MC 13_14_ 2.pdf

Post on 14-Jul-2016

263 views 7 download

transcript

Istoricul dezvoltării Istoricul dezvoltării Meteorologiei Meteorologiei -- bibliografiebibliografie

ATMOSFERA ATMOSFERA TERESTRĂTERESTRĂ

AtmosferaAtmosfera esteeste înveliînveli--şulşul gazosgazos (de(de aer)aer) cece înconîncon--joarăjoară globulglobul terestru,terestru, fiindfiindalcătuităalcătuită dintrdintr--unun amestecamestecmecanicmecanic dede gazegaze,, carecare concon--ţineţine înîn suspensiesuspensie cantităţicantităţivariabilevariabile dede particuleparticule lichilichi--dede (apă)(apă) şişi solidesolide (impuri(impuri--tăţi)tăţi) dede origineorigine terestrăterestră şişicosmicăcosmică..

AtmosferaAtmosfera esteeste propro--prieprie şişi celorlaltecelorlalte planeteplanetedindin SistemulSistemul Solar,Solar, cucuexcepţiaexcepţia planeteiplanetei MercurMercurundeunde nunu sese poatepoate menţinemenţinedatoritădatorită temperaturilortemperaturilorridicateridicate..

ÎnsuşiÎnsuşi spaţiulspaţiul cosmiccosmicconţineconţine înîn proporţiiproporţii foartefoarteredusereduse atomiatomi şişi moleculemoleculealeale diferitelordiferitelor gaze,gaze,precumprecum şişi particuleparticule finefinedede materiematerie cosmicăcosmică şişi vava--poripori dede apăapă..

Originea atmosfereiOriginea atmosfereiIpotezaIpoteza IIAtmosferaAtmosfera terestrăterestră esteeste unun restrest dindin masamasa gazoasăgazoasă inin--

candescentăcandescentă carecare aa fostfost PământulPământul înîn fazafaza iniţialăiniţială aa formăriiformării luilui..

AAceastăceastă masă,masă, aa derivatderivat dindin nebuloasanebuloasa iniţialăiniţială dindin carecare ss--auauformatformat SoareleSoarele şişi planeteleplanetele SistemuluiSistemului SolarSolar .. PământulPământul şişi nunu numai,numai,ss--aa formatformat treptattreptat prinprin coalescenţacoalescenţa resturilorresturilor gazoasegazoase aleale nebuloaseinebuloasei înînmişcare,mişcare, procesproces carecare aa conduscondus lala concentrareaconcentrarea materieimateriei.. ÎnÎn câmpulcâmpulgravitaţionalgravitaţional şişi electromagneticelectromagnetic alal planeteiplanetei înîn formareformare ss--aa produsprodus ooconcentrareconcentrare aa materieimateriei gazoasegazoase rămaserămase,, rezultândrezultând atmosferaatmosfera terestrăterestră..

AceastăAceastă ipotezăipoteză acrediteazăacreditează PământulPământul şişi atmosferaatmosfera sasa caca fiindfiind ooconcentrareconcentrare gravitaţionalăgravitaţională şişi electromagneticăelectromagnetică aa uneiunei părţipărţi dindingazelegazele cosmicecosmice dindin nebuloasanebuloasa iniţialăiniţială,, procesproces începutînceput acumacum 44,,66miliardemiliarde dede aniani..

Ipoteza IIIpoteza IIAltăAltă ipotezăipoteză considerăconsideră căcă gazelegazele cece intrăintră înîn componenţacomponenţa actualăactuală aa atmosatmos--

fereiferei nunu suntsunt rămăşiţerămăşiţe directedirecte aleale celorcelor carecare alcătuiaualcătuiau planetaplaneta noastrănoastră înîn perioadaperioadainiţialăiniţială aa evoluţieievoluţiei salesale..

MaiMai curândcurând eleele reprezintăreprezintă oo „„atmosferăatmosferă secundarăsecundară”,”, rezultatărezultată înîn urmaurma eruperup--ţiilorţiilor vulcanice,vulcanice, emanaţiiloremanaţiilor izvoarelorizvoarelor termale,termale, descompunerilordescompunerilor chimicechimice cece auaueliminateliminat gazelegazele captivecaptive dindin interiorulinteriorul fierbintefierbinte alal planeteiplanetei..

Imaginea unui lac Imaginea unui lac didinn parcul parcul Yellowstone Yellowstone în preajma în preajma căruia se observă prezenţa geyserelorcăruia se observă prezenţa geyserelor

Originea apei din Originea apei din atmosferăatmosferă

PentruPentru origineaoriginea apeiapei dindinatmosferăatmosferă existăexistă dede asemeneaasemenea maimaimultemulte ipotezeipoteze..

UnaUna dintredintre acesteaacestea presupresu--punepune căcă apaapa provineprovine dindin meteometeo--riţiriţi.. LaLa intrareaintrarea înîn atmosferăatmosferă dada--toritătorită creşteriicreşterii temperaturii,temperaturii, genegene--ratărată dede frecare,frecare, gheaţagheaţa meteorimeteori--ţilorţilor ss--aa transformattransformat înîn apă,apă, şişiapoiapoi înîn vapori,vapori, carecare auau coborâtcoborât înînstraturilestraturile inferioareinferioare şişi auau intratintrat înîncircuitulcircuitul apeiapei..

SondajeleSondajele spaţialespaţiale caca--rere auau studiatstudiat compoziţiacompoziţia coco--metelormetelor,, auau depistatdepistat marimaricantităţicantităţi dede gheaţă,gheaţă, înîn carecareapaapa areare structurăstructură identicăidentică cucuceacea dede pepe TerraTerra..

OO altăaltă ipotezăipotezăconsiderăconsideră căcă apaapa atat--mosfericămosferică provineprovine dindinvaporiivaporii dede apăapă emişiemişi dededegazeificareadegazeificarea magmemagme--lorlor,,

existândexistând şişi ipotezaipotezaoriginiioriginii mixtemixte aa apeiapeidindin atmosferă,atmosferă, dindin meme--teoriţiteoriţi şişi degazeificareadegazeificareamagmelormagmelor..

Limitele atmosfereiLimitele atmosfereiLaLa limitalimita infeinfe--

rioarărioară atmosferaatmosfera seseîntrepătrundeîntrepătrunde cucu celecele--laltelalte învelişuriînvelişuri aleale gloglo--bului,bului, cucu litosfera,litosfera, pepe--dosfera,dosfera, hidrosfera,hidrosfera, bibi--osfera,osfera, întrucâtîntrucât aerulaerulpătrundepătrunde înîn păturilepăturile şişiporiiporii rocilor,rocilor, aa solului,solului,înîn apă,apă, înîn şişi printreprintre oror--ganismeleganismele viivii..

LimitaLimita inferioarăinferioarăaa atmosfereiatmosferei esteeste întrîntr--ooaccepţiuneaccepţiune maimai generalăgeneralăsuprafaţasuprafaţa activăactivă aa plapla--neteinetei..

LimitaLimita superioarăsuperioară esteeste multmult maimai greugreu dede stabilit,stabilit, eaea fiindfiind maimai degrabădegrabă unun stratstratdede tranziţietranziţie cătrecătre spaţiulspaţiul interplanetarinterplanetar..

SeSe considerăconsideră caca limitălimită superioarăsuperioară aa atmosferei,atmosferei, limitalimita pânăpână lala carecare sesemanifestămanifestă proceseleprocesele şişi fenomenelefenomenele specificespecifice amesteculuiamestecului dede gazegaze.. UnUn astfelastfel dedefenomenfenomen suntsunt auroreleaurorele polarepolare carecare sese formeazăformează înîn urmaurma ionizăriiionizării aeruluiaerului rarefiatrarefiatalal termosferei,termosferei, prinprin bombardareabombardarea moleculelormoleculelor acestuiaacestuia dede cătrecătre corpusculiicorpusculiielectrizaţi,electrizaţi, dede maremare energie,energie, emişiemişi dede SoareSoare.. LimitaLimita superioarăsuperioară aa acestuiacestui fenomenfenomenesteeste situatăsituată lala circacirca 12001200--18001800 kmkm..

ÎnălţimeaÎnălţimea dede 25002500--30003000 kmkm esteeste consideratăconsiderată potrivitpotrivit unuiunui altalt criteriucriteriulimitalimita superioarăsuperioară aa atmosferei,atmosferei, deoarecedeoarece lala acestacest nivelnivel densitateadensitatea aeruluiaerului seseapropieapropie dede ceacea dindin spaţiulspaţiul interplanetarinterplanetar carecare esteeste asemeniasemeni viduluividului prefectprefect..

Moleculele,Moleculele, atomiiatomii şişi ioniiionii gazelorgazelor dindin straturilestraturile perifericeperiferice aleale atmosatmos--fereiferei (în(în specialspecial aiai hidrogenuluihidrogenului şişi aiai heliului),heliului), atingating vitezaviteza criticăcritică dede 1111,,22 km/skm/s,,vitezăviteză lala carecare particuleleparticulele scapăscapă dindin câmpulcâmpul dede atracţieatracţie alal Pământului,Pământului, părăsescpărăsescatmosferaatmosfera şişi intrăintră înîn spaţiulspaţiul interplanetarinterplanetar.. AceastăAceastă disipare,disipare, sese produceproduce lalaaltitudineaaltitudinea dede 25002500--30003000 kmkm,, numitnumit nivelnivel dede disipaţiedisipaţie..

TeoreticTeoretic,, limitalimita superioarăsuperioară aa atmosfereiatmosferei arar fifi acoloacolo undeunde forţaforţagravitaţionalăgravitaţională şişi ceacea centrifugăcentrifugă sese echilibreazăechilibrează.. PotrivitPotrivit cercetătorucercetătoru--luilui cehceh MM.. Şmuluchovschi,Şmuluchovschi, limitalimita superioarăsuperioară aa atmosfereiatmosferei sese situeazăsitueazălala înălţimeaînălţimea dede 4200042000 kmkm deasupradeasupra EcuatoruluiEcuatorului şişi 2800028000 kmkm deadea--suprasupra zonelorzonelor polarepolare..

DupăDupă criteriulcriteriul acţiacţi--uniiunii magnetismuluimagnetismului tete--restrurestru,, limitalimita superioarăsuperioarăaa atmosfereiatmosferei terestreterestrepoatepoate fifi dusădusă pânăpână lala6400064000 kmkm..

Forma atmosfereiForma atmosferei

ParticipândParticipând lala mişcărilemişcările Pământului,Pământului, atmosferaatmosfera trebuietrebuie săsăaibă,aibă, celcel puţinpuţin teoretic,teoretic, formaforma unuiunui elipsoidelipsoid dede rotaţierotaţie..

AcestAcest elipsoidelipsoid trebuietrebuie dede asemenea,asemenea, săsă fiefie maimai aplatizataplatizat înînregiunileregiunile polarepolare şişi maimai bombatbombat înîn celecele ecuatorialeecuatoriale decâtdecât elipsoidulelipsoidulterestru,terestru, deoarecedeoarece::

-- 11)) forţaforţa centrifugăcentrifugă dindin cece înîn cece maimai redusăredusă dede lala EcuatorEcuatorlala polipoli acţioneazăacţionează maimai puternicputernic asupraasupra atmosfereiatmosferei,, decâtdecât asupraasupra litoslitos--fereiferei dindin cauzacauza densităţiidensităţii maimai redusereduse aa primuluiprimului învelişînveliş şişi pentrupentru că,că,

-- 22)) excesulexcesul dede căldurăcăldură şişi umezealăumezeală dindin atmosferaatmosfera regiuniregiuni--lorlor ecuatorialeecuatoriale genereazăgenerează înîn permanenţăpermanenţă intenseintense mişcărimişcări dede convecţieconvecţieascendentăascendentă..

FormaForma elipsoidalăelipsoidală aa atmosfereiatmosferei inferioareinferioare aa fostfost întărităîntărită dede măsurătorilemăsurătoriledirectedirecte efectuateefectuate dede TeisserencTeisserenc dede BortBort asupraasupra limiteilimitei superioaresuperioare aa troposferei,troposferei, maimaiînaltăînaltă lala EcuatorEcuator ((1616--1818 km),km), maimai joasăjoasă înîn regiunileregiunile temperatetemperate ((1010--1212 km)km) şşii polarepolare((66--88 km)km)..

ElipsoidulElipsoidul dede rotaţierotaţie nunu areare însăînsă oo formaforma fixăfixă,, suferindsuferind neîncetatneîncetat modificărimodificăridatoratedatorate încălzirilorîncălzirilor şişi răcirilorrăcirilor diferenţiatediferenţiate aleale aeruluiaerului şişi modificărimodificări maimai semnificasemnifica--tivetive datoratedatorate atracţieiatracţiei LuniiLunii şişi SoareluiSoarelui,, cunoscutecunoscute subsub numelenumele dede mareemaree atmosfeatmosfe--ricerice..

ÎnÎn straturilestraturile superioaresuperioare,, atmosferaatmosfera nunu maimai areare formaforma dede elipsoid,elipsoid, cici dede parăpară.. ÎnÎn 19601960cercetătorulcercetătorul rusrus VV..GG.. FusenkovFusenkov aa formulatformulat teoriateoria dupădupă carecare atmosferaatmosfera terestrăterestră arar aveaavea formaformadede pară,pară, sausau dede cometă,cometă, cucu parteapartea turtităturtită orientatăorientată înîn permanenţăpermanenţă cătrecătre SoareSoare şişi cucu „„coadacoada””alungităalungită înîn direcţiadirecţia opusăopusă acestuiaacestuia.. AceastăAceastă deformaţiedeformaţie nunu sese datoreazădatorează mişcăriimişcării dede revoluţierevoluţieaa PământuluiPământului prinprin spaţiulspaţiul cosmic,cosmic, cici vântuluivântului solarsolar..

StraturileStraturile superioaresuperioare nunu sese maimai supunsupun decâtdecât înîn micămică măsurămăsură forţeiforţei dede gravitaţiegravitaţie şişi nunusese maimai rotescrotesc odatăodată cucu PământulPământul..

CercetărileCercetările ulterioareulterioare efectuateefectuate cucu racheterachete şişi sateliţisateliţi meteorologicimeteorologici auau confirmatconfirmat teoriateorialuilui VV..GG.. Fusenkov,Fusenkov, celcel puţinpuţin pentrupentru magnetosferămagnetosferă..

Masa atmosfereiMasa atmosfereiDupăDupă calculelecalculele efectuate,efectuate, masamasa realăreală aa atmosfereiatmosferei PământuluiPământului

esteeste dede 55,,147147 xx 10101515tt,, adicăadică dede unun milionmilion dede oriori maimai micămică decâtdecât masamasaplaneteiplanetei carecare esteeste dede 55,,9898 xx 10102727tonetone.. PePe verticalăverticală masamasa atmosfereiatmosfereidescreştedescreşte pepe măsuramăsura scăderiiscăderii presiuniipresiunii şişi densităţiidensităţii aeruluiaerului..

AstfelAstfel lala nivelulnivelul măriimării,, masamasa unuiunui metrumetru cubcub dede aeraer esteeste dede11,,293293kg,kg, lala 1212kmkm înălţimeînălţime esteeste dede 319319g,g, lala 2525kmkm dede 4343g,g, iariar lala 4040kmkmdede numainumai 44gg..

DreptDrept urmare,urmare, 5050%% dindin masamasa atmosfereiatmosferei sese găseştegăseşte pânăpână lala55kmkm înălţime,înălţime, 7575%% pânăpână lala 1010kmkm,, 9595%% pânăpână lala 2020kmkm sisi 9999%% pânăpână lala3636kmkm..

Densitatea aeruluiDensitatea aerului

ParametriiParametrii fizicifizici principaliprincipali aiai aeruluiaerului suntsunt ::presiuneapresiunea,, temperaturatemperatura,, densitateadensitatea şişi volumulvolumul..

DensitateaDensitatea aeruluiaerului (( ρρ ),), esteeste raportulraportul dintredintre masamasaaeruluiaerului (m(m)) şişi volumulvolumul săusău ((VV)),, adicăadică ::

ρ = m/Vρ = m/V (g/cm(g/cm33 sau kg/msau kg/m33 ))

DensitateaDensitatea aeruluiaerului depindedepinde dede:: umiditateumiditate,,temperaturătemperatură,, altitudinealtitudine şişi presiuneapresiunea atmosfericăatmosferică..

11)) DensitateaDensitatea aeruluiaerului uscatuscat,, lala presiunepresiune normală,normală, lala nivelulnivelulmăriimării şişi temperaturatemperatura dede 0000 C,C, esteeste dede 11,,293293 kg/mkg/m33..

22)) DensitateaDensitatea aeruluiaerului umedumed,, esteeste sumasuma dintredintre densitateadensitateaaeruluiaerului uscatuscat şişi densitateadensitatea vaporilorvaporilor dede apăapă conţinuţiconţinuţi ((ρρumum == ρρuscusc ++ρρvapvap)).. VaporiiVaporii dede apăapă auau densitateadensitatea dede 00,,6262 dindin densitateadensitatea aeruluiaerului uscatuscat..

LaLa temperaturitemperaturi joasejoase,, densitateadensitatea aeruluiaerului umedumed diferădiferă foartefoartepuţinpuţin dede densitateadensitatea aeruluiaerului uscat,uscat, dardar lala creştereacreşterea temperaturiitemperaturii acesteacestediferenţediferenţe sese accentueazăaccentuează şişi aerulaerul umedumed devinedevine maimai puţinpuţin densdens,, maimaiuşor,uşor, înîn comparaţiecomparaţie cucu aerulaerul uscatuscat şişi intrăintră înîn convecţieconvecţie termicătermică,, fenofeno--menmen carecare justificăjustifică frecventelefrecventele şişi intenseleintensele ploiploi convectiveconvective dindin zonelezonelecaldecalde şişi umedeumede..

33)) Variaţia densităţii aerului în raport cu altitudineaVariaţia densităţii aerului în raport cu altitudinea. .

LaLa suprafaţasuprafaţa terestrăterestră densitateadensitatea aeruluiaerului prezintăprezintă oo maremare variabilitatevariabilitate legalega--tătă dede schimbărileschimbările dede presiune,presiune, temperaturătemperatură şişi conţinutconţinut înîn vaporiivaporii dede apăapă..

PePe verticalăverticală sese constatăconstată oo descreşteredescreştere aa densităţiidensităţii aeruluiaerului deoarecedeoarece odatăodată cucualtitudineaaltitudinea scadescade forţaforţa gravitaţionalăgravitaţională carecare comprimăcomprimă moleculelemoleculele aeruluiaerului pepe suprafaţasuprafaţaterestrăterestră..

Astfel,Astfel, lala nivelulnivelul măriimării unun cmcm33 dede aeraer conţineconţine aproximativaproximativ 2525 miliardemiliarde dedemolecule,molecule, pepe cândcând lala 600600 kmkm înălţimeînălţime,, unun cmcm33 conţineconţine numainumai 1010 milioanemilioane moleculemolecule..RezultăRezultă aşadaraşadar scădereascăderea presiuniipresiunii şişi aa densităţiidensităţii cucu creştereacreşterea altitudiniialtitudinii..

ScădereaScăderea densităţiidensităţii nunu esteeste atâtatât dede accentuatăaccentuată înîn altitudine,altitudine, cumcum esteeste scăscă--dereaderea dede presiune,presiune, deoarecedeoarece creştereacreşterea altitudiniialtitudinii marcheazămarchează oo scăderescădere aa temperaturiitemperaturiiaerului,aerului, ceeaceea cece contribuiecontribuie lala oo creşterecreştere localălocală aa densităţiidensităţii..

ExempluExemplu:: înîn EuropaEuropa,, densitateadensitatea mediemedie aa aeruluiaerului lala suprafaţasuprafaţa terestrăterestrăesteeste dede 11,,250250 kg/mkg/m33,, lala 500500mm –– 00,,735735 kg/mkg/m33,, lala 10001000mm -- 00,,411411 kg/mkg/m33,, iariar lala 40004000mm–– 00,,004004 kg/mkg/m33.. LaLa altitudineaaltitudinea dede 300300 kmkm,, densitateadensitatea aeruluiaerului esteeste dede 100100 miliardemiliarde dedeoriori maimai micămică decâtdecât lala suprafaţasuprafaţa terestră,terestră, respectivrespectiv 1010--88g/mg/m33..

Legile fundamentale ale gazelorLegile fundamentale ale gazelor

SubSub influenţainfluenţa schimbărilorschimbărilor dede presiunepresiune şişitemperaturătemperatură,, aerulaerul îşiîşi modificămodifică volumulvolumul şi,şi, prinprin urmareurmare şişidensitateadensitatea..

ElEl fiindfiind unun amestecamestec dede gazegaze diferitediferite sese supunesupune legilorlegilorfizicefizice aleale acestoraacestora:: legealegea BoyleBoyle--MariotteMariotte,, legealegea GayGay --LussacLussac şişi ecuaţieiecuaţiei ClapeyronClapeyron -- MendeleevMendeleev..

AcesteAceste legilegi stabilescstabilesc relaţiilerelaţiile dintredintre volumulvolumul,,temperaturatemperatura,, presiuneapresiunea şişi densitateadensitatea aeruluiaerului uscatuscat..

Legea Boyle Legea Boyle -- MariotteMariotte (a transformării izoterme)(a transformării izoterme)

StabileşteStabileşte căcă lala ootemperaturătemperatură constantăconstantă ((TT --constantăconstantă),), presiuneapresiunea unuiunuigazgaz variazăvariază inversinversproporţionalproporţional cucu volumulvolumulgazului,gazului, produsulprodusul dintredintrepresiunepresiune şişi volumvolum avândavândvaloarevaloare constantăconstantă..

PP xx VV == constantconstant..

DeoareceDeoarece presiuneapresiuneaschimbăschimbă numainumai voluvolu--mulmul gazuluigazului nunu şişi nunu--mărulmărul dede molecule,molecule, înîn--seamnăseamnă căcă oo creşterecreşteredede presiunepresiune provoacăprovoacăoo creşterecreştere dede densitadensita--tete,, iariar oo scăderescădere dedepresiunepresiune oo reducerereducere aadensităţiidensităţii..

ÎntreÎntre evoluţiaevoluţia prepre--siuniisiunii şişi densitatedensitate exisexis--tătă oo relaţierelaţie dede directădirectăproporţionalitateproporţionalitate..

Legea Gay Legea Gay -- LussacLussac (a transformării izobare)(a transformării izobare)

StabileşteStabileşte dependepen--denţadenţa dintredintre volumulvolumul unuiunuigazgaz şişi temperaturătemperatură cândcândpresiuneapresiunea sese menţinemenţine concon--stantăstantă ((PP-- constantăconstantă))..

PentruPentru fiecarefiecarecreşterecreştere aa temperaturiitemperaturii cucu1100CC,, toatetoate gazelegazele sese dilatădilatăcucu 11//273273,,1515 dindin volumulvolumul pepecarecare îlîl ocupăocupă lala temperatempera--turatura dede 0000CC..

ToateToate gazelegazele sesedilatădilată egalegal..

ConformConform legiilegii GayGay--Lussac,Lussac, volumulvolumul unuiunuigazgaz sausau alal unuiunui aeraer nene--saturatsaturat cucu vaporivapori esteestedirectdirect proporţionalproporţional cucutemperaturatemperatura absolutăabsolută,,iariar densitateadensitatea inversinversproporţionalăproporţională cucu temtem--peraturaperatura absolutăabsolută,, propro--dusuldusul ρρ xx TT--constantconstant..

Aşadar,Aşadar, creştereacreştereatemperaturiitemperaturii sese soldeazăsoldeazăcucu oo scăderescădere aa densităţiidensităţii,,iariar scădereascăderea temperatutemperatu--riirii cucu oo creşterecreştere aa acesteaceste--iaia..

Ecuaţia stării gazuluiEcuaţia stării gazuluiDinDin fizicăfizică esteeste cunoscutcunoscut căcă aşaaşa numitanumita starestare aa

gazuluigazului,, redăredă corelaţiacorelaţia întreîntre presiune,presiune, temperaturătemperaturăşişi densitatedensitate..

SeSe exprimăexprimă prinprin ecuaţiaecuaţia stăriistării gazelorgazelor sausau ecuecu--aţiaaţia ClapeyronClapeyron--MendeleevMendeleev::

P = ρ x R x TP = ρ x R x T,, în careîn care : : -- PP = presiunea gazului;= presiunea gazului;-- ρρ = densitatea gazului;= densitatea gazului;-- RR = = constanta universală a gazelor (coeficient) constanta universală a gazelor (coeficient) -- TT = temperatura absolută; = temperatura absolută; ((0000K = 273,15K = 273,1500CC))

DinDin aceastăaceastă ecuaţieecuaţie sese obţineobţine densitateadensitatea gazuluigazului :: ρρ == P/RTP/RT..RezultăRezultă căcă densitateadensitatea gazuluigazului esteeste directdirect proporţionalăproporţională cucu presiuneapresiuneaşişi inversinvers proporţionalăproporţională cucu temperaturatemperatura absolutăabsolută..

CompoziţiaCompoziţia aerului atmosfericaerului atmosferic