Generalit Vacc HepB VPO Print.ppt

transcript

Cuprins LP Epidemiologie 1. Generalitati-Seruri,Imunoglobuline, Vaccinuri 2. Programul National de Imunizari (PNI) 3. Vaccinul Hepatitic B 4. Vaccinul Polio 5. Vaccinul DTPa, Masuri in plaga cu potential tetanigen 6. Vaccinul ROR, BCG, Testarea PPD 7. Investigatia epidemiologica in focarul de boli infectioase 8. Masuri in caz de accident profesional cu expunere la

fluide biologice 9. Curatenia, Dezinfectia, Sterilizarea

Imunitate artificiala pasiva

•  Prin adm de preparate biologice: -  seruri si -  imunoglobuline •  contin Ac: antibacterieni, antivirali,

antitoxici: •  im. de tip umoral - instalata rapid ,de

scurta durata (pe perioada circulanta a Ac in singe).

Seruri imune (Seroprofilaxia/Seroterapia)

Def. Seruri: -  Solutii de Ac obtinute din serul

animalelor mari (cai) in urma imunizarii cu antigene specifice.

-  Serul - purificat si concentrat prin metode fizice si chimice.

Administrarea serurilor Doza variaza: -  greutatea corporala, (ml/kgc) -  varsta, -  forma clinica a bolii, -  scopul administrarii. Scop: -  Profilactic: tetanos, rabie – se adm. in per de incubatie a

bolii -  Tratament: la debutul primelor simptome: tetanos,

difterie, botulism, antrax.

•  T1/2 conc max Ac: 3 - 5 zile •  Durata de protectie: 10 - 16 zile,

Administrare

•  IM – la nivelul m. deltoid sau cvadriceps – asigura o rezorbtie buna, cu instalare

rapida a rezistentei imune pasive •  SC - rar – rezorbtie mai lenta, uneori in

scop profilactic, •  IV – exceptional – doar in serviciile de

Terapie Intensiva, •  Intra-rahidian – exceptional, in meningite

cloazonate

Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune

1.  Antitoxice – ser antidifteric, antitetanic,

antibotulinic 2. Antibacteriene – contin Ac de tip:

aglutinine, precipitine, lizine, opsonine, bacteriotropine - serul antistreptococic

Clasificare (cont.)

3. Mixte – cu actiune antitoxica si antibacteriana: serul anticarbunos.

4. Antivirale – serul antirabic 5. Antiveninoase – serul antiviperin

Dezavantaje utilizare seruri

: Reactiile (accidentele) serice: - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor

straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic.

Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f): •  cantitatea de ser adm. •  reactivitatea organismului •  existenta unei sensibilizari anterioare – risc mai

mare la a doua adm de ser

Serurile imune Reactii serice

1.Reactii serice imediate: a. Reactia generala nespecifica: -  In prima ora de la adm serului -  cauzata de pirogeni nespecifici, -  Febra, frison, agitatie, durere, caldura la

locul adm. -  Evolutie favorabila dupa adm de

simptomatice (antitermice, comprese locale).

Reactii serice imediate b. Socul anafilactic -  Gravitate extrema, imediat dupa inocularea serului -  La persoane cu teren atopic sau care prezinta sensibilizare prin adm

anterioara de ser -  Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE: -  Hipersensibilitate vasculara, senzatie de caldura, eruptie urticariana,

edem glotic, bronhospasm, dispnee, cianoza, IRespA, fenomene de soc periferic (hTA, puls filiform)

Necesita interventie medicala de urgenta: -  adm de adrenalina (epinephrine sol 1:1000, > 12 ani: 0,5 ml) IM, -  HHS (> 12 ani: 200 mg) - IM sau adm lenta IV, -  antihistaminice (chlorphenamine, > 12 ani:10 mg) – IM sau lent IV, -  transfer ATI.

Reactii serice

2. Reactii serice tardive a.  Reactia de sensibilizare locala –

fenomenul Arthus – datorata complexelor imune circulante

- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)

- Apare ca o reactie inflamatorie locala, uneori cu evolutie spre gangrena si necroza.

2. Reactii serice tardive 2b. Reactia generala – Boala serului -  Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara -  Ca urmare a formarii Ac anti-ser, fata de proteinele

serului heterolog – formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici

-  Apare la 6-12 zile de la inocularea serului -  Subfebrilitate, eruptie urticariana efemera si

pruriginoasa, edeme la nivelul fetei, eventual edem glotic, artralgii, fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice

-  Necesita tratament: antitermic, analgezic, antihistaminic -  Stari grave: Prednison: 1 mg/kgc, tratament de scurta

durata.

Reactii serice

Preventie A. Anamneza •  persoane cu teren alergic (urticarie, astm, alergii

alimentare) •  persoane care au primit ser heterolog in antecedente

(ser antidifteric, antitetanic), •  expunere profesionala: in laboratore unde se lucreaza

cu seruri. B. Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser, cu dilutii

diferite: a.  Testul conjunctival: 1 pic de ser diluat in sacul

conjunctival, conc. 1/10 sau 1/100, > 30 min citire, R + daca: congestia conjunctivei oculare

- Nu! la copii mici, persoane cu afectiuni oculare

Testarea sensibilitatii - Seruri b. Testul cutanat -  O pic de ser diluat, conc. 1/10 sau 1/100 -

pielea decontaminata cu alcool, se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale, citire > 30 min, R + daca: congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare.

c. Testul intradermic -  Inoculare strict i.d. a 0.1 ml ser terapeutic diluat

1/100 sau 1/1000, > 30 min se citeste: R + daca: congestie locala de 2-5-10 mm +/- edem, uneori lipotimie, hTA

Daca Anamneza si Teste Negative

Se administreaza – Schema minimala: •  Se injecteaza 0.25 ml ser dilutie 1/10 SC, > 30

min, daca R neg. se continua cu •  0,25 ml ser nediluat, SC. citire > 30 min R– in

lipsa reactiei •  1 ml ser nediluat, SC, > 30 min, in lipsa reactiei •  IM - restul cantitatii de ser •  Daca apare o reactie locala sau generala dupa

una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata.

Anamneza sau Teste Pozitive – Desensibilizare Treptata

B. Schema lenta tip Besredka •  Se adm ser purificat/concentra

Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj. (min)

1/100 0,2 sc 30 1/100 0,4 sc 30 1/100 0,6 sc 30 1/10 0.2 sc 30 1/10 0.4 sc 30 1/10 0.6 sc 30

Ser nediluat 0.2/0.4/0.6/1.0 sc 30

Ser nediluat Restul cantitatii IM 30

!!!Administrare Ser

•  Doar: -  In conditii de spitalizare -  Dupa testarea sensibilitatii fata de ser -  In prezenta trusei de urgenta antisoc.

Seruri in utilizare •  In SUA – serul antidifteric si antibotulinic •  In Romania – ser antirabic, antidifteric, antitetanic,

anticarbunos (produse autohtone), ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)

Ex: Adm ser antidifteric: -  recoltarea unei probe de singe pentru testarea

anticorpilor antitoxici (titru protector 0.03 Ul/ml) + -  testare la ser si eventual desensibilizare Dozele - variaza in functie de forma clinica a bolii

(10-20.000 UI - forme medii; 40-60.000 UI - forme grave).

Seruri – Limite de utilizare

•  Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante, nu si pe cele fixate in celule.

•  !!adm trebuie sa fie cit mai rapida, dupa momentul presupus infectant, sau la debutul simptomatologiei.

•  Protectie de scurta durata: 2-3 saptamani •  Risc crescut de reactii adverse.

Imunoglobulinoprofilaxia/ Imunoglobulinoterapia

•  serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG

•  IG – SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana, prelevata de la donatori sanatosi.

•  Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)

•  Livrate in conc proteica de 16% = conc 16X > fata de nivelul sanguin circulant al Ac

IG - prezentare

•  Fiole cu lichid de aspect limpede, fara depozit si flocoane

•  Pastrare/conservare – la frigider: 2-8 grade C.

•  Adm – majoritatea IM, rar- IV •  Doza - functie (greutate)

Clasificare IG: 1.  IG totale, standard (gamaglobuline) -  obtinute din amestecuri de plasma -  prelevate de la persoane sanatoase, donatori adulti -  Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut

persoanele donatoare. -  Utilizare in practica:IG totale antirujeola si IG totale antihepatita A 2. IG umane specifice -  de la persoane trecute printr-o anumita infectie, vindecate -  persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen. -  Utilizate in practica: IG umane specifice: antitetanice, antirabice,

antihepatita B, antivaricela.

3. IG cu rol terapeutic - adm IV in: -  terapia de substitutie a bolilor cu deficit

imun (hipogamaglobulinemie, infectia HIV) -  tratamentul bolilor autoimune (purpura

trombocitopenica idiopatica) -  Tratamentul unor forme severe de boala

(septicemii, meningite, pneumonii).

Imunoglobuline Avantaje - Nu dau sensibilizare sau intoleranta, eliminind

riscurile adm serului heterolog. -  Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare. -  Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV,

HCV, HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA).

-  Raman in circulatie timp mai indelungat, conc max Timp ½ [21-35] zile.

-  Durata de imunizare reziduala – asigura protectie pina la 14 saptamani.

IG – Limite de utilizare

•  Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor

•  – Rec.adm in primele zile dupa contactul infectant.

•  Durata scurta a protectiei, citeva luni, comparativ cu vaccinurile.

Indicatii de utilizare a IG Totale Rec in scop: •  Profilactic: 1.  Rujeola, doza 0,2 – 0,4 ml/kgc, adm in primele 6 zile

dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia.

- Durata de protectie: 3-4 luni Rec: - gravide, - persoane care prezinta CI la vaccinare, - in colectivitati de copii nevaccinati, imediat dupa aparitia

primului caz, - contactii in focarul de rujeola, care prezinta afectiuni

imunodeprimante.(CI vaccinarea)

Indicatii de utilizare a IG Totale 2. Profilaxia Hep virale tip A, doza 0.02 – 0.05 ml/kgc •  Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile

dupa expunere •  Durata protectiei - aprox. 3 luni. Rec: -  Copii expusi infectiei cu VHA, cu varsta sub 2 ani -  Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A -  Persoane expuse infectiei cu VHA, alergice la vaccin. RA: rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra

usoara

Indicatii de utilizare a IG umane specifice

•  1.IG umane specifice antihepatita B a. Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de

AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere, impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)

b. Postexpunere: -  expuneri accidentale/profesionale (personal

medical) la: sange si derivate, produse patologice, adm IG. in primele 24-72 H.

-  Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB – adm IG in primele 14 zile post expunere.

2. IG specifice Antirabice -  profilaxia postexpunere a rabiei -  obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu

vaccin rabic -  Rec persoanelor care prezinta muscaturi cu potential rabigen

(muscaturi provocae de animale turbate, animale salbatice, muscaturi in zona capului, a membrelor superioare, a organelor genitale)

-  Se adm o singura doza la inceputul tratamentului, in max. 24-72 ore. dupa accident,

-  ½ doza se adm prin infiltrare in jurul plagii, cind zona anatomica permite,restul cantitatii se adm IM

-  Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul -  Doza este de 20 UI/Kgc, -  Durata protectiei – 21 zile

•  3 IG specifice Antivaricela – adm IM: -  profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterian Se adm postexpunere,la persoane: -  care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de

varicela: 1. pacienti cu afectiuni imunodeprimante. 2. nn. din mame care au prezentat semne/simptome de

varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere

3. nn. prematur expusi (contacti) – mama nevaccinata 4. gravide expuse infectiei.

•  4 IG specifice Antitetanice •  Se adm in functie de gravitatea plagii •  dupa prelevarea unei probe de singe pentru

testarea Ac antitoxici, •  doar persoanelor care au suferit politraumatisme

grave, cu pierderi masive de singe •  persoanelor HIV pozitive. •  NU se adm persoanelor cu plagi superficiale.

Masuri in plaga cu potential tetanigen

Preventie si control •  Toaleta plagii cu risc tetanigen •  Indepartarea corpilor straini, a tesuturilor

devitalizate •  Debridare, drenaj, irigare •  Administrare de de ser antitetanic si

vaccin tetanic (daca > 10 ani de la ultima vaccinare!)

Masuri in plaga cu potential tetanigen

Ord. MS nr IM 6730/1995

Antecedente vaccinale

Masuri nespecifice Masuri specifice

Toaleta chirurgicala

a plagii

Adm. Antibiotice

VTA (dT sau DT)

Ser antitetanic

sau IG specifice

Vaccinat complet si corect Da

Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin

0,5 ml (o doza) IM

Nu * (da pt politraum. si persoanelor

HIV + )

Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute

Da Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin

Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z

interval) + revaccinare

> 1 an

Da** IG 200-500

*Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testarea Ac antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave, cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitive. **in functie de gravitatea plagii – nu se adm persoanelor cu plagi superficiale.

Vaccinuri – Generalitati

•  Definitie: - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii:

•  vii atenuate •  inactivate (omorate) •  fractiuni din acestea - Adm. cu scopul de a induce un raspuns

imun protector (im. Artificiala activa)

Ri primar RI secundar

RIP •  Perioada de latenta variabila

ü  Intervalul de timp in care Ag este captat, analizat, sinteza IgM/IgG ü  Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile) ü  Receptiv la infectia naturala

•  Perioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile – 4 saptamani) •  Perioada de scadere lenta pana la disparitie (6 – 12 luni)

RIS •  Rapid, fara latenta (24 – 48 ore)

ü  Chiar daca titrul Ac este nedecelabil

•  Mai intens, titrul mai inalt •  Direct in IgG •  Persistenta Ac indelungata (ani)

Compozitia vaccinurilor •  Antigenul vaccinal •  Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) –

substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal – scaderea costului

•  Prezervanti – reduc riscul de contaminare, in special pt vacc in flacoane multidoza.

•  Antibiotice – utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana: ex. Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)

Compozitia vaccinurilor

•  Stabilizatori – maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex. clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)

•  Indicatori de culoare (ex.fenol pt VPO) •  Substante rezultate din procesul de prod.

(din mediul de crestere al Ag vaccinal) – ex drojdie de bere, thiomersal(vacc. Hep B), proteine de ou – vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal).

Vaccinuri – Contraindicatii adevarate

1. Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin.

2. Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia.

3. Boli cu evolutie clinica moderata sau severa, cu sau fara febra.

Vaccinuri – Contraindicatii false

•  Reactii locale blande sau moderate (durere, eritem, tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare.

•  Boli acute cu evolutie blanda, cu febra joasa sau fara febra •  Faza de convalescenta dupa boala •  Nn inainte de termen •  Expunere recenta la o boala infectioasa •  Alergia la penicilina sau antecedente familiale de

astfel de alergii.

Administrare vaccinuri

•  Oral (VPO, dizenteric, holeric) •  Intradermic (BCG) •  Subcutanat (rujeolic) •  Intramuscular (VPI, Hep B, Hep A)

!!!NU SE ADM NICIODATA IV

Calendarul National de Vaccinare 2012

(Monitorul Oficial 223/03.04/2012) VACCINURI OBLIGATORII

•  sunt gratuite, programarea lor intra in atributiile medicului de familie

o Imediat dupa nastere: in maternitate •  Hep B (primele 24 h) - Engerix •  BCG (primele 2 – 7 zile) o 2 luni: Hexavaccin*(1 Iunie, 2012) •  DTPa-VPI – HiB - HepB

Programul National de Imunizari (PNI)

o 4 luni:

•  DTPa-VPI-HiB o 6 luni: Hexavaccin* (se aplica incepand cu data de 1 Iunie, 2012) •  DTPa-VPI-HiB-HepB o 12 luni, simultan: •  DTPa-VPI-HiB •  ROR (rujeolic – urlian – rubeolic) o 4 ani: •  DTPa (se realizeaza si in 2012, pana la epuizarea stocurilor de vaccin existent in

teritoriu)

o 6 ani** (incepand cu anul 2014) •  DTPa-VPI

Programul National de Imunizari (PNI)

o 7 ani (cls I-a): campanii scolare •  ROR o 9 ani (cls a III-a): campanii scolare •  VPI*** (se aplica pana in anul 2014) o 14 ani (cls a VIII-a): campanii scolare •  dT

HB BCG

N 4-7 z

HB Hib IPV DTaP

Hib IPV DTaP

HB Hib IPV DTaP

2 l 4 l 6 l 1 a

RRO Hib IPV DTaP DTaP

4 a 7 a 9 a

6 s 4 s 4 s 6 l 6 l

CALENDARUL DE VACCINARI ( < 1 Iunie 2012)

Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii *

≥ 2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval între doze (a)

antigene vii şi inactivate.

Pot fi administrate simultan sau la orice interval între doze (b)

≥ 2 antigene vii Se adm simultan sau păstrează un interval de 4 săptămâni între doze.

Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinari. Cind nu este posibil, se va tine cont de recomandarile de mai sus. *Sursa : Plotkin SA, Orenstein WA – Vaccines, Third Edition.

Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri

Administrare simultana

Administrare separata

Combinatia Interval minim recomandat intre doze

Produs administrat Interval minim recomandat intre doze

Primul Secund

IG şi Ag inactivat

Poate fi adm. simultan sau la orice interval, în locuri anatomice diferite

• IG • Ag Inactivat

• Ag inactivat • IG

Nici unul Nici unul

IG şi Ag viu

În general nu se administrează simultan

• IG • Ag viu

• Ag viu • IG

6 luni 2 sapt.

Administrare - Vaccinuri

•  !!! DACA nu se pot respecta rec din PNI: -  Un interval mai lung intre doze nu reduce

concentratia finala de Anticorpi -  Protectia optima se obtine dupa ce se adm

numarul de doze recomandate -  Intreruperea schemei de vaccinare nu

impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare.

VACCINURI FACULTATIVE

•  La recomandarea medicului de familie o vaccinul gripal o vaccin hepatitic A: se recomanda inainte

de inceperea gradinitei sau a scolii o o vaccinul varicelos: previne aparitia

varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei

Hepatita B

•  boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB), un virus ADN a carui gazda naturala este omul.

•  virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei. Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele, echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B.

•  v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decât virusul HIV

•  mai multe particule virale prezente in sângele infectat. •  s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva, spre

deosebire de virusul HIV.

•  Sexuala

•  Parenterala

•  Perinatal

HBV Mod de Transmitere

Hepatita B •  Dupa infectia acuta, aproximativ 1-20% dintre adulti si peste 90%

dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramân Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intrând in categoria de purtatori cronici de VHB.

•  Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decât femeile. Cei care devin purtatori la vârsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic.

•  Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic.

•  In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica

Prevalenta Ag HBs

≥8% - Mare 2-7% - Intermediara

<2% - Joasa

Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs

) Infectie sinm

ptomatica(%

100 100

Infectie simptomatica

Infectie cronica

Evolutia infectiei cu VHB, in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange

Persoana anterior nevaccinata expusa in mod accidental la sânge Ag HBs pozitiv, - se actioneaza

imediat!!! •  Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina,

alcool 70%) •  probe de sânge de la persoana expusa in vederea

investigatiilor serologice, •  imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B.(IGHB) –

0,06 ml/kgc – primele 24 h, maxim 72 h!! •  In acelasi timp – se incepe vaccinarea hep B. •  vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele

testelor serologice.

Hepatita B – Profilaxia specifica a infectiei

Partener sexual al unui caz de hepatita B: •  Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de

la contactul infectant •  Adm de Ig umane specifice (IgHB) 0.06

ml/kgc •  Concomitent se incepe vaccinarea cu

vaccin Hep B, schema 0,1,6.

Hepatita B – Profilaxia specifica a infectiei

N.n. din mame purtatoare de VHB: •  – adm de IG umane specifice anti HepB

(100UI – 0.5 ml) la 12-24 h de la nastere, •  impreuna cu prima doza de vaccin HepB, •  in locuri anatomice diferite.

Hepatita B – Indicatii vaccinare •  De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu risc

crescut: •  personalul medical, •  personalul si clientii institutionalizati, •  pacientii care primesc frecvent produse de sânge, •  calatorii in zone cu inalta endemicitate •  persoane ce practica sexul in scop comercial, homosexuali •  utilizatorii de droguri. Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei !!! –necesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta

intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange

-  La persoanele imunizate anterior, daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUI/ml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin.

•  Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza

proprietatile imunogene ale vaccinului •  !!!!cele doua produse se administreaza in locuri

anatomice diferite.

Vaccinul Hep B •  Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri

plasmatice. •  Acestea contin antigenul de suprafata al VHB, Ag HBs,

preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat. •  In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie

genetica, •  ENGERIX – utilizat in schema de vaccinari obligatorii a

tuturor nou-nascutilor la noi in tara. •  Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania

a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100,000 locuitori.

n.n. din mama AgHBs +

Hep-B HBIG

Hep-B Hep-B

1 L 6 L

N 2 L 6 L

PNI DTP

VPI JiB Hep-B

DTP VPI HiB Hep-B

Scheme de vaccinare in HepB

0 1 L 6 L

0 1 L 2 L 12 L

Schema standard

Schema rapida (accident /expunere profesionala)

Vaccinul hepatitic B •  ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras, •  in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a

coapsei pentru nou-nascuti. •  Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute când vaccinul este

administrat in tesutul gras al regiunii fesiere. •  Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu

tendinta de sângerare severa, precum hemofilicii. •  Dupa imunizarea cu schema 0,1, 2 luni se recomanda un rapel la 12

luni dupa prima doza. Testarea titrului Ac > cel putin opt ani. •  Dupa schema de vaccinare 0, 1, 6 luni sau 0, 2, 6 luni - testare titru

> cinci ani de la vaccinarea primara.

•  Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic, doua boli severe, cu prognostic incert.

Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala

Include persoanele/pacientii: •  imunodepresie (e.g., hemodializati) •  ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel

recomandat (mm fesieri) •  Nn din mame purtatoare de AgHBs + •  Cadre medicale ce vin in contact cu sange/derivati •  Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica !!!Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de

vaccin Hep B.

Vaccinul Hep B -  Se considera eficient/protector un titru de anticorpi de

>10miliU.I./ml -  Ofera protectie de lunga durata -  Aprox. 5% - raspuns imun neprotector (factori de risc:

obezitate, fumat, sex masculin, virsta > 45 ani) -  Raspunsul imun variaza cu virsta: -  la copii si adulti tineri , raspunsul im protector apare la

>95% din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale, -  la 90% a celor de varsta > 40 ani si la -  65-75% la > 60 de ani.

Evolutia Infectiei cu HCV

100 Persoane

Vindecare (15)

Cronica (85)

Ciroza (17) Stabil (68)

Stabil (13) Mortalitate

Indicatie pentru transplant de ficat

3 % din populatia globala infectata cu VHC 4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC

Hepatita C, masuri de prevenire Persoanele infectate cu virusul hepatitei C: •  Prezinta potentialul de a transmite infectia •  Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperite •  Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul

de a transmite infectia prin contact sexual si perinatal –  Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda

evitarea sarcinii si alaptarea. Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NU trebuie sa: •  Doneze sange, organe, tesuturi, sperma. •  Utilizeze in comun articole de uz personal

(ex. periuta de dinti, aparat de ras)

VPO (Sabin) – Avantaje vs. Dezavantaje

•  Vaccin viu, atenuat, trivalent – •  Adm oral 0,2 ml (2 pic) •  produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA

secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala, unde virusul se inmulteste), precum si la nivel sistemic (im umorala, IgM, IgG) – contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice

•  Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) – la 1-3 zile dupa vaccinare.

•  Relativ mai ieftin •  Poate fi adm de voluntari necalificati medical, cu instruire

minima Dezavantaj:rezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari

tropicale!) – mutatii virale, revenirea la neurovirulenta

1 caz la 1 milion doze administrate, mai mare dupa prima doza 1 caz la 750.000 doze distribuite (T. Hovi, 2004)

OMS : La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV

Primo-vaccinarea : Risc 6,8x

Risc 3,800 X vs imunocompetenti

> 7-10 ani

Prevost D.R. et al. Pediatr Adolesc Med 1994;148:479-85/ CDC Statement sept 18, 1996 (22)

Factorii care cresc riscul de PPAV

•  Imunodeficienţa (ereditară sau dobândită)

•  Febra (la vaccinare sau în primele 2-3 săptămâni după vaccinare)

•  Traumatisme musculare, inclusiv injecţii i.m.

•  Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)

•  VAPP pot apărea atât la recipienţii de vaccin cât şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora

VPO prevenirea paraliziei polio!!

- provocata prin injectii IM, •  Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM,

extractii dentare, interventii chirurgicale pe o durata de > 30 zile.

•  Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV.

•  Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)

VPO (Sabin) – Contraindicatii

•  - nu se adm pacientilor infectati HIV •  Contactilor de familie cu un infectat HIV •  Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai

acestora Precautii: •  Graviditate si la varsta adulta: se adm doar daca este necesara

protectia imediata •  La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza

vaccinala dupa 4 saptamani •  Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min – se repeta adm

vaccinului in aceeasi sedinta •  Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese – la 2 ore interval

VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala

•  95% - in tari industrializate •  90% in tari subdezvoltate, datorata circulatiei

intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal, frecventa mai crescuta a sd diareic.

•  Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) – populatii izolate de eschimosi – evid Ac la > 40 ani de la vaccinarea VPO

VPI (Salk): Avantaje - Dezavantaje

•  Poliovirusuri inactivate (omorate)

•  Adm IM •  Nu blocheaza efectiv

inmultirea poliovirusului la nivel intestinal

•  ineficient pt eradicarea poliomielitei

•  Adm necesita prezenta unui cadru medical

•  De 4 X mai scump •  Avantaj: Termostabil

VPI (Salk):Recomandari de vaccinare

-  pacientii cu imunodeficiente, inclusiv HIV precum si contactilor acestora

-  calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic.

-  In Romania, la copii institutionalizati, pentru evitarea PPAV.

-  vaccinarea adultilor: personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice, personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic, persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale.

VPI (Salk)

•  Contraindicatii/Precautii: -  Reactii anafilactice grave la o doza de

vaccin -  Anafilaxie la Streptomicina, Neomicina,

Polimixina B -  Nu se amesteca cu alte vaccinuri in

seringa •  RA: rare – 0,5-1,5 % durere locala, eritem,

tumefactie

VPI (Salk): Eficacitate vaccinala

•  100% ca raspuns imun dupa ≥ 2 doze

vaccinale VPI •  Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la >

95 % din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze •  Studii OMS au demonstrat seroconversia

si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)

•  Hemofilicii au raspuns vaccinal slab

Experienţa utilizării VPI în România

•  VPI este înregistrat în România din 1992

•  În 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO în judeţul Dolj, cu rezultate excelente

•  De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI

•  2009 - PNI: adm la 2,4,6,12 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)

Comparaţie între VPO şi VPI Caracteristici VPO VPI

Cale de administrare Orală Parenterală

Previne paralizia DA DA Imunitate umorală DA DA

Imunitate intestinală DA Minimă

Durata immunităţii Lungă Lungă

Imunitate de grup DA DA*

(fecal/oral) (oral/oral)

Excreţie de virus DA NU

Imunizare prin contact DA* NU

Mutaţii la om DA NU

Paralizii sechelare Rare NU

Masuri in plaga cu potential

rabigen(MS) Gradul de gravitate al

leziunilor Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii

Profilaxia specifica

Gravitatea I: Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (< 24 h) Gravitatea II: Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata, gat sau organe genitale. Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare

Sanatos in momentul atacului

Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator

Suspect de turbare

Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos.

Turbat; omorat si neexaminat; necunoscut

Vaccinare completa* cu 5 doze in z 0, 3, 7,14, 28

Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)

Gradul de gravitate al leziunilor

Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii

Gravitatea III: Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata, gat sau maini sau organe genitale, muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi

-Ser antirabic - vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul

Suspect de turbare

-Ser antirabic + - vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul

Sero-vaccinare completa

Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)

Gradul de gravitate al leziunilor

Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii

Gravitatea IV: Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate, localizate la cap. Gat sau maiini; muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare

-Ser antirabic + - vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul

Suspect de turbare

-Ser antirabic + - vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul

Sero-vaccinare completa

Salbatic, omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)

Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare.

Generalit Vacc HepB VPO Print.ppt

Documents