Post on 02-Oct-2021
transcript
limentaţia
O dietă bazată doar pe produse vegetale
vegană A
Revista Practica medicală
Optsprezece pacienţi cu boli grave de inimă au urmat o
dietă strict vegetariană sub observaţia atentă şi îngrijirea
oferită de dr. Esselstyn, conducătorul acestui proiect de
cercetare. În decursul a opt ani înainte de începerea
proiectului, aceşti pacienţi au manifestat patruzeci şi nouă
de probleme semnificative cu inima: infarct, atacuri de
angină pectorală, operaţii de by-pass şi multe altele. În cei
unsprezece ani care au urmat după schimbarea dietei,
a existat o singură problemă semnificativă cu inima în
rândul celor optsprezece participanţi. La 70% dintre
participanţi arterele înfundate s-au desfundat, şi sângele
a putut circula nestingherit.
„O strategie pentru stoparea şi vindecarea bolii arterelor coronare: un
studiu făcut de-a lungul a cinci ani de practică medicală a unui singur
medic.” Revista Practica medicală, decembrie 1995, pp. 560–568 .
Conţinut
4
8
10
14
16
18
22
24
26
3
• Se poate trăi fără carne şi produse lactate?
• „Studiul China”
• Povara dovezilor ştiinţifice este covârşitoare
• Alimentaţia integrală – vegetariană – vegană
• Vitamina B12 – o problemă a mediului înconjurător?
• INFLUENŢA CONSIDERABILĂ A ZOOTEHNIEI
Influenţa considerabilă a creşterii animalelor
• Sunt pretutindeni oameni care au o dietă vegană
• Vrei deci să faci o schimbare?
• Lucruri de luat în considerare
Se poate trăi fără produse lactate?
4
Aproape trei sferturi din populaţia lumii nu poate tolera
produsele lactate.
Şi totuşi, laptele, brânza, iaurtul şi smântâna fac parte din
viaţa noastră zilnică. Ce să mâncăm dacă dăm la o parte
aceste lucruri? Această idee cum că produsele lactate fac
parte din dieta „normală” se găseşte doar printre ţările nord
europene, nord americane şi alte ţări înrudite.
După înţărcare, din punct de vedere fiziologic, copilul îşi
pierde capacitatea de a digera laptele – el dezvoltă o
intoleranţă la lactoză sau malabsorbţie a lactozei.
Aşa că pentru cea mai mare parte a populaţiei lumii, şi anume
75%, aceste alimente nu sunt normale deloc.
O intoleranţă la lactoză între 60% şi 100% este tipică pentru
numărul nespus de mare al grupărilor etnice răspândite pe
întregul pământ. Sunt incluşi aici toţi indienii americani şi
eschimoşii care au fost examinaţi până în prezent. Sunt incluse
de asemenea unele grupări de origine spaniolă din Lumea Nouă,
majoritatea populaţiei din sudul Saharei şi descendenţii lor din
alte părţi ale lumii. Se au în vedere popoarele mediteraneene şi
cele din Orientul Apropiat, cele mai multe din popoarele de
origine indiană, toate popoarele din estul şi sud-estul Asiei şi
populaţia din Noua Guinee şi Fiji.
F.J. Simoons, The geographic hypothesis and lactose malabsorption. A weighing of the evidence. The American Journal of Digestive Diseases,
Vol. 23, Nr. 11, November 1978.
Su
rsa:
htt
p:/
/ww
w.b
rita
nn
ica.
com
/EB
che
cke
d/m
ed
ia/1
5759
8/G
lob
al-d
istr
ibu
tio
n-o
f-la
cto
se-in
tole
ran
ce-in
-hu
man
s.
Har
ta g
eo
gra
fică
a in
tole
ran
ţei
la
lact
oză
5
6
„În timp ce (aproape) fiecare persoană în timpul copilăriei poate
descompune lactoza în intestine datorită prezenţei unei enzime
numită lactază (lipsa acestei enzime era mortală în trecut), această
capacitate se pierde la majoritatea persoanelor în anii de mai târziu. Ei
devin intoleranţi la lactoză, ceea ce nu are nici o consecinţă în cele mai
multe ţări, pentru că industria de produse lactate este practic
inexistentă, sau pentru că oamenii au învăţat să facă laptele mai uşor
de digerat prin procesul fabricării brânzei sau iaurtului …”
În acord cu Joachim Burger de la Institutul de Antropologie al
Universităţii din Mainz, persistenţa lactazei – care permite digerarea
laptelui – la adulţii din Europa Centrală este în medie de 60%, în
comparaţie cu doar 20% în Europa de Sud, iar în majoritatea celorlalte
regiuni ale lumii există o intoleranţă aproape totală la lactoză.
Deutsches Ärzteblatt (Ziarul medicilor din Germania), 28 August 2009.
Dar: Problema proteinelor Nu avem nevoie de produse lactate pentru a avea o rezervă suficientă de proteine? Nu, pentru că leguminoasele, cerealele, nucile şi seminţele pot să ofere tot necesarul de proteine de care avem nevoie.
7
Reţetă: Omletă de tofu
Preparare
300 g tofu
1 l apă
20 g sare
5 g vegeta
Metoda de preparare:
Preparare: Spălaţi tofu cu puţină apă
şi tăiaţi-l în cubuleţe de aproximativ 1
cm. Amestecaţi apa cu sarea şi
vegeta, după care fierbeţi tofu în ea
aproximativ 10 minute. Scoateţi tofu
şi scurgeţi-l bine după care fărâmaţi-l
cu o furculiţă, însă nu foarte mărunt.
Omletă de tofu: Tăiaţi mărunt ceapa
şi căliţi-o în 15 g ulei. Adăugaţi tofu
mărunţit şi căliţi-l în continuare în
timp ce amestecaţi în el. Adăugaţi
vegeta către sfârşit. La urmă
adăugaţi şi restul de 20 g ulei
împreună cu arpagicul verde tocat
amestecând totul.
Omletă de tofu
15 g ulei de măsline
100 g ceapă
2 g praf de curcuma
2 g sare
4 g vegeta
0.6 g boia de ardei dulce
0.6 g busuioc uscat
20 g ulei de măsline
Frunze verzi de arpagic
Ingrediente pentru 2 porţii
Problema calciului
Nu avem nevoie de produse lactate pentru a avea o rezervă suficientă
de calciu în oase? Nu, pentru că proteinele animale cauzează o
deficienţă de calciu, probabil datorită unei excreţii crescute de calciu la
nivelul rinichilor. Este un fapt cunoscut că, consumul de lapte şi alte
produse lactate conduce la o creştere a frecvenţei fracturilor.
De exemplu, sunt 31 de fracturi de şold la 100.000 de negri Bantu în
Africa de Sud (unde există un consum scăzut de produse lactate), în
comparaţie cu 968 de fracturi de şold la 100.000 persoane în Norvegia
(unde există un consum foarte ridicat de produse lactate).
Human Vitamin and Mineral Requirements
Report of a Joint FAO/WHO Expert Consultation 2002.
„Studiul China”
8
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cornell (New York), de
la Universitatea Oxford (Anglia), şi de la Academia Chineză de
Medicină Preventivă (China) au făcut cercetări cu privire la
legătura dintre dietă şi sănătate în zonele rurale ale Chinei,
un studiu ştiinţific larg cuprinzător care a început din anul
1980 încoace.
Mai târziu, ziarul „New York Times” a evidenţiat această
cercetare ca fiind “The Grand Prix of Epidemiology”
(Marele premiu al epidemiologiei).
Alimentaţia din China şi SUA:
În 65 de zone rurale din China au fost intervievate 6.500 de
persoane cu privire la dieta lor. S-au luat probe de sânge şi s-a
înregistrat frecvenţa bolilor. Rezultatele au fost cu totul diferite
faţă de rezultatele din SUA:
Alimente China SUA
Calorii (kcal/kg greutate
corporală/zi)
40,6 30,6
Grăsimi (% calorii) 1,5 34-38
Proteine animale 0,8 (fără peşte) 10-11
Fibre (g/zi) 33 12
Extras din: T.C. Campbell, Studiul China, BenBella Books, 2006.
9
Rezultatele:
• Media consumului de calorii pe kilogram de greutate corporală a
fost cu 30% mai mare în China decât în SUA. Şi totuşi, greutatea
corporală a chinezilor a fost cu 20% mai mică! Motivul pentru
aceasta a fost acela că chinezii erau mai activi din punct de
vedere fizic şi consumau grăsimi şi proteine vegetale. Americanii
erau mai puţin activi şi consumau grăsimi şi proteine animale.
• O dietă bogată în fibre este însoţită de un risc scăzut de a face
cancer de colon şi de rect.
• Media nivelului de colesterol din sânge a fost de 127 mg/dl în
China şi 215 mg/dl în SUA.
• Ciclul menstrual începe în medie la vârsta de 17 ani la fetele
chineze, cu mult mai târziu faţă de fetele americane (11 ani).
Când ciclul începe la o vârstă foarte tânără, există un risc mai
mare de a face cancer la sân în viaţa de mai târziu.
• Rata mortalităţii de cancer la sân este de 5 ori mai ridicată la
femeile americane, faţă de femeile din China rurală.
• Rata mortalităţii din cauza bolilor de inimă coronariene la
bărbaţii americani este de 17 ori mai ridicată decât la bărbaţii din
zonele rurale ale Chinei.
S-a văzut că factorul decisiv pentru frecvenţa mai mare a bolilor specifice civilizaţiei în SUA este consumul
de produse animale.
T.C. Campbell, Studiul China, BenBella Books, 2006.
10
Ţările cele mai civilizate se deosebesc de celelalte ţări prin consumul
excesiv de produse de origine animală. Carnea, cârnaţii, ouăle,
laptele şi produsele lactate sunt o expresie a belşugului. Şi acestea
sunt însoţite din belşug de boli bine cunoscute.
Obezitatea
Media indicelui de masă corporal pentru diferitele tipuri de dietă
este următoarea:
Vegani: 23,6
Vegetarieni: 25,7
Non-vegetarieni: 28,8
Diabetes Care, May 2009, Vol. 32, Nr. 5, p. 791–796.
Indicele de masă corporal (IMC kg/m2) raportează greutatea corporală la
înălţime şi este o măsură corectă pentru greutatea normală faţă de
excesul în greutate. Avem aici normele de valori:
IMC 18,5 – 24,9 -> categoria normală
IMC 25,0 – 29,9-> supraponderal
IMC 30,0 -39,9 -> obez
Povara dovezilor ştiinţifice este covârşitoare
11
Diabetul
Tip 1:
Diabetul de tip 1 este considerat o boală autoimună care nu are aproape
nimic de-a face cu dieta. Însă un studiu finlandez arată că, consumul de
lapte de vacă creşte de cinci, şase ori riscul de a face diabet de tip 1.
Diabetes Care, June 2000, Vol. 49, Nr. 6, pp. 912–917.
Cu cât este mai mare consumul de lapte de vacă, cu atât este mai mare
frecvenţa diabetului de tip 1. Acesta a fost rezultatul unui studiu
norvegian: „Corespondenţa dintre consumul de lapte şi frecvenţa
diabetului zaharat juvenil (insulino-dependent) a fost de 0,96.”
Diabetes Care, November 1991, Vol. 14, Nr. 11, pp. 1081–1083.
Media frecvenţei anuale a diabetului zaharat juvenil la copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani în funcţie de media consumului anual de lapte pe persoană în diferite ţări. J=Japonia, F= Franţa, I=Israel, C=Canada, US=SUA, NL=Ţările de Jos, NZ=Noua Zeelandă, GB=Marea Britanie, DK=Danemarca, N=Norvegia, S=Suedia, SF=Finlanda. Frecvenţa – 6,77 + 0,16 x Consumul, R2 = ,94.
Consumul de lapte de vacă (litru/persoană/an)
Fre
cve
nţa
(nu
măr
/10
00
00
/an
)
12
Marsh et al; AMERICAN JOURNAL OF LIFESTYLE MEDICINE,
May/June 2012, Vol. 6, Nr. 3, pp. 250–267.
Tip 2:
Pericolul contractării diabetului de tip 2 este cu aproape 50% mai redus
la cei care au o dietă vegană faţă de non-vegetarieni.
Diabetes Care, May 2009, Vol. 32, Nr. 5, pp. 791–796.
Bolile autoimune şi alergiile
Bolile autoimune şi alergiile la copii sunt favorizate prin consumul de
produse lactate.
American Journal of Clinical Nutrition, May 2009, Vol. 89, Nr. 5, pp.
1638–1642.
„Unul din principalele motive pentru care oamenii
aleg să adopte o dietă vegetariană este
îmbunătăţirea stării de sănătate, iar acum există o
mulţime de dovezi care vin în sprijinul beneficiilor
unei diete vegetariene.”
13
Colesterol
Nivelul colesterolului este cu 14% mai scăzut la vegetarieni şi cu 35%
mai scăzut la vegani faţă de non-vegetarieni.
American Journal of Cardiology, 1 October, 2009.
Bolile de inimă
Pericolul de a muri datorită unei boli de inimă este de două ori mai
mare la populaţia obişnuită, faţă de vegetarieni. Acest lucru a fost
confirmat printr-un număr mare de cercetări ştiinţifice în diferite ţări.
American Journal of Clinical Nutrition.
Cancer
Cancerul testicular şi cel de prostată predomină acolo unde există un
consum ridicat de produse lactate.
International Journal of Cancer, 2002, pp. 98, 262–267.
La fel stau lucrurile în ce priveşte cancerul de ovare la femei.
American Journal of Clinical Nutrition, November 2004, Vol. 80, Nr. 5,
pp. 1353–1357.
Pe scurt, putem spune că o dietă bazată pe produse vegetale are un
efect terapeutic sau vindecător asupra multor forme de cancer,
asupra bolilor de inimă şi ale aparatului circulator, excesului de
greutate, diabetului, dereglării profilului lipidic şi asupra multor alergii
şi boli autoimune larg răspândite (diabetul de tip 1, scleroza multiplă,
artrita reumatoidă şi multe altele).
14
Alimentaţia vegană
Este o dietă bazată doar pe alimentele de
origine vegetală. În timp ce dieta vegană este o
excepţie în ţările din Occident, ea este o regulă
în ce priveşte majoritatea populaţiei lumii. De
fapt, omenirea va putea supravieţui doar dacă
va adopta această dietă.
Alimentaţia vegetariană
Include toate alimentele de origine vegetală, iar în ţările din
Occident sunt incluse şi produsele lactate şi ouăle.
Alimentaţia integrală
„ Alimentaţia integrală” înseamnă să luăm
alimentele ca întreg. Înseamnă făină integrală,
în contrast cu făina rafinată, ulei presat la rece,
nerafinat, în loc de uleiul fără gust, rafinat
industrial, şi aşa mai departe. Înseamnă
folosirea în întregime alimentelor naturale, în
contrast cu extractele din unele alimente.
Alimentaţia integrală – vegetariană – vegană
15
Sursa: Koerber/Männle/Leitzmann, Vollwerternährung (Alimentaţie integrală), Haug-Verlag 1982
Diagrama (originală în limba germană) ne arată corelaţia dintre gradul de rafinare a făinii şi pierderea de minerale care o însoţeşte (sodiu, calciu, fosfor, potasiu, fier şi magneziu). Valorile din stânga se referă la cantitatea de minerale prezente. Cifrele de jos arată gradul de rafinare. Ambele valori sunt exprimate în procente.
Cantitatea de
minerale, în raport
cu cantitatea
din cerealele integrale
Grad de rafinare în %
Sodiu
Calciu
Fosfor
Potasiu
Magneziu
Fier
Vitamina B12 – o problemă a mediului înconjurător?
16
„ Vitamina B12 poate fi găsită doar în produsele de origine animală.”
În mod greşit se pretinde acest lucru chiar şi în articolele ştiinţifice
recente. Vitamina B12 este produsă exclusiv de bacterii. Aceste
bacterii trăiesc în sol, şi se găsesc de asemenea în flora intestinală a
omului. Trebuie să învăţăm să conlucrăm cu bacteriile şi să nu le
privim doar ca pe nişte vrăjmaşi.
Cât de bogat în bacterii este solul?
Această imagine cu o frunză fragedă
ne-a fost trimisă de profesorul A.
Mozafar. Fotografia a fost făcută după
ce orzul a fost pus în apă împreună cu o
soluţie nutritivă de 3,2 mmol/L
(4,34 g/L) de B12.
Cobalamina (B12) în stare naturală are
culoarea roşie. Ea s-a acumulat pe
marginile acestei frunze unde a fost
transportată de soluţia nutritivă. Ea
rămâne acolo când apa se evaporă
prin suprafaţa frunzei.
17
Ciupercile sălbatice şi cele cultivate
Ambele au un gust bun, dar în timp ce unele cresc în solul natural,
celelalte cresc într-un sol sterilizat. Primul conţine mai multe bacterii
producătoare de B12, iar celălalt conţine mai puţine. Rezultatul:
ciupercile crescute în solul natural conţin mai mult B12, în timp ce
ciupercile cultivate conţin mai puţin.
Atât gălbiorii (Cantharellus cibarius), cât şi trâmbiţa neagră (Craterellus
fallax) conţin cantităţi considerabile de B12, pe care corpul nostru îl
poate folosi.
Alimente Origine Conţinut de B12
în µg/100 g
Chitărci (Boletus) Rezervaţia naturală din Serbia 0,22
Burete şerpesc Pădurile de Vest ale Germaniei 0,23
Gălbiori Rezervaţia naturală din Serbia 0,31
Pleurotus China 0,35
Trâmbiţa neagră Rezervaţia naturală din Serbia 0,73
Trâmbiţa neagră Bosnia 0,85
Analizele speciilor uscate au fost conduse de IFP (Institut für Produktqualität – Institutul pentru Calitatea Producţiei),
din Berlin, şi au fost calculate cantităţile de B12 din ciuperci proaspete.
Vitamina B12 în spanac şi cereale – este posibil
Spanacul şi alte vegetale verzi pot absorbi moleculele de B12 din sol
şi să le depoziteze în frunze. Acest lucru a fost prezentat în 1994 de
profesorul A. Mozafar într-o lucrare larg recunoscută şi citată. Dacă
solul este tratat cu 10% gunoi de grajd, sau dacă se adaugă direct B12
în sol, atunci frunzele de spanac sau cereale pot conţine cantităţi
considerabile de B12.
A. Mozafar, Plant and Soil 167: 305-311; 1994.
Un adult are nevoie între 1 şi 3 µg vitamina B12 zilnic.
18
INFLUENŢA CONSIDERABILĂ A ZOOTEHNEI
Influenţa considerabilă a creşterii vitelor
Acesta este titlul unui raport de aproape 400 de pagini al FAO,
publicat în noiembrie 2006, care analizează efectele creşterii
animalelor asupra ecosistemului planetei Pământ.
„La nivel global este una din cele mai mari surse de gaze de seră şi
unul din factorii principali care cauzează pierderea diverselor
specii, în timp ce în ţările dezvoltate şi în cele în curs de
dezvoltare, este probabil sursa principală de poluare a apelor.”
(Sumar, pag. 267)
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTAŢIE ŞI AGRICULTURĂ
(FAO), Roma, 2006.
Creşterea animalelor necesită folosirea celor mai mari
suprafeţe de teren
26% din suprafaţa neîngheţată a pământului este folosită pentru
creşterea vitelor. În Amazon acesta este motivul principal pentru
despăduririle din zona pădurilor tropicale. 33% din suprafaţa totală a
terenurilor arabile este folosită pentru producerea hranei animalelor.
Animalele de fermă produc mai multe gaze de seră decât
traficul de maşini
În momentul de faţă creşterea vitelor contribuie cu 18% la încălzirea
globală – aceasta înseamnă mai mult decât efectul tuturor
transporturilor din lume. Animalele crescute în ferme sunt
răspunzătoare pentru 9% din emisiile de CO2, 37% din emisiile de
metan şi 65% din emisiile de oxid de azot.
Web-Link: http://www.fao.org/docrep/010/a0701e/a0701e00.HTM
Creşterea animalelor are un efect substanţial asupra apei de băut
În SUA creşterea animalelor este răspunzătoare pentru:
• 55% din eroziuni
• 37% din pesticidele folosite
• 50% din antibioticele folosite
• 32% din poluarea rezervelor de apă dulce cu azot şi 33% din
poluarea acestor rezerve cu fosfor
Creşterea animalelor este una din cauzele principale pentru
dispariţia multor specii
Soluţiile posibile sugerate în raportul FAO sunt: metode mai eficiente
de „…producţie a hranei, de producţie şi procesare a animalelor,
de distribuţie şi comercializare. … intensificarea şi probabil
industrializarea producţiei de animale este rezultatul inevitabil pe
termen lung …” Aceste sugestii trebuie să fie însoţite de măsuri
adecvate de protecţie a mediului.
(Vezi Livestock’s Long Shadow, pp. 283, 284.)
Trecerea la o dietă vegetală va ajuta oamenii, lumea şi animalele.
Video: „Meat the truth” http://www.meatthetruth.nl/en/
19
20
1. K. von Koerber, Globale Nahrungssicherung für eine wachsende Weltbevölkerung (Global food securance for a growing world population), Journal für Verbraucherschutz und Lebensmittelsicherheit, Mai 2009, Vol. 4, pp. 174–189
2. Peters, C. J.,Wilkins, J. L. und Fick, G.W. (2007) Renewable Agriculture and Food Systems 22:145–153. 3. WWF Europe 2005—European Policy Office, 28.
Fără carne Cu 90 g carne zilnic
1,800 m2 4,800 m
De cât pământ avem nevoie?
21
90 g carne zilnic Cu 381 g carne zilnic
4,800 m2 8,600 m2
Aceasta este suprafaţa
disponibilă în întreaga lume:
2.200 m² de persoană
22
În istorie
Adam şi Eva:
„Şi Dumnezeu a zis: ,Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă de
pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă:
aceasta să fie hrana voastră.’” Geneza 1,29.
Pretutindeni sunt oameni cu o dietă vegană
În politică
De când a suferit operaţia pe cord, Bill Clinton
are o dietă vegană. El a pierdut 11 kg în greutate
şi circulaţia sângelui în arterele coronare este
mult mai bună.
www.youtube.com/watch?v=R3ied_AD4iE
În sport
Carl Lewis este unul din cei mai de succes atleţi din
istoria sportului. El a atins câteva recorduri
mondiale, dominând la sprint şi săritura în lungime
între 1983 şi 1996, deţinând nouă medalii de aur
olimpice şi opt titluri de campion mondial. În 1999
a fost onorat cu titlul de atlet al secolului de către
IAAF (Federaţia Internaţională de Atletism
Amator). El a avut o dietă vegană începând din
anul 1990. Wikipedia.
http://www.earthsave.org/lifestyle/carllewis.htm
În ştiinţă
„Oamenii care au consumat îndeosebi produse
de origine animală, au dobândit cele mai multe
boli cronice … Oamenii care au consumat
îndeosebi produse de origine vegetală, au fost
cei mai sănătoşi şi în general nu s-au îmbolnăvit
de boli cronice. Aceste rezultate nu pot fi
ignorate.” spune omul de ştiinţă în domeniul
nutriţiei şi sănătăţii, cunoscut pe plan
internaţional. dr. T. Colin Campbell, de la
Universitatea Cornell, autorul Studiului China.
Sursa: T.C. Campbell, Studiul China, BenBella Books, 2006
23
Deci, vrei să faci o schimbare?
24
Atunci să începem!
La început m-am gândit, „Asta înseamnă că nu voi mai putea
mânca nimic.” Însă chiar aici am început să învăţ. A fost foarte
interesant, şi în faţa ochilor s-a deschis o întreagă lume,
cu totul nouă.
Hrana mea este foarte gustoasă şi interesantă; copiii noştri sunt
de regulă printre cei mai buni dintre cei de o vârstă cu ei, în ce
priveşte sporturile de rezistenţă.
Aşa că, mergi cu curaj înainte în adoptarea noii diete, şi
schimbările vor veni. Vei pierde în greutate, te vei simţi mai uşor
şi te vei bucura mai mult de viaţă. Alergiile vor fi reduse, durerile
de încheieturi vor fi diminuate, tensiunea arterială se va
îmbunătăţi – corpul tău va fi echilibrat. Bolile grave vor fi
ameliorate, sau nu se vor mai dezvolta deloc.
De regulă este uşor să renunţi la carne şi salam, însă este un pas
şi mai mare să renunţi la ouă şi produse lactate. Dar tocmai
această schimbare va constitui un pas hotărâtor în înaintarea ta.
Eşti dispus să înveţi să găteşti din nou? Pur şi simplu nu există
limită pentru posibilităţile pe care le ai de a crea meniuri
minunate, gustoase, hrănitoare şi delicioase – de a găti bine şi a
te bucura de hrana ta!
25
26
1. Nu trebuie doar să daţi la o parte carnea, salamul, ouăle şi
produsele lactate din dieta voastră, ci trebuie să treceţi la o dietă
naturală sănătoasă şi adecvată. O dietă bazată pe produse de
origine vegetală va avea succes doar atunci când se depune
efort şi multă grijă.
2 . Asiguraţi-vă că beneficiaţi de un aport suficient de vitamina B12:
a. Unii oameni se pare că absorb suficientă vitamina B12 din
flora lor intestinală şi de aceea au o rezervă suficientă fără să
consume produse de origine animală şi alte alimente.
b. De asemenea este posibil să ne formăm şi să păstrăm un
nivel suficient de B12 consumând alge Nori (Porphyra
yezoensis) sau Chlorella.
c. Însă în multe cazuri, va fi necesar pentru un timp să se
asigure necesarul corpului de vitamina B12 prin
suplimente alimentare.
3. Aveţi grijă să consumaţi suficiente proteine, mai ales când
depuneţi muncă fizică.
4. Veţi avea o rezervă insuficientă de vitamina D dacă ţara în care
locuiţi are un climat mai puţin însorit. Aceasta se aplică de
asemenea la vegetarieni.
a. Trebuie să vă expuneţi la soare atunci când puteţi.
b. Ciupercile de pădure, mai ales cele uscate la soare, conţin
cantităţi considerabile de D2.
c. În unele cazuri, mai ales în lunile întunecate ale anului, va fi
necesar să luaţi suplimente de vitamina D.
d. O vizită la solar va ridica de asemenea nivelul de vitamina D
din sânge.
5. În alimentele vegetale se găsesc rezerve ample de fier, zinc şi
alte minerale esenţiale.
Lucruri de luat în considerare
27
Sursa imaginilor: Page 3 © RAWKU5 - stock.xchng Page 4 © Vjeran Lisjak - stock.xchng Page 6 © abcdz2000, Erik Araujo, Dasz Zsimmermann - stock.xchng Page 8 © 2rainbows - stock.xchng Page 10 © Mark Wagner - stock.xchng Page 10 © Mark Wagner - stock.xchng Page 14 © atoss - Fotolia.com Page 16 © volff - Fotolia.com Page 18 © Stephen Davies - stock.xchng Page 22 © Kiwi - Luc Viatour © Bob McNeely, The White House Carl Lewis (1984, Los Angeles Olympics) Page 23 Dr. T. Colin Campbell © Liddy Hansdottir - Fotolia.com Toate celelalte imagini aparţin editorilor.
Arterioscleroza este reversibilă
În studiul său despre inimă şi stilul de viaţă, dr. Dean Ornish a
investigat 28 de pacienţi cu boli de inimă după ce au efectuat o
schimbare majoră în stilul lor de viaţă. Produsele animale au fost
interzise, în afară de albuşul de ou şi un pahar de lapte degresat
sau de iaurt pe zi.
După doar un an cu o astfel de dietă frecvenţa, gravitatea şi
durata durerilor de inimă a scăzut considerabil. Circulaţia arterială
s-a îmbunătăţit. La 82% dintre pacienţii care au participat la acest
experiment s-a constatat o îmbunătăţire a stării de sănătate a
inimii pe parcursul unui an de zile.
The Lancet, “Can lifestyle changes reverse coronary heart disease?”
(„Poate schimbarea stilului de viaţă să contracaraze boala arterelor coronare?”)
21 July 1990, pp. 129–133.
Publicat de:
Institutul pentru promovarea sănătăţii In den Schmitten 13 57520 Dickendorf Germania
Contact România: E-mail: ioanaolteanu65@gmail.com baos1960@yahoo.com Tel: 0722.706.115 sau 0722.935.783 www.srac.info Noiembrie 2012