Serie nouå, nr. 223-224 / septembrie 2012

În fiecare an, la 26 septembrie, Europacelebreazã multitudinea limbilor vorbite pecontinent: 23 de limbi oficiale ºi peste 60 deco munitãþi autohtone care vorbesc o limbã re -gio nalã sau minoritarã, fãrã sã menþionãmlimbile vorbite de cetãþenii provenind din alteþãri sau de pe alte continente. Pentru a atrageatenþia asu pra acestei imense bogãþii lingvis-tice, Uniu nea Europeanã ºi Consiliul Europei

au lansat, în 2001, iniþiativa Anului Europeanal Limbilor. Din aceastã iniþiativã a luatnaºtere Ziua Euro peanã a Limbilor al cãreiobiectiv este sensibilizarea publicului faþã demultilingvism în Europa, cultivarea diversi -tãþii culturale ºi ling vistice ºi încurajarea învã -þãrii limbilor strãi ne de cãtre toþi euro penii, laºcoalã sau în afara acesteia.

Trebuie spus de la început cã învãþarea lim-bilor strãine atrage dupã sine descoperireaunor culturi noi, posibilitatea de a cãpãta opers pectivã diferitã asupra lumii ºi de a-i în -þelege mai bine pe cei din jur. ªi în trecut eraupersoane care vorbeau mai multe limbi. Lin g -vistul V. Vildomec, Multilingualism (pag. 55)dã câteva exemple de poligloþi. Astfel, acade -micianul ucrainean A. Krymskyi (1871-1942),de profesie lingvist, vorbea liber aproa pe 60de limbi, cardinalul Giuseppe Mezzo fanti(1774-1849) vorbea 56 de limbi, iar lingvistuldanez Rasmus Rask (1787-1832) putea citi înpeste 50 de limbi. Totuºi, din punctul de ve -dere al gradului de cuprindere so cialã a feno -menului, multilingvismul era apa najul unuinumãr limitat de persoane. Astãzi, lumea aintrat într-o nouã fazã de dezvoltare, multi -lingvismul cãpã tând un rol important. PoliticaUniunii Euro pene în domeniul multilingvis-mului trans mite un mesaj clar: fiecare cetãþeanal Uniunii ar tre bui sã aibã posibilitatea de aco mu nica adec vat, de a-ºi pune în valoare po -tenþialul ºi de a beneficia în mod optim deoportunitãþile oferite de o Uniune Europeanãmodernã ºi inovatoare, de asemenea, fiecarecetãþean al Uniu nii ar trebui sã aibã acces laformare lingvisticã corespunzãtoare sau la altemodalitãþi de a de pãºi obsta colele lingvistice

din viaþa de zi cu zi, de la locul de muncã ºidin comunicarea în Uniunea Europeanã. Înspiritul solidaritãþii, chiar ºi acele persoanecare nu pot învãþa limbi strãine ar trebui sãdispunã de mijloace corepsunzãtoare de co -mu nicare, care sã le permitã accesul la mediulmultilingv în care trãiesc.

Învãþarea limbilor strãine deschide uºi cãtrealte culturi ºi construieºte punþi de legãturã cu

membrii comunitãþilor care le vorbesc. Este oexperienþã din care toatã lumea are de câºti-gat.

Procesul de învãþare a limbilor strãine s-adez voltat foarte repede în statele membre aleUniunii Europene ºi deja mai mult de jumã-tate dintre elevi studiazã douã limbi strãine.Mai sunt, însã, multe de fãcut pentru a avea oschim bare profundã. Învãþarea limbilor strãinede la o vârstã fragedã reprezintã un element deba zã pentru dobândirea de competenþe ling -vis ti ce ulterior, în cursul perioadei de ºcola ri -za re. Dar învãþarea limbilor strãine nu artrebui sã se limiteze la cadrul ºcolar. Sunt ne -

ce sare cursuri de limbi strãine, adaptate cores -pun zãtor, ºi pen tru alte categorii precumpersoa nele din în vã þãmântul profesional, ne -lingvistic sau adulþii.

Niciodatã n-au existat mai multe oportuni -tãþi ca acum de a lucra sau de a studia într-oaltã þarã europeanã, dar lipsa competenþelorlingvistice împiedicã mulþi oameni sã benefi -cie ze de ele. În condiþiile globalizãrii ºi ale

noilor forme de proprietate cetãþenii au din ceîn mai multã nevoie de cunoaºterea altor limbipentru a lucra eficient chiar ºi în propriile þãri.

În toatã Europa, cu prilejul Zilei Europenea Limbilor, au loc activitãþi care stimuleazãoa menii sã se orienteze spre studiul limbilorstrãi ne. În þara noastrã, Reprezentanþa Comi si -ei Europene în România (RCE), Agenþia Na -þio nalã pentru Programe Comunitare în Do -me niul Educaþiei ºi Formãrii Profesionale(ANPCDEFP), Departamentul pentru RelaþiiInteretnice din cadrul Guvernului României,Primãria Municipiului Bucureºti, ArCuB ºicentre din reþeaua EUNIC care îºi desfãºoarãactivitatea în România au organizat, în perioa-da 24-26 septembrie 2012, o serie de activi tãþidedicate evenimentului în cadrul pro gra mu lui„LinguaFEST - 2012“.

UUR s-a implicat în acest eveniment cu unstand de cãrþi ºi publicaþii care pun în valoarelimba ºi cultura minoritãþii noastre.

Precizãm cã standul a fost expus în foaierulArCuB, la etajul 1, în zilele de 25 ºi 26 sep-tembrie. În acelaºi timp, în sala ArCuB s-audesfãºurat spectacole de teatru pentru elevi înmai multe limbi. Din partea comunitãþiiucrainenilor a participat colectivul de teatru alLiceului Ucrainean „Taras ªevcenko“ din Si -ghe tu Marmaþiei care a interpretat cu succespiesa „Ivasyk ºi Telesyk“, prelucrare dupã opoveste popularã ucraineanã. În sfârºit, la 26sep tembrie, Ansamblul artistic „Zorea“, con-dus de dna Iaroslava Colotelo, a interpretat pa -tru cântece populare ucrainene care i-au în -cân tat pe participanþi.

Ion ROBCIUC

Z i u a E u r o p e a n å a L i m b i l o rZ i u a E u r o p e a n å a L i m b i l o r

Curierul UCRAINEAN2

În atenþia cetãþenilor Ucrainei carese aflã în România

permanent sau temporarStimaþi cetãþeni ai Ucrainei,

În data de 28 octombrie 2012, începând cu ora8:00 ºi pânã la ora localã 20.00, la secþia de vo ta -re în strãinãtate nr. 900080, înfiinþatã la Am basadaUcrainei în România (Bucureºti, b-dul Avia to rilor,nr. 24), vor avea loc alegerile depu ta þilor po po ruluidin Ucraina pentru Rada Supremã.

Pentru a participa la alegeri la secþia de votaremenþionatã, sunt invitaþi cetãþenii Ucrainei cu do -mi ciliul în Bucureºti ºi judeþele Alba, Argeº, Arad,

Bistriþa-Nãsãud, Bihor, Braºov, Brãila, Buzãu,Vâlcea, Galaþi, Gorj, Giurgiu, Dâmboviþa, Dolj,Ilfov, Caraº-Severin, Cãlãraºi, Constanþa, Mehe -dinþi, Mureº, Olt, Prahova, Sãlaj, Teleor man, Ti -miº, Tulcea, Hunedoara, Ialomiþa, Iaºi, precum ºicetãþenii Ucrainei, care se aflã temporar în Ro mâ - nia în timpul pregãtirii ºi desfã ºurãrii alegerilor ºicare sunt incluºi în Registrul de stat al alegãtorilorîn ordinea reglementatã.

Vã informãm cã cetãþenii Ucrainei care locu -iesc sau se aflã temporar în România în perioadapregãtirii ºi desfãºurãrii alegerilor, exercitã dreptulde a vota pe bazã generalã, indiferent de teme iuljuridic al ºederii în România, precum ºi dacã fi -gureazã sau nu în evidenþa consularã la Am ba sa daUcrainei în România.

În conformitate cu articolele 27 ºi 28 din LegeaUcrainei „Cu privire la Registrul de stat al ale -gãtorilor“, listele electorale la secþiile de votare înstrãinãtate sunt întocmite pe baza informaþiilor dinRegistrul de stat al alegãtorilor. Astfel, în listaalegãtorilor sunt incluºi cetãþenii Ucrainei a cãroradresã electoralã, conform Registrului de stat, sereferã la aceastã secþie de vo tare. În conformitatecu articolele 19 ºi 20, alegãtorii-cetãþeni ai Ucrai -nei cu domiciliul sau reºedinþa în România, se potadresa Ambasadei Ucrainei în România în legãturãcu includerea lor în Registrul de stat al alegãtorilorsau pentru a-ºi modifica datele cu caracter perso -nal în Registru, inclusiv schimbarea adresei elec-torale.

Referitor la cele menþionate mai sus, cetãþeniiUcrainei care intenþioneazã sã participe laalegerile parlamentare din Ucraina, dar nu fi -

gu reazã în evidenþa consularã a AmbasadeiUcrainei în România trebuie sã depunã laAmbasada Ucrainei în România o cerere pen-tru includerea lor în Registrul de stat al alegã-torilor.

Cererile se depun de cãtre alegãtori personal. La cerere se vor anexa paºaportul cetãþeanului

Ucrainei pentru cãlãtorii în strãinãtate ºi copiaacestuia.

De asemenea, atragem atenþia asupra faptuluicã în ziua alegerilor modificãri în lista alegãtorilorla secþiile de votare din strãinãtate pot fi efectuatedoar din cauza unor greºeli de tipar ºi de rectifi-care tehnicã, ºi nu se prevede includerea noiloralegãtori.

Având în vedere stabilirea de cãtre Lege a ter-menului proxim de întocmire a listei de alegãtorila secþiile de votare din strãinãtate, cererile men -þionate mai sus ºi, de asemenea, cererile cu privirela clarificarea datelor din Registrul alegãtorilortrebuie sã fie depuse nu mai târziu de 22 octom -brie 2012.

Totodatã vã informãm cã în data de 28 septem-brie 2012 a fost creatã Comisia electoralãprivind alegerile deputaþilor din Ucraina lasecþia de votare în strãinãtate nr. 900080, careîºi desfãºoarã activitatea în zilele de lucru înintervalul orelor 9.00 - 18.00 (cu pauza de masãîntre orele 13.00 ºi 14.00), la adresa: Bucureºti,b-dul Aviatorilor, nr. 24.

Tel.: (+4021) 230 36 60; Fax: (+4021) 230 3661; Tel. 40765555199; emb_ro @mfa.gov.ua

ambasada Ucrainei în România

Încã din luna mai a.c., în cadrul comunitãþiiucrainene s-au ivit unele probleme ce aºteaptã sãfie soluþionate de cãtre organele competente. Le-au fost adresate unele petiþii din interiorul comu-nitãþii a unor persoane certate cu legea care ºi-aupermis sã calomnieze Uniunea Ucrainenilor dinRomânia. Unele petiþii au fost adresate Parla -mentului României, respectiv, Camerei Depu ta -þi lor, iar aceasta, la rândul ei, le-a transmis Co -misiei pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºipetiþiilor. Aceastã comisie fãrã a se documentatemeinic a transmis petiþia unor autoritãþi pu -blice, producând prejudicii Uniunii Ucrainenilordin România ºi preºedintelui sãu, ªtefanBuciuta, care este ºi deputat. Conform articolu-lui 185 punc tul (2) din Regulamentul CamereiDepu ta þilor „Oricare membru al Camerei poatelua cu noºtinþã de conþinutul unei petiþii, adre -sându-se, în acest sens, preºedintelui comisieisesizate“. Deºi m-am adresat comisiei sesizate,nu s-a dat curs audierii mele pentru a explica ºilãmuri punc tul de vedere al Uniunii Ucrainenilordin Româ nia vizavi de plângerea adresatã decãtre Uniu nea Democratã a Ucrainenilor dinRomânia (UDUR), organizaþie ostilã UUR, prinpreºedintele sãu, Du mitru Mor han.

Trimiterea acestei plângeri calomnioase laParchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºiJus tiþie, doamnei procuror general Laura Co -druþa Kovesi, Direcþiei Naþionale Anticoruþie,domnului procuror-ºef Daniel Marius Morar,Mi nis terului Administraþiei ºi Internelor, Par -chetului de pe lângã Judecãtoria Sectorului 1,domnului prim-procuror, Poliþiei Sectorului 1Bucureºti, Ser viciul de Investigare a Fraudelor,Curþii de Con turi a României, domnului preºe -dinte Nico lae Vãcãroiu a contribuit ºi mai multla susþinerea unei alte plângeri calomnioaseadre sate de cãtre numiþii Morhan Dumitru ºiGrijac Gheorghe Alexa, de data aceasta înnumele Uniunii Ucrai nenilor din România, Par -chetului de pe lângã Tri bunalul Ilfov (dosarnr.1384/P/2012), care prin ordonanþele emise din

21 ºi 25 mai 2012, a dispus instituirea sechestru-lui asigurator asupra bu nu rilor mobile ºi imobileale Uniunii Ucraine nilor din România, blocândºi conturile bancare ale UUR. Prin blocarea con-turilor UUR se afec tea zã însãºi existenþa ºifuncþionarea noastrã, creându-se grave prejudiciiprin imposibilitatea decontãrii ºi efectuãriiplãþilor pentru achitarea salariilor, a impozitelorºi a manifestãrilor culturale care s-au efectuat ºicelor care urmeazã a fi efec tuate. UUR primeºtebani de la Guvern pentru a cofinanþa acþiunile,con form hotãrârilor anua le de repartizare ºi uti-lizare a sumelor prevã zute la bugetul Secre taria -tului General al Gu ver nului, emise în baza le -gilor anuale a buge te lor de stat, precum ºi a pro-tocoalelor întoc mite cu De par tamentul pentruRelaþii Interetnice (DRI).

Uniunea Ucrainenilor din România este oorganizaþie reprezentatã în Parlamentul Româ -niei ºi membrã a Consiliului pentru MinoritãþiNa þionale din România, iar prin publicaþiile eiface parte din Asociaþia Presei Minoritãþilor Na -þio nale din România.

În vederea pãstrãrii identitãþii naþionale aucrai nenilor, Uniunea Ucrainenilor din Româniaac þioneazã în diferite direcþii, cum ar fi: limba,ºcoa la, cultura ºi religia, luptã pentru renaºtereacon ºtiinþei naþionale ºi unitãþii ucrainenilor dinRo mânia ºi menþine relaþii cu ucrainenii din alteþãri.

Activitatea Uniunii Ucrainenilor din Româniaeste cunoscutã nu numai în România, ci ºi pesteho tare. UUR este membrã a Congresului Mon -dial al Ucrainenilor (SKU), iar preºedinteleUniu nii - membru al Directoratului; este membrãa Con gresului European al Ucrainenilor (EKU),iar preºedintele Uniunii este membru în Prezi -diul Executiv; este membrã a Consiliului Ucrai -nean Mondial de Coordonare (UKVR), iarpreºedintele Uniunii este membru al Pre zi diuluiExecutiv; este membrã a Asociaþiei pentru legã-turile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrai nei(Asociaþia „Ucraina - Lumea“).

Noi, ucrainenii din România, ne bucurãmatunci când avem posibilitatea sã ne întâlnim cufraþii noºtri din Ucraina ºi din Diaspora, avândocazia sã ne informãm ºi sã ne ajutãm reciproc înactivitãþile noastre, iar întâlnirile anuale ne dauprilejul sã ne întâlnim cu demnitarii diferitelorþãri în care se defãºoarã acþiunile organizaþiilorinter naþinale ale ucrainenilor.

Tocmai acest scop îl are ºi vizita în Româniaa domnului Euhen Cioli, preºedintele Congre su -lui Mondial al Ucrainenilor, cu sediul în Canada.Domnul Euhen Cioli, este doctor în drept, mem-bru al Palatului Avocaþilor din Quebec ºi re pre -zin tã firma în faþa Curþii Supreme de Justiþie aCanadei, având practicã juridicã din anul 1982.

Cu prilejul vizitei în România, preºedinteleCongresului Mondial al Ucrainenilor va fi pri mitde cãtre Excelenþa Sa Traian Bãsescu, preºe din -tele României ºi de cãtre Excelenþele Lor, pre ºe - din tele Senatului, domnul Crin Antonescu, pre -ºedintele Camerei Deputaþilor, domnul Valeriuªtefan Zgonea, ºi va avea întâlniri cu reprezen-tanþii Guvernului României desemnaþi de cãtreExcelenþa Sa Victor Ponta, prim-ministru al Ro -mâ niei.

În cadrul acestor întâlniri vor fi abordateurmãtoarele subiecte: situaþia actualã din Ucrai -na, despre integrarea europeanã a Ucrainei,despre drepturile omului ºi alegerile parlamen -tare programate pentru sfârºitul lui octom brie2012; despre zona economicã ºi militarã euro-asiaticã ºi despre situaþia ucrainenilor dinRomânia.

Congresul Mondial al Ucrainenilor (CMU)este o structurã internaþionalã de coordonare acomu nitãþilor ucrainene din Diaspora ºi re pre -zin tã interesele a peste 20 milioane de ucraineni.CMU are organizaþii membre în 33 de þãri ºiîntreþine legãturi cu ucrainenii din alte 14 þãri.Fondat în 1967 ca o organizaþie nonprofit, CMUa fost recunoscut în anul 2003 de cãtre Con si liulEconomic ºi Social al Organizaþiei Na þiunilorUnite drept organizaþie nonguvernamentalã(ONG) cu statut consultativ special.

Considerãm cã aceste întâlniri vor fi de bunaugur ºi vor contribui la soluþionarea mai rapidãa problemelor cu care se confruntã UniuneaUcrai ne nilor din România.

Deputat ªtefan BUCIUta,preºedintele UUR

Cu prilejul împlinirii, la15 septembrie 2012, a 60 deani de la naºtere, UniuneaUcrainenilor din Româniaare onoarea de a vã felicitaºi de a vã ura „La mulþiani!“. Multã sãnãtate îm -preu nã cu cei dragi, sã aveþireuºitã în tot ce întreprin -

deþi ºi sã vã puteþi continua vasta Dvs. activi-tate în folosul ucrainenilor din Ucraina ºiRomânia.

Conducerea UUR

Domnului ministru-consilierViorel Kotyk

Ecoul internaÆional privind problemele cu carese confruntå Uniunea Ucrainenilor din România

Declaraþie politicã

ANUNæANUNæ

3Curierul UCRAINEAN

Congresul Mondial al Ucrainenilor (CMU)este o suprastructurã internaþionalã de coor-donare a comunitãþilor ucrainene din Diasporacare reprezintã interesele a peste 20 de milioanede ucraineni. CMU are în componenþa sa orga-nizaþii ucrainene din 33 de þãri ºi întreþine legã-turi cu ucrainenii din alte 14 þãri. Înfiinþatã în1967 ca o organizaþie nonprofit, CMU a fostrecu nos cut în anul 2003 de cãtre Consiliul Eco -no mic ºi Social al Organizaþiei Naþiu nilor Unitedrept organizaþie nonguver na men talã cu statutconsultativ special.

Anul acesta la adunarea generalã anualã aCMU, care a avut loc în Anavyssos, Grecia, înperioada 7-9 septembrie 2012, au participattoate organizaþiile membre ale CMU din Cana -da, America, Australia, Argentina, Belgia,Brazilia, Marea Britanie, Armenia, Grecia,Esto nia, Spania, Italia, Lituania, Germania, Ka -zah stan, Portugalia, Rusia, Croaþia, România,Serbia, Slovacia, Ungaria, Franþa, Cehia.

Uniunea Ucrainenilor din România a fostreprezentatã la aceastã adunare de preºedinteleUUR, domnul deputat ªtefan Buciuta, ºi deconsilierul economic al UUR, domnul NicolaeMiroslav Petreþchi.

Adunarea a început cu omagierea mareluipoet ucrainean Taras ªevcenko, la monumentulridicat în cinstea lui în Attica. Printre delegaþiiprezenþi la omagiere au fost invitaþi primarulZografou, Konstantinos Kalliris, predecesorulsãu Ioannis Kazakos, ambasadorul Ucrainei înRepublica Elenã, Volodymyr ªkurov, precum ºireprezentanþi ai comunitãþii ucrainene locale.Ceremonia a început cu o slujbã oficiatã deAdrian Staryna, mitropolit al Bisericii Orto -doxe Ucrainene aparþinând de Patriarhia Kie -

vului, de Mychailo Iurina, preot ucrainean alBisericii Ortodoxe Elene ºi de preotul ortodoxucrainean Vasyl Lylo.

Dupã depunerea coroanelor de flori la mo -nu mentul ridicat în cinstea Marelui Cobzar ºidupã spectacolele culturale prezentate de copiiicomunitãþii ucrainene locale, Evhen Cioli,preºedintele CMU, împreunã cu KonstantinosKalliris ºi Volodymyr ªkurov au plantat o salcieca simbol al Ucrainei pe pãmânt grecesc.

Lucrãrile sesiunii plenare a adunãrii gene -rale anuale a Congresului Mondial al Ucrai ne -ni lor au fost deschise de preºedintele EvhenCioli. Preºedintele Consiliului Ucrai nean Mon -dial de Coordonare, Mychaylo Ratuºnyi, a ros-tit un cuvânt de salut. În continuare s-a dat

citire mesajelor adresate adunãrii CMU dinpartea primarului oraºului Ternopil, SerhiNadal, ºi a directorului Institutului Interna þio -nal de Edu caþie, Culturã ºi Relaþii cu Diaspora,Iryna Kliucikovska.

În a doua parte a lucrãrilor a fost prezentatraportul anual al preºedintelui CMU, EvhenCioli. Principalele aspecte ale acestui raport aufost cele legate de democratizarea Ucrainei,integrarea ei europeanã, consolidarea Diasporeiucrai nene, precum ºi protecþia drepturilor ºiintereselor sale. De asemenea, preºedinteleCMU, în raportul sãu, a subliniat buna colabo-rare cu Uniunea Ucrainenilor din România, pre-cum ºi implicarea preºedintelui Uniunii Ucrai -nenilor din România, domnul ªtefan Buciuta,în problemele etniei ucrainene din România, iarîn timpul vizitei sale în România, a rãmas plã-cut surprins de buna colaborare a UniuniiUcrainenilor din România cu organele statului.

De asemenea, au mai prezentat rapoarteanuale membrii Comitetul Executiv al CMU,

membrii Con -siliu lui ºi Co -misiilor CMU,precum ºi re -prezentanþi aiorganizaþiilormembre aleCMU.

În ceea cepri veºte acti -vi tãþile vii toa -re ale CMU,ele au fostdiscu ta te încadrul a patrumese rotunde:

1) Acþiuneainternaþionalãînchinatã îm -

pli nirii a 80 de ani de la Holodomorul din anii1932-1933; 2) Marcarea a 200 de ani de la naº -te rea lui T. ªevcenko; 3) Misiunea observa to -rilor internaþionali ai CMU la alegerile parla -men tare din octombrie 2012 în Ucraina;4) Stra tegia de dezvoltare a ultimului val deemi graþie.

La aceste discuþii, pe lângã delegaþii prezenþila aceastã adunare, a participat ºi istoriculucrai nean Volodymyr Tylisceak.

În continuarea lucrãrilor sesiunii plenare aadunãrii generale anuale a Congresului Mon -dial al Ucrainenilor, a avut loc o expoziþie orga-nizatã de artista ucraineanã Oksana Ceaus,împreunã cu alþi 2 mari artiºti greci, urmatã desãrbãtorirea festivã a 45 de ani de la fondarea

CMU. Aceastã celebrare a fost deschisã de dis-cursul preºedintelui CMU, Evhen Cioli, depreºedintele Asociaþiei Diasporei ucrainene dinGrecia, „Ukrayinsko-Hreþka Dumka“, HalynaMasliuk, precum ºi de mesajele de salut trans-mise din partea ministrului grec al Educaþiei,Religiei, Cul turii ºi Sportului, ArvanitopoulosKonstan tinos.

Duminicã, 9 septembrie, începând cu orele09:00, delegaþii ºi oaspeþii prezenþi la adunareageneralã anualã a CMU au participat la SfântaLiturghie la Biserica greco-catolicã ucraineanã,„Sfânta Treime“ din Atena, iar la final preºed-intele CMU a avut o întâlnire cu ministruladjunct al Afacerilor Externe al Greciei,Konstantinos Tsiaras, prilej cu care a cerut spri-jin pentru co munitatea ucraineanã din Grecia ºia încurajat Grecia sã informeze societatea civilãdin Ucrai na cu privire la beneficiile statutuluide membru al UE.

Nicolae Miroslav PEtREÞCHI,consilier economic UUR

Adunarea generalå anualå aAdunarea generalå anualå aCongresului Mondial al UcrainenilorCongresului Mondial al Ucrainenilor

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIZATIoN SRL“

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opiniile ex pri -

mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþia

nu-ºi asu mã obligaþiile legate de conþinutul

materia lelor ºi nu retur neazã articolele

nepublicate.

Curierul UCRAINEAN54

Farmecul muzicii flaºnetarilor apoposit timp de trei zile la Iaºi, încadrul Festivalului Internaþional alMuzicii Mecanice.

Muzeul ªtiinþei ºi Tehnicii „ªte -fan Procopiu“ din cadrul Com ple -xului Muzeal Naþional „Mol dova“Iaºi, în parteneriat cu Di rec þiaJude þeanã pentru Culturã ºi Patri -moniul Naþional Iaºi, Grã dinaPublicã Palas, Asociaþia CulturalãDIG, Universitatea Tehnicã„Gheor ghe Asachi“ Iaºi - Facul ta -tea de Textile-Pielãrie ºi Manage -ment Industrial, Asociaþia Românãa Tinerilor Artiºti Iaºi, CentrulCultural German Iaºi, InstitutulFrancez Iaºi ºi Colegiul Naþionalde Artã „Octav Bãncilã“ Iaºi,Muzeul Unirii din Iaºi, a organizat,

în perioada 7-9 septembrie 2012,Festivalul Internaþional al MuziciiMecanice - ediþia a VIII-a.

Printre invitaþi s-au numãrat ºirepre zentanþi ai unor prestigioasemuzee, Iaºul devenind astfel un locde întâlnire pentru specialiºtii îndomeniu. Anul acesta, la festivalau participat reprezentanþi dinFran þa, Germania, Austria, Cehia,Slovenia, Bulgaria, Ungaria, Re -publica Moldova ºi Chile. Deschi -derea oficialã a festivalului a avutloc la Muzeul Unirii, find urmatãde expoziþii de automate muzicale,spectacole ale flaºnetarilor, con -cer te, animaþie ºi proiecþii video -în faþa Palatului Culturii, în Grã di -na Palas ºi pe Strada Lãpuº nea nu.

În aceastã perioadã, ieºenii s-auputut delecta cu spectacole de ani-maþie stradalã, dans ºi un flash-mob. Pe lângã spectacole, ieºeniierau invitaþi sã viziteze expoziþiile„Muzica mecanicã“, „Obiecte demuzicã mecanicã din colecþia Du -mi tru Grumãzescu“, un târg deanti chitãþi, expoziþia „Bijuterii ºi

accesorii textile“, organizatã destudenþii anului III de la Facultatea

de Textile-Pielãrie ºi ManagementIndustrial din cadrul Universitãþii

Teh nice „Gheorghe Asachi“ dinIaºi, specializarea „Design indus-

trial“, expoziþia „Menestrelii tim-pului“, organizatã de Asociaþia Ro -mânã a Tinerilor Artiºti (A.R.T.A)din Iaºi. Festivalul este or ganizatde Muzeul ªtiinþei ºi Tehnicii „ªte -fan Procopiu“ din cadrul Com ple -xului Muzeal Naþional „Moldova“Iaºi. Proiectul a fost fi nan þat deAdministraþia Fondului Cultural

Naþional - Proiecte culturale.În zilele de sâmbãtã ºi dumi ni -

cã, în grãdina Palas au avut locspectacole susþinute de: „Orga nillo

Lizana“ din Chile, ansamblul dedans experimental „Coconiþe“ ºi

cvin tetul de alãmuri „AdamosBrass“, animaþie stradalã ºi flashmob - trupa „The Sky“, muzicãinstrumentalã cu Tierra Sin Pan,elevii Colegiului National de Artã„Octav Bãncilã“ din Iaºi. Progra -mul a debutat cu variaþii de balet.Cu precizie ºi miºcãri elegante,tinerii dansatori au plutit într-o

core grafie strãlucitoare ºi au im -pre sionat prin graþia ºi profesiona -lismul lor. Spectatorii s-au bucuratºi au aplaudat fiecare element maicomplex de balet. Dansul þigãnesc,un moment plin de pasiune ºi sen-zualitate, care a fascinat pe toatalumea, de la mic la mare. Muzica,dansul ºi costumele spectaculoase,viu colorate au fost atracþia pu -blicului. Spectatorii au vibrat alã-turi de dansatoarele de pe scenã,care au fãcut senzaþie pe ritmurilefier binþi ale dansului þigãnesc.

În finalul manifestãrilor, ansam-blul de dans ucrainean „Veselka“al filialei Iaºi a UUR, îndrumat dedoamna profesoarã Rodica Fãliº -teanu a prezentat un spectacol ces-a bucurat de o prezenþã nume roa -

sã de peste 500 de oameni de toatevârstele, evoluþia tinerilor dansa -tori fiind rãsplãtitã cu aplau ze ºiapre cieri elogioase din partea pu -bli cului spectator.

O realã celebrare a Ucraineiprin dans! Scena a fost „umplutã“de colori tul costumelor. Suita dedan suri ucrainene a cucerit pu bli -cul prin dansurile ritmice, sincro -ni ce, muzica ºi splendoarea cos tu -me lor naþionale ucrainene. Înfinalul spectacolului, participanþiis-au delectat cu un dans ucraineanau tentic „Hopak“, un dans plin deenergie, dinamism ºi culoare.

Miºcãrile dificile ºi acrobaticeau fascinat publicul, care a stat cusu fletul la gurã de la început pânãla sfârºit.

Membrii ansamblului „Vesel -ka“ au dat dovadã încã o datã deexperienþã, þinutã ºi profesiona -lism. Meritã sã fie sprijiniþi ºi re -compensaþi pentru efortul depus.

Rodica FÃLIªtEaNU,profesor coordonator

Festivalul InternaÆional al Muzicii Mecanice la Iaçi

Curierul UCRAINEAN 5

În Bucovina, de Sfânta MariaMicã, mai exact la 8 septembrie, înmulte localitãþi este hramul biseri-cilor care poartã numele de„Naºterea Maicii Domnului“.

Nu voi da numele acestor loca -li tãþi, mã voi referi la hramul bise -ricii „Naºterea Maicii Domnului“din localitatea Gropeni, comunaBãlcãuþi, judeþul Suceava.

În ziua hramului, dimineaþaoamenii merg la bisericã, iar pe laamiazã primesc hrãmari. Cine sunthrãmarii? Rudele ºi prietenii dinalte localitãþi. Pe vremuri, hrãmariiveneau cu cãruþele.

Erau primiþi în casa mare ºi

ospãtaþi cu tot felul de bunãtãþi.Dupã aceasta oamenii se adunau încentrul satului unde se organiza

hora. Se aducea o „bandã“ adicã oformaþie de muzicã popularã.

Muzicanþii se urcau cu ajutorulunei scãri pe „ghirist“, adicã pe unpodium aflat la o înãlþime respec -

ta bilã, amplasat pe patru stâlpiîngropaþi în pãmânt. Terenul eraîn grãdit, iar stâlpii „ghiristului“erau unºi cu catran, ba uneori înfã -ºuraþi chiar cu sârmã ghimpatã. Dece? Deoarece flãcãii cu basa maculîn cap încercau sã se urce la muzi -cã. Cum pe vremuri flãcãii seîmbrãcau în costume naþionale,imaginaþi-vã cam cum arãtau.

La intrarea în îngrãditurã flãcãi -lor li se cânta marº, pentru careaceºtia plãteau ºefului „bandei“.Cum? Cu ajutorul unui bãþ lung,despicat la un capãt, unde unul din-tre flãcãi introducea o bancnotã de5 sau 10 lei. Bãþul se lãsa jos de pe

„ghirist“ de cãtre ºeful formaþiei.La ora actualã, în foarte multe

localitãþi hora de hram a dispãrut.

Hrãmarii vin cu maºini, nu se maipetrece ca pe vremuri...

Dar sã revenim la Gropeni.Un sãtuc cu oameni harnici, cu

o bisericã având hramul „Naºterea

Maicii Dom nu lui“ ºi oºcoa lã cu cla se le I-IV,cumulate. Se vede cã oparte dintre locuitorisunt plecaþi peste ho -tare, deoarece am vã -zut multe case noi ºifrumoase.

Cu ocazia hramului,s-a or ganizat în cur teaºcolii un frumos pro-gram artistic în faþaunui public numeros.Printre participanþii-am remarcat pe dlEugen Bejenariu - par-lamentar PSD, pe pri -ma rul comunei Bãl -cãuþi, dl Vasile Ursachi, precum ºipe primarul oraºului Siret, dlAdrian Popoiu.

Prezentatoarea programuluiartistic, dra Convalia Grigorciuc,profesoarã de limba românã, a datcuvântul celor trei oaspeþi de vazã,care au adresat urãri locuitorilor ºi

succes artiºtilor.În faþa publicului au evoluat

urmãtoarele formaþi artistice: An -sam blul de dansuri „Kozaciok“ dinBãlcãuþi, instructor prof. Petruªoiman, Ansamblul de dansuri„Kolomyika“ din Siret, instructordna prof. Zirka Ianoº, Ansamblulartistic „Stejãrelul“ din Cajvana,instructor dl prof. Iulian Ciotu.

Au rãsunat cântece româneºti,ucrainene ºi ruseºti, rãsplãtite curopote de aplauze. Despre cele treiansambluri aº putea scrie paginiîntregi. Au participãri în þarã ºi în

strãinãtate cu zecile, ca sã nu maivorbim despre o mulþime de apa -riþii la o seamã de televiziuni.

Las cititorilor plãcerea de a ve -dea fotografii care spun mult maimulte decât „o seamã de cuvinte“.

Voi mai adãuga faptul cã AnaMaria Brechler, de 6 ani, a încântat

spectatorii cu cântecul ucrainean„Solove<co“ („Privighetoarea“),iar dra Nicoleta Daneliuc a fostaleasã Miss Mireasã la Festivalul„Nunta Zamfirei“ din BistriþaNãsãud de anul acesta.

Ambele activeazã în cadrulAnsamblului artistic „Kozaciok“din Bãlcãuþi.

Se vor mai întoarce hramurilede altãdatã? Pãrerea mea este cãaºa ceva nu se va mai întâmpla.

Kolea KURELIUK

Hram la Gropeni

Plouã mãrunt, abia spre amiazã te rãsfaþã soarele. Dimineþile ºi seri -le sunt reci. Pãdurea din împrejurimi este pictatã în galben-arãmiu. Priniarbã, prin muºchiul uscat, ici, colo, pãlãrii de ciuperci. Hribul de iarbãapare în septembrie. Trebuie sã-i scotoceºti îndelung ascunziºurile. Elne compenseazã neputinþa gãsirii celui de varã. Pentru cantitatea de unkg, achizitorul ne dã 250-300 mii lei vechi. Azi e zi de bazar, ºi cum -pãrãm câte ceva. În zori urcãm din nou munþii. Au cãutare ghebele -30.000 de lei vechi tot e ceva. Atenþie însã! Mulþi nu cunosc regula ºile culeg la rând. Dar se primesc ciupercile numai cu o anumitã circum-ferinþã a pãlãriei ºi desprinse ciorchine cum cresc. Astea sunt pretenþii -le... Oricum, pentru culegãtorul harnic, cu piciorul tare, toamna vine înmunþii noºtri cu atenþii...bãneºti.

Decebal alexandru SEUL

Toamna cu... atenÆii båneçti!

6 Curierul UCRAINEAN

Zilele toride ale verii acestui anºi-au prelungit durata ºi pentru obunã parte din septembrie. Cu toateacestea, pentru promoþia 1956 aªcolii Pedagogice cu limba depredare ucraineanã din Siret a sunatclopoþelul revederii. În data de 9septembrie 2012, marcând 56 de anide la absolvire.

Bucuria ºi totodatã emoþia reve -derii nu poate fi descrisã în sim plecuvinte, ci poate fi doar sim þitã saureflectatã în inimile ºi privirile carecuprind un întreg uni vers defilând însens invers de la tinereþe pânã lavârsta înþelepciunii consacrate. Esteun film retrãit aievea în care seoglin deºte o viaþã întrea gã de om. Laacest eveniment aºteptat cu marenerãbdare ºi justificatã emoþie aurãs puns colegi veniþi din toate col -þurile judeþului ºi nu numai. Dinzona Rãdãuþului s-au prezentat Ca -le nici Ana, Gheorghi Artemizia,Gheorghi Mihai, Screpciuc Ioana,

Duduman Anica, Odoviciuc Paulinacare nu lipseºte niciodatã în ciudaunei afecþiuni iremediabile, Dom -nica Platec. Din zona Sucevei s-aupre zen tat Hapenciuc Nico lae, Ha -pen ciuc Ioan, Chideºa Viorica, Tca - ciuc Elena. Din judeþul Boto ºani:Cere pa niuc Ioan, Ivani ciuc Olim pia.Din Siret: Abramiuc Iaro slava, Hu -

me niuc Claudina, Bucinschi Elena,Molnar Silvia, Costiuc Traian, iardin Bucu reºti a venit Haureº Rodica.Din anumite pricini, în afara cole -gilor decedaþi au lipsit destul demulþi. Promoþia 1956 a cuprins 51de absolvenþi din care 12 au plecatpe drumul fãrã de întoarcere, 17 aufost pre zenþi ºi 22 au lipsit. Întâl-nirea la care mã refer acum a fostpregãtitã prin grija neobositã a co -legei Calenici Ana (Grosaru) care înciu da afecþiunilor de care suferã ºi astãrii precare de sãnãtate s-a im -plicat plenar în desfãºurarea acestuieveniment: organizarea unei slujbe

religioa se pentru profesorii ºi cole giitrecuþi în lumea celor drepþi, cu toatecele trebuincioase în asemenea oca -zii, începând de la lumânãri, colaci,pomeni etc., fapt remarcat ºi în cu -vân tarea preotului paroh care ºi-aexprimat admiraþia faþã de cei ce nuuitã pe oamenii ce au fãcut pe alþiioameni în adevãratul sens al cuvân-tului. La fel a punctat cã vârsta luicoincide cu anii pe care îi sãrbãtorimde la ab solvire. Înainte de sãvârºireasluj bei de po me nire în bisericã, adu -narea a fost la sediul UUR Siret,fiind cã în incinta liceului nu au fostfinalizate reparaþiile. Acolo, la o ca -fea, printre amin tiri depãnate, amascultat ºi niºte versuri com puse deGheorghi Mihai special pentru acesteveniment:

Nostalgii de toamnã

Zboarã cârduri de cocoriÎnspre zãrile albastre,Ducând pe aripa lorRegretele noastre.

Roata vieþii se-nvârteºteMãcinând timpul cu ea.Aº da bani, aº da avereS-o opresc. O!, de-aº putea!

Sã rãmân tânãr, ferice,Ca un fluture în zborSã sorb cu nesaþ nectarulDin potirul florilor.

Dar a timpului aripãMã someazã cu cinism:Ai sã mori cândva, bãtrâneDe dor, nu de reumatism!

Aceste versuri au fost înmânatefiecãrui participant la întâlnire.

Subsemnata am dat citire articolului„Revedere“ care se referea la reve -derea de 50 de ani ºi de care nu toþicei prezenþi au luat la cunoº tinþã latimpul potrivit.

Dupã slujba de pomenire ne-amdeplasat la Casa de Culturã, undeprofesoara Zirca Ianoº, ne-a oferitun adevãrat regal de dansuri ucrai -nene ºi ruseºti executate cu realãmã iestrie de cãtre un grup de elevi aidom niei sale ºi pe care le-am ur mã -rit cu mare satrisfacþie ºi ad mi raþie.Prin cuvântul dlui Gheorghi Mihaielevilor, profesorilor li s-a mulþumitpentru surpriza plãcutã ce ne-auoferit. A urmat ºi agapa colegialã launul din localurile oraºului. Aici amavut parte de o altã surprizã tot aºade plã cutã oferitã de colegul nostruHapenciuc Nicolae care a venit dinSuceava însoþit de un cântãreþ ºi uninstrumentist ambii talentaþi care auinterpretat melodii ucrainene, româ -neºti, ruseºti, cântece de pahar etc.La acestea am contribuit ºi noi cuvocea într-o atmosferã de însu fle þiregeneralã. Colega noastrã CaleniciAna - o sufletistã încã de pe bãncileºcolii, ne-a oferit ºi ultima surprizã:o bãuturã naturalã dezlegãtoare delimbã ºi bunã dispoziþie care ne-aanimat pânã la orele dupã amiezii,când obosiþi de dans ºi repertoriilevocale, am achitat consumaþia ºi ne-am împr㺠tiat cãtre casele noastre,dar nu înainte de a-l delega pe cole -gul nostru Hapenciuc Ni co lae sã seocupe de organizarea la Suceava aîntâlnirii de anul viitor. Sperãm sã neþinã Dumnezeu în viaþã, sã nu neîmpuþinãm pe an ce trece ºi la anulsã ne întâlnim ºi cu cei ce n-au pututveni anul acesta.

artemizia GHEORGHI

Din nou împreunå, deçi mereu mai puÆiniDin nou împreunå, deçi mereu mai puÆini

Precizez din capul locului cã eu sunt pentrudenumirea de „clasã zero“ ºi nu de clasã pregãti-toare. De ce? Simplu. Deoarece ºirul extins alnume relor naturale începe cu zero ºi nu cu pre -

gãtitor. Ca un fapt divers, subsemnatul, am urmatclasa zero în anul ºcolar 1953-1954 la ªcoala cuclasele I-IV din Mãriþeia Micã. Vãrul meu, prof.Dumitru Vasileniuc, la vremea aceea fiind în clasa

I ºi cum în Mãriþeia Micã nu era„grãdi“, iar eu eram cu un anmai mic, am mers împreunã cuel ºi am stat în aceeaºi bancã un

an de zile.Aºadar, ni mic

nou sub soa re.Care sunt cele

douã ºcoli cen -tenare cu zero?Ele se aflã îndouã localitãþivecine ºi anume:Cãlineºti Enache (comuna Dãr -mãneºti) ºi Cãlineºti Cupa rencu(comuna ªerbãuþi) judeþul Suceavaºi au fost inaugurate acum 100 deani în aceeaºi zi, 4 noiembrie 1912.

La vremea potrivitã, poate, voirelata despre festivitãþi prilejuitede faptul cã aceste ºcoli au ajunscentenare.

Aºadar, la ªcoala cu clasele I-VIII din Cãlineºti Enache dna prof.

pentru învãþãmântul primar, Estera Policiuc aînceput clasa zero cu urmãtorii învãþãcei: IgnasioSmocot, Simon Semeniuc, Marian Lucan, Lore -dana Huþan, ªtefan Dumitrescu, Claudia Onesim,

Denisa Cozmei, Ana-Maria Bucinschi, IlieGrumeza, Valentin Grigoriciuc, Ioana Mateº,Rãzvan Cochiuºca ºi Iosif Muha.

Dl prof. pentru învãþãmântul primar IonuþMartiniuc a plecat la drum cu urmãtorii: AndreiSebastian Daºcievici, Mihai Gabriel Gordin,Cosmin Andrei Gulei, Denisa Adina Marteniuc,Carlos Ocrainiciuc, Beatris Andreea Prelipcean,Florin Gheorghe, Ramona Stan, Mihaela Strem -ciuc, Ricardo Mario Susanna, Robert Alexandruªeucaliuc, Ema Mariana Tarnovieþchi, EmyMarian Tarnovieþchi ºi Alina Mariana Treºciuc.

Drum bun micilor învãþãcei!

Kolea KURELIUK

Çcoli centenare cu clase zero

Curierul UCRAINEAN 7

Un secol de existenþã

În cea de-a treia lunã din trilogia verii, la 11august a.c., sub genericul „întâlnirea fiilor sa -tului“, ªcoala Generalã din satul Dãnila,comuna Dãrmãneºti, a sãrbãtorit un secol deexistenþã.

La acest mare ºi important eveniment, pri -mul de acest fel din satul Dãnila, au participatpeste 400 de fii ai satului, precum ºi impor-tante personalitãþi ale judeþului Suceava ºi alecomunei Dãrmãneºti. O cronicã a acestei ºcolisãteºti, autor Traian Maleº, a fost publicatã înrevista „Curierul ucrainean“ (iunie 2011), iarpublicistul Nicolaie Cureliuc a prezentat de s -fãºurarea evenimentului mai sus menþionat.

Pentru a recompensa activitatea dascãlilorcare au activat la aceastã unitate ºcolarã, Con -siliul Local ºi Primãria comunei Dãrmã neºti aacordat acestora diplome de onoare ºi de exce-lenþã. Diplomele de onoare au fost acordatecadrelor didactice care au activat la ªcoalaGene ralã din Dãnila o perioadã mai mare de 25de ani. Aceste diplome au fost acordate urmã-

torilor dascãli (în ordine alfabeticã): OlteaCozlovschi (învãþãtoare), Viorica Cureleþ (edu-catoare), Lucia Pauliuc (învãþãtoare),Dimitrie ªeiciuc (învãþãtor), Stela ªer-

ban (învãþãtoare), AnaTcaciuc (învãþãtoare), IlieTcaciuc (profesor). De remar-cat faptul cã diploma de meritatribuitã învãþãtorului Di -mitrie ªeiciuc (în vârstã de 96ani) a fost ridicatã de Olvianªeiciuc, fiul domniei sale, fostelev al ºcolii din Dãnila, înprezent profesor de matemat-icã la Liceul Silvic dinMunicipiul Câmpulung Mol -do venesc.

Celelalte diplome, cele deexcelenþã, la fel de valoroase, au fostacordate urmãtoarelor cadre didactice:Margareta Adam (profesoa rã), ElenaChideºa (profesoarã), Vasile Chidoveþ

(profesor), Lucian Constantin (profesor),Cãtãlina Creþu (profesoarã), Valen tina Hreþuc(învãþãtoare); Traian Maleº (învãþãtor), AnaMazureac, Mihai Munteanu (profesor),Genoveva Isopescu (profesoarã); Doina-LiubaNahaiciuc (învãþãtoare), Tcaciuc-MadonElena-Lãcrãmioara (profesoarã), Dana Tca -ciuc (învãþãtoare), Rodica Tihoniuc (profe-

soarã), Anisia ªpetcu (profesoarã); MariaVerciuc (profesoarã).

La sfârºitul manifestãrii, am schimbat câte-va impresii cu domnul Dan Chidoveþ, primarulcomunei Dãrmãneºti. Iatã ce ne-a declaratDom nia sa: „Sunt primar de 5 ani. Am fostmartorul unor manifestãri cultural-educative ºiartistice de tot felul. Aceasta este manifestareacare mi-a plãcut cel mai mult. Cinste cadrelordidactice de la ªcoala din Dãnila. Cinste dom-nului consilier local al comunei Dãrmãneºti,organizatorul principal al manifestãrii“.

Doru SaFRIUC

Diplome de onoare çi de excelenÆå

Aºezarea naturalã a localitãþii Mãriþeia Mareîntre dealuri în mare parte împãdurite, terase în -so rite ºi izvoare de apã, a constituit dintotdeau-na pentru comunitãþile umane un loc prielnic destatornicire din cele mai vechi timpuri ale isto-riei noastre naþionale.

Cercetãrile arheologice din teren, în decur-sul a mai multor ani, au dus la descoperirea anumeroase vestigii, ce denotã cã localitatea afost locuitã încã din preistorie pânã în zilelenoastre.

Denumirea satului Mãriþeia Mare este me reupomenitã prin descoperiri de tezaure, atât lafinele secolului al XIX-lea sau începutul seco -lului al XX-lea, dar ºi în perioada interbelicã, întot mai multe publicaþii ale timpului.

Astfel, aflãm cã istoricul Wilhelm Schmidt ascris revistei din Viena cãreia îi relateazã cã peteritoriul satului Mãriþeia Mare au gãsit obiectede aur, ºi cã: „...mai mulþi þãrani au gãsit ºi auvân dut mai multe obiecte din aur... la niºtenegustori, dar care nu au putut fi identificaþi“.

Cu altã ocazie, acelaºi istoric relateazã cã înanul 1878, în luna iulie, ca urmare a ploilortorenþiale, dar numai dupã scãderea apelor, peteritoriul satului Mãriþeia Mare, au fost gãsite

obiecte din aur, dar ºi acestea aufost vândute repede.Totuºi, cu aju-torul auto ritãþilor locale, el a reuºitsã-i adune pe gãsitorii ºi cumpãrã-torii obiec telor din aur, care aurecunoscut în faþa comisiei consti-

tuite cã audes coperiturmãtoa -re le: o brã -þarã grea ºima sivã din aur, de formã pri mitivã cu aspect deºar pe, cât ºi o fibulã tot din aur, ºi ea con-fecþionatã în acelaºi mod.

Cercetãrile continuate de istoricul austriac înteren, au dus la descoperirea locului de unde aprovenit tezaurul din aur gãsit.

În aceste condiþii, el a extins aria cerce -tãrilor, prin studierea ambelor maluri ale pârâu-lui Mãriþei, de la vãrsare ºi pânã la izvorul aces-tuia, dar nu a reuºit sã facã noi descoperiri detezaure.

Mai târziu, tot cu ajutorul cetãþenilor din sat,a descoperit urmele gropilor sãpate de cãutã-torii de comori, situate la baza TUMULULUIce dominã pârâul, care conþineau morminte deincineraþie.

Relatãrile ºi cercetãrile istoricului vor con-tinua ºi în vara anului 1892, când ploile toren -þiale din primele zile ale lunii iunie au adus laivealã noi obiecte de aur, tot din aceeaºi zonãarheologicã.

Astfel, dupã scãderea apelor pârâuluiMãriþei, s-au descoperit un pandantiv ºi undistri buitor de curele din aur masiv ornamentatecu alemandine (pietre semipreþioase de culoareroºie) care au fost în întregime recuperate ºidonate Muzeului Naþional din Cernãuþi.

Descoperirile arheologice de pe teritoriullocalitãþii Mãriþeia Mare vor continua ºi laînceputul secolului al XX-lea.

Astfel, în vara anului 1902, arhitectul K.A.Romstaufer anunþã autoritãþile de la Viena cãîn localitatea Mãriþeia Mare s-au gãsit însem-nate obiecte din aur, care se aseamãnã foartebine cu cele descoperite aici în anul 1892.

Toate descoperirile pe malul pârâului Mãri -þei, conform aprecierilor celor mai autori zaþispecialiºti în arheologie din centrele universi -tare din Iaºi, Bucureºti ºi Suceava, aratã cã pie -se le din aur, ornamentate cu pietre semipre -þioase (alemandine) se încadreazã în stilul poli-crom, ce permite datarea lor în prima jumãtatea secolului al V-lea d.H.

Este posibil ca aceste piese valoroase dinaur, descoperite în preajma tumulului sã fi con-stitut o parte din inventarul unor morminte prin-ciare, care aparþineau aristocraþiei tribale dinrândul popoarelor migratoare ce s-au stabilit înaceste þinuturi (dupã informaþiile gãsite înMitteil ungen der Kentrat Kommission zurKunst, und historische Denkmale, Viena, 1891,vol. 17, nota 104, p.113-124).

prof. Victor COzaRIUC -COSSaRIS

Tumulul princiar(Tezaur)

Curierul UCRAINEAN8

Sâmbãtã, 1 septembrie a.c., foºtii absolvenþiai ªcolii Pedagogice Ucrainene din oraºul Siret,promoþia 1954, s-au întâlnit din nou pentru amarca 58 de ani de la terminarea acestei presti-gioase instituþii de învãþãmânt pedagogic.

Cei 44 de absolvenþi ai Scolii PedagogiceUcrainene din Siret provin din nu mai puþin de12 localitãþi ucrainene din judeþele Botoºani ºiSuceava. Iatã care sunt aceste locali tãþi: Bãlcã -uþi, judeþul Suceava (Ghe rasim Ioan, Haureº

Vasile, Humeniuc Ale xandru ºi Usatiuc Vasile),Cãli neºti Cuparencu, judeþul Suceava (Anto -novici Gheorghe, Corduban Modesta ºiSeserman Aurora), Cãli neºti Enache, judeþulSuceava (Mai dan Au re lia ºi Maidan Vero nica),Cân deºti, judeþul Botoºani (ªoucaliuc Dom -nica), Dãnila (Maleº Traian, Pauliuc Ana,Tcaciuc Maria, Tcaciuc Oltea ºi ZahariucElena), Dãrmã neºti, judeþul Suceava (CuºnirVictor ºi Per hinschi Victor), Ipoteºti (GuleiLidia, Hostiuc Elena ºi Smetaniuc Eufro zina)Mãri þeia Mare, judeþul Suceava (Mos caliucGheor ghe ºi Uhrec Ilaria), Negos tina, judeþulSucea va (Cozariuc Victor, Fediuc Mihai,Grigoraº Ioan, Maidaniuc Nico lae ºi ªoucaliuc

Eugen), Si nãuþi, judeþul Botoºani (Zapo toþ chiEmilia), Siret, judeþul Su ceava (BoiciucValerian, Goraº ciuc Tama ra, Haiura Erna,

Isacov Pe tru, Marianciuc Tit,Mateiciuc Elena, Maþner Wil -helm, Olar Silvia, Popo viciVictor, Racec Ana ºi Scutel nicZenovia), V㺠cãu þi, judeþulSuceava (Uricec Gh eorghe).

Întâlnirea jubiliarã (de 50de ani) a avut loc în anul2004, la Siret. Cu acest prilejs-a convenit ca urmãtoareleîntâlniri sã sã aibã loc anual.Astfel, câte douã întâlniri auavut loc la Siret ºi Suceava ºicâte una la Mãriþeia Mare,Gura Hu morului ºi Grãmeºti.

Întâlnirea de anul acesta aavut loc la ªcoala din comuna ªerbãuþi, organi-zator Tanasiciuc Va -sile. Deºi pânã ladeschiderea nouluian de învãþ ã mânt maierau circa douã sãp-tãmâni, loca lu rilecelor douã corpuriale ºcolii erau gatapre gãtite pentru noulan ºcolar. Primulcorp de ºcoalã a fostcon struit în anul1905, iar cel de-aldoilea între anii

1972-1973, în timpul directoratului domnuluiTanasiciuc Va sile. Lângã ºcoalã sunt trei fru -moa se tere nuri sportive (fotbal, handbal ºivolei).

Domnul Tanasiciuc Vasile este ºi profesor debiologie. El a prezentat, sub formã de DVD,mai multe sec ven þe din propria activitate, pre-cum ºi mape pentru învãþãmântul primar ºigim nazial.

Tot cu acest prilej, profesorul de filologieRei Emanoil, care a fost ºi elev al ºcolii din ªer -bãu þi, a prezentat o frumoasã povestire des prehu þuli, po ve stire publicatã într-o revistãieºeanã.

Domnul Cozariuc Victor, care a lu crat doiani la ºcoala din ªerbãuþi, a prezentat manuscri -sul unei vii toare teme de cer ce tare geografico-istorice.

Masa comunã a fost servitã la o cabanã aConsiliului Jude þean din satul Cãlineºti Cupa -rencu, localitate care aparþine comunei ªer-bãuþi.

Viitoarea întâlnire, cea din anul 2013, vaavea loc la sediul filialei Su cea va a UniuniiUcrai nenilor din România (organizator autorulacestor rânduri).

traian MaLEª

Dupå 58 de ani

Este o zi frumoasã de toamnã. O zi ca multealte zile de toamnã, dar importantã pentru pro-moþia din anul 1956 a ªcolii PedagogiceUcrainene din Si ret, judeþul Suceava.

Dimineaþa, soarele privea printre perdele denori.

În scurt timp, însã, norii s-au risipit ºi s-afãcut senin ºi calm.

A fost ziua când doamneleînvãþãtoare ºi domnii învãþãtori, toþipensionari, s-au întâlnit dupã 56 deani de când au absolvit ºcoala sus-men þionatã. Aceastã întâlnire a avutloc în oraºul Siret, judeþul Su ceava,la data de 9 decembrie 2012.

Au venit la întâlnire colegiiclase lor A ºi B.

Din clasa B au participat: SilviaDragea (Molner), Rodica Fraseniuc(Hau reº), Paulina Olar (Odoviciuc),Domnica Platec (Riºciuc), IoanaStainer (Screpciuc), Elena Citra(Tcaciuc) ºi subsemnata. Din clasaA au venit: Ion Cerepaniuc, Ilie Ber -ben ciuc, Traian Costiuc, MihaiGheorghi, Artemizia Gheorghi (Do -lenciuc), Claudia Grigoraº (Hu -menciuc), Ana Grosar (Calenici),Ion Hapenciuc, Nicolae Hapenciuc, VioricaHre horciuc (Chideºa), Elena Ianoº (Bu cev s -chi), Iaroslava Moscaliuc (Abramiuc), Anaªpac (Duduman).

A dorit sã ne fie alãturi o colegã de la LiceulTeoretic, absolventã a aceluiaºi an, respectiv,

dna Nunea Naharneac (Clepac) ºi soþul dum-neaei Winter Naharneac. Soþii ºi soþiile care ausãrbãtorit alãturi de noi: Gheorghe Olar, dlStainer, Veron þea Hapenciuc.

Dupã ce s-a citit catalogul, s-au þinut scurtecuvântãri, s-au citit poezii, s-au depãnat amin -tiri. Apoi s-a purces la biserica Sf. Ioan Bote zã -torul din oraºul Siret, unde s-a þinut un parastasîntru pome nirea celor ple caþi unde e liniºte ºipace, respectiv, a profeso rilor ºi colegilor carene-au pãrãsit pentru totdeauna.

Preacucernicii pãrinþi Vasile Mierlã ºiDaniel-Vasile Mierlã în urma slujbei parastasu-lui au fost plãcut impresionaþi de faptul cã nusunt uitaþi cei decedaþi ºi de faptul cã noi pen-

sionarii ne întâlnim, ne revedem, ne iubim. Înacest sens a cuvântat preacucernicul pãrinte Va -si le Mierlã ºi ne-a fãcut cele mai frumoase ºimai dorite urãri. Îi mulþumim ºi pe aceastã calemult, mult. S-au oferit colãcei copiilor bolnavi.

Colega noastrã Elena Ianoº (Bucevschi) ne-

a fãcut o surprizã minunatã prin fiica domnieisale, Zirca, ºi ne-a condus la Casa de Culturã aoraºului, în sala mare, unde am vizionat un pro-gram artistic excepþional cu suite de dansuriucrai nene ºi româneºti. Aceºti copii, aceastãdoamnã Zirca meritã toatã lauda, meritã tot ceeste mai bun în viaþã.

Mulþumim, doamnã Zirca, mulþumim copii-artiºti, mulþumim, colegã Elena!

Puþin obosiþi, dar plini de bucurie, am plecatspre restaurantul New Spring din oraºul Siretunde ne-a aº tep tat un prânz copios ºi o formaþiemuzicalã formatã din clape ºi clarinet. DomnulGheorghe Sereciuc de la clape a cântat ºi solofoarte multe cântece ucrainene ºi ro mâ neºti,

populare, de muzicã uºoarã, valsuri, tan-gouri etc.

Mulþumim pentru primire doamneipatroane a restaurantului ºi coleguluiNicolae Hapenciuc care s-a îngrijit sãaducã aceastã formaþie de la Suceava.

Colegii prezenþi au cântat cânteceucrainene, s-a mâncat, s-a dansat.

Ziua de 9 septembrie îi are în calen-dar pe Sfinþii Ana ºi Ioachim, pãrinþiiSfintei Fecioare Maria, Maica Dom nuluinostru Isus Hristos. Cu acest prilej, amcântat un frumos „Mulþi ani trãiascã“pentru colega Ana Grosar.

Ne-am amintit de anii când eramtineri, cum am învãþat, ce profesori buniam avut, apoi, la rândul nostru, cum i-am educat pe cei care ne-au fost elevigeneraþii dupã generaþii. A fost foartefrumos!

Doamne ajutã sã ne întâlnim ºi la anul!Organizatorii întâlnirii au fost: Grosar Ana,

Dragea Silvia ºi subsemnata.

Olimpia IVaNICIUC

Dupå ani çi ani

Promoþia 1956

Curierul UCRAINEAN 9

Este mijlocul lunii septembrie. Într-adevãr, etoamnã de aur. Peste tot se strâng roadele toam-nei bogate în Bucovina ºi nu numai. 15 septem-brie 2012 a ajuns o zi îndelung aºteptatã nupentru deschiderea anului ºcolar, ci pentru reîn-tâlnirea, dupã 50 de ani, a foºtilor absolvenþi aiclasei a XI-a, secþia ucraineanã (promoþia 1962)de la ªcoala Medie Mixtã Ucraineanã din Siret.

Siretul este un orãºel mic ºi destul de cochet,având astãzi o înfãþiºare cu totul nouã faþã deacum 50 de ani. În centrul oraºului a fost ridi-cat un edificiu impunãtor, cam auster la primavedere, de tip austriac, inaugurat la 9 septem-brie 1899, ca local al Obergimnasium-ului dinacest oraº. Ulterior, va fi sediul renumituluiliceu siretean. În 1976, liceul s-a mutat în nouaclã dire construitã, iar vechiul local devine ºcoa -lã generalã. Din anul 2000 de la împlinirea a225 de ani de existenþã a ºcolii siretene, va pur - ta numele de ªcoalã Generalã „Petru Muºat“.

Promoþia 1962 îºi desfãºoarã întâlnirea fes-tivã la 50 de ani de la absolvire nu în localulnou al liceului, ci în clãdirea veche a ªcoliiGenerale „Petru Muºat“, deoarece ea ne-a legã-nat anii adolescenþei ºi ne-a instruit pentruviitorime. Promoþia 1962 (ucraineanã) erafrecventatã de 38 de elevi, proveniþi din Siret ºidin zonã, din rândul cãrora au ieºit 20 de învãþã-tori ºi profesori, 3 impiegaþi de miºcare CFR, 3tehnicieni, 2 asistenþi sanitari, 3 contabili, lu -crã tori în cooperaþia meºteºugãreascã ºi func -þionari. Aceastã promoþie a organizat primarevedere la 20 de ani de la absolvire (1982), iaracum a fost o reîntâlnire de 50 de ani de laabsolvire. Dinpã cate, din rân-dul celor 18 pro-fesori care aupredat la clasaterminalã (a XI-a), astãzi trãiescdoar 3, iar 8 co -legi ºi colege autrecut la ceruri.La strigare a ca -ta logului, aceºtiadin urmã au fostprezenþi numaiîn inimile noas-tre. Din rândulcelor 3 profe-sori: VeronicaMai dan (locu ieº -te la Câmpu lung Moldo ve nesc), MarianSalahub (trãieºte la Iaºi) ºi Vera Pâslar (trãieºtela Rãdãuþi), au participat la adunarea festivãdoar primii doi. Au plecat la Domnul ºi dirigin-tele clasei, profesorul Ilie Cureliuc, ºi directorul

liceului, profesorul Va sile Miron. Atât profe-sorii clasei, cât ºi dirigintele ºi directorii liceu-lui au fost omagiaþi de toþi cei prezenþi.Înmemoria lor s-a pãstrat un minut de reculegere.

Au fost prezenþi din cei 38 de elevi, doar 13colegi ºi colege, ceilalþi motivând diferite cauzese sãnãtate sau de distanþã. Iatã bunicii de astãziºi elevii pentru 3 ore prezenþi: Boiciuc Alexa

(Siret), Viorica Chidoveþ (Dãr mã -neºti -Suceava), Iosif Cost (Siret),Mihai Demuºco (Suceava), VeraFediuc (Roman), Gheorghe Ha -pen ciuc (Rãdãuþi), Virginia Hara -se miuc (Siret), Maria Haureº (Rã -dãuþi), Domnica Holovenciuc(Suceava), Viorica Mateiciuc (Rã -dãuþi), Vichentie Nicolaiciuc(Rãdãuþi), Maria Þurcan (Brodina)ºi Domnica Ursache (Suceava).Unii/unele au venit cu soþii/soþi.

Reîntâlnirea a fost deosebit deemoþionantã. Dupã îmbrãþiºãri înfaþa liceului de altãdatã, s-a intratîn localul acestuia ºi s-au vizitatclasele, laboratoarele, cabinetele,bi blioteca ºi sala de

sport. Apoi ne-am oprit în salade clasã unde a fost clasa termi-nalã. Pe bãnci erau aºezate flori,un pliant de 6 pagini în care seafla istoricul liceului, colectivuldidactic de atunci al clasei, ca -ta logul elevilor, dife ritemomente de la absolvire ºi de laîntâlnirea de 20 de ani, în foto -grafii, versuri create specialpentru acest moment. Mai erauata ºate multe articole, în origi-nal sau în copie, din publicisticaunor colegi participanþi (Plian -tul era pregãtit de colegul nostruV. N.).

Fostul profesor de educaþiefizi cã ºi sport, acum octogenar,Marian Salahub a deschis festivitatea cântândla pianinã „Odã bucuriei“ de Beethoven. ApoiIosif Cost - principalul organizator al mani-festãrii - a prezentat principalele momente alereîntâlnirii, oferind celor doi profesori -Veronica Maidan (prof. de limba ucrai neanã) ºiMarian Salahub - câte o medalie jubiliarã aªco lii „Petru Muºat“. În anul 2000, s-au îm -

plinit 225 deani de exis-tenþã a ºcoliis i r e t e n e .Amin tim cã înacel an jubiliar- 2000 - IosifCost era direc-torul acesteiºcoli. Tot cuacest prilej,pro fesorul Io -sif Cost, co le -gul nostru, aoferit fie cã ruip a r t i c i p a n tcar tea coor -dona tã de el„Arc peste

timp“, editatã cu pri lejul acelei ani ver sãri.Cuvinte excepþionale de trãire su fleteascã ºi

de apreciere la adresa foºtilor noºtri dascãli ºi laadresa noastrã, ca elevi de altãdatã, le-au rostitdoamnele profesoare Emi lia Lucaci, directorul

ºcolii de azi, ºi Ecaterina Mocrei, directoruladjunct.

A urmat partea cea mai consistentã a revede -rii: prezentarea de cãtre fiecare participant atraiectoriei vieþii sale personale ºi familiale,precum ºi a profesiei exercitate. S-au evocatmulte amintiri plãcute sau mai puþin plãcute,nãzdrãvãnii sau ºotii din viaþa de licean, de lalecþii sau din afara lecþiilor, realizãri pe linieprofesionalã. Fiecare a prezentat realizãrile per-sonale ºi familiale, sociale ºi creatoare.

Foºti profesori, extrem de amabili ºi volubili- Veronica Maidan ºi Marian Salahub - printrealtele, au adus laude elevilor întregii promoþii,deoarece au ieºit oameni serioºi, cu bunã pregã -tire profesionalã ºi moralã, majoritatea avândstudii superioare care, la rândul lor, au devenitfoarte buni dascãli în învãþãmânt.Toþi, indife -rent de profesiunea exercitatã, s-au dovedit bunicetãþeni ºi excepþionali familiºti, fiind astãzigrijulii faþã de nepoþi. Toþi au fost nominalfelicitaþi pentru ceea ce au fãcut în cei 35 sau 40de ani de activitate pânã la ieºirea la pensie.Foºti profesori s-au bucurat cã elevul lorVichentie Nicolaiciuc a ieºit mai mult din

anoni mat, deoarece a avut norocul sã fie depu-tat din partea ucrainenilor în ParlamentulRomâniei în legislatura 1996-2000 ºi a apãratetnia în toate domeniile. S-a ocupat de scris,publicând evocãri istorice, studii teologice ºifilologice ºi articole de criticã ºi istorie literarã,precum ºi cartea „Repere culturale ºi umane“,lu crare apreciatã de personalitãþi sucevene. Decurând a devenit membru al Societãþii Scrii -torilor Bucovineni (SSB). Asemenea lui, scriuºi alþi colegi din promoþia sa, exteriorizândtrãirile personale.

S-a pãstrat un moment de reculegere înmemoria colegilor dispãruþi.

S-a hotãrât ca urmãtoarea întâlnire sã fiepeste un an, în 2013, la Rãdãuþi.

Lecþia festivã s-a încheiat cu intonarea cân-tecelor: „Gaudeamus igitur!“, „Zelene jyto,zelene“ (în ucraineanã) ºi „La mulþi ani“.

Apoi a urmat agapa la Hanul din Siret, undes-a continuat cu degustarea preparatelorculinare, reci ºi calde, a vinului ºi a berii, cudans, ºi cu discuþii aprinse, dirijate ºi nedirijate,având conþinut variat.

Au fost câteva ore de trãire sufleteascã pro-fundã, de emoþii ºi bucurii, de regrete ºi de opti-mism. Astfel a fost revederea la 50 de ani de laabsolvire. Cum vom fi ºi câþi vom fi la anul?!

prof. Vichentie NICOLaICIUC

Bunici, dupå 50 de ani de la absolvirea liceului, pentru 3 ore elevi

La revederea de 20 de ani - 1982

Revederea de la 50 de ani - 2012

La absolvire - 1962

10 Curierul UCRAINEAN

Nu cred cã existã persoanã care, urmãrindemisiunile posturilor de televiziune, îndeosebipe acelea referitoare la diferite activitãþi cultu -rale cu tematicã preponderent etnofolcloricã, sãnu fi remarcat deseori apariþia pe micul ecran aunui meºter popular cu o înfãþiºare ceva maideosebitã. Puþini ºtiu cã acesta este un fiu alBucovinei ºi cã se numeºte Florin ConstantinCra mariuc.

Cu domnul Cramariuc m-am reîntâlnit cuocazia manifestãrilor organizate la a 22-a ediþiea Zilelor Humorului care s-a desfãºurat în pe -rioa da 13-15 iulie a.c.

Ca ºi la ediþiile precedente în pogramul acti -vi tãþilor a fost inclus ºi tradiþionalul Târg almeº teºugarilor.

Pe domnul Florin Cramariuc l-am gãsit lastand lângã produsele sale rezultate din prelu-crarea lemnului. A acceptat cu bunãvoinþã soli -citarea mea de a acorda un scurt interviu.

Reporter - Domnule Cramariuc, deºi sunteþideja binecunoscut din mass-media, îndeosebi dela televiziune, presã ºi de la multe expoziþii ºitârguri, pentru informarea mai detaliatã a citito-rilor noºtri vã rog sã ne spuneþi câteva amãnunteîn plus despre persoana ºi activitatea dvs. Sun -teþi bucovinean, locuiþi la Suceava, „rãdã cinile“dvs. de unde se trag?

Florin Cramariuc - Într-adevãr, sunt suce-vean, dar familia noastrã provine din Breaza,din aceastã frumoasã localitate montanã aBucovinei, locuitã de huþuli. Dupã cum vedeþi,am crescut într-un decor mirific, înconjurat demunþi cu pãduri falnice de rãºinoase, cu apecristaline ºi aer ozonat.

R. - De când ºi în ce împrejurãri aþi începutsã prelucraþi lemnul?

F.C. - Mediul ºi peisajul în care am crescutm-au determinat sã îndrãgesc lemnul, sã-miplacã sã lucrez cu el. În ceea ce priveºte începu-turile acestei activitãþi, ele se pierd în trecut,deoa re ce m-am apucat de aºa ceva încã din co -pi lãrie, în joacã, iar mai târziu tainele meºte -ºugului le-am învãþat de la bunicul meu dupãtatã pe care-l chema tot Constantin. Dar în reali -tate, în fami lia noastrã arta prelucrãrii lemnuluis-a transmis din generaþie în generaþie aºa cumse spune, din tatã-n fiu.

R. - Pe vremea bunicului ºi tatãlui dvs.,aceastã artã deºi era cunoscutã nu a fost aºa demult popularizatã ºi preþuitã ca în zilele noastre.Acum, având în vedere renumele produselor ºifaima pe care o aveþi, cred cã dacã ar mai trãibunicii ºi pãrinþii dvs. ar avea motiv de mândrie.Deºi se cunosc multe despre activitatea ºi pre -zenþa dvs. la diferite manifestãri cultural-artis-tice în þarã ºi peste hotare, totuºi enumeraþi câte-va din þãrile ºi locurile unde aþi fost.

F.C. - E cam greu de dat un rãspuns complet,deoarece sunt multe locuri. La noi în þarã, dupãcum aþi aflat mai ales de la televiziune, am par-ticipat la multe expoziþii colective, de grup îndiferite judeþe ale þãrii, iar la Bucureºti mai alesla târgurile ºi expoziþiile desfãºurate la MuzeulSatului. Am participat de multe ori ºi la expo -

ziþii organizate în strãinãtate, în Franþa, Ger ma -nia, Olanda, Grecia, Italia, Bulgaria, Po lo nia,Ucraina, la Cernãuþi fiind de mai multe ori.

R. - Mai mult ca sigur cã prezenþa dvs. în lo -cu rile ºi þãrile pe care le-aþi enumerat v-a oferitprilejul sã fiþi în preajmã ºi sã cunoaºteþi dife ritepersonalitãþi ºi oameni de seamã.

F.C. - Da, într-adevãr, în felul acesta am avutocazia sã-i cunosc pe toþi preºedinþii Româ nieide la 1989 pânã în prezent, am cunoscut amba -sa dori cu ocazia unor expoziþii organizate la am -basadele Statelor Unite ale Ame ricii ºi Po lo ni ei.

R. - Aflându-vã în strãinãtate, în ce limbãv-aþi înþeles ºi aþi comunicat cu persoanele ºiautoritãþile din þãrile respective?

F.C. - În aceastã privinþã mi-a fost de foloscunoaºterea limbilor francezã, ucraineanã, rusã.Astfel, spre exemplu, acest fapt mi-a fost defolos ºi la þinerea unui curs despre „arta lemnu-lui“ la Centrul Cultural „Saint-Exupery“ dinParis.

R. - Domnule Cramariuc, fiindcã tot aþipomenit de acel curs din Franþa, spuneþi-mi, aþiþinut sau þineþi astfel de cursuri ºi la noi în þarã?

F.C. - Aveþi dreptate sã puneþi o astfel deîntre bare despre acest aspect. Într-adevãr, ºi lanoi în þarã am þinut astfel de cursuri cum este, deexemplu, cel de la Muzeul Satului din Su ceavaavând ca temã „Formator în arta lemnului“ -asta pentru persoane adulte, dar ºi cursuri pentrucopii cãrora, cu aceastã ocazie, le insuflu dra -gostea ºi le dezvãlui tainele prelucrãrii lemnu-lui. Astfel de cursuri am þinut în judeþeleBotoºani, Argeº, Vâlcea ºi Sibiu.

R. - Aveþi o largã participare la expoziþii ºitârguri, dar, ca persoanã cu multã experienþã, aþifost solicitat ca specialist ºi expert ºi la juri zareaaltor expoziþii?

F.C. - Da, am fost invitat sã fac parte dinjuriu, în afarã de judeþul Suceava, ºi în judeþeleMaramureº ºi Cluj.

R. - Se spune cã omul cât trãieºte tot învaþã.Dvs. vã rezumaþi ºi vã mulþumiþi cu experienþape care deja o aveþi în arta prelucrãrii lemnului?

F.C. - Nu, caut ºi acum, permanent sã mãperfecþionez tehnic, dar ºi teoretic citind lite ra -turã de specialitate cum ar fi „Arta lemnului“.

Consider cã existã mereu ceva nou ce trebuieînvãþat ºi care sã ajute la perfecþionarea acti -vitãþii.

R. - Din mâinile dvs. au rezultat pânã acumadevãrate opere de artã. În afarã de talentul pen-tru prelucrarea lemnului mai aveþi cumva ºi altetalente, ce vã mai place sã faceþi?

F.C. - Îmi place ºi sã desenez, de fapt, îmischiþez personal pe lemn viitoarele modele pecare urmeazã sã le realizez. Îmi place mult ºi sãcitesc mai ales cãrþi de autori clasici români ºiruºi.

R. - Am aflat din alte surse, cã aveþi diferitefuncþii, am dori sã aflãm chiar de la dvs. caresunt acestea, eventual, cele care sunt mai im por -tante.

F.C. - Sunt preºedintele Aso cia þiei meºterilorpopulari din Bu co vina.

R. - În le -gã turã cuacest fapt,pre cizez, ci -tând-o pe dnaElvira Ro ma -niuc, direc -toa rea Mu -zeu lui Obi ce -iu rilor Po pu -la re din GuraHu mo ru lu i ,cã „AsociaþiaMeºterilor Populari din Bucovina îºi propune sãidentifice, sã sprijine ºi sã promoveze meºte ºu -garii autentici din aceas tã zonã ºi sã stabileascãlegãturi durabile cu meºteºugari din întreagalume“. Aºadar, þelul acestei asociaþii pe care oconduceþi pe cât este de important, pe atât estede ambiþios.

F.C. - Într-adevãr.R. - Desigur cã întreaga dvs. activitate a fost

încununatã de succese ºi rãsplãtitã cu diplome ºialte moduri de apreciere. Dintre toate acestea,care este cea mai importantã pentru dvs.?

F.C. - Da, am obþinut multe diplome, dar carãsplatã moralã de cea mai mare importanþãpentru mine este diploma „Pentru activitate“ pecare am primit-o în 2002 de la Institutul Cul tu -ral Român.

R. - Aceastã diplomã cât ºi celelalte dovezide apreciere în mod sigur constituie un imboldpentru activitatea dvs. ac tua lã ºi viitoare.

F.C. - Desigur, dar sã ºtiþi cã tot ce fac este dedragul artei, din pasiune ºi nu pentru lau de ºidiplome.

R. - Aveþi dreptate, apre ciez acest fapt. Mul -þumindu-vã pentru amabilitatea dvs. ºi pentrutim pul acordat acestui interviu, eu personal ºi înnumele cititorilor revistei „Curierul ucrai nean“vã dorim în continuare o activitate rodnicã, suc-cese în tot ce faceþi, multã sãnãtate ºi putere demuncã. Suntem convinºi cã vom mai avea multeocazii sã aflãm veºti despre dvs.

F.C. - Mulþumesc. Urãrile sunt reciproce.În încheiere, consider cã meritã sã citez câteva

opinii exprimate de oameni de culturã con tem -porani, care caracterizeazã elocvent perso na - litatea acestui meºter vestit: „Puterea crea toare alui Florin Cramariuc, artizan al meº teºuguluicioplitului ºi sculptor în lemn, îºi pri meºte forþaprin rãdãcini puternice înfipte adânc în tradiþie“(Mihai Pânzaru PIM) ºi „Prin arta sa, FlorinCramariuc concentreazã mileniile într-o sim-bolisticã perenã, cãreia îi gãseºte noi descifrãriºi surprinzãtoare exprimãri meta forice. FlorinCramariuc citeºte în carnaþia tulburãtoare a lem-nului trecerea vremii ºi înveº niceºte mesajeletimpului“ (Ion Drãguºanu).

Personal, consider cã pentru domnul FlorinCramariuc titlul de meºter popular nu-l defi -neºte pe deplin ºi cã i s-ar po trivi mai bine titlulde maestru în arta prelucrãrii lemnului.

Iarema ONEªCIUC

Florin Cramariuc, un magician al lemnului

11Curierul UCRAINEAN

De curând Biblioteca din satul Negostinaºi-a îmbogãþit fondul de carte cu trei exem-plare intitulate „Domniþa Ruxandra ºi Timuº“- do na þie din partea autoarei Olga Andrici,cãreia îi mulþumim din suflet. Toatã recunoº -tinþa ºi admiraþia noastrã pentru o astfel descrie re. Îi dorim multã sãnãtate, putere demun cã ºi sã reu ºeascã sã creeze pe mai depar -te asemenea valori.

Pentru mine, aceastã carte este o capodope -rã a sufletului meu, deoarece mi-a rãscolitamin tirile din anii de ºcoalã generalã. Elevãfiind în clasele de gimnaziu prin anii '60, nupot uita orele de limba ºi literatura ucrai neanãpredate de iubitul nostru profesor, regretatulIuri Racocea (fie-i þãrâna uºoarã, cã tare l-ammai îndrãgit). Aºteptam cu multã nerãbdare sãintre în clasã. Parcã îl vãd ºi acum în faþaochilor, dupã salutul obiºnuit de „Dobryi den“,se aºeza calm la catedrã, fãcea prezenþa ºi, cul-mea, niciodatã niciun elev nu lipsea de la orelelui. Avea o dãruire profesionalã cum rar întâl-neºti, de la el am învãþat sã scriu ºi sã citesc înlimba mea maternã, limba ucraineanã, pe carenu o pot uita cu toate cã nu am profesat. Ceeace ai învãþat cu dragoste nu se uitã niciodatã.Dar mai avea ºi darul de povestitor desãvârºit.La sfârºitul fiecãrei lecþii erau rezervate 5-10minute (chiar ºi pauza elevilor), unor frumoaseºi interesante povestiri istorice. Aceste fapteeroice mult îndrãgite de elevi se refereau labravii cazaci ucraineni care se pomenesc încartea lecturatã. Faptele de vitejie cât ºi luptelepurtate de cazacii zaporojeni, avându-l în fruntepe marele hatman ucrainean Bohdan Hmel -nyþkyi, erau savurate cu mare atenþie, iar partea

referitroare la iubirea lui Timuº pentru DomniþaRuxandra era extrem de interesantã mai alespentru noi fetele din clasele a VII-a ºi a VIII-a.

Îmi amintesc ºi de povestirile legate de un altconducãtor de oºti, ºi anume Dovbuº, care um -bla cu haiducii ºi bravii cazaci ucrai neni ºi prinpãrþile noastre. Ca amintire ne-a lãsat o fân tânãsãpatã în pãdurea din satul Mãriþei, undemergeam la plimbare, în recu noaº tere, cu pro-fesorul Iuri Racocea. Ne aºe zam în jurul fân-tânii ºi ascultam alte fragmente din povesti rilelui.

Dacã tot am rãscolit amintirile vreau sã maiadaug cã dl Iuri Racocea cunoºtea multe lo curidin pãdure unde creºteau plantele medici na lerare, cãci era un foarte bun cunoscãtor alceaiurilor vindecãtoare a multor boli. El ºtia sãfacã multe combinaþii de plante care erau folo -sitoare diferitelor afecþiuni. Multã lume ape la lael pentru diferite probleme de sãnãtate ºi de lani meni nu lua bani. Astfel îl putem numi „doc-tor fãrã de arginþi“. Iubea nespus de mult co piii,oame nii muncitori, care trudeau câºtigând cin-stit hrana zilnicã. ªi copiii îl iubeau mult. De

aceea, când avea nevoie sã i se facã puþinã cu -rã þenie prin casã, veneau fete harnice ºi îi pu -neau locuinþa la punct. Era un om simplu, darde o mare va loare sufleteascã. Avea o mareadmiraþie pentru icoane. Icoanele trebuia lesã ºtergem cu cea mai curatã pânzã sau celmai curat prosop pentru cã ele sunt sfin te ºinumai bunul Dumnezeu ne poate ajuta - aºane vorbea Iuri Racocea. Iubea mult florile, înpã dure avea locuri speciale unde creºteaughio cei de grãdinã, numai de el ºtiu te ºi decei dragi lui. Nimeni nu avea voie sã le rupãsau sã le atingã, pentru cã natura trebuie ocro -

titã. Pã du rea era pentru el o a doua casã delocuit. Nu exis ta zi în care sã nu meargã în pã -du re sã ad mi re natura, sã stea de vorbã cu arbo -rii. Pe tre cea mult timp în mijlocul naturii, deoa - rece, spu nea el, este sãnãtate curatã sã res piriae rul ademenitor al tuturor plantelor. Gândirepo zitivã ºi terapie cu parfumul florilor era reþe-ta lui de bazã în vindecarea multor afecþiuni. Nemai spunea cã oamenii se nasc sãnã toºi, iarpen tru a menþine aceas tã sãnãtate Dumnezeu aaco perit Pãmântul cu tot felul de plante pe carenoi le cãlcãm de multe ori ºi nu ne dãm seamace leac ascund. Ori ce plantã tãinuieºte în ea omi nune.

O minune era ºi dl Iuri Racocea pentru noi,iar amintirile despre domnia sa sunt tot o mi -nune.

Mai cunosc ºi alte minuni despre dl profesorIuri Racocea, dar, poate, într-un alt material.

Felicia GRIGORaª

Amintiriråscolite

Cu dorinþa de a-mi vedea câteva rude, în tre-cere, m-am oprit în satul unde m-am nãscut.

M-a intrigat faptul cã, pe uliþele populateînainte de sãteni în putere, preocupaþi de acti -vitãþile zilnice, astãzi se zãresc, mai ales în zi desãrbãtoare, adunate pe la porþi mãtuºi, secãtuitede munca depusã atunci când casele lor eraupline de copii. Depindeau numai ºi numai deeforturile lor. Astãzi, cu pãrul nins, cu faþa pecare poþi citi trecerea anilor, copleºite de sin-gurãtate, nu dezarmeazã. Munca lor se reducela curãþenia în locuinþe, la curþile ce constituieo adevãratã oazã de verdeaþã. Totul este o grã -dinã bine organizatã, aducãtoare de roade atâtde necesare traiului.

Tineri întâlneºti foarte rar. Satul a devenit unloc al celor care ºi-au pierdut pute rile. Chiardacã anii au trecut, þãranii ºi-au pãstrat obi-ceiurile moºtenite din strãbuni de a fi primitori,întotdeauna întâmpinându-te cu zâmbetul pebuze ºi cu obiºnuitul „Bine aþi venit pe la noi“.Nu le pãrãseºti curtea pânã nu eºti ospãtat. Iatã,aici poþi mânca delicioºii colþunaºi, specificibucãtãriei ucrainene, apoi eºti servit cu fructe.Þinuta pomilor parcã îþi aratã vârsta gospoda -

rilor. Roadele la coacere aduc o patã de culoaregrãdinii, invitându-te ºi trezindu-þi pofta de a leatinge, culege ºi mânca.

Dacã vorbeºti cu gazdele ce te-au primit cuatâta bucurie, vei cunoaºte profunzimea gân-durilor ce-i frãmântã. Se citeºte pe chipul lorblândeþea, raþiunea în cuvinte ºi omenia în în -trea ga purtare. Multe se desprind din vorbeletuºii Maria.

ªi în timpuri mai bune nu se trãia mai uºordecât astãzi. Toate relele de acum sunt rodulideilor greºite ale tineretului faþã de muncã.Cam aºa gândesc: „Dacã poþi trage chiulul ebine. Numai bani sã iasã“. Pe vremea noastrãasemenea concepþii nu existau.

Trecând prin acest sat dobrogean înconjuratde o salbã de pãduri, rãmâi încântat. Parcã aidori sã revii. Chiar dacã copiii ºi nepoþii nu maisunt alãturi de localnici, cãutând o viaþã maibunã, luând cu ei fericirea ºi bucuria celor rã -maºi acasã, sãtenii nu-ºi pierd speranþa în maibine.

Plãcerea ºi duioºia pe care le-am simþit, adus la prelungirea vizitei mele. Am rãmas oas -pe tele unor unchiaºi. M-a impresionat grija

manifestatã pentru a mã simþi bine, aºa cum erala mama acasã. Viaþa i-a determinat sã adune unplus de înþelepciune, mai multã decât mi-ampu tut închipui. Urmãrind preocupãrile consãte-nilor mei, se înserã.

E greu sã descrii frumuseþea amurgului zileiaici. Nu poþi reda sunetele, peisajele ce-ºi mo -di ficã înfãþiºarea, sentimentele de nepãtruns ce-þi apar în clipele descoperirii unei lumi, puþincunoscute acum, venind din tumultul obositoral oraºului.

Soarele se grãbeºte sã disparã dupã deal.Observ câmpul din apropiere semãnat cufloarea-soarelui. Capitulele plantelor urmãrescdrumul strãbãtut de astru spre asfinþit. Nu-i nicio adiere de vânt, fapt rar întâlnit pe meleaguridobrogene. Petalele florilor divers colorate ºifrun zele copacilor stau încremenite. Romaniþaºi-a adunat corola albã, parcã pregãtindu-se deodihnã. În curte te îmbatã mirosul florilor deregina nopþii ce ºi-au deschis petalele, salutândînserarea. O mânã parcã nevãzutã aprinde încet,încet stelele, artificii pe cerul întunecat. Lunaîºi face apariþia stingherã. Întunericul ºi liniºteacuprind toate fiinþele. Mã culc cu gândul la aniicopilãriei, petrecuþi în acest mic pa radis.

Sculat dis-de-dimineaþã mã simt încãrcat cuo puternicã energie pozitivã, ce-mi va permitedescifrarea ºi rezolvarea multor probleme cemã aºteaptã. Îmi spun în gând: precis mã voimai întoarce în „leagãnul“ copilãriei mele.

Virgil RIÞCO

Întâlnire cu trecutul

12 Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãrul 205/206)

Pe de altã parte Directoratul i-achemat, la 15 noiembrie 1918, pecetãþenii ucraineni la insurecþiaarmatã împotriva hatmanului P.Skoropadskyi, socotindu-l dictatorºi uzur pator al voinþei populare.Pentru a conduce operaþiunile mi -litare împotriva puterii hatmaniste,Directoratul, care se afla în locali-tatea Biserica Albã a format unComitet Militar Revoluþionar, careprezentant al Directoratului alcã-tuit din M. Avdienko, V. Cehivskyi,A. Pysoþkyi, Z. Vysoþkyi º.a.

Acest Comitet a declanºat ºicondus insurecþia armatã împotrivaguvernãrii hatmaniste, în perioada15 noiembrie - 14 decembrie 1918.Insurecþia a început la BisericaAlbã, unde unitãþile de puºcaºi ca -zaci, loiale Directoratului, au pre -luat puterea în aceastã localitate.

În continuare trupele militareloiale Directoratului au învins laMoto vylivka, la 18 noiembrie1918, unitãþile militare hatmanistedeschizând calea ofensivei spreKiev.

Pentru apãrarea Statului Ucrai -nean, P. Skoropadskyi l-a nu mit, la18 noiembrie 1918, pe gene ralulKeller la comanda tuturor forþelormilitare subordonate lui.

La rândul ei, Antanta a debarcatla Sevastopol, la 25 noiembrie1918, o escadrã anglo-francezã casã intervinã în conflictul dintreDirec torat ºi Skoropadskyi.

Vãzând cã situaþia îi scapã desub control, hatmanul Skoro pad -skyi a numit de aceastã datã lacomanda Statului Ucrainean pegeneralul Dolgorukyi în loculgene ralului Keller.

Ca urmare a ofensivei trupelorbolºevice, la sfârºitul lunii noiem-brie 1918, Directoratul a pãrãsitKievul ºi s-a instalat la Vinnyþeaunde a adoptat urmãtoarele decizii:abrogarea legilor adoptate de pu -terea hatmanistã în domeniul legis-laþiei muncii, reintroducerea zileide muncã de 8 ore, introducereacon tractelor colective de muncã ºidrep tul privind participarea lagreve.

Totodatã trupele militare aleDirectoratului au ocupat Odesa la11 decembrie 1918. Ca sã atenuezetensiunile cu Antanta, reprezen-tanþii armatei Republicii PopulareUcrainene au început convorbirilecu colonelul francez Eno (la careau participat ºi autoritãþile locale)ca sã delimiteze zonele de influ-enþã între cele douã pãrþi.

De asemenea, în localitatea Ko -zatin, la 12 decembrie 1918, dele-gaþia militarã a Directoratului s-aîntâlnit cu delegaþia înaltului co -man dament german cu care s-aînþe les ca trupele germane sã nu

mai apere Kievul ºi sã pãrãseascãteritoriul Ucrainei, fãrã sã fie ata-cate de trupele ucrainene.

Cu aceasta guvernarea hatma -nului P. Skoropadskyi s-a apropiatde sfârºit.

Conducerea Directoratului carese afla la Vinnyþea s-a întâlnit, înperioada 12-14 decembrie 1918,cu reprezentanþii partidelor politiceºi organizaþiilor obºteºti (carefãceau parte din Uniunea Naþio -nalã Ucraineanã) cu care prilej audiscutat despre forma de guver nã -mânt ºi organul superior de re pre -zentare a Republicii Popu lareUcrainene. Participanþii la aceastãîntâlnire s-au împãrþit în douã ta -bere: unii au optat pentru republicãparlamentarã, iar alþii pentruRepublica Sovieticã.

Pavel Skoropadskyi, hatmanulStatului Ucrainean, fiind lipsit deorice susþinere, a fost nevoit sã pre-dea puterea Directoratului.

Cu acest prilej, P. Skoropadskyia þinut o cuvântare în care a decla -rat: „Eu, hatmanul întregii Ucrainepe parcursul celor 7,5 luni amdepus toate forþele pentru a scoateþara din situaþia grea în care se aflapoporul ucrainean. Dumnezeu numi-a dat atâta putere sã mã achit deaceastã sarcinã ºi vãzând situaþiacare s-a creat, spre binele Ucraineidemisionez de la putere“. El apãrã sit Ucraina, stabilindu-se înGermania. La 28 aprilie 1945, afost rãnit grav în gara Platling (lân -gã München) ca urmare a bom-bardãrii acestei gãri de aviaþiaamericanã. El a murit la spitalulmã nãstirii Metten ºi a fost înmor-mântat la Obersdorf-Germania.

V. Conducerea

Republicii Populare Ucrainene de

cãtre Directorat în perioada

14 decembrie 1918-23 noiembrie 1921

Preluând puterea prin forþã de lahatmanul Pavel Skoropadskyi, carea guvernat Ucraina timp de 7 luniºi jumãtate (29 aprilie-14 decem-brie 1918), Directoratul a luat ur -mã toarele mãsuri:

- a revenit la vechea denumirede Republica Popularã Ucrai -neanã, proclamatã la al III-leaUniversal, la 7 noiembrie 1917, deRada Centralã Ucrai neanã;

- a restabilit legile promulgatede Rada Centralã Ucraineanã înperioada primei guvernãri (martie1917-aprilie 1918) privind trans-ferul, fãrã rãscumpãrare, al pãmân-tului cãtre þãrani, respectarea zileide lucru de 8 ore º.a.;

- a numit un nou guvern condusde Vladimir Cehivskyi, în care auintrat ºi reprezentanþii partidelorsocialiste ucrainene;

- a convocat Congresul Muncii,un fel de parlament care avea

meni rea sã desemneze conducereacentralã a Ucrainei.

Ca urmare, în perioada 23-28ianuarie 1919, s-au desfãºurat laKiev lucrãrile Congresului Muncii,care a hotãrât:

- recunoaºterea Directoratuluica putere legislativã supremã;

- stabilirea formei de guver -nãmânt;

- dreptul cetãþenilor ucraineniprivind participarea la alegeri ge -ne rale;

- unirea Republicii PopulareUcrainene cu Republica PopularãUcraineanã de Vest, fapt care s-aconsfinþit prin Acordul semnatîntre cele douã þãri, la Fastov, la 1decembrie 1918;

- numirea lui Symon Petliura înfuncþia de comandant suprem alarmatei Republicii PopulareUcrainene.

Din cauza ofensivei trupelorbolºevice, lucrãrile CongresuluiMuncii au fost suspendate. Situaþiaa devenit criticã pentru RepublicaPopularã Ucraineanã. Din parteaDonului era ameninþatã de ArmataAlbã condusã de generalul Deni -kin, din partea de vest înaintaupolonezii, iar din partea de sud eraameninþatã de trupele Antantei(anglo-franceze). În aceastã situa -þie, Directoratul ºi guvernul ucrai -nean au pãrãsit Kievul ºi s-au sta-bilit la Vinnyþea la 2 februarie1919. Trupele Directoratului aureuºit pentru moment sã opreascãofensiva Armatei Roºii spre Vestcare avea ca scop sprijinul puteriico mu niste instalate în Ungaria.

În aceeaºi perioadã (23-25. 01.1919), la Odesa s-au desfãºurattra tative între misiunea diploma -ticã a RPU, condusã de O. Naza -riuk ºi Ostapenko, cu reprezentan-tul trupelor franceze colonelulFrei denberg pentru a ajunge la oînþelegere privind colaborarea întreAntanta ºi Directorat. Tratativelenu au dus la un rezultat pozitiv dincauzã cã reprezentantul Antantei asolicitat scoaterea din componenþaDirectoratului a lui Vynnycenko ºia lui Petliura; Ucraina sã fie subprotectoratul francez; în armataucraineanã sã fie admiºi dreptinstructori ofiþeri din armata luiDe ni kin º.a. Aceste solicitãri ab -sur de nu au putut fi acceptate dedelegaþia ucraineanã.

Tratativele au fost continuate totla Odesa de împuternicitul misiuniiRPU - A. Margolin tot cu repre -zen tanþii Antantei. Nici de dataaceasta tratativele nu au avut ofina litate favorabilã pãrþii ucrai -nene. De asemenea, în localitateaBirzula, la 6 februarie 1919, dele-gaþia RPU, condusã de S. Osta pen -ko a solicitat în numele Directo -ratului ca Antan ta sã recunoascãsuveranitatea RPU; sã ajute trupele

ucrai nene în lupta împotriva bolºe -vi cilor; sã faciliteze participareade legaþiei RPU la Conferinþa depa ce de la Paris cu drepturi egaleº.a.

Reprezentantul Antantei, ace -laºi colonel Freidenberg a insistatdin nou ca din Directorat sã fiescoºi V. Vynnycenko ºi S. Petliura,sã fie dizolvat guvernul socialistcondus de V. Cehivskyi, zona deoperaþie militarã a ucrainenilor sãfie sub controlul Franþei etc. Pãrþileºi-au expus punctele de vedere,neajungând la nicio soluþie favo -rabi lã RPU, datoritã cererilor exa -gerate ale reprezentanþilor An -tantei.

Din cauza pãrãsirii Directo -ratului de cãtre V. Vynnycenko, la9 februarie 1919, a fost format unnou guvern al RPU la 13 februarie1919, în frunte cu S. Ostapenkoalcãtuit din 16 miniºtri. Din guver-nul respectiv fãcea parte ºi prof.Kost Maþie vici, fiind numit minis -tru de externe al RPU, care însã din16 iulie 1919 a fost trimis ca ºef almisiunii extraordinare diplomaticeºi militare a RPU în România.

Ca urmare a cererilor exagerateale reprezentanþilor Antantei, laVinnyþea, la 5 martie 1919, s-au în -tâl nit guvernul RPU ºi membriiDi rectoratului, Comisia Congre su -lui Muncii, reprezentanþii partide-lor politice ucrainene ºi organiza -þii lor obºteºti care au respins, incorpore, pretenþiile Antantei.

Consfãtuirea l-a însãrcinat pe S.Ostapenko sã-i înºtiinþeze perepre zentanþii Antantei cã „schim-barea componenþei Directoratului(S. Petliura ºi P. Andrievskyi) poa -te fi fãcutã numai cu respec tarealegilor RPU. În acelaºi timp parti -ci panþii la întâlnirea respectivã ºi-au exprimat dorinþa sã caute soluþiipentru continuarea luptei împotrivabolºevicilor.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Mihai POCORSCHI

Lupta pentru l ibertate, identitate º i independenþã a Republici i Populare

Ucrainene în perioada 1917-1921

V. Vynnycenko

Curierul UCRAINEAN 13

Cel ce semneazã prezentele rân-duri o cunoaºte de peste 15 ani pedoamna Olga Andrici, soþia regre -tatu lui ºi inimosului profesor de laºcoala elementarã din Mãriþei, Vla -dimir Andrici, originar din Bucovina.

Doamna Olga Andrici, deºi trã ieº -te în Bucureºti, are numeroase ru deîn Bucovina. Cunoaºte ºi apreciazãfrumoasele meleaguri buco vi nene ºioamenii acestor legendare þinuturi.Fiind în al optulea deceniu de viaþã,totuºi desfãºoarã încã o rodnicã ºimultilateralã activitate.A avut o viaþã plinã deprivaþiuni ºi iatã de ce:tatãl ei a fost colonelulHnat Porochivski, ori -gi nar din zona Kie -vului, fost comandantde oºti în armata luiSymon Pet liura. Sy -mon Pet liu ra ºi cama-razii sãi au fãcut partedin Or ga nizaþia Naþio -naliº tilor Ucrainenicare luptau pentru su -ve ranitatea ºi indepen-denþa Ucrainei faþã deIm pe riul þarist. Pentruo scurtã perioadã, în 1918, Ucrainas-a declarat independentã, având unguvern provizoriu propriu ºi un pre -ºe dinte propriu, Mychailo Hru -ºevskyi. România în acea perioadã arecunoscut, printre primele þãri,Ucraina ca stat independent ºi i-asprijinit pe ini þia torii acestui demerscu toate mij loa cele diplomatice.Dupã zdrobirea armatei albgardiste,colo nelul Hnat Porochivski, împre-unã cu regi mentul sãu, emigreazã înRo mânia. Primirea întregului regi-ment militar ucrainean condus deacest brav ºi patriot militar ucraineanîn România a fost tocmai rezultatulpoliticii de deschidere a þãrii noastreºi de sprijinire a forþelor an ti bolºe -vice ºi antiruseºti din Ucrai na.

Mama Olgãi era originarã dinChi lia Veche, Delta Dunãrii, care aurmat Facultatea de Litere din Bucu -reºti. În perioada de studenþie îl cu -noaº te pe Hnat Porochivski cu carese cãsãtoreºte.

Hnat Porochivski împreunã cuconaþionalii sãi desfãºoarã o miºcareculturalã ucraineanã în România, for-mând Comitetul Ucrainenilor Refu -giaþi. Acest Comitet desfãºoarã o in -ten sã activitate culturalã, organizândserbãri dedicate comemorãrii lui Ta -ras ªevcenko. Astfel ºi fiica acesteifa mi lii, Olga Porochivski, va fi edu-catã în spiritul ucrainean. Ea frecven-teazã Liceul „Domniþa Ileana“ dinBucu reºti, absolvind apoi Facultateade Biologie din Bucureºti.

Dupã intrarea trupelor sovietice înBucureºti, Hnat Porochivski este ur -mãrit de NKVD. Pentru scrierile saleºi pentru activitatea sa de mare naþio -nalist ucrainean, tatãl Olgãi, HnatPorochivski, a fost arestat de NKVDîn 1944 ºi deportat în fosta URSS.Acolo a murit într-un lagãr de con-centrare din Potma, RAS Mordvina.

În timpul vizitei oficiale în România,octombrie 2007, a preºedinteluiUcrai nei, Victor Iuºcenko, doamnaOl ga Andrici a predat preºedinteluiUcrainei multe materiale ºi docu-mente aparþinãtoare tatãlui sãu carevor face parte din Muzeul Memorialal Eroilor Ucrainei din Kiev.

Olga Andrici a lucrat ca redactorla reviste de specialitate aleAcademiei Române, apoi la InstitutulInter naþional „Apimondia“ ºi la Aca -de mia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice

pânã la ieºirea la pen-sie. L-a cunoscut peprofesorul Vla dimirAndrici, care lucra laBiblioteca CentralãPe da gogicã din Bu -cureºti, întemeind cuacesta o familie. Arecertificat de traducã-tor pentru limbileucrai neanã, ru sã, fran -cezã, engle zã ºi spa -nio lã. A pu bli cat treicãrþi de specialitate,iar dupã ieºirea lapen sie s-a lansat înpu blicisticã, evocând

relaþii culturale româno-ucrainene ºiprezentând pagini de aur din istorialite raturii ucrainene: Ivan Kotlea rev -skyi, Taras ªevcenko, Ivan Fran ko,Mar ko Vovciok ºi Lesea Ukrain ka,traduce în românã basme ucrai ne neetc. A devenit membru al UniuniiZiariºtilor din România. Colaboreazãactiv la presa ucraineanã din Ucrainaºi din România.

În 2010, i-a apãrut cartea „Roxo -lana“ de Serhi Placinda ºi Iuri Kolis -ny cenko, traducere din lim ba ucrai -nea nã, adaptare ºi note de OlgaAndrici. Despre aceastã carte, OlgaAndrici afirmã: „Roxolana m-a fasci-nat. Cea mai mare dorinþã a mea afost de a face cunoscut acest perso najistoric cititorilor din România“.

Silvia Zabarcencu, semnatarapost feþei acestei cãrþi, precizeazã:„Car tea lui Serhi Placinda ºi IuriKolisnycenko - „Roxolana“ - în ex -ce lenta traducere a doamnei OlgaAndrici, care a conferit textului sune-tul pur al limbii române elevate, mu -zi cale ºi echilibrate - e o istorie ro -man þatã a vieþii frumoasei ucrai nen -ce Anastasia Lisovska din satulRohatyn, devenitã, dupã o sânge roa -sã ºi devastatoare incursiune a tãtari -lor în satul ei natal, ostaticã, iar dinostaticã, nici mai mult ºi nici maipuþin, soþia sultanului Soliman IMag nificul (…).Organizarea acþiuniiacestei cãrþi în tablouri de o plastici-tate precisã, asemenea unor decupajecinematografice, în care personajele,prin esenþializarea dialogurilor seautocaracterizeazã definind implicitºi epoca istoricã din care face parte,cu elementele ei de morfologie so -cio-culturalã, este realizatã con vin -gãtor prin mijloacele artei literare, aacelei „poezii“, care deschide tainiceuºi spre inima faptelor petrecutecândva…“.

Olga Andrici, fiind o fire iscodi-toare ºi având experienþã ºi pasiuneîn cercetarea ºtiinþificã, precum ºihar literar, dupã doar doi ani de laapa riþia „Roxolanei“, dã la ivealã onouã carte, de data aceasta proprie,nu mitã „Domniþa Ruxandra ºi Ti -muº“, apã rutã anul acesta. Aceastaeste cartea care credem cã o va con-sacra ca re du tabilã scriitoare ºi careprin reconstituirea originalã a perioa -dei scurte a cuplului Ruxandra-Ti -muº va constitui ºi apogeul creaþieisale literare. Este o carte de 350 depagini, cuprin zând prefaþã din parteaautoarei, apoi evocarea artisticã pro-priu-zisã a vieþii scurte a cuplului demai sus, bibliografie, postfaþã, pre-cum ºi nu me roase ilustraþii foarte fo -lo sitoare pentru înþelegerea mesaju-lui cãrþii.

Cartea este dedicatã memorieitatãlui ei Hnat Porochivski. Titluluiinterior i se adaugã încã o explicaþie„O poveste de iubire pe valurile isto-riei“. Însãºi autoarea în prefaþa saexplicã cã ceastã carte are „drept þelsã facã cunoscutã cititorilor o epocãinteresantã ºi bogatã în evenimentede la mijlocul secolului al XVII-lea.Atunci s-au împletit uneori vijelios,istoriile a douã þãri: Ucraina ºi (…)Moldova“. „Veriga de legãturã (…) ocon stituie unul dintre nemuritoarelecupluri de îndrãgostiþi ale lumii: Ru -xa n dra ºi Timuº“ (E vorba de Ru -xandra, fiica domnitorului Vasile Lu -pu, ºi Timuº, fiul hatmanului Ucrai - nei, Bohdan Hmel -nyþkyi).

Aºa cum o apreci-azã profesoara Flo rinaMatiaº, în postfaþã,aceas tã carte „nu este olucrare de ficþiune, ci olucrare bazatã pe oamplã ºi serioasã do cu -men tare istoricã, au -toarea rãmânând fi de lãsur selor de informaþii“.

Parcurgând o vas tãbibliografie re fe ritoarela epoca evocatã - în ro -mânã ºi ucraineanã -au toa rea transpune într-un stil artistic eve nimentele istoricedin Moldova, Polo nia ºi Ucraina, res -pec tând cro no logia lor, folosind ter-minologia adecvatã epocii ºi încearcãºi reuºeº te sã romanþeze în multepagini viaþa tu mul tuoasã a celor doitineri. Autoa rea se folo seºte, printrealte surse, ºi de eseul istoric, scris înucrai neanã, de peste 100 de pagini,rãmas în ma nu scris, al socrului sãu,care a fost preot la Dãrmãneºti-Su -cea va. Eseul purta titlul „Tymuºevepole“ (Câm pul lui Timuº). Este vor -ba despre câmpul dintre Dãrmãneºtiºi Pãtrãuþi, de lângã Suceava, unde s-a dat lupta hotãrâtoare între cazaciiconduºi de Timuº ºi oastea moldove-neascã condusã de logofãtul Gheor -ghe ªtefan, uzurpatorul tronului luiVasile Lupu. În aceastã luptã, Timuºva fi grav rãnit la picior, iar rana îi vaaduce moartea, în 1653.

Doamna Olga Andrici excepþionalreface, prin mijlocirea cuvintelor,toate evenimentele, fie fericite fietragice, din timpul domniei lui VasileLupu. Autoarea creeazã pagini minu -nate care ne aduc aminte de maestrulMihail Sadoveanu în evocarea aceleiperioade. Iatã doar un fragment dincare reiese curajul Ruxandrei faþã detatãl ei. Aceasta se împotriveºte seteilui de mãrire, dar ºi apãrã viaþa soþu-lui, temându-se sã nu moarã în luptã:„ªi-apoi nu-i este dat fiecãrui Domnsã fie un al doilea Mihai Viteazul! I-ai cãutat pricinã mereu ºi te-airãzboit cu Matei Basarab, iar el te-aînvins de fiecare datã. Precum seºtie…un timp ai stat potolit ºi a fostbine ºi mare fericire în Moldovanoastrã. Belºug a fost ºi voie bunã înacei ani de pace! Iar acum, dupãcãsãtoria mea cu bãrbatul acesta cin-stit, inimos, viteaz fãrã pereche, dinnou þi s-a redeºteptat vechea ambiþienemãsuratã, sã fii Domn ºi în ÞaraRomâneascã! Ce-þi trebuia? Ai pornita unelti pentru încã un tron fiindcãºtiai cã Timuº mã iubeºte ºi eraiîncredinþat cã, de dragul meu, el te vaurma orbeºte…Pe el te bizuiai ºi pecazacii lui - sãbii de nãdejde! Dar eu,fiica ta, îþi spun : Nu trebuie, tatã! Nue bine! Lasã-l în pace pe Timuº almeu, sã-ºi vadã de „þãrãnia lui“ - cã-lfãceai „necioplit“ iar acum, vezibine, la vreme de primejdie n-ai penimeni sã-þi vinã în ajutor în afarã dedânsul“ (p. 275).

Multe asemeneasplen dide pagini aparîn aceastã carte. E unmerit al autoarei careºi-a dovedit pasiune,ta lent, iubire faþã deneam ºi, mai ales, rãb-dare. Lecturând aceas -tã carte, în minteanoastrã apar imaginiplastice, vizuale, cine -ma to gra fice. Celedouã perso naje alecãrþii mor tragic ºidiferit. Timuº, din dra -goste pentru Ru xan -dra, moare luptând

pentru redobândirea domniei Mol do -vei de socrul Vasile Lupu, iar Ruxan -dra, din dragoste pentru Timuº,moare pãstrând loiali ta tea faþã de soþ.

Aceastã carte, prin conþinutul ºiforma ei, este extrem de interesantã,deoarece, dupã cum însãºi mãrturi -seºte autoarea, e „un uragan de sângeºi foc pentru dragostea unei suavedomniþe de pe meleagurile ro mâ neºti- o adevãratã „Elena din Tro ia“ înnegura secolului al XVII-lea“ (Co -perta a patra).

Ambele cãrþi se citesc uºor ºi nute lasã sã le abandonezi. Cea de adoua meritã sã fie transpusã ºi în lim -ba ucraineanã ca sã savureze mesajulei artistic ºi educativ ºi cititorii dinUcraina.

Vichentie NICOLaICIUC

Fascinante evocåri de dragoste çi decredinÆå faÆå de soÆi - o ucraineancå çi o

româncå - reflectate în douå creaÆii literare

Curierul UCRAINEAN14

Romanul-eseu al lui Pablo Romaniuc, Cãmaºalui Nesus, publicat în 1997 la Editura Kriterion, cusprijinul UUR, se înscrie în categoria operelor mo -derne ce reuºesc sã surprindã complexitatea trãirilorspaþiului interioritãþii, ale omului „aruncat“ în „fur-tuna“ imprevizibilitãþii destinului. Scris în manierascriiturilor eseistice moderne, însã fãrã a abandonaestetica romantismului, Cãmaºa lui Nesus ilus-treazã zbaterea individului pentru depãºirea limi -telor impuse de condiþia umanã pe care scriitorul ourmãreºte din multiple perspective, de la abordareafilozoficã pânã la simpla curgere a vieþii caracteris-tice universului rural proiectat undeva în nordulþãrii. În aceste limite ale existenþei, romanul redã oatmosferã misterioasã, cripticã, cufundatã atât înconºtientul, cât ºi în subconºtientul fiinþei.

Universul ficþiunii pune în discuþie tema univer-salã a iubirii neîmplinite. Acest eºec al erosuluicapãtã o anumitã coloraturã socialã, în sensul încare absenþa comuniunii din perechea îndrã-gostiþilor reprezintã consecinþa directã a aparte-nenþei eroilor unor lumi diferite, sub aspect eco-nomic.Vasile Semeniuc era fiu de þãran, student, întimp ce Larisa era fiica unei familii înstãrite, ai cãreipãrinþi lucreazã într-un minister. Ca ºi în celebraoperã shakespearianã, pãrinþii Larisei întreprindtoate mãsurile pentru a-i despãrþi pe cei doi. Aceºtiaîºi trimit fiica la studii în Danemarca, „gãsindu-i“un alt prieten, pe Mikola, fiul unei familii cu o situ-aþie materialã bunã. În tot acest timp,Vasile îºi fina -lizeazã studiile universitare ºi este repartizat la þarã,pe un post de profesor. Distanþa mare dintre ei areprezentat un impediment în calea fericirii lor.

Retorica romanului este construitã pe baza jur-nalului intim al Larisei, respectând reperele uneitrilogii. Prin retrospecþie, sunt evocate, într-o formãsubiectivã, secvenþele din cadrul intimitãþii celordoi îndrãgostiþi. Din confesiunea Larisei, se indivi -dualizeazã douã suflete ce trãiesc, fãrã sã se resem-neze în faþa eºecului, iubirea tumultuoasã; pe de oparte, autoarea jurnalului, care refuzã sã accepteipoteza despãrþirii de Vasile, pe de altã parte, Vasilecare nu-ºi poate proiecta viaþa fãrã prezenþa Larisei.Din aceastã perspectivã, autorul focalizeazã imagi-narul pe trãirea unicitãþii iubirii, în spaþiul universu-lui macrocosmic, inserând raportul dintre realitate ºimetafizicã, dintre contingent ºi transcendent, dintrevis ºi realitate.

Sub aspectul structurii discursului romanesc,firul epic este proiectat în douã capitole. În primaparte apare introducerea, iar în a doua parte suntreprezentate amintirile eroilor, Vasile ºi Larisa,aflate în centrul celor zece meditaþii pe temadefinirii vieþii prin prisma erosului. În partea intro-ductivã, sunt luate în discuþie legãturile realitãþii cureveria, relaþia dintre spectacolul mundaneitãþii ºi„jocul“ eului. În partea a doua, Iluminare roºie ºiCaruselul iubirii, scriitorul vorbeºte de comprehen-siunea existenþei prin filtrul iubirii. Redescoperireasinelui printr-un nou început este declanºatã dejurãmântul depus în faþa preotului, sursa comuniu-nii sufletelor. Ambianþa tainicã din cadrul bisericiieste susþinutã ºi de textul religios, rostit în slavonaveche, care parcã le reaminteºte, lui ºi ei, de iubireaandroginicã.

Capitolul Caruselul iubirii, redat sub forma unuipoem construit sub aspect stilistic cu instrumentelelirismului ºi ale epicitãþii, promoveazã o atmosferãcabalisticã caracteristicã „marii iubiri“. Prin aceastãparte a romanescului, scriitorul dedicã dragostei odaînãlþãrii supreme a fiinþei, rupte de mediocritateateluricului. Reiterând iubirea originarã, apare posi-bilitatea înscrierii în sfera universalitãþii marilorspirite ieºite de sub dominaþia timpului istoric.Erosul are puterea de a conferi celui cu adevãratîndrãgostit, privilegiul cunoaºterii „clipei unice“.Cu toate acestea, unul dintre aspiranþii la mareaiubire se confeseazã: „De vei pleca - iartã-mi som-nul crud, / nu te logodi cu clipa, / de vei întâlni lunaîn inimã - închinã-te ei / ºi aºteaptã rugãciunea derouã / a plânsului primãverii...“. Dincolo de bucuriamomentului, îºi face simþitã prezentã marea durere,vãzutã sub forma ipotezei.

În continuarea discursului romanesc, urmeazãtrei balade: Balada I dedicatã iubirii eºuate, Balada

II sau Cântecul despre ceea ce nu se întoarce -focalizatã pe retrãirea clipei fericirii, prin inter-mediul amintirilor, Cãmaºa lui Nesus - unde se vor-beºte de suferinþa în iubire, ºi Balada III - unde esteprezentã purificarea sufleteascã prin filtruldragostei. Toate aceste avataruri ale erosului con-tribuie la creionarea complexitãþii sensului exis-tenþei. În acest context, în ficþiunea autorului,iubirea este proiectatã spre un spaþiu al neîmpliniri -lor ºi al dezamãgirilor. Cei doi, El ºi Ea, trãiesc îndouã lumi diferite, în lumea visului ºi în cea a reali -tãþii, în lumea tangibilului ºi în cea a transcedentu-lui, în spaþiul selenar ºi în cel diurn. Aceastãbivalenþã este determinatã ºi de componentasocialã, în cadrul cãreia apare ingerinþa „celorlalþi“.Pentru a întãri imaginea melancolicã a suferinþei în

iubire, autorul încadreazã erosul într-o atmosferãsumbrã, tomnaticã, unde este vãzut, într-o formãmetaforicã, sub forma unui „carusel“. În manieraviziunii romantismului asupra emoþiei în faþa clipeiîntâlnirii, eroul trãieºte starea paroxistã generatã demomentul revederii: „oare vei sosi cu barca ta lamalul meu al iubirii din caruselul inimii?.. Iar cândva sosi toamna întristatã, tu, poate, vei deveni frun-zã, sau un fir al vântului, sau chipul plopului, sau unplâns nevinovat, tristul plâns al Katerinei de lângãpiatra rugãciunii de pe muntele Kaniv“. Momentulaºteptãrii este „îmbrãcat“ într-o formã deprimantã,prezentat cu un ton elegiac. În Balada I, martoruliubirii simte nevoia cedãrii în faþa marii provocãri aafectivitãþii: „când iubirea te cheamã - rãspunde-i,vino la chemarea ei, dãruieºte-te, sã nu-þi fie fricã deurmãri, fiindcã, mai târziu, vei regreta“. În pofidaacestei atitudini caracterizate prin dorul de iubireaadamicã, unul dintre cei doi retrãieºte clipa trãitã ºipe cea închipuitã, prin intermediul amintirilor,reluând „traseul“ strãbãtut în trecut alãturi de„celãlalt“. Evadarea în spaþiul timpului afectivreprezintã lupta împotriva trecutului „apãsãtor ºi deneuitat“. Privitã din perspectiva prezentului, iubireaîncepe sã capete valenþele unei dezamãgiri cauzatede incompatibilitatea generatã de legile temporali -tãþii: „Eu, poate, aºtept ceva. Dar ce? Ca timpul sãse opreascã pentru o clipã? Dar dacã eu aº avea pu -te re sã opresc timpul, ce s-ar întâmpla?.. Oare astane-ar duce spre fericire?.. Nu, nu cred!.. Fiindcã tute-ai dus pe Lunã sau pe o altã planetã ºi, din aceltimp între noi s-a nãscut o imensã ºi ciudatã dis-tanþã“. În acest sens, confesiunea Larisei capãtã oamprentã melancolicã, generatã de solitudinea eisufleteascã. Realitatea implacabilã îi reaminteºte deapartenenþa la spaþiul limitat al teluricului.

Caracterul descriptiv al diegezei, în care dina -mica interioritãþii este în concordanþã cu planulexterioritãþii surprinde forþa meditativã ºi analiticã apersonajului, atomizatã într-o multitudine de detaliice au rolul de a defini statutul ontologic al individu-lui. Motivul central al volumului este cel al cre-atorului plasat într-un spaþiu auster, dominat deatmosfera nopþii capabilã sã amplifice universulnocturn. În acest cadru romantic selenar, personajulevolueazã pe douã planuri. Pe de o parte, în planinterior, unde sunt reflectate dilemele ce au pusstãpânire pe propria-i personalitate. Pe de altã parte,în planul exterior care subliniazã condiþiile mun-dane inadecvate actului creaþiei în care trebuie sãtrãiascã. Cel puþin pentru început, vrea sã-ºistruneascã gândurile închise în carcera limitatã afiinþei ºi sã se lase condus de planul cerebral. Înacest moment al cãutãrii sinelui, îi vine în minte dis-cuþia purtatã în urmã cu o sãptãmânã cu pãrinteleAlbiciuc Gheorghe din Veºnea Rivna ºi cu vecinullui, Dobra Ivan. În redarea discuþiei din autobuz,autorul foloseºte stilul indirect liber. Replica pãrin-telui „iarna schimbã atât constituþia trupului ome-nesc, cât ºi structura þãrânii, a pietrei“ a declanºatnaºterea, în planul sufletului, a „poemului despreiarnã“. În reveria sa începe sã se contureze imagineaîncãrcatã de panorama iernii dominatã de culoarea

albã. În acea searã, cu un aparent impas al imagi-naþiei, a scris poemul în prozã Iarnã întrupatã îninimã. Mai târziu, îºi aminti doar un fragment dinacel poem, întrucât restul a fost uitat complet.Ulterior, amintirile au început sã se diminueze,întrerupându-se brusc. Dupã ce ºi-a aprins o altãlumânare, memoria a început sã-i revinã, focalizân-du-ºi privirea pe manuscris. Creatorul cãruia edi-torul îi cere manuscrisul romanului trãieºte o stareinsolitã, pãtrunzând într-un spaþiu în care nu maipoate face distincþia între realitate ºi imaginaºie.Fiind fermecat de puterea reveriei favorizate desemilumina lumânãrii, naratorul subiectiv pãtrundeîn trecut, amintindu-ºi de o discuþie purtatã cu ceidoi locuitori ai Veºniei Rivne. Rememorândsecvenþele trecutului, povestitorul pãtrunde într-unpeisaj feeric, amplificat ºi de utilizarea stereotipului„trei zile ºi trei nopþi“. Starea de incertitudine esteîntãritã de spaþiul nocturn reprezentat de motivul

lumânãrii, iar semiîntunericul degajã o atmosferã demister ºi de nesiguranþã.

Un alt element din cadrul jurnalului Larisei îlconstituie motivul mesei de lucru observat din per-spectiva romanticã: „Mâna-i tremura deasupramesei cu manuscrise, precum rãsuflarea vibrândã aiubitei, ce dormea alãturi, rãtãcind fãrã voie în dublapoveste a existenþei“. În redarea firului iubirii,însuºi textul este vivificat: „însemnãrile de pe masãs-au furiºat parcã, topindu-se ca o mãtasã subþire îngândul cuvântului tipãrit pe cutia de carton a chi -britelor, aºezatã frumos pe mãsuþã de la capãtul pa -tu lui. O lumânare aprinsã ardea mocnit, iar luminaei fireascã se legãna, precum umbra unui plop,împrãºtiind întunericul nopþii, care se aºternunepãsãtor peste camera lui, plinã de cãrþi, printreghivecele de flori cu muºcate, rozmarin, ficuºi...“.Scriitorul este surprins într-un moment al lipseiinspiraþiei, poate ºi pentru cã avea o „lumânarescurtã“ sau poate cã era conºtient de imposibilitatearetrãirii, într-o formã concretã, a iubirii androginice.În aceastã atmosferã a meditaþiei ºi a solitudinii,eroul îºi aminteºte de un accident în care a fostomorât un cal. Aceastã secvenþã adusã din trecutprin memoria afectivã subliniazã neliniºtea fiinþeiprotagonistului romanescului: „Cuvintele se înghe-suiau în simþiri nesfârºite... Tristeþea ºi plânsul îibiciuiau trupul fierbinte, slãbindu-i privirile voinþei,puritãþii sufletului, aprinzând cuvintele nerostite, pecare el vru sã le dea frâu liber în seara aceea înlume... Totul a fost zadarnic... În clipa aceea înadâncul sufletului lui cineva îi rãscoli o poveste fer-mecatã, cuibãritã în suflet încã în copilãrie. Atunci,spre marea lui fericire, îi veni în minte strãvechea,ca ºi pãmântul, îndrãgita-i poveste cu cai...“.Zburând cu mintea în numeroase locuri ºi în maimulte timpuri, se imaginã într-un amfiteatru cu oscenã în semicerc. „Pe scenã vãzu o figurã de om,care, ridicându-se, începu sã vorbeascã“. Laînceput, s-a gândit cã e un actor. Ulterior, în fun-dalul scenei s-a auzit muzica lui Bach - KOMMTZEELEN DIZER TAGE. Actorii care se perindã pescenã ar putea reprezenta „vocile“ umane careîncearcã sã reconstituie structura spiritualã a lumii.Eroul trãieºte în planul amintirilor, fiind racordat laexperienþa trecutului, pe care încearcã sã o retrã -iascã reflexiv, nereuºind sã-i desluºeascã gândurile.Protagonistul subiectiv recunoaºte cã aceastã expe-rienþã l-a definit ca om. Actorii de pe scenã privesc„spectacolul“ din cadrul sãlii, însã reuºesc sã „lec-tureze“ ºi interioritatea spectatorilor: „sala cuoglinzi, unde toþi sunt actori-umbre, închipuiri, - eu,scaunul gol de lângã mine, niºte umbre, ce danseazãîn închipuire...“.

Aplecându-se asupra noilor provocãri stilisticeale literaritãþii contemporane, Pablo Romaniucreuºeºte sã creioneze niºte peronalitãþi bine indivi -dualizate, prin profilul psihologic complex, racordatla cauzele ce au generat metamorfozele fiinþei.Erosul este unul dintre elementele ce reuºesc sãdeclanºeze întrebãri existenþiale care conduc spreesenþa rolului omului în cadrul arhitecturii umani -tãþii.

Gheorghe aNDRaªCIUC

SS cc rr ii ii tt oo rr ii uu cc rr aa ii nn ee nn ii dd ii nn RR oo mm ââ nn ii aa

PABLo RoMANIUC: Cåmaça lui Nesus

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare din numãrul 221/222)

Aºadar, la 7 decembrie 1829, la Vilnius, îngrajdul boierului, avu loc o execuþie istoricã:surugiul de curte Sydorko l-a bãtut cu vergilepe flãcãul de curte Taras ªevcenko, pentru cãacesta a desenat noaptea cu lumina aprinsã.Este foarte posibil ca boierul sã fi gãsit în acestfapt doar prilejul de a-ºi vãrsa nervii, a cãrorcauzã se afla în cu totul altã parte. Dar ar figreºit sã repetãm povestea cum cã Engelhardt,cu acest prilej, „n-a dat nicio importanþã“„artei“ lui ªevcenko. Aceasta este o invenþie alui P. Kuliº, cu care acesta a vrut sã înfrumuse -þeze autobiografia lui ªevcenko. Probabil cã afost exact invers. Boierul ºtia deja cã Taras arecalitãþi de „pictor de salon“, iar acum a avut pri -lejul sã mediteze asupra acestui lucru, con vin -gându-se cã Taras e bun de aºa ceva. În oricecaz, nu dupã mult timp, el l-a dat pe bãiat sãînveþe la un pictor-decorator, dar aceasta s-aîntâmplat de-acum la Varºovia.

În autobioagrafia scrisã de ªevcenko în anul1860 cu vãditã intenþie de a reda doar câtevafapte grãitoare din viaþa sa care urmau sã ilus-treze greaua lui soartã de iobag ºi cea dinperioada petrecutã la Vilnius, a amintit doar unepisod, când - dupã plastica expresie a lui Ko -nyskyi - Engelhardt a scris pe spinarea lui ªev-cenko „carta absolutismului feudal“. Dar înunele documente din viaþa intimã a poetului,gãsim ºi alte menþiuni despre Vilnius. Într-oscrisoare cãtre prietenul sãu Bronislaw Zalies -ki, scrisã în ajunul eliberãrii sale din sur ghiun ºila 28 de ani dupã plecarea din Vilnius, ªev -cenko îºi exprima aceste gânduri: „Te iau dinbraþele fericitei Tale mame ºi într-o minunatãdimineaþã ne închinãm împreunã la icoanaMaicii Domnului-Ostrobramska. Vilnius mi-ela fel de scump pentru amintirile inimii mele,cum îþi este ºi þie“, iar în anul 1857, nota înJurnal: „Mi-a apãrut în vis biserica Sfintei Anadin Vilnius ºi scumpa Dunia Husikowska, ceacu sprâncene negre, care se ruga în bisericã“. Înaceeaºi însemnare, poetul a explicat visul prinaceea cã, în ajun, citise o carte despre reginaVarvara Radyvulivna în care adesea era amintitVilniusul. Aceastã însemnare sugereazã tuturorcã una dintre amintirile de la Vilnius „scumpeinimii“ poetului era cea a simpatiei pe care aavut-o faþã de sprâncenata Dunia. Biserica Sf.Ana e lãcaº catolic, iar acea Dunia era, proba-bil, o polonezã, iar noi, din memoriile lui So -ºen ko, ºtim cã ªevcenko i-a povestit despreromanul sãu cu o tânãrã polonezã din Varºovia.Nu avem însã motive absolut sigure sã vedem

în amintirea acelui vis ecoul impresiilor ºi trãi -rilor de altãdatã ale poetului legate de Vilnius -e posibil ca el, citind mult despre Vilnius, s-ovadã apoi în vis pe fosta lui simpatie din Var ºo -via la Vilnius. Dar e la fel de posibil ca Soºenkosã fi greºit ºi sã fi mutat amintirea lui ªevcenkode la Vilnius la Varºovia. Indiferent cum a fost,noi avem ºi alte date indirecte, cum cã ªevcen -ko ar fi avut la Vilnius niºte prieteni sau dacã nuprieteni, în orice caz persoane care îl simpati-zau. La Vilnius, printr-o minune, s-a pãstratpânã în anul 1920 portretul tatãlui lui ªevcen -ko, desenat de acesta pe când avea 15 ani -probabil chiar existase cineva cãruia amin tireapoetului nostru îi era dragã, cãci portretul s-apãstrat în frumoasa ramã de atunci. Deci, cutoatã cumplita pedeapsã de care avusese parte,Taras a continuat totuºi sã deseneze la Vilnius ºie posibil ca talentul lui la desen sã fi atras aten -þia protectoare a cuiva, fapt care putea sã influ-enþeze soarta lui în viitor. În altã scrisoare apoetului cãtre Bronislaw Zalieski, ne atrageatenþia acel loc în care ªevcenko redã pãrereaasupra artei picturii a profesorului de desen IanRustem de la Universitatea din Vilnius: „ºaseani deseneazã, iar ºase luni picteazã ºi vei fimaestru“. ªevcenko ar fi putut auzi aceste vor -be ale profesorului vilniusean din gura vreunuielev de-al sãu ºi nu neapãrat la Vilnius.

În orice caz, în scurta ºedere a lui ªevcenkola Vilnius, au existat ºi niºte clipe luminoase ºidacã nu cunoaºtem nimic în amãnunt despreele, atunci trebuie oricum sã admitem cã, pen-tru sensibilul ºi curiosul bãiat care visa la ºtiinþapicturii, timpul petrecut la Vilnius nu s-a scursfãrã sã lase urme. Chiar faptul cã ºi dupã 28 deani îºi amintea exact interiorul unuia dintre celemai interesante monumente ale arhitecturii go -tice din Vilnius - biserica Sf. Ana, denotã cãºede rea micului servitor al lui Engelhardt înstrãvechea capitalã lituanianã n-a fost zadar-nicã. Curios ºi sensibil, el a avut aici prilejul sãobserve atent sculpturile ºi icoanele din biseri-ci. În acea vreme, Vilnius nu era un oraº mare;el se refãcea încet dupã incendiul din anul1812, dar era un centru activ al culturii polone -ze, iar universitatea lui era în plinã înflorire. LaVilnius, ªevcenko putea vedea ºi auzi multe -doar nu tot timpul stãtea în antreul palatuluiboieresc, aºteptând ca stãpânul sã-i cearã sã-iaducã pipa sau un pahar cu apã.

Din pãcate, necunoscând în amãnunt viaþape care a dus-o ªevcenko la Vilnius ºi nici cecunoscuþi avea acolo, nu putem presupune con-cret cu ce a putut contribui la cultura lui ªev -cen ko un oraº al „filareþilor“ ºi „filomaþi lor“polonezi. Dintre amintirile ºocante ale bãia tuluide 16 ani, meritã menþionatã sân geroasa dramãamoroasã despre care auzise el la Vilnius ºi adescris-o mai apoi în micul poem În oraºulVilnius...

Din Vilnius, familia Engelhardt a plecat laVarºovia. La Varºovia, boierul l-a dat ucenic laun pictor de interioare. Acest pictor, un bunbreslaº al cãrui nume, din pãcate, nu-l cunoaº -tem, când a venit la Engelhardt pentru platã, i-aspus cum „îl înþelege pe Taras“, adicã ºi-a ex -pri mat punctul de vedere în privinþa aptitu-dinilor bãiatului, pe care, se vede, le aprecia caexcepþionale, pentru cã l-a sfãtuit pe Engelhardtsã-l dea pe bãiat la învãþãturã la cel mai cunos-cut pe atunci pictor din Varºovia - Franz Lampi

cel Tânãr. Boierul ar fi vrut ca Lampi sã-l gãz-duiascã pe viitorul sãu pictor de salon, dar acelaa acceptat doar ca Taras sã vinã la el la lecþii. Pebãiat l-au îmbrãcat mai bine - doar urma sã în -ve þe împreunã cu fii de orãºeni sau poate chiarde boieri. Taras nu mai purta livrea pes tri þã defecior boieresc, ci redingotã cu plastron curat ºicravatã când se ducea la primul ºi adevãratulsãu profesor de picturã. Probabil cã la Varºoviaa fãcut ªevcenko desenul Sf. Maria Magdalena(1833). E o copie foarte reuºitã dupã litografiamãiestrit executatã de graficianul Moºenski dinVilnius.

Soºenko crede cã romanul lui Taras cutânãra ºi frumoasa croitoreasã polonezã a avutloc în perioada cât acesta a învãþat la Fr. Lampi.E posibil ca tocmai pe aceastã croitoreasã s-o fichemat Dunia (adicã Dziunia) Husikowska. Eaavea grijã de bãiat, îi spãla rufele, îi cãlca cra-vatele ºi manºetele. Cu simpatia sa varºovianãel vorbea exclusiv în polonã, pentru cã ea nuºtia altã limbã. Apropierea lui ªevcenko de ea aavut ºi o oarecare importanþã pentru lãrgireacon cepþiilor lui despre relaþiile sociale: fataapar þinea „stãrii libere“, nu era dintre iobagi.„M-am gândit atunci pentru întâia oarã, - îipoves tea ªevcenko lui Soºenko, - de ce n-am fiºi noi, nefericiþii iobagi, oameni la fel cu cei dinstarea liberã?“ Chiar dacã în aceastã relatareprovenitã nu din sursã primarã, ci „din a treiagurã“, cuvintele pentru întâia oarã au fostadãugate involuntar, în orice caz, menþiunea luiªevcenko cã aceastã timpurie dragoste trezea înel astfel de gânduri - e un lucru foarte importantºi cu totul de înþeles: nimãnui nu-i era îngãduitsã jigneascã demnitatea umanã a acestei mo -des te croitorese, în timp ce pe el, pe Taras, celîndrãgostit de ea, boierul avea voie sã-l batã cape un câine, iar deosebirea dintre stãrile lor bã -ia tul o simþea la tot pasul.

Aceastã dragoste timpurie a fost, în îndepãr-tata strãinãtate, una dintre razele luminoase ºicalde în viaþa adolescentului de 16 ani.

Nu ºtim cât timp a învãþat Taras la Lampi,dar, probabil, nu prea mult: la 29 noiembrie1830, la Varºovia a izbucnit rãscoala, iar înaintede asta, în acelaºi an, el fusese un timp ucenicla un maestru zugrav, aºadar, ºi între acea uce -nicie ºi Lampi ar mai fi putut interveni o pauzã.Putem presupune cu siguranþã doar cã ªevcen -ko n-a învãþat multã vreme la Lampi, iar aceaînvãþãturã ºi desenul dupã sculpturi în ghips ºistampe n-a fost ceva deosebit (pe atunci, meto-da desenãrii pentru începãtori era peste totaceeaºi). În schimb, în timpul acelei învãþãturi,ªevcenko ar fi putut observa lucrãrile cole gilormai mari, ar fi putut vedea diferite obiecte deartã, ar fi putut auzi multe despre creaþia ar -tisticã, despre maeºtri ai picturii ºi, într-o oa re -care mãsurã, ºi-ar fi putut forma gustul ar tistic.În atelierul lui Lampi, lui ªevcenko i s-ar fiputut trezi pentru prima oarã interesul pentruarta clasicã.

1 Probabil, Dziunia - diminutiv de la numele Iadwiga (P. Z.).

(Continuare în numãrul urmãtor)

traducere de Corneliu IROD

ViaÆa lui Taras ÇevcenkoPavlo zaiþevVitrina literarã

Curierul UCRAINEAN16

Stimaþi compatrioþi,

Aniversarea independenþei este o sãrbãtoare aunitãþii, mândriei ºi speranþei.

Este momentul bilanþului activitãþii noastre ºi aldiscuþiilor despre planuri ºi perspective.

Pentru poporul ucrainean, ultimii ani au consti-tuit o încercare extrem de serioasã. Ne-am con-fruntat cu o presiune externã durã. Am trecut prin -tr-o in stabilitate politicã prelungitã. Ne-am lovit degreu tãþi economice provocate de criza economicãmon dialã.

În ciuda tuturor acestor greutãþi, construim cutenacitate perspectiva noastrã ucraineanã comunã,luptãm pentru un loc demn în lume.

Ameninþãrile ºi pericolele cu care se confruntãUcraina nu sunt puþine.

Se restrâng pieþele mondiale, scade ritmul in -ves ti þiilor, este frânat procesul de înnoire tehnicã ºitehnologicã.

Se reduc posibilitãþile de realizare a balanþeicomer ciale ºi bugetare.

Particularitatea situaþiei noastre este datã defaptul cã de greutãþile noastre actuale vor sã profi -te nu numai unele forþe externe, ci ºi forþele internedornice sã-ºi facã capital politic pe seama proble -melor din societatea ucraineanã.

Am în vedere acea parte destructivã a opoziþieicare refuzã dialogul consistent, mizând pe destabi-lizare ºi haos.

Motivele ei sunt lesne de înþeles. Este vorba desustragerea sa de la rãspunderea pentru greºeliledin trecut. De dragul revanºei politice, aceºtiarecurg la provocãri în Ucraina ºi peste hotare. Ei numai au ce oferi societãþii.

Totuºi, cel mai mare pericol pentru dezvoltareaUcrainei nu îl reprezintã aceºti politicieni popu -liºti, ci birocraþia coruptã. Dar puterea are suficien-tã voinþã politicã ºi pârghii pentru a face ordine ºipentru a pune capãt fãrãdelegilor.

Am convingerea cã în ciuda greutãþilor obiec-tive ºi a opoziþiei interne vom continua cursul spreînsãnãtoºirea sferelor economicã, socialã, juridicãºi administrativã.

Istoria statului nostru îmi dã convingerea cãvom reuºi sã ne atingem scopul. Cãci formareanaþiunii ucrainene, procesul de creare a statuluiucrainean este istoria unor cãutãri continue ce nus-au oprit nicicând. Este istoria unor transformãrieconomice, politice, sociale ºi umanitare constan -te, de la Ucraina-Rus veche ºi pânã la actualul statucrainean independent.

Creãm împreunã cu alte popoare europeneEuropa secolului al XXI-lea.

Noi am parcurs drumul de la o economie greoa -ie ºi ineficientã la economia de piaþã care deschideposibilitãþi ºi iniþiative.

Am dãrâmat sistemul de dictat ideologic ºi deconstrângere politicã.

În momentul de faþã, în Ucraina se afirmã pro-ceduri democratice ºi de drept. În centrul actualu-lui sistem politico-juridic se aflã drepturile ºi liber -tãþile cetãþeanului.

Libertatea de gândire ºi de autorealizare cre-atoare are ºi ea deschisã calea. S-au pus bariere si -gu re înjosirilor pe criterii etnice, culturale sau reli-gioase. ªi aceste realizãri sunt apreciate astãzi defie care cetãþean al Ucrainei.

Stimaþi prieteni,Independenþa înseamnã, înainte de toate, capa -

ci tatea statului de a-ºi alege singur cãile de dezvol -tare, de a apãra interesele propriilor cetãþeni, de arãspunde cu demnitate provocãrilor actualei lumiîn continuã schimbare.

Parcurgând un drum lung de 21 de ani, þaranoastrã s-a transformat treptat într-un jucãtor mon-dial însemnat.

Modelul deschis al dezvoltãrii economice na -þio na le ºi-a dovedit eficacitatea în condiþiile crizeiºi în perioada postcrizã.

În prezent, Ucraina se confruntã cu noi provo -cãri globale legate de agravarea serioasã a situaþieipe pieþele financiare mondiale ºi de instabilitateapoliticã din Orientul Mijlociu.

În aceste condiþii, tergiversarea aplicãrii refor -me lor va împinge Ucraina spre noi crize ºi o vapriva de posibilitãþile oferite de progresul econo -mic mondial.

De aceea, în 2010, am pornit pe drumul refor -melor economice, începând cu dereglemen ta reaeconomiei.

Ne strãduim în mod consevent sã creãm con di -þii favorabile pentru afaceri civilizate ºi responsa -bile.

S-a stabilit la nivel legislativ lista exclusivã adocu mentelor cu caracter aprobativ. Funcþionarilorli se interzice sã dea aprobãri neprevãzute de lege.

S-au anulat peste 58 de mii de acte ºi hotãrâricare împiedicau dezvoltarea businessului. S-a in -trodus principiul declarativ al deschiderii uneiactivitãþi economice. Am redus impozitele, amintro dus vacanþa fiscalã pentru întreprinderi mici,ac tivi tãþi hoteliere, industria IT.

În pofida unor factori externi nefavorabili, înperioada 2010-2012, am reuºit, pe an sam blu, sãcom batem efectele distrugãtoare ale crizei ºi sãasigurãm o creºtere stabilã a produ sului intern brut.

Succesele economice au impulsionat creº tereaveniturilor reale ale ucrainenilor. Sa la riul real acrescut, anul trecut, cu aproape 9%, iar în pri majumã tate a anului 2012 cu aproape 16%.

Cursul stabil al hrivnei este un indicator sigurpentru mediul de afaceri, un stimulent pentru aflu -xul de investiþii strãine.

Se produc schimbãri calitative în structura ex -por turilor, mai ales în sfera serviciilor.

Putem spune astãzi cu mândrie cã Ucraina faceparte din primii cinci cei mai mari exportatori deechipamente de programare.

Se realizeazã cu succes o serie de alte pro iectena þionale. Printre acestea se numãrã ºi pro iec tul„Noua viaþã“ în cadrul cãruia au fost deschise 6cen tre perinatale în care s-au nãscut deja opt mii decopii.

Un alt exemplu al aplicãrii proiectelor na þio naleeste construirea terminalului LNG în re giu neaOde sa.

Un moment remarcabil în istoria Ucrainei inde-pendente l-a constituit organizarea cu succes aetapei finale a campionatului european de fotbalEuro-2012.

În ultimii doi ani, am reuºit sã accelerãm sub-stanþial construcþia unei serii întregi de pro iec teimportante de infrastructurã.

Este vorba de noi terminale aeroportuare, dedrumuri ºi stadioane, de garnituri de tren mo der ni -zate, de infrastructurã hotelierã renovatã, de punctede control trecere a frontierei moder ne, toa te aces-tea formând o bazã solidã a creº terii econo mi ceviitoare.

Finala campionatului european de fotbal a arã -tat lumii o Ucrainã nouã. Acest eveniment a con-tribuit la abandonarea de cãtre europeni a multorstereo tipuri care le-au fost impuse de unii politi-cieni de rea-credinþã.

Desfãºurarea Euro-2012 în Ucraina a de mon -strat lumii întregi cã noi suntem un parte ner sigur

al comunitãþii internaþionale, capabili sã realizãmsarcini complexe.

Sunt convins cã vom reconfirma acest lucruprin organizarea la înalt nivel a campionatuluiEuropei la baschet în 2015 ºi cu prilejul întreceriipentru or ganizarea în Ucrai na a Jocurilor Olimpicede Iarnã în anul 2022.

Se consolideazã consecvent ºi latura socialã apoliticii statului. Drept dovadã stau noile iniþiativesociale care se reflectã în modificãrile aduse buge-tului de stat.

În condiþii economice complexe, reuºim sã gã -sim posibilitãþi de creºtere a standardelor so ciale.

Am început reforme dificile, dar inevitabile însfera socialã: reforma pensiilor, a legislaþiei mun -cii, a ocrotirii sãnãtãþii.

Întãrim orientarea specialã a ajutoarelor so -ciale, eficienþa cheltuielilor pentru sfera socialã.

Scopul nostru este crearea unui sistem de asi -gurare socialã a cetãþeanului cu adevãrat eficient ºidinamic.

A fost „supraîncãrcatã“ politica regionalã. Re -giunile renunþã treptat la obiceiul de a tot privi sprecentru, învaþã sã-ºi administreze în mod raþionalpotenþialul de resurse proprii pe baze strategice.

Toate acestea au loc pe fondul întãririi colabo -rã rii interregionale reciproc avantajoase ceea ceduce la consolidarea unitãþii þãrii.

Sunt ferm convins cã aceste reforme au marcato etapã principial nouã de dezvoltare a Ucraineiindependente. Cãci ele sunt orientate spre stabi li -rea normelor, regulilor ºi practicilor proprii þã rilorma ture de tip european ºi nu economiilor de tranzi -þie.

În planul politicii externe rãmânem fideli opþiu-nii europene.

Construim cu convingere drumul spre dezvol -tarea unui stat european modern. Dar acest proceseste extrem de complicat. Ne cãutãm drumul sprecomunitatea þãrilor dezvoltate.

Totuºi, integrarea cu orice preþ, prin pierdereaindependenþei, prin concesii economice sau terito-riale, prin permisiunea imixtiunii în treburile noas-tre nu a fost ºi nu va fi acceptatã niciodatã.

Libertatea ºi independenþa sunt cele mai impor -tan te condiþii ale succesului ºi prosperitãþii Ucrai -nei.

Un stat liber, ca ºi un om liber pot face greºeli,pot suferi înfrângeri. Dar ei au întotdeauna ºansade a învinge în viitor. Cel ce ºi-a pierdut indepen-denþa nu mai are o asemenea ºansã.

În ultimul timp am realizat paºi importanþi înceea ce priveºte intrarea Ucrainei în comunitateaeu ro peanã.

Am parafat Acordul privind asocierea ºi zonade co merþ liber cu UE. Acum aºteptãm dovezi deînþe le gere din partea partenerilor noºtri europeni,în tru cât privim acest proces ca pe un drum cudublu sens.

Construind un stat nou, vrem sã construim olume nouã, o Europã nouã a cãrei parte cu drepturidepline este Ucraina.

Pe de altã parte, nu trebuie sã uitãm cât deimpor tante sunt pentru Ucraina relaþiile cu þãrileCSI, îndeosebi cu partenerul nostru comercial celmai mare ºi vecinul nostru - Rusia. Trebuie sã dez-voltãm colaborarea pe toate planurile cu parteneriinoºtri din CSI, cãci aici se aflã cea mai mare piaþãde desfacere pentru producãtorii ucraineni de mãr-furi. Prin urmare, trebuie sã acordãm atenþie proce-selor de integrare ce au loc aici.

(Continuare în numãrul urmãtor)

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui la festivitåÆile organizateîn Palatul „Ucraina“ cu prilejul Zilei IndependenÆei