Școala doctorală de sociologieFacultatea de Sociologie și Asistență Socială
Universitatea din București
Înțelegerea publică a științei și “alfabetizarea științifică”
Probleme conceptuale, metodologice și etice
Cosima Rughiniș
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Universitatea din București
9 noiembrie 2010
Structură
Despre cercetările sociologice privind alfabetizările de tot felul
– Conceptele folosite
– Comunitățile de cercetare
• Distincții disciplinare
• Distincții metodologice
– Întrebările care ghidează investigațiile empirice
– Asumpțiile morale privind subiectul cunoașterii
(Paranteză)
Operaționalizare, măsurare, date, reconstrucție
Relevanța teoretică a alfabetizărilor științifice
– Adecvare conceptuală
– Validitate a măsurării
– Relevanță cauzală
– Relevanță morală
ALFABETIZĂRIPrima secțiune
Întrebare
Ce fel de alfabetizări sunt conceptualizate și studiate?
………………………..……. literacy
Scatterplot [1]
Philos.Proced.SexualHealth num.HistoricalArtsCivicStatistical
LegalEcologicalPoliticalEmotional
Mathem.
Financial
Technological
Critical
Visual
Media
Health
Scientific
Information
Emotional Intelligence
Computer
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
1400000
1600000
1800000
2000000
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000
goo
gle
.co
m
scholar.google.com
Scatterplot [2]
Philos.Proced.
Sexual
Health num.Historical
Arts
CivicStatistical
Legal
Ecological
Political
Emotional
Mathem.
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
goo
gle
.co
m
scholar.google.com
X Literacy / Alfabetizare X
Concepte de bază
– Literacy
– Functional literacy
– Numeracy
Figură de stil ?
Analogie ?
Antibiotice
EB 72.5 Nov. – Dec. 2009 (ZA 4999), Gesis - ZACAT
“Antibiotics kill viruses”
Univ. of Georgia Research Magazine
Karius und Baktus, de Thorbjørn Egner, 1949
Copii & antibiotice
RE: Copii sanatosi - fara antibioticenu am dat fetitei antibiotice..sunt impotrivalor..numai daca sunt strict necesare.acum orice medic..le recomanda..desi existafoarte multe produse naturiste...ar trebui sase mai documenteze si medicii
Ce trebuie să știm despre antibiotice
este un bun lucru stiind ca antibioticile sunt pt boli dar pot face si rau prea multe antibioticile.. eu am o boala care iau mult antibiotic iau unul pe zi si trebuie sa fac tratamentul pt un an...si as dorii sa si stiu daca imi face rau? se poate sa-mi raspundeti? multe complimente pt ceea ce ati scris.. multumiri!
Remedii homeopate
• Adina said... "Remediile" din poza sunt produse de firme mari precum Boiron (Oscilocconcinum sau Paragripe) sau Bionorica AG (Sinupret), au etichete pe care scrie tot ce contin: adica 100% extracte din plante si minerale.
http://tagcrowd.com/
Raportul EB 338 Valul 72.5“Antimicrobialresistance”
ÎNTREBĂRILE Secțiunea a doua
Mirările*1+
De ce oamenii nu cunosc fapte științifice elementare?
De ce oamenii nu cunosc fapte științifice direct relevante pentru sănătatea lor?
Întrebările - PUS
Care este nivelul alfabetizării științifice într-o anumită populație?• Cum variază?
Cum afectează lipsa de cunoaștere științifică a publicului atitudinea sa față de știință?
Cum este prezentată știința în mass-media?
Ce putem face pentru a reduce consumul incorect de antibiotice?
Cum influențează alfabetizarea statistică dependența de jocuri de noroc?
Cum influențează alfabetizarea statistică înțelegerea mesajelor medicale (informed consent)?
Atitudine - antibiotice
EB 72.5 Nov. – Dec. 2009 (ZA 4999), Gesis - ZACAT
Atitudinea față de știință
Science and technology make our lives healthier, easier and more confortable – [Strongly agree/1...4 /Strongly disagree]
Scientists should be allowed to experiment on animals like dogs and monkeys, if this can help resolve human health problems
Even if it brings no immediate benefits, scientific research which adds to knowledge should be supported by the Government
Science and technology will improve the quality of life of future generations
Întrebările – soc&antcunoașterii și științei
De ce ne așteptăm ca oamenii să răspundă conform așteptărilor noastre?
Cum “cunosc” oamenii aceste fapte științifice?
– În ce contexte este produsă această cunoaștere?• Când, cu cine, împotriva cui?
– Ce fel de cunoaștere este ea?• Cunoaștere științifică ?
• Cunoaștere / credință / reprezentare / model, schiță
– În ce contexte este folosită?• Când, cu cine, împotriva cui?
Curente de cercetareȘtiințele educației– În clasă
Public Understanding of Science– După absolvire / acasă: situația de interviu, consumul media
• Miller 1997, Rapoarte Eurobarometer & NSF
Psihologie, psihologie socială– În laborator
Sociologia & antropologia cunoașterii și științei– Pe teren
• Wynne 1992, Auyero & Swistun 2007, Desantis 2003
Epidemiologie– În spitale / acasă, situația de interviu
• McNulty & al, 2007
NATURA UMANĂSecțiunea a treia
Dispute morale
Oamenii sunt mai degrabă…
– Atrași de cunoaștere /Averși față de cunoaștere
– Părtinitori în cunoaștere (confirmation bias, EFA etc)
– In/competenți în cunoaștere
Cunoașterea comună este mai degrabă…– similară cu / diferită de cea științifică
– produsă rațional / irațional
• Hot / cold knowledge
• Satisficing & bounded rationality
• Heuristics & biases: (Daniel Kahneman & Amos Tversky)– www.acceleratingfuture.com/michael/works/heuristicsandbiases.htm
• Raționalizarea
– funcțională / disfuncțională - prin consecințele sale
Heuristics & biases
Availability / disponibilitatea
Base rate neglect / neglijarea distribuției de bază
Eroarea fundamentală de atribuire
Contagiunea
Confirmation bias
Planning fallacy
Asimetrie în evaluarea riscurilor
VALIDITATEA MĂSURĂRIISecțiunea a patra
Validitatea
În relație cu un concept…
– Neobservabil direct
– Definit teoretic
– Apoi operaționalizat
• Care este relația dintre conceptul teoretic și cel operaționalizat? (Saris & Gallhofer 2007)
De ce măsurăm?
Studiul variabilității cantitative: mult / puțin
– Ordonarea variabilității tipologice (“de alt fel”)
• Asemănări – Spațiu – Axe (Dimensiuni)
– Comparabilitate / co-mensurabilitate
– Vizibilitatea schimbării
– Simplificarea înțelegerii transformărilor
– Simplificarea înțelegerii co-variațiilor
Cum argumentăm legitimitatea măsurării?
– O măsurare bună este “validă”
Evaluări ale validității
Validitatea este o ipoteză (Downing 2003)
– Argumentată empiric
– Cu argumente pro și contra interpretării propuse
• Pentru un set specific de date
• Privind relația cu conceptul teoretic și conceptul operațional
– Testare pentru verificare și falsificare
– Testare concurențială
Argumente privind validitatea
Conținutul itemilor
Procesul de răspuns
Structura internă a datelor
Relațiile cu alte variabile, similare și nesimilare
Consecințele măsurării
– Consecințele erorilor fals pozitive și fals negative
(Downing 2003)
Legitimitatea cuantificării
Modele de măsurare
Ce anume măsurăm prin indicatorii folosiți?
– Cum sunt produse acele date?
• Care sunt procesele cauzale care conduc la apariția datelor?
– Cum trebuie să analizăm statistic datele pentru a re-construi conceptul operaționalizat?
• Concept teoretic / concept operațional
• Variabile observate / variabilă latentă
• Eroare aleatoare
• Stil de răspuns (eroare sistematică)
CONCEPTUL
-Ce este conceptul? -Ce NU este conceptul?
-Cu cine este asociat conceptul? -Cu cine NU este asociat conceptul?
CONCEPTUL
Variabile latente / observate
Variabilă latentă
Variabilă
observată
De exemplu
Reprezentările mele privind antibioticele
Răspuns
“Fals” / altceva
Eroare aleatoare
Tendința mea de a fi de
acord cu orice
Alternative de măsurare
Model reflectiv
• Familiarizarea cu știința ca o variabilă continuă / categorică– Continuă: dispoziția de a
răspunde corect / incorect / NȘ
• Scală sumativă
• SEM, IRT
– Categorială: dispoziția de oferi un răspuns corect / ghicit / “nu știu”
• Two-step cluster
• Latent class
Model formativ
• Construct formativ numeric continuu– Măsurat ca o combinație
liniară a indicatorilor
– Eventual cu valori discrete
• Construct formativ categoric
Categorial: mai multe tipuri de...
Tipul respondentului: 1. familiarizat 2. ghicitor 3. ignoranță
asumată
Răspuns… 1. Corect 2. Incorect 3. Nu știu
-Variabile observate nominale: corect, incorect, nu știu-Variabilă latentă nominală – trei tipuri de oameni / reprezentări / atitudini
True/Correct
False
/Incorrect
DK
False/Correct
True
/Incorrect
DK
Scientific
Knowledge
(respondent
specific)
Scientific
misconception
(item and
respondent
specific)
Disposition to
answer DK
when uncertain
(respondent
specific)
Acquiescence
(respondent
specific)
Mai multe dispoziții continue
Model reflectiv:
-Indicatori corelați- Indicatori substituibili
-Variabila latentă este dispoziția de a da un anumit tip de răspuns-- Continuă sau discretă?
Knowledge of scientific constructs
Operationalized knowledge of scientific constructs
V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
V11
V12
V13
e1v1
v2
v3
v4
v5
v6
v7
v8
v9
v10
v11
v12
v13
e2
e3
e4
e5
e6
e7
e8
e9
e10
e11
e12
e13
“True”
response style
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Knowledge of scientific constructs
Operationalized knowledge of scientific constructs
V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
V11
V12
V13
e1v1’
v2’
v3’
v4’
v5’
v6’
v7’
v8’
v9’
v10’
v11’
v12’
v13’
e2
e3
e4
e5
e6
e7
e8
e9
e10
e11
e12
e13
“True”
Response style
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Dependent variable of interest
Model formativ:
-Indicatori NE-corelați-Indicatori NE-substituibili
-Variabila latentă este rezultatul unui ansamblu de trăsături care explică un efect dat
-Ex: worldview-Ex: status, socializare,satisfactia cu un produs
Invarianța măsurării
Putem argumenta faptul că un test măsoară aceeași variabilă latentă în două contexte sociale diferite?
– Două țări, tineri / bătrâni, femei / bărbați
– Aceeași structură a conceptului
– Aceleași corelații între variabila latentă și itemi
• Pentru a compara corelații
– Același nivel de plecare
• Pentru a compara nivelul mediu
DE EXEMPLU: ALFABETIZAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI ATITUDINEA FAȚĂ DE ȘTIINȚĂ
Secțiunea a cincea
Fr
Be
NL
De
It
Lu
Dk
Ie
UK
EL
Es
Po NoFi Sw
At
Cy
Cz
Ee Hu
Lv
Lt
Ma
Po
Sk
Si
Bu
Ro
Tk
Hr
Ic
Ch
0.55
0.60
0.65
0.70
0.75
0.80
0.85
0.40 0.45 0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85
Att
itu
de
-su
mm
ativ
e s
core
re
scal
ed
[0
-1],
4 it
em
s
Number of correct answers rescaled [0,1], 13 items
Ecological fallacy
Fr1Fr2
Fr3
Be1
Be2
Be3
NL1
NL2NL3
De1
De2
De3
It1It2
It3
Lu1
Lu2
Lu3
Dk1
Dk2
Dk3
Ie1Ie2
Ie3
UK1
UK2
UK3
EL1
EL2
EL3
Es1
Es2
Es3
Po1Po2
Po3
No1
No2
No3 Fi1
Fi2
Fi3
Sw1Sw2
Sw3 At1
At2
At3
Cy1Cy2
Cy3
Cz1
Cz2
Cz3
Ee1Ee2
Ee3
Hu1
Hu2
Hu3
Lt1
Lt2
Lt3
Li1
Li2
Li3
Ma1Ma2
Ma3
PL1
PL2
PL3
Sk1Sk2
Sk3
SL1
SL2
SL3
Bu1
Bu2
Bu3
Ro1
Ro2
Ro3
Tk1
Tk2
Tk3
Hr1
Hr2
Hr3
Ie1
Ie2
Ie3
Ch1
Ch2
Ch3
0.55
0.60
0.65
0.70
0.75
0.80
0.85
0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9
Att
itu
de
-su
mm
ativ
e s
core
re
scal
ed
[0
-1],
4 it
em
s
Number of correct answers rescaled [0,1], 13 items
RELEVANȚA TEORETICĂ A MĂSURĂRII ALFABETIZĂRILOR
Secțiunea a șasea
Adecvare conceptuală
Alfabetizările
– Dispoziții individuale trans-contextuale ?• Dispoziție continuă (model reflectiv – SEM, IRT)
• Dispoziție discontinuă (model reflectiv - LCA)
– Worldview (model formativ)
– Cunoaștere generată & variabilă situațional
Conceptualizări alternative
– Literacy vs. intimacy, familiarity
– Literacy vs. awareness
– Distanța socială față de… știință
Influență
Cât de importante sunt credințele / cunoștințele
– Pentru înțelegerea / explicarea…
• Atitudinilor?– Legătura dintre o reprezentare descriptivă și o concepție morală
asupra lumii
• Comportamentului?– TPB
TPB [Theory of Planned Behavior]
Icek Azjen 1991 [http://www.people.umass.edu/aizen/]“behavior is a function of salient information, or beliefs, relevant to the behavior”
Atitudine
Credințe privind efectele acțiunii X Evaluarea efectelor
Norme subiective
Credințe privind normelesubiective și actuale X Evaluarea
normelor
Control comportamental perceput
Credințe privind competența șicontrolul X Influența controlului
perceput
Intenție Comportament
Control comportamental real
Re-conceptualizare
Pentru a explica atitudinile față de știință, este mai relevant să pornim de la ignoranța asumată decât de la familiaritatea cu știința
– Are o componentă atitudinală
– Alfabetizarea științifică = tip de poziționare
Conceptualizarea familiarizării cu știința ca o variabilă nominală (și nu numerică) este plauzibilă
CONCLUZIIUltima secțiune
Concepte
Mai teoretice
• “Alfabetizări”– Ce fel de cunoaștere?
– Cum e cuantificabilă?
– Variabilitatea…
• Situațională / dispozițională?
• Calitativă
– Cantitativă
– Continuă / Categorială
– Relevanța cunoașterii
• Din punct de vedere cognitiv oamenii sunt *……………….+
• Cunoașterea e cauză / efect
Mai metolodogice
• Nor de puncte în spațiu / axe– Eroarea ecologică
• Validitate a măsurării– Față de un concept teoretic /
operaționalizat măsurabil
– Zone de argumentare
• Modele de măsurare & interpretare– Variabile latente / observate
• Stil de răspuns
– Variabile continue / categoriale
– Invarianță contextuală
