Metodologia cercetarii stiintifice

transcript

Asist. Univ. Dr. Lăcrămioara Brîndușe

Octombrie 2014

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila” 1

Cunoașterea etapelor unei cercetări Definirea conceptelor: scop, obiectiv și ipoteză Aleagerea tipului de strategie de cercetare

adecvat obiectivelor Validarea calității datelor culese Alegerea metodelor adecvate de prelucrare și

analiză a datelor Redactarea unui proiect de cercetare.

Cercetarea științifică (1)

“Ştiinţa este o uşă a cărei cheie este cercetarea” Anton Pann

Cercetarea – proces sistematic de colectare şi analiză a informaţiei (rezultatelor) pentru îmbunătăţirea înţelegerii noastre asupra unui aspect.

Cercetarea științifică(2)

Activitatea de cercetare presupune efectuarea de studii pe baza unei anumite metodologii, pentru a dovedi anumite ipoteze sau pentru a răspunde unor întrebări specifice, inclusiv printr-un proces experimental.

Activitatea trebuie să fie sistematică, să urmeze o serie de etape şi un protocol standardizat riguros, luând în considerare literatura cercetărilor anterioare în domeniu şi stabilind la ce întrebări trebuie răspuns.

Răspunsul necesită o anumită interpretare sau opinie din partea cercetătorului.

Cercetarea științifică (3)Ce inseamna ”cercetarea”?

Este o activitate exigentă și pasionantă, care are șansa să dea rezultate interesante dacă este pregătită cu grijă, dacă răspunde unei reflecții conceptuale solide și dacă se bazează pe cunoștințele existente. (A.P.Contandriopoulos)

Studiu amanunțit efectuat în mod sistematic cu scopul de a cunoaște ceva.(DEX)

Etapele cercetării

1. Stabilirea temei de cercetare (1)

O temă de cercetare poate fi:

1.Inițiativa unui cercetător/grup de cercetători (Cercetătorul identifică o problemă de cercetat din domeniul său de interes).

2.Comandată de un beneficiar (intervine relația dintre cercetător și client).

1. Studiul literaturii

2. Identificarea problemei:a) In studii descriptive – prezinta

discordanta intre ceea ce exista in literatura si ceea ce se gaseste in populatia generala

b) In studii analitice – demonstreaza existenta unei relatii intre expunere si rezultat

3. Definirea problemei- Cat de mare e problema ?- Cand a aparut? E de actualitate?- Unde a aparut?- Pe cine afecteaza? Care sunt

caracteristicile grupului afectat?- Ce s-a facut pana acum?- Ce nu s-a rezolvat?- Intrebarea la care nu exista inca un

raspuns.Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila” 9

Se va tine cont de:Analiza si clarificarea factorilor care pot

contribui la problema de cercetatRelevanta, prioritatea problemeiEvitarea duplicariiUrgenta de a avea dateleAcceptabilitatea studiuluiFezabilitatea studiuluiAplicabilitatea rezultatelor

2. Definirea universului cercetării

Operaționalizarea conceptelor presupune transformarea conceptelor abstracte în dimensiuni și variabile.

Dimensiunile = structurile componente ale proceselor.

Variabilele = factorii care influențează / determină direcțiile de evoluție ale fiecărei structuri.

3. Definirea scopului și a obiectivelor

SCOP = enunț prin care cercetătorul arată ce se așteaptă să obțină în studiul respectiv.

OBIECTIVE = activitățile ce trebuie parcurse pentru

atingerea scopului.Obiectivele sunt cuantificabile și au limite de

timp.In formularea obiectivelor se specifică:

Ce se va realiza, Cât, în ce măsură, Când se așteaptă rezultatul, Cine va beneficia, Unde se va realiza.

3. Definirea scopului și a obiectivelorObiectivele generale - reprezintă legătura între

problemă şi soluţie, sau traduc scopul în termeni operaţionali. Se formulează maxim 4-5 obiective.

Obiectivele specifice derivă din obiectivele generale şi reprezintă un ansamblu particular de măsuri necesare a fi îndeplinite pentru atingerea obiectivului general.

Obiectivele operaţionale sunt activităţi elementare (sarcini) a căror realizare este necesară pentru atingerea obiectivului specific din care derivă.

3. Definirea scopului și a obiectivelor

Obiectivul trebuie să fie SMART :SpecificMăsurabilAdecvatRealistTimp (planificat)

4. Formularea ipotezelor

IPOTEZA = un enunț care stabilește relația dintre o cauză și un efect presupus, sau relația dintre două sau mai multe fenomene.

Forma logică poate fi:- Dacă……................ atunci………………………...

Faci 30’ exerciții fizice diminuezi tensiunea arterială

- Cu cât ........................... cu atât ........................... consumi >250ml lapte/zi scade riscul de

osteoporoză

5. Materiale și metode (Metodologie)

5.1. Selectarea tipului de studiu 5.2. Selecția variabilelor5.3. Populația de studiu5.4. Perioada de timp5.5. Alegerea tehnicilor de colectare a datelor5.6. Analizarea și prelucrarea datelor

5.1. Selectarea tipului de studiu

INTERVINE CERCETĂTORUL ?

ANCHETE/STUDII EXPERIMENTALE

ANCHETE/STUDII OBSERVAȚIONALE

DESCRIPTIVE ANALITICE

EXISTĂ LOT MARTOR ?

5.1. Selectarea tipului de studiu

Strategii de cercetare: Cantitativă / calitativă, Experimentală / non-experimentală, Transversală / longitudinală, Studiu de caz / studiu medical

Metode de cercetare:ObservațiaExperimentulAnchetaAnaliza de conținut

5.2. Selecția variabilelor

Variabilele = factorii care influențează sau determină direcțiile de evoluție ale fiecăreia dintre structurile procesului.

2 categorii:- Cantitative (numerice)

Discrete (întregi)Continue (orice valoare)

- Calitative (fără exprimare numerică)

5.3. Populația de studiu

Poate fi:

1.Populația globală Eșantion

2.Segmente de populație Lot

Eșantion / lot

Eșantion = o colectivitate parțială extrasă aleator

dintr-o populație.- Este reprezentativ pentru populație- Are un nivel satisfăcător de precizie- Populația de origine = populația de referință

sau populația țintă.

Lot = subgrup populațional ales după anumite criterii convenabile studierii.

Tipuri de eșantioane (1)

I. Eșantion probabilistic1. Eșantion aleator simplu - calitatea

eșantionului depinde de: calitatea bazei de sondaj (trebuie să fie completă,

exactă, să nu conțină același element repetat, să fie actualizată)

calitatea listei elementelor care o compun.

1. Eșantionul stratificat - se folosește atunci când straturile se deosebesc semnificativ din punct de vedere al caracteristicii studiate. Populația ținta este decupată în straturi și apoi se alege un anumit număr de elemente pentru fiecare strat.

Tipuri de eșantioane (2)3. Eșantionul în cuiburi (ciorchine, cluster) Se folosește când:

- nu există o bază de sondaj, - întocmirea uneia e dificilă, - populația e dispersată în teritoriu.

Cuibul cuprinde o populație heterogenă.Eșantionarea se face în 3 etape:

se constitue o listă cu cuiburile (localități, familii)se extrag aleator cuiburilese analizează fiecare unitate care compune

cuibul.

4. Eșantion multistadial - asemănător cu cel în cuiburi; se fac mai multe extrageri: - întâi județele, localitățile, familiile - apoi indivizii din ultimul cuib (familie).

5. Eșantionul multifazic - constă din selectarea:- în prima fază a unui eșantion primar pentru

obținerea informațiilor cu caracter general, - în a doua fază, constituirea mai multor

subeșantioane pentru obținerea unor informații suplimentare, mai specifice.

II. Eșantion neprobabilistic1.Eșantion convențional (accidental)2.Eșantion bazat pe atingerea unui scop

a) Eșantioane tipice (metoda unităților tip)b) Eșantionul experțilorc) Eșantion prin coted) Eșantion în bulgăre de zăpadăe) Eșantion fix

5.4. Perioada de timp

Reprezintă perioada de derulare a studiului, în totalitate.

Se poate menționa perioada de culegere de date

5.5. Alegerea tehnicilor de colectare a datelor

I. Utilizarea de documente scrise - oficiale- personale II. Observația – folosită în studii de caz și studii

în teren

III. Informații oferite de subiecți- Interviul- Chestionarul

Chestionarul (1)• Chestionarul este definit ca documentul scris care

este utilizat la instruirea unuia sau mai multor cititori / ascultători pentru a răspunde la una sau mai multe întrebări.

• Întrebările se redactează de la general la specific, de la impersonal la personal, de la cele uşoare la dificile.

• Prima parte a chestionarului va conţine întrebări neutre dar interesante, menite să capteze atenţia, iar întrebările “sensibile” vor fi plasate către sfârşit.

• Intrebările referitoare la caracteristicile personale se vor plasa la începutul/sfârşitul chestionarului.

Chestionarul (2)Etape in realizarea unui chestionar:1.Stabilirea datelor necesare evaluării şi alegerea

tipurilor de întrebări2.Elaborarea întrebărilor3.Stabilirea modului de prezentare a întrebărilor în

chestionar4.Stabilirea modului de codificare5.Pregătirea primei forme a chestionarului şi

pretestarea 6.Organizarea unui studiu pilot şi evaluarea

rezultatelor 7.Realizarea studiului propriu-zis

Chestionarul (3)Calitățile unui bun chestionar:- Să răspundă scopului și obiectivelor anchetei;- Întrebările să fie precise, concise, compatibile cu

nivelul de educație al subiecților;- Să nu emită judecăți d evaloare sau susceptibilități

care să influențeze răspunsul;- Să conțină distincții clare între elemente;- Să fie puse într-o ordine logică;- Să permită prin măsurare o posibilă comparare cu alte

studii;- Să cuprindă o explicație, mulțumiri, asigurarea

anonimatului și a confidențialității, instrucțiuni clare în privința răspunsurilor.

Chestionarul (4)Metode de administrare a chestionarului:• Prin interviu direct • Prin telefon • Trimis prin poștă.

Tipuri de întrebări:- Cu răspuns preformulat (întrebări închise)- Cu răspuns liber (întrebări deschise)- Mixte

Chestionarul (5)Caracteristicile întrebării:• Utilă• Relevantă• Potrivită populației țintă• Să nu inducă confuzie• Să nu inducă răspunsul

Se va avea în vedere:- Claritatea întrebărilor- Secvența intrebărilor- Grafica chestionarului.

5.6. Analizarea și prelucrarea datelor • Datele obținute se prelucrează în funcție de

tipul anchetei:- Cantitativă – prelucrare statistică, rezultate

numerice- Calitativă – procedee complexe

• Soft-uri utilizate:- Microsoft Office Excel- Epi-Info- SPSS, etc.

6. Rezultate

Prezentarea rezultatelor se face sub forma de:

- text, - tabele, - grafice.

Textul cuprinde comentariile cercetătorului privind rezultatele în concordanță cu obiectivele propuse, precum și semnificația statistică a rezultatelor.

Tabelul Tabelul reprezintă construcția compusă din rânduri

șicoloane în care se înscriu datele. Elementele tabelului:

Titlul (indică conținutul tabelului, locul și perioada la care se referă informațiile)

Capul de tabel (conținutul fiecărui rând și a fiecărei coloane)

Rețeaua tabelului (coloanele, rândurile)Datele care pot fi: text sau valori numericeNote explicative, sursa datelor (se scriu sub

tabel).Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila” 35

Tipuri de tabeleSimple: Numarul de

bolnavi internati in Secția X, în functie de gen, luna mai, anul 2011

De grupare: Nascutii vii din anul 2011 dupa greutatea la nastere si gen, in sectia X

Corelative: Rezultatele cercetarii efectelor medicamentului A

Genul Nr. Bolnavi internati

Masculin 45

Feminin 52

Gen Greutate la nastere

Sub 1000

1001-2000

2001-3000

3001-4000

> 4000

M - 1 2 6 1 10

F - 1 3 8 1 13

Total - 2 5 14 2 23

Efect prezent Efect absent Total

Lot cu adm A 250 150 400

Lot fara adm A 25 75 100

Total 275 225 500

Grafice (1)

Sunt cele mai sugestive modalități de prezentare a datelor pentru înțelegerea rezultatelor și un mijloc de studiu în analiza și sinteza cercetării.

Elementele de baza ale unui grafic: titlul, scala de reprezentare, rețeaua graficului.

In plus (acolo unde este cazul):- legenda, - sursa datelor.

Grafice (2)Tipuri de reprezentare grafică: Diagrame:

Coloane, benziLinearăDe structurăHistograma

Reprezentări grafice pe hartă (cartograme),Reprezentări grafice prin figuri (pictograme).

Diagrama - coloane

Utilizate pentru reprezentarea:mai multor fenomene în același locaceluiași fenomen în mai multe locuri

Sunt dreptunghiuri dispuse cu lungimea paralelă cu axa verticală, au suprafața proporțională cu nivelul fenomenului sau marimea indicatorilor reprezentați.

Coloanele se dispun descrescător sau într-o ordine logică!

Sănătatea mentală pe categorii de afecțiuni

Diagrama - benzi

Utilizate pentru reprezentarea:mai multor fenomene în același locaceluiași fenomen în mai multe locuri

Sunt dreptunghiuri așezate orizontal, lungimea fiind paralelă cu axa orizontală.

Benzile trebuie dispuse descrescător sau într-o ordine logică!

Prevalenţa morbidităţii pe clase/grupe de boli

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Anomalii congenitale

Otite, otomastoidite

Epilepsie

Hipertrofia prostatei

Boli renale

Boli ale ochiului

Anemii

Boli endocr., metab., nutriţie

Boli reumatice

Boli ap. digestiv

Boli org. genitale la femei

Boli cardio-vasculare

Nr. cazuri la 100 pers

Diagrama liniarăDenumiri: cronogramă, historiogramăUtilizată pentru reprezentarea succesiunii

în timp a unui fenomen și pentru prezentarea seriilor dinamice (cronologice)

Cuprinde:Pe abscisă: timpul (ore, zile, luni, ani)Pe ordonată: valoarea indicatorilor

Pe aceeași cronogramă pot fi reprezentate una sau mai multe serii, exprimate în aceeași unitate de măsură.

Sursa: INS 2012

Disciplina Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

1970 1980 1990 2000 2010 2020

RomaniaEU

SDR all causes, all ages, per 100000

Sursa: Health for all

Diagrama structurală (1)Se folosește pentru evidențierea părților

componente ale fenomenului . Totalul fenomenului corespunde suprafeței

totale a figurii (luată ca 100%), părțile raportându-se la total, în procente.

Forma diagramei:

Cerc (pie), Dreptunghi.

Diagrama structurală (2)

Părțile componente se înscriu în ordine descrescătoare: Pentru cerc de la dreapta la stânga, în sensul

deplasării acelor de ceasornic Pentru dreptunghi de jos în sus.

Graficul necesită legendăUtilizată pentru reprezentarea a:

2 – 5 elemente (dreptunghi)> 3 elemente (cerc).

Sursa: INSP-CNSISP: Anuar statistic 2011

Histograma

Este o diagrama de distribuție cantitativăSe folosește pentru reprezentarea repartițiilor

pentru care frecvența (absolută sau relativă)se prezintă pe intervale de variație.

Este reprezentată prin dreptunghiuri unite, a căror suparafață este proporțională cu efectivul cazurilor din fiecare clasă sau cu frecvența relativă.

Pe axa absciselor se trec intervalele de valori, pe axa ordonatelor se construiește scara frecvențelor.

CartogramaDistribuția nivelurilor unui fenomen pe un

teritoriu administrativ sau geografic.Zonele unui teritoriu, reprezentat printr-o

hartă, sunt hașurate sau colorate diferit pentru a ilustra nivelele diferite ale fenomenului .

Cartodiagrama: pe fiecare zonă delimitată pe hartă se desenează o coloană a cărei mărime este proporțională cu valoarea pe care o îmbracă fenomenul.

No data

Min = 60

Life expectancy at birth, in years, male

Lastavailable

European Region72.41

No data

Min = 65

Life expectancy at birth, in years, female

Lastavailable

European Region79.8

7. ConcluziiReprezintă ideile cele mai importante, opinia

personală privind rezultatele obţinute precum şi potenţiale direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată.

Se prezintă pentru fiecare obiectiv.

Planul unei lucrari de cercetareI. PARTEA GENERALĂ1. Importanța problemei (baza informației, definirea

problemei, revederea literaturii)II. PARTEA PERSONALĂ1. Scop2. Obiective3. Metodologie (tipul studiului, variabilele, tehnica

colectării datelor, populația, procesare și analiză, considerații etice)

4. Rezultate5. Concluzii6. Recomandări/limite ale lucrăriiIII. BibliografieIV. Anexe Disciplina Sănătate Publică și Management UMF

”Carol Davila” 62

Metodologia cercetarii stiintifice

Documents