12 pagini

n O propunere de strategie de guvernare pentru”telecomunicaþii” (IV) PAGINA 8

n OLIMPISM/ Semnal de alarmã, s-au împotmolit lateste

PAGINA 10

n Proiectul de buget,bazat pe un pachet dereforme legislative

PAGINA 3

5 lei Joi, 28 ianuarie 2021, nr. 19 (6799), anul XXXn MIHAI MARCU, MEDLIFE: "Estimãm cã noile

acþiuni vor fi alocate celor îndreptãþi înintervalul 15-23 februarie"

PAGINA 3

n DE LA 8,1% ÎN ANUL ANTERIOR / Cota de piaþã aCefin Trucks a urcat la 11,8%, în 2020

PAGINA 3

n FOTBAL ªI PANDEMIE/ Pierderi demiliarde pentru marile cluburi

PAGINA 10

n SONDAJ ONU/ Schimbãrileclimatice, o urgenþã globalã

PAGINA 10

GRAM AUR = 238,4625 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5279 RON EURO = 4,8745 RON DOLAR = 4,0189 RON

Infrastructurile de piaþã:Evoluþia ºi perspectivele

Bursele ºi, în general, „in-frastructurile pieþei”sunt fundaþii critice alepieþelor de capital. Con-dusã de creºterea pieþe-lor de capital, importanþaacestor infrastructuri a

crescut. Evoluþia lor a fost remarcabilãºi a generat randamente foarte puterni-ce pentru investitorii pricepuþi.

Indicele FTSE Mondo Visione,cel mai vechi ºi cel mai cunoscut in-dice de evaluare a burselor, ilustrea-zã acest fenomen foarte clar. În pe-rioada 2001-2007, un investitor înburse ºi-ar fi înmulþit banii de 10 ori(aproximativ 47% pe an). În perioa-da 2009-2019, de aproape 6 ori(aproximativ 18% pe an). În perioa-da 2001-2020 cu aproximativ 15%pe an, comparativ cu 10,5% pe an

pentru indicele FTSE All-World. Unpalmares impresionant. (vezi graficFTSE)

În ultimii 20-25 de ani, bursele ºi in-frastructurile de piaþãau cunoscut multeschimbãri: tranziþia latranzacþionarea elec-tronicã, demutualiza-rea, privatizarea ºi ac-tivitatea susþinutã defuziuni ºi achiziþii.Credem cã îºi propunsã serveascã procesulde investiþii globale ca servicii integra-te sau utilitãþi oligopoliste, globale. Înmulte privinþe, ele sunt astãzi laapogeu, atingând capitalizãri extraor-dinare.

Va continua acest lucru? Ne aºtep-tãm cã vor întâmpina noi provocãri

formidabile ºi competitori.* * *

Sã începem cu o definiþie: infra-structurile de piaþã sunt instituþiile, sis-

temele sau serviciilecare susþin diferiteetape esenþiale în pro-cesul general de inve-stiþii. Acestea includinstituþii de tranzac-þionare, compensareºi decontare ºi date depiaþã ºi servicii deanalizã:

• Burse de valori ºi derivate: deexemplu CME, ICE, NASDAQ,CBOE, Deutsche Boerse, LSE,Euronext, B3 (Brazil), TMX (Ca-nada), HKEX, ASX;

• Brokeri Interdealer: de exemplu TPICAP,BGCPartners,Viel-Tradition;

• Camere de compensare: de exem-plu DTCC, LCH, OCC;

• Depozitari centrali de valorimobiliare, registratori, agenþi detransfer, servicii de înregistrare detranzacþii OTC;

• Bãnci custode: de exemplu StateStreet, BONY Mellon, NorthernTrust;

• Servicii de date de piaþã: de exem-plu Bloomberg, Refinitiv, IHSMarkit;

• Analize de date financiare : furni-zori de indici, agenþii de rating deexemplu S&P, Moody’s, Fitch.

În mod tradiþional, acestea erau (ºimai sunt în mare parte) activitãþi infra-structurale distincte sau întreprinderiimplicate în diferite etape ale procesu-lui de investiþii.

Ca întreprinderi, acestea împãr-

tãºesc mai multe caracteristici econo-mice intrinseci favorabile:

Venituri în continuã creºtere

În general, infrastructurile pieþei pro-ceseazã tranzacþiile - de exemplu achizi-þii ºi vânzãri de valori mobiliare sau con-tracte pe derivate ºi taxeazã pentru servi-ciile lor cu un mix de comisioane detranzacþionare ºi / sau taxe de acces. Ta-xele de tranzacþionare reprezintã pro-cente mici din volumele tranzacþionate,dar din moment ce volumele sunt enor-me, veniturile se adunã. Bursele / infra-structurile de piaþã genereazã, de aseme-nea, date valoroase, pe care le vând prinabonament. Toate aceste elemente re-prezintã venituri variabile ºi beneficiazãde creºterea constantã a volumelor detranzacþii pe pieþele de capital.

(continuare în pagina 12)

DE LA ªTEFAN TIPÃTESCU LA CSEKE ATTILA

Prefecturile, politizate la nivelulconduceriilGuvernul a adoptat o ordonanþã de urgenþã prin care politizeazã funcþiile de prefect ºisubprefectl Prin actul normativ se înfiinþeazã ºi 42 de posturi de secretar general de prefecturã

Ceea ce nu a fãcut PSD în nenu-mãratele guvernãri social-de-mocrate pe care le-a avut în ulti-mii 30 de ani a reuºit noua coa-

liþie guvernamentalã ºi parlamentarãde centru-dreapta: prefecþii ºi subpre-fecþii devin demnitari numiþi politic.

Practic, PNL, UDMR ºi USR-PLUS au realizat ceea ce era consem-nat de Ion Luca Caragiale în “O scriso-are pierdutã” referitor la funcþia deprefect al judeþului, dar care nu era le-giferat, ci mai degrabã era o cutumã:persoana numitã în aceastã funcþie esteun om al partidului aflat la guvernare,chiar un membru de partid.

Prin noul act normativ adoptat deguvernul Cîþu, la iniþiativa lui CsekeAttila, ministrul Dezvoltãrii, Lucrãri-lor Publice ºi Administraþiei, prefecþiiºi subprefecþii sunt scoºi din sfera înal-

þilor funcþionari publici ºi trecuþi în ca-tegoria demnitarilor, pentru ca numi-rea lor politicã sã nu mai poatã fi îm-piedicatã de nicio chichiþã legislativã.

Cu toate acestea, premierul FlorinCîþu a declarat dupã ºedinþa de guvernde ieri, în care a fost aprobatã ordonan-þa de urgenþã prin care a fost modificatCodul Administrativ, cã “nu este vor-ba despre o politizare a funcþiei de pre-fect, ci despre o reaºezare a acesteia,reaºezare prevãzutã în programul ac-tualei coaliþii de guvernare”.

La rândul sãu, ministrul Cseke Atti-la a declarat: „Reglementãm ce avemde fapt, în realitate, în funcþiile de pre-fecþi ºi subprefecþi oameni politici.Terminãm cu aceastã ipocrizie. E denotorietate cã oamenii politici, prin di-verse concursuri organizate ajung încategoria înalþilor funcþionari publici,

pentru a exercita în mod temporar ace-ste funcþii. Conform articolului 123aliniat 2 din Constituþie, prefectul re-prezintã la nivel local guvernul. Gu-vernul este unul politic, susþinut ºi vo-tat în Parlament de o majoritate politi-cã. Din punctul nostru de vedere, fun-cþia de prefect trebuie sã fie politicã,mai ales cã numirea este fãcutã de Gu-vern. La fel ºi în cazul subprefecþilor.Din analiza noastrã, nu existã niciopersoanã, în ultimii 30 de ani, care sã fiexercitat în vreu judeþ douã mandateîntregi de prefect sub douã guvernepolitice diferite. Fiecare guvern ºi-adorit sã aibã reprezentanþi proprii la ni-vel local. Actul aprobat astãzi este oreaºezare în normalitatea constituþio-nalã despre care vorbim”.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

GUVERNATORUL BÃNCIICENTRALE DIN CHINASUGEREAZÃ

Listarea AntGroup,posibil sã fiereluatãl IPO-ul grupului, careurma sã fie cel mai mare dinistorie, a fost anulat deautoritãþile de reglementaredin China în noiembrie anultrecut, cu numai câteva zileînainte de lansarea pe pieþeledin Shanghai ºi Hong KonglAutoritãþile dereglementare sunt îngrijoratecã Ant prezintã un riscsistemic pentru economie

Oferta publicã iniþialã (IPO) a AntGroup Co., companie controlatã de JackMa, fondatorul gigantului chinez dee-commerce Alibaba Group HoldingLtd., s-ar putea relua dacã societatea îºirezolvã problemele, dupã cum a sugeratrecent guvernatorul bãncii centrale dinChina, Yi Gang, conform CNBC.

IPO-ul grupului, care urma sã fie celmai mare din toate timpurile, a fostanulat în noiembrie 2020 de autoritãþi-le de reglementare din China, cu nu-mai câteva zile înainte de lansarea pepieþele din Shanghai ºi Hong Kong. Laacel moment, Bursa de Valori dinShanghai a informat cã Ant Group araportat “probleme semnificative, pre-cum schimbãri în mediul de reglemen-tare a tehnologiei financiare”, ceea ceînseamnã cã este posibil sã nu respecteregulile de listare.

Suspendarea IPO-ului a venit, deasemenea, la scurt timp dupã ce JackMa, fondatorul Alibaba, care deþineaproximativ o treime din Ant Group, afãcut câteva comentarii critice la adre-sa autoritãþi i de reglementarefinanciarã a Chinei.

Amintim cã, în luna octombrie 2020,Ant Group obþinuse aprobarea finalã decare mai avea nevoie - cea a autoritãþiide reglementare a pieþei de capital dinChina - pentru lansarea ofertei sale pu-blice iniþiale duale prin care urmãrea sãatragã 35 de miliarde de dolari. Înaintesã obþinã aprobarea autoritãþii chineze,Ant primise undã verde pentru listareala Hong Kong Stock Exchange.

Compania þintea o evaluare de circa250 de miliarde de dolari în operaþiuneade listare a sa la bursele din Hong Kongºi Shanghai (pe Star Market, creatã dupãmodelul Nasdaq), iar aceasta era preco-nizatã sã depãºeascã IPO-ul lansat în2019 de gigantul petrolier saudit Aram-co, careaatras29,4miliardededolari.

A.V.

(continuare în pagina 8)

Riscurile economiei globale (4)

Dacã analizãm raportul celeide-a IX-a ediþii a ForumuluiMondial privind RiscurileGlobale 2014 vedem cã astãzi

economia mondialã are în faþã zece ri-scuri globale mari: crize fiscale îneconomiile cheie, ºomaj structural ri-dicat, crizele de apã, disparitate a ve-niturilor, eºecul în adaptarea la schim-bãrile climatice, incidenþa sporitã aevenimentelor de vreme extremã,eºecul guvernanþei globale, crizelealimentare, eºecul mecanismelor fi-nanciare ºi instabilitatea politicã ºisocialã.

Sã mã explic: vorbim de riscurile le-gate de mediul înconjurãtor ºi dome-niul economic.

Iatã cã la 30 de ani de când au înce-put privatizãrile mãsurile legislativede atunci îºi gãsesc rãspuns (condiþiilepost privatizare de mediu ºi investiþiitehnologice).

Alãturi de aceste riscuri apare ºi ri-scul denumit “generaþia pierdutã”, ge-

neraþia tânãrã confruntatã cu crizaeconomicã ºi a mediului, dar ºi cuºomaj masiv. În concret, vorbim deexistenþa unor locuri de muncã precarecare înfrâneazã eforturile tinerilor dea-ºi construi un viitor, generândtulburãri sociale.

Astãzi în economiile dezvoltate,numãrul mare de absolvenþi ai siste-melor educaþionale scumpe ºi demo-date, absolvenþi cu competenþe nepo-trivite, atrag atenþia asupra nevoii deadaptare ºi integrare a educaþiei lorprofesionale. Deci, generaþia nativilordigitali are mari ambiþii în sensulîmbunãtãþirii lumii, dar se simtedeconectatã de la politici.

Care este atunci performanþa mana-gementului politic statal? Maxima“Nu este important sã-i faci pe oamenisã munceascã, trebuie sã-i faci sã dore-ascã sã munceascã cu placere, cu moti-vaþie spre a obþine performanþã”.

Câteva cuvinte despre crizele fisca-le, aflate în topul clasamentului pri-vind riscurile globale.

Guvernele înregistreazã deficite,cheltuind mai mult decât colecteazãprin impozite.

Apoi, acoperã deficitul prin vânza-rea de obligaþiuni, împrumutând banide la investitori privaþi pe care urmea-zã sa-i ramburseze cu dobândã.

(continuare în pagina 4)

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA

Mircea Ursache

Astãzi economia mondialã are în faþã zece riscuri globale mari: crize fisca-le în economiile cheie, ºomaj structural ridicat, crizele de apã, disparitatea veniturilor, eºecul în adaptarea la schimbãrile climatice, incidenþa spo-ritã a evenimentelor de vreme extremã, eºecul guvernanþei globale,crizele alimentare, eºecul mecanismelor financiare ºi instabilitateapoliticã ºi socialã.

Analizã realizatã de:- Andre Cappon;- Yanlin Zhu;- Kevin Mellyn;- Stephan Mignot;- Guy Manuel;- Marina Alcalde.