Înțelegerea publică a științei și “alfabetizarea...

transcript

Școala doctorală de sociologieFacultatea de Sociologie și Asistență Socială

Universitatea din București

Înțelegerea publică a științei și “alfabetizarea științifică”

Probleme conceptuale, metodologice și etice

Cosima Rughiniș

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Universitatea din București

9 noiembrie 2010

Structură

Despre cercetările sociologice privind alfabetizările de tot felul

– Conceptele folosite

– Comunitățile de cercetare

• Distincții disciplinare

• Distincții metodologice

– Întrebările care ghidează investigațiile empirice

– Asumpțiile morale privind subiectul cunoașterii

(Paranteză)

Operaționalizare, măsurare, date, reconstrucție

Relevanța teoretică a alfabetizărilor științifice

– Adecvare conceptuală

– Validitate a măsurării

– Relevanță cauzală

– Relevanță morală

ALFABETIZĂRIPrima secțiune

Întrebare

Ce fel de alfabetizări sunt conceptualizate și studiate?

………………………..……. literacy

Scatterplot [1]

Philos.Proced.SexualHealth num.HistoricalArtsCivicStatistical

LegalEcologicalPoliticalEmotional

Mathem.

Financial

Technological

Critical

Visual

Health

Scientific

Information

Emotional Intelligence

Computer

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

2000000

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000

scholar.google.com

Scatterplot [2]

Philos.Proced.

Sexual

Health num.Historical

CivicStatistical

Ecological

Political

Emotional

Mathem.

100000

120000

140000

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

scholar.google.com

X Literacy / Alfabetizare X

Concepte de bază

– Literacy

– Functional literacy

– Numeracy

Figură de stil ?

Analogie ?

Antibiotice

EB 72.5 Nov. – Dec. 2009 (ZA 4999), Gesis - ZACAT

“Antibiotics kill viruses”

Univ. of Georgia Research Magazine

Karius und Baktus, de Thorbjørn Egner, 1949

Copii & antibiotice

RE: Copii sanatosi - fara antibioticenu am dat fetitei antibiotice..sunt impotrivalor..numai daca sunt strict necesare.acum orice medic..le recomanda..desi existafoarte multe produse naturiste...ar trebui sase mai documenteze si medicii

Ce trebuie să știm despre antibiotice

este un bun lucru stiind ca antibioticile sunt pt boli dar pot face si rau prea multe antibioticile.. eu am o boala care iau mult antibiotic iau unul pe zi si trebuie sa fac tratamentul pt un an...si as dorii sa si stiu daca imi face rau? se poate sa-mi raspundeti? multe complimente pt ceea ce ati scris.. multumiri!

Remedii homeopate

• Adina said... "Remediile" din poza sunt produse de firme mari precum Boiron (Oscilocconcinum sau Paragripe) sau Bionorica AG (Sinupret), au etichete pe care scrie tot ce contin: adica 100% extracte din plante si minerale.

http://tagcrowd.com/

Raportul EB 338 Valul 72.5“Antimicrobialresistance”

ÎNTREBĂRILE Secțiunea a doua

Mirările*1+

De ce oamenii nu cunosc fapte științifice elementare?

De ce oamenii nu cunosc fapte științifice direct relevante pentru sănătatea lor?

Întrebările - PUS

Care este nivelul alfabetizării științifice într-o anumită populație?• Cum variază?

Cum afectează lipsa de cunoaștere științifică a publicului atitudinea sa față de știință?

Cum este prezentată știința în mass-media?

Ce putem face pentru a reduce consumul incorect de antibiotice?

Cum influențează alfabetizarea statistică dependența de jocuri de noroc?

Cum influențează alfabetizarea statistică înțelegerea mesajelor medicale (informed consent)?

Atitudine - antibiotice

EB 72.5 Nov. – Dec. 2009 (ZA 4999), Gesis - ZACAT

Atitudinea față de știință

Science and technology make our lives healthier, easier and more confortable – [Strongly agree/1...4 /Strongly disagree]

Scientists should be allowed to experiment on animals like dogs and monkeys, if this can help resolve human health problems

Even if it brings no immediate benefits, scientific research which adds to knowledge should be supported by the Government

Science and technology will improve the quality of life of future generations

Întrebările – soc&antcunoașterii și științei

De ce ne așteptăm ca oamenii să răspundă conform așteptărilor noastre?

Cum “cunosc” oamenii aceste fapte științifice?

– În ce contexte este produsă această cunoaștere?• Când, cu cine, împotriva cui?

– Ce fel de cunoaștere este ea?• Cunoaștere științifică ?

• Cunoaștere / credință / reprezentare / model, schiță

– În ce contexte este folosită?• Când, cu cine, împotriva cui?

Curente de cercetareȘtiințele educației– În clasă

Public Understanding of Science– După absolvire / acasă: situația de interviu, consumul media

• Miller 1997, Rapoarte Eurobarometer & NSF

Psihologie, psihologie socială– În laborator

Sociologia & antropologia cunoașterii și științei– Pe teren

• Wynne 1992, Auyero & Swistun 2007, Desantis 2003

Epidemiologie– În spitale / acasă, situația de interviu

• McNulty & al, 2007

NATURA UMANĂSecțiunea a treia

Dispute morale

Oamenii sunt mai degrabă…

– Atrași de cunoaștere /Averși față de cunoaștere

– Părtinitori în cunoaștere (confirmation bias, EFA etc)

– In/competenți în cunoaștere

Cunoașterea comună este mai degrabă…– similară cu / diferită de cea științifică

– produsă rațional / irațional

• Hot / cold knowledge

• Satisficing & bounded rationality

• Heuristics & biases: (Daniel Kahneman & Amos Tversky)– www.acceleratingfuture.com/michael/works/heuristicsandbiases.htm

• Raționalizarea

– funcțională / disfuncțională - prin consecințele sale

Heuristics & biases

Availability / disponibilitatea

Base rate neglect / neglijarea distribuției de bază

Eroarea fundamentală de atribuire

Contagiunea

Confirmation bias

Planning fallacy

Asimetrie în evaluarea riscurilor

VALIDITATEA MĂSURĂRIISecțiunea a patra

Validitatea

În relație cu un concept…

– Neobservabil direct

– Definit teoretic

– Apoi operaționalizat

• Care este relația dintre conceptul teoretic și cel operaționalizat? (Saris & Gallhofer 2007)

De ce măsurăm?

Studiul variabilității cantitative: mult / puțin

– Ordonarea variabilității tipologice (“de alt fel”)

• Asemănări – Spațiu – Axe (Dimensiuni)

– Comparabilitate / co-mensurabilitate

– Vizibilitatea schimbării

– Simplificarea înțelegerii transformărilor

– Simplificarea înțelegerii co-variațiilor

Cum argumentăm legitimitatea măsurării?

– O măsurare bună este “validă”

Evaluări ale validității

Validitatea este o ipoteză (Downing 2003)

– Argumentată empiric

– Cu argumente pro și contra interpretării propuse

• Pentru un set specific de date

• Privind relația cu conceptul teoretic și conceptul operațional

– Testare pentru verificare și falsificare

– Testare concurențială

Argumente privind validitatea

Conținutul itemilor

Procesul de răspuns

Structura internă a datelor

Relațiile cu alte variabile, similare și nesimilare

Consecințele măsurării

– Consecințele erorilor fals pozitive și fals negative

(Downing 2003)

Legitimitatea cuantificării

Modele de măsurare

Ce anume măsurăm prin indicatorii folosiți?

– Cum sunt produse acele date?

• Care sunt procesele cauzale care conduc la apariția datelor?

– Cum trebuie să analizăm statistic datele pentru a re-construi conceptul operaționalizat?

• Concept teoretic / concept operațional

• Variabile observate / variabilă latentă

• Eroare aleatoare

• Stil de răspuns (eroare sistematică)

CONCEPTUL

-Ce este conceptul? -Ce NU este conceptul?

-Cu cine este asociat conceptul? -Cu cine NU este asociat conceptul?

CONCEPTUL

Variabile latente / observate

Variabilă latentă

Variabilă

observată

De exemplu

Reprezentările mele privind antibioticele

Răspuns

“Fals” / altceva

Eroare aleatoare

Tendința mea de a fi de

acord cu orice

Alternative de măsurare

Model reflectiv

• Familiarizarea cu știința ca o variabilă continuă / categorică– Continuă: dispoziția de a

răspunde corect / incorect / NȘ

• Scală sumativă

• SEM, IRT

– Categorială: dispoziția de oferi un răspuns corect / ghicit / “nu știu”

• Two-step cluster

• Latent class

Model formativ

• Construct formativ numeric continuu– Măsurat ca o combinație

liniară a indicatorilor

– Eventual cu valori discrete

• Construct formativ categoric

Categorial: mai multe tipuri de...

Tipul respondentului: 1. familiarizat 2. ghicitor 3. ignoranță

asumată

Răspuns… 1. Corect 2. Incorect 3. Nu știu

-Variabile observate nominale: corect, incorect, nu știu-Variabilă latentă nominală – trei tipuri de oameni / reprezentări / atitudini

True/Correct

/Incorrect

False/Correct

/Incorrect

Scientific

Knowledge

(respondent

specific)

Scientific

misconception

(item and

respondent

specific)

Disposition to

answer DK

when uncertain

(respondent

specific)

Acquiescence

(respondent

specific)

Mai multe dispoziții continue

Model reflectiv:

-Indicatori corelați- Indicatori substituibili

-Variabila latentă este dispoziția de a da un anumit tip de răspuns-- Continuă sau discretă?

Knowledge of scientific constructs

Operationalized knowledge of scientific constructs

“True”

response style

Knowledge of scientific constructs

Operationalized knowledge of scientific constructs

e1v1’

v10’

v11’

v12’

v13’

“True”

Response style

Dependent variable of interest

Model formativ:

-Indicatori NE-corelați-Indicatori NE-substituibili

-Variabila latentă este rezultatul unui ansamblu de trăsături care explică un efect dat

-Ex: worldview-Ex: status, socializare,satisfactia cu un produs

Invarianța măsurării

Putem argumenta faptul că un test măsoară aceeași variabilă latentă în două contexte sociale diferite?

– Două țări, tineri / bătrâni, femei / bărbați

– Aceeași structură a conceptului

– Aceleași corelații între variabila latentă și itemi

• Pentru a compara corelații

– Același nivel de plecare

• Pentru a compara nivelul mediu

DE EXEMPLU: ALFABETIZAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI ATITUDINEA FAȚĂ DE ȘTIINȚĂ

Secțiunea a cincea

Po NoFi Sw

0.40 0.45 0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85

Number of correct answers rescaled [0,1], 13 items

Ecological fallacy

Fr1Fr2

NL2NL3

It1It2

Ie1Ie2

Po1Po2

No3 Fi1

Sw1Sw2

Sw3 At1

Cy1Cy2

Ee1Ee2

Ma1Ma2

Sk1Sk2

0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9

Number of correct answers rescaled [0,1], 13 items

RELEVANȚA TEORETICĂ A MĂSURĂRII ALFABETIZĂRILOR

Secțiunea a șasea

Adecvare conceptuală

Alfabetizările

– Dispoziții individuale trans-contextuale ?• Dispoziție continuă (model reflectiv – SEM, IRT)

• Dispoziție discontinuă (model reflectiv - LCA)

– Worldview (model formativ)

– Cunoaștere generată & variabilă situațional

Conceptualizări alternative

– Literacy vs. intimacy, familiarity

– Literacy vs. awareness

– Distanța socială față de… știință

Influență

Cât de importante sunt credințele / cunoștințele

– Pentru înțelegerea / explicarea…

• Atitudinilor?– Legătura dintre o reprezentare descriptivă și o concepție morală

asupra lumii

• Comportamentului?– TPB

TPB [Theory of Planned Behavior]

Icek Azjen 1991 [http://www.people.umass.edu/aizen/]“behavior is a function of salient information, or beliefs, relevant to the behavior”

Atitudine

Credințe privind efectele acțiunii X Evaluarea efectelor

Norme subiective

Credințe privind normelesubiective și actuale X Evaluarea

normelor

Control comportamental perceput

Credințe privind competența șicontrolul X Influența controlului

perceput

Intenție Comportament

Control comportamental real

Re-conceptualizare

Pentru a explica atitudinile față de știință, este mai relevant să pornim de la ignoranța asumată decât de la familiaritatea cu știința

– Are o componentă atitudinală

– Alfabetizarea științifică = tip de poziționare

Conceptualizarea familiarizării cu știința ca o variabilă nominală (și nu numerică) este plauzibilă

CONCLUZIIUltima secțiune

Concepte

Mai teoretice

• “Alfabetizări”– Ce fel de cunoaștere?

– Cum e cuantificabilă?

– Variabilitatea…

• Situațională / dispozițională?

• Calitativă

– Cantitativă

– Continuă / Categorială

– Relevanța cunoașterii

• Din punct de vedere cognitiv oamenii sunt *……………….+

• Cunoașterea e cauză / efect

Mai metolodogice

• Nor de puncte în spațiu / axe– Eroarea ecologică

• Validitate a măsurării– Față de un concept teoretic /

operaționalizat măsurabil

– Zone de argumentare

• Modele de măsurare & interpretare– Variabile latente / observate

• Stil de răspuns

– Variabile continue / categoriale

– Invarianță contextuală

Înțelegerea publică a științei și “alfabetizarea...

Documents