Post on 15-Feb-2019
transcript
Conf. dr. Adelina Vlad
UMF ‘Carol Davila’ Bucuresti
Disciplina Fiziologie si Neurostiinte Fundamentale
Proprietatile Mecanice ale Cordului
Proprietatile Mecanice ale
Miocardului
Contractilitate functia inotropa
Relaxare functia lusitropa
I. Proprietati Mecanice ale Fibrei
Miocardice
Organizarea Aparatului Contractil Fibrele miocardice de lucru prezinta un aspect microscopic striat;
ultrastructural au multe elemente comune cu fibra musclulara
scheletica, dar si o serie de particularitati
Cardiomiocit vs Fibra Musculara
Scheletica
Muschiul Scheletic
Sarcomerul
Sarcomerul
Organizarea Ultrastructurala Sarcomerul este alcatuit din agregate proteice, grupate in trei
categorii functionale:
Proteine contractile:
miozina
actina
Proteine reglatoare:
tropomiozina (Tm),
troponina (Tn) C, I, T
Proteine structurale:
atasate filamentelor groase: conectina sau titina, myosin
binding protein C, proteina M, miomesina,
creatinfosfokinaza MM
atasate filamentelor subtiri: nebulina, tropomodulina
atasate liniilor Z: alfa-actinina si cap Z
Structura Filamentelor Contractile
Complexul Troponina - Tropomiozina
Proteinele Structurale ale Sarcomerului
Titina
Mecanismul Contractiei
Distributia Calciului
Triada
Tetrada
Patru canale de
calciu de tip L
din membrana
tubilor T sunt
localizate in
proximitatea
unui singur
receptor
rianodinic din
membrana
cisternelor RS
2
Cuplul Electro - Contractil
Importanta Ionilor de Calciu in Cuplul
Electro - Contractil
In muschiul scheletic cuplul EC nu necesita influx de Ca2+ prin
canalele de tip L din membrana tubilor T, legatura dintre acestea
in forma lor activata si receptorii rianodinici prin care Ca va fi
eliberat din RS in citosol fiind mecanica
Contractia miocitelor depinde de un influx de Ca2+ per se in
cursul PA pentru activarea receptorilor rianodinici din membrana
cisternelor RS.
Influxul de Ca prin canalele sarcolemale de tip L contribuie la
cresterea [Ca2+]i , dar nu este suficient pentru a initia contractia.
Este mult amplificat prin eliberarea de Ca2+indusa de Ca2+ din
RS prin receptorii rianodinici, care raman deschisi o perioada
mult mai lunga de timp decat canalele de tip L
Eliberarea de Calciu Indusa de Calciu
2
Particularitati ale Cuplului EC in
Miocard Initierea
In muschiul scheletic se realizeaza prin PA transmis de
motoneuron prin jonctiunea neuro-musculara, mediata de Ach
In miocit PA generat de celule pacemaker este transmis de la
o celula la alta prin jonctiuni gap
Tubii T: miocitele prezinta in plus fata de fibra scheletica si tubi T
orientati axial care interconecteaza tubii T radiari adiacenti
Contractia miocardului necesita influx de Ca2+ pentru activarea
receptorilor rianodinici
Cardiomiocitele, bogate in mitocondrii, sunt capabile sa
sintetizeze mari cantirati de ATP, necesar atat pentru contractia
cat si pentru relaxarea fibrelor
Cuplul EC in Muschiul Scheletic
Cuplul EC in Fibra Miocardica
Eliminara Ca2+ din Citosol
After you activate your book, you will get
Relaxarea Fibrei Miocardice Relaxarea proteinelor contractile depinde de:
(1) efluxul Ca2+ catre fluidul extracelular
(2) recaptarea Ca2+ din citosol in RS
(3) disocierea Ca2+ legat la troponina C
Agonistii beta1-adrenergici stimuleaza pompa sarcolemma de
Ca prin fosforilare si activitatea schimbatorului de Na/Ca prin
fosforilarea ATP-azei Na/K creste efluxul de Ca2+ catre mediul
extracelular (1)
(2) si (3) depind de mecanisme reglatoare importante:
Fosfolambanul (phospholamban, PLN), o proteina prezenta
in membrana RS, inhiba SERCA2a.
Fosforilarea PLN sub actiunea anumitor kinaze reduce efectul
inhibitor al acestuia asupra SERCA2a, accelerand astfel
recaptarea Ca2+
creste rata relaxarii miocardice (e. g. sub actiunea
agonistilor β1-adrenergici)
Agonistii β1-adrenergici accelereaza relaxarea si prin
stimularea fosforilarii troponinei I, urmata de disocierea
accelerata a Ca2+ legat la troponina C.
Fosforilarea PLN si a TnI Acclereaza Relaxarea
Modularea Fortei Contractile in
Cardiomiocit
In muschiul scheletic, forta de contractie este controlata prin
sumarea temporala si spatiala a impulsurilor motorii
In cardiomiocit sumarea (tetanus, recrutare) nu este posibila
forta de contractie a miocardului este controlata prin ajustarea
fortei contractile a fiecarei fibre
Inotropismul cardiomiocitului poate fi reglat prin:
Modularea nivelurilor [Ca2+]i Modificarea afinitatii proteinelor reglatoare pentru Ca2+
Efectele Mediatorilor Chimici Asupra
Contractilitatii Norepinefrina si epinefrina exercita efecte inotrop pozitive astfel:
Actioneaza prin receptori β-adrenergici
stimuleaza sinteza AMPc activeaza PKA fosforilarea
canalelor de Ca2+ de tip L = creste influxul de Ca2+ creste
forta de contractie
Activarea caii AMPc creste si afinitatea aparatului contractil pt
Ca2+ prin fosforilarea proteinelor reglatoare cresterea fortei
generate la o [Ca2+]i data.
Efectele Stimularii Simpatice asupra
Contractiei si Relaxarii
Efectele ACh asupra Contractilitatii
ACh, actionand asupra receptorilor muscarinici, creste GMPc
intracelular
fosforilarea GMPc-dependenta a canalelor de Ca2+ de tip L, la
nivelul unor situsuri diferite de cele acesate de kinaza AMPc-
dependenta scadera influxului de Ca2+ pe parcursul PA
cardiac reducerea fortei de contractie
Stimularea parasimpatica are un efect slab asupra functiei
contractile datorita distributiei reduse a fibrelor vagale catre
miocardul contractil, in schimb injectarea ACh exercita efecte
inotrop negative
Glicozizii Cardiaci (Digitala)
Inhiba ATP-aza Na/K scade gradientul transmembranar al
Na+ este inhibat schimbatorul Na/Ca creste [Ca++]i = efect
inotrop pozitiv
Digitala
Antagonisti si Agonisti ai Canalelor
de Ca2+ de Tip L
After you activate your book, you will get
Agenti Inotropi Pozitivi, cresc [Ca++]i prin:
- Stimularea canelor de Ca++
- Inhibarea schimbatorului Na-Ca
- Inhibarea pompei sarcolemale de Ca++
Exemple: agonisti adrenergici, glicozizi cardiaci (derivati de digitala),
hipercalcemie, hiponatremie, cresterea frecventei de stimulare a
fibrelor
Negativi, scad [Ca++]i
Exemple: blocanti ai canalelor de Ca++ (verapamil, diltiazem),
hipocalcemie, hipernatremie, agonisti colinergici, antagonisti beta-
adrenergici
Relatia Lungime - Tensiune Alungirea fibrei miocardice inaintea initierii contractiei creste forta
de contractie
Cum? In muschiul scheletic, intinderea precontractila a fibrei
determina o mai buna suprapunere a fibrelor de actina si miozina
2 mm
2.2 mm
1.4 - 2 mm
> 2.2 mm
In fibra miocardica, la 85%
din lungimea optima este
atinsa doar 10-15% din
forta maxima
Modificarile
ultrastructurale nu explica
decat partial portiunea
ascendenta a relatiei
lungime - tensiune
Se presupune ca
mecanismele responsabile
pt acest fenomen implica
modificari ale afinitatii TnC
pt Ca++ ori ale [Ca++]i
Crestrea fortei de contractie (f, curba rosie) dezvoltata la lungimi
crescute ale sarcomerului (SL, sarcomere length) (2.15 mm vs
1.65 mm) in miocardiocit se datoreaza probabil unei sensibilizari
induse de lungime pentru Ca++; dimensiuni reduse ale
sarcomerului reduc afinitatea TnC pentru Ca++
Nivelurile [Ca++]i (c, curba verde) nu sunt influentate
semnificativ de lungimea sarcomerului
Caracteristicile Metabolismului
Miocardic Este predominant aerob
ATP necesar contractiei si relaxarii miocardice este produs prin
– fosforilare oxidativa
- glicoliza anaeroba
Substrat energetic – major: acizi grasi, glucoza, lactat;
- in inanitie sau in cetoacidoza
diabetica: corpi cetonici
In conditiile unui aport optim de oxigen: combustia
mitocondriala a acizilor grasi niveluri crescute ale ATP-ului si
citratului inhiba glicoliza anaeroba
Tulburari Metabolice in Miocardul
Ischemic
Cand aportul de oxigen este insuficient scade productia de ATP
si citrat glicoliza accelerata cresc nivelurile lactatului,
scade pH-ul
Concentratia mare de lactat si H+ inhiba enzimele caii glicolitice
depletie energetica severa moarte celulara
In concluzie, in cordul ischemic glicoliza poate genera energie
doar cata vreme fluxul sangvin este suficient pentru a preveni
acumularea de lactat si protoni = limita dintre hipoperfuzie
moderata si severa
II. Proprietatile Mecanice ale
Cordului
Contractia Miocardului Ventricular Contractia fibrelor circulare
micsoreaza diametrul transversal
al cavitatii, scurtarea fibrelor
longitudinale reduce axul
longitudinal, iar contractia fibrelor
oblice ‘stoarce’ sangele,
propulsand-ul din ventricul catre
vasele mari
Secventa depolarizarii ventriculare
determina intai contractia septului,
a apexului, apoi a peretilor liberi si
in final scurtarea bazelor, ceea ce
favorizeaza expulzarea sangelui in
sens ascendent, inspre aorta (Ao)
si artera pulmonara (AP)
VS
VD
AP
Ao
Tricuspida
Mitrala
Geometria Contractiei VD
O miscare discreta
a peretelui liber al
VD determina
ejectia unui volum
important de sange
datorita suprafetei
sale mari
VD expulzeaza o
cantitate mare de
sange la presiuni
ventriculare mici
Forma conica a
cavitatii sale
confera VS un
raport suprafata/
volum mai mic fata
de VD
in cursul sitolei
VS devine globular,
dimensiunea
cavitatii reducandu-
se genereaza
presiuni inalte
1
2
Geometria Contractiei VS
RIGHT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW LEFT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW
RV
LV
Presiunea
sistolica max:
130 mm Hg
Presiunea
telediastolica:
10 mm Hg
Presiunea
sistolica max:
30 mm Hg
Presiunea
telediastolica:
3 mm Hg
Aparatul Valvular
Valvele cardiace permit
deplasarea sangelui intr-un
singur sens: A V si V
Ao, AP
Se deschid pasiv cand
presiunea in amonte este
mai mare decat presiunea
in aval
Se inchid pasiv cand
presiunea in aval depaseste
presiunea din amonte.
Gradiente de Presiune
Ciclul Cardiac Secventa evenimentelor mecanice care se repeta cu fiecare
‘bataie’ este numita ciclu cardiac.
Consta dintr-o perioada de relaxare, diastola, in timpul careia
cordul se umple cu sange, urmata de o perioada de contractie
numita sistola, in cursul careia este expulzata o parte din
sangele acumulat in cavitatile cardiace.
Durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa
cardiaca (numarul de batai/ minut):
Ciclul cardiac = 60 sec/ Frecventa cardiaca
La o frecventa de 75 de batai/min, durata unui ciclu cardiac este
de 0.8 s
La individul sanatos, durata ciclului cardiac este determinata de
pacemakerul sino-atrial
Proprietatile electrice ale sistemului de conducere si ale
cardiomiocitelor determina durata relativa a sistolei si a diastolei
miocardice
Ciclul Cardiac Atrial In cursul diastolei atriile se comporta ca rezervoare de sange; in
timpul sistolei ventriculare si al relaxarii izovolumetrice valvele
AV sunt inchise, sangele se acumuleaza in atrii iar presiunea
intraatriala creste usor, pregatind momentul umplerii ventriculare
Sistola atriala
Contribuie la umplerea ventriculara (25 – 30% din aceasta) si
la debitul cardiac.
Presiuna in AS atinge 7 – 8 mm Hg, iar in AD, 4 – 6 mm Hg
Desi orificiile de varsare ale venelor nu sunt prevazute cu
valve, sangele atrial nu reflueaza in venele mari datorita
fibrelor circulare atriale periorificiale si progresiei contractiei
atriale de sus in jos
La o frecventa cardiaca de 75 batai/ min (durata ciclului cardiac
= 0,8 s), sistola atriala este de 0,1 s, iar diastola atriala, de 0,7 s
Ciclul Cardiac Ventricular Poate fi impartit in patru faze:
1. Contractia izovolumetrica
2. Ejectia
3. Relaxara izovolumetrica
4. Umplera ventriculara
Sistola cuprinde fazele 1 si 2, iar diastola, fazele 3 si 4.
Pentru un ciclu cardiac de 0,8 s (frecventa cardiaca = 75 batai/
min), sistola ventriculara dureaza aproximativ 0,3 s, iar diastola
ventriculara, in jur de 0,5 s
Contractia izovolumetrica (0,05 s)
Imediat dupa debutul contractiei, presiunea intraventricuara
depaseste presiunea intraatriala valvele atrioventriculare se
inchid
Presiunea intraventriculara este insa mai mica decat cea din
Ao, respectiv AP valvele sigmoide sunt inchise
- ventriculul este cavitate inchisa = volumul ramane
constant, presiunea creste abrupt
- Unele fibre se scurteaza, altele se alungesc ingrosarea
peretilor ventriculari, modificarea formei cordului
contractia fibrelor nu este izometrica
Faza de ejectie, incepe in momentul deschiderii valvelor semilunare si
se desfasoara in doua etape:
Ejectia rapida:
0,09 s (1/3 din durata acestei faze);
70% din volumul sistolic este expulzat acum
Este atinsa presiunea maxima sistolica (120 – 130 mm Hg in VS,
25 – 30 mm Hg in VD)
Ejectia lenta:
0,13 s; cuprinsa intre momentul atingerii presiunii maxime
ventriculare si inchiderea valvelor semilunare
Este expulzat 30% din volumul sistolic
Gradienetul presional dintre ventricul si vasul mare scade prin
reducerea volumului de sange si a presiunii din ventriculi si a
cresterii presiunii in vasele mari fata de momentul descris anterior
Volumul de sange care trece din ventricul in Ao sau AP se numeste
volum sistolic sau volum bataie si este de aprox. 70 ml; este egal
pt VS si VD in cursul aceluiasi ciclu cardiac
La sfarsitul sistolei in ventriculi ramane o cantitate de sange numita
volum telesistolic (50 – 60 ml)
Relaxarea izovolumetrica (0,08 s)
Incepe o data cu inchiderea valvelor semilunare, determinata
de scaderea presiunii ventriculare sub cea din Ao, respectiv
AP
Presiunea ventriculara fiind inca prea mare pt a permite
deschiderea valvelor AV, ventriculul ramane cavitate inchisa o
scurta perioada de timp volumul ventricular nu se modifica
Presiunea scade abrupt prin relaxarea peretilor ventriculari
Se incheie cand presiunea ventriculare devine inferioara celei
atriale si valvele AV se deschid
Umplerea ventriculara
Incepe odata cu deschiderea valvelor atrioventriculare
Se desfasoara in trei etape:
Umplerea ventriculara rapida (0,11 s)
Sangele patrunde cu viteza in ventriculi, gradientul
presional AV fiind cel mai favorabil acum
Responsabila pentru 2/3 din umplerea ventriculara
Umplerea ventriculara lenta (diastazis) (0,19 s)
Gradientul presional AV scade prin golirea atriilor si
umplerea ventriculilor
Volumul si presiunea ventrculara cresc lent
Sistola atriala (0,11 s) (vezi ciclul cardiac atrial)
Volumul de sange acumulat in ventriculi la sfarsitul acestei
faze se numeste volum telediastolic (120 – 130 ml) si
insumeaza volumul bataie si volumul telesistolic
Variatii de volum si presiune in cursul ciclului cardiac al inimii stangi
(diagrama Wiggers)
Rata de intrare a masei intr-un sistem in
care miscarea este continua si cresterea
masei acumulate in unitatea de timp este
nula trebuie sa fie egala cu rata cu care
masa paraseste sistemul
Aplicatii in hemodinamica: in doua
circuite vasculare conectate in serie,
cantitatea de sange care iese dintr-un
circuit pe unitatea de timp, trebuie sa fie
inlocuita de un volum egal care provine
din cel de-al doilea circuit
debitul cardiac al VS si VD trebuie sa
se mentina riguros egale pe termen lung
Principiul Conservarii Masei
Discret Asincronism intre VS si VD
CI RI
E
Z1: MTPA Z2: APTM
Tensiunea Parietala, Stresul
Parietal Tensiunea parietala (T) – forta care actioneaza asupra unei felii
ipotetice de ventricul, tinzand sa traga marginile acesteia una spre
cealalta. Genereaza presiune (p), si este principalul determinant al
consumului miocardic de oxigen
Stresul parietal – forta care actioneaza pe unitatea de suprafata
p – pressure
R – radius
h – wall thickness
Frecventa cardiaca
Contractilitate
Tensiune
parietalaPostsarcina
Presarcina
Legea lui Laplace exprima
interrelatia T – p in functie de
raza (r) si grosimea peretilor
(h):
T = pr/2h
Presiunea sistolica
ventriculara (p) depinde de
presiunea din Ao, respectiv
AP, numita postsarcina
Raza cavitatii venticulare (r)
depinde de umplerea
ventriculara (VTD), numita
presarcina
Consum de
oxigen
Legea lui Laplace este utila pentru a intelge conditiile de care depinde necesarul miocardic de oxigen; acesta este
- Crescut de:
- Cresterea presiunii ventriculare (hipertensiune, stenoza aortica)
- Dilatatia ventriculara (crestere diametrului ventricular)
- Scazut de:
- Hipertrofia venriculara (crestera grosimii peretilor ca raspuns la o suprasolicitare mecanica)
- Presiune ventriculara scazuta
Normal
LV
Dilated
LV
T = pr/ 2h
Volume VentriculareVS – volum sistolic = VTD – VTS = 70 ml
VTD – volum telediastolic = volumul ventricular maxim = 120 ml
VTS – volum telesistolic = volumul ventricular minim = 50 ml
Fractia de ejectie:
• Reprezinta proportia din volumul telediastolic expulzata in cursul
fazei de ejectie ventriculara:
FE = VS/ VTD = VTD – VTS/ VTD
• Caracterizeaza functia ventriculara
• Trebuie sa fie mai mare de 0.55
Valori Presionale in Cordul Drept si Stang
Presiuni
(mm Hg)
Presiuni
(mm Hg)
Atriu drept Atriu stang
Media 2 Media 8
Ventricul drept Ventricul stang
Valoare sistolica max.
Valoare telediastolica
25
6
Valoare sistolica max.
Valoare telediastolica
130
10
Artera pulmonara Aorta
Media
Valoare sistolica max.
Valoare telediastolica
15
25
8
Media
Valoare sistolica max.
Valoare telediastolica
95
130
80
Capilare pulmonare Capilare sistemice
Media 10 25
Determinarea Volumelor
Ventriculare Angiografia
- Este standardul de referinta pentru masurarea volumelor
ventriculare
- Metoda invaziva
- Se injecteaza o substanta radioopaca in ventriculi prin cateterism
cardiac drept sau stang
- Se obtine o proiectie bidimensionala a volumelor ventriculare
functie de timp; permite calcularea valorilor absolute ale
volumelor ventriculare
Angiografie Ventriculara Stanga
Cateterism Cardiac Stang si Drept
Artera brahiala
Capilare
pulmonare
Artera femurala
Ecocardiografia transtoracica (standard)
- Utilizeaza undele ultrasunete, reflectate la limita de separare dintre
structuri biologice cu densitati acustice diferite; permite vizualizarea
cordului si a vaselor mari
- Neinvaziva
Modul M (motion)
- inregistreaza imagini unidimensionale a componentelor cordului
- valorile volumelor ventriculare sunt aproximate grosier
Modul B (brightness)
- bidimensional, inregistreaza sectiuni reale
- Permite masurarea mai precisa a volumelor ventriculare prin
sumarea informatiei obtinute din mai multe sectiuni paralele, sau
din planuri orientate unul fata de altul sub unghiuri
Ecocardiografie Standard
M-mode (Motion)
B-mode (Brightnes)
Gated radionuclide imaging
- Se obtin imagini ale cavitatilor cardiace cu ajutorul unei camere g
dupa injectarea izotopului tehnetiu 99m, care emite unde g
- Imaginile au rezolutie scazuta se masoara valori relative ale
volumului ventricular
- Permite estimarea fractiei de ejectie
Rezonanta magnetica nucleara
- Inregistraza imagini de rezonanta magnetica nucleara (RMN) a
protonilor din apa prezenta in tesutul miocardic si-n sange
- Rezolutia temporala este slaba datorita duratei lungi de achizitie
Masurarea Presiunilor Intracardiace
Cateter Swan-Ganz
Se realizeaza prin cateterism cardiac drept sau stang.
Capilare pulmonare
Cateter Swan-Ganz inserat intr-o artera pulmonara mica
Cateterism Cardiac Stang si Drept
Artera brahiala
Capilare
pulmonare
Artera femurala
Curba Volum - Presiune
A – C: umplerea ventriculara
C – D: contractia izovolumetrica
D – E: ejectia rapida
E – F: ejectia lenta
F – A: relaxarea izovolumetrica
Curbe Volum - Presiune
Reprezinta interrelatia dintre
volumul si presiunea ventriculara
pe parcursul unui ciclu cardiac
Permit evaluarea eficientei
pompei ventriculare in cursul unor
situatii fiziologice sau patologice
care modifica interrelatia V – P
In conditii experimentale, pe cord izolat, ilustreaza limitele distensiei
ventriculare si efectele volumelor ventriculare asupra presiunilor
sistolice si diastolice
Lucrul Mecanic Ventricular Cantitatea de energie pe care cordul o converteste in lucru
mecanic in cursul fiecarei sistole
Lucrul mecanic extern efectuat pentru a mobiliza o greutate pe o
anumita distanta este estimat ca produsul dintre forta si distanta:
L = F · Dx
In cazul cordului, presiunea mobilizeaza volume, iar expresia
lucrului mecanic extern este:
LME = P · DV
Aria buclei volum – presiune
este folosita pentru a calcula lucrul mecanic extern
este un parametru de estimare a consumului miocardic de O2
Aria volum – presiune necesita monitorizare invaziva pentru
obtinerea unor valori cat mai exacte ale V si P
In practica medicala lucrul mecanic extern efectuat intr-un minut
poate fi aproximat de produsul dintre volumul sistolic (VS),
valoarea medie a presiunii arteriale (PAS) si frecventa cardiaca
(FC):
LME = PAS x VS x FC
LME este echivalent cu energia convertita in lucru mecanic/minut
Lucrul mecanic extern total insumeaza lucrul V – P (aria buclei V
– P) si energia cinetica sau lucrul kinetic (LK)
LMEt = P · DV + ½ mv2
Energia cinetica
½ mv2, unde m este masa sangelui ejectat iar v, velocitatea
ejectiei - reprezinta energia necesara accelerarii coloanei de
sange in cursul ciclului cardiac;
acopera mai putin de 1% din lucrul extern total in cordul
sanatos, dar creste abrupt in stenoza aortica (= ingustarea
orificiului valvular aortic)
Lucrul Mecanic Intern LMI este energia potentiala generata de miocard care nu este
convertita in lucru extern, ci mentine tensiunea activa si se
exteriorizeaza prin energie termica
Este costul energetic pentru contractia izometrica
Presiunea pe care ventriculul trebuie sa o invinga in cursul
ejectiei (presiunea aortica sau din AP, postsarcina) este
determinantul major al LMI
Formula: k · T · Dt , unde T este tensiunea in peretele
ventricular, Dt – timpul in care ventriculul mentine aceasta
tensiune, iar k – constanta de proportionalitate
Consumul Energetic Total
Energia totala transformata pe parcursul unui ciclu cardiac este
egala cu suma lucrului mecanic extern total exercitat asupra
sangelui si energia potentiala (LMI):
CET = P · DV + ½ mv2 + k · T · Dt
Energia provine in special din metabolizarea oxidativa a
acizilor grasi, lactatului sau glucozei
CET se coreleaza direct cu consumul miocardic de oxigen (QO2)
Randamentul Mecanic al Cordului Este raportul dintre lucrul extern efectuat si costul energetic total
din cursul sitolei, LMEt/CET
Poate fi definita si ca relatia dintre lucrul mecanic efectuat de
miocard si consumul miocardic de oxigen (LMEt/ QO2)
! Nu trebuie confundata cu eficienta ejectiei ventriculare, care
este estimata de fractia de ejectie (FE = VS/ VTD)
Eficienta maxima a cordului sanatos este cuprinsa intre 20 si
25%; in insuficienta cardiaca aceasta poate sa scada pana la 5 -
10%
Consumul de oxigen pt un ciclu cardiac este, in concluzie, 20 -
25% investit in LMEt si 75 - 80% in LMI tensiunea parietala
(care se coreleaza in principal cu TA - postsarcina, dar si cu VTD
- presarcina) este principalul determinant al consumului
miocardic de oxigen TA trebuie mentinuta in limite normale la
pacientul cu boala miocardica ischemica
Debitul Cardiac Reprezinta cantitatea de sange pompata de fiecare ventricul intr-
un minut:
Debitul cardiac = Volum sistolic x Frecventa cardiaca
DC = 70 ml x 72 batai/ min aprox. 5 litri/ min in conditii de repaus
Indicele cardiac = DC raportat la suprafata corporala; valori
normale in conditii de repaus: 3.2 ± 0,5 l/ min/ mp de suprafata
corporala
Este considerat un indicator global al eficientei pompei cardiace
Determinarea Debitului Cardiac
Principiul Fick
Metoda dilutiei unui indicator
Metoda termodilutiei
Bibliografie
Boron and Boulpaep, Fiziologie Medicala, editia a 3-a, Hipocrate
2017 (pag. 507 – 510, 517- 525, 532)
Dan Dobreanu ‘Fiziologia Inimii’, Targu-Mures University Press,
2007 (pag. 61 – 81)