Coman Lucian-Alexandru Facultatea de ConstrucţiiSpecializare: MTC, An IIGrupa 3421

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

Şef Lucrări dr. ing.

Cadar Rodica

• Ţara: România • Regiunea: Transilvania• Judeţul: Bistriţa-Năsăud• Reşedinţa de judeţ:• municipiul Bistriţa

Municipiul Bistriţa, reşedinţă a judeţului BistriţaNăsăud, de rang II, este aşezat în depresiunea Bistriţa, pecursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, laaltitudinea de 358 m, având coordonatele 47º10΄latitudine nordică şi 24°30΄longitudine estică. În cadrul judeţului, oraşul are o poziţie central - sud - estică situat la o distanţă de 22 km faţă de oraşul Năsăud, 38 km de oraşul Beclean şi 48 km de staţiunea balneoclimaterică Sîngeorz-Băi.

• Municipiul Bistriţa se întinde pe o suprafaţă de 14.547 ha din care îi revin intravilanului 2560,3 ha, iar extravilanului 11986,7 ha.

• Localităţi componente: - Unirea (5 km), - Slătiniţa (10 km), - Ghinda (8km), - Viişoara (5 km) , - Sigmir (6 km), - Sărata (10 km).

• Dumitra (N), • Tărpiu (NV), • Şieu

Măgheruş(SV), • Mărişelu (S),• Jelna (SE), • Livezile (NE)

Localităţile limitrofe ale municipiului Bistriţa sunt:

• În anul 1206 a avut loc prima colonizare a zonei de către saşi şi a fost întemeiată localitatea Nosen, regiunea din jur fiind denumită Nosnerland

• Prima menţiune documentară a Bistriţei datează din anul 1264, primind drepturi orăşeneşti de la 1353

• A fost un important centru medieval, fiind una din cele 7 cetăţi ale Transilvaniei

• În anul 1876, Bistriţa devine capitala fostului comitat Bistriţa Năsăud, iar din anul 1968, oraşul este reşedinţa Judeţului Bistriţa Năsăud.

• În anul 1979 oraşul a fost ridicat la rangul de Municipiu

Zona centrală cuprinde:• Centrul vechi• Zona pietonală• Zona administrativă:

PrimăriaPrefectura

Constructiile valoroase atat ca vechime cat si ca arhitectura sunt cele clasate ca monumente istorice alaturi de care mai pot fi remarcate zeci de alte cladiri cu valoare arhitecturala si ambientala, pe intreg perimetrul orasului. Aceste cladiri clasate ca monumente istorice sunt protejate prin instituirea unei zone protejate in centrul orasului. In prezent cladirile cu valoare arhitecturala sau istorica precum si siturile arheologice sunt inventariate si publicate in Lista Monumentelor Istorice 2004 si sunt prezentate in lista de mai jos. Monumentele istorice se claseaza astfel: - categoria A - monumente istorice de valoare nationala si universala; - categoria B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. In L.M.I.:2010 sunt clasate 266 monumente, din care 55 sunt de clasa A, adica de importanta nationala.

Municipiul Bistria beneficiază de un Plan Urbanistic Zonal al nucleului istoric. Planul urbanistic zonal a fost comandat pentru actualizarea documentatiei aprobate in 1998 “Planul Urbanistic Zonal - Zona de rezervatie istorică şi de arhitectură - UTR1, municipiul Bistrtia”, tinand cont de prevederile Reglementări

tehnice din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi continutul cadru al documentaiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)" publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 125 bis din 11 februarie 2004, pentru a elimina unele confuzii din Planul Urbanistic General din 2003, pregătindu-se astfel delimitările şi reglementările zonei construite protejate a municipiului Bistria, etapă preliminară necesară in vederea elaborării noului Plan Urbanistic General din 2008.

Acesta reprezintă, in egală măsură, un instrument de control şi unul de dezvoltare. Ca instrument de control, PUZCP se va concretiza in planuri şi regulamente, iar ca instrument de dezvoltare, PUZCP, conceput şi ca plan

strategic,va asigura derularea politicilor specifice pană la transpunerea lor in programe şi proiecte şi previzionarea suportului instituional, financiar şi uman.

Prin instituirea zonei protejate a municipiului Bistrita se asigură nu numai protectia specifică monumentelor istorice, aşa cum este ea inteleasă de OUG

nr. 68 din 19943

PRIMĂRIA

PREFECTURA

• zona de locuinţe se întinde pe suprafaţa celor 10 cartiere ale oraşului :

Cartierul pe Şes Cartierul Şesul de Jos Cartierul Zăvoiul de Sus Cartier Andrei Mureşanu Cartier Petre Ispirescu Cartier Ştefan cel Mare Cartier Decebal Cartier Centrul Istoric Cartier Independenţei de Sud

Cartier Independenţei de Nord

Zone locuinta: Colective Individuale

Individuale Colective

• Municipiul Bistriţa are o industrie foarte bine dezvoltată, principalele ramuri ale acesteia sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, sticlărie şi alimentară.

• Principalele societăţi cu activitate în domeniul industriei: Leoni Wiring Systems Ro S.R.L. Bistriţa – cu activitate

în domeniul producţiei de cablaje auto; Teraplast Group SA Bistrita – cu activitate în domeniul producţiei articolelor din PVC (ţevi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare si exterioare), articole ornamentale; Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita – produce piese şi accesorii pentru autovehicule (radiatoare din aluminiu);

Rombat SA Bistrita – unul din principalii producători de acumulatori auto;

Iproeb SA Bistrita – unitate producătoare de cabluri, cordoane şi conducte electrice izolate si neizolate;

Comelf SA Bistrita – întrepridere specializată în fabricarea de construcţii metalice sudate şi părţi componente, utilaj terasier;

Ario SA Bistrita – asigură fabricarea de robinete industriale din oţel;

Mebis SA Bistrita – specialist în fabricarea de echipamente hidraulice si pneumatice, scule pneumatice portabile;

Miro S.A. Bistriţa – asigură producţia de repere debitate din tablă, flanşe şi inele din oţel, confecţii metalice;

Spaţiile verzi se întind pe o suprafaţă mare distribuite astfel:

- parcuri, scuaruri, peluze, plantaţii florale: 109.838mp

- spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe: 353.306mp

- spaţii verzi în zona industrialăÎn această suprafaţa este inclus si Parcul

Municipal care are în prezent 7 ha:4 ha spatiile verzi şi 3 ha aleile.

În anul 1930 populaţia oraşului era de 14.128 locuitori din care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari.

În prezent populaţia totală a municipiului Bistriţa este de 89.492 locuitori, din care: - femei 45.916

- bărbaţi 43. 576Din punct de vedere confesional, populaţia

Bistriţei este alcătuită din:67.138 Ortodocşi (19 biserici) 4.172 Catolici (4 biserici) 867 Baptişti (4 biserici) 3. 613 Penticostali (4 biserici) 110 Nedeclaraţi 77 Atei 5.282 Alte religii (7 biserici)

Structura pe etnii:Români 73.613Maghiari 5.204Rromi 1.958Germani 370Altele 114

Evoluţia populaţiei:1912 – 13.236 loc.1930 – 14.128 loc.1948 – 15. 801 loc.1956 – 20.292 loc.1966 – 25.519 loc.1977 – 44.339 loc.1992 – 87.710 loc.2002 - 81.259 loc.

Căile rutiere principalesunt:

• Drumul european E58(Cluj-Napoca – Dej – Bistriţa)

• Drumurile Naţionale: DN17 (Bistriţa – Vatra Dornei)DN15A (Bistriţa – Reghin – Tg.Mureş - Bucureşti)DN170 (Bistriţa – Năsăud – Salva – Valea Izei)

`

• DN17 strabate urmatoarele strazi:Bulevardul Independentei, Bulevardul Republicii si Calea Moldovei;

• DJ151:Str. Soarelui, Str. Sigmirului, Drumul Cetatii;• DJ173:Drumul Jelnei;• DJ173C:Str.Mihai Viteazul, Str. Valea Budacului

• În sec XIX reţeaua de drumuri a fost completată cu cea feroviară, astfel în 1884 s-a dat în funcţiune calea ferată Dej-Bistriţa, în 1898 Bistriţa-Bistriţa Bârgăului, iar în 1886 Şieu-Măgheruş-Luduş.

• În gara Bistriţa Nord opresc 23 de trenuri personale şi 2 accelerate

• Serviciul public de transport este asigurat de firma TRANSMIXT pe 14 rute cu microbuze şi autobuze

• Transportul privat este asigurat de 400 de taximetre

• Transportul judeţean este asigurat de firma Heniu

• Transportul interjudeţean şi internaţional este asigurat de firme private: Filadelfia Group, Tabita Tour, Atlassib, Topaz Transport, C&I, Macon

Categoria lV Categoria lll

Categoria ll

• Înfiinţarea Societăţii de Concerte Bistriţa şi colaborările internaţionale ale acesteia cu Japonia, Germania, Austria, Elveţia, Franţa şi Italia.

• Organizarea anuală a festivalelor internaţionale: Bistriţa Medievală şi Nunta Zamfirei.

• Extinderea învăţământului universitar:Universitatea Tehnică Cluj Napoca- filiala

BistriţaUniversitatea Babeş-Bolyai Cluj NapocaUniversitatea de Vest “Vasile Goldiş” AradUniversitatea de Nord Baia MareUniversitatea Spiru Haret BucureştiUniversitatea Banatul TimişoaraUniversitatea Ecologică Bucureşti

• Arhitectura peisagistică a municipiului a cunoscut o dezvoltare modernă.

• Apariţia cartierelor rezidenţiale

• Prezenta gropilor in partea carosabilă• Mici carenţe a gradului de civilizaţie a populaţiei

din clasele de jos

• CONCLUZII Municipiul Bistria este un oraş cu potenial

de dezvoltare economică şi turistică. Prin gestiunea responsabilă a resurselor acestui oraş se poate dezvolta un important centru economic, turistic şi social.

• Internet : http://ro.wikipedia.org http://www.bn.rohttp://www.bistritza.rohttp://www.primariabistrita.ro

• Dănilă Ştefan – Bistriţa: Mic Îndeptar Istoric(1967)

• Crăciun Pompei – Bistriţa Năsăud Monografie(1979)