Post on 30-Jan-2020
transcript
JUDET111., IASI TRA4 CONSILII [IR ETFAN IA.$1
AN1,d4LA
/ Nr. in Th.-..7.._ I ..... Lunsk....K......2.4ua—...-
Anus
Evaluarea Activitatii si Analiza Economico-Financiara a ADIS in perioada 2013-2016
I. Introducere
Asociatiile fara scop patrimonial au o misiunea importanta pentru bunul mers al
comunitatii in cadrul careia isi desfasoara activitatea. In Romania, astfel de organizatii nu au
avut traditie, insa intrarea in Uniunea Europeana a condus la aparitia acestor entitati, mai
ales ca au avut in rol important in obtinerea de fonduri europene nerambursabile in diverse
domenii de activitate, cum a fost si cazul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru
Salubritate (ADIS).
Infiintarea ADIS a avut loc in 2009 si a fost esentiala in obtinerea de fonduri
nerambursabile pentru proiectul "Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul
Iasi". Acest proiect are ca obiectiv principal cresterea standardului de viata al populatiei si
imbunatatirea calitatii mediului din judetul Iasi, prin dezvoltarea si implementarea unui
sistem durabil de management al deseurilor.
Dupa finalizarea implementarii de catre Directia Proiecte si Dezvoltare Durabila a
Consiliului Judetean Iasi, ADIS va avea rolul de a infiinta, organiza, reglementa, exploata,
monitoriza si gestiona serviciul de salubrizare pe raza de competenta a unitatilor
administrativ-teritoriale membre, precum si realizarea unor proiecte de investitii publice de
interes zonal sau regional destinate infiintarii, modernizarii sau dezvoltarii sistemelor de
utilitati publice aferente serviciului de salubrizare pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia
furnizarea in comun a serviciilor prin gestiunea delegata a activitatilor, ce compun
serviciile, pe baza unor contracte de delegare a gestiunii, atribuite conform legii, unor
operatori.
Tinand cont de rolul pe care ADIS it va avea in domeniul managementului deseurilor pe
raza judetului Iasi, este foarte important ca aceasta asociatie sa fie condusa de cei mai
competenti specialisti, deoarece Consiliul Judetean Iasi doreste sa obtina cele mai bune
rezultate in gestionarea deseurilor in conformitate cu legislatia nationala si europeana. Doar o
conducere performanta va putea asigura dezideratele mai sus mentionate.
Avand la baza considerentele prezentate mai sus, Presedintele Cons iliulut Judetean Iasi a
solicitat efectuarea evaluarii activitatii si analiza economico-financiara a ADIS pe perioada
2013-2016 pentru a se putea lua decizii informate cu privire la calitatea managementului
asociatiei.
Evaluarea activitatii va cuprinde urmarirea etapelor de implementare a proiectului,
preluarea obiectivelor realizate si dezvoltarea colaborarii conducerii ADIS atat cu Directia
Proiecte si Dezvoltare Durabila, cat si cu unitatile administrative-teritoriale din judetul Iasi,
in calitate de membre ale asociatiei.
Analiza economico-financiara va cuprinde calcularea principalilor indicatori economico-
financiari, in baza situatiilor financiare legal intocmite si avizate de catre comisia de cenzori
pe perioada mentionata in text, explicarea acestor indicatori, precum si observatii asupra
gestionarii patrimoniului asociatiei. Importanta calcularii indicatorilor economico-financiari
consta in cunoasterea evolutiei acestora si in compararea cu exercitiile financiare precedente,
ceea ce ofera conducerii asociatiei posibilitatea de luare a unor decizii cu impact asupra
rezultatelor economico-financiare viitoare.
II. Evaluarea Activitatii
Din aprilie 2009, cand a avut loc infiintarea ADIS, si pana in mai 2014, cand a fost
efectuata angajarea primului salariat (directorul executiv), activitatea asociatiei a fost aproape
inexistenta, ea rezumandu-se doar la incasarea ocazionala a cotizatiei de la cativa din
membrii asociatiei. Semnarea contractului de finantare a determinat forul conducator al
asociatiei sa efectueze angajari de salariati, ce urmau sa asigure buna organizare si
functionare a asociatiei, concomitent cu implementarea proiectului SMID si in concordanta
cu strategia elaborata de Consiliul Director. In profida acestor bune intentii si a unor fise de
post foarte elaborate cu atributii complexe la toate nivelurile organigramei, se poate observa
insa din documentele furnizate de salariatii ADIS ca activitatea asociatiei se rezuma
deocamdata in mare parte la colectarea de cotizatii.
Proiectul "Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Iasi" a fost elaborat
pentru se desfasura in doua etape, in concordanta cu strategia de dezvoltarea nationala
conform directivelor Uniunii Europene.
Prima etapa a fost dezvoltata in programul de finantare POS Mediu 2007-2013, axa
prioritara 2, iar contractul de finantare a fost semnat in 2013 pentru valoarea totala (fara
TVA) de 247.899.718 Lei, din care s-a cheltuit suma totala de 173.890.271 Lei (fara TVA).
Conform documentatiei de la Directia Proiecte si Dezvoltare Durabila in cadrul acestei etape
au fost derulate contracte de servicii si contracte de lucrari dupa cum urmeaza:
Servicii
1. Asistenta tehnica de management pentru acordarea de sprijin in gestionarea si
implementarea SMID in judetul Iasi — finalizat in 31.07.2016 in proportie de 90%,
neindeplinind conditiile pentru plata finala de 10%;
2. Asistenta tehnica privind supervizarea contractelor aferente SMID in judetul Iasi — este
prelungit pana in decembrie 2017 si nu include supervizarea lucrarilor pana la
finalizarea perioadei de notificare a defectelor de la contractual de lucrari 3;
3. Asistenta tehnica pentru verificarea proiectelor aferente SMID in judetul Iasi — se va
finaliza odata cu terminarea lucrarilor de executie;
4. Asistenta tehnica din partea proiectantului pe durata executiei proiectelor aferente SMID
in judetul Iasi — este prelungit pana in aprilie 2017;
5. Servicii de audit financiar al proiectului privind SMID in judetul Iasi — este prelungit
pana in iunie 2017.
Lucrari
1. Extindere si modernizare centru de management al deseurilor Tutora (extinderea statiei
de sortare, constructia unei instalatii TMB Tutora) — finalizat 90% conform prezentarii
procedurilor etapei I;
2. Constructie statie transfer Baltati si constructie statie de transfer si sortare Ruginoasa —
Statia de transfer Baltati finalizata 90%, Statia de sortare Ruginoasa finalizata
70%, Statia de transfer Ruginoasa 60% conform prezentarii procedurilor etapei I;
3. Inchiderea depozitelor neconforme din Valea Seaca (Pascani), Targu Frumos si Harlau —
finalizate 100% sunt doar lucrarile de inchidere de la depozitele de la Valea Seaca
(Pascani) si Targu Frumos, iar la depozitul de la Harlau s-au efectuat doar 10% din
lucrarile programate, fapt pentru care a fost necesara prelungirea contractului
pana in 2018.
Pentru o evaluare informata asupra stadiului etapei I, etapa ce a intampinat nenumarate
obstacole in timpul derularii sale, in luna martie 2017 a fost efectuata o vizita de informare la
statia de transfer Baltati, la statia de transfer si sortare Ruginoasa, precum si la centrul de
management al deseurilor Tutora.
Statia de transfer Baltati
Din informarea de la punctul de lucru si dupa cum se vede si in imagini, atunci cand s-a
lucr
is de transfer Baltati nu s-au luat in considerare factori
importar: nrru bun& u_,,,!sut.trc: a activitatii in aceasta statie, dar acest fapt se poate
constata bine de catre speciaisti in domeniu.
In primul rand, calea de acce (drumul dinspre Sirca) prezinta dificultati in utilizarea sa
de catre masini de mare tonaj, cum ar fi masinile de colectare deseuri (16-20 tone), si este
aproape imposibil de parcurs pe timpul iernii fara a exista un risc foarte mare de rasturnare a
masinilor si utilaielor de mare tonaj (Imaginea 3 - drum de pamant in panta cu serpentine).
Pentru a intatura riscul major de accident, atunci cand timpul este nefavorabil ar trebui
utilizat drumul de acces dinspre Belcesti (Imaginea 4 - tot un drum de pamant, dar oarecum
orizontal). fapt ce va conduce insa la cresterea cheltuielilor de operare a masinilor de
colectare a deseurilor. Cresterea acestor costuri de functionare pentru operator se vor reflecta
si in cresterea costurilor pentru beneficiar. Mai mult, chiar daca drumul dinspre Belcesti este
mai accesibil, va necesita un minim de cheltuieli pentru amenajare (pietruire), deoarece si
folosirea acestui drum poate prezenta riscuri pe timpul iernii.
Un alt factor important, de care nu s-a tinut cont in momentul stabilirii locatiei, a fost
protectia fata de intemperii (precipitatii abundente). Statia pare pozitionata in zona inundabila
si nu s-au efectuat lucrari de protectie prin diguri. Fata in fata cu intrarea principala pe
cealalata parte a drumului de pamant este un versant fara vegetatie (Imaginea 2). Nu a fost
efectuata nici un fel de lucrare de protejare a obiectivului si de preluare a apelor prin santuri
colectoare.
Referitor la punctul de lucru Baltati ca si constructie, putem observa ca avem o platforma
betonata ce prezinta fisuri in unele zone (Imaginea 1), insa doar un expert in constructii
industriale le poate analiza incat sa determine cat de mult pot afecta activitatea in statia
Baltati. Totusi, aparitia unor astfel de defectiuni in platforma betonata inainte de inceperea
activitatii pune sub semnul intrebarii atat calitatea lucrarilor, cat si modul in care s-a
receptionat aceasta lucrare. Mai mult, se pare ca atunci cand a fost proiectata aceasta statie de
transfer nu prea s-a tinut cont de utilitati, astfel ca lucrarea a fost finalizata din punctul de
vedere al constructorului, dar nu exista alimentare cu energie electrica.
Statia de sortare si transfer Ruginoasa
statia de transfer si sortare Ruginoasa se pot trage
Centrul de manalement al deseurilor Tutora
, 3 /4.1t3w
- amplasamentul statiei a fost ales relativ bine si spun acest lucru, deoarece intrarea si iesirea
se realizeaza exact in drumul national 28A, ceea ce poate crea probleme rutiere;
-si la aceasta statie se pot observa fisuri in platforma betonata si in drumul betonat din incinta
punctului de lucru inainte de inceperea activitatii, fisuri pe care un expert in constructii
industriale le poate evalua (Imaginea 1 si Imaginea 2);
-spre deoasehire de static Baltati, aici putem observa ca au fost construite rigole betonate
pentru protectia impotriva averselor de ploaie, insa s-au omis lucrarile de prevenire a
alunecarilor de teren care ar fi putut sa fie la pachet cu lucrarile de amenajare a rigolelor
(imaginea 3 si Imaginea 4). Ar trebui analizat de catre un specialist in constructii industriale
daca nu cumva neefectuarea lucrarilor de prevenire a alunecarilor expun obiectivul riscului
de a efectua cheltuieli mult mai mari in viitor pentru repararea eventualelor pagube.
- ca si in cazul statiei Baltati, si la acest obiectiv atat proiectantul cat si coordonatorul
proiectului au omis sa demareze si nrocedurile de alimentare cu energie electrica odata cu
demararea constructiei, ceea ce a condus la o statie care nu poate fi operata in acest moment
daca s-ar dori acest lucru.
La ui:, .t.•. -
compiexe
majora — nu este functi,
are atribu.:1;
implennentari (:r.;ncic.c.,21-c-a
:)nstructie si dotare cu echipamente au fost mai
..:tivele mentionate mai sus, insa avem aceeasi problema
.ipsei de energie electrica (Imaginea 1 si Imaginea 2).
:,are trebuie mentionat ca in profida faptului ca ADIS nu
,;11plementare a proiectului SMID, ar fi fost necesara o
s; ncrsonalului ADIS in procesul de derulare a
\ L)i () rtu va putea obtine rezultatele dorite si la nivelul
asteptarilor Consiliului Judetean Iasi, daca nu isi pregateste din timp instrumentele menite sa
ii asigure o buna desfasurarea a activitatii pentru care a fost infiintata asociatia. In acest caz
instrumentele sunt aceste objective dezvoltate pe fonduri europene si care ar fi trebuit
supravegheate de mai multi ochi din momentul demararil lucrarilor pana in momentul
finalizarii lor. 0 conlucrare eficienta si permanenta intre Directia Proiecte si conducerea
ADIS poate ar fi redus rumarul de probleme cu care se confrunta aceste objective in acest
moment, mai ales ca de la momentul semnarii contractului de finantare (mai 2013) si pana la
angajarea directorului ADIS (mai 2014) nu a fost o perioada exagerat de lunga care sa
permita scaparea litcrurilor de sub control.
Etapa a doua a fost dezvoltata in programul de finantare POIM 2014-2020, axa prioritara
3, jar contractul de finantare a fost semnat in aprilie 2017 pentru valoarea totala (fara TVA)
de 30.747.509 Lei. Avand in vedere ca unele lucrari de executie au jesit din termenul de
eligibilitate (31.12.2015), in octombrie 2015, Consiliul Judetean Iasi a transmis o cerere de
etapizare a proiectului si listele de cantitati/preturi aferente contractelor de lucrari ce vor fi
finantate din doua perioade de programare. Conform documentatiei de la Directia Proiecte si
Dezvoltare Durabila in cadrul acestei etape vor fi derulate contracte de servicii si contracte de
lucrari dupa cum urmeaza:
Servicii
I. Asistenta tehnica de management pentru acordarea de sprijin in gestionarea si
implementarea SMID in judetul Iasi;
2. Asistenta tehnica privind supervizarea contractelor aferente SMID in judetul Iasi;
3. Asistenta tehnica pentru verificarea proiectelor aferente SMID in judetul Iasi;
4. Asistenta tehnica din partea proiectantului pe durata executiei proiectelor aferente SMID
in judetul Iasi;
Luctarj
I. Extindere si modernizare centru de management al deseurilor Tutora (extinderea statici
de sortare, constructia unel instalatii TMB Tutora) — instalatii, echipamente, probe
tehnologice si lucrari exterioare;
2. Constructie statie transfer Baltati si constructie statie de transfer si sortare Ruginoasa —
Statia de transfer Baltati 10% pentru finalizare, Statia de sortare Ruginoasa 30%
Cotizatii ADIS (Lei) 350,000 --
300,000
250,000
200,000
150.000
100,000 --
232,351
302,820 300,862
■ Cotizatii Incasate (Lei)
50,000 1,400 400 11,003 10,046
UNE
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
pentru finalizare, Statia de transfer Ruginoasa 40% pentru finalizare conform
prezentarii procedurilor etapei II;
3. Inchiderea depozitelor neconforme din Valea Seaca (Pascani), Targu Frumos si Harlau —
inchiderea depozitului de la Harlan cu 90% din lucrarile programate pentru
finalizare.
Termenul de finalizare a acestei etape este octombrie 2018 pentru a el imina problemele
legate de nefinantarea lucrarilor. Pentru fiecare din cele doua etape este impusa o perioada de
5 ani pentru monitorizare post implementare, raportari, pastrare documente etc.
Daca la capitolul colaborare dirtre conducerea ADIS si Directia Proiecte si Dezvoltare
Durabila nu sunt prea multe de spus, deoarece nu prea a existat, am sperat ca macar
colaborarea cu membrii asociatiei sa fie mai fructuoasa. Din pacate nici colaborarea cu
membrii asociatiei nu s-a desfasurat in conditii bune sau cel putin asa reiese din rezultatele
obtinute de conducerea ADIS cu privire la colectarea cotizatiilor.
Evolutia incasarilor cotizatiei membrilor ADIS intre anii 2009 — 2016:
Conform documentelor prezentate de angajatii ADIS, la inceputul anului 2017 asociatia
avea de incasat cotizatii restante in suma de 342.545 Lei. In baza acestor informatii rezulta
ca asociatia nu trebuie sa modifice marimea cotizatiei nici unui membru, ci doar trebuie sa
creasca randameiitul activitatii de coiectare a cotizatiilor.
III.Analiza economico-financiara in perioada 2013-2016
Pentru a identifica si solutiona problemele din activitatea unei organizatii este important a
se efectua periodic (anual) o analiza economico-financiara. Aceasta analiza este un mijloc
indispensabil in elaborarea unor planuri reale, temeinic fundamentate din punct de vedere
stiintific, este un instrument operativ de cunoastere si reglare in procesul indeplinirii planului
propos. si contriboie atat la reali7area si eventual depasirea rentabilitatii prevazute, cat si la
asigurarea unei situatii patrimonial-financiare echilibrate pe intreg parcursul anului.
Printr-o analiza economico-financiara pertinenta este posibila orientarca strategiilor
decizionale ale asociatiei spre alternative optime.
Pentru analiza economico-financiara ADIS, conducerea asociatiei a pus la dispozitie
situatiile financiare (bilant contabil. cont de profit si pierderi si balanta de verificare), precum
si alte documente (fise de post. evaluari, rapoarte ale comisiei de cenzori etc), ce au avut un
anumit aport in realizarea analizei. In cadrul analizei au fost calculati urmatorii indicatori
economico-financiari: indicatorii de lichiditate, indicatorii de solvabilitate, indicatorii de risc
si indicatorii de randament al activitatii.
In anul 2013, asociatia a inregistrat venituri totale in valoare de 10.057 Lei, din care
venituri din cotizatii 10.046 Lei si venituri din dobanzi 11 Lei, si cheltuieli totale de 264 Lei
reprezentand doar cheltuieli cu serviciile bancare, incheind exercitiul financiar cu un
excedent in suma de 9.792 Lei. In baza acestor rezultate financiare s-au obtinut urmatorii
indicatori economico-financiari:
Lichiditate:
1. Active
Lichiditate Curenta = Circulante
{LC) Datorii Curente
LC = 73,73
2. I Lich:ditate Irriediata = Active Circulante-Stocuri
L {1.11 Datorii Curente
Li = 73,73
Din punct de vedere al lichiditatilor, asociatia are capacitate de plata din sursele proprii
valoarea indicatorului find supraunitara si mai mare decat punctul critic 1,3. Conform
indicatorului lichiditate curenta, la nivelul anului 2013 asociatia are 73,73 Lei active
circulante pentru acoperirea 1 Leu datorii curente. Neavand stocuri, lichiditatea imediata are
aceeasi valoare ca si lichiditatea curenta. Deci, in anul fiscal 2013 ADIS a avut capacitate de
plata a datoriilor pe termen scurt din surse proprii.
Solvabilitate:
1. Rata Solvabilitatii Generale = Total Active
(RSG) Total Datorii
RSG = 73,73
Acest indicator ne arata daca organizatia are posibilitatea acoperirii datoriilor totale cu
active1e detnute. Daca indicatorul este supraunitar cat mai aproape de 2, atunci nu exista nici
un pericol pentru siguranta financiara. Din calculul de mai sus se poate observa ca ADIS are
capacitatea de a face fate tuturor scadentelor sale atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu
si lung.
2. I Solvabilitatea Patrimoniala = Capitaluri Proprii x 100
(SP)
Total Active
SP = 98,64%
Solvabilitatea patrimoniala indica ponderea capitalurilor proprii in totalul activelor. Acest
indicator este inversul gradului de indatorare, iar suma celor doi indicatori trebuie sa fie 100.
In cazul nost.ru, solvabilitatea patrimoniala este foarte buna find foarte aproape de 100%,
ceea ce indica un grad 4:oarte scazut de indatorare.
3. rCapitalul de Lucru = Active Circulante - Datorii Curente
(CL)
CL = 110.786
Valoarea indicatorului este pozitiva si ne indica fara echivoc capacitatea asociatiei de a
acoperi cu activele curente toate datoriile curente pe care le are.
Risc:
1. Gradul de Indatorare = Total Datorii x 100
(GI) Total Active
GI = 1,36%
Conform standardelor, in conditii normale de activitate, gradul de indatorare trebuie sa se
situeze in jur de 50%. 0 limita sub 30% ne indica posibilitatea de a apela la credite si
imprumuturi. iar peste 80% ne prezinta o situatie alarmanta, cand organizatia este dependent
de credite. In cazui nostru, ADIS are o situatie confortabila putand apela oricand la
imprumuturi, daca activitatea va necesita o astfel de actiune, deoarece gradul de indatorare
este de doar 1,36%.
2. Rata Dependentei de Venit =
(RDV)
Venitul Major x 100
Venituri Totale
RDV = 99,89%
Rata dependentei de venit indica dependenta asociatiei de un anumit tip de venit, ceea ce
necesita o atentie sporita in acea zona, deoarece pot aparea riscuri financiare majore. In cazul
nostru, kDIS depinde in proportic de 99,89% de venituri din cotizatii. Orice problema in
colectarea cotizatiei supine asociatia la un anumit risc financiar. Cu cat problema incasarilor
este mai mare_ cu atat riscul financiar al asociatiei este mai mare.
3• f Rata Generala a Indatorarii = Total Datorii
(LF) Capitaluri Proprii
LF = 0,01
Acest indicator, cunoscut si sub denumirea de "levier financiar", exprima indatorarea
totala a unei organizatii in raport cu capitalul propriu. Se considera rezultat pozitiv atunci
levier:: Is:ander estc subuni::ar, deoarece o valoare supraunitara denota un grad ridicat de
indatorare. In cazul in care levierul financiar depaseste pragul de 2,33, organizatia are un
grad foarte rid icat de indatorare, iar daca indicatorul depaseste acest prag de cateva on atunci
organizatia se afla in stadiul de faliment iminent. Dupa cum se poate observa, ADIS are o
Rata Cheltuielii de Personal pe Angajat = (RCPA)
Total Cheltuieli cu Personalul
Numarul Mediu de Salariati
1.
valoare a levierului financiar de 0,01 ceea ce ii asigura pentru moment un anumit comfort
financiar.
4. Grad de Acoperire Dobanzi = Profit din Exploatare
(GAD) Cheltuieli privind Dobanzile
In 2013 nu se poate caicula acest indicator pentru ADIS, deoarece nu au existat cheltuieli
privind dobanzile. Acest indicator este foarte utilizat in analiza investitiilor financiare din
imprumuturi. Indicatorul reprezinta capacitatea potentiala a unei organizatiei de a acoperi
cat valoai e este alai ridicata cu atat este mai bine pentru organizatie.
Randamentul activitatii:
Rata Cheltuielilor cu Personalul = Total Cheltuieli cu Personalul
(RCP) Cheltuieli Totale
Acest indicator nu are o valoare standard sau un anumit trend, dar trebuie sa se incadreze
in politica de salarizare a conducerii. In 2013, ADIS nu a inregistrat in contabilitate cheltuieli
cu personalul, deci calculul acestui indicator nu a fost posibil.
2.
3.
Indicatorul masoara cheltuiala totala a organizatiei reprezentata de salarii si retineri
aferente pe un angajat. Deoarece in 2013 ADIS nu a inregistrat in contabilitate cheltuieli cu
personalui, calcului ace.stui indicator nu a fost posibil.
Rentabilitates Veniturilor
Rezultatul Brut x 100
(RVEN) Venituri Totale
RVEN = 97,37%
Acest indicator poate ti considerat o marja a rezultatului brut, dar aplicata la intregul
venit obtinut. Deoarece acest indicator nu este influentat de nici o rata de impozitare, este
utila analiza multiperioada. Pentru ca o organizatie sa fie considerata ca avand un randament
bun al veniturilor, acest indicator trebuie sa fie in crestere continua si sa depaseasca 5%. In
conditiile financiare din 2013, ADIS are un randament al veniturilor foarte bun.
4. Rotatia Datoriilor Curente Cifra de Afaceri
(RDC) Datorii Curente
RDC = 6,60
Indicatorul prezinta de cate on pot fi platite datoriile curente din cifra de afaceri obtinuta.
0 valoare a indicatorului mai redusa de 6, ar ridica semne de intrebare asupra capacitatii de
plata a facturilor, creditetor si dooanzilor aferente, si a datoriilor Ia buget. In anul 2013,
ADIS arata ca nu are probleme in a acoperi datoriile curente, valoarea indicatorului find de
6,60.
5. Rotatia Creantelor = Cifra de Afaceri
(RCR) Creante
Indicatorul exprima numarul incasarilor creantelor in raport cu cifra de afaceri. 0 rotatie
mai redusa de 6 ridica semne de intrebare asupra capacitatii organizatiei de incasare a
creantelor. Deoarece in 2013 ADIS nu a inregistrat in contabilitate creante de incasat, nu este
posibila calcularea acestui indicator important in cadrul unei analize economico-financiare.
In anul 2014, Asoc.:iatia a inregistrat venituri totale in valoare de 305.000 Lei, din care
venituri din cotizatii 302.820 Lei si venituri din dobanzi obtinute din plasament 2.180 Lei, si
cheltuieli totale de 71.244 Lei, reprezentand cheltuieli privind stocurile 11 Lei, cheltuieli de
protocol 4.504 Lei, cheltuieli cu deplasari 1.931 Lei, cheltuieli cu servicii bancare 778 Lei,
alte cheltuieli cu tertii 5.020 Lei si cheltuieli cu personalul 59.000 Lei, incheind exercitiul
financier cu pan excedent in suma de 233.756 Lei.
Un studiu mai amanuntit al veniturilor si cheltuielilor inregistrate in contabilitatea ADIS
a scos Ia iveala usoare n?.corelatii intre conturile contabile 5121, 7341 si 5088. Corelatiile
intre aceste conturi trebuie realizate conform Anexa 1 OMFP 1969/2007. Surprinzator este
faptul ca in raportul cenzorilor nu sunt mentionate necorelatiile, ceea ce ridica semne de
intrebare asupra modului in care a fost intocmit raportul cenzorilor. Mai mult, in raportul
cenzorilor se observa o usoara inadvertenta in exprimarea contabila considerandu-se ca
datoriile curente sunt active. ceea ce contrazice Legea contabilitatii, care incadreaza foarte
clar datoriile in pasive. Nu a fost posibila prezentarea detaliata a cheltuielilor de protocol,
cheltuielilor cu deplasari si alte cheltuieli cu tertii, deoarece angajatii ADIS nu au raspuns
solicitarilor de a pune la dispozitie informatiile legate de modul cum au fort cheltuite sutnele
inregistrate in acele conturi contabile.
In baza rezultatelor financiare din 2014 s-au calculat urmatorii indicatori economico-
financiari:
Lichiditate:
Active Lichiditate Curenta = Circulante
(LC) Datorii Curente
LC = 38,44
L;,-.;1itate Imediata = Active Circulante-Stocuri 2. (LI) Datorii Curente
LI = 38,44
Din penct de vedere al lichiditatilor, asociatia are capacitate de plata din sursele proprii,
valoarea indicatorului find supraunitara si mult mai mare decat pragul critic 1,3. Conform
indicatorului lichiditate curenta, la nivelul anului 2014, asociatia are 38,44 Lei active
circuiante pentru acoperirea 1 Leu datorii curente. Neavand stocuri, lichiditatea imediata are
aceeasi valoare ca si lichiditatea curenta. Deci, in anul fiscal 2014 ADIS a avut capacitate de
plata a datoriilor pe termen scurt din surse proprii.
Solvabilitate:
1. I Rata Solvabilitatil Generale = Total Active
(RSG) Total Datorii
RSG = 38,44
Si in act:as-al situatie indicatorul este supraunitar depasind pragul 2, deci nu exista nici un
pericol pentru sanatatea financiara a asociatiei. Din calculul de mai sus se poate observa ca
ADIS are ctiNcitatea :It. a fa.c., cal-a tuturor scadentelor sale atat pe termen scurt, cat si pe
termen media si lung.
3.
Solvabilitatea Patrimoniala = Capitaluri Proprii x 100
(SP) Total Active
SP = 97,40%
Si in anul 2014, solvabilitatea patrimoniala a asociatiei este foarte buna, valoarea indicatorului find foarte aproape de 100%, ceea ce indica un grad foarte scazut de indatorare.
Cl_ = 341.541
.11dicatorului este pozitiva, iar valoarea calculata ne indica clar capacitatea
asociatiei de a acoperi cu activele curente toate datoriile curente pe care le are.
Risc:
GI = 2,60%
Chiar daca indicatorul a crescut usor fata de anul 2013, ADIS este in continuare intr-o
situatic financiara confortabila putand apela oricand la imprumuturi, daca activitatea va
necesita a pctY de actune. deoarece gradul de indatorare este de doar 2,60%.
[2. Rata Dependentei de Venit = Venitul Major x 100
RDV = 99,29%
Fata de anu! 2013. indicatorul a scazut putin, cu 0,60%, insa a ramas in continuare o
dependenta mare fata de veniturile din cotizatii, mai precis in proportie de 99,29%. Acest
fapt mertiro o preFiune mare pe activitatea de colectare a cotizatiilor. Orice derapaj in
procesul de colectare paate afecta sanatatea financiara a asociatiei.
(RDV) Venituri Totale
Grat. Indatorare =
(GI)
Total Datorii x 100
Total Active
Rata Generala a Indatorarii = Total Datorii
(LF) Capitaluri Proprii
Capitalul de Lucru = Active Circulante - Datorii Curente 3.
L TL)
Total Cheltuieli cu Rata Cheltuielii de Personal pe Angajat = Personalul
(RCPA) Numarul Mediu de Salariati
Rentabilitatea Veniturilor Rezultatul Brut x 100
(RVEN) Venituri Totale
2.
LF = 0,03
Chiar daca valoarea indicatorului s-a triplat fata de 2013, levierul financiar a ramas in
continuare subunitar. In conditiile date, ADIS are asigurat in continuare un confort financiar.
din Exploatare Grad de Acoperire Dobanzi = Profit 4.
(GAD) Cheltuieli privind Dobanzile
N in 2014 nu se poate calculi acest indicator pentru ADIS, deoarece nu au existat
cheltuic:: pri'v ind dobanzile.
Randamentul activitatii!
Total Cheltuieli cu 1. Rata Cheltuielllor cu Derr; °nal u I = Personalul x 100
(RCP) Cheltuieli Totale
RCP = 82,81%
In 10 ::icikator indica o pondere foarte mare a cheltuielilor cu personalul in
totalul cheltuielilor inregistrate. Cu toate acestea, nu putem face o analiza corecta nici a
ponderi. tota:e, indicilor de crestere ai cheltuielilor cu personalul si ai
cheltuielilor totale, deoarece in 2013 ADIS nu a inregistrat cheltuieli cu personalul.
RCP t. = 29.500
Pentru ca acest indicator sa fie concludent, in cadrul analizei indicatorul trebuie comparat
cu productivitatea muncii fiecarei angajat in parte. Pentru aceasta analiza angajatii ADIS nu
au pus': ,'i! 'e in fc,--natiii saliriale despre fiecare angajat, dar daca se iau in
considerare evaluarile personale ale angajatilor, s-ar poate presupune ca aceasta crestere este
datorata cresterii productivitatii muncii.
3.
RVEN = 76,64%
In 2014 randamentul veniturilor a fost de 76,64%, care ar fi putut fi considerat un rezultat
pozitiv, deoarece a depasit 5%, dar nu a fost si cazul ADIS, deoarece valoare indicatorului a
fost in scadere fata de anul precedent, ceea ce a reprezentat un regres al activitatii conducerii
si angajatilor asociatiei.
4. Rotatia Datoriilor Curente = Cifra de Afaceri
L (RDC) Datorii Curente
RDC = 33,14
Daca :ndicatortil precedent ne indica un regres al activitatii angajatilor ADIS, rotatia
datoriilor curente ne arata ca problemele in a acoperi datoriile curente s-au diminuat
substart.z,! ' is de a.-:u1 :'()13, iectt inseamna ca indicele de crestere a veniturilor din
cotizatii a fost mai mare decal; indicele de crestere a datoriilor curente.
5. Rotatia Creantelor = Cifra de Afaceri
(RCR) Creante
Nici anul 2014 nu a fost benefic pentru calcularea acestui indicator, deoarece ADIS nu a
inregistrat in contabilitare creante de incasat.
In anul 2015, asociatia a inregistrat venituri totale in valoare de 696.217 Lei, din care
venituri din cotizatii 693.726 Lei, venituri din dobanzi obtinute din plasament 99 Lei, alte
venituri din explozure 3 Lei, si venituri din dobanzi 2.388 Lei, si cheltuieli totale de 141.492
Lei, reprezentand cheltuieli privind stocurile 282 Lei, cheltuieli cu primele de asigurare 3.367
Lei, cheltuieli de ol.o.»18.0 i 0 Lei, cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 2.711
Lei, cheltu;ei ce deplasari 9.514 Lei, cheltuieli postale si de telecomunicatii 2.392 Lei,
cheltuieli cu servicii harcare 1.039 Lei, alte cheltuieli cu tertii 8.039 Lei, cheltuieli cu
impozite si taxe 48 Lei, si cheltuieli cu personalul 95.121 Lei, incheind exercitiul financiar
cu un excedent in suma de 554.725 Lei.
Datcrita -nodului in care s -au efectuat inregistrarile in contabilitatea ADIS, inainte de a se
trece la calculul indicatorilor, a fost necesara o studiere atenta a veniturilor si cheltuielilor
inregistrate. Desi au fost incheiate doua exercitii financiare (2013 si 2014), se observa si in
2015 ca persoana responsabila cu inregistrarile contabile nu este sigura asupra modului de
inregistrare a veniturilor, si aici putem mentiona confuzia legata de veniturile din dobanzile
obtinute din plasamente (contul 734) si veniturile din dobanzi (766).
Surprinzator este faptul ca in continuare raportul cenzorilor nu prezinta nimic care sa
ajute contabilitatea sa rezolve neintelegerile evidentiate in inregistrarile contabile. Mai mult,
raportul cenzorilor continua sa prezinte datoriile curente ca active, contrazicand Legea
contabilitatii, care incadreaza foarte clar datoriile in pasive. Intradevar in documentul
financiar - bilant contabil, pentru simplitatea calculelor, activele sunt amestecate cu pasivele,
dar atunci card se intocme3te un document oficial trebuie o atentie deosebita in exprimarea
contabila, astfel incat sa nu apara interpretari contradictorii cu legea contabilitatii. Datorita
faptului ca nu s-a orimit documentatia solicitata, nu se poate evalua modul in care sunt
remunerati cenzorii pentru activitatea lor.
Nici in acest an nu a fost posibila prezentarea detaliata a cheltuielilor de protocol,
cheltuielilor cu deplasari si alte cheltuieli cu tertii care aveau valori destul de mari pentru o
asociatie fara scop lucrativ, deoarece angajatii ADIS nu au raspuns solicitarilor de a pune la
dispozitie informatiile legate de modul cum au fost cheltuite sumele inregistrate in acele
conturi contabile.
In baza rezultatelor financiare din 2015 s-au calculat urmatorii indicatori economico-
financiari:
Lichiditate:
1. Lichiditate Active
Curenta = Circulante
(LC) Datorii Curente
LC = 110,01
Li‘:-.h;ditate Imediata = Active Circulante-Stocuri 2. I (LI) Datorii Curente
LI = 109,8G
Din pun - t de vedere al lichiditatilor, asociatia are capacitate de plata din sursele proprii,
valoarea indicatorului fiind supraunitara si mult mai mare decat pragul critic 1,3. Conform
L-renta. .-iivelul anului 2015 asociatia are 110,01 Lei active
circu!antc r,mtru 'coperirea 1 Leu datorii curente. Daca deducem stocurile din activele
cirulante, lichiditatea imediata va fi mai mica decat lichiditatea curenta, dar valoare ramane
supraunitara si denota capacitatea asociatiei de a acoperi datoriile curente din activele curente
lichide. Deci, si in anul fiscal 2015, ADIS a avut capacitate de plata a datoriilor pe termen
scurt din curse proprii.
Solvabilitate:
1. I Rata Solvabilitatiti Generale = Total Active (RSG) Total Datorii
RSG = 116,90
Si in 2015 indicatorul ramane supraunitar depasind pragul 2, avand valoare cea mai mare dintre c.eie trei exercitii financiare, deci nu exista nici un pericol pentru sanatatea financiara a asociatiei. Din calculi!! de mai sus Fe poate observa ca ADIS are capacitatea de a face fata tuturor scadentelor sale atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung.
[&-.1vabilitates Patrimoniala = Capitaluri Proprii x 100
SP = 9S) 14w,
In anul 2015, solv.ib:!iatea patrimoniala a asociatiei este la fel de buna ca si in anii precedenti, valoarea indicatorului fund cel mai aproape de 100% dintre ultimele exercitii finamiare.:eea ce gin. icy. un grad foarte scazut de indatorare.
3. Capitalul de Lucru = Active Circulante - Datorii Curente
CL = 845.797
iridicato!1:111 pozitiva, iar valoarea calculata este cea mai mare din cele trei
exercitii financiare, indicand clar capacitatea asociatiei de a acoperi cu activele curente toate
datorilu c?.re le are.
Rise:
rGradul de Indatorare = Total Datorii x 100
(GI) Total Active
GI = 0,86%
2. (SP) Total Active
Fata de anii precedenti, indicatorul a scazut la 0,86%, ilustrand in continuare ca ADIS
este intr-o situatie financiara confortabila putand apela oricand la imprumuturi. daca
activitatea va necesita o astfel de actiune.
2. Rata Dependentei de Venit =
(RDV)
Venitul Major x 100
Venituri Totale
RDV = 99,64%
Indicatorul a crescut putin fata de anul precedent, dar a ramas sub nivelul primului an.
Asociatia are in continuare o dependenta mare fata de veniturile din cotizatii, mai precis in
propc!Vc 09."4°%. ceita ce face ca presiunea fata de activitatea de colectare a cotizatiilor sa
se mentina la un nrw el :r alt. Orice derapaj in procesul de colectare poate afecta sanatatea
financiara a asociatiei.
3. Rata Generala a Indatorarii = Total Datorii
(LF) Capitaluri Proprii
L.F - 0,01
Valoarea indicatorului scade fata de anul precedent revenind la nivelul anului 2013, adica
levierul financiar se mentine in continuare subunitar. In continuare, ADIS se bazeaza pe un
confort •Tinanzsiai.
4. r Grad ds Acoperire Dobanzi = Profit din Exploatare
Cheltuieli privind Dobanzile
Nici 20 i 5 nu aduce vreo s::11irnbare pentru acest indicator, deoarece nu au existat
cheltuit.:
Randamentul activ i
Total Cheltuieli cu
I Rata (;rieltuielilor cu Personalul = Personalul x 100
(RCP) Cheltuieli Totale
RCP = 67,23%
Total Cheltuieli cu
2 I Rata Cheltuielii de Personal pe Angajat = Personalul
(RCPA) Numarul Mediu de Salariati
In 2015. acest indicator indica o pondere mai mica a cheltuielilor cu personalul in totalul
cheltuielilor inregistrate fata de anul precedent. In acest an s-ar putea spune ca indicatorul
denota un aspect pozitiv, deoarece a scazut ponderea cheltuielilor cu personalul in totalul
cheltuielilor inregistrate de asociatie. Mai mult, indicele de crestere a cheltuielilor cu
personalul este mai mic decat indicele de crestere al cheltuielilor totale, ceea ce din punct de
vedere economic este un alt aspect pozitiv; conform calculelor putem observa ca raportandu-
ne la 2014, in anul 2015 averr o crestere a cheltuielilor cu personalul de 61,5% comparativ
cu o crestere de 98,6% a cheltuielilor totale.
RCPA :; 47.561
Pt;nt.-u aceasz.,i analiza angajatii ADIS nu au pus Ia dispozitie informatiile salariale despre
fiecare angajat, dar daca se is in considerare evaluarile personale ale angajatilor, se poate
presupo ca. L,:east,1 ;r 71:1.:(L. • L si 'atorata cresterii productivitatii muncii. Chiar daca
numarul mediu de salariati este 2, trebuie sa remarcam ca unul din angajati este cu norma
intreaga de 8 ore (directorul executiv), iar al doilea este cu jumatate de norma (contabilul),
deci mai mutt ca sigur sunt diferente considerabile intre salariile celor doi angajati. Un alt
inconvenient al analizei este faptul ca nu se poate constata daca remuneratia cenzorilor este
inclusa in cheltuielile cu nersonalul sau este efectuata sub alta forma, deoarece angajatii
ADIS nu au raspuns solizitaiiilor legate de acest aspect.
3. I Rentabilitatea Veniturilor
(RVEN) Rezultatul Brut x 100
Venituri Totale
EVEN = 19,68°A.
2r)15 se c,bserx a 1. Ivvenire a randamentului veniturilor pe un trend ascendent, crescand
de la 76,64% Ia 79,68%. Aceasta noua valoare a indicatorului poate fi considerata un rezultat
pozitiv, a cl crag-.L! rte 5% si a fost si in crestere fata de anul anterior. Insa nu
putem spune ca acest reza4fai se datoreaza unei activitati extraordinare a conducerii si
angajatihr asociatiei. ci mai degraba o incercare a membrilor asociatiei de a reduce soldul
Rotatia Datoriiior Curente Cifra de Afaceri
(RDC) Datorii Curente
5. FRotatia Creantefor = Cifra de Afaceri
Creante
restant pentru a nu intampina probleme majore in viitor, cand sistemul de management al
deseurilor va deveni operational.
4.
RDC = 89,42
Rotatia clatorii!or c Lre to n,: arata clar ca nu sunt probleme in a acoperi datoriile curente,
valoare indicatorului crescand cu mai mutt decat dublu fata de anul precedent, ceea ce
inseamni veniturilor din cotizatii a fost mai mare decat indicele de
crestere a datoriilor cur: .
RC t•-• 1,77
Este pentru: prima d-m, iii cadrul analizei cand avem posibilitatea de a calcula acest
indicator. Cu toate acestea nu putem spune ca este un fapt imbucurator, deoarece valoare
este de dear i,77, cu mutt sub pragul standard 6. Aceasta valoare mica ridica marl semne de
intrebarea asupra capacitatii incasare a cotizatiilor. Nu se cunoaste cauza acestei probleme,
iar ranortul cenzorilor prezinta activitatea conducerii ADIS ca o activitate de success. Din
pacate aceasta prezentare a activitatii ADIS de catre raportul cenzorilor nu este sustinuta si de
indicatorii economico-financiari calculati conform standardelor romane si intemationale.
In aqui 2016, ADN a inregistrat venituri totale in valoare de 192.660 Lei, din care
venituri din lucrari executate si servicii prestate 183.552 Lei, venituri din dobanzi 9.108 Lei,
si cheltuieli totale de 232.533 Lei. reprezentand cheltuieli privind stocurile 352 Lei, cheltuieli
cu primele de asigurare 2.654 Lei, cheltuieli de protocol 7.864 Lei, cheltuieli cu transportul
de bunuri si persoane 4.037 Lei. cheltuieli cu deplasari 10.999 Lei, cheltuieli postale si de
telecomunicotii 1181 Lei, cheltuieli cu servicii bancare 1.298 Lei, alte cheltuieli cu tertii
14.266 Lei. cheltuieli cu personalul 172.304 Lei, cheltuieli cu amenzi si penalitati 125 Lei, si
alte cheltuieli de exnloatare 16.452 Lei, incheind exercitiul financiar cu un deficit in suma de
39.874 Lei.
Datorita modului in care s-au efectuat inregistrarile in contabilitatea ADIS, inainte de a se
trece la calculul indicatorilor, a fost necesar din nou un studiu atent al veniturilor si
cheltuielilor inregistrate. In continuare persoana responsabila cu inregistrarile contabile
persista in nesiguranta mai ales asupra modului de inregistrare a veniturilor, si aici putem
mentiona confuzia legata de veniturile din dobanzile obtinute din plasamente (contul 734) si
veniturile din dobanzi (766). Mai rau este faptul ca in loc sa inregistreze venituri din cotizatii,
contabilul a inregistrat venituri din lucrari executate si servicii prestate, ceea ce incalca
prevederile art.8 din Statutul ADIS, ce mentioneaza sursele de venit pe care le poate avea
asociatia, si art.9 din Statutul ADIS, care prevede clar ca asociatia nu poate desfasura
activitati economice. Contul 704 este folosit doar in contabilitatea organizatiilor care
desfasoara activitati economics.
Considerand ca exista posibilitatea ca persoana ce a facut inregistrarile contabile sa fi
gresit, este foarte gray faptul ca cenzorii nu au depistat aceasta eroare contabila. Dupa ce au
fost solicitate relefonic lamuriri asupra incalcarii statutului ADIS, s-a constat ca cenzorii au
recomandat aceste inregistrari contabile, ceea ce reprezinta o problema serioasa, deoarece
incalcarea statutului si actului constitutiv ale asociatiei poate aduce marl prejudicii. Mai mult,
raportul cenzorilor continua sa orezinte datoriile curente ca active, contrazicand Legea
contabilitat;i, care incadreaza bane clar datoriile in pasive. Intradevar in documentul
financiar - bilant contabil, pentru simplitatea calculelor, activele sunt amestecate cu pasivele,
dar atunci cand se intocmeste un document oficial trebuie atentie deosebita in exprimarea
contabila astfeI incat sa nu apara interpretari contradictorii cu legea contabilitatii. Nici pentru
acest an conducerea si angajatii asociatiei nu au pus la dispozitie documentatia referitoare la
modul in care sunt remunerati cenzorii pentru activitatea lor.
Ca si in anii precedenti nu a lost posibila prezentarea detaliata a cheltuielilor de protocol,
cheltuielilor cu deplasari si alte cheltuieli cu tertii care aveau valori destul de marl pentru o
asociatie fara sem luerativ, denarece angajatii ADIS nu au raspuns solicitarilor de a pune la
dispozitie informatii1e legate de modul cum au fost cheltuite sumele inregistrate in acele
conturi contabile.
In baza rezultatelor financiare din 2016 s-au calculat urmatorii indicatori economico-
financia7i:
Lichiditate:
Active Lichiditate Curenta = Circulante
(LC) Datorii Curente
LC = 51,08
Li,;;ii,f;,tate Imediata = Active Circulante-Stocuri 2. ILI) Datorii Curente
LI = 5Q47
Pin puict de vedere al lichiditatilor, asociatia are capacitate de plata din sursele proprii,
valoarea indicatorului fiind supraunitara si mult mai mare decat pragul critic 1,3. Conform
uiui c-rcnta. ;a .-,ivelul anului 2016 asociatia are 51,08 Lei active
circulante rot-aril acoperirca 1 Lou datorii curente. Daca deducem stocurile din activele
cirulante lichid'tate,a imediata va f mai mica decat lichiditatea curenta, dar valoare ramane
supraunitara si denota capacitrtea asociatiei de a acoperi datoriile curente din activele curente
lichide. Chiar daca indicatorii lichiditatii au scazut comparativ cu anul precedent, si in anul
fiscal ' A.rYIS a aVIlt canacitate de plata a datoriilor pe termen scurt din surse proprii.
Solvabilitate:
1 1 Rata Solvebilitatii General.? = Total Active
(RSG) Total Datorii
RSG 53,68
Si : - ! 6 -)dicat(- 11 ram21 supraunitar depasind pragul 2, dar valoarea a scazut fata de
anul pre:ed mt. insa nu exista nici un pericol pentru sanatatea financiara a asociatiei. Din
calculul de Mai sus se VOef: observa ca ADIS are capacitatea de a face fata tuturor
scadentelor sale ata: p tmnen scurt, cat si pe termen mediu si lung.
2. Solvabilitatea Patrimoniala = Capitaluri Proprii x 100
(SF) Total Active
SP = 58,14%
3. Rata Generala a Indatorarii = Total Datorii
(LF) Capitaluri Proprii
1.
Si in acest ultim an al perioadei analizate, solvabilitatea patrimoniala a asociatiei este la
fel de bum ca si in anii precedenti, dar valoarea indicatorului a scazut fata de 2015, insa
ramane aproape de 100%, ceea ce indica un grad foarte scazut de indatorare.
3. r Capitalul de Lucru = Active Circulante - Datorii Curente
(CL)
= 816.976
Valoarea indintortOui este pozitiva, insa in scadere fata de anul 2015. Indicatorul
exprima clar capacitatea asociatiei de a acoperi cu activele curente toate datoriile curente pe
care lc are.
Risc:
Gradui de Indatorare = Total Datorii x 100 (C.31) Total Active
GI = 1,86%
Indicatorul a crescut fata de 2015 ajungand la valoare de 1,86%, ilustrand in continuare
ca ADIS e-t:' situatie financ...iara confortabila putand apela oricand la imprumuturi, daca
activitatea va nec .! dc actiune.
2 . Rata Dependentei de Venit = Venitul Major x 100
Venituri Totale
PEW - 95.77°/a
Indicatorul a scazut cu peste fata de anul precedent. Asociatia are in continuare o
dependenta mare, de data aceasta, fata de veniturile din lucrari executate si servicii prestate
confo!,:i in,‘!,!:st-a.rik., • rrai precis in proportie de 95,27%.
t: 0:02
Rata Cheltuielilor cu Personalul = Total Cheltuieli cu Personalul x 100
(R912) Cheltuieli Totale
2. Rat? CheltuielP de Per,nnll pe Angajat =
(R(PA)
Total Cheltuieli cu Personalul
Numarul Mediu de Salariati
Valoarea indicatorului s-a dublat fata de anul precedent, dar levierul financiar se mentine
in continuare subunitar. Deci. ADIS se bazeaza si in acest an pe un confort financiar, dar mai
mult datorita randamentr lui activitatii asociatiei din anii precedenti.
4. Grad de Acoperire Dobanzi =
_IGAD)
Profit din Exploatare
Cheltuieli privind Dobanzile
arui 2016 riu aduce vreo :;.:;himbare pentru acest indicator, deoarece nu au existat
cheltuieli privind
RanOmentlii activitatii
RCP = 74,10%
3 pondere rezonabila a cheltuielilor cu personalul in totalul
cheltuilor sc.31.15.crva o crestere fata de anul precedent. Aceasta crestere
denota 1.1r. . asociatiei, negativitate intarita si de faptul ca indicele
de cre!-!.:-'2 - -;11 personalul este mai mare decat indicele de crestere al
cheltuielilor totale. Conform calcuielor putem observa in anul 2016 avem o crestere a
de P1,1% comparativ cu o crestere de 64,3% a cheltuielilor totale.
=, 31.461
!!, • :• - c:, !(71-.= - c o sciciere a valorii acestui indicator, scadere datorata angajarii de
not Nurnar:1! ar.gaiatilor a crescut de la 2 la 5, din care 4 salariati cu norma intreaga
si urri . :atii ADIS nu au pus la dispozitie informatiile salariale
despre flecare angajat. n.Ise poate face o analiza mai amanuntita asupra modului de
salari7a.rf!. No se Coate evalua nici daca remuneratia cenzorilor este inclusa in cheltuielile cu
Rotatia Datoriilor Curente Cifra de Afaceri 5.
Datorii Curente L (RDC)
personalul sau sub alta forma de cheltuieli, deoarece angajatii ADIS nu au raspuns
solicitariilor legate de acest aspect.
3. Rentabilitatea Veniturilor = Rezultatul Brut x 100
(RVEN) Venituri Totale
RVEN = -20,70%
Anti! 2C16 nu este, de bun augur nici pentru acest indicator, chiar se poate spune ca acest
indicator este nesatisfactor. deoarece este negativ. Valoarea acestui indicator coroborata cu
valorile a.:or ;trt:ir? faptul ca activitatea asociatiei a avut un derapaj din
punct de vedere al randaineniului.
Rotat:E. 2._::ente a scazut considerabil fata de 2015. Chiar daca ne arata ca
deocamdata nu sunt prnblerne in a acoperi datoriile curente, o alta scadere la fel de drastica
ne poate - !t. • - fit erne legate de capacitatea de plata a datoriilor.
5• Rotatla Creantelor = Cifra de Afaceri
(kc.,k) Creante
RCR = 0,54
Valoa,1: in,.!1.:ator a scazut cu mai mult de jumatate fata de anul precedent, find
subunitara. Daca in anus 201 acest indicator a aratat ca exista o problema majora in
capacitatea de a incasa cotizaziiie, in 2016 problema se adanceste, ceea ce ilustreaza ca
angajatii i ; .4 4-:,usesc sa icstabileasca starea de normalitate in activitatea ADIS. Nu
se cwlousto aces ,:.„4 deoarece raportul cenzorilor nu mentioneaza nimic
despre tf T11 oroblerne in cadrul ADIS si prezinta activitatea conducerii ca o
activien;,- 'i.•.1 Din Hil;:at . prezentare a activitatii ADIS nu este sustinuta si de
economico-rwnricri ce.lculati conform standardelor romane si intemationale.
IV. Concluzie In timpul evaluarii activitatii si analizei economico-financiare ADIS au fost constatate
diverse situatii mai putin benefice pentru o entitate ce urmeaza sa desfasoare o activitate
complexa in managementul serviciului de salubrizare la nivelul judetului Iasi.
Pe parcursul evaluarii activitatii s-a putut constata ca angajatii ADIS intampina probleme
in comunicarea si colaborarea cu terte organizatii (Directia Proiecte, membrii asociatiei), jar
acest Iiacrt se reflecta in modul de colectare a cotizatiilor si in transferul de objective
implementate. Pentru a preintampina astfel de probleme in viitor, trebuie luate masuri
imediate, deoarece dupa fitsalizarea implementarii sistemului de management al deseurilor in
judetul Iasi. ce va trece la faza operationala, cand orice derapaj in comunicare sau colaborare
dintre ADIS si terte organizatii noate aduce prejudicii financiare majore, mai ales ca urmeaza
etapa N-R.-vn:torizare si raportare post-implementare pe o durata de 5 ani pentru fiecare
program in parte.
Analiza economico-financiara a fost efectuata cu dificultate, deoarece nu au fost puse la
dispozitie toate informajile solicitate, ceea ce denota din nou probleme de colaborare si
comunicare cu angajatii ADIS. En plus au fost constatate probleme in contabilitatea
asociw-iei exista multa confuzie in modalitatea de interpretare contabila a activitatii.
Contahilitatea iinei organizatii reprezinta limbajul prin care se exprima activitatea acelei
entitati. In cazul contabiitatii ADIS acest limbaj este distorsionat, ceea ce face ca cei care
incearca so, perceapa moan! cum se desfasoara activitatea asociatiei sa nu inteleaga mare
lucru. Indicatorii economico-financiari transmit semnale despre activitatea asociatiei, dar
Baca informatiile sunt incorecte, atunci si valorile indicatorilor sunt contradictorii.
Din toare exercitille financiare analizate, 2016 este anul cu problemele cele mai serioase
pentru ca nu s-a titan ccm acs ran1E-mentul scazut al activitatii, au crescut cheltuielile, ceea ce
a condus la un reziiltat ce nu pulea fi decat negativ. Mai mult, in exercitiul financiar 2016 s-a
constata: in;:alcarea statiituiui i a..aului constitutiv inregistrandu-se venituri de natura
economice. Aceste situatii trebuie rezolvate cat mai repede si trebuie luate
masu! -,-;:wenire a tinor astfel de derapaje in viitor.
(11-11:•rIel ConsiiiL.t Juoc le de studii , prognoze economico-sociale, industrie, buget, finante