Ponderea analizei economice în raport cu analiza juridică în domeniul concurenţei

-carteluri, abuz de poziţie dominantă şi concentrări economice-

Paul Prisecaru – Economist Şef Consiliul Concurenţei

22.04.2013

I. INTRODUCERE

„Domeniul antitrust are un caracter interdisciplinar şi este cel mai bine

deservit recunoscând că o înţelegere mai profundă a problemelor depinde

de abordarea subiectului din mai multe puncte de vedere”

Oliver Williamson (1979)

Componentele unei analize complete

Analiza completă

Cunoştinţe sectoriale (tehnice)

Economie

Drept

Proporţia este dificil de cuantificat cu precizie... dar putem spune unde folosim mai multă sau mai puţină

analiză economică

(presupunerea mea este că partea juridică rămâne relativ constantă...).

1. Ce înseamnă analiză economică?

• Economia este la rândul ei un domeniu interdisciplinar (folosim matematică, sociologie, statistică, psihologie etc.)

• Diversitatea de posibile analize este covârşitoare... dar le putem împărţi în două categorii: analize (1) calitative şi (2) cantitative

2. Diferenţa dintre analize calitative şi analize cantitative (un exemplu)

Abordarea cantitativă:

Elasticitate cererii în funcţie de preţ pentru produsul X este 0.1

Abordarea calitativă:

Produsul X are o cerere inelastică faţă de preţ datorită faptului că este un bun de strictă necestitate

3. Limitele abordării cantitative

• De cele mai multe ori datele necesare pentru calcule nu sunt disponibile

• Există riscul ca aceasta să aibă un caracter static (valoare predictivă scăzută)

• Este dificil de înţeles/interpretat de nespecialişti

4. Limitele abordării calitative

• Riscul de a fi subiectivă

• Nu surprinde nuanţe

• Riscul mai mare de apariţie a erorilor (fals-negative sau fals-pozitive)

• Economiştii nu se pun de acord cu privire la interpretări (dar toţi acceptăm că 2 > 1)

5. Categorii de analize economice utilizate

• Microeconomie – organizare industrială; • Econometrie şi statistică; • Economia informaţiei; • Teoria jocurilor; • Teorii comportamentale (behavioral economics); • Analize financiar-contabile; • Teorii de management şi marketing; • În unele cazuri chiar şi macroeconomie (pieţele

financiare). De cele mai multe ori folosim combinaţii între ele!

6. Domeniul concurenţei lucreză cu un model microeconomic standard din

care derivă toate celelalte

7. Ce se întâmplă cu surplusul când avem un cartel?

Q

P

D

S

P*

Q*

Pc

Qc QS

O concluzie intermediară:

Fundamentul politicii de concurenţă este unul profund economic.

II. CÂTĂ ANALIZĂ ECONOMICĂ FOLOSIM PENTRU POLITICA

ANTI-CARTEL?

Întrebarea mai corectă este: când folosim analiza economică?

Monitorizarea pieţelor se bazează pe o paradigmă din domeniul organizării

industriale (microeconomie aplicată):

Performanţă La nivelul firmelor: situaţia avantajului competitiv

La nivelul societăţii: eficienţă productivă şi alocativă, progres tehnologic, calitate, echitate etc.

Comportament Strategii de preţ sau de produs, publicitate, cercetare-dezvoltare, investiţii, practici anticoncurenţiale etc.

Structură Nr. de competitori, gradul de concentrare a pieţei, omogenitatea produselor, bariere la intrare, structuri de

costuri etc.

Ponderea analizei economice în cazurile de cartel:

• foarte mare în faza de detectare activă (vs. pasivă – politica de clemenţă, plângeri, informaţii din presă etc.);

• destul de redusă în faza de investigare (are mai mult rolul de parametru de confirmare pentru probele juridice);

• destul de redusă şi în faza de sancţionare

(pentru că există puţine dubii cu privire la efectele economice nocive ale cartelurilor).

III. CÂTĂ ANALIZĂ ECONOMICĂ FOLOSIM PENTRU ABUZUL DE

POZIŢIE DOMINANTĂ?

1. Identificarea poziţiei dominate este exclusiv un procedeu economic

Poziţia dominată este determinată de două elemente fundamentale:

1. Definirea pieţei relevante.

2. Identificarea (cuantificarea) puterii de piaţă.

2. Ponderea analizei economice depinde de tipul de abuz

• Pentru abuzurile de excludere: relativ redusă.

• Pentru preţuri de ruinare sau preţuri excesive: foarte mare.

3. Un exemplu:

Testul „AKZO” (abuz de poziţie dominantă):

Preţurile < costurile variabile medii – sunt considerate întotdeauna preţuri de ruinare.

Preţurile < costurile totale medii – pot fi considerate preţuri de ruinare dacă se demonstrează că fac parte dintr-o strategie.

III. CÂTĂ ANALIZĂ ECONOMICĂ ESTE UTILIZATĂ ÎN CAZURILE DE

CONCENTRĂRI ECONOMICE?

1. Este probabil activitatea cu cea mai mare pondere a analizei economice

• Definirea pieţelor este crucială;

• Determinarea efectelor unilaterale sau coordonate ale operaţiunilor de concentrare (obiectivul testului SIEC).

2. Analiza economică a concentrărilor: exemple de intrumente

cantitative

Indicele Herfindahl–Hirschman

Analiza preţurilor

Analiza marjelor de profit

calitative

Bariere la intrare/ieşire de pe piaţă

Impactul inovaţiei pe piaţă

Gradul de omogenitate al produslui

3. Evoluţia analizei economice a concentrărilor

Abordarea modernă este de pune în balanţă două elemente economice:

Eliminarea concurenţei

Creşterea eficienţei

CONCLUZII

Richard Posner (1999):

„Există un remarcabil izomorfism între doctrina juridică şi teoria economică. Izomorfismul devine caracter identic atunci când legea adoptă un criteriu

economic explicit al legalităţii, aşa cum este cazul în antitrust.”

Vă mulţumesc.

Q&A