedeceleaprobatecuzeceaniînurmăînCORMşicareindubitabilnumaidescriucorectdrepturileşiobligaţiilesalariaţilorrespectivi.Aprobareaoficialăadenumirilorfuncţiilorîndomeniul.TehnologiilorInformaţionaleestenecesarăşiînvedereafolosiriiuniformeadenumirilordefuncţiiînsectorulTehnologiilorInformaţionale,standardizăriiconformaccepţiunilorlarg
MinisterulMuncii Mediu
Vafiajustatclasificatorulpentruaincludespecialităţicareexistăînsector,însănuseregăsescînregistru.Caurmare,managementulresurselorumaneînîntreprinderiledinsectorvafimaisimplu.
Unul din criteriile de determinare a genurilor de activitate supuse licențierii, Art. 4, Legea nr. 451 din 30 iulie 2001
7
7
39
utilizateînindustriatehnologiilorinformaţionale,aocupaţiilorînpiaţamunciiîndomeniulvizatşideaasiguracreştereaprofesionalăcontinuăaspecialiştilorîncauză.
16.
Aprobareamecanismuluiderevizuireasarcinilortehnicedecătresocietateacivilăşiorganizaţiiledeprofil.
AgenţiaAchiziţiiPublicenudeţineabilităţisuficientepentruaevaluaoferteleatuncicândevorbadeproduseTIC.MajoritateacompaniilordinsectoraureclamatotransparenţăredusăînceeacepriveşteactivitateaAAP.
MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor
Scurt
•soluţiitehniceconformcerinţelor•economiidebuget.
Achiziţiipublice
17.
Acreaşimenţineunregistruelectroniccentralizatcuinformaţiaprivindproiecteledejaimplementateîndomeniultehnologiilorinformaţionalepentruinstituţiiledestat.
Lamomentdiverseinstituţiidestatsolicităprogramepentruactivitateacurentă.Înmultecazuriproblemelecucareseconfruntăinstituţiilesuntsimilare.Uneleprogramearputeaficreateprinsimplaadaptareacelorexistente.
MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor
Scurt
Reducereaefortuluiîncazulunorproiectesimilare,respectivconsumareaunuibugetmaimic.
18.
Aselectaungrupdeexperţi,dindiferitecompanii,pentruaexcludeconflictuldeinterese,carevorputeaficontractaţidecătreAgenţiaAchiziţiiPubliceîncazulcândvafinevoiedeexpertizătehnică.
AgenţiaAchiziţiiPublicenudeţineabilităţisuficientepentruaevaluaoferteleatuncicândevorbadeproduseTIC,înspecialînceeaceţinedeprograme.Pedealtăparte,oriceeroareînselectareaoferteipoatefiinterpretatădecătreCurteadeConturicaoîncercaredeaprotejaanumiţiconcurenţi.Înrezultat,deobiceisuntselectateofertelecucelmaimicpreţ.
MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor,cusuportulATIC
Scurt
Vorfiselectateîncadrultenderelorofertelecucelmaibunraportcalitate/preţ.VorfidiminuatecazuriledecorupţieînAchiziţiilepublice.Avizulexperţilorvafiunulconsultativ.Serecomandăcaexperţiisăfieselectaţialeatoriu,înmodconfidenţial•beneficiarul,câtşicompaniilesoftware,nuvorcunoaşteexpertul/experţii.
19.
AprobareauneiHotărârideGuvern,similareHGNr.834din13.09.2010”PentruaprobareaRegulamentuluiprivindachiziţiilepublicedelucrări”,carearprevedeapentruprocesuldeachiziţiiaprogramelorinformaticecerinţesimilarecaîncazulachiziţieilucrărilordeconstrucţii,inclusivgaranţiadeasigurareaexecutăriicontractului,monitorizareadecătreAAPaproiectelorpânăînmomentulcândesemnatActuldeprimire-predare.
AgenţiaAchiziţiiPublicenumonitorizeazăproiecteledupăimplementareaacestora.Suntmultecazuri,cândproiectelerealizatediferădesarcinatehnicăanexatălacontract.Uneori,cazurilepotfidepistatedecătrebeneficiar,alteorifaptulrămânecunoscutdoardeprestator.
Iniţiativă-MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor
Scurt
NumăruldeproiectelealecărorrezultatenucorespundSarciniitehnicesevadiminuasimţitor.
40
Stimulareadezvoltăriisectorului
20.
AcreauncadrufavorabildeparticipareacompaniilorTICînactivităţiledecercetare-dezvoltare.
CompaniiledesoftwareînMoldovanuposedăresursesuficientepentruaselansaînastfeldeactivităţidincauzaresurselorumaneşifinanciarelimitateşiariscurilorînalte.Dezvoltareatehnologiilorinformaţionalesefacenuatâtprindescopeririuimitoarealesavanţilor,câtprinmuncaasiduă,zidezi,apracticienilortalentaţi.Doaropersoană,caresimtepiaţaşicareareabilităţiextraordinareînagăsisoluţiivariate,poatefilocomotivaînactivităţiledecercetare-dezvoltare.Sistemulactualaplicatîncercetărileştiinţificefinanţatedecătrestat,coordonateînceamaimarepartedecătreAcademiadeştiinţe,descurajeazăparticipareacompaniilorcenuauîncadrateînlistadestatepersoanecugradeştiinţifice,chiardacăposedăprogramatoritalentaţi.
MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor
Lung
Activităţiledecercetare-dezvoltarearputeaaduceunbeneficiuenormţăriidinsimplumotivcăamputeaexportaproprietateintelectuală,cuvaloareadăugatăconsiderabilă,şinudoarunsimpluexportdeforţădemuncă,chiardacăeînaltcalificată.
21.
Creareaunuiincubatoralsectoruluidetehnologiiinformaţionalepentrucompaniinou-create.Informaţiaprivindincubatorul,beneficiileacestuiavorfipelargrăspânditeprintreproaspeţiabsolvenţiaiinstituţiilordeprofil.Finanţareaincubatoruluipoatefifăcutăparţialprincontribuţiafinanţatorilorexterni,parţialdecătrestat.
Deregulă,companiilenou-createnuauniciresurselefinanciare,niciexpertiza,niciabilităţilepentruaseîncadraîncomerţulinternaţionaldeprodusesoftware.Atuncicompaniilesauîncepsăseînghesuiepepiaţalocalăînîncercareadeacâştigaocotămaimare,sauîncearcăcupaşitimizisăcâştigeproiectepepiaţaeuropeană.Înambelecazuricreştereacompanieisedovedeşteafipreamicăpentruapermiterealizareaunoractivităţidedezvoltare.
MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor
Mediu
Incubatorulvafurnizainformaţiiprivindpieţelevestice,carelamomentsuntcelemaipromiţătoare,inclusivtendinţelepepiaţă,informaţiaprivindcelemaisolicitateproduse,modulîncareclienţiiactivează.Membriiincubatoruluivoraveaoportunitateadeacăpătaabilităţiavansatedemarketing,antreprenoriale,administrarefinanciarăetc.Adiţional,membriiincubatoruluivoraveaacceslacelemaibunepracticeînsector.Aicivorputeafidezvoltateideidebusiness,antreprenoriiputândprimilegăturăinversădelaexperţiîndomeniu,inclusivdepestehotare.
41
22.
Acăutaşipropuneprodusefinanciareviabilepentrufinanţareasectorului.
Pentrusectoredificildeaapelalacreditareabancarădincauzalipseigajuluiceargarantacreditulobţinut.Problemaemaiacutăîncazulcompaniilorproducătoaredesoftware,careinvestescmijloacebăneştisubformădesalariipentruacreaprograme,însănudeţinmijloacefixesaucirculantepentrualeputeaoferiîncalitatedegaj.NuexistăcarevafondurisauprogrameguvernamentalecarearsusţinefinanţareadecătrebănciasectoruluiTIC.
ATIC,BNM,MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor
Lung
Resurselefinanciaresuplimentarearpermitecompaniilornudoarsăcreascăsausăsemenţinăstabilpepiaţă,cisăinvesteascăînproiectededezvoltareatâtaproduselor,câtşiaproceselorîngeneral.
42
NOTE
43
NOTE
44
NOTE
45
46
Sectorul TICîn Moldova