O Pipaitul are unrol fundamental inrela,ia dintreoameni de oricevirsta. Putemexprima multetrairi diferite pecare altfel nu leputem exprima. inmulte privin,e neincredem foartemult in sim,ultactil, nu odata

acceptam existen,aunui lucru, doardaca l-am atins cumina. Pentru

bebelu~ atingereaare o importan,amajora, deoareceastfel i~i da seamaca se afla linga elcineva care-1

iube~te.

Prin pipait putem aflasutprinzator de multe lucruridespre lumea inconjuratoare.Daca pipaim formatiunigeometrice sau materiale cu ostructura definita, creieruluman prime~te informatii maiexacte decit cele transmise deochi, urechi, nas sau gura.

D intre cele cinci simturi -auzul, vazul,mirosul, gustul ~i pipaitul -cel dinurma este cel mai greu de Inteles ~i de

definit. jn fond nu este vorba numai despreun singur simt ci de sistemul complex compusdin diferite sirrituri. Acesta constituie unfundal ~i In functionarea celorlalte simturi, demulte ori ne lasam condu~i de pipait, dacavrem sa ne asiguram ca celelalte simturi nune-au In~elat. De cate ori nu 1ntindem mlna ~iatingem ceva, pentru ca dorim sa ~tim dacaeste ceea ce pare?

Rolul pipaituluiToate celelalte patru simturi sunt legate de unorgan anume, -de ochi, de urechi, de nas ~ide gura -organul pipaitului Insa se extindeasupra Intregului organism ~i pe cind celepatru organe reactioneaza doar la un singur

~

I

/

I "

1

//2

\ \\3

4/

\

"\, ~

5

j.J/6

7

/8

tip de stimul, pip~itul sesizeaz~ atit informatiide temperaturn cit ~i de durere. Poate cel maisimplu este dac~ privim pip~itul ca o sintez~a unui grup de simturi, printre care unora lecorespund corpusculi speciali sau terminatiinervoase in piele. Acestea reactioneaza: la di-ferite excitatii ~i semnaliz~rile receptionatesunt transmise creierului pentru a fi prelucrate.

Cum pipaimSimtul tactil ne face capabili s~ realiz~m multelucruri. Cu ajutorul lui simtim atingerea, min-giierea, prin pip~ire putem de asemenea apro-xima dimensiunile obiectelor, forma lor, f~rns~ le vedem, tot cu acest simt putem aproxima~i greutatea lor, putem spune despre ceva c~este dur sau moale, cald sau rece ~i dac~ neprovoac~ sau nu durere. Contribuie ~i laorientare, adic~ s~ f1ffi con~tienti ~i cu ochiiinchi~i de pozitia oric~rei p~rti a corpului.

Pe ling~ acestea pip~itul este folosit ~i incazul in care se pome~te.o "alarrrul" timpurie,receptorii de c~ldur~ ~i de durere atentio-

i neaz~ adesea creierul de pericol mult mai: repede decit acesta con~tientizeaz~, astfel nei putem ap~ra imediat, de exemplu ne retra-: gem mina dac~ atingem o suprafa~ fierbinte! ~i astfel scap~m de arsuri mai grave.: Functionarea simtului tactil a fost cercetat, indelung. Atunci, cind cercet:ltorii au desco-

~ perit pentru prima oarn c~ pip~itul se bazeaz~~ pe capacitatea de a receptiona stimuli de la

SCOARTA SOMATOSENNZORI~ \~ i

Zona ca~e proceseaza stimulii ~ 'J ,

lega~i de pipaire (temperatura. :presiune, durere) se nume~te :scoa~a somatosenzoriala. :Excita'iile din partea dreapta ale :corpului sunt inregistrate de --1

partea stinga a scoar'ei soma-tosenzoriale ~i invers. "Cartogra-fierea" scoar'ei somatosenzoa-rele a aratat ca pe suprafa'aacestei scoa~e oricarei par,i acorpului ii corespunde o zonabine delimitata. Cu cit este maisensibila o por'iune din corp, cuatit necesita mai multe fibrenervoase care sa transmita ~i saprelucreze excita'iile sosite deacolo. Daca desenam un omastfel incit fiecare parte acorpului sa aiba dimensiuneadirect propor'ionala numaruluinervilor ce o deservesc, vomvedea o figura deformata.1 Organe genitale2 Picioare ~i degetele

picioarelor3 Membrul inferior ~i trunchiul4 Gitul5 Bra,ul ~i antebra'ul6 Mina ~i degetele7 Fa,a8 Buzele9 Limba ~i gitlejul 9

11

~

PIPAITUL

RECEPTORI TACT ILl

Durere Rece Caldura

in piele se gasesc

multi receptor;sensibili 10 stimuli;lumii inconju-ratoore. Cu tooteca sistemulsenzoriolreoctioneoza 10 ovorietote more de

excitotii, onumitireceptor; sunt moisensibili 10 onumitistimuli. insectiuneo pielii sepoote observo ca

mojoritoteoreceptorilorspeciolizoti se oflain hipoderma -

strotul inferior 01pielii -~i ou oforma voriota.

diferiti corpusculi sau tenninatii nervoase, aucrezut ca o singura tenninatie nervoasa esteexcitat:l de un singur fel de stimul -deexemplu: durere, apasare, cald, rece. Aceast:lexplicatie a fost repede confruntata cu multecontradictii. Este adevarat ca anumite tenni-natii sunt mai sensibile la anumite tipuri deexcitatii, dar s-au gasit ~i tenninatii nervoasecare reactioneaza la mai mult~ tipuri destimuli ~i s-a descoperit ca. nu erau chiar inde-pendenti Intre ele. in plus, senzatiile cores-punzatoare unor corpusculi tenninali eraudoar cateva din cele ce puteau fi receptionate.

Urmatoarele cercet:lri au clarificat ca oriceterminatie nervoasa sau corpuscul are propriasa zona receptoare pe plele, -acea portiunecare prin stimulare excit:l nervul respectiv.Aceste zone receptoare se Intrepatrund Intr-ooarecare rnasura, astfel daca exercit:lm o pre-siune pe un punct defmit al suprafetei pielii, Inacel~i moment se produce excitatie In rnaimulti nervi senzitivi. Pe Ilnga aceasta: ' nervii

senzitivi.'.pot fi stimt!lati .Ja fel ~i prin excitareazonei receptoare cu caldura sau presiune.

Transmiterea mesajelorFibrele nervoase care pomesc din corpusculiiterminali din piele sesizeaza multe feluri deexcitatii, dar numai cele ca\lZate de tem-peratura ~i presiune sunt destul de putemiceca sa poata fi detectate de creier. Atlttemperatura, clt ~i diferitele presiunistimuleaza frecvent fibrele nervoase, ~i acesteexcitatii ajung mai rapid In sistemul nervoscentral. Creierul deosebe~te tipul excitatieidupa viteza de propagare a acesteia.Inforrnatiile tactile ajung In sistemul nervoscentral prin nervii senzitivi corespunzatori.

Sensibilitatea unor zone receptoare estedetenninat:l de densitatea tenninatiilor ner-voase din zona excitat:l a pielii. Astfel distingepe limba vlrfurile ascutite a doua creioane cadoua senzatii distincte chiar daca distantadintre ele este doar de 1 mm. Pe spinare Insadistanta dintre ele trebuie sa fie cel putin de50 mm ca sa le putem distinge separat.

Termina1ii nervoaselibere

Corpuscul Mei,ssner

Corp terminal Krause

Corp terminal

Carp terminalRuffini

~ipoderma

Epiderma

Corp terminal

[

Corpus~~1 !'-1~!ssner

~

S-au f~cut multe experimente pentru astabili dac~ anumite fibre nervoase transmitanumite excitatii. Anumite fibre nervoase trans-mit informatii doar dac~ pielea este ranita,inc~lzita, impuns~, etc. ins~ acest lucru nu estedeterminat de corpusculul terminal ci de

, din fibrele nervoase care

cale de transmitere a informatiei..De~i

unele tipuri de terminatii nervoase sunt maisensibile la anumiti stimuli de presiuneexterrul, in prezent majoritatea speciali~tilorsunt de p~rere c~ viteza de propagare astimulilor ~i distributia lor intre diferitele fibrenervoase, definesc modelul care este perceputde creier drept o anumita senzatie.

Deoarece simtul tactil este foarte sensibil,el poate compensa lipsa altui simt. Cel maibun exemplu in acest sens este sistemulBraille prin care nev~z~torii pot "citi" cuI, ; degetelor.

O Orbii citesc cu ajutorul degetelorcaracterele in relief ale scrisului Braille. invirful degetelor se gasesc intr-o densitatemare receptori sensibili la presiune,corpurile teminale Vater-Pacini pot facerepede distinc,ia intre simbolurile scrisului.

Corpul Omenesc 5- SISTEMUL NERVOS Corpul Omenesc 31- PIELEA