Infecţii acute de căi respiratorii superioare

(IACRS)Dr.Ioana Codreanu

IACRS

Rinite, rinofaringite (RF) Angine /amigdalite Adenoidite, rinoadenoidite Sinuzite Otite (OMA) Laringite, epiglotite

Epidemiologie

40 – 60% din morbiditatea copilului 3 – 12% din mortalitatea infantilă La copil: 5 -12 episoade/an

Patogenie

Tabloul clinic (localizarea şi severitatea infecţiei)

este determinat de trei factori:

interaţiunea dintre agentul infecţios şi mecanismele de apărare locale

organismul infectat factorii de mediu

Patogenie

Mecanismele de apărare locale: epiteliul ciliat al mucoasei nazale şi sinusale lizozimul din secreţia nazală / sinusală IgA secretorii interferonul local echilibrul florei saprofite

Dacă agentul infecţios depăşeştemecanismele de apărare locale se producedisfuncţie/distrucţie ciliară temporară

Patogenie

Organismul infectat:

vârsta – frecvenţă crescută ‹ 5 ani sexul - frecvenţă crescută la băieţi deficite imune locale sau sistemice teren atopic starea de nutriţie focare cronice de infecţie – vegetaţii

adenoide

Patogenie

Factorii de mediu:

climă starea socio-economică condiţii de îngrijire fumatul pasiv poluarea atmosferică

Rinofaringita acută Sinonime: guturaiul, coriza, rinita

acută, răceala

Definiţie: inflamaţia mucoasei nazale şi faringiene specifică sugarului şi copilului mic

Epidemiologie: 6 – 8 episoade/an < 6 ani mai frecvente în sezonul rece

Rinofaringita acută - patogenie Până la 2 ani - structură asemănătoare

a mucoselor nazală, faringiană, sinusală, UM

Asociere: rinită faringită sinuzită otită medie acută (OMA)

Rinofaringita acută – etiologie

Virală – 95%: myxovs. – VSR (vs. sinciţial respirator),

gripale, paragripale adenovs. rinovs. enterovs. – Coxsachie A, B

Mycoplasme

Rinofaringita acută – factori favorizanţi

Vârsta ‹ 2 ani Rahitismul, anemia carenţială,

malnutriţia Diatezele alergică şi limfatică Frigul şi umezeala Aerul uscat şi poluat Condiţii nefavorabile de microclimat

Rinofaringita acută – tablou clinic (1) Incubaţie scurtă: 48 – 72h Debut brusc:

febră – ore → 3 zile apatie, indispoziţie, apetit capricios,

modificarea somnului obstrucţie nazală → respiraţie orală, refuzul

alimentaţiei coriză: rinoree seroasă/opalescentă,

aderentă, vâscoasă strănut

Rinofaringita acută – tablou clinic (2) tuse detresă respiratorie moderată – la sugar ± vărsături, SDA Local:

hiperemie faringiană, a pilierilor amigdalieni secreţii pe peretele faringian posterior

scurse din cavum (rinofaringe) ± epistaxis (copii mari) ± pulmonar – ronhusuri (raluri de transmisie)

Rinofaringita acută – tablou clinic (3)

Rinofaringita acută – paraclinic Investigaţiile nu sunt necesare pentru Dg. + Indicaţie:

evoluţie nefavorabilă după 3 -5 zile de tratament modificarea simptomatologiei ce sugerează

suprainfecţie bacteriană sdr. biologic inflamator absent/prez. (VSH, CRP) NL normal / scăzut /crescut limfocitoză ORL radiografie pulmonară ( ±)

Rinofaringita acută – diagnostic pozitiv Este anamnestico-clinic Anamnestic:

epidemiologic – focar infecţios familial/colectivitate vărsta, factori favorizanţi

Tabloul clinic caracteristic Paraclinic Etiologic:

nu e necesar (doar în caz cu indic. de trat antiviral specific)

puţin accesibil în practică există teste rapide pentru VSR, adenovs., vs.

gripale şi paragripale

Rinofaringita acută – diagnostic diferenţial Rinoree “a frigore” Rinita alergică Adenoidita “reîncălzită” Rinofaringite din boli infectocontagioase:

rujeolă, rubeola, tuse convulsivă, parotidită epidemică

MNI, Faringoamigdalita streptococică Laringita Pneumonia

Rinofaringita acută – tratament Obişnuit ambulator Măsuri generale:

Izolare (!!! contagios 1-2 zile anterior debutului) cameră bine aerisită, umidifierea atmosferei baie zilnică evitarea supraîncălzirii

Regim alimentar: în funcţie de toleranţa digestivă hidratare ! ! ! alimente doar “dacă/ce vrea”

Rinofaringita acută – tratamentAntipiretice/antiinflamatoare:

Paracetamol 10 – max.15mg/kg/d, 3 - 4ori/zi (max.50mg/kg/zi), po/ir/parenteral

Ibuprofen 10mg/kg/d, 3 ori/zi, po Algocalmin 10 - 15mg/kg/d, maxim 4 doze/zi,

(max. 50 mg/kg/zi) po/ir Aspirina = contraindicată sub 6 ani – sdr.

Reye Măsuri fizice hipotermizante

împachetări, baie/duş t0 apei ≈ 30– 320C

Rinofaringita acută – tratament Dezobstrucţie nazală:

Spălături nazale cu ser fiziologic (SF) Aspirarea secreţiilor nazale Decubit ventral pt. drenajul secreţiilor nazale Vasoconstrictoare

Sol. efedrină 1‰, 0,5‰ Antiseptice argentice – max. 5 zile – risc

de rinită medicamentoasă prin iritaţie chimică Colargol 0,5% Argirol 0,5%

Antiinflamatoare cortizonice Asociaţii vasocostr./antiinfl. + Ab (Neomicină)

Rinofaringita acută – tratament Dezobstrucţie nazală

Sunt contraindicate la copii: nafazoline (Rinofug, Bixtonim), fedrocaina, produse mentolate, uleioase

Protejarea tegumentelor/tratarea ulceraţiilor perinazale cu unguente (Cutaden, Vaselină, Fluocinolon)

Vitamina C sol po 50mg 1 – 3 ori/zi Vitamina A sol po 3000-5000ui/zi

Rinofaringita acută – tratament Profilaxie:

spălarea mâinilor, acoperirea nasului şi gurii în timpul strănutului şi tusei

evitarea aglomerărilor, contactului cu persoane bolnave

triajul bolnavilor/purtătorilor la intrarea în colectivitate

Rinofaringita acută – eficienţa antibioticelor nu este susţinută de dovezi stiinţifice NU ameliorează simptomatologia NU scurtează durata bolii NU previn suprainfecţia bacteriană NU previn complicaţiile Ab pot determina reacţii adverse:

alergice diaree infecţii micotice infecţii cu bacterii rezistente la Ab uzuale!!!

Rinofaringita acută – eficienţa antibioticelor Indicaţii:

Excepţional de la debut, la prematuri, nou-născuţi sau sugari mici, malnutriţi

În caz de suprainfecţie bacteriană sugerată de: reapariţia febrei modificarea stării generale adenopatii (AP) apariţia depozitelor amigdaliene rinoree purulentă persistentă, secreţii purulente în

cavum Empirică:ampicilină, amoxicilină, macrolide,

CFS I

Rinofaringita acută – evoluţie

debut brusc agravare simptome – 3 - 4 zile febra durează maxim 3 zile rinoreea devine mucoasă, chiar “purulentă”

(galben-verzuie) – fără a avea semnificaţia suprainfecţiei bacteriene

simptomatologia se remite în 7 – max. 14 zile cu/fără tratament

tusea poate persista uneori 2 – 3 săptămâni

Rinofaringita acută – complicaţii adenoidită, etmoidită, OMA,

otomastoidită, sinuzită laringotraheobronşită acută bronşiolită pneumonie adenopatii satelite diaree “parenterală” (extradigestivă) convulsii febrile, meningism meningoencefalită

Angina acută

Sinonime: Amigdalita acută Faringita acută Faringoamigdalita acută Tonsilita acută

Definiţie: proces inflamator la nivelulmucoasei faringoamigdaliene

Angine acute clasificare clinică1. roşii, catarale, eritematoase

eritematoasă propriu-zisă flegmonoasă cu adenopatie laterocervicală retronazală (adenoidită)

2. albe, exsudative, pseudomembranoase

3. ulceronecrotice

Angine acute clasificare etiologică Virale – 70-80%

adenovs., enterovs. - coxsachie A /B, vs. gripale/paragripale, echovs., vs. urlian, vs. rujeolic, VEB, VSR, vs. rubeolic, rhinovs., vs. herpetic, vs. varicelozosterian

Bacteriene ( doar 20-30%) Streptococ βhemolitic gr. A, pneumococ,

Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis, strepto. viridans, stafilococi patogeni, meningococ

b. difteric,bacteroides, clostridii, Salmonella typhi, bacil cărbunos, B. tuberculos (bK), treponema palidum, fusospirili, Chlamydia

Mycoplasme Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis

Fungi candida albicans

Faringoamigdalita acută streptococică Streptococcus pyogenes - Streptococ

β hemolitic grup A (SβhA / GABHS)

~ 10% →30% din anginele ac. ale copilului

Grupe de vârstă : frecventă 3 – 14 ani (maxim la şcolari) incidenţa scade cu vârsta > 14 ani aproape niciodată < 3 ani

Faringoamigdalita acută streptococică – tablou clinic Debut brusc – febră, vărsături,

odinofagie ± cefalee, mialgii, curbatură Local:

hiperemie faringiană peteşii palatul moale luetă hiperemică depozite exsudative amigdaliene AP cervicale

Faringoamigdalita acută streptococică – tablou clinic

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg. pozitiv Dg pozitiv

suspicionat anamnestico (epidemiologic) - clinic

confirmat bacteriologic

Suspiciune clinică (febră, odinofagie, ± modificarea st. gen, ± adenopatii cervicale)

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg. pozitiv

Confirmre bacteriologica: - RADT POZ +/- confirmare prin exsudat

faringian- Exsudat faringian

Faringoamigdalita acută streptococică - paraclinic sindrom biologic inflamator prezent

VSH CRP

leucocitoză cu neutrofilie (FL la stânga) titrul ASLO – NU este recomandat ca test

diagnostic în angina streptococică

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg. pozitivTest Centor

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg. pozitiv

EF negativ nu exclude întotdeauna o inf. strepto. (sensib. 90-95%, specif. 76-99%)

EF nu diferenţiază infecţia – purtător! EF nu se repetă dacă după tratament

este vindecat clinic – poate fi poz. = purtător

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg. pozitiv Test rapid streptococic -RADT:

rapid – 5 – 10 min sensib. 70-90%, specif. 90-100% nu diferenţiază infecţia ac. – purtător!

Titrul ASLO: maxim la 3 - 6 săpt. de la inf. ac confirmă inf. strepto. în APP în caz de RAA sau

GNA

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg.diferenţial(1)Herpangina Coxsachie A – diferite tipuri (5 episoade/viaţă) Clinic:

Ulceraţii 2-3mm pe pilierii amigdalieni ant., palatul moale, luetă diferite de ulceraţiile dat. herpex simplex –

partea anterioară a cavităţii bucale febră durată maxim 7 zile

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg.diferenţial(1)Herpangina Virus herpetic uman

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg.diferenţial(2)Faringita limfonodulară Coxsachie A10

Clinic mici noduli alb-gălbui pilieri amigdalieni ant., palatul moale,

luetă fără ulceraţii

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg.diferenţial(3)Febra faringoconjunctivală Adenofaringoconjunctivită acută Adenovirusuri

Clinic: Amigdalită exsudativă Conjunctivită Febră

Adenoidite, amigdalite latente

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg.diferenţial(4)Mononucleoză infecţioasă Virusul Epstein-Barr (VEB) – herpes virus uman 4 – vs.

ADN limfotrop cu acţiune limfoproliferativă Febră continuă, înaltă (39-400C, 10-14-21 zile) AP laterocervicale, mediastinale, abdominale Angină eritematoasă:

hipertrofie + hiperemie amigdaliană hiperemia luetei ± peteşii pe văl şi mucoasa palatină ± exsudat amigdalian (50% cazuri) disfagie, odinofagie

SM, friabilitate S, ± HM Erupţie de tip eritem polimorf, provocată/amplificată de

Ampicilină

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg.diferenţial(4)

Mononucleoză infecţioasă

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg.diferenţial(5) Faringoamigdalite din boli

infectocontagioase Rujeola (pojarul) Virusul rujeolos – paramixovs. Per. invazie (catarală, preeruptivă):

catar oculonazal – facies “plâns” enantem

hiperemie intensă buco-faringiană picheteu purpuric pe vălul palatin, pilieri amigd. şi faringele

posterior Semn Koplik – patognomonic - micropalule alb-albăstrii cu

lizereu eritematos, pe mucoasa jugală lângă ultimii molari poliadenomegalie – cervical tulb. somn, iritabilitate

Per. eruptivă – erupţia caracteristică

Faringoamigdalita acută streptococică - tratament Obiective:

prevenirea complic. nesupurative – RAA, GNA si supurative

NB beneficiul Ab în prevenirea acestora este crescut înpopulaţiile unde aceste complicaţii sunt mai frecvente

ameliorerea manifestărilor clinice scăderea contagiozităţii

(scade la 24h de la iniţierea AbT – poate fi reintrodus încolectivitate)

eradicarea infecţiei acute

Faringoamigdalita acută streptococică - tratamentMăsuri generale: izolare

perioada febrilă până la instituirea AbT şi 24h după începerea acesteia purtătorii nu trebuie izolaţi

Paracetamol / Ibuprofen Metamizol sodic (algocalmin) – agranulocitoză Aspirina este interzisă la copiii < 6ani cu IACRS

virale/varicelă – sdr. Reye Nu există date suficiente despre eficienţa terapiei

locale (antiseptice, analgezice, antiinflamatoare)

Faringoamigdalita acută streptococică - tratament Indicaţiile antibioterapiei (AbT):

scor C antor> =4, în primele 3 zile de boală, înaintea rezultatelor EF

după confirmare bacteriologică în restul cazurilor

contacţii bv. cu inf. invazive streptococice (fasciită necrozantă, sdr. şocului toxic)

purtători – în anumite situaţii angină acută la purtător de SβhA,

indiferent de tabloul clinic

Faringoamigdalita acută streptococică - tratament

Obligatoriu 10 zile, indiferent de antibioticul folosit (excepție. Azitromicina – 5zile)

Penicilina V po 10 zile– Ab de elecţie: 2-4 prize/zi, 400.000ui x 2-3ori/zi –

copii 400.000ui x 3-4ori/zi – adolescenţi 800.000ui x 2ori/zi – adolesc., adulţi

Faringoamigdalita acută streptococică - tratament Amoxicilina – se poate folosi la copii mici Penicilina G – nu e indicată

im - dureroasă, iv – rareori necesară (ex. vărsături)

Benzatinpenicilină - doză unică, la necomplianţi 600.000ui < 27kg, 1.200.000ui > 27kg

Eritromicină - alergici la Pen. există tulpini rezistente – în anumite reg. geografice 30 - 50mg/kg/zi, 4 prize

Faringoamigdalita acută streptococică - tratament Claritromicină po 15 mg/kg/zi, in 2 prize, 10

zile Azitromicină po 5 zile NB: rezistență la macrolide, inclusiv la

azitromicină Augmentin/Cefuroxim/Clindamicină

angine recurente cu SβhA evoluţie nefavorabilă sub tratament (stafilococ co-patogen)

Amigdalectomia- cazuri rare

Faringoamigdalita acută streptococică - evoluţie

naturală - autolimitată în aprox. 7 zile

vindecarea cu/fără tratament nu semnifică sterilizare, putând rămâne purtători faringieni de streptococ

pot apărea complicaţii precoce - supurative sau tardive - nesupurative

Faringoamigdalita acută streptococică - complicaţii Compliacţii supurative - precoce:

abces periamigdalian/retrofaringian adenită cervicală mastoidită sinuzită OMA

Coplicaţii nesupurative – tardive: RAA GNAPS

Purtătorii faringieni de SβhA 5-15% dintre școlari = purtători faringieni

SβhA Nu necesită în mod obişnuit AbT este puțin probabil să transmită infecția

contacților Indicaţiile AbT:

APP/AHC de RAA angină recurentă în familie ant. amigdalectomiei epidemie RAA/GNAPS în comunitate (!!!) familie extrem de anxioasă

Purtătorii faringieni de SβhA tratament Pen V sau Benzatinpenicilină G im (doză

unică 600.000ui/1.200.000ui) +/- Rifampicină po (20mg/kg/zi, 2 prize, asociat in ultimele 4 zile de trat)

Clindamicină po (20mg/kg/zi, 3 prize, 10 zile) Cefadroxil po (30mg/kg/zi, 1 priză, 10zile) dupa trat se poate repeta exud. faringian pt

a documenta eradicarea inf.

Faringoamigdaliata acută virală ~ 70 - 90% din anginele acute Etiologia

dificil de stabilit poate fi sugerată de tabloul clinic teste rapide de Dg.

Clinic: inflamaţie faringoamigdaliană febră rinoree tuse uşoară, ± ulcerații bucale

Faringoamigdaliata acută virală – tratament Strict simptomatic

Antipiretice Antiseptice locale

Antibioterapia este contraindicată are indicaţie în cazul apariţiei în evoluţie a

semnelor de suprainfecţie bacteriană

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală) Infecţie micotică a mucoasei bucale 1/3 copii = purtători Candida albicans Frecvenţă la nn/prematur/sugar mic:

igienă bucală deficitară deficienţe nutriţionale/imunitare boli carenţiale asociate hipertermie distrugerea florei bacteriene saprofite prin

trat. repetate / îndelungate cu Ab

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală) Clinic:

depozit albicios pe limbă, gingii, palat hiperemie intensă a mucoasei bucale ulceraţii sângerânde durere locală refuzul alimentaţiei

Investigaţiile paraclinice nu sunt necesare

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală) Diagnostic diferenţial:

Boala mâini-picioare-gură Coxsachie A5, A10, A16 Stomatită veziculoasă şi ulceroasă Exantem:

vezicule alungite, ovalare, în tensiune pe fond eritematos interdigital, faţa palmară a degetelor, marginile

laterale ale piciorului Evoluţie autolimitată

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală)Boala mâini-picioare-gură

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală) Evoluţia este autolimitată

Complicaţii – extindere la nivelul: faringelui eso-gastric tract respirator

Stomatita albicans - tratament Profilactic

igienă riguroasă (sterilizare biberoane, spălare mâini, igienă bucală)

evitarea antibioterapiei inutile Alcalinizarea mediului bucal cu soluţii bicarbonate Badijonaj bucal

suspensie Stamicin 100.000 – 200.000ui/ml suspensie Diflucan adaos de vitamine A, B1, B2

Stamicin/Diflucan po – în cazuri excepţionale (extindere gastrointestinală)

Otita medie acută (OMA) – definiţie Proces inflamator al mucoasei urechii

medii (UM - casa timpanului, sistemul celular al apofizei mastoide, trompa lui Eustachio)

Complicaţie frecventă a RF ac. < 3 ani – 3/4 copii au avut 1 episod OMA Evoluţie naturală spre

supuraţie perforarea timpanului

Otita medie acută (OMA) – patogenie Mai frecventă la sugar:

trompa lui Eustachio este mai scurtă, largă, orizontalizată şi comunică larg cu camera timpanului

tonus mai scăzut al muşchiului tensor al văl palatin – dilatare trompă Eustachio

drenaj îngreunat al UM datorită poziţiei în decubit dorsal

refluxul alimentelor din rinofaringe prin trompă în UM (alim. artificială)

Otita medie acută (OMA) – etiologie (1)Factori favorizanţi: IACRS virale (‹3 ani, 25-40% asoc. OMA) rinita alergică (>3 ani, 50% asoc. OM cr.) frig, umezeală prematuritate, dismaturitate, anemie, MPC deficite imune malocluzii, anomalii faciale, tumori, palatoschizis portajul nazofaringian de pneumococ colectivitate (creşă, grădiniţă) părinţi fumători (fumat pasiv) mai mulţi fraţi, AHC de OMA folosirea suzetei

Otita medie acută (OMA) – etiologie (2)Factorul determinant – microbian: pneumococul, H. Influenzae (tipabil,

încapsulat - Hib sau neîncapsulat, netipabil - NTHI), Moraxella catharalis

NTIH: nu det. forme invazive (pneumonie, meningită) poate det.

OMA şi la copiii vaccinaţi anti-Hib OM recurente, eşec terapeutic, complicaţii

nou-născut – E. Coli, Klebsiella, stafilococ stafilococ auriu / piogen

Otita seroasă

Sinonime - catarală, congestivăTablou clinic: agitaţie otalgie hipoacuzie pocnituri în ureche la deglutiţie/mişcarea

mandibulei sensibilitate otică

dificil de obiectivat compresiune dureroasă a tragusului (istoric)

Otita seroasă

Examen ORL: Pierderea luciului membranei timpanice

(MbT) Timpan retractat Există nivel de lichid şi/sau bule de aer

Otita seroasă

Otita seroasă Tratament:

nu necesită tratament specific tratamentul cauzei determinante

(rinofaringită, adenoidită) paracetamol ibuprofen dezobstrucţie nazală

Evoluţie: resorbţie lentă a transsudatului seros 3 episoade / 6 luni = OM recurentă

OMA supurată (purulentă)Tablou clinic (1) Otalgia

violentă, pulsatilă accentuată de deglutiţie cedează la căldură (doarme pe partea

bolnavă) determină agitaţie, plâns inconsolabil,

afectarea somnului, refuzul alimentaţiei hipoacuzie zgomote auriculare

OMA supurată

Tablou clinic (2) manif. generale:

febră înaltă; în cadrul unei RF – persistenţa febrei > 4 zile sau reapariţie ei

stare generală alterată vărsături, diaree, SDA ± meningism, convulsii

OMA supurată

Tablou clinic (3) În evoluţie apare perforarea timpanului

diminuarea durerii otoree

iniţial sanguinolentă ulterior purulentă

OMA supurată

Examen ORL otoscopia pneumatică = metoda de

elecţie timpan edemaţiat pierderea luciului şi a Δ luminos – T opacifiat timpan bombat / perforat timpanometrie – imobilitatea T timpanocenteză – indicaţii:

forme grave ce nu răspund la trat. Ab forme complicate

OMA supurată

OMA supurată

Paraclinic sdr. biologic inflamator intens pozitiv leucocitoză cu neutrofilie culturi din secreţia otică / aspirat din

UM (timpanocenteză) + antibiogramă

OMA supurată

Diagnostic pozitiv anamneză - factori favorizanţi (IACRS,

rinoadenoidită, palatoschizis) clinic – otalgie, otoree paraclinic

examen ORL – otoscopia pneumatică sdr. biol. inflam., leucocitoză, neutrofilie cultură din secreție otică etiologia

OMA supurată – tratament 1 Antibiotic

Preferabil po, în funcţie de toleranţa dig. Linia I: amoxicilină + acid clavulanic

(Augmentin, Amoksiklav); 80mg Amoxi/kg/zi A II-a alegere:

Amoxicilină 50 – 80mg/kg/zi CFS I – Cefaclor (Ceclor) 50mg/kg/zi CFS II – Cefuroxime (Zinnat) 30mg/kg/zi Macrolide – claritromicină (Klacid) 15mg/kg/zi

7 – 10 zile

OMA supurată - tratament 2 Adjuvante – analgezice, antipiretice

Recurenţa reapariţia semnelor clinice sau otoscopice la 3-4

zile după întreruperea Ab

trat. Ab iv cu asocieri cu spectru larg (Amoxi/CFS + Gentamicină 5mg/kg/zi)

OMA supurată – tratament 3 Profilaxia OMA

dezobstrucţia nazală adenoidectomia amigdalectomia (ineficientă după unii) vaccinarea

antipneumococică anti-Haemophilus influenzae tib b (nu

protejează împotriva OMA cu NTHI) combaterea celorlalţi factori favorizanţi

OMA - complicaţii otomastoidită otită cronică meningită otogenă convulsii febrile tromboflebită a sinusurilor venoase diaree “parenterală” septicemie hipoacuzie, întârzierea vorbirii

LARINGITA ACUTA Inflamatie acuta a mucoasei si

submucoasei laringelui Forme de boala:1.Laringita acuta simpla-virala2.Laringita striduloasa3.Laringita edematoasa subglotica/crupul

viral4.Epiglotita- HiB

Laringita acuta- manif clinice Disfonie Tuse laringiana, latratoare Stridor Inspirator Dispnee inspiratorie Tiraj suprasternal, supraclavicular

Laringita acuta-paraclinic

In forma simpla, striduloasa si formele usoare si medii de laringita edematoasa subgltica NU sunt necesare investigatii biologice

In laringita subglotica severa si epiglotita:- Pulsoximetrie- Gaze sangvine si ph- Hemocultura- Radiografie cervico-toracica

Laringita acuta-paraclinic

!!!!!! LARINGOSCOPIA INDIRECTA SAU DIRECTA POATE PRODUCE SPASM LARINGIAN LETAL

Epiglotita ac vs Laringita acepidemiologie, etiologie

EPIGLOTITA 3 – 8 ani

actual 6 - 8 ani vacc anti-Hib?

♂ = ♀ cazuri sporadice Etiol = bacteriană

95% - Hib frecvent bacteremie

streptococ grup A pneumococ stafilococ

LARINGITA 6 – 36 luni ♂ > ♀ frecv. sezon rece ± focar epidemic Etiol = virală

vs. paragripale/adenovs 2/3 cazuri

VSR Rhinovs vs. gripale vs. rujeolicSau rareori Mycoplasma

pneumoniae, Hib

Epiglotita ac vs Laringita acdiagnostic pozitiv (1)

Anamneză- EPIGLOTITA context epidemiol neg

Clinic debut brusc (3 – 6h) în plină stare de sănătate febră înaltă st. gen. alterată letargie voce, tuse capitonate, estompate stridor inspirator

nu foarte sonor se modifică cu poziția capului

disfagie refuzul alim/hidratării po sialoree

MV , ronhusuri

Anamneză - LARINGITA focar inf. familial vaccinare anti-HibClinic prodrom – IACRS 2 – 4 zile febră moderată tuse lătrătoare voce răgușită, bitonală stridor inspirator

~ edemul subglotic intermitent inițial agitație / plâns în somn

fără disfagie, stare toxică

MV , ronhusuri

Epiglotita ac vs Laringita acdiagnostic pozitiv (2)

SFR tiraj tip superior

suprasternal supraclavicular

bătăi aripi nazale Poziție particulară

hiperextensia capului gura deschisă, protruzia limbii

IRepiratorie RAPIDA anxietate tahipnee, tahicardie cianoză Epuizare

stridor, efort respirator bradipnee, bradicardie, comă

SFR: stridor, dispnee inspir, tahipnee, tiraj( predom. jumatatea sup a toracelui)

IResp prin extindere tr-br ± Expir prelungit bătăi aripi nazale tiraj

suprasternal intercostal, subcostal

Evoluție anxietate tahipnee, tahicardie, cianoză

Epuizare efort respirator, bradipnee, bradicardie, comă hipoxică

Epiglotita ac vs Laringita acdiagnostic pozitiv (3)

ORL: A! poate precipita stop

respirator Epiglotă

volum (inflamație+edem) roșie-cireșie, lucioasă

Laringoscopie directă !! în TI cu posib. IET precedată de Rg cervicală - profil inflamație țesuturi vecine

pliuri aritenoepiglotice corzi vocale reg. subglotică (25%)

Rg profil a zonei cervicale pensare sp. retrofaringian volumului epiglotei (thumb sign)

ORL edem inflamator la nivelul

corzilor vocale regiunii subglotice

Rg profil a zonei cervicale pensarea sp. subglotic epiglota – vol N (aspect de petală)

Epiglotita ac vs Laringita acdiagnostic pozitiv (4)Investigații- EPIGLOTITA leucocitoză importantă neutrofilie 65 – 90% CRP, VSH Dg etiologic

hemocultura EF Antibiogramă Ag capsulare Hib

sânge / urină ASTRUP

Investigații- LARINGITA ob. nu sunt necesare de evitat – plânsul dispneea NL 5000-11000/mm3, PMN ~ 40% CRP, VSH normale ASTRUP – IResp Dg etiologic

rar necesar teste rapide Ac antivs (IF)

Epiglotita ac vs Laringita actratament (1)Internare de urgență Echipă medicală

ORL TI

de evitat examinarea faringelui apăsarea linguală pot acc. laringospasmul

pregătire pt. traheostomie

În funcție de severitate la domiciliu – forme ușoare internare – indicații:

IResp (cianoză, tiraj, agitație) suspiciune epiglotită:

febră , leucocitoză ‹ 1 an, > 3 – 4 ani

APP stenoză traheală hiperreactivitate bronșică crup stridor congenital

Părinții necooperanți nu pot asigura

tratamentul transport de urgență la spital

Epiglotita ac vs Laringita actratament (2)

Intubație endotraheală de urgență ameliorare imediată dispar semnele de IResp 2 – 3 zile

Oxigenoterapie Antibioterapie

de urgență, iv spectru: Hib, GGN Cefuroxim, Ceftriaxon,

Cefteazidim

domiciliu / spital măsuri de confort umidifiere aer hidratare po / PEV

de evitat sedarea depresor pe centrul respirator la nevoie: Cloralhidrat 10 –

15mg/kg/d (sedare 25 – 30 75mg/kg/d)

NU antibioterapie dacă s-a exclus epiglotita

DNF antitusive centrale

Prometazina (Romergan) Codeină fosfat (> 6luni) Oxeladina (Paxeladine) Dextrometorfan

AINS Ibuprofen

Epiglotita ac vs Laringita actratament (3)

Corticoterapie controversată Iv doze mari HHC Metilprednisolon Dexametazona

Adrenalină aerosoli efect scurt la 1 – 3h racemică 2,25%

0,05ml/kg/d, max 1,5ml sau levoadrenalina1‰

0,3-0,5ml/kg/d, max 2,5ml

hidratare iv

Corticoterapie controversată iv/im

Dexametazonă inhalator

Budesonide (Pulmicort) Dexametazonă( sol iv

controversata) po - Prednison 1mg/kg/zi, 1 doză

Adrenalină aerosoli răspuns mai bun levoadrenalină 1‰

0,3-0,5ml/kg/d, max 2,5ml racemică 2,25%

0,05mg/kg/d IET - IResp severă

PaO2 ‹ 50mmHG, PaCO2 > 55mmHg

Epiglotita ac vs Laringita accomplicații, prognostic

SDA IResp severă obstr. completă CRS – apnee șoc toxicoseptic infecții concomitente – rar

adenită cervicală pneumonie, OMA meningită, artrită septică

Ale traheostomiei emfizem mediastinal pneumotorax pneumonie bacteriană

Mortalitate 25 % Dg + T tardive

Complicații – 15% Extensia proces. infecțios

pneumonie interstițială OMA bronșiolită

IResp aspirare conținut gastric

bronhopneumonie pneumonie bacteriană

(suprainf.)

Prognostic – f. bun

Concluzii majoritatea IACRS sunt virale

faringoamigdalitele ac. virale/bacteriene au evoluţie autolimitată şi nu necesită AbT

angina streptococică confirmată – singura angină ce necesită AbT – pt. prevenirea complic. tardive (incidenţă în ↓)

OMA supurată – necesită AbT

educaţia părinţilor este esenţială pentru eficienţa tratamentul ambulator, evitarea auto/supramedicaţiei, sesizarea apariţiei complicaţiilor

epiglotita – urgență medicală absolută