Presiunea venoasǎ
• Consideratii generale
- ↓ Greutatii coloanei de sange la avansarea
in lungul arborelui vasc. venos catre cord
- ↓ Suprafetei totale de sectiune vasculara
la avansarea ...
=>
↓ progresiv
Rezistenta
vasculara
si
↓ Presiunea
Venoasǎ
(PV)
=> Viteza Q venos (venule V.Cava la varsare) = ↑ x 100
- PV absolute si P = reduse PVvenule = PV Periferica = PVP = 12-14 mmHg (sistemic)
PV VC la varsare in AD = PV Centrala = PVC ≈ 0 mmHg !
PVvenule ≈ 10 mmHg (pulmonar)
PV VP la varsare in AS = max 5-6 mmHg
(Sistemul venos = sistem de joasa presiune si rezistenta)
Presiunea venoasǎ
• Modificarile PV
- PVC = cst, indif. de pozitia spatiala a corpului
(Debitul Ejectie VD - se adapteaza permanent
Ȋncarcarii venoase = mec. Frank-Starling)
- PV (PVP, PVC) - poate inregistra var.
- ↑ : batrani, venoconstrictia simpatica (emotii puternice), expandarea vol
circulator (hiperhidratari); insuficienta cardiaca (dr), sd.mediastinale
(comprsie externa venoasa - tumori mediastinale, colectii lichidiene)
- ↓ : deshidratari, in urma ↑ inotropismului (pompa cardiaca “viguroasa”);
depletiile volemice importante - hemoragii, pierderi plasmatice
severe in arsuri intinse (plasmexodie)
bǎtrâni => Insuficienta venoasa cr (incompetenta valvulara ven, ↓ E) - varice
Staza retrograda => hepatomegalie, jugulare turgescente, edeme gambiere
Presiunea venoasǎ
• Masurarea PV
- PVC - metode directe, invazive (catetere venoase centrale - A.T.I)
- PVP - se determina neinvaziv similar PA (val. ≈ 30 mmHg
pt. vena antecubitala), iar invaziv - conectand un ac de seringa la un
manometru
- valori orientative ale PVC - Inspectie
V. Jugulare - PVC normale - nu se disting
- PVC ≈ 10 -15 mmHg destinse (Insuficienta Cardiaca)
---->
intens turgescente!
Presiunea venoasǎ
• Factori care determinǎ si infl. întoarcerea venoasǎ
principali:
- Cordul ( “vis à tergo” si “vis à fronte” )
sec:
1. miscarile respiratorii - mecanismul “pompei toraco-abdominale”
2. contractiile musculare izotonice (si mai putin cele izometrice)
in contextul existentei valvulelor venoase => “pompa musculara”
3. peristaltismul intestinal
4. pulsatiile ritmice arteriale
5. miscarile diferitelor parti ale corpului
6. scaderea tonusului arteriolar si a sfincterului precapilar
7. venocostrictia determinata de f. umorali sau nervosi
Pulsul venos
• Consideratii generale
- traduce succesiunea evenimentelor care au loc in cordul drept
pe parcursul ciclului cardiac si transmise retrograd
- nu exista formatiuni valvulare la varsarea V.Cave in Atriul Drept
- pulsul venos = un puls de volum coloana de sange subiacenta
- amplitudinea ↑ (venule ----> VC)
- examinare: prin Inspectie
(inspirul profund!)
- masurare si inscriere grafica
= flebograma (jugulograma)
Microcirculaţia
• Particularitati structurale
= o retea de vase cu diametru mic (max. 30 microni), cu aferenta
arteriolara si eferenta venulara, amplu reglata intrinsec si extrinsec
si care prin intermediul capilarelor, participa la schimburile lichidiane
si gazoase cu sectorul interstitial.
- “Unitatile” nutritive - integreaza urmatoarele tipuri de vase:
1. Arteriole mici
- nu se vad cu ochiul liber, perete cu ↑ fibre musculare netede (FMN)
=> variatii mari de flux ( “ecluze” de debit si presiune)
- fac parte din sectorul RV ↑
2. Metaarteriole (arteriole terminale)
- inconstante, Ø mai ↓, FMN in strat discontinuu => vasomotric. mai ↓ - se continua obisnuit cu un canal capilar preferential arterio-venos
Microcirculaţia
• Particularitati structurale
3. Canalele preferentiale arterio-venoase
- putin mai ↑ decat capilarele obisnuite, leaga direct metaarteriola de
venula => furnizeaza drumul cel mai scurt pentru celulele albe, sau
chiar si pentru hematii, cand cererea de O2 in acest teritoriu este ↓
- peretele contine endoteliu + cateva celule musculare
4. Venule postcapilare
- au un strat muscular discontinuu, inervat
- permeabilitate mai ↑ decat capilarele
5. Sunturile arterio-venoase
- anastomoze intre arteriole si venule, prezinta o rezistenta ↓
=> scurtcircuitare rapida arteriola venula; sunt mai eficiente decat canalele preferentiale
- ex. suntul arteriovenos pulmonar, subcutanat
Microcirculaţia
• Particularitati structurale
6. Structuri musculare cu rol de “sfincter” la nivel vascular
- Sfincterul precapilar = cel mai bine reprezentat dintre toate, este un manson de FMN, dispuse intr-un singur strat, obisnuit neinervat, dar
cu o sensibilitate ↑ la stimuli umorali. Se afla la jonctiunea arteriola / metaarteriola - capilar si poate chiar restrictiona complet Φ local
- Sfincterul anastomotic – in portiunea proximala a suntului arterio - venos; cotractat => deviere sg. spre panza capilara, relaxat => deviere sg direct catre venula
- “Inelele” musculare metaarteriolare – nu “sfinctere” propriu-zise, dar au acelasi rol functional; efect sinergic cu primele
7. Capilarele propriu-zise
- arborizatii din canale arterio-venoase, metarteriole, chiar arteriole
- Ø = 3-10 μ => circulatia hematiilor in sir indian; aprox. 10 bilioane; puse cap-la cap => 2500 km; supraf. totala de sectiune = maxima;
perete subtire, are doar endoteliu, MB; viteze mici Φ (↓ x 1000 fata
de aorta; pericite rare => raspund pasiv modificarilor de Φ
Microcirculaţia
• Schimbul transcapilar
– transferul uni/bidirectional capilar- interstitiu de gaze, umori sau celule
1. Difuziunea
= cel mai amplu proces de transfer transcapilar prin care solvitii liposolubili sau hidrosolubili migreaza pasiv (in virtutea gradientului de concentratie) prin peretele capilar
- substantele liposolubile (gazele respiratorii - O2, CO2, anestezicele, acizii grasi etc) au viteze ↑ , pentru ca trec transendotelial - direct prin orice punct al membranei (bistrat lipidic)
- substantele hidrosolubile (ionii - Na, Cl, ureea, lactatul, glucoza aminoacizii etc) utilizeaza cai paracelulare, avand ca vehicul apa si
au deci viteze ↓ de transfer
- caile paracelulare (= pori, “porozitati”): fantele intercelulare (6-10 nm)
fenestratii (comunic.cilindrice, complete intre versantii capil, <80 nm)
Microcirculaţia
• Difuziunea
- substantele hidrosolubile mari/config.sterica ↑ (sucroza, vitamina B12, citokinele, proteinele - hormoni, hemoglobina) folosesc ca si cai de transfer fenestratiile si fantele intercelulare de dimens ↑ -”breşe” (----> 1000 nm)
- o foarte mica parte din
substantele dizolvate pot
trece in interstitiu prin
procesul de convectie al
apei, utilizand doar caile
paracelulare
Microcirculaţia
• Difuziunea
- capilare continue (muschi scheletici, plaman, piele)
- capilare fenestrate (gl. exocrine, intestin, plex coroid, rinichi)
- capilare discontinue (splina, maduva rosie, ficat - sinus hepatic)
Microcirculaţia
• Difuziunea
- Legea Fick
unde,
F - fluxul masic de difuzie al subst
D - coeficientul de difuziune al
solvitului prin peretele capilar
h - grosimea peretelui capilar
P - coeficientul de permeabilitate
al capilarului pentru subst data
A - aria spf. capilare
Cint – Cext = grad. de conc. al subst
D, P - depind de: config. sp. a sbst,
inarcatura electrica, temperatura,
vascozitatea sangelui, tipul de capil
F = (D / h) × A × (Cint - Cext)
= P × A × (Cint - Cext)
Microcirculaţia
• 2. Transcitoza
= procesul prin care se inglobeaza cantitati mici de lichid plasmatic prin invaginarea mb. celulare la polul apical al endoteliului (endocitoza), astfel se formeaza veziculele de pinocitoza (dimensiuni de pana la ≈ 100 nm), care traverseaza citoplasma endoteliala catre polul bazal, unde isi elibereaza continutul catre tesutul interstitial (exocitoza).
- fuzionarea veziculelor
=> canal vezicular
- se transp. Macromolecule
(albumina, feritina)
Microcirculaţia
• 3. Diapedeza
= pasajul elem. figurate (monocite, mastocite, neutrofile) din sange in tesutul interstitial, la nivelul “breselor” intercelulare (comunicari largi). Se realizeaza prin intermediul pseudopodelor. O data cantonate tisular, exercita functii importante, cum ar fi reactiile inflamatorii, sau indepartarea agentilor patogeni.
Microcirculaţia
• 4. Convecţia (filtrarea si reabsorbţia)
= deplasarea apei intre compartimentul vascular si cel interstitial in virtutea gradientului presional furnizat de suma algebrica a celor 4 forte Starling ce actioneaza de o parte si de alta a peretelui capilar.
- Presiunea hidrostatica intracapilara (PHc)
- Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)
- Presiunea oncotica interstitiala (POi)
- Presiunea oncotica capilara (POc)
- migrarea apei: transendotelial (canale de apa - acvaporina 1)
paracelular (aceleasi cǎi ca si difuziunea)
favorizeaza filtrarea
(extravazarea plasmei)
favorizeaza absorbtia
(captarea apei din
interstitiu)
=>
=>
Microcirculaţia
• 4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
1) Presiunea hidrostatica intracapilara (PHc)
- orientata capilar interstitiu, = cauza princip. de extravazare a plasmei
- la capatul arterial = 35 mmHg; la capatul venos = 15 mmHg
- FMN mai bine reprezentate la capatul arterial fata de cel venos
=> Rpre ≈ 3 x Rpost
- PHc mai mult influentata de Rpre decat de Rpost
=> presiunea venoasa (gravitatia) isi pune o amprenta mai mare asupra
PHc decat presiunea arteriala
- PHc = mai ↑ la nivel glomerular si mai ↓ la nivel pulmonar
Microcirculaţia
• 4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
2) Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)
- determinata de presiunea de “imbibitie” a “gelului” tisular (interstitial).
- comp.solida (f. colagen; f.elastice; filam. de PG - miez proteic, GAG(-))
- comp.lichida (plasma filtrata, saraca in proteine) - dispersata intre
fasciculele si filam. matricei fibroase, sau organizata in “insule” lich.
- rol important !
Microcirculaţia
• 4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
2) Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)
- in general orientata capilar interstitiu : are valori usor negative, in
medie aprox. - 2 mmHh
(datorita preluarii limfatice permanente a lich. interstitial)
- poate varia totusi in functie de tesut / organ:
- tesutul subcutanat lax, sau pulmonar
- spatiile natural inchise (cav. pleur, peric)
- organe compartimentate / incapsulate
creerul, maduva osoasa, m.striat, rinichiul)
- 1 ------> - 4
+ 1 ------> + 6
Microcirculaţia
• 4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
3) Presiunea oncoticǎ (coloid-osmoticǎ) din capilar (POc)
- orientata interstitiu capilar, = f. princip. de recuperare a pls. trnsvz.
- data de concentratia proteinelor pls + cantitatea ↓ de cationi blocati de
sarcinile (-) ale acestora
- “bariera” capilara = complet impermeabila pt proteine => coeficientul
de reflectie osmotica (σ) = 1 (rar) POc = 28 mmHg
- σ < 1 “bariera” = relativ permeabila POc = 25 mmHg
- la valoarea POc contribuie proteinele - Album. (80%), Globul, FBG
- Ceilalti solviti (ioni, glucoza etc), fiind liberi difuzibili prin peretele
capilar nu genereaza gradient presional osmotic
Microcirculaţia
• 4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
4) Presiunea oncoticǎ (coloid-osmoticǎ) interstitiala (POi)
- orientata capilar interstitiu , generata de proteinele transvazate si
cantitatile mici de PG interstitiali
- variaza in lungul vasului capilar:
capatul arterial POi = 0.1 mmHg > capatul venular POi = 3 mmHg
(valori corectate pentru σ)
- variaza in functie de organ ( POi ≈ POlimfatica )
Microcirculaţia
• 4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
4) Echilibrul Starling
= diferenta intre cele doua gradiente de presiune:
- gradientul de presiune hidrostatic (ΔPH)
- gradientul de presiune oncotic (ΔPO)
- Fluxul prin peretele capilar este :
Q = K • [(PHc – PHi) – (POc – POi)]
Q = K • (PHc – PHi – POc + POi)
unde,
K - coeficientul de conductivitate hidraulica - reflecta permeabilitatea vasculara, deci depinde de: grosimea peretelui capilar; suprafata totala de schimb (densitatea capilarelor active, numarul si marimea porilor); influenta neuro-umorala (ex. tonusul musculaturii netede arteriolare, a sfincterului precapilar etc).
Microcirculaţia
• 4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
4) Echilibrul Starling
la capatul venos: Q = K • [(15 – (-2)) – (25 – (+3))]
≈ K • (- 5 mm Hg)
Gradientul presional final fiind negativ, semnifica deplasarea
lichidului “interstitiu → vas” => presiune neta de absorbtie - PNA
- Fluxul are valoarea :
la capatul arterial: Q = K • [(35 – (-2)) – (25 – (+0.1))]
≈ K • (+12 mm Hg)
Gradientul presional final fiind pozitiv, semnifica deplasarea
lichidului “vas → interstitiu” => presiune neta de filtrare - PNF
Microcirculaţia
• 4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
4) Echilibrul Starling
- Q ≈ identic, chiar daca PNF > PNA, pt. ca K c.arterial < K c.venular
- Filtrare (24 l/zi) - Absorbtie (21.5 l/zi) = “Izvorul limfei” (2.5 l/zi)
- capil. glomerular - ↑ Filtrarea; capil. pulmonar - ↑ Absorbtia
- Filtrarea - poate fi amplificata prin ↓Rpre (70% din RVP), ↑R post
- Absorbtia - poate fi amplificata prin ↑ Rpre, ↓ R post (20% din RVP),
- Presiunea critica de inchidere !
- Exista un punct critic, pt. care PNF = PNA
=> daca vom considera ca singura presiune care variaza este PHc, atunci
punctul de presiune izogravimetrica
corespunde unei PHc de 20 mmHg = (25 - 2 - 3) mmHg.
Microcirculaţia
• Complianta tesutului interstitial
- fiziologic: datorita rezist. la “stretching” a matricei fibroase tisulare, tesutul
interstitial are o complianta ↓ => mici ↑ de volum determina ↑ consistente ale
pres.
- patologic: a) ↑ mari ale volumului fluidului interstitial (↑ “V%” cu 100%, coresp.
atingerii unor PHi > P atm, ≈
2-4 mmHg) => “rezistenta”
comp. solide interstitiale =
depasita => form. “lacuri” tis.
(↑ complianta tisulara brusc)
=> “Edem”
b) ↑↑ si mai mult fluid interst.
(> noua “limita”) => din nou
↓ complianta => ↑↑ mari Pres.
Microcirculaţia
• EDEMUL
a. Cresterea filtrarii sau/si scaderea reabsorbtiei venoase tisulare
1. ↑ PHc: ↑ presiunii venoase prin staza retrograda - ortostatismul prelungit si imobil, mai
ales daca exista si un grad de insuficienta venoasa; trombozele venoase profunde;
2. ↓ POc: deficit de aport alimentar (malnutritie, malabsorbtie); scaderea sintezei proteice
la nivel hepatic (ciroze); pierderi proteice urinare (boli renale - sindrom nefrotic, nefrite).
3. ↑ POi: pierderi proteice tisulare, datorita ↑ permeabilitatii capilare (inflamatii); scurgeri
interstitiale importante de lichid, dar si de proteine, consecutiv arsurilor pe spf. intinse.
4. ↑ fluxului de filtrare: vasodilatatie cu ↑ suprafetei de schimb si ↑ permeabilitatii
capilare consecutiv inflamatiilor (descarcare subst. vasodilatatorii, toxine bacteriene etc)
b. Insuficienta limfatica prin blocaj sau remodelare - se poate intalni in:
b.congenitale ale vaselor limfatice; tratamentul radioterapic, extirparile de ganglioni
limfatici (cancere); obstructii extrinseci cauzate de diverse formatiuni inlocuitoare de
spatiu; inflamatia si fibrozarea vaselor limfatice - filarioza => elefantiazis (picior de
elefant).
Sistemul Limfatic
• Anatomie
- sistem vascular inchis, accesor si
complem. circulatiei sistemice
- origine: la nivel tisular
- se deschide: in sistemul venos, puţin
inainte de varsarea sg. in atriul drept
- statii limfatice
- doua mari Trunchiuri colectoare:
1. Ductul toracic
- cisterna chyli/Pecquet
- se varsa in unghiul venos stg.
2. Canalul limfatic drept
- se varsa in unghiul venos dr.
Sistemul Limfatic
• Rolurile limfei
1. Asigura turnover-ul fluidului interstitial si al subst. dizolvate. Reprezinta modalitatea de recuperare a proteinelor trnsvazate
- se restituie organismului un procent ↑ din
totalul proteinelor circulante transvazate
si nereabsorbite venos (50-75%).
Concentratia proteica a limfei, in medie
= 2-3 g/dl ( ↑ in limfa ce paraseste gg. limf,
ficatul). Se opune ↑ exagerate a POi si PHi,
Q limfatic ↑ paralel cu P fluidului interstitial
(Pif) pana la o limita, rata max. a Q limfatic
limita atinsa cd Pif > P atmosferica
=> compresia limfaticelor mari
- bilantul hidric capilar (filtrare/absorbtie) => aprox. 2.5l lichid interstitial = excedent
preluat de capilarele limfatice;
Sistemul Limfatic
• Rolurile limfei
- Contribuie impreuna cu sistemul venos la epurarea (“spalarea”)
produsilor de dezasimilare (catabolitilor) din spatiul interstitial.
- Inapoiaza organismului si alti constituienti sanguini, migrati interstitial:
enzime (lipaza, histaminaza) sau chiar elemente figurate (eritrocite,
granulocite, anticorpi, macrofage etc)
2. Realizeaza un efect de vacuum (suctiune) la nivelul cavitatilor
natural inchise (cav. pleurala, pericardica, peritoneala etc.)
3. Are un rol important in apararea specif. si nespecif (filtru gg)
4. Constituie calea de transport pentru diverse substante:
nutrienti intestinali (lipide, prot, vitamine liposolubile); hormoni tisulari; limfocite eliberate la nivelul gg. limfatici; f. coagulare (limfa hepatica).
Sistemul Limfatic
• Factorii determinanti ai intoarcerii limfatice
principali:
1. contractia f.musculare netede din str. peretelui limfatic +
filam acto-mioz. endoteliale (“pompa” limfatica)
2. gradientul presional (Pif - Pcap.limf)
sec:
1. tractionarea filamentelor endoteliale de ancorare, o data cu ↑
volumului spatiului interstitial
2. efectul de vacuum la varsarea in sistemul venos
3. factori comuni cu cei care favorizeaza si intoarcerea venoasa
contractiile musculaturii scheletice, pulsatiile arteriale,
peristaltismul intestinal, miscarile diferitelor parti ale corpului, vidul
toracic din inspir, gravitatia, ↑ PHc ( ↓ Rpre , ↑ Rpost )
in contextul existentei valvulelor limf.
Reglarea Microcirculaţiei
• Pe termen scurt (acut)
- mecanism metabolic
- mecanism endotelial
- autoreglare
• Pe termen lung
- angiogeneza (neoangiogeneza)
teoria deficitului de O2 (nutrienti) teoria vasodilatatorie
teoria miogenica teoria metabolica
! = procese independente de reglarea circulatorie sistemica,
determinate doar de nevoile metabolice locale
Reglarea Microcirculaţiei
• Pe termen scurt (acut)
secunde - minute
- mecanismul metabolic
- teoria deficitului de O2 (nutrienti)
↓ O2 , ↓ nutrienti (glucoza, vitamine, posibil AG, AA) =>
↓ utilizarea lor de catre fibrele musculare netede (FMN) metaarteriolare si de la nivelul sficterelor precapilare
relaxare si vasodilatatie consecutiva
↑ O2 , ↑ nutrienti > necesit. tisulare => apare fen. invers
vasoconsctrictie
=>
=>
=> vasomotricitate
Reglarea Microcirculaţiei
• Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic
- teoria deficitului de O2 (nutrienti)
↑ metabolismului => ↑ eliberarea substantelor vasodilatatorii
(CO2, acid lactic, H+ (=> ↓ pH), histamina, K+, adenozina)
actiune pe FMN => vasodilatatie
- teoria vasodilatatorie
=> vasomotricitate
Reglarea Microcirculaţiei
• Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic
Hiperemia activa (ex. efort muscular intens) =>
↑ metabolismului => ↓ O2, ↑ elib. sbst. vasodilatatorii
vasodilatatie si ↑↑ Q local (uneori chiar si x 20)
Hiperemia reactiva (dupa intreruperea tranzitorie a
fluxului printr-un vas - ex. comprimarea bratului cu o
manseta pneumatica) => ↓ O2, ↑ elib. sbst. vasodilat
vasodilatatie compensatorie si ↑↑ Q local (uneori chiar si x 7)
Reglarea Microcirculaţiei
• Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic
↑ stres parietal pe celula endoteliala sanatoasa
eliberarea NO => vasodilatatie
- mecanismul endotelial
Injurie (mecanica, chimica) a celulei endoteliale
eliberarea ET => vasoconstrictie
sbst. vd: NO, PGI2, EDHF sbst. vc: ET, EDCF1,2,TbxA2
Reglarea Microcirculaţiei
• Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic - mecanismul endotelial - autoreglarea
= mentinerea unui flux relativ constant, in contextul unor variatii pres. intempestive
(70 mmHg 150 mmHg)
- protejeaza organele sensibile la ischemie (creier, rinichi, cord) - previne “stretching”-ul vasc. exag. - protejeaza teritoriul distal de presiunile ↑ de perfuzie - previne “irosirea” unor debite ↑ catre teritorii deja bine irigate
Reglarea Microcirculaţiei
• Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic - mecanismul endotelial
- autoreglarea
- teoria miogenicǎ
↑ “stretching” presional => stimularea canalelor Ca2+ mecanosensibile
din FMN => influx Ca2+
vasoconstrictie si ↓↓Q local
- teoria metabolicǎ
↑ Pres. sanguine prin vas => in primele momente ↑ Q tisular => ↑ O2 tisular si ↑ “spalarea” sbst. rezultate din metabolism (vasodilatatorii) => relax. FMN
vasoconstrictie si ↓↓Q local
Reglarea Microcirculaţiei
• Pe termen lung
- angiogeneza (neoangiogeneza)
zile - luni
= dezvoltarea de vase noi, ca urmare a ↑ metabolismului tisular, ↓ O2, sau eliberarii factorilor de crestere
ex: activitati fizice sustinute, proliferarea endometriala fiziologica,aclimatizarea
la altitudine, vindecarea ranilor, tesuturile inflamate, procesele tumorale
primare / metastazele
! copii prematuri
(+) angiogenezei: VEGF (Factorul endotelial de crestere vascular), FGFs (F. de
crestere fibroblastici), ANGPT1 (Angiopoietina1), Angiogenina
(-) angiogenezei: ANGPT2 (Angiopoietina2), Endostatina, Angiostatina
* arteriogeneza = dezvoltarea unei circulatiei colaterale
Circulaţia coronarianǎ
• Anatomie distributiei vaselor coronariene
- Trunchiul coronar
A. descendenta anterioara
(AS, SIV - ant, VS - per.post, apex)
+ A. circumflexa (VS - per. lat)
- A. coronara dr.
(AD, SIV - inf, VS - per.inf,
VD -per.liber)
- Drenarea sg. venos
sinusul coronar (AD),
mici v.cardiace ant,
v.tebesiene 5% Dc
Circulaţia coronarianǎ
• Anatomia functionala a vaselor coronare
- Arterele mari = epicardice ramuri intramusculare
plexuri subendocardice
- ρ capilara coronara = 7 x ρ capilara m. scheletic
- ρ capilara subendocardica > ρ capilara subepicardica
- Vase colaterale - devierea sangelui in caz de obstructie
- arteriogeneza (in ischemia instalata lent)
Circulaţia coronarianǎ
• Diferente hemodinamice “temporale” intre cei doi ventriculi
- VS - perfuzat mai mult
in diastola
- VD - perfuzat satisfacator
in ambele faze, dar in
sistola > diastola
musculatura VS mai dezv.
decat a VD;
Pres. sistolica din VS = mai ↑
decat cea din VD
Circulaţia coronarianǎ
• Diferente hemodinamice “temporale” in grosimea miocardului
- P. musc. compresie sistolicǎ
subendoc > subepic
- Rezistenta vasculara
subendoc < subepic
in sistola: Q subendoc < Q subepic
in diastola: Q subendoc > Q subepic
=>
=> Atunci cand global va scadea perfuzia
miocardica, primele leziuni ischemice
vor fi vizibile la nivel subendocardic
Circulaţia coronarianǎ
• Reglarea circulatiei coronariene
- Extractia de oxigen = deja f.mare (≈ 70% ) => singura modalitate de adaptare la solicitare este suplimentarea fluxului coronarian (vasodilatatie coronariana)
- “cererea” oxigen > “oferta” => ischemie angina pectorala
Circulaţia coronarianǎ
• Reglarea circulatiei coronariene
hipoxia (↓ Conc. tisulare a oxigenului) = cel mai eficace factor coronaro-dilatator
Transport
sanguin de
O2
Cerere O2 Oferta O2
Flux
Coronarian
Rezistenta
vasculara
Control
Metabolic
Control
Endotelial
Autoreglare
Control
neural Control
umoral
sistemic
Forta
musculara
compresiva
↑Cronotropism
↑Inotropism
↑Stres Parietal
+
+
+
Circulaţia coronarianǎ
• Reglarea circulatiei coronariene
- ↓ Conc. tisulare a O2
- ↑ degradarea (↓regenerarea) ATP => ↑ ADP
=> ↑ Adenozina => difuzeaza catre m. neted vascular
=> deschidere canale K+ATP (hiperpolarizare celulara)
=> inchidere canale Ca 2+ => vasodilatatie coronariana
=>
Circulaţia coronarianǎ
• Reglarea circulatiei coronariene
/ fenomenul de “furt coronarian”
- Stenoza semnificativa pe coronarele subepic
=> vd. metabolica max., distal de stenoza
+
Administrarea medicam. vasodilatatoare
(ex. Dipiridamol)
vd. doar pe coronarele normale (unde exista rezerva functionala)
↓si mai mult fluxul in teritoriul afectat
=>
Circulaţia coronarianǎ
• Evaluarea fluxului intra-coronarian
- adm. Adenozina
ecocardiografie de stres