Nicolae EnCiu

SCRIE,REASI RESCRIEREA

ISTORIE,ITendinge recente in istorio grafrarusi

de reinterpretare a participirii Rusiei gariste

la Primul Rizboi Mondial.DE LA LENIN LA PUTIN

EdituraARC

i

I

Ih

;

tr:s

Fh

Fr

krll"

SUMAR

Actualitotea Primului Rozboi Mondial la o sutd de anide la declansare.......9

1. Constituirea istoriografiei sovietice a Primului RizboiMondial (1917-1955)................... .......35

51. Ostatici ai dubioasei utopii sociale leniniste.... ...............35

52. Afirmarea gcolii istorice a lui Mihail Pokrovski (1868-1932).............49

53. Stalinizarea istoriei Primului Rdzboi Mondial ....,............56

54. Participarea Romdniei la Primul Rdzboi Mondial ca temdde cercetare in istoriografia sovieticd ..........62

2. Criza gi deriva istoriografieisovietice a Primului RizboiMondial (1956-1990).............. .........67

51. Revizuirea neostalinistd a gcolii istorice a lui Mihail

Pokrovski. Pe calea spre o metodologie leninistioriginard a Primului Rdzboi Mondial (1956-1985)...............................70

52. Marele Rdzboi in umbra Marii Revolulii Socioliste

din Octombrie (1985-1990)............... .................81

53. Aplicarea teoriei leniniste a imperialismului la participarea

Rominiei la Primul Rdzboi Mondial..... .........86

3. lstoria in subordinea politicii. Rdzboiul uitotin istoriografia recenti a Federaliei Ruse (1990-2014).................t02

51. Asocialia lstoricilor Primului Rdzboi Mondialca instrument de interpretare obiectivi a istorieisecolului alXX-lea (1990-2000)................... .......................106

52. De la Rdzboiuluitatla Marele Rdzboipentru ApdrareaPatriei (20002007) ................... ....127

53. Anevoioasa cale de reevaluare a participdrii Romdnieila Primul Rdzboi Mondial..... ......136

54.lstoria Primului Rdzboi Mondial ca instrumental noii politici imperiale ruse............ .............i47

incheiere ...........161

Cronologia participirii Rusiei !ariste la Primul Rdzboi Mondia1.........171

Bibliografie selectivd ........179

Anexe .................203

Rezumat ............219

PesroMe.... ...........220

R6sum6 ..............222

, .'.

".. ,'4?: t t\r1.Y.

'.-::;::',a2." ** i.tL tfr*l$ i,,q l,*Tt$

omenirii" gi rrprologul seco-

;i a Europei, in primul rAnd,

caracterului complex gi chiar

, a fost firesc, prin urmare, ca

FuI acestuia, consecinlele asupra

Fporane in ansamblu - si se bu-

Fricilor, sociologilor, economig-

&,

lloriei Primului Rizboi Mondial

li a acestuia, debutAnd cu cele-

pd Spengler, Declinul Occidentu-

0. Spengler a fost apreciati, dinkge, profunde, exacte, absurde,

le epocii contemporane (Lewisrnind de la ideea c6,,fiecare cul-

lnaturitate gi senectute", a ajuns

I Europei gi Occidentului in an-

i exista niciun fel de culturi eu-

[i, englezi, francezi,la fel cum pe

rau niciun fel de romani"2e.

berat;i un curent de opinie pur-u cu vigoare un curent de opiniet, ci,,Occidentul e departe de a-gi

gler sau un Toynbee ,,apar drept

ra. Orn. pea. B.A. Ma,uron, Mocrna,

rbelicd, Institutul European, Iaqi, 1997,

gler a fost tradusi drept ..3arar Eepo-laa>.}teprcu uop { otoauu uup o e oil ucmopuu.

tx., Bcryn. cr. u nplrMeq, K.A. Csacr.s-).

Actualitatea Primului Rdzboi Mondial la o sutd de ani de la declan5are 17

ingrndili", de vreme ce nu vid cultura european[ drept ,,una obignuiti,ba inci una necesar pe sfArgite', gi nu admit ci statele continentului euro-pean rimAn pe mai departe locomotivele istoriei3o.

Una din alternativele viabile la Declinul occidentulul lui spengler a

fost formulatd in acei ani de contele Richard von Coudenhove-Kalergi$AS+-|OZZ), in cartea Pan-Europa, publicat 6 in 192331. in volumul re-spectiv, Coudenhove-Kalergi a propus un prim proiect de unificare a

Europei pe baze confederaliste gi tot el va crea Uniunea Pan-Europea-ni in calitate de primi organizatie neguvernamentali r.,europeisti" de pecontinent. Mogtenitoare a unei bogate culturi gi istorii mirele, Europa,in viziunea lui Coudenhove-Kalergrr nu putea s[ supravietuiasci vicisi,tudinilor vremii decAt imbinAnd armonios particularitnlile gi intereseletuturor popoarelor de pe bitranul continent. Allturi de reconciliereadintre Franta si Germania, rejectarea oriciror prejudecili nationaliste,apirarea libertililor gi consolidarea picii constituiau pietrele de temelieale ceea ce Coudenhove-Kalergi numea Statele Unite ale Europei3z.

Necesitatea constituirii Europei ca model de solidaritate, care sl eli-mine din fagd germenii oricirui conflict, a declangat, in perioada dintrecele doui rizboaie mondiale, teza transformlrii ,,bitranului continent"fie intr-o patrie comun5, fie intr-o uniune de state impirtigind principiigi valori comune.

in acceplia lui Hermann Keyserling, bunioari, intreaga importantia Europei consti in spiritualitatea ei, ,,cdci e singurul domeniu in care ea, .,+este inci unici. In acelagi timp, e singurul care tocmai acum poate fi sporitintr-o misuri nemaiintAlniti. Orice realizare a sensului pe pimant are capremisi tensiuni empirice. Or, acestea sporesc intr-un grad ce n-a mai fostcunoscut anterior. Extrem de tensionat este raportul liuntric al continen-tului nostru atat fali de noul occident, cat gi fali de noul orient. Apropi-erea diferitor popoare europene unele de altele, la rAndul ei, are ca urmarecrearea unor tensiuni extreme. La aceasta conduce, de asemenea, necesita-

30 I. saizu, A1. Tacu, Europa economicd interbelicd,Institutul European, raqi, 1997,P.29.

31 Richard N. Coudenhove-I(alergi, pan-Europa,Verlag, 1923,16g p.32 oleg serebrian, ,,Kudenhove-IGlergi si geopolitica unitdtii europene", in De-

mocratia, an. III, nr. 9 (63), 18 martie 2003, p. 1,3.

D Y" ?.*,tt''; ?:*{' A rT& * fl\ze*z':"*.t:t+xt*-:-" *il t/r t-fiff1ru i.s, ri;?!F;

Li a fi interpretatl de istoriografiatoastre.

avAnd in vedere cl o parte impor-i dreptate, ci ,,startul" epocii con-

:ntatului de la Sarajevo, din 15/28re si contribuie inclusiv la afirma-in calitate de temi majori de cer-

tne.

tui studiu istoriografic, de o rea-

ile purtate in cadrul Secliei de is-

Istorie al Academiei de $tiinle a

niv. Anatol liranu, dr. conf. univ.

orldteanu-Granciuc, dr. conf. cer-

r. Virgiliu BArlldeanu. Exprimlmadrul Serviciului de imprumut al

foldova (qefa serviciului - Elena

ri proces de documentare biblio-la Universitatea Liberi din Berlincr pentru familiarizarea cu biblio-ibliotecii $tiinlifice a prestigioaseirperior, precum gi pentru ci mi-arnantele expozilii de carte din ma-

n zilele in care se implineau exact

lui Rezboi Mondial. Nu in ultimulle colectivul prestigioasei EdituriBirsi, care a ficut ca aceasti carterafici.

CONSTITU I REA ISTORIOGRAFI EI SOVI ETICE

A PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1917-1955)

51. Ostatici ai dubioasei utopii sociale leniniste

Considerat ca idee, doctrini, teorie, aspiralii multiseculare, nu insi gi ca

aplicalie practici, punctul forte gi caracterul atractiv al comunismului,chiar de la aparilia sal, a constat in pretenlia de a deline o cunoagteregiinlificn a istoriei gi a legilor evoluliei sale2. Din moment ce partidul -nnic, evident, deoarece gi adev[rul gtiinlific este unic - posedi adevirata

r Cuvdntul socialism, inventat in 1803 de un scriitor italian obscur, Giulani, a tre-cut neobservat la inceput. in Franga, el apare pentru prima dati la 12 noiembrie 1831,

in ziarul protestant Le Semeur. in februarie 1832 gi in aprilie 1833, cuvAnttrl ,,socia-iism" este preluat de organele de presi socialiste: ziarc7e Le Globe, saint-simonist, gi LePhalanstd,re, fourierist. in aga mod, Pierre Lerou4 care a pretins ci ar fi inventatorulacestui neologism, in realitate nu a ficut decAt cel mult si-l reinventeze in 1834. Ori-cum, conceptul de socialism adopt| initial doar simplul aspect al unei noliuni morale,opuse individualismului, iar sensul modern gi l-a cipitat abia in anii 1840. Parci pen-tru a spori gi mai mult confuzia, un alt termen, cel de comunist, apare in Anglia pentruprima datd in 1841, iar comunism in 1843 (Oxford Dic{ionar de politicA. Coordonat deIain Mclean. Traducere gi glosar de Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic,Bucuresti, 2001, p.85; Fr6d6ric Laupies (coordonator) , Diclionar de culturd generald.Irad. de Giuliano Sfichi (coord.), Editura Polirom, Iasi, 2008, p. 701).

2 intr-o acceptie cvasiunanimi, aceasti pretenlie a lui I(. Marx de a fi descope-rit legile evoluliei istorice ale omenirii este in mare misuri responsabili pentru na-tura regimurilor niscute din comunismul marxist (Fr6d6ric Laupies (coordonator),Dicfionar de culturd generald. Trad. de Giuliano Sfichi (coord.), Editura Polirom, Iaqi,1008, p. 757).

?{ * * 1 *iT fi * e{ il *} fi i* i 1T* * t *fl * i f I *. ;;. {"i i.i n *: { * I I l.i1il lt i} ff *?S. * ai

f' f4t?':'i{ifAfitl fi1"1:1fri ?;1;:';;$?i: l* Pfii}"{l"i1 fi,l3**: tJl*l;*i*,t"., Sf tS,:-g.f{tf.{ t& p:.:?'l;

cunoastere a cursului istoriei, el lgi poate aroga dreptul de a impune tn-tregii societdli aplrcarca acestei ,,cunoa;teri". MergAnd ,,tn sensul isforiei",un sens care nu poate fi decAt ,,cel bun" deoarece este cunos cut ,,in mod

;tiin{ific", actiunea revolutionari igi permite si foloseasci toate mijloace-le pentra a-gi atinge scopul. Acest scop este realizarea societilii ideale, a

ceea ce s-ar putea numi utopie.

Apreciat din acest punct de vedere utopic, comunismul (de la lat.communis, comun) apare drept ,ro orAnduire sociali f6ri clase, in caremijloacele de produclie sunt proprietate unici a intregului popor, ln careexisti o deplini egalitate social5 a tuturor membrilor societilii in careodati cu dezvoltarea multilaterali a oamenilor vor creqte gi forlele deproduclie pebaza qtiinlei;i tehnicii in permanenti dezvoltare gi in caretoate izvoarele avuliei sociale se vor revirsa din plin intr-un torent pu-ternic gi se va realiza mirelul principiu ,,De la fiecare - dupi capacititi,fiecdruia - dupi necesit[fi"3.

Asemeni oricirei alte utopii sociale, utopia marxisti pretinde si-i ri-dice pe oameni pe un plan etic superior (crearea ,,omului nou"), pornin-du-se de la ipoteza ci omul este educabil nu numai in domeniul gtiinfei,ci si in cel al con;tiinlei: ,.,Comunismul este o societate a oamenilor mun-cii liberi gi constienfi, societate cu un inalt grad de organizare, in care se

va statornici autoconducerea obgteasci, in care munca spre binele socie-tilii va deveni pentru toli prima cerin!a vital1, o necesitate con;tient6, gi

capacitdlile fiecdruia vor fi aplicate cu cel mai mare folos pentru tofiq.Preluand ideea iluministi a educdrii speciei umnnes,potrivit cireia ac-

tivitatea omului nu este motivati doar de cagtigul material, ci in egalimisuri de imboldurile unei solidaritili gi dorinle de ajutorare6, doctrinacomunisti a transformat tnuer;unarea pedagogicd in una din trisiturile

3 Eu,turc,tonedua Coaemurce Mortdoeeuscrca. Bot. 3, Pe4.-rueQ .II. fpocy,r. Krz-IIrr{Hoy: Pe4. npun.runalg a En.{urlroneAueri coseru.re Mo,t4onenerurn, 1972,n' 366; y',urc4uouap eu\urc,4"one\urc uot0oaeuecrc.Kumuuey, Pe4. npuHvuna^o a En.rn-uone4ueri C oser[.re Mo.,r.4oeeneu r n, 1989, n. 27 6,

a Ilpoepauyl ITapmudyryu Ko,uyuucm a,t Yuuyuuit Coeemule. Hoya pe4arqne,Kr-rruuney, 1986, n. 27.

s in special de la Gotthold Ephraim Lessing (tzze-vst),reprezentant de vazi a..t , .llUmlnlSmUlul ln Lr ermanla.

6 Eduard Goldstiicker, ,,Despre utopie", Lettre Internationale, nr.27, I99g,p. l 16.

:".1-. ,lt{, r*" tt{*lit t-S liiiYl}; fiei sovietice a Primului Rdzboi Mondial (1917-1955) ) r,

sle caracteristice, pretinzAnd transformarea moralei comuniste - auto-proclamate ,,treapta superioard a progresului moral al omenirii" - intr-o4e morald a societdtii tn ansamblu.Maimult, normele moralei comunistesu se limiteazd. doar la comportamentul indivizilor.; ele devin factori de-asir;i ai transformdrii societdtil, influentAnd formarea instituliilor sociale;omuniste si intregul mers al dezvolterii sociale. in consecinfi, r6span-direa normelor moralei comuniste urma si faci inutile reglementirileegislative ;i administrative ale relatiilor dintre individ gi societate, ajun-gend in final la ,afirmarea libertalii depline a personalitd[ii"7.

Pentru a se ajunge la situa{ia ideald, sunt acceptate toate mijloacele:este bine tot ce poate accelera atingerea acestei stiri ideale si riu tot ce opoate frana. Acliunea politica nu poate fi judecati decat in funclie de unsingur criteriu: eficacitatea in ceea ce privegte apropierea de scop. Obiec-tivul final este investit, agadar, cu cea mai inalti valoare morali: drepta-tea, pacea, fericirea pentru toli gi pentru totdeauna.

Prin urmare, pretul care trebuie plitit, indiferent de mdrimea gi gre-utatea acestuia, poate fi ;i chiar trebuie neglijat dac[ este justificat deidealul etic gi moral. Dar cine poate misura aceasti eficienli? Evident,cel care cunoagte scopul urmirit ;i mijloacele pentru a-l atinge, ciruiai se conferi dreptul la definirea mijloacelor de acliune. Cel sau cei careposedi aceasti rrinvilituri sacr6" poate fi un om, un grup sau un partid,investit/investili cu dreptul de a exercita ,,dictatura cunoa;terii"s.

DacS,baza misiunii cu care este insircinat partidul, grupul sau per-soana respectivi este considerctl, ;tiin[ifica qi ralionald, educarea, reedu-carea, inculcarea ;i pedagogia permanente devin elementele indispen-sabile ale viefii cotidiene a unei societili care qi-ar stabili drept scop sistarpeasci mentalitilile si comportamentele vechi: este vorba despre oincercare de a adapta realitatea la un delir teoretice. Si daci realitatea se

7 Hayuuatil KoMMytru3M. Mamepua,u,t K ^eKqus.+r.

pe6. ro,t.: B.A. Kapny'run ulp. Mocrna, zs4are,lrcrBo rolururrecrorz ,rurep arypbr) r96s, c.36g-3g1; ,a,urcquo-uap de {u'toao$ue. cy6 pe4arrlnn nyi,r z.T. opo.r.on.Er. a 4-a.Kumussy, pe4a*qrz-rtrpr4Haruna^o a EH.rrrrr\one4ueri conerz.re Mo,r4oneueurrr, 19g5, n.226-227.

8 cf. Fr6d6ric Laupies (coordonator), Dictionar de culturd generald. Trad. deGiuliano Sfichi (coord.), Editura Polirom, Iagi, 200g, p.773.

e M,fl,. Ie,l.tep, A.M. Herpra.t, Ymonua y 6hacmu, Mocrua, Zo4-no <<MI,IK>>,i000, c. 153.

aroga dreptul de a impune tn-

i. MergAnd ,,tn sensul istoriei",

rece este cunoscut ,,tn mod

si foloseas c5. toate mijloace-

realizarea societilii ideale, a

,De la fiecare - dupi capacitSli,

bste o societate a oamenilor mun-

nlt grad de organizare, in care se

i, in care munca spre binele socie-

Fvitale, o necesitate congtienti, ;irel mai mare folos pentru tofi'q.'i speciei umanes , potrivit cireia ac-

r de cAgtigul matdrial, ci in egal6

i gi dorinle de ajutorare6, doctrinapedagogicd in una din trislturile

rr. Bo,t. 3, Pe4.-rueQ -f,. fpocy,r. Ku-refr Coserzve Mo,l,4onenenrn, 1972,

r- Kumznsy, Pe4. npI,rHvruralg a En'm-

,la.276.t Yuuyuuit Coeemu,te. Hoya pe4arqne,

i\g G7 29 -I78 1), reprezentant de v azi al

ettr e lnter natio n ale, m. 27, 1998, p. 1 16.

utopic, comunismul (de la lat.

ire sociali fire clase, in care

ici a intregului popor, in care

membrilor societilii in care

nilor vor cregte gi forlele de

nentl dezvoltare gi in care

din plin intr-un torent pu-

'; r:.:a:j1la1',: ti tr::: * i:";'i l38 I ,rl r**'rilitr,;:.fii1 iirJtiii 'i'?,.*'tt-{.f:,l-,E ptii'r::-.:t. *;!;*fr,t t*{}}'lli:lit." l:;; L'1i' i-f t!trlii i.}-1 ;:iit1r'i

opune, epuririle., represiunile gi masacrele care urmeazl nu fac decAt s5

confirme previziunea fenomenului cunoscul ca ,,ascLt{irea luptei de clasd

tnJaza de cladire a socialismului"ro, prin care este sanclionati orice opozi-

\ie a contrarevolu{ionarilor de tot soiul.

Andr6 Comte-Sponville (Trait6, du ddsespoir et de la bdatitude. T.I: Le

mythe d'Icare) afirmi ci totul merge bine atAta timp cAt utopia joaci rolulcritic de denunlare a nedreptililor gi dezordinilor prezente. Dar totul se

schimb6, susfine Comte-Sponville, de indati ce utopia ajunge la putere:

,,in acel moment, invocarea societ5lii viitoare devine, in loc de condam-

nare, scuzare gi justificare a societllii prezente. Acelagi ideal comunist,

care servea la condamnarea capitalismului, servegte gi la absolvirea socia-

lismului. in acest fel se pot sacrifica generafii intregi. Suferili, dar nu con-

teazi: veli fi fericifi, voi sau copiiivogtri... Se fac gregeli, dar nu contea-

z6: elevrzeazl. adevirul... Se comit crime, dar nu conteazi: ele pregitesc

dreptatea viitoare".. Teroarea domnegte, dar nu conteazl: ea pregite;telibertatea de mAine... in cele din urmi, utopia ajunsi la putere reproduce

escrocheria ce se afl6 in centrul oricirei religii: din moment ce paradisul

va si vini, suferinlele care ne fac s1-1 meritim gi care 11 anun!6 trebuie

indurate cu rSbdare. Totul este justificat, sanctificat, anulat. Totul e bine,

de vreme ce totul se indreapti spre ce este cel mai bine. Totul e cAt se

poate de bine in cea mai bunl dintre lumile posibile... in pregitire. Uto-pia este religia ateilor"l1.

ConsiderAnd utopia drept o societate ,,la cheie", avAnd elaborate indetaliu modul de petrecere a timpului, alimentalia, vestimentagia, habi-

tatul etc., nu mai r[mAne decAt ca aceasta si fie doriti, trecerea de la uto-pia teoretic[ la utopia practici fiind nu numai fireasci, ci qi obligatorie.in aceasti ordine de idei, ,rutopistul este adesea un militant care cautiaventurieri, fonduri gi un teritoriu pe care si-gi realizezevisul"l2.

Un utopist a fost, indiscutabil, V.I. Ulyanov (Lenin). in ianuarie1917, ailatlaZirich, Lenin spunea, vidit impicat cu destinul siu de emi-

grant politic, cf, generalia sa nu va mai trii sa vadl triumful revoluliei in

10 Cf. Fr6d6ric Laupies (coordonator), Dic\ionar de culturd generald. Trad. de

Giuliano Sfichi (coord.), Editura Polirom, Iasi, 2008, p. 758.t1lbidem,p.773.12lbidem,p.77l.

: : li zt \ 1t ? 2 * l:: ;:1 L:..f s 7a {

A,:-?r:;l tt,rlt+'i, t$,1.. i.!{ t-* t"*lJii* ,,F. T'"1}1,rt

;rele care urmeazi nu fac decAt sinoscut ca ,,ascu{irea luptei de clasd

t care este sanclionati orice opozi-

d1sesp oir et de la bdatitude. T. I: Le

ne atdta timp cAt utopia joaci rolullezordinilor prezente. Dar totul se

:indat[ ce utopia ajunge la putere:

viitoare devine, in loc de condam-

L prezente. Acelagi ideal comunist,rului, servegte gi la absolvirea socia-

neratii intregi. Suferili, dar nu con-

;tri... Se fac gregeli, dar nu contea-

Lme, dar nu conteazi: ele pregitescite, dar nu conteazi: ea pregitegter, utopia ajunsi la putere reproduceei religii: din moment ce paradisulImerit[m gi care il anun![ trebuieat, sanctificat, anulat. Totul e bine,e este cel mai bine. Totul e cAt se

lumile posibile... in pregitire. Uto-

*ate ,,la cheie', avAnd elaborate inri, alimentalia, vestimentafia, habi-xta si fie doritl, trecerea de la uto-ru numai fireasc[, ci gi obligatorie.este adesea un militant care cautS

care s i-si realizeze visul"l2.V.I. Ulyanov (Lenin). in ianuariefit imp[cat cu destinul siu de emi-

d trii si vad[ triumful revoluliei in

. Dicfionar de cultura generald. Trad. de

e5i, 2008, p. 758.

: Constituireo istoriografiei sovietice a Primutui Rdzboi Mondiat (tgt7-tgss) l39

Rusial3. Paradoxal, dar intr-o singuri siptimani, odati cu ciderea im-periului Romanovilor, pesimismul lui Lenin evolueazi intr-un optimismirezistibil, declarand cr Rusia parcurge faza tranzifiei ,,de la rizvritireaimpotriva larismului la revolta impotriva burgheziei'r4. Diabolicul planelaborat de liderul bolgevic urmi.rea infrangerea militari a Rusiei, de-clansarea rizboiului civil, cucerirea puterii de citre bolqevici, culminAndcu declangarea revoluliei proletare mondialels.

in vederea realizirii acestui plan, Lenin si grupul s6u de bolgeviciyor merge pAni la colaborarea cu dugmanul Rusiei, Germania. Astfel, inurma unor lntelegeri dintre v.I. Lenin si tovarisii sii., aflali ln Europa devest inainte de martie 19L7, cu oficialitilile civile gi militare germane,acegtia au fost protejali gi ajutali si treaci, intr-un vagon plumbuit, prinaceasti lari inamici spre Rusia, in schimbul aranjamentului de a aclionapentru incheierea imediati a picii gi pentru lnliturarea guvernului rus,adept al continuirii rizboiului, alituri de aliaqi, pan[ la victoriel6. in vir-lutea aceleiagi promisiuni de a semna un tratat de pace imediat dupi cear caqtiga puterea in Rusia, guvernul german, cu concursul rrnegustorilorrevolutiei" Aleksandr LazareviciHelfand (Alexandru Moscovici sau par-vus) gi Iakov Stanislavovici Ftirstenberg (Ganelki), a susqinut cu fondurigeneroase activitilile politice ale lui Lenin, estimate la peste cincizeci demilioane mirci-aur17.

in acest sens, istoricul rus Dmitri Volkogonov, afirmi: ,,E greu de gn-sit ln istoria omenirii un exemplu similar de partid politic, care, de dra-

13 Istoria universald. vol. III: Evolulia lumii contemporanef F.-G. Dreyfus, A. Jo-urcin, P. Thibault, P. Milza. Trad. de Maria cazanacli gi George Anania, Editura Uni-vers Enciclopedic, Bucure gti, 2006,p. 32S.

1a Dmitri volkogonov, Lenin. o noud biograJie. Traducere: Anca Irina Ionescu,Editura Orizonturi, Editura Lider, Bucuregti, f.a., p. 140.

ts lbidem,p.l4O-141.16 M.c. Sti.nescu, ,,19L7 /lgr8 - Romania la un pas de prdbugire" , in Romknia in si-

tua[ii limitd. Editor coordonator Lucian culda, Editura Licorna, Bucuregti, 1995, p. 35.17 Martin Griffiths, Relafii interna{ionale: Scoli, curente, ghnditori.Prefafd de Ionel

Nicu sava, Editura Ziua, Bucuregti, 2003, p. z2s-226; c.B. Trorror uu, Irepeaa Mupo-eas aoilua u peEorvoquouuaLil npoqecc e Poccuu (Porrt, narlzoHalbHo-rrarpr4orprqecKoro

Sarcropa)// llepnax Mzponax soriHa: llpo,'or XX sera. ore. pe4. B.A. Ma,\*os.Mocrna, <<Hayra>r, 1999, c. 246-249.

:':40 r, rr.rt:ti:t9;;1.111 ffi-!:irfri"i'A!1t3titi L,e p*ti.,,i$i.1. rii;::ti*i S,,tflFitiirti_. ff t,i.,r t_.t:iiriit t-Ji fltl.t?:j

gul oblinerii puterii, sd fi aclionat atat de concertat pentru infrAngereapropriei !iri, a;a cum au ficut bolgevicii"l8.

Ajuns la putere cu o incredibili ugurinfi, conducerea statului fiindtransferatl partidului care promisese ci va face poporul fericit, aducAn-du-i pace, p[mant gi libertate t pdrea ci nu mai rimane decat si se con-struiascl edificiul socialist ln conformitate cu proiectul inifial. FoartecurAnd insi, Lenin ;i-a dat seama c[,,victoria lmpotriva lumii vechi eraimposibili fere dictatura proletariatului si o mani de fier"le. Doctrinaluptei de clasi dusi cu neinduplecare pAni la capit, pAni la distrugerea gi

exterminarea fiztce a adversarului, precum afirml profesorul B. Struve,era intr-un perfect acord cu atitudinea emofionale a lui Lenin fali de rea-litatea inconjuritoare. in aceastl privinli, Lenin,,nu ura doar autoritateaexistenti (larul) gi birocrafia, lipsa de respect fa![ de lege gi arbitrariulpolitienesc, ci gi pe cei aflali la antipodul acestora - ,,liberalii" gi ,,bur-ghezi{'. Aceast[ uri avea in ea ceva teribil gi respingdtor: de;i alimentat[de emolii si aversiuni concrete, ag spune animalice, nu inceta si fie, inacelagi timp, rece gi abstractir precum intreaga sa fiingi"20.

Pentru Lenin, fiinla umani nu prezent a, practic, niciun interes; gAn-dea doar in termeni de partid, mase, clase, state. Deoarece considera ciorice grup sau individ care nu ficea parte din partidul lui era un adversar,o astfel de persoani sau grup trebuia redusi la ticere. Fie ci erai de acordcu el, fie cl-i deveneai dusman ireconciliabil2t.

Conduqi, in primii ani de la preluarea puterii de stat, doar de utopialui Lenin, Statul ;i revolulia., consacratl ,rstatului-comuni", bolgevicii aufost preocupati, aproape exclusiv, de consolidarea propriei puteri. Astfel,Adunarea Constituanti a fost imediat dizolvatd,, iar Constitulia din iulie1918 adoptati de cltre Congresul Sovietelor cu suprareprezentare mun-citoreascS., a trecut puterea exclusiv in mAinile Consiliului ComisarilorPoporului, confundat cu Biroul Politic al Partidului Bolgevic, devenit par-

tid Comunist. opozilia a fost imediat interzisl, iar vanitoarea gi prigoana

18 Dmitri Volkogonov, Lenin. O noud biografie, p. l4l.re Caiete Critice, nr. l-4 (tZZ-tzS),199g,p.37.20 Richard Pipes, scurtd istorie a revolutiei ruse, Editura Humanitas., Bucuregti,

1998, p. 104.21 lbidem,p. 106.

concertat pentru infrAngerea

conducerea statului fiindtace poporul fericit, aducAn-

mai rimAne decAt s[ se con-

cu proiectul inilial. Foarte

ia impotriva lumii vechi era

gi o mAni de fier"te. Doctrina

la capit, pini la distrugerea 9i

afirml profesorul B. Struve,

ionali a lui Lenin fati de rea-

p Lenin,,nu ura doar autoritatea

fespect fa![ de lege gi arbitrariul

ftrl acestora - ,rliberalii" gi ,,bur-pil ;i respingitor: de;i alimentatlne animalice, nu inceta si fie, in

htreaga sa fiin1e"2o.

tenta, practic, niciun interes; gAn-

bse, state. Deoarece considera cifre din partidul lui era un adversar,

Susi la t[cere. Fie ci erai de acord

iliabil21.

rea puterii de stat, doar de utoPia

E,,statului-comun5", bolgevicii au

onsolidarea propriei puteri. Astfel,diz.olvati, iar Constitulia din iulie

'ietelor cu suprareprezentare mun-

n mAinile Consiliului Comisariloral Partidului Bol;evic, devenit Par-

interzisl, iar vAnltoarea ;i prigoana

grafie, p. l4l.,P-37.

{iei ruse, Editura Humanitas, Bucuregti,

I1 Constituirea istoriografiei sovietice a Primului Rdzboi Mondiat (1917-1955) I ql

,,du;manilor poporului" gi ai contrarevolutionarilor era condusd, de Ceka,

o polilie politici in fruntea cireia se afla bol;evicul Felix Dzerjinski.intreaga societate era consideratl de bolgevici, cel pulin in prima

etapl a revolutiei, o imensi szind. care trebuia organizati dupi un prin-cipiu centralizator si eficace din care urmau si fie eliminate instituliilegi grupurile sociale ri.mase de la vechiul regim. Asa se explici, de exem-plu, declan;area, in 1918, a unei cruciade de exterminare a chiaburilorcare ,,sug sAngele poporului" sau dispoziliile de a lichida cAt mai mullipopi cu putinli, in L922, profitAndu-se de faptul ci atenlia oamenilor eraabetuti de foamete. Amestecul metodelor preluate de la modul de func-

lionare al uzinelor capitaliste, de la armati qi de la normele de igien[ pu-blic6 era ficut in numele unei idei despre o umanitate regenerat[ gi unviitor luminos.

Numai ci soluliile preconizate nu aduceau rezultatele scontate: Le-nin se agtepta la un avAnt datorat unei gestiuni economice bazate pecontabilitate gi verificare, conform unui model preluat de la procedurileeconomiei de rizboi a Germaniei din anii 1914-191822. Or, sistemul func-

liona prost, iar Lenin nu a gisit o alti solulie decAt si atragS atenlia tova-ri;ilor sii ci ,,lupta de clasl se ascute dupi luarea puterii".

Distrugerea in masd a .,,claselor exploatatoare" gi a intelectualitegiruse a avut loc sub conducerea directi a lui Lenin, imediat dupl loviturade stat bol;evici din octombrie l9l7 si in anii rlzboiului civil. in viziu-nea rrmarelui visitor de la I(remlin', intelectualitatea, profesorii, scriitoriinu erau altceva decAt ni;te ,,contrarevolufionari filigi, complici ai Antan-tei, spioni gi corupltori ai tineretului", din care motiv, la 19 mai L922, a

inclus ln Codul penal articolul privind pedeapsa capitali aplicabili orici-rui individ, opinia ciruia era de natur[,rs5 ajute obiectiv" burghezia23. inatare mod, Lenin este cel care a sanctionat juridic exterminarea oriciruiindivid indezirabil puterii bolsevice.

Concomitent cu acele atrocititi, au fost inecate ln sAnge nenumirateriscoale ale t[ranilor, aduqi la disperare de fiscalitatea inumani gi de poli-

22 Vezi: A.I4. 3y6or, fepuauua e 1918-1940 zodax. CreuorpaMMa ,rerguri, npo-qurauHbrx B BIIIII npz IIK BKn(6). Mocrna, 1945, c.32-36.

23 M.A. fellep, A.M. Herpzu, Ymonua y siacmu, Mocrea, Ze4-no .<MZK>>,2000, c. 135, 136.