PALATUL CUZA DIN IAŞI ŞI PROPRiETARII SĂI DIN ......Mac Michael, În ianuarie 181824. Arderea...

Post on 11-Jun-2021

2 views 0 download

transcript

" PALATUL CUZA" DIN I A Ş I Ş I PROPRiETAR I I SĂI DIN SECOLUL X IX

-------------------------------------- DAN BERI N D E I--------------------------------------

In u l t i m u l sfert a l seco l u l u i XVI I I , Î n condiţ i i l e progre­se lor econom ice ce Încep să ca pete un r itm mai accelerat În per ioada descompuner i i feuda l i s m u l u i , se rema rcă sch i m bări esenţ ia le În a rh i tectu ra construcţi i l o r de locu i nţe d i n Bucureşti şi l a şi . "După războiu l di:ntre Rusia şi Poartă - se spune Într- u n i zvor conte mpora n - În an i i 1768- 1 714, În a mîndouă capitalele s-au durat multe case de piatră, spaţioase şi comode, dar fără ordine şi s imetrie şi numai cu un etaj" 1 . Lucru l este exp l ica b i l p r i n cupri n ­derea ţă r i lo r române , Î n tr- un r itm d i n c e În c e ma i accen ­tuat, Î n sch i mbu l i nternaţ iona l de mă rfu r i , p r i n Î nceputu r i l e emanc ipăr i i po l i t ice a Pr inc i patelor , ca re ema nci pare a dat o ma i ma re sta b i l i tate v ieţ i i locu i to ri lo r Mo ldovei ş i Ţă ri i Româneşti , ca ş i , Înt r-o măsu ră , pr in i nf luenţe le a rt i s ­t ice ruso-austr iece. Totu ş i , ş i Î n j u ru l a n u l u i 1 800, Bucu­reşt i i ş i Iaş i i se a semă n a u , d upă mă rtur ia acel u i a şi i zvor, "mai degra bă cu n işte sate mari, decît cu nişte oraşe", fi i nd " un a mestec de case mari şi m ic i , de grădin i' mari şi ogrăzi foarte spaţioase" . in 1 802, eng lezu l Th . Thornton sem na la fa ptul că la laş i " palatele boieri lor, Înconjurate de ogrăzi şi' g l'ădin i spaţioase, formează un contrast dureros cu locuinţele poporu lu i , care dau privel iştea celei mai mari mizer i i "2. O i m presie a semă nătoa re , În priv i nţa i negal ităţ i i soc ia le og l i nd i tă Î n con strucţ ia locu i nţelor, o a re un a l t englez , Wi l l i a m M a c M ichae l . ca re s e opreşte la l a ş i p r i n an i i 1 8 1 7- 1 8 1 8 : "Oraşul este un a mestec de col ibe joase, mizera bi le, acoperite cu şindrilă şi de case Încă pătoare zid il:e drn cărămidă si Înălbit:e cu var"3, Peste un sfert de veac, con s u l u l prus ia

'n Ne igeba u r descr ie aceea ş i i nega l i ­

tate , comp letÎ nd sugest iv ima g i nea ora ş u l u i d e p e m a l u r i l e Ba h l u i u l u i : " ' " Ma i multe d intre astfel d e case boiereşti merită atenţia şi dacă ar fi aşezate pe străz i ca lumea ar da oraşulu i o privel i şte impunătoOl'e, dar deoarece Îndeob­şte sta u Între col ibe sărăcăcioase sa u În curţi murdare, ca la ţară, sunt În contrast aspru şi Iasă o impresie foarte neplăcută prin deosebirea di ntre sărăcie şi bogăţie. Nu găseşti a ic i urmă de ord ine şi reg ularitate care dau, de cele mai mu lte ori, oraşelor europene, o trăsătura de mare uniformitate . . , "4 .

Spre sfî rş i tu l seco l u l u i al XVI I I - lea ş i Î ndeosebi l a Înce­putu l cel u i u rmător , ia avÎnt construcţ ia de case boiereşt i În tot cu pr i n su l I a şu l u i . Pr in 1 807, d u pă mă rtur ia genera ­l u l u i de Rochechoua"rt, boieroa icele mo ldovene Îş i aducea u mobi le le de la Par i s , 5 Peste 1 0 a n i , u n a l t f rancez, Bache­v i i le , a rată că În laş i se găseau n u meroase case de pi atră "constru ites CI l ' ital ienne"6. Cam acelaş i l ucru ÎI spune peste cîţ iva an i ş i con s u l u l eng lez Wi l k i nson , d înd urmă­toa rea ca racter iza re ca p i ta l e i Mo ldove i : " Iaşul . . . este un oraş mic, dar mu l t mai b ine aşezat şi construit decît Bu­cureştiu l , conţinînd mai multe case elegant construite, În sti lu l mai modern al arh itectur i i Europei"7.

La Începutu l seco l u l u i al X IX - lea , a par n u meroase con ­strucţ i i c i v i le l a l a ş i "durate În sti lu l Directoire şi Empire",

1 Topogrophisch-historische Beschreibung der Beyden Fursten­thumer Moldau und Walachei, Viena , 1 8 1 0, p. 1 82, cfr , " Ioan Ne­cu lce " , I ( 1 92 1 ) , p, 1 55-1 56,

2 Apud N , A. Bogdan , Oraşul laşi , ed, I I -o , laşi , 1 9 1 3, p, 41 7-4 18, 3 Ib idem, p, 420, 4 V. Papacostea, Un observator prusian În Ţările Române acum

un veac, Bucureşti , 1 942, p, 88, S Sever Zotta, Un nobil francez despre Iaşii din 1 807, i n , , 1 00 11

Neculce " , I I ( 1 9<>2) , p, 346. 6 C. 1 . Karadja, Fraţii Bacheville la laşi ( 1 8 1 7), in " Ioan Neculce" ,

VI ( 1 926-27) . p. 302,

49

dar " În marea lor majoritate sub influenţa academismulu i rus , evidenţiat Încă spre finele sec XVI I I"8, căc i Î n j u ru l l u i 1 800 " meşteri '; ş i arhitecţi i d i n ţara noa stră vor Învăţa să folosească clasicul rus"9, Pe de a ltă parte, o putern ică i nf luenţă de a rh i tectu ră " modernă " o pr imesc construcţ i i le ieşene pr i n i ntermed i u l m a i m u ltor a rh i tecţ i , s upuş i au s ­tr iec i , pe ca re Î i Întî l n i m În cap i ta la Moldovei Î n pragu l secol u l u i a l X IX - lea ş i În p r ima pa rte a acestui veac10.

I n centru l l a şi lo r de a stă z i , pe strada Lă puşnea n u , se Îna l ţă o casă denum i tă Î n mod ob i şn u i t, deş i , după cum se va vedea, Î n pa rte i nexact, " Pa latu l Cuza

". Casa a fost

de nenumă rate ori supusă unor adăug i ri ş i t ra n sformă ri , totu ş i , Î n l i n i i ma ri , construcţ ia a m i n teşte per ioada e i de Început , fi i n d u n u l d i n mon umente le a rh i tecton i ce demne de i n teres pe ca re le a re ora ş u l l a ş i ,

Momentu l con stru i r i i acestei case n u a putut f i Î ncă determ i nat ; proba b i l pr i m i i a n i ai seco l u l u i X IX , poate ş i ceva m a i Î na i nte, I n or ice caz , Î n 1 8 1 9, casa a pa re În p lanu l Baya rd i 1 1 . Nu se poate Încă sta b i l i n i c i c i ne a fost a rh i tectu l e i , n i c i c i ne a fost cel pentru ca re s -a constru i t casa , Pe stă pîn itor i i s ucces iv i a i casei n u i -am putu t de­term i na În mod documenta r decît d in 1 827 Î na i nte.

Pr i m u l propr ieta r al casei pe ca re n i - I dezvă l u i e docu­mentele, este logofătu l Costache Cata rg i u . I ntr-o ad resă d i n 30 octom br ie 1 83 1 a ep i trop ie i casei hatma n u l u i Pa­lade către D iva n , se cere scoaterea la mezat a "caselor ră posal:u lu i de a ice din Eşi, ce le are cumpărate de la ră ­posatul logf. Costache Ca t:arg iu l " 12 ,Acesta era născut p r i n 1 764 13, f i i nd f i u l mare l u i ban Ştefa n Cata rg i u ş i nepotu l m a re l u i c l ucer Ştefa n Catarg i u ş i avînd ca fraţi pe Ştefa n , I l ie ş i Pana ite Cata rg i u 14 , E ra căsător it c u E l i za (Saf ta), f i ica l u i Necu lae Rosetti Roznova n u 15 , Costache Cata rg i u , deş i făcea pa rte d i n ma rea boieri me a Moldove i , n -a j u ­cat, b u n ă parte d i n v iaţa s a , ro l u l i m porta nt po l i t ic pe care - I vor avea u rmători i proprietari ai casei d i n fosta stradă Lă puşnea n u ; pe l îngă acea sta , se pare că sta rea sa mater ia lă n u era d i n cele ma i stră l uc i te , fată de s i ­tuaţ ia s a soc ia lă , L a 16 decem br ie 1 823, 10gofăt� 1 Costa -

7 Apud N, A. Bogdan, op, cit" p, 422 8 p, Constant inescu - I aş i , Influenţe ole arhitecturii vechi ruseşti

asupra vechii arhitecturi româneş ti, Bucu reşti , 1 951 , p, 1 52, 9 Dan Bădărău , Arhitectura civilă În oraşu l laşi" . , Bucureşti ,

1 953 (manuscn is CSCA) , 10 fn Catagrafia sudiţilor din 1 824, de la Arhivele Statu l u i d i n

l a ş i , se int i l nesc u rmători i "arh itecţi " : "Gh , lahoman, supus aus triac, neamţ, născut la Weimar in Saxonia, de lege nemţească, 37 ani, de 14 ani in Moldova, s tabilit pe moşia Străeşti, in casă boierească, se imbracă nemţeşte" (f, 278) ; "Ioan Kraus, supus aus triac, neamţ, născut la Moroşvaşarher, de 20 ani in Moldova, insurat de 5 ani cu o ardeleancă, se imbracă moldoveneşte" (f , 6) ; "Andreas Roz­nial, supus austriac, ungur, născut in Ardeal, catolic, 27 ani, de 1 4 ani Î n Moldova, căsătorit cu Tereza, are u n copil, e s tabilit la laşi in faţa bisericii ungureşti, se Îmbracă nemţeşte" (1 . 8) ; "Constantin Şmid, supus austriac, ungur, născut la Cluj, 51 ani, de 14 ani În Moldova, catolic, s tabilit la laşi, stă in faţa bisericii ungureşti, se imbracă nemţeşte " (f, 8) ; " Ioan Şmid, supus austriac, ungur, născut la Cluj, 33 ani, de 14 ani in Moldova, catolic, s tabilit la laşi , stă in faţa bisericii ungureşti; e căsătorit cu Eva Notet , are 2 copii ; se imbracă nemţeşte" (f .8) , Datoresc semna la rea prezenţei in ca­tagraf ie a acestor sud i ţ i , tov, Constant in Tu rcu,

" Vezi p lanu l Bayardi la Servo Tehn ic a l Consi l i u l u i Popu la r M u n .icipa l d i n la ş i .

12 Arh , SI. Iaş i , litera Plnr , 444. f . 1 , 13 Vidomostia boerilor aflaţi in ţară la 1 829, cfr. o i nformaţ ie

dată de regretatu l V. Panopol , 14 Gh, Gh ibă nescu , Două anaforale, i n " Arhiva Genea logică " ,

I ( 1 91 2) , p. 1 80-1 82. 15 General R , Rosetti, Familia Rosetti, Bucu resti , 1 938, voI. 1 . p.

92. Vezi ş i testamentu l Saftei din 16 dec. 1 837, (Arh , SI. Iaşi , Tr. 1 765, op, 201 4, dos. 23, f. 969-970) ,

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 1 . Palatul Cuza, detaliu din faţadă.

che Cata rg i u este Înă lţat În ra ng u l de mare l ogofăt de către 10n i ţă Sa ndu Sturza Vo ievod 16, i a r la 22 decem br ie 1 828, apa re ca vei l ogofăt a l Ţă ri i de Jos În Condica bo­reri lor c i să fac17. in ceea ce pr iveşte act iv i tatea acestu i a , Ma nolache Dră g h ic i ne a rată că d u pă i nt ra rea trupelor ruse În ţa ră , Costache Cata rg i u era şefu l D iva n u l u i jude­cătoresc "ca logofăt in Ţara de Jos, rinduit din vremea Sturzei, cu patru vorn ici mari, după vech iu l obicei al pă­mintu lu i\ pentru cercetarea proţesuri lor

"18. i n a n u l u rmător,

Costache Catarg i u e trecut i n Vidomostia boeri lor ca avînd 65 de a n i ş i rangu l de logofăt mare19 .

Î n va ra a n u l u i 1 827, a re loc l a laş i u n even i ment tra ­g i c : focu l d i n i u l ie 1 827, Î n u rma că ru ia , potr iv it unei re­laţ i i contempora ne, "c irca 800 de case, printre care palatul pri ncipelui gospodar cu toată cancelaria ş i arh ivele, pala­tele boieri lor Roznova nu, Ghica, Paladi , Cai i machi ş i a le a ltora , , , a u fost d istruse de furiosul element"20, "la 1 827 iu l ie in 20, scr ie a l t ma rtor, a u fost focul cel mare ce s-a inceput de la I l ie Burchi porecl i t Zmăul, l ingă Academie ş i au ru inat o a tria parte din Iaşii cu curţi le domneşti d in preu nă"21 . Ra du Rosetti a rată că Î n 1 827 a u a rs m i t ropo l i a , cu rtea dom nea scă , b i ser ica cato l ică , v ice-consu latu l Pru­s i e i , mănăst i rea T re i I e ra rh i , h a n u l "z i s turcesc" ş i nenu ­m ă rate "case boiereşti ş i negustoreşti "22. i n tre casele Î n -

16 Gh . Gh i bănescu, Boierii căftăniţi sub Ioan Sandu Sturza Vodă, in "Arhiva Genealogică " , I ( 1 91 2) , p. 1 69.

17 Arh. St. I a ş i , pac. XLVI I I , n r. 3, f . 3. 18 Manolache Drăgh ic i , Istoria Moldovei, vo I . I I , laş i , 1 857, p. 1 75 . 19 I n formaţ ie dată de V. Panopol. 20 D. Gizdaru, O relaţie italiană despre focul din laşi de la

1 827, Î n "Arhiva " , a n . 41 ( 1 934) , nr. 3-4, p. 1 2. 21 Manolache Drăgh ici, op. cit., vo I . I I , p. 1 70. 22 R. Rosett i , Amintiri, l a ş i , f .a . , val . 1, p. 1 27.

50

sem nate ca re sînt d i struse de i ncen d i u , este ş i aceea a ha tma n u l u i Consta nt in i că Pa lade d i n preajma curţ i i dom­neşt i ca re , d u pă pă rerea j u stă a u n u i cercetător, "trebuie să fi fost foarte mari ş i cu vaste curţi"23, Aci văzuse tre­cerea În revi stă a străj i i l a ş i lo r că lătorul eng lez W i l l i a m M a c M ichae l , Î n i a n u a rie 1 8 1 824. Arde rea acestei case este confi rmată atît de I o rdache Bucşă nescu Într-o scri soare d i n 2 a ug ust 1 82725, cît ş i de Rosett i , ca re preci zează c ă " din casa hatmanu lu i Consta nti nică Pa lad i , care atunci ş i -o, mobilase d in nou , cu mobile aduse d in stră i nătate, d u pă cea din urmă modă, s-a putut scăpa numai u n scăuna� (ta bouret) . . .

"26. i n u rma d i strugeri i casei sa le , Constan ti n ică Pa l ade

cumpă ră casa l ogofătu l u i Costache Cata rg i u ; potriv i t op i ­s u l u i de acte af lat Î n "Actele de p ropr ietate a le pa lat u l u i Societăţ i i de Cred i t d i n l a ş i " , Î n scri s u l de vînza re a fost Î ntăr i t de către D ivan la 23 decem br ie 1 82727.

Consta nt i n ică Pa lade se trăgea d u pă mamă d i n Pă I ă ­deşt i , fa m i l i e bo ierească mo ldovea nă de ori g i n e g recească . E I era nepotu l deca pi tatu l u i Ma no lache Bog d a n , care p ie­r i se În 1 778 d i n porunca l u i Consta nt in Moruz i Voievod28.

23 V. Panopol , Două scrisori necunoscute ale spătarului Iordache­Bucşănescu, În "Arhiva Românească " , X ( 1 945-1 946) , p. 351 .

24 N . I orga, Istoria românilor prin călători, ed. I I , vo I . I I I , Bucu-reşti , 1 929, p, 82.

25 V. Pa nopol , op. cit., p. 358. 26 R. Rosett i , op. cit., voI . 1, p. 1 27 . 27 Arh. St. d in laş i . 2 8 De tată l său Gheorghe ş i de unch iu l său Dum itru pomeneşte

Pseudo·Enache Kogă ln i cea n u cînd scrie, am i nt ind groaza ce cupri n ­sese pe cop i i i l u i Ma nolache Bogdan la Î nch iderea tată l u i lor : "Şi unde s·alerge şi cui să se plece? Săraci cuconaşi·micii năsturaşi!" (M. Kogă l n icean u , Cronicele României seu Letopiseţe/e Ţerei Molda­viei şi Valahiei, voI. I I I , Bucu reşt i , 1 874, p. 287) .

http://patrimoniu.gov.ro

F i u a l că m i na r u l u i Gheorghe Bog dan şi a l Anasta s ie i Pa ­lade29 este adoptat de bun icu l să u d i ns pre ma mă , ma re le logofăt Consta nt in Pa lade (S ion scri e : "Logofătul Con­stantin Palade, bunul hatmanu lu i Constantin ică Bogdan ce se iscă lea Palade"po. in t i mpu l domn ie i l u i Sca r lat Ca ­l i mach i (îna i nte î n să de i a n uar ie 1 8 1 8 cind Con sta nt in ică e ra deja g i nere le dom n u l u i)3 l , Consta nt in Palade, nă scut Bogdan , se în soa ră cu domn iţa Ra l u . "Două nunţi, scr ie Ma no lache D răgh i c i , a u urmat în cursul acelei domni i, adevărat domneşte şi frumoasă a numitu lu i boier (este vorba de M i h a i Stu rza) şi a hatmanulu i Consta ntin ică Pa ­lade, născut Bogdan, ce s-au însurat cu domniţa Ralu, fi ica lu i Scarlat Voevod, făcindu - 1 hatman la acea căsă­torie ; a căror pomeniri s-au ţ inut multă vreme ca nişte rarităţi din acel t imp, pentru că lucrul ce s-a văzut atunci ş i cheltuieli le ce s-au făcut de acele case mari, numai la n unta vistiernicu lu i Roznovanu, cununat de senatoru l Mi­laşevici, a urmat în ţară . . . "32.

i n d iva n u l d i n 1 8 1 9 a l l u i Ca l imach i îl găs im pe Pa lade hatman ş i .pî rcă l ab a l Suceve i , ia r in catag rafia d in 1 820 a l u i M iha i Suţu a pa re ca hatman , cu 25 scute l n ic i33. Acea sta a rată că el n u u rmase in vara a n u l u i 1 8 1 9 pe ma ­z i l i tu l său socru ; i n sch i m b, î n j u r u l a n u l u i 1 821 , e l se gă ­seşte la Constant inopo l , căci il vedem urmind pe Ca l i ­mach i i n exi l u l acestu ia . Pa lade s e reintoa rce i n Mo ldova a bia in 1 825, im preună cu soţia sa Ra l u , ca re, bo l navă , se st inge la l a şi34. Curînd d u pă moa rtea pr ime i sa le soţ i i , hatma nu l Pa lade se căsătoreşte cu fosta soţie a l u i M iha i Stu rza , v i i torul domn , E l i sa (Saf ta), născută Rosetti . Au stat des ig u r la început în casele pă Iădeşt i , i a r a po i , d u pă i n ­cen d i u l d i n 1 827 ş i d u pă cumpă ra rea casei d i n str. Lăpuş­nea n u , s -au m utat în această nouă locu i nţă .

Pa lade joacă un ro l de sea mă la începutu l per ioadei reg u lamentare, f i i nd u n u l d in pri m i i ca nd idaţ i l a domn ie ş i adversaru l ce l ma i de sea mă a l l u i M iha i Stu rza . Radu Rosetti î ş i expri mă o pă rere bună despre hatma n : "Hat­manul Consta ntin ică Paladi se bucura de s impatia ob­ştească, căci era de caracter desch is, de fire bărbătească ş i pe atît de neinteresat şi de generos, pe cit Mihai Sturza era zgîrcit ş i lacom" ; Rosetti recunoa şte că Pa lade "era departe de a poseda cu ltura şi însuşirile de ocirmuitor şi de bărbat de stat cu totul excepţional ale riva lu lu i · să u", dar adaugă "cu bună seamă domnia l u i ar fi fost mul � mai puţin coruptă şi demoral i zatoare decît aceea a IU l Sturza"35. In sch i m b, Anghel Va l l i a re o pă rere ma i proastă asu pra l u i Pa lade36. Hatmanu l Constanti n ică a fost pri m u l comandant a l n o i i m i l i ţ i i mo ldovene. i n orice caz, i n p reaj ma morţ i i sa le , in 1 831 , ca nd idatura s a la tro n u l Moldovei părea as i gu rată37. Pa lade î ş i gă seşte sfî rş i t u l , i n t impu l ep idemie i cump l i te d e ho leră d e la l a ş i . "Mureau oameni i ca muştele - scrie Radu Rosetti - şi nu era u destui cioc l i i pentru a - i îngropa . . . laşul era pust iu , ră mă ­sese numai sărăcimea. Boierii şedea u închişi în curţile lor, a le căror intrări erau păzite de puşcaşi cu armele încăr­cate . . . "38. Moartea l u i Pa lade sti rneşte regrete, indeosebi i n rîndu r i l e ofiţer i lor a rmatei . U n u l d in ofiţeri i să i susţ i ne in memor i i le sale că dacă hatma n u l ar fi t ră i t " n u mai era Mihalache St.urza domn ci desigur Constantinică Pă­Iăduţă, ca cel care era i ubit ş i stimat pînă ş i d� stră i� i : dar, d in nefericire, prin ' moartea sa toate s-au stinS, cacI de venea el domn, n-ar fi trecut peste ţară atîta nenoro­cire ca în vremea domniei lu i Sturza"39.

29 I nformatie dată de V. Pa nopol . 30 C. Sion : Arhondologia Maldovei, laş i , 1 892, p . 256. 31 Vez i mai sus mărtur ia l u i Mac Michael (nota 24) . 32 Manolache D răgh ic i , op. cit . , voI . I I , p . 95-96. 33 Gh. Gh ibănescu, Iaşii În 1 820, În " Ioan Necu lce" , I I I ( 1 923) ,

p. 1 5, 1 7 . 34 C. Gane, Trecu te vieţi de doamne şi domniţe, ed. V, vo I . I I ,

Bucu reşti , 1 943, p . 250-252. In cu rsu l a n u l u i. �823 sint.

i na in t�ţ i i n �a �CJ mai m u l ţi Pă Iădeşti (Gr igore, N icolae, lon l ţa ) , d o r I �tr

.e el n u I �t i l.� n im pe Con sta nti n ică, care era in An�tol

,i a (Gh . . Gh l ba nescu, . B�,',er/l

căftăniţi sub Ioan Sandu Sturza Voda, ,n " Arhiva Genea log l co , I . ( 1912) , p. 1 02, 1 69.

35 R. Rosetti , op. cit. , voI . 1 , p. 1 1 5 . 36 Memoires du prin ce Nicolas Soutza, Viena, 1 899, p . 1 07. 37 C. Ga ne, op. cit. , ed. I I I , voI. I I I , p. 1 23. 38 R. Rosetti, op. cit., voI. 1 . p. 88. 39 A. D. Xenopol , Din amin tirile unui boier moldovean . . . Dimi­

t r ie Ghitescu . . . , in " Memori i le Secţi u n i i I storice a Academiei Române"; ser. I I , Tom . XXX I I ( 1 9 1 0) , p. 1 01 5.

5 1

in u r ma morţ i i l u i C. Pa lade ră min moşten itor i a i averi i sa le cop i i i să i m i nor i Sca r lat (mort 1 838), Alecu (mort 1 842) şi Lucia (căsătorită c u N icolae Ca ntacuz ino Pa şca n u ş i a po i cu ma rch i zu l span io l de Betma r)40. E pi t rop ia ca sei h atman u l u i p u ne în vinza re casa cumpă rată i n 1 82741 ,

Scoaterea la mezat a casei d i n fosta stradă Lăpuş­n ea n u se term i nă cu adjudeca rea e i în 1 832 de către spă­taru l M ih a lache Cantacuz ino Pa şcan u . Ia p reţu l de 1 20 000 le i42, Acesta , boier de sea mă al Moldovei , i ndeosebi î n ceea ce p riveşte averea sa , era fi u l l u i Iordache Cantacu ­z ino ş i a l Ane i Ventura. Fusese că sătorit ma i întî i c u Eu ­fros ina G receanu , cu ca re avusese pe Cateri na (că săto­rită cu Ioan Văcă rescu) ş i pe Roxa na (că sătorită cu Pana i t Ba l ş), ia r a po i se i n s u rase cu Mari a (fi ica lu i D i m itr ie G h ica din Trifeşt i )43. M i ha lache Pa şca n u nu joacă un ro l pol i t ic p rea a ct iv ; i l găs im insă pr i ntre spr ij i n i tor i i Socie ­tăţ i i de Medic i ş i Natura l i şt i , i a r in 1 839 e l este s i ngu ru l ma re boier ca re i n d răzneşte s ă refuze î n scr is de a s e p reta dor i nţelo r e lectora le a l e l u i M i h a i Stu rza , fa pt pentru ca re este s u rg h i u n it, ce- i d rept doar pentru citeva l u n i , la moş ia sa Ceplen iţa44.

in t impu l l u i M iha lache Cantacuz ino , casa d i n str. Lă ­p uşnea n u a trebu i t să s ufere repara ţ i i şi ch ia r une le mo­d if ică r i . Lucru l ·acesta reiese pe de o pa rte d in com pa ra rea p la n u l u i Baya rd i d i n 1 8 1 9 cu cel al l u i I os if Raschek d i n 1 8444sşi cu cel a l l u i Peytav in d i n 1 857 ş i p e de a l tă parte d i n une le urme gă s ite ch ia r la faţa locu l u i (de p i l dă l a u şa de i ntra re g a u ra chei i era acoperi tă p i nă la restau ­rare cu un că păcel pu rtînd stema ca ntacuz i nească). i n u l ti m i i a n i a i v ieţ i i sa le , l a 22 a ugust 1 85 1 , spăta ru l M i h a ­Iache Cantacuz ino î ş i face testa mentu l . l ă sînd soţiei sa le M a ria "casele. . . cele mari d in oraşul laşi"46. EI moare în i a n ua rie 1 85747. Fruntaş un ion i st , el pusese casa sa l a d i spoz iţ ia m i şcăr i i u n ion i ste, a c i ţ i n indu - se " prima întru ­n ire patriotică care avu loc la laşi în favoarea Unirii"48. La rin d u l e i , M a r ia s a u Margh io l iţa Cantacuz ino Pa şca n u născută Gh ica -Trifeşt i stă pîneşte casa pînă pr in 1 86649, cind moare lăsînd u -ş i averea f i ice lor ei d i n pri ma căsăto­r ie cu P lag ino : Cater i na ş i Ag la i a . Casa d i n str . Lă puş ­nea n u ră mîne a s u pra Cater ineiso. De a ltfe l . casa fusese stă pin ită şi in per ioada 1 857- 1 866 nu n u m a i de Maria Ca ntacuzi no , d a r ş i de fi ice le sa le Cateri na G h ica ş i Ag la ia Moruz i5 1 .

in a n i i stă pîn i r i i casei de către Maria Ca ntacuz ino­Pa şca n u şi de către f i icele sa le , ea este inch i ri ată d in 1 859 ş i p înă în 1 862 de nou l domn a l Moldovei ş i a l Ţă ri i Româ neşti , Alexan d ru Ioan Cuza . U l t i m u l d i ntre con ­d ucători i Moldovei ca re a stat la curtea dom nea scă a fost ca imaca m u l Teodor Ba l ş ; u rmaşu l său Vogoride, ca şi succesor i i acestu ia Şt. Cata rg i u , V. Stu rza şi Ano st. Panu au locuit cu toţ i i În casele lor, ven i n d la cu rte n u m a i pentru rezo lva rea afaceri l o r pub l i ce52 ; Cuza Vodă , de a semenea, n - a locu i t i n cu rtea domnea scă , ci el a stat în p ri mele z i le a le a legeri i sa le în casa pă ri ntească a doam nei E lena (născ ută Rosett i ) , iar a po i in casa ce

40 I nformaţi i date de G. D. F lorescu . 4 1 Ad resa Epitropie i către Diva n , 30 oct. 1 831 , Arh . St. I a ş i , l i t .

Pin r . 444, f. 1 . 42 Arh. St. I a ş i , l i tera P/n r.444, f . 1 7. 43 I nformaţ i i date de regretat u l V. Panopol şi de G . D. F lorescu ;

vez i şi C. S ion, op. cit . , p. 263-264. 44 R. Rosett i , Amintiri, l a ş i , f . a . , vo I . 1, p. 1 86-1 87. 45 Vezi p la n u ri le la Secţia de Arhitectură a Pri m ă riei laş i . Pen­

tru penu l t imu l plan ma i vez i : Arh. St. Iaş i , Eforia l a ş i l o r, Delă atin­gătoare de desfacerea d-sale inginerului losel Raşec din slujba ocir­muirii ş i trimiterea la urma sa i pentru gătirea planului oraşului, n r. 1 9/707/1 843.

46 "Buletin, foaea publicaţiilor oficiale" , l a ş i , n r. 1 9 din 2 sept. 1 851 .

47 R. Rosett i , Amin tiri din copilărie, Bucu reşti, 1 925, p. 73. Vezi ş i ca racteriza rea ce o face aci Rosetti l u i M iha lache Paşca n u .

48 N ecrolog d in " L' Etoi le du Danube" , nr . 1 7 d i n 1 6 febr. 1 857 , ef r . D. A. Sturdza, Acte s i dacumente relative la istaria renascerii Româ­niei, voI. I I I , Bucureşti , 1

'889, p . 1 053 .

49 Arh. St. I a ş i , Actele de proprietate a l e palatu l u i Societăţ i i de Credit d i n laş i , certif icatu l de pri m i rea tit l u ri lo r de proprietate, doc. n r. 9.

50 I b idem şi ordona nţa Tr ib . Iaşi , secţ. a I I I - a din 1 mai 1 866 (in­voia l a era din 4 ian. 1 866) .

51 I b idem. 52 N . A. Bogdan, op. ci t . , p. 1 80.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 2. Palatul Cuza, faţada şi latura de es t .

a pa rţ i n use l u i M i ha lache Ca ntacuz i no- Pa şca n u d i n str. Lă puşnea n u . in or ice caz, În z i le le cînd soseşte la l a ş i ves­tea a legeri i d i n 24 i a n ua rie 1 859 de la Bucureşti , Cuza ma i stătea Î n vechea casă a fa m i l iei Rosett i -So lescus3. Cu rînd du pă aceea se transfo rmă În reşed i nţă dom nească casa ce a pa rţi n use la Începutu l veacu l u i l ogofătu l u i Cos­tache Cata rg i u . De aci i se trage acestei ca S'2 n u mele de "pa latu l Cuza " , deşi Î n fa pt ea n-a aparţi n ut n ic iodată domn itoru l u i şi n -a fost decît o reşed i nţă provizor ie t imp de tre i an i , a tunc i c î nd domn i toru l Pr inc i pate lo r stătea În ca pita la Moldove i . in ceea ce p riveşte Înfăţi şarea c lăd i r i i ea a suferit no i mod ifică ri Î n acea stă perioadă , potrivite ,C u noua sa fu ncţie (Între a l te le se amenajează un corp de §a rdă la stradă).

Noua proprieta ră a casei , Începînd de pri n 1 866, Cate­r i na , f i ica l u i D i m . P lag ino ş i a Ma rie i G h i ca -Trifeşt i , se căsător ise la 10 a p ri l ie 1 838 cu N icolae G h ica - Comă­neşt iS4 , f i u l v i st iern icu l u i D i m itr ie G h ica, ca re m u ri se Î n 1 835 şi a căru i casă se găsea Încă d i n a i n te de 1 832 În stă pî n i rea logofătu l u i Teodor Ba l şss.Cateri na G h ica era "deosebit de frumoasă", d upă pă rerea l u i Radu Rosett i . Ea ră mîne văduvă de tînă ră , N icolae Gh ica s i n uc igÎnd u - se În 1 85 1 , În urma une i g rave p ierderi l a joc de că rţ i , ca re - I s i l i se s ă vîndă moş ia Comă neşt i . Dato rită sp rij i n u l u i l u i M i ha lache Paşca n u , Cater ina G h ica i zbuteşte s ă red reseze s ituaţ ia materi a lă a fa m i l ie i sa le , lăs înd u rmaş i l o r la moar­tea e i , o avere Î n semnatăS6. Cater ina G h ica stă pîneşte casa d i n str. La puşnea n u de pr in 1 866 şi p înă În 1 88 1 , lăs înd-o moşte n i re cop i i lo r ei (D im itr ie , Eugen , Gheorghe , N i cu lae şi Ma ria , că sătorită cu Alexa ndru Şti rbey, f i u l domn itoru l u i)57 . P r in 1 872, Î n t impu l stă pî n i r i i Cater ine i G h ica , casa suferă o nouă renova re, văd i ndu -se de data aceasta În mod ifică ri le ad use c iudatu l său sti l au str iac, ca re a bîntuit pe la 1 870 pr in Mo ldova şi ca re se Î ntemeia pe mot ive pseudo-got ice ş i pe Îmbogăţi ri o rnamenta le58.

Cei patru fraţi G h ica , moşten itor i i Cateri ne i G h ica, i po­techează casa din str . Lă puşnea n u la 1 mai 1 886, i a r a po i , peste cîteva z i le , o vînd Societăţ i i de Cred i t d i n la ş i59 , Î n p ropr ietatea că reia ră mîne pînă a p roap'2 d e z i le le

5 3 Lucia Borş, Doamna Elena Cuza, e d . I I , Bucureşt i , f .a. , p. 65. 54 Caterina Plag ino căpătase a zestre de 1 2 000 ga lben i , d i n

core 3 000 dăru i ţ i de tatăl ei v i treg, M i halache Cantacuz ino (Arh. St. Ia ş i , Foi de zestre, Tr ib. Iaş i , secţ. I I I , cond. nr . 1 0(tr. 1 877, f . 63) . Nicu Ghica se născuse În 1 8 1 4. in 1 830, el p lecase la Munchen , la stud i i , cu Răducanu Rosetti ş i cu fraţi i acestu ia (cu core era rudă , mama sa f i i nd născută Zoiţa Rosetti) (R . Rosetti , Amintiri, laş i , f .a . . val . 1. p. 235-236).

55 1 832 aug. 24. lmpărţeala oraşului laşi pe cuarta/uri din punct de vedere administrativ ş i sanitar, Î n " Ioan Neculce " , IV ( 1 924) , p. 1 99.

56 R. Rosett i , Amin tiri din prima tinereţe, Bucu reşti , 1 927, p. 1 34-1 35. Vezi ş i o caracter iza re o Cateri nei Ghica (p . 1 36) .

57 Vezi amănunte asu pra lor : Ib idem, p. 1 33-1 49. 58 Dan Bădără u , op. cit., p. 78-79. 59 Arh. St. Ia ş i , "Actele de proprietate a le palatu l u i Societăţ i, i de

Credit d i n laş i " . Vinza rea este autentif icată şi tran scr isă la 7 mai 1 886.

52

Fig. 3. Palalul Cuza, latura de vest.

noastre. Astă z i , În vechea casă a hatma n u l u i Pa lade şi a spăta ru l u i M i ha l ache Cantacuz ino f i i n ţează M uze u l U n i ri i .

" Pa la tu l Cuza " a sufe rit mod ifică ri structura le Î n t impu l u l t ime lor decen i i a l e secol u l u i X IX şi În t i mpu l pr ime lor decen i i a l e veacu l u i nostru . D u pă trecerea casei În pose­sia Cred i tu l u i d i n l a ş i , se fac sch i m bă ri Î n semnate, ma i a les Î n ceea ce pr iveşte pa rteru l , care este transformat În prăvă l ie . U lteri o r, Î n 1 904, se dă a utori za rea pentru mă ri rea v i t r ine i acestei prăvă l i i , În locu i n d u - se "bolţi le . . . cu tra­verse de fier dublu T, bine pri nse şi ancorate În z idărie", i a r În a n u l 1 9 1 0 ing ineru l V. A. Popovici este auto rizat să Înt repr indă noi l ucră ri ş i , Î n tre a l te le , coborîrea par­chetu l u i la n ive l u l t rotua ru l u i ş i s usţi nerea p lafo n u l u i p r in "grinzi verticale ş i orizontale", Î n g ropÎndu -se "traverse În numărul de trei ş i profi l m in im de 0,3, sau două traverse profil 0,35 . . . ". in 1 93 1 , Cred i tu l U rban este a uto rizat să refacă faţada pa latu l u i " pe noua l in ie de a l in iere"6o. Casa suferă şi a lte mod ifică ri ; Înt re a l te le , i se adaugă u n Î n ­t reg corp de c lăd i re. i n sfîrş i t , Î n t impu l u l ti m u l u i ră zboi , casa a sufer i t g rave str icăci u n i , ca re a u făcut necesa ră renova rea e i , executată cu u n dece n i u În u rmă .

Casa d i n l a ş i , den um ită " pa latu l l u i Cuza " , rep rezi ntă u n u l d i n i n teresa ntele monu mente a rh i tecton i ce d i n cap i ta la Moldovei . Ea a fost c lăd i tă , ma i mu l t ca s i gu r, Î n pra g u l seco l u l u i X IX ş i a trecut s uccesiv Î n posesia ma i m u ltor p ropr ieta ri , s uferi nd n u meroase mod if ică ri ş i adăug i r i . I n ­te resu l i stor ic pe ca re- I re prezi n tă acea stă casă este ac­centuat pri n fa pu l locu i ri i e i de către Cuza Vodă pri n a n i i 1 859- 1 862 (nu În ca l i tate de proprieta r, ci de ch i ­r i,a ş) .

Res ume

Le " Pa la i s Cuza " de la ssy est un des mOll u ments d 'arch itecture les p l u s representatifs de I 'anc ienne capita·le de la Moldavie . Băti

vers la f in du XVI I I s iecle ou dans les premieres annees du XIX s iecle, l e " pa la i s Cuza " -qu'on peut constater pour la premiere fois comme ex i stant dans l e p lan Bayardi de 1 81 9- a eu plu�ieurs proprieta i res a u cours du XIX s iecle. L e premier d e ceux-c i , releve par les documents, fut l e logothete C. Catarg iu . Le 23 decembre 1 827 la ma i son a ete

vendue par Cata rg i u a c. Palade, commandant de I 'a rmee moldave. C inq annees plus tard, les successeu'rs de Palade la vendent, a leur

tou r, a M iha lache Cantacuz i no- Paşcan u , q u i la detient j u squ 'a sa mort, en 1 857. Es 1 886 la Societe de Cred it de la ssy achette le " pala is Cuza " des successeu rs de Cantacuzino. La denominat ion de " pa la i s Cuza "

a ete attri buee a la ma i son a la su ite du fa i t qu 'e l le a ete louee comme residence temporaire, pendant les annees 1 859-1862, par l e

pr i nce regnant Cuza .

60 Toate lucrăr i le d i n seco l u l XX la Arh . St . Ia ş i , Primări a laş i , Servo Tehn ic , Dos . 337 referitor la imabi l u l d i n str. Lă puşneanu , 37.

http://patrimoniu.gov.ro