Post on 24-Jun-2015
description
transcript
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
CURS: saptamanile 10 - 14 (3 ore/sapt.) ⇒ nota NC2
LABORATOR: saptamanile 8 - 14 (2 ore/sapt.) ⇒ nota NL2
⇒ nota N2
CURS: saptamanile 1 - 9 (3 ore/sapt.) ⇒ nota NC1
PROIECT+LABORATOR: saptamanile 1 - 7 (2 ore/sapt.) ⇒ nota NPL1 (NP1+NL1)
⇒ nota N1
Nota finala examen = 0.7N1 + 0.3N2
conf. Carmen Racanel
prof. Elena Diaconu
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
CURS: 3 teste (2 teste in timpul semestrului + 1 test la examen)
Sapt. 1 -
Sapt. 2 – curs 1
Sapt. 3 – curs 2
Sapt. 4 – curs 3
Sapt. 5 – curs 4 → TEST 1 din cursurile 1, 2, 3
Sapt. 6 – curs 5
Sapt. 7 – curs 6
Sapt. 8 – curs 7 → TEST 2 din cursurile 4, 5, 6
Sapt. 9 – curs 8
EXAMEN: → TEST 3 din cursurile 7, 8 + REFACERE TEST 1 SI 2
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
PROIECT + LABORATOR
Sapt. 1 - tema 1
Sapt. 2 – tema 2
Sapt. 3 – tema 3
Sapt. 4 -
Sapt. 5 – laborator 1 OBLIGATORIU
Sapt. 6 – laborator 2 OBLIGATORIU
Sapt. 7 – tema 3
Sapt. 8 / 9 – predare
Nota teme 1 … 3
Nota laborator 1, 2
In examen/colocviu: 70% din nota finala
totalitatea lucrarilor care au ca scop sustinerea suprastructurii drumului,
racordarea platformei la terenul natural,
asigurarea continuitatii si stabilitatii drumului si caii ferate
Lucrari:
- de terasamente
- de scurgere a apelor de suprafata si subterane
- de asigurare a stabilitatii
- de continuitate a caii: poduri, podete, viaducte, tuneluri
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Lucrarile de terasamente:
- sunt lucrarile din pamânt ce sustin suprastructura si se racordeaza la
terenul natural
- cuprind: executia sapaturilor, punerea în opera a pamântului în
umplutura, încarcarea si transportul pamântului, compactarea si finisarea
terasamentelor
Restul lucrarilor de infrastructura:
- rol de protectie si de sustinere a lucrarilor de terasamente
- rol de asigurare a stabilitatii caii
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
- platforma terasamentelor:
pante transversale
în lung urmareste linia rosie a proiectului
- taluzuri
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Taluz
TaluzPlatformaterasamentelor
• cota platformei drumului fata de terenul natural existent
- în rambleu (în umplutura, deasupra terenului natural)
- în debleu (în sapatura, sub nivelul terenului natural)
- mixte (partial în umplutura, partial în sapatura)
Profilele transversale de terasamente
- standard
- individuale, speciale:
panta transversala a terenului este abrupta, peste 30%
drumul trece prin zone instabile, cu alunecari de teren
drumul trece prin zone inundabile sau cu ape subterane, la
suprafata terenului
inaltimile de sapatura sau umplutura sunt peste 10-12 m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
proiectia pe un plan vertical frontal a intersectiei suprafetei drumului cu
un plan vertical normal pe axa sa
în toti pichetii stabiliti în foaia sau carnetul de pichetaj
sub 50 de m distanta între ele, în functie de relief.
surprinde toate punctele caracteristice ale traseului drumului
cuprinde:
- elementele necesare executiei infrastructurii drumului:
dimensiuni, cote, pante, date privind amenajarea virajelor, elemente caracteristice
lucrarilor de arta si dispozitivelor pentru scurgerea apelor
- elemente de suprastructura: latimea si grosimea structurii
rutiere, dimensiunea benzilor de încadrare, pantele transversale
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Scop:
prezinta situatia reala, pichet cu pichet, în sens transversal drumului
se poate calcula volumul de terasamente si suprafetele de taluzat
se stabilesc eventualele exproprieri
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
partea carosabila sau calea:
partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor
latime si panta transversala (dinspre ax spre acostament) în aliniament si curba, mod de alcatuire si dimensiunile structurii rutiere
valoarea pantei transversale depinde de tipul de îmbracamintei (1,5 ... 3 %);
PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta
b r
ZONA DRUMULUI
AMPRIZA
Axul drumului
P C
PLATFORMA
a a Taluz de rambleuTaluz de debleu
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Felul imbracamintei drumului Pantele transversale în aliniament Pantele transversale în curba
Pavaj de piatra: -cu calupuri -cu pavele normale -cu pavele abnorme Beton de ciment Asfalt turnat Asfalt cilindrat Macadam asfaltic si alte imbracaminti semipreparate Macadam ordinar
2-2.5%
2.5 - 3 % 2.5-3%
1.5 - 2.5 % 2%
2 - 2.5 % 2.5 - 3 %
3-4%
maximum 6%
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
acostamentele:
doua fâsii de teren, amenajate sau nu, de o parte si de alta a partii carosabile
rol de protectie a caii
înlesnesc scurgerea apelor: panta transversala de 4 ... 6 %
diverse functiuni
banda de încadrare: 0.25 m si 0.75 m
PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta
b r
ZONA DRUMULUI
AMPRIZA
Axul drumului
P C
PLATFORMA
a a Taluz de rambleuTaluz de debleu
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
platforma:
partea carosabila + acostamentelese masoara:
între muchiile superioare ale taluzelor de rambleu sau ale santurilor ori rigolelor, în cazul în care pe platforma nu sunt parapete;
între fetele interioare ale liselor sau glisierelor, în cazul în care pe platforma sunt parapete.
PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta
b r
ZONA DRUMULUI
AMPRIZA
Axul drumului
P C
PLATFORMA
a a Taluz de rambleuTaluz de debleu
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
platforma:Latimea
în standardele în vigoarese considera astfel:
pentru drumurile publice, în functie de:intensitatea circulatiei care determina clasa tehnica a
drumului;relieful terenului la autostrazi;functionalitatea drumului care determina încadrarea în
categoriile drumurilor publice.pentru drumurile de exploatare, în functie de:
cantitatea de produse care se transporta anual;suprafata de padure care se exploateaza;întretinerea si exploatarea canalelor de irigatie sau a
altor obiective;gabaritele vehiculelor care circula pe drum;functionalitatea drumului care determina încadrarea în
categoriile drumurilor de exploatare.în aliniament: gabarit si spatiile de siguranta. în curba: se modifica cu supralargirea
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Latimea platformei Latimea partii carosabile Tipul drumului
26.00 m 2 x 7.50 = 15.00 m
Autostrazi, regiuni de ses si deal
23.50 m 2 x 7.00 = 14.00 m
Autostrazi, regiuni de munte
19.00 m 14.00 m Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie, din reteaua drumurilor internationale
17.00 m 14.00 m Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie
12.00 m 7.00 m Drumuri nationale din clasa tehnica III, din reteaua drumurilor internationale
9.00 m 7.00 m Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III
8.00 m 6.00 m Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica IV si la unele drumuri judetene de clasa tehnica III la care nu se poate adopta latimea de 9.00 / 7.00 m
7.50 m 5.50 m Drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic
7.00 m 5.50 m Drumuri comunale si la drumurile de exploatare din categoria I 5.00 m 4.00 m Drumuri de exploatare, din categoria a II-a 3.50 m 2.75 m Drumuri de exploatare, din categoria a III-a
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Profil transversal de autostrada, regiuni de ses si deal
Profil transversal de autostrada, regiuni de munte
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Profil transversal de drumuri nationale cu patru benzi de circulatie, din reteaua drumurilor internationale(*)
Profil transversal de drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III, din reteaua drumurilor internationale(*)
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Profil transversal de drumuri nationale si judetene din clasa tehnica IV si la unele drumuri judetene de clasa tehnica III la care nu se poate adopta latimea de
9.00 / 7.00 m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Profil transversal de drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic
Profil transversal de drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Profil transversal de drumuri de exploatare, din categoria a II-a
Profil transversal de drumuri de exploatare, din categoria a III-a
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
parapete:
la marginea acostamentului, pe sectoare de drum periculoase din punct de vedere al sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor împotriva iesirii de pe platforma drumului si pentru ghidarea optica a acestora
acostamentul se lateste cu latimea parapetului (care depinde de tipul de parapete ales: rigid sau deformabil)
Amplasarea parapetelor în lungul drumului:elementele geometrice ale traseuluiînaltimea rambleului sau înclinarea versantilorîmpadurirea terenului înconjuratorexistenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre avalvecinatatea unor apevecinatatea altor cai de comunicatieconditii meteorologice locale nefavorabile (ceata frecventa)necesitatea închiderii perspectivei în exteriorul unor curbeîn unele intersectii
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
parapete:
rambleu:
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
parapete:
ziduri de sprijin la marginea drumului, spre aval:
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
taluzurile:
portiuni înclinate, de o parte si de alta a platformei drumului care fac legatura cu terenul natural si limiteaza lateral lucrarile de terasamente
creasta taluzului, piciorul taluzului
înclinare, functie de tipul pamântului din terasament si de înaltimea taluzului (2:3, 1:3, 1:1, 3:1)
PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta
b r
ZONA DRUMULUI
AMPRIZA
Axul drumului
P C
PLATFORMA
a a Taluz de rambleuTaluz de debleu
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
dispozitivul de scurgere a apelor:
sant (trapezoidal) sau rigola (triunghiulara)
îndeparteaza de pe partea carosabila apele provenite din precipitatii atunci când drumul este în debleu
taluzuri cu diferite înclinari (1:1, 1:1.5, 1:2, 1:3), valoarea mai mica fiind folosita spre drum
PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta
b r
ZONA DRUMULUI
AMPRIZA
Axul drumului
P C
PLATFORMA
a a Taluz de rambleuTaluz de debleu
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
dispozitivul de scurgere a apelor:
in terenuri stâncoase:
taluzul interior al rigolelor - 1:3
taluzul exterior al rigolelor 2:1 -10:1 (functie de consistenta rocilor)
adâncimea:
0,15 m si 0,30 m în cazul rigolei (regiuni accidentate)
0,30 m si 0,50 m în cazul santului,
panta fundului santului o urmeaza pe cea a drumului
drum în palier, panta minima a fundului santului
0.25% în teren natural
0.1% daca se paveaza fundul.
drum cu declivitate accentuata:
masuri pentru a împiedica eroziunea
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
ampriza:
piciorul taluzului stânga - piciorul taluzului dreapta
creasta taluzului stânga - creasta taluzului dreapta
functie de înaltimea rambleului respectiv adâncimea debleului
santuri de garda: intre muchiile exterioare ale acestor santuri
PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta
b r
ZONA DRUMULUI
AMPRIZA
Axul drumului
P C
PLATFORMA
a a Taluz de rambleuTaluz de debleu
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
zona drumului:
ampriza + doua zone de siguranta, laterale (stânga, dreapta), cu latimea cuprinsa între 0.75..1 si 5 m.
Zonele de siguranta:
eventuala largire a platformei drumului
la depozitarea de materiale necesare întretinerii curente
amplasarea instalatiilor de semnalizare
plantatii
circulatia pietonilor
alte scopuri legate
de exploatarea drumului
PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta
b r
ZONA DRUMULUI
AMPRIZA
Axul drumului
P C
PLATFORMA
a a Taluz de rambleuTaluz de debleu
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
platforma se gaseste deasupra terenului natural cu minim adancimea
dispozitivului de scurgere a apelor
umpluturi destinate sustinerii suprastructurii caii
PLATFORMA
Taluz h
y>0
h h'
p
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Axul drumului
P Ca a
PLATFORMA
AMPRIZA
ZONA DRUMULUI
Taluz de rambleu
PC = parte carosabilaa = acostamentZs = zona de siguranta
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Dupa înaltimea h a rambleelor:
rambleuri mici cu h ≤ 0.50 m
rambleuri mijlocii cu 0.50 m < h < 2.00 m
rambleuri înalte cu 2 < h < 12.00 m
rambleuri foarte înalte cu h ≥ 12.00 m (se executa proiecte speciale)
Înaltimea rambleului rezulta din cotele profilului longitudinal al drumului, din conditiile hidrologice si din conditiile de teren.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Regiuni de ses:rambleele mici si mijlocii:
înaltime minima rezultata din conditia ca apele care stagneaza în apropierea drumului sau cele provenite prin ascensiune capilara sa nu umezeasca patul drumului:
h = 0.50 m în regiuni uscate, în care apele se scurg usor si nu exista posibilitatea ascensiunii apelor subterane prin capilaritate sau infiltratii; când terenul este permeabil, în mod exceptional h poate fi redus la 0.20 m;
pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 0.50 – 0.60 m iar pentru argile nisipoase sau prafoase: h ≥ 0.70 – 0.80 m – în situatia în care exista o scurgere insuficienta a apelor si pericolul ascensiunii apelor subterane;
pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 1.50 m iar pentru argile nisipoase sau prafoase: h ≥ 1.80 m – în situatia în care apele stagneaza timp îndelungat în zona drumului;
h ≥ 0.50 m deasupra nivelului apelor maxime, în vecinatatea lucrarilor de arta si în zonele inundabile.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
terenul natural: aproape orizontal sau are o înclinare mai mica de 1:5 îndepartarea stratului vegetal pe o grosime de 0.10 .. 0.20 m
p<1:5
decapare pamant vegetal
terenul natural: înclinare mai mare de 1:5 dar pâna la 1:3îndepartarea stratului vegetal + trepte de înfratire
p<1:3p>1:5
2%
min. 1.00 m
t re p te d e in fra t ire
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
terenul natural: înclinare mai mare de 1:3masuri contra alunecarilor de teren (se asigura stabilitatea rambleelor):
contraforti, contrabanchete, ziduri de sprijin sau pamânt armat
p>1:3
zid de sprijinp>1:3
contrabancheta
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
În cazul amplasarii rambleului cu latime mare (necesar sustinerii unei autostrazi) pe coaste cu pante accidentate, taluzul din aval se lungeste mult si poate deveni instabil
Solutie: separarea cele doua sensuri de circulatie prin crearea a doua platforme
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Taluzarea rambleelor
inclinarea taluzului de rambleu: mai mica decât panta taluzului natural al pamântului folosit, pentru a împiedica alunecarea
inclinarea taluzului: în functie de înaltimea rambeurilor
ramblee mici, care se construiesc prin deplasarea laterala a pamântului din camere de împrumut: taluzul = 1:3 ... 1:5.
1:31:3 h
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Taluzarea rambleelor
pentru o înclinare de 2:3 (valoare uzuala) se pot adopta urmatoarele înaltimi, h ale rambleului:
maxim 6.00 m pentru ramblee din argile prafoase sau argile nisipoase
maxim 7.00 m pentru ramblee din nisipuri argiloase sau praf argilos
maxim 8.00 m pentru ramblee din nisipuri
maxim 10.00 m pentru ramblee din pietrisuri sau balasturi
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Taluzarea rambleelor
când rambleul are o înaltime, H, mai mare decât valorile, h, prezentate mai sus dar nu peste 12.00m:
înclinarea de 2:3 pe h
înclinare de 1:2 pe H-h
2:3
1:2hH
h<H
<12.
00m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Taluzarea rambleelor
când piciorul taluzului se executa în albia majora a unui râu:
inclinare de 1:2 ... 1:4, în functie de natura pamantului folosit.
+ masuri necesare de consolidare
1:2
1:4
1:21:4N.A.E.
0.50
m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Taluzarea rambleelor
când rambleul are peste 12.00 m înaltime înclinarea taluzului rezulta în urma unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3 ... 1.5
când rambleul este foarte înalt, pe baza unui studiu tehnico-economic, se înlocuieste prin viaduct
umplutura se realizeaza cu pamânt bun provenit din lucrari de sapatura, camere sau gropi de împrumut, dupa anumite reguli tehnice
amenajarea camerei/gropii de împrumut:1:3
︵2:3
︶1.0 - 1.50 m
1:3
︵2:3
︶ 1:5 ︵1:3 ︶
1 .. 3%
h
︵eventualnu obligatoriu ︶
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Avantajele executarii drumurilor în rambleu:
constructie si întretinere mai putin costisitoare rezultata din lipsa santurilor; apa din santuri poate umezi corpul soselei si pamântul din patul drumului, reducând capacitatea portanta a acestuia;
eliminarea apelor de suprafata este mai eficienta datorita expunerii mai bune soarelui si vântului, drumul fiind uscat aproape în permanenta;
pamântul din rambleu are caracteristici controlate;
înzapezirea este mai grea;
ampriza drumului este mai mica.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Tehnologia executiei rambleelor
pamânt de calitate controlata
adus cu mijloace de transport la locul de executie al rambleului
se asterne în straturi uniforme paralele cu linia rosie a proiectului, pe întreaga latime a rambleului, cu înclinari de 3..5% spre exterior (spre taluz)
strat de grosimea variabila în functie de posibilitatile utilajului de compactare, natura pamântului si utilajele cu care se transporta pamântul
Înclinarea transversala a patului drumului se considera în functie de clasa tehnica a drumului care se executa:
pentru drumuri de clasa tehnica III...V, înclinarea transversala a patului caii este egala cu cea a îmbracamintii drumului
pentru drumuri de clasa tehnica I si II înclinarea transversala a patului caii este de 3.5 .. 4%.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Tehnologia executiei rambleelor
Pamântul transportat se descarca pe ampriza si se împrastie manual sau mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisa.
Fiecare strat se compacteaza astfel încât sa asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.
Pe taluzurile rambleelor se prevad rampe de acces cu o declivitate maxima de 10%, pentru circulatia utilajelor de santier.
Când rambleul este înalt si scurt accesul pe ampriza poate fi dificil si in acest caz se construiesc estacade provizorii din elemente demontabile si refolosibile:
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Tehnologia executiei rambleelor
Pamântul folosit pentru umpluturi poate fi orice tip, exceptie facând mâlurile, turbele, argilele umede sau inghetate, pamânturi cu ghips sau sarate.
Pamânturile trebuie sa aiba umiditatea optima de compactare, indicele de consistenta peste 0.50 si sa respecte anumite reguli:
straturile de pamânt coeziv îmbibate cu ape meteorice în timpul executiei nu se pot acoperi cu un alt strat fara luarea unor masuri pentru reducerea umiditatii si asigurarea posibilitatii de compactare corespunzatoare (uscare sau tratare cu praf de var)
pamanturile necoezive se pun în opera la partea superioara a rambleelor si se astern în straturi plane pe toata latimea rambleului
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Tehnologia executiei rambleelor
în cazul straturilor de pamânt argilos este necesara intercalarea de straturi de nisip de 20 – 40 cm grosime si cu înclinari de 2-3% de la axa spre taluz, la fiecare 0.80-1.00 m pe înaltimea rambleului
2..3 %
2..3 %
2..3 %2..3 %
2..3 %
2..3 %
strat de nisippamant argilos
0.20
- 0.
40 m
0.80
- 1.
00 m
în scopul de a elimina umiditatea din corpul rambleului, marginile dinspre taluz ale straturilor se vor realiza cu pamant mai permeabil
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Tehnologia executiei rambleelor
atunci când la executia rambleului se foloseste piatra provenita din derocari la partea superioara a umpluturii pe 1.50 m se va utiliza material mai marunt ce se poate compacta, evitându-se tasarile inegale
1.50
m
material marunt
piatra din derocari
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Tehnologia executiei rambleelor
Extinderea lucrarilor de terasamente (în cazul modernizarilor de drumuri):
simetric fata de axa trepte de infratirepe taluzul initial
prin modificarea axeistraturi orizontale
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
platforma se gaseşte sub nivelul terenului natural
pentru a se ajunge la nivelul platformei drumului din profilul în lung, se vor executa sapaturi pe adâncimi variabile în functie de cotele de executie.
se executa dispozitive de colectare si evacuare a apelor de suprafata (santuri, rigole) de o parte si de alta a platformei
inaltimea de sapat: diferenta de cota dintre teren si cale + grosimea stratului de forma ZONA DRUMULUI
AMPRIZA
Axul drumului
PLATFORMA
P Ca a
Taluz de debleu
r rb b
PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
bancheta: între taluzurile debleelor si santuri se lasa o portiune orizontala, la nivelul platformei, care impiedica împotmolirea santului cu pamântul adus de ape, de pe taluz
dispozitive de scurgere a apelor:
sanţuri de garda
sant dreptunghiular
Axul drumului
> 2.00Zs
ZONA DRUMULUIAMPRIZA
sant de garda
Zs = zona de siguranta
1:m 1:n
hh
d1:n
1:m Sant trapezoidal
Sant sau rigola triunghiulara
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
terenuri accidentate: înaltimea debleului care se ia în considerare este cea care apare spre coasta:
h
h'
debleu mic situat pe coasta: se scoate la zi prin decaparea pamântului din aval si transformarea in profil mixt:
decaparea pamantului din aval
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12.00 m este în functie de natura pamântului din sapatura:
pentru pamânturi argiloase: 1,0:1,5 (2:3)
pentru pamânturi marnoase: 1,0:1,0 ... 1,0:0,5
pentru pamânturi macroporice (loess si pamânturi loessoide): 1,0:0,1
roci stâncoase alterabile: 1,0:1,5 ... 1,0:1,0
R=2 .. 3 m2:3
taluz in pamanturiargiloase
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
roci stâncoase nealterabile: 1,0:0,1
1:0.
5 - 1
:0.1
taluz in terenuri stancoase
roci stâncoase, stabile: 1,0:0,1 ... pozitie verticala sau consola (semitunel)
taluz in semitunel
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Daca debleul taie pamânturi de naturi diferite, taluzul poate fi executat cu pante diferite, corespunzatoare caracteristicilor fiecarui pamânt.
În debleele mai adânci de 12.00 m sau amplasate în conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Când sapatura este adânca, pe baza unui studiu tehnico-economic, se înlocuieste prin tunel.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Pământul rezultat din sapatura va fi transportat în lungul drumului pentru executia umpluturilor sau în depozite, atunci când exista un prisos de debleu.
Depozitele pot servi la umplerea unor râpe, supralargirea platformei drumului, realizarea unor parcari, largirea acostamentelor, nivelarea terenului înconjurator.
depozitarea pamanturilor rezultate din sapatura
2%
1.00
- 1.
50 m
>3.00 m
2%
depozite de pamant in lungul drumului cavalieri
1:1 ... 2:3
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Dezavantajele debleelor:
sunt umbrite de obicei
se aerisesc greu
mentin vreme indelungata umezeala
uneori, la executie, intersecteaza straturi acvifere sau nestabile ce trebuie tratate în mod special (masuri speciale de consolidare si sustinere)
sunt predispuse la înzapezire atunci când adâncimea debleului este de 6.5 ... 8.0m
Pentru adâncimi mai mari de 8.0 m înzapezirea se produce mai greu datorita unor curenti circulari
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Dezavantajele debleelor:
masuri de evitare a înzapezirii debleelor:se proiecteaza drumul dupa directia vânturilor dominante, se prevad panouri de parazapezise rotunjesc muchiilor platformei, a crestei si a taluzurilor prin arc de cerc
cu raze de 5.0 ... 7.0 m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Dezavantajele debleelor:
debleele cu adâncimea sub 1.0 m se executa sub forma de rambleu fals, tinându-se seama de faptul ca taluzurile depunerilor naturale de zapada au pante între 1:8 si 1:10:
1:8 - 1:101:8 - 1:10
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
drumul se gaseste partial în rambleu, partial în debleu
sunt profile specifice drumurilor de coasta si reunesc elementele caracteristice profielor de rambleu respectiv de debleu
PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta
b r
ZONA DRUMULUI
AMPRIZA
Axul drumului
P C
PLATFORMA
a a Taluz de rambleuTaluz de debleu
Zs Zs
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
când profilul mixt se întinde pe lungimi mari, santul din debleu poate fi descarcat lateral, prin intermediul unui put si al unui tub de scurgere sau al unui podet tubular
tub de scurgereput
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
structura rutiera se executa pe patul drumului încadrat lateral de cele doua acostamente (caseta drumului)
patul drumului este amenajat pe platforma terasamentelor
realizarea patului si a casetei se poate face în urmatoarele moduri:
prin construirea platformei terasamentelor de la început la nivelul patului si cu pantele prescrise în proiect si executarea ulterioara a acostamentelor cu pamânt luat din zona
1:npat
caseta
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
realizarea platformei terasamentelor la un nivel conventional (corespunzator muchiei platformei) si taierea ulterioara a patului prin executarea unei sapaturi pe toata latimea partii carosabile, pamântul sapat fiind folosit la completarea acostamentelor
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
realizarea platformei terasamentelor la nivelul patului, cu pantele transversale necesare atunci când se executa substratul si fundatia pe toata latimea platformei
1:nsubstrat
fundatie
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
etapa intermediara în stabilirea principalelor cantitati de lucrari si în evaluarea lucrarilor de terasamente necesare pentru constructia unui drum
Acest calcul sta la baza calculului volumelor de terasamente
În functie de exactitatea rezultatelor obtinute, exista mai multe metode de calcul:
- metode exacte (analitice)
- metode aproximative
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Metoda geometrica sau exacta se aplica în cazul în care terasamentele prezinta un cost ridicat si este necesara o determinare exacta a cantitatilor de lucrari.
Consta în împartirea poligonului determinat de linia terenului si linia proiectului într-o serie de suprafete elementare regulate (trapeze, dreptunghiuri, triunghiuri) cu ajutorul unor linii verticale duse prin punctele în care panta terenului si conturul liniei proiectului se schimba.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Metoda algebrica se poate folosi atunci când panta transversala a terenului natural este aproximativ zero.
Metoda considera terenul în sens transversal si platforma drumului, orizontale. În final se construiesc grafice sub forma de abace, care permit în mod expeditiv sa se determine suprafetele profilelor transversale.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Metoda suprafetelor integrate în care se foloseste procedeul tacului (distantier cu care se face integrarea suprafetei) consta în împartirea suprafetei profilului în fâsii de 1 cm latime cu ajutorul unei hârtii milimetrice asezata sub foaia de calc pe care este desenat profilul si determinarea ariilor trapezelor care se formeaza.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Având cunoscute suprafetele profilelor transversale se poate trece la etapa urmatoarea si anume la calculul volumelor de terasamente, pentru care se fac o serie de ipoteze simplificatoare:
-se considera ca pantele terenului natural variaza uniform între doua profile transversale;
-se considera ca volumul de terasamente din lungul unui traseu rezulta din însumarea volumelor partiale care se afla între doua profile transversale consecutive (întreprofile).
Prin urmare, calculul terasamentelor se reduce la însumarea întreprofilelor care îl compun.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Evaluarea unui întreprofil:
se sectioneaza întreprofilul prin planuri verticale paralele duse în punctele de frângere ale conturului profilului transversal (ax si muchia platformei). Se obtin astfel o serie de prisme, fiecare având cinci suprafete plane si o suprafata neregulata (cea a terenului natural). Suprafata terenului natural se asimileaza cu o suprafata strâmba riglata.Volumul unei prisme se scrie astfel:
B/2
2
1
d
h2h1
h3h4
dBhhhhV
244321 +++
=
22222222 214321 dSdSdBhhdBhh
V +=+
++
=
2121 22VVdSdSV +=+=
metoda distantelor aplicabile
dSSdSdSV
22221
21+
=+=
metoda mediei ariilor
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
R D R D m m2 m m2 m m2 m m2
7792 9656.5 122.5134 7669.3 9534 1676 1345 11186 1435
Taluz debleuPri-sos Dm3
Suprafatam2
Volumm3 Taluz rambleuDist.
intre picheti
Dist. aplica-
bila
Com-pensa-
re in acelasi profil
Nece-sar R
m3
Pereu
A
5
1+001.10
1+068.1067
85.81
AmprizaPichet Poz.
km
1+153.91
1+238.19
1+326.93
1+376.21
1+404.21
1+437.29
1+534.74
1+587.20
1+635.20
1+683.45
1+714.71B
42
37
H1'
31
26
22
20
H1
16
1084.28
88.74
49.28
28
31.26
33.5
76.405
85.045
86.51
69.01
38.64
30.933.8
97.4574.955
50.23
48.12548.25
52.46
48
39.755
15.63
1.5
0
26.8
0.6
0
77.4
4.85
65.625
0 4966.3
3.1 50.25 0 53.6103.85 50.25
0 204.11
65 0
2.4 0 204.11 0
4966.3 0
2318.5 0
041.406 158.72
12.6
0.25 35.54
00 2318 0
200.1341.412.9
7.725 7.725 27.81 0
0 5079 0 0
243.62 0
24 0 1798.9 0
5079.4 0
0 1798.9
0 125.13
0 243.6
2.6 0 125.13 0
0 0
0
1.48
42 0 1669.7 0
23.136 93.78 23.1324
0
0
1669.7
70.648
2.5
0 0 10.8 825.2
43.551.383.75 14.5 485.75 1.64 54.94
20.6 3.28 250.61573.9
0 0 0.6 51.03 13.6 1156.6 3.28 278.9
6.8 588.3 0 0 15.8 1366.9 0 0
1.64 113.20.6 41.41 48.310.7
486.86 2.7
12.4 855.72
15.1 583.46 3.280 0 126.7104.3
0.5 15.45 0.3 9.27 12.2 376.98 1.64 50.68
13 853.1 0 0 21.8 1430.6 0 0
11.4 572.62 0
0 0 1.5 112.4
1.5 75.35 0 0
1.2
0
0
0
18.76 13.7
591.94
214.132.1
14.44
103.4
32.82
0.3
2.6 759.32 3.28 130.4
12.3
19.1
0 0
3.28 157.9
0
245.9
0
16.25 1218 3.28
TOTAL GENERAL
Tabelul 1.1
0
1.15
0
0
1.64 25.63
0 486.86
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Miscarea pamântului se realizeaza în sens transversal si în sens longitudinal.
- in sens transversal:
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Miscarea pamântului în sens longitudinal constituie deplasarea maselor de pamânt în lungul traseului si se realizeaza prin întocmirea epurei de miscare a pamântului LALANNE si a tabelului de miscare a pamântului.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Vt Mt Vt Mt Vt Mt
2114.39 16 170.09 2114.39 359636.62851.91 26 369.91 2851.91 1054950
27.81 22 28 27.81 778.68459.05 26 61.8 459.05 28369.29
155.43 31 97.45 155.43 15146.651643.47 H1' 52.46 1643.47 86216.44
2130.33 115364.4 4498.128 658285.6 2905.51 1078368
Pri-sos Dm3
Pichet Poz.km
Dist. intre
picheti
Nece-sar Rm3
4966.367
5 1+068.10
0 53.6A 1+001.10
0
10 1+153.9184.28
16 1+238.19
85.810 204.11
0
88.74H1 1+326.93
2318.5
0 486.86
0 158.82
20 1+376.2128
22 1+404.21
49.28
33.826 1+437.29
27.81
TOTAL GENERAL
Tabelul 1.2
31 1+534.7452.46
H1' 1+587.20
97.450 1798.9
70.648 7064.8
1669.7 219158.1
4837 1+635.20 125.13 22446.45
243.62 0
0 125.13
5079.4 0
0
42 1+683.4531.26
B 1+714.71
48.25
158.72 17630.62
53.6 23418.38
204.11 17202.39
0 70.648
179.385
131.256
100
0 1669.7
70.648
125.13
1669.7
111.0826158.72
204.11 16 84.28
Transport cu buldozerul
Transport cu screperul Transport auto
53.6 26 436.91
Trans-port pe
traseu
Transport in depozit / din groapa
de imprumut
Pichetul in care se transporta
Dist. de
trans.dt
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
În functie de distanta de transport se stabileste utilajul cu care se transporta pamântul:
- buldozer: pâna la 80.00 m- screper: între 80.00 si 200.00 m- auto: peste 200.00 m
Momentul de transport este produsul dintre volumul transportat si distanta de transport:
unde: Mt este momentul de transportVt – volumul transportatdt – distanta de transport
În vederea stabilirii pretului pentru transport se calculeaza distanta medie de transport pentru acelasi mijloc de transport, pentru toate volumele de pamânt transportate:
t
tmed V
Md
ΣΣ
=
ttt dVM ⋅=