+ All Categories
Home > Documents > Arta Conducerii Automobilului

Arta Conducerii Automobilului

Date post: 15-Jul-2015
Category:
Upload: msergiu
View: 660 times
Download: 39 times
Share this document with a friend

of 63

Transcript

Arta conducerii autovehicoluluiAutovehicolul repere Manevre interioare Reglaj scaun sofer Reglarea oglinzilor Portiera Reglajul la faruri Comenzi de baza Comanda ambreiajului Turarea Comanda schimbatorului de viteze Frinarea Manevrarea volanului Controlul directiei de mers Folosirea luminilor Manevre de baza Pornirea de pe loc Pornirea n ramp Pornirea in rampa cu spatele Reducerea vitezei Oprire temporara Oprirea totala Virajele Depasirea Intoarcerea Mersul inapoi Manevre compuse Garare Parcare laterala paralela cu bordura Iesirea din parcare Manevrarea schimbatorului la parcare La trecerea de nivel la calea ferata Schimbarea benzilor Plecarea rapida de la semafor Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu? Intoarcerea la linia de tramvai simpla Intoarcerea la linia de tramvai protejata Intoarcerea la scuar Urcarea/ coborirea bordurilor Urcarea coborirea pantelor Circulatia in coloana Anticiparea si conducerea preventiva Generalitati Accidentul de circulaie (definiie, legturi de cauzalitate)..... Obiective urmrite n adaptarea modului de deplasare nainte sa va urcati la volan Ce face un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei masini pe care nu o 1

cunoaste ? Plecarea corecta de pe loc Reducerea "unghiului mort" Variatiile de aderenta Pornirea de pe loc Patinarea Acvaplanarea Mersul debreiat Ocolirea unor obstacole neprevzute aprute brusc Virajele Viteza Manevrele Oprirea Frinarea Intersectiile Depasirile Rampa/ panta Conducerea de noapte si oboseala la volan Conducerea de noapte Oboseala la volan Tips & tricks Aprecierea distantelor in fata Elemente specifice mediului urban respectiv rural Conducerea pe ceata Conducerea pe ploaie Condusul masinii pe timp de iarna Conducerea la inundatii Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele Tractarea Evitarea agresivitatii Reducerea uzurii Consumul de combustibil Doamnele singure Limbajul nonverbal al soferilor Exercitii de perfectionare pentru incepatori Manual (BMW) de conducere avansata (extrase) Pregatirea de plecare Virajele generalitati Virajele controlul acestora Virajele pregatirea acestora Cnd bunul sim d rateuri... Claxonul este pentru unii cea mai importanta pedala. Repere autovehicol Repere constructive: - Geamuri o Parbriz (fata) o Luneta (spate) o Geamuri laterale

2

Fata/ spate Stinga/ dreapta - Portiere o Fata/ spate o Stinga /dreapta - Scaune o Fata = fotolii o Spate = banchete Interiorul - Pedale: o Ambreiaj se manevreaza: cu piciorul sting fara tocul pe podea o Frina de serviciu Se manevreaza cu piciorul drept Poate interfera cu sistemul antiderapaj (daca exista) care moduleaza sistemul de frinare o Acceleratie Se manevreaza cu piciorul drept cu tocul la podea - Schimbator de viteze: o Grupuri de pozitii In acelasi plan Intermediara o Centrala, este pozitia de start si cea de translatie Anterioara fata de pozitia intermdiara o 1 (stinga), 3 (dreapta), 5 (extrema dreapta) Posterioara fata de pozitia intermediara o 2 (stinga), 4 (dreapta) In plan inferior sau in acelasi plan cu pozitia intermediara Anterioara si in extrema stinga fata de pozitia intermediara sau posterioara si in extrema dreapta o Marche-arierre - Frine: o De serviciu (v. mai sus) - actioneaza asupra tuturor rotilor o De ajutor (de mina) Blocheaza rotile spate Face asigurarea la stationare Are 2 pozitii: Eliberata Blocata o Buton de comanda sistem antiderapaj (in caz ca nu este sistem de frinare mecanic sau servofrina) - Bloc lumini: o Lumini de pozitie (la stationare) o Faza intilnire (scurta) o Faza de drum (lunga) o Faruri de ceata: Preferabile si in fata si in spate Pun in evidenta in special marcajele

3

o

Semnalizari: Semnalele luminoase (intermitente pe directia de mers) Schimbarea directiei de mers Luminile de avarie Se aprind in plus fata de luminile de pozitie (acestea se aprind obligatoriu inclusiv in conditiile stationarii impuse de avarie) o Lampa tripla din spate Pozitie Semnalizare schimbare directie de mers Stop/ frina o Lumina de interior: Nu se lasa aprinsa pe timpul mersului Pozitii: Stinga/ dreapta Aprindere la deschiderea portierei (poz centrala) - Oglinzi: o Retrovizoare interioara: Frontala Are 2 pozitii Pozitie de lucru Pozitie neutra (necesara cind se reflecta lumina unui autovehicul din spate direct in ochii conducatorului auto) o Retrovizoare exterioare: Laterale: Stinga/ dreapta Reglajul se face: o mai intii la cea din stinga o astfel incit sa se vada o mica portiune din partea posterioara de dincolo de stilpul central al caroseriei Suplimentare: Convexe Ajuta la manevre o Comanda dezaburire oglinzi laterale - Stergatoare de parbriz: o 2 parbriz si 1 luneta o Comanda pozitii Stergatoare parbriz: Pozitie de repaos Pozitie de activare temporara: Pozitii de activare in trepte: o I : intermitent (temporizator) reglabil Reglare: Rapid: Reglare: Lent: o II: continuu lent: o III: continuu rapid Stergatoare luneta Activitate lenta - Parasolare: - Climatizare: 4

o

o

Bloc de comanda (sub bord): Climatizare duala (stinga/dreapta) Climatizare partiala (separat stinga/dreapta) Comanda dezaburire: Parbriz Luneta Ventilator: In trepte Preferabil treptele 1,2 Clapete pneumatice de dirijare flux de aer Fante de dirijare (deasupra bordului): Reglaj manual Se orienteaza spre geamurile laterale

Manevre interioare Reglaj scaun sofer - Fata spate - Pe verticala - In plan sagital - Reglaj lateral Reglarea oglinzilor Laterale: In oglinzile laterale nu trebuie sa vezi usile din fata ( decat daca te apleci usor si atunci vezi daca ele sunt inchise), trebuie sa vezi putin aripile spate ca sa ai puncte de reper cand te uiti in oglinzi si trebuie sa se vada doar un pic pt ca unghiul mort sa fie cat mai mic. In cazul in care vezi putin din aripile laterale spate ...nu trebuie sa vezi in jos, inclusiv asfaltul, trebuie sa vezi traficul cat se poate de mult pe banda laterala si cat mai departe in spate. Singura data cand ti-ar trebui sa zicem sa fie mai in jos sunt atunci cand parchezi si vrei sa vezi bordura. Deasemeni trebuie ca imaginile s nu cuprind poriuni de cer. Aceste oglinzi deformeaz perspectiva imaginii, n sensul c obiectele din imagine sunt mai aproape de ct par. n schimb, imaginile nu neal cnd este vorba s le folosim pentru manevre n imediata apropiere a unor obstacole. Imaginile din oglinzile exterioare nu pot s arate tot ce se afl n stnga ori n dreapta. Ele informeaz dac se poate schimba direcia de mers, fr a stnjeni deplasarea eventual a unor vehicule care vin din urm, pe banda din stnga sau din dreapta. Cnd autoturismul a nceput modificarea direciei, imaginile din oglinzile retrovizoare se schimb spre alt direcie i devin nefolositoare. Deci nainte de a vira conductorul se va asigura n oglinda exterioar i va ntoarce un moment capul pentru a vedea dac lng autoturism nu circul alt vehicul. Controlezi distanta fata de linia de marcaj din stinga si fata de limita laterala dreapta prin oglinzile retrovizoare. Interioara: Oglinda interioar se va nclina pentru a cuprinde imaginea spaiului de drum care se poate observa prin geamul din spate (lunet). La asigurare n mers, imaginea din oglinda interioar nu este util, fiindc vehiculul care se vede n oglind i care circul chiar n spate nu creeaz probleme. Conductorul lui va pstra o distan potrivit cu viteza pe care o impune vehiculul din fa.

5

Suplimentare: Se pot atasa pe masina 2 oglinjoare mai mici, una la fiecare oglinda laterala. Pe masina de scoala sunt fixate in asa fel incat sa-l ajute pe instructor sa stie cam ce vad elevii in oglinda propriu-zisa Utilizare: Ideea este ca in momentul in care stai pe scaun, in pozitie normala si iti arunci ochii in toate cele 3 oglinzi sa vezi ceea ce trebuie sa vezi in fiecare, nu sa trebuiasca sa ai o anumita pozitie pentru fiecare in parte. 'Teoria' spune ca procentul ar trebui sa fie cam 40/60 (urmarirea traficului spate/fata). Portiera: Te asiguri in oglinda stanga si deschizi usa (cu stanga mai comod, sau cu mina opusa portierei, pentru asigurare suplimentara) apoi impingi portiera (eventual nu o deschizi din prima larg). Reglajul la faruri E util pentru momentele in care masina e incarcata, fie cu persoane fie cu obiecte/bagaje. Aceasta incarcare determina lasarea pe puntea spate a masinii si logic, ridicarea de bot cu tot cu fasciculele de la faruri Comenzi de baza Comanda ambreiajului: Ambreiajul se calca doar la - plecarea de pe loc, - la schimbarea vitezelor - atunci cand intentionezi sa opresti Orice debreiere (calcare a pedalei de ambreiaj) trebuie sa se execute brusc si total (pana la podea), iar mentinerea ambreiajului in zona critica (de cuplare) trebuie limitata la un minim necesar. La pornire - cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor de putere, pe care in obtinem accelerand usor continuu, tot timpul pornirii pentru ca motorul s nu tind a se opri, i nici mcar a-i micora turaia din cauza efortului de pornire. Motorul fiind accelerat, conductorul ridic progresiv piciorul de pe pedal, astfel, autoturismul pornete lin. Eliberatul usor trebuie sa il faci atunci cand ai plecat de pe loc. In plus, pastram piciorul in ambreaj macar 3-4 m dupa plecarea de pe loc. - nu dai drumul repede la ambreiaj pt ca ti se opreste motorul. Eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj va duce la o cuplare dura si eventual la spectaculoasele efecte numite popular "scartait de roti". Ambreiajul se elibereaza incet incet la pornirea de pe loc pentru invingerea inertiei. - masina se face sa stea pe loc atunci cand luam piciorul din frana neridicind mai mult decat trebuia piciorul de pe ambreaj si negrabindu-ne la apasarea acceleratiei

6

Cand schimbi vitezele - din prima viteza in a doua, din a 2a in a 3a si tot asa poti sa dai drumul mai repede la ambreiaj pentru exploatarea inertiei. - Unii reusesc sa schimbe vitezele fara sa apese ambreiajul. Se face un mic artificiu: se aduce turatia motorului la un nivel la care acesta nu lucreaza nici ca propulsor si nici nu intra in frana de motor. Numai la aceasta turatie poti misca usor trenul mobil (adica poti scoate usor din viteze). La diferente de turatie trenul mobil este foarte greu de deplasat si fortarea lui duce la distrugeri ale pinioanelor sau chiar la spargerea cutiei. In mers si la oprire - s reinem o consecin grav: apasnd fr rost pedala, ceea ce se ntmpl unor nceptori, nu se mai poate regla viteza cu pedala de acceleraie. Astfel, conductorul poate rmne fr controlul reducerii vitezei, cnd frna nu este eficace, ori nu este acionat prompt n caz de nevoie. Elibernd complet pedala, ambreiajul se cupleaz rigid i devine iari o legtur sigur, permanent ntre motor i schimbtor. - n deplasare foarte nceat, de manevrare a autoturismului n treapta 1 ori mararier, conductorul regleaz viteza, oprete sau pornete, apsnd sau respectiv elibernd pedala ambreiajului, n limite mici, undeva la mijlocul cursei acesteia. Se decupleaz ori se cupleaz astfel motorul la transmisie i roi, pentru o micare fin controlat a autoturismului. Concomitent se regleaz o turaie potrivit cu pedala de acceleraie. Acest reglaj al vitezei nu este permis n treaptele 2 5. Este greit i poate fi foarte periculos s se apese fr rost pedala ambreiajului, n parcurs, fiindc turaia roilor propulsoare rmne liber de comanda cu pedala de acceleraie. Nu funcioneaz frna de motor. Cand accelerezi nu mai apesi ambreiajul, deloc Mult mai usor se conduce masina cu ambreiaj hidraulic, pentru ca pedala se misca foarte usor spre deosebire de cel cu cablu, si astfel e mai usor sa "simti" ambreiajul, adica mai exact sa lucrezi precis cu pedala. Turarea Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorul la turatia "de relanti", aceasta manevra solicita un control fin al pedalei de ambreiaj. Pe de alta parte ridicand turatia motorului prea mult in timpul eliberarii pedalei de ambreiaj va conduce la o uzura prematura. Trebuie sa specificam, ca turatia depinde de tipul motorului si de imprejurari. Majoritatea motoarelor pornesc masina de pe loc fara probleme la 1000-1200 rpm, pentru un incepator cred ca ar fi cel mai indicat 1500 - nu pleci tare nu pleci incet....e, sa zicem, ideal. Sa nu mai vorbim de motoarele diesel de capacitate mare care au relantiul pe la 600-650, pleaca cu 800 si rareori ating 2000 in timpul mersului.Turatia de 2000 rpm pe langa uzura discului de ambreiaj duce la plecari involuntare "in tromba", adica o masina condusa de un incepator poate sa "sara" si sa loveasca masina din fata. Nu se poate recomanda observarea turometrului n timpul conducerii fiindc s-ar neglija concentrarea ateniei la mprejurrile din parcurs, ceea ce ar deveni o greeal grav. Toat diversitatea situaiilor care cuprinde i schimbrile de treapt, trebuie s se rezolve cu dou turaii sintetice: turaie mare i turaie mic. Ele se pot determina practic fr a consulta mereu indicaia turometrului - o obsesie nepotrivit. Folosirea raional a motorului cere fr dubiu s se foloseasc turaie mare la sarcini mari i turaie mic la sarcini mici.

7

Practica de a folosi turaie mic n momentele cnd se cere putere mare este foarte duntoare motorului. Poate este o comoditate satisfcut de ignorarea schimbrii la timp a unei trepte inferioare. Pentru exerciii, turaia mare este circa 2000 rot/min iar turaia mic este circa 1000 rot/min. Potrivit acestei concluzii, pornirea de pe loc cere mobilizarea motorului pentru a furniza putere mare, cnd este necesar inevitabil s alegem turaia mare. O turaie mare nu are rost dac deplasarea se bazeaz mai mult pe energia de micare ctigat de autoturism, cnd trebuie schimbat n turaie mic, ajutndu-ne de o trept superioar. Comanda schimbatorului de viteze: Pentru mers nainte se introduce schimbtorul n treapta 1. E bine sa nu se foloseasca alt treapt de demultiplicare n momentul pornirii. n treapta 1, roile propulsoare aplic fora de propulsie cea mai mare. Pentru mers napoi, schimbtorul se introduce n mararier. Pornire se mai face si cu a doua.......iarna cand a nins si vrei sa iesi din zapada . La schimbarea ntr-o treapt inferioar conductorul face urmtoarea succesiune de comenzi, a) - Imobilizeaz volanul cu mna stng. b) - Apas complet pedala ambreiajului. c) - Cu mna dreapt scoate maneta schimbtorului din treapta "veche". d) - Conduce maneta spre treapta inferioar pe care a ales-o e) - Apas puin pedala de acceleraie, mrind astfel turaia motorului. f) - Introduce maneta schimbtorului n treapta inferioar. g) - Ridic piciorul de pe pedala ambreiajului, motorul fiind accelerat. h) - Cnd dorete propulsarea, va continua s apese pedala de acceleraie. Cnd dorete frnarea, va reduce accelerarea. Cu oarecare greutate, construcia schimbtoarelor poate permite manipularea f fr comanda e. Totui, nainte de g nu poate lipsi comanda e. Corespondenta treapta viteza Trebuie sa intre in treapta 1, daca mergi cu o viteza care e prea mica pentru a 2-a. Cheia e sa nu schimbi brusc, ci cu o mica ezitare la punctul mort. Mai poti sa faci ceva: impingi foarte usor schimbatorul spre treapta 1, si astepti 1-2 secunde inainte de a-l misca mai hotarat, o sa observi ca apropape ca intra singur in viteza. Insa nu stiu daca aceasta metoda e o.k. din punctul de vedere al uzurii. Viteza o schimbi numai daca ai terminat cu schimbarea directiei de mers. Viteza a II-a o dai dupa 5-6 m de mers drept, apoi te duci in a III-a dupa un demaraj suficient. La crestere, viteza I merge pana la 20 a IIa la 40 a III-a la 50. Treapta trebuie sa corespunda vitezei cu care rulezi. In general e bine sa nu depasim cu mai mult de 10 % viteza maxima admisa de constructor pentru treapta respective. Trebuie sa asculti tot timpul motorul ptr a conduce "frumos"(doar sa-l asculti,nici nu e nevoie sa te uiti la turometru):daca face prea urat,schimbi in treapta superioara,daca "dardaie" dand sa se opreasca,schimbi in treapta inferioara! In general orice masina te smuceste daca vrei sa schimbi in viteza superioara cand ai turatia motorului prea mica. Daca ai viteza mare, vrei sa retrogradezi si esti intr-o treapta superioara franezi, in functie de cat franezi (adica la viteza la care ajungi dupa ce ai franat) ii dai treapta respectiva. Poti s-o faci si fara frana doar cand ai eliberat acceleratia (intrand in frana de motor) si n-ai mai apasat-o un timp suficient astfel incat viteza a scazut.Retrogradezi cand turatia s-a miscorat astfel incat sa fie buna pt noua treapta, altfel faci frana de motor. Cand retrogradezi, apesi si un pic acceleratia dar doar un pic ca sa nu mai fie acel mic "soc" al retrogradarii. Trebuie sa

8

accelerezi pana la 1500 -2000 de ture (in functie de masina), preferabil numai cu cateva momente inainte ca ambreiajul sa cupleze. Daca se intampla sa bagi a 3-a in loc de a 5-a la vreo 120 la ora calci imediat ambreiajul, altfel se tureza motorul si poate ceda cureaua de distributie iar motorul se face tocanita... Frinarea: 1) - Conductorul se va asigura i va semnaliza ieirea din rnd, n timp ce autoturismul se ndreapt spre un sector unde este permis oprirea. 2) - Va ridica piciorul drept de pe pedala de acceleraie. Eliberarea brusc a pedalei poate avea ca efect un moment de frnare brutal. 3) - Va apsa pedala frnei, pn la oprire din mers dac se impune oprirea. Astfel, att frna de serviciu, ct i frna de motor lucreaz concomitent. Este o msur preventiv i o obligaie profesional. 4) - In timpul opririi, fora de comand a frnei este controlat cu piciorul drept, pentru o frnare lin, pn ce autoturismul se oprete exact n locul dorit. Conductorul ncepe frnarea din timp (ca sa nu fie nevoie sa franeze brusc) urmrind mai nti eficitatea frnrii. El frneaz apoi mai puternic, i n ultima faz, mergnd ncet, poate hotr cu uurin, locul i momentul opririi. Se maid a drumul la pedala spre sfarsitul franarii, conductorul o mai elibereaz pentru a stopa linitit autoturismul ca sa nu dea in nas. Aderenta dintre fonta si ferodoul frinelor creste pe masura ce viteza scade, de aceea spre sfirsitul frinarii actionarea pedalei de frina trebuie sa diminue. Daca pe o scara de la 1 la 10 ar fi cat de tare se tine pedala apasata, franarea lina ar trebui sa fie ceva de genul 5-5-5-5-5-4-3-2-1-1 (cu conditia sa nu te infigi in spatele celui din fatza ta, sau in niste pietoni fara noroc pe lume... de asta, trebuie sa franezi din timp). 5) Aproape de oprire din mers, cnd scade turaia motorului, efectul frnei de motor dispare iar conductorul trebuie s apese pedala ambreiajului pentru a nu se opri motorul odat cu autoturismul i cu roile propulsoare. Aceast comand este, s zicem, auxiliar cci nu are scopul de a frna ori de a opri din mers. 6) - Dup oprire, schimbtorul va fi mutat la punctul mort. Pe timpul opririlor la intersecii, pedala frnei se va apsa continuu, pentru a nu nainta autoturismul peste ali participani la trafic, n cazul unei tamponri din spate, ori n cazul drumului cu declivitate. 7) - Conductorul elibereaz pedala ambreiajului, i plaseaz piciorul stng alturi de pedal, n stnga ei. Aceast faz decurge astfel numai dac este sigur c o vreme, autoturismul nu va trebui s porneasc de pe loc, de exemplu, la oprirea la semafor, dar dac n momentele urmtoare va trebui s plece, cum este cazul autoturismului oprit pentru a acorda prioritate altor participani la trafic, nu se mai slbete pedala ambreiajului, se introduce schimbtorul n treapta 1, i se ateapt clipa eliberrii drumului, innd pedala ambreiajului apsat. Tehnica de oprire artat trebuie schimbat la punctul 3, dac n momentul apsrii pedalei frnei, motorul merge cu turaie mic 3 b) - Nu se poate profita de efectul frnei de motor dac frnarea ncepe la o turaie mic a motorului. n acest caz se va apsa pedala ambreiajului, concomitent cu pedala frnei. Dac nu se va comanda decuplarea ambreiajului, frna de serviciu va fora oprirea motorului, iar acesta se va opri trepidnd, odat cu autoturismul. Totui, dac se frneaz n acest mod defectuos dar se asigur astfel evitarea unui pericol neateptat, nendemnarea conductorului ar putea conta mai puin ca greeal. Cand opresti nu conteaza in ce treapta de viteza e masina: usor apesi frana apoi ambreiajul la podea si scoti pe liber.

9

La orice oprire sunt deci 2 situatii: 1. ai viteza mica si deci daca pui frana ajunge imediat la relanti e normal sa apresi ambreiajul si apoi frana 2. ai viteza mai mare (esti intr-a 3-a, a 4-a sa zicem si vrei sa opresti) e normal sa nu apesi din prima ambreiajul; apesi frana si apoi cand masina tinde sa ajunga la relanti apesi si ambeiajul. Ma rog, mai e si a treia varianta cand sunt situatii in care sa zicem ca o scoti din viteza si o lasi sa curga si la final o ajuti cu un pic de frana (sa zicem ca te apropii de un semafor si il vezi rosu) Ideal e intai frana si dupa aia ambreiaj. Franarea este mult mai eficienta atunci cand nu apesi ambreiajul. Acesta trebuie apasat numai dupa ce masina a redus considerabil din viteza de deplasare, ca sa nu se opreasca motorul. Apesi frana scade viteza considerabil dupa care poti sa apesi ambreiajul pt oprire sau dupa caz ...la schimbarea treptei de viteza. Nu este recomandat ca sa apesi pe ambreiaj atunci cand esti in treapta a 3 si sa franezi dupa aceea. Pe timp de iarna e de preferat sa treci din 3 in 2 sa faci frana de motor si apoi oprire cu ambreiaj la podea si frana. Ca sa faci asta trebuie sa iei piciorul de pe acceleratie mai din timp ca sa scada viteza masini si apoi treci din 3 in 2. Daca esti invatata sa apesi ambreiajul si apoi frana la fiecare mica franare e nasol; e nasol pt tine pt ca trebuie sa te dezveti si pt masina ca uzura e mai mare. In general,cand schimbi 4-3 franezi in prealabil pana la aprox 40 la ora (sau alt reper:turatia motorului sa fie usor sub 2000 rpm,la motor pe benzina ->cifrele sunt orientative) Inca un lucru:daca esti cu a-5-a si vrei sa incetinesti mult/opresti,nu e nevoie sa schimbi 5-4-3-2(-1),ci pur si simplu franezi,debreiezi si opresti sau dupa ce ai franat bagi in treapta 2. In treapta I nu e recomandat sa bagi cat timp masina e in miscare, deci nu schimbi niciodata 2-1 in mers (ma rog,exista o singura situatie cand e nevoie si de asa ceva,si anume pe unele pante foarte abrupte). Asta o zic pentru ca am vazut incepatori care schimbau 5-4-3-2-1 inainte de a opri (!!!!) si nu se sesizau la schimbarea 2-1 ca ceva e in neregula din faptul ca maneta nu prea vrea sa intre si nici macar dupa socul resimtit in masina la ridicarea ambreiajului! O frana de motor incorect pusa prin schimbarea intr-o treapta inferioara fara franare (cand apar socuri in masina+turarea excesiva a motorului), pe langa faptul ca e incomoda, poate duce chiar la avarii la ambreiaj(distrugerea placii de presiune) si uzura excesiva la motor(din supraturare). Sa nu incerci niciodata o frana de motor de tip 5-1 sau 4-1 ca omori masina. Sunt 2 metode prin care se obtine frana de motor: 1. metoda ridicarii piciorului de pe acceleratie 2. metoda retrogradarii Poti si sa iei piciorul de pe acceleratie putin si abia apoi sa retrogradezi ca sa nu fie foarte mult supraturat motorul (ca sa nu mai vorbim ca atunci cand retrogradezi mai tii un pic piciorul pe ambreiaj acolo unde cupleaza ca sa nu simiti smucitura specifica retrogradarii). Iar ca frana de motor sa fie eficienta,trebuie sa ridici rapid ambreiajul,ca daca adormi cu el patinat nu prea mai ai nici un efect de frana,ba dimpotriva,masina merge aproape pe liber... Frana de motor e recomandata pentru - iarna - pe sectoare de drum unde e aderenta scazuta: umezeala, criblura, piatra cubica. - la munte la coborarea pantelor...asta pt a nu uza si incalzi elementele franei de picior. Frina de motor actioneaza numai pe rotile motoare. Manevrarea volanului

10

In primul rand nu trebuie sa incordezi muschi mainilor si sa nu strangi volanul in pumni foarte tare. Volanul revine singur dupa efectuarea virajelor tu trebuie doar sa il ajuti putin sa revina in linie dreapta fara sa-l strangi in pumn. Nu as recomanda condusul cu o singura mana. In linie mai mult sau mai putin dreapta merge, dar la viraje stranse daca iti aluneca mana de pe volan, ai sanse mari sa busesti masina. Niciodata nu bagi mana in volan ci il rotesti cu mana in fata, altfel poti sa-ti prinzi degetele intre spite si nu-l mai poti manevra efficient in caz de necessitate. Cand virezi stanga incepi cu mana dreapta, cand virezi dreapta incepi cu mana stanga. Cand te apropii de un viraj spre dreapta, mana stanga se muta de la ora 9 sau 10 unde o tii, la ora 7, dreapta ramane pe pozitie la ora 2 sau 3 (dupa ce ai schimbat viteza daca e nevoie), iar cand intri in viraj, rotesti volanul cu stanga, iar dreapta aluneca in sus pe volan, astfel ca atunci cand mana stanga ajunge cu volanul la ora 12, dreapta e la ora 1 si preia rotirea volanului, in timp ce stanga aluneca inapoi la ora 7 ca sa fie la locul potrivit in caz ca mai trebuie rotit volanul dupa ce mana dreapta a ajuns jos cu el. Fiecare mana ramane pe jumatatea ei de volan, astfel sigur nu se incurca. E bine sa ai volanul sub control, chiar daca de fapt il lasi sa revina singur la sfirsitul virajului; cea mai simpla solutie e sa tii degetele intinse si podul palmei lipite pe volan, lasandu-l sa-ti invarta mana. Insa chestia cu podul palmei e de evitat la intrarea in curba si la manevre de parcare pentru ca iti mai transpira uneori palma si poate aluneca. La drum lung sa nu te gandesti sa faci asa ceva, mainile trebuie sa stea pe volan neaparat. Controlul directiei de mers Unghiul jos stinga al parbrizului centreaza marcajul lontgitudinal, iar acesta trebuie sa se afle in jumatatea/ treimea interioara a oglinzii retrovizoare laterale stingi. Pe dreapta la viraje, tii bordura marcajul de delimitare a partii carosabile in unghiul din dreapta jos al parbrizului. Pozitia la volan: tii picioarele desfacute si relaxate. Sa mergi drept la inceput, pentru multi chiar e o problema serioasa. Motivul este ca tin mana prea stransa si prea fixa pe volan si nu il lasa sa se pozitioneze singur pe mijloc iar masina oricat de buna ar fi, nu va merge drept daca nu e lasata. Volanul il tii relaxat, nu de parca ti lar lua cineva cu de-a sila. Trece ceva timp pana isi da cineva seama cum sa tina mana pe volan fara sa il stranga dar sa-l si aiba sub control in acelasi timp. In mers micile devieri ale masinii se corecteaza permanent prin miscari permanente imperceptibile ale volanului (preferabil), nu prin miscari rare si ample care conduc la viraje inutile pe sosele. Folosirea luminilor Luminile de avarie se folosesc in urmatoarele situatii: 1)cand vehiculul este avariat si se afla in imposibilitatea de a se deplasa 2)cand acesta se deplaseaza se deplaseaza foarte lent si este un pericol pentru ceilalti participanti la trafic 3)cand se blocheaza circulatia pe sensul de deplasare,la apropierea de acel obstacol Manevre de baza Pornirea de pe loc: asezi scaunul, oglinzile (calci ambreiajul si iti potrivesti scaunul- Deschizi usa si intri in masina verifici ca masina sa fie cu frana de mana trasa si scoasa din viteza (daca nu, calci ambreiajul

11

si scoti maneta schimbatorului de viteze la punctul mort) se poate ca peste noapte sa fi dat cineva peste ele) pui centura de siguranta in functie de cum ajungi la ambreiaj: sa poti sa calci ambreiajul pana la podea si sa nu te intinzi pt asta dar nici sa nu dai cu ghenunchii de volan iar la oglinzile exterioare - Pui contactul si astepti pana se sting becurile de bord (cind se sting inseamna ca poti da la farurile se deschid pe faza de intilnire (daca e intuneric)cheie) in afara de 3, martorul de benzina, ulei si cel care iti arata ca este trasa frana de mana (un cerc cu semnul exclamarii); Acordarea prioritatii daca e necesar Semnalizare la stinga/ dreapta - Asigurare fata spate dai cheie la- Apasarea totala (la podea) a ambreiajului (debraiere) si actionare frina de serviciu Cuplarea manetei schimbatorului de viteza in treapta Imotor asigurare din nou- Eliberare totala frina de mina - Se ridica in acelasi timp stangul de pe ambreiaj treptat nu brusc si, in timp ce piciorul se ridica, eliberare totala ambreiaj (ambreiere) dupa minim 3-4 m de la plecarea de pe loc, cand masina s-a pus in miscare si continui sa accelerezidreptul se muta de pe frana pe acceleratie apasindo usor Legat de aceasta sunt 2 metode: 1) Turezi putin si apoi ridici usor ambr si masina pleaca un pic sportiv 2) Ridici usor ambr pana simti ca tremura motorul si apoi accelerezi usor dupa care continui sa ridici usor ambr pana la capat - Oprirea semnalizarii Precautii Pn porneste motorul, maneta schimbtorului va fi pus la punctul mort, pentru ca rotirea arborelui motor, comandat cu cheia de contact, s nu propulseze involuntar autoturismul la nceperea funcionrii motorului (aceasta este o prim msur preventiv). Dac maneta nu va fi pus la punctul mort, i motorul pornete imediat dup rsucirea cheii n contact, autoturismul va fi propulsat necontrolat, ceea ce poate deveni extrem de grav, numai din cauza uitrii manetei schimbtorului n una dintre trepte. In plus, din acelai motiv, se va apsa complet pedala ambreiajului, ceea ce va decupla transmisia nc ntr-un ansamblu al ei (a doua msur preventiv, de siguran), pentru cazul c din greeal schimbtorul a rmas "n vitez". Cu piciorul drept se va apsa pedala frnei (a treia msur preventiv). Se rotete complet cheia n contact la poziia "funcionarea electromtorului" dac la bord s-a stins semnalul galben sau rou privind pauza de iniiere a ordinatorului de funcionare. Imediat dup pornirea motorului, cheia se elibereaz din mn. Ea i revine automat la poziia "contact pentru funcionarea motorului". Ideea e ca, daca ai scos la punctul mort si e trasa frana de mana nu trebuie sa tii calcat ambreiajul si frana dar examinatorul va aprecia ca le tii calcate pt ca sunt 2 masuri de precautie cind pui contactul si ulterior cind dai la cheie. Potrivit modelului constructiv al autoturismului i/sau reglajelor lui, la pornirea motorului ar putea fi necesar apsarea pedalei de acceleraie. n plus fa de cele artate mai sus, pentru acest caz trebuie, de la nceput, tras frna de mn. Astfel, cu piciorul drept se va apsa pedala de acceleraie n locul pedalei frnei. De asemenea, pornirea motorului rece poate fi o problem specific modelului constructiv sau o problem datorat strii tehnice. Pornirea n ramp

12

- Motorul pornit, schimbatorul la punctul mort, frina de serviciu apasata Semnalizare- Asigurare Viteza I- Ambreiaj la podea - Activare frina de ajutor fara asigurarea ei (mina dreapta tine apasat butonul de blocare) se trece si se apasa pedala de acceleratie pentru turatia 2000- Eliberare pedala frina de serviciu eliberare lenta ambreiaj pina ce se incepe cuplarea partiala si turatia scade putin (ambreiajul se mentine in pozitia respectiva si pedala acceleratiei idem) pedala ambreiajului in aceeasi pozitie sau se mai elibereaza foarte- Eliberare frina de ajutor accelerare apoi se elibereaza complet cu grija pedala ambreiajului putin pentru optimizarea propulsiei Una dintre mprejurrile care fac necesar stpnirea acestei probe este urmtoarea: Presupunem c autoturismul se afl oprit n ramp, ateptnd ntr-un ir de vehicule, lumina verde a semaforului. Condiia impus este ca aprinzndu-se lampa verde, comenzile pornirii de pe loc s nu permit micarea autoturismului spre spate, nici mcar 1-2 centimetri. In mod normal autoturismul este oprit, motorul funcioneaz i schimbtorul este la punctul mort. Se poate mentine ambreiajul decuplat si masina in viteza pentru cazul in care cablul de frana de mana cedeaza atunci cand ridici piciorul din frana de picior (mai ai o sansa si anume: sa ridici brusc ambreiajul iar masina sa fie asigurata in viteza ) Conductorul ateapt momentul pornirii, tinand tot timpul pedala de frana apasata, ori facind imobilizarea cu frana de mana, pentru a nu lsa autoturismul s mearg napoi, pe pant. Plecand de la asta, sunt mai multe moduri de a pleca din rampa (de fapt 3, dar al doilea nu se recomanda deoarece masina ori tot o sa se dea in spate ori o sa moara motorul; Bine, la oricare din variante e posibil sa moara dar la asta mai ales. Cu timpul, se poate face si a doua) Comenzile necesare pentru pornire n ramp sunt: 1) - Conductorul se asigur. n unele mprejurri trebuie s semnalizeze. 2) - Apas pedala ambreiajului i introduce schimbtorul n treapta 1. Piciorul drept ramine pe frina de serviciu. 3) - La pornirea de pe loc trebuie apsat pedala acceleraiei cu piciorul drept, pentru a mobiliza motorul s dezvolte putere. Nu poti pleca de pe loc daca ai un drum in rampa doar cu ambreiajul ca nu are forta iti trebuie si putina acceleratie ca altfel iti moare motorul. - Metode de plecare - A) Plecarea din rampa cu frana de mana (se pare ca e cea mai buna pt incepatori): a. se trage mai nti maneta frnei de mn, innd-o n poziia frnat, fr a o asigura (se ine butonul siguranei apsat continuu, ct timp se ine maneta tras) b. se elibereaz apoi pedala frnei, iar autoturismul rmne frnat, deoarece conductorul ine maneta frnei de mn tras, cu mna dreapt; piciorul stang il tii in continuare pe ambreiaj ca altfel moare motorul c. se apas pedala acceleraiei pentru ca motorul s funcioneze n turaie (circa 2000 rot/min). d. se elibereaz pedala ambreiajului, cte puin, pn ce turaia motorului scade ntru ctva, pentru c acum trebuie s nceap propulsarea, dar autoturismul este frnat cu frna de mn. Pedala ambreiajului se menine de acum, pentru un timp, n aceast poziie, unde ambreiajul cupleaz parial motorul la transmisie. Pedala acceleraiei rmne mereu apsat. e. se elibereaz complet frna de mn, fr nici un reglaj, dup care mna dreapt se pune pe volan. Autoturismul pornete din loc, progresiv. Pedala ambreiajului rmne nc n aceiai poziie, sau se mai elibereaz foarte puin, dac pornirea este prea nceat. Dezavantaje la plecarea cu frina de ajutor: 13

-daca o tragi prea tare si nu o mai poti elibera, va asigura ca atunci cand in sfarsit reusesti sa eliberezi frana, se va opri motorul. Desigur exista o solutie foarte simpla: tragi frana de mana tinand butonul apasat, si atunci nu se blocheaza. Numai ca in situatii de stres mai uiti chestia asta. - B) Jocul de picioare. In acelasi timp stangul se ridica de pe ambreiaj si dreptul se muta de pe frana pe aceeleratie. Ca masina sa nu se duca la vale in spate, trebuie ca pana sa apuce piciorul drept sa se ridice de pe frana tu sa fii ajuns cu stangul sa-l ridici in punctul in care prinde. Metoda asta e destul de grea pt ca necesita sincronizare. Doar prin practica stii punctul in care prinde ambreiajul si tu, in momentul in care cel din fata ta pleaca, sa-l ridici EXACT acolo (nu mai sus sa-ti moara motorul si nici mai jos pt ca atunci cand ridici piciorul de pe frana, masina sa o ia la vale). Daca nu te misti prea repede risti sa te duci un pic in spate si/sau eventual sa turezi motorul. Daca n-ai ridicat in punctul corect risti sa iti moara motorul (ca incepator, intotdeauna ai tendinta sa ridici piciorul mai sus decat ar trebui, de aici si desele "morti" ale motorului). Eu zic ca e mai grav ca incepator/cursant al scolii de soferi sa iti moara motorul in panta. Te precipiti cand iti moare pe un dum drept dar atunci cand esti in rampa. Daca nu ai dubla comanda, dupa ce ti s-a oprit si incerci sa o pornesti sin nou si sa pleci in sfarsit, precipitat cum esti sigur risti sa intri in cel din spate. - C) A treia metoda este asemanatoare cu a doua; de fapt e a doua un pic modificata. Plecam din aceeasi pozitie, dreptul ramane pe frana si stangul il ridicam pana cand simtim ca tremura putin masina stand pe loc (in acel moment ambreiajul a prins) dupa aceea il ti acolo si apoi fara nici o problema mutam pe dreptul de pe frana pe acceleratie; dupa ce accelerezi un pic, dai drumul de tot la ambreiaj. E mai usor sa ridici din ambreiaj cu frana apasata si dupa aceea sa treci pe acceleratie, decat sa te misti foarte repede. Pe rampele foarte abrupte e mai usor sa pleci cu frana de mana, pentru ca ai piciorul drept liber si poti sa accelerezi cat e nevoie inca de la inceput. Dar in situatiile obisnuite din trafic e mult mai simplu cu frana de serviciu (de picior). 4) - Dup ce autoturismul capt o micare sigur, ctignd o oarecare energie de micare se elibereaz complet, cu grij, pedala ambreiajului i se aeaz piciorul n stnga, alturi. Apoi se accelereaz mai mult turaia motorului, mrind valoarea vitezei autoturismului. In prima faza trebuiesc invatate manevrele asa cum sunt ele cerute la examen (metoda A). 1. In cazul in care nu se va folosi frana de mana la plecare in rampa, asa cum se cere la examen, examinatoul o sa puncteze cu puncte gresite. 2. aceasta manevra nu este conceputa aiurea ...chiar daca se rezolvaaltfel ...necazul este atunci cand nu se poate rezolva corect. 3. se sta in coloana si e de urcat o rampa... cum se procedeaza ????...daca mentii motorul turat tot timpul si ambreiajul patinat....in scurt timp vei savura mirosul de ferodou incins...si o schimbare de ambreiaj...ce costuri ..??? 4. in cazul in care iti moare motorul ce faci ....cum repornesti motorul...???? 5. chiar daca instructorul iti permite aceasta manevra sa o executi cum vrei tu ...incearca sa o executi cum este scrisa la carte. Una este ca sa conduci pentru a promova examenul si alta este ca stii sa faci ceva mai avansat. Nu incercati sa va expuneti exminatorului trucurile pe care voi le puteti face cu masina... El nu va ramane impresionat de acele calitati intrucat el este cu tine in masina pentru prima data si nu va cunoaste asa cum va cunoaste instructorul capacitatile. Examinatorul nu apreciza plecarea cu scart, demarajul, viteza marita, fandarile spectaculoase pentru a evita un alt

14

participant la trafic sau o nenorocita de groapa ce apare pe carosabil, franarile bruste, iesirea fortata in intersectie, chiar daca tu ai avea intentia ca sa te opresti, mersul cu spatele in viteza si am putea enumera multe. In cazul in care examiatorul iti va cere sa faci plecarea din rampa fara frana de mana atunci asa o vei executa. Nu uita examinatorul vrea sa observe daca tu ca elev in scoala ai dobandit cele necesare respectiv ...cunostintele, priceperile si deprinderile pentru a avea dreptul ca sa conduci pe drumurile publice. Daca examinatorul te pune sa opresti masina de tot (inclusiv motorul) in rampa, atunci mi se pare evident ca vrea sa verifice daca brachezi rotile si apoi cum efectuezi pornirea de pe loc in rampa cu frana de mana, fara sa utilizezi pedala. Pe examinator il intereseaza sa vada ca masina nu cade in spate, motorul nu se opreste dar nici nu se ambaleaza. Pornirea in rampa cu spatele Metoda turometrului: tii frana, lasi usor ambreiajul, iar cand acul turometrului coboara putin , tii ambreiajul, te intorci in spate si muti piciorul drept de pe frana pe acceleratie. Reducerea vitezei se poate face: - luand putin piciorul de pe acceleratie schimbare a vitezei- introducand intr-o treapta inferioara (frana de motor) = apasare a ambreiajul la podea intr-o treapta inferioara, eliberare usor ambreiaj - prin frinare directa: apasand pe pedala de frana Oprire temporara: Apasare frina de serviciu- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea lui pe frina La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu piciorul sting - Frina se apasa usor pana te opresti, se schimba intr-a I-a, si apoi se sta cu ambreiajul apasat: in felul asta la semafor se pleaca mai repede nemaipierzind timpul cu bagatul in viteza. Stopurile prelungi uzeaza insa prematur ambreiajul, in acest mod - Se poate sta si cu masina scoasa din viteza si cu piciorul pe frana, adica scoti la punctul mort si normal...ambreiaj, viteza 1, se elibereaza frina de serviciu sau se coboara frana de ajutor etc, etc. (Uneori pare mai bine asa decat sa o tii in viteza pana te opresti de tot. De principiu totusi nu se lasa maneta pe liber niciodata cand esti in miscare. Greseala e ca poate apare ceva neprevazut si o sa creasca spatiul de franare). La viteze mici(sub 20 la ora) nu prea mai conteaza chestia astaapoi doar apesi pe frana lasind masina sa curga pana la punctual de oprire, controlul fiind din frana. Eventual actionezi apoi frana de ajutor. La pornire Oprirea totala: Semnalizare la dreapta- Asigurare spate Apasare frina de serviciu- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea lui pe 15

frina - La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu piciorul sting si se aduce maneta schimbatorului de viteza in punctul mort - PT INCEPATORI REGULA: cand opriti ambreiajul apasati si frana de servicu pana se opreste verificati inca odata ca maneta sa fie pe liber miscand-o stinga-dreapta si dupa aceea ridicati usor ambreiajul ramanand cu piciorul pe frana.masina, apoi scoateti din viteza - Se opreste semnalizarea In primul rand, cand tragi pe dreapta trebuie sa stii daca acolo ai voie sa opresti sau nu (adica ai intalnit un semn de oprirea interzisa sau celelalte situatii in care oprirea este interzisa). Atentie, nu opresti in dreptul unui copac sau echivalent, nu opresti acolo unde presupune pericol sau stinjenirea altora. Trebuie sa te asiguri intai si sa dai semnal dreapta inainte sa faci manevra de oprire pe dreapta (da, chiar daca esti pe banda 1 si opresti trebuie sa te asiguri intai ca poate un biciclist sau un scuterist destept trece si el p-acolo) Pina opresti motorul de tot (adica de cand ai apasat ambreiajul + frana si ai oprit, pana ai rasucit cheia de oprire motor) nu uita sa ramai cu piciorul pe ambreiaj. Apoi pt siguranta o bagi intr-a intaia dupa ce ai oprit pana opresti motorul. Incorect este daca ridici piciorul de pe ambreiaj in viteza fiind si, deci se opreste motorul inainte de a-l opri tu Oprirea in sine: indiferent in ce viteza esti, dupa ce opresti motorul tragi frana de mana. Chiar daca e motorul oprit, trebuie sa apesi ambreiajul sa schimbi vitezele (in cazul de fata, sa bagi a-ntaia). Atunci cand e in viteza si la relanti (adica masina nu se misca dar motorul merge - ca sa ma exprim simplu) iti moare motorul. Daca e ambreiajul calcat nu mai moare. Ce faceti daca opriti la semafor si uitati sa scoateti din viteza si din greseala ridicati pedala de ambreiaj? Daca frana e apasata se opreste motorul ( no problem), daca nu, e posibil ca masina sa se deplaseze ,daca nu ai experienta si te sperii poti apasa acceleratia din greseala In viata de zi cu zi mai toata lumea se da 10 cm mai in spate la plecarea din rampa. De aceea va recomand sa nu va opriti prea aproape de cel din fata cand va opriti pe o rampa (intervine conduita preventiva: daca ala e varza si nu stie sa plece din rampa si intra in voi?). La fel, o sa vezi ca cei din spatele tau nu se opresc chiar in spatele tau. Virajele Schimbarea directiei de mers ( Viraje la stinga dreapta) - Asigurarea din spate si lateral: stinga dreapta - Semnalizare la: stinga dreapta - Lateralizare: Apropierea de linia mediana (axul drumului) ocuparea benzii sau rindului din dreapta - Reducerea vitezei prin frinare si trecerea intr-o treapta inferioara de viteza (I - II) - Marirea atentiei o Urmarirea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor in zona de preselectie pentru a cunoaste daca manevra este permisa si posibila o Daca intersectia este dirijata, se respecta semnificatia semnalelor agentului de circulatie, semaforului electric sau indicatoarelor de reglementare a prioritatii o Daca intersectia este nedirijata se acorda prioritate de dreapta o Asigurare la stinga si la dreapta inainte de a intra in intersectie

16

- Efectuarea virajului la stinga ocolind centrul imaginar aldreapta cu viteza redusa intersectiei la distanta de 50 60 cm de bordura sau acostament , dupa acordarea prioritatii de trecere tuturor vehiculelor si pietonilor - Readucerea vehicolului pe directia de mers inainte si si ocuparea unei pozitii de mers pe partea dreapta - Se opreste semnalizarea In general virajele se fac in treapta 2 cu viteza mica fara sa accelerezi, astfel - putind demara dupa curba (nu ridici complet piciorul de pe ambreiaj de la bun inceput ci in timp ce accelerezi usor asadar in timp ce dreptul apasa celalalt se ridica - concomitent sau poate stangul mai sta un pic .in fct de curba) sau - la nevoie; poti merge si incet fara sa subturezi motorul daca e sa cedezi prioritate. Cu ambreiajul nu prea se intampla nimic, franezi inainte de curba atat cat sa obtii o viteza care sa-ti permita sa iei virajul in conditii de siguranta pastrand banda pe care te afli, schimbi intr-o treapta inferioara, in functie si de cat de larga e curba (viteza a II-a la viraje strinse sau in unghi drept, viteza II/ III la viraje largi si cu vizibilitatea buna). Cand pornesti de pe loc, pleci cu viteza I dupa care schimbi a doua si iei virajul cu a doua fara sa accelerezi prea tare. Dupa finalizarea virajelor, cind ai intrat in linie dreapta apesi usor acceleratia si revi in treapta 3. Se mai foloseste viteza a II-a indiferent de raza curbei acolo unde rampa e peste 7-8% si cere viteza mica. Nu in ultimul rand modalitatea depinde si de masina (daca e mai mare , mai mica , incarcata...etc) si de cum e plaja treptelor de viteza. In viraj nu se intra niciodata cu masina scoasa din viteza ptr ca daca e nevoie sa te folosesti de acceleratie urgent, s-ar putea sa te impotmolesti pina ajungi sa bagi in viteza si merge altfel masina cind iei virajul cu a 2-a cu ambreiajul ridicat. La trecerea de pe o banda pe alta mentii viteza de mers sau accelerezi. Ai grija sa nu faci aceasta trecere in zona de preselectie. Nu se recomand reducerea vitezei pe parcursul curbei. Vom recurge la frn numai n cazul apariiei unei surprize. Pentru stabilitate i confort de-alungul curbei se recomand accelerarea motorului, cel puin att ct este necesar pentru propulsare n vitez constant. Pn a intra n curb, vom reduce valoarea vitezei, att ct este necesar pentru a merge confortabil n curb. Apoi, vom schimba o treapt potrivit mersului confortabil i curburii drumului. Dar, n aceeai clip n care ncepem modificarea direciei cu volanul, va trebui s accelerm uor, fie c am schimbat o treapt inferioar, fie c am decis s folosim aceeai treapt. Depasirea - Atentie: depasirea se face intotdeauna cu retrogradare (si daca vezi ca esti in situatie limita.....mai retogradezi o data, chiar daca ai retrogradat cand ai intrat in depasire) - Asigurarea din spate in oglinda retrovizoare - Semnalizare la stinga (50 100 m) - Asigurare din fata - Intarea in depasire numai daca cel din fata a inteles intentia noastra (nu mareste viteza, accelerarecircula cit mai mult pe partea dreapta) - In timpul depasirii se pastreaza un interval liber lateral suficient (de latimea unei portiere deschise) - La iesirea din depasire se semnalizeaza intentia de revenire ( semnalizare dreapta ),

17

revenirea pe banda, anterior de cel depasit, facindu-se cind manevra nu mai constituie un pericol pentru acesta La depasire retogradezi ca sa ai un surplus de putere, pentru a avea demarajul necesar. PUTERE maxima=VITEZA maxima; CUPLU maxim=ACCELERATIE (DEMARAJ) maxima! La depasire ai nevoie de acceleratie. Problema nu e de viteza in sine,ci de cum obtii cat mai repede viteza respectiva. Retrogradezi in functie de viteza pe care o ai si e de preferat ca turatia in treapta in treapta inferioara sa iti cada in jurul turatiei de cuplu maxim.chestia asta e cu atat mai valabila cu cat masina e mai incarcata. Deci numai pentru a prinde viteza mai mare se trece intr-o treapta inf. dupa care se revine in treapta superioara. Normal ca motorul se va supratura dar iti va da si un cuplu mare. Daca motorul e supraturat poti schimba in treapta superioara daca din sens opus nu vine nimeni, dar e recomandat sa termini depasirea si apoi sa schimbi, motorul poate merge mai turat o perioada de timp. Daca din sens opus vine un vehicol in in nici un caz nu schimbi in treapta superioara ......in cel mai bun caz, chiar retrogradezi. Nu schimbi viteza atunci cind faci depasirea propriuzisa sau direct pe calea ferata ori in viraje, ca daca nu-ti mai intra ai imbulinat-o. Cind vrem sa scoatem de la motor tot ce poate in domeniu accelerare, treptele se schimba in functie de momentul in care cuplul scade iar in treapta in care trecem motorul sa poata accelera la maxim. Pina nu il vezi pe cel depasit in oglinda retrovizoare interioara si nu te asiguri ca ramine acolo, nu consideri revenirea pe banda incheiata. Cand ai masina plina mai bine stai in banca ta si o lasi mai moale cu depasirile. Intoarcerea - Manevre comune initiale o Asigurare fata spate o Semnalizare la stinga o Acordarea prioritatii o Pornirea de pe loc in treapta I cu viteza redusa, virindu-se la maxim volanul spre stinga inainte de a porni de pe loc - Prin ocolire (daca spatiul permite) o Readucerea autovehiculului pe directia inainte si pe dreapta linga bordura si acostament o Se opreste semnalizarea - Prin manevrare inainte si inapoi (3 miscari) o - Cea mai utilizata manevra o Se vireaza stinga dupa semnalizarea opririi, oprire semnalizarea virajului si asigurare o La sfirsitul deplasarii inainte cu fata, cu putin inainte ca rotile sa atinga bordura se opreste o Se scoate maneta schimbatorului de viteza din treapta I si se introduce in marche arierre si se contravireaza dreapta pina la blocare, ulterior o Dupa o noua asigurare dreapta stinga ne punem in miscare o Cind am trecut cu scaunul de axul drumului, oprim imediat ce am ajuns cu scaunul la jumatatea distantei dintre acest ax si bordura sau acostament si contraviram stinga o Se scoate maneta schimbatorului de viteze din marche arriere si se trece in treapta I o Dupa o noua asigurare dreapta stinga se pune masina in miscare si se trece la efectuarea virajului pentru inscrierea autovehiculului pe traiectoria dorita , pe partea dreapta a

18

drumului, cit mai aproape de bordura sau acostament o Se opreste semnalizarea si se demareaza in vederea reintrarii in trafic - Alta 1: Inainte de a opri se merge usor spre axul drumului si se vireaza apoi dreapta pina la bordura. De aici se bracheaza rotile la stinga si se merge in marsarier. Ulterior se vireaza dreapta maxim si se porneste pe directia inainte indreptind rotile dupa incadrarea pe sensul de mers. - Alta 2: Din mers se vireaza stinga pina la bordura contralaterala si de aici fluid, se merge la dreapta pina asezam masina perpendicular pe bordura din dreapta. De aici se merge in marsarier din nou pina la bordure contralaterala si apoi din nou se merge la dreapta pentru incadrare pe sens. Mersul inapoi - Asigurarea fata spate - Semnalizarea directiei si aprinderea suplimentara de lampi pentru mersul inapoi - Acordarea prioritatii - Pornirea de pe loc in marche arierre cu pedala ambreiajului in pozitia II: ambreiaj patinat pentru ca autovehicolul sa mearga cu viteza redusa (4-5 km/ h) fara smuncituri - La terminare se opreste semnalizarea La mersul cu spatele, stanga se tine pe volan la ora 12 si dreapta pe tetiera scaunului din dreapta. Din cind in cind poti controla distanta fata de bordura/ acostament in oglinda retrovizoare laterala. Te uiti din cand in cand prin luneta (dar nu prin oglinda retrovizoare din masina ci direct prin luneta). Atentie la momentul intoarcerii de cuprindere cu bratul drept al tetierei ...nu misca volanul catre stanga... in oglinda exterioara dreapta bordura trebuie sa se vada putin inclinata fata de marginea masinii astfel incat distanta dintre oglinda si marginea masinii sa descreasca spre spate. Atentie ca oglinda exterioara te pacaleste,deformeaza distantele si chiar paralelismul Reperul pe care ti-l iei prin luneta trebuie sa fie cit mai indepartat, avind grija ca in timp ce mergi inapoi reperul respectiv sa ramana in aceeasi pozitie pe luneta. Pentru a corecta fin traiectoria se face astfel: Cand vrea sa apropie autoturismul de tusa, conducatorul roteste foarte putin volanul spre dreapta; mana stanga care tine volanul, ajunge de la pozitia "ora 12", la pozitia "ora 1" de pe cadranul volanului. Continua drumul astfel, asteptand efectul corectiei. Daca vrea sa se departeze de tusa, roteste putin volanul spre stanga, pana mana stanga ajunge de la pozitia "ora 12" la pozitia "ora 11". Manevre compuse Atentie: se pot gasi repere,dar sa nu va asteptati sa functioneze perfect de fiecare data. Garare - Pe dreapta o Se opreste autovehicolul paralel cu axul drumului si rotile drepte, la distanta de 1,5 2 m de masina de reper lateral si se depaseste cu 1 2 m masina reper o Semnalizare intentie de garare cu semnalizator dreapta o Acordare prioritate o Se introduce maneta schimbatorului de viteze in marche arierre

19

o Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare pentru mersul inapoi o Se porneste cu viteza redusa si pedala ambreiajului in pozitia II (ambreiajul patinat) o Cind coltul lunetei este in acelasi plan cu laterala dinspre noi a masinii reper se roteste volanul cu rapiditate, total dreapta (2 ture) o Cind autovehicolul este paralel cu masina reper (perpendicular pe bordura) si distanta intre masini este 80 100 cm se contravireaza 2 ture, dupa care se continua deplasarea pina cind bara de protectie a intrat in spatiul delimitat o Pe stinga Procesul este asemanator, numai ca masina se aseaza la axul drumului

Parcare laterala paralela cu bordura - Semnalizare dreapta sau stinga pentru oprire (depinde pe ce parte a drumului parcam) - Se depaseste locul unde urmeaza sa se faca parcarea cu jumatate lungime de masina, asigurindu-se o distanta laterala de aproximativ 60 70 cm - Semnalizare dreapta (sau stinga la parcarea pe stinga) - Asigurare - Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare mersului inapoi - Acordare prioritate - Se incepe deplasarea spre spate cu viteza redusa si ambreiajul patinat - Cind in coltul lunetei dispare coltul masinii reper se roteste volanul cel puti o tura (cel mai sigur) dreapta sau cand coltul celeilalte masini ajunge la mijlocul geamului lateral dreapta spate dai complet dreapta. - Se continua deplasarea pt a pozitiona auto la 45 grade fata de bordura (sau pina cind tangentiala la oglinda laterala dreapta atinge coltul- laanterna de pozitie, stop spate ale masinii de reper sau ca echivalent: apare cel de-al doilea far al masinii din spate in oglinda stanga). Oprim auto si rotim de volan ca rotile sa fie drepte ( sau se roteste volanul total stinga la unele masini) si continuam sa ne asiguram in oglinzi la traficul pietonal. Daca am lasat rotile drepte continuam astfel pina vedem in oglinda retrovizoare laterala dreapta suprapunerea minerului partierei spate pe limita bordurii si ulterior rotim pina la refuz stinga volanul - Se continua deplasarea cu spatele pina cind bara de protectie a masinii noastre este paralela cu bara de protectie a masinii reper (este paralela cu bordura) E important sa urmaresti cu atentie coltul din fatza al masinii, pentru ca va trece la centimetri de cealalta masina, si daca faci o miscare putin mai repede decat ar trebui, gata ai si lovit-o. Acordam prioritatile cuvenite numai la manevra de deplasare pt a pozitiona auto la 45 grade. Dupa ce a fost executata aceasta manevra nu mai avem treaba cu traficul pe banda de circulatie si ne asiguram la traficul pietonal si la deplasarea cu spatele, etc in oglinzile masinii... Avariile se pot folosii in situatia in care prin manevra pe care o faci ,se pune in pericol siguranta circulatiei. Nu va chinuiti sa parcati daca nu aveti spatiu de parcare 1,5 lungimea masinii pe care doriti sa o parcati. Atunci cand parchezi (prin parcare laterala sau nu) trebuie sa-ti lasi o anumita distanta fata de cel din fata ca sa poti sa iesi (daca nu faci parcare laterala adica nu ai pe nimeni in spate ci

20

doar in fata si atunci trebuie sa faci acelasi lucru pt ca in spatele tau poate sa parcheze unu care sa nu-ti lase loc deloc in spate si deci trebuie sa te folosesti doar de spatiul lasat de tine in fata). Spatiul ideal pe care trebuie sa-l lasi este atunci cand ii vezi rotile celui din fata. Pentru a nu-l lovi pe cel din spate in cazul de fata,cu mers inapoi se poate face astfel: - duci imaginar,pe asfalt,o perpendiculara pe bordura care sa treaca fix pe sub bara fata a masinii din spate(poti s-o duci cu creta,sa vezi cum stau lucrurile).Cand esti fix cu spatele masinii la linie,linia asta intersecteaza chederul inferior geamului stanga spate(ma rog,impropriu spus "intersecteaza,ca dreptele astea sunt necoplanare,e vorba de intersectia "virtuala" in imaginea pe care o vezi tu) intr-un anumit punct pe care il determini astfel. Bineinteles ca nu te vei duce fix pana vezi linia aia imaginara ca intersecteaza chederul in punctul determinat,ci mai lasi putin,ptr siguranta. - sau mai era un reper,la Logan: e "de rau" atunci cand marginea inferioara a lunetei depaseste marginea inferioara a parbrizului celui din spate.Adica atunci and nu-i mai vezi deloc capota celui din spate urmeaza sa-l atingi,dar si asta depinde de masina din spate,dar in general merge. - mai e o solutie:senzori de parcare pentru mers inapoi. Iesirea din parcare - iei dreapta/stanga de volan din momentul in care "stalpul B", adica locul de intalnire a usii din fatza cu cea din spate, a trecut de coltul celeilalte masini. - daca vehiculul pe langa care treci are coltul in dreptul rotii tale din spate, atunci nu este nici un pericol de a o atinge, indiferent de distanta dintre masini. - oglinzile laterale? Cand vezi ca distanta scade periculos tot ce ai de facut este sa indrepti volanul... Manevrarea schimbatorului la parcare: Conductorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se ndeprteaz de acestea, sunt obligai s acioneze frna de ajutor, s opreasc funcionarea motorului i s cupleze ntr-o treapt de vitez inferioar sau n cea de parcare dac autovehiculul are transmisie automat. Este indicat ca masina sa fie asigurata pe timpul parcarii (stationarii) cu frana de mana si treapta 1. n ceea ce privete avantajul fixrii treptei 1, la imobilizarea autoturismului staionat, s avem n vedere c n treapta a 5-a este uor a mpinge maina, pe cnd n treapta 1 este necesar fora cea mai mare de tractare pentru schimbarea poziiei autoturismului. Ca regula generala, cand parchezi masina, tragi frana de ajutor si pui intr-o treapta inferioara sau in marsarier in functie de inclinarea terenului. Pe rampa, adica pe deal in sus pui in viteza 1, iar pe panta, adica pe deal in jos pui in marsarier. n cazul imobilizrii involuntare a autovehiculului n pant sau n ramp, conductorul trebuie s bracheze roile directoare (adic s le lase virate i cu volanul blocat). In caz de iarna poti sa ai surpriza nepalacuta ca atunci cand tragi frana de mana si dimineta vrei sa pleci ...frana de mana nu se mai elibereaza de pe roti...Motivul ...condensul ...are mari efecte...Este indicat ca pe timp de iarna la anumite masini sa nu cuplezi frana de mana...poate sa inghete ...cablul sau chiar sabotii (placutele) ...In cazul in care simtiti aceata situatie ...faceti manevra inainte ....inapoi...pana la deblocare...Sabotii de frana nu sunt pozitionati pe

21

orizontala ...iar manevra de mers inapoi poate sa-i deblocheze.In cazul placutelor de frana ...puteti folosi ceva alcool pentru deblocare...numai la rotiole din spate...cu conditia sa nu fie blocat cablul...(hmmm...mecanica asta) n amenajrile pentru parcare, dac nu se afl pe un drum public (sau n pant), putem s nu tragem frna de mn, dei aceasta este o frn special pentru parcare, i nu are alt rol La trecerea de nivel la calea ferata Anterior de aceasta calci ambreiajul. Daca trecerea e foarte denivelata sau nu este vizibilitate, opresti inainte de a intra pe sine si pleci cu a 1-a, iar daca se poate trece cu ceva viteza, atunci incetinesti, retrogradezi si inainte de a trece efectiv sinele eliberezi ambreiajul si incepi sa accelerezi. In ambele cazuri ideea e (mai ales la inceput, pana te obisnuiesti cu masina) ca manevra de pornire respectiv eliberarea ambreiajului sa nu se intample PE trecere, ci inaintea acesteia, ca in cazul in care se opreste motorul, sa n-o faca pe sine. Trecerea cailor ferate proeminente sau a santurilor transversale se face piezis fara a depasi axa drumului nu perpendicular, de catre autoturisme, in timp ce camioanele trec drept pentru a nu solicita sasiul la torsiuni mari si a determina un balans care ar pune incarcatura in pericol. Schimbarea benzilor Circulatia se face pe banda 1, iar in functie de viteza si intensitatea traficului folosim benzile 2,3.... cu obligatia de a reveni pe banda 1 cand aceasta este libera.Banda din stanga o folosim pentru depasire sau pentru virajul stanga. Mai este un caz specificat in lege pe un drum cu 3 benzi pe sens cand veh de pe banda 1 si veh de pe banda 3 vor sa intre simultan pe banda din mijloc are prioritate veh care vine din stanga de pe banda 3. In rest cel care schimba banda este obligat sa acorde prioritate celor care circula pe acea banda Eu cand stiu ca trei sa schimb banda ma asigur sa vad daca VINE cineva de pe banda aia. Ca sa vina cineva evident trebuie sa aibe viteza mai mare decat a mea. Daca vad ca vine, il las sa treaca si ma bag. In cazul in care e cineva care merge cu viteza constanta, accelerez, dau semnal si ma bag imdiat. Apoi mai e cazul in care e plina banda si tu trebuie sa te inscrii sa faci virajul. In cazul asta de obicei se gaseste cineva sa te lase, daca unu sau 2 au probleme de comportament cineva tot te va lasa. Singurul caz in care cel din banda inferioara trebuie sa-ti acorde prioritate este cazul in care si tu si el vreti sa schimbati banda, in acelasi timp. Atunci, el trebuie sa te lase pe tine sa reintri pe banda 1 si apoi el sa treaca pe banda 2. In afara oraselor , unde astia circula cu super-viteze, e o problema sa te incadrezi pe banda 2 ca sa faci un viraj .Asta presupune incetinirea vitezei, incadrare, asigurare, iar ei nu se mai pot juca cat e drumul de lat, fiind stanjeniti si claxoneza 50 de metri inainte si dupa ce tu ai facut deja virajul... Asta cu mersul pe banda I si cand intalnesti un obstacol, incerci sa opresti apoi te bagi pe banda 2: cineva cu experianta vede din timp ca toti din fata lui semnalizeaza si se baga pe banda a doua; aia nu se baga de nebuni, inseamna ca ocolesc un obstacol asa ca si tu dai semnal din timp si incerci sa te bagi din timp pe a doua astfel, in momentul in care ajungi in dreptul obstacolului tu sa fii demult pe banda 2. Daca esti singur trebuie sa vezi soseaua nu numai la 50m in fata ta ci sa vezi si mai departe; asa ca vezi din timp obsacolul si treci pe banda 2 din timp, nu stai pana ajungi in spatele lui, opresti si ii astepti pe banda 2 sa treaca si apoi te bagi si tu. Si inca ceva: asta cu mersul pe pe banda I si ferirea pietonilor e relativa pt ca 1. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 1 trebuie sa ai grija de pietoni obstacole dar esti mai ferit de cei care fac depasiri si intra pe contrasens.

22

2. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 2 (sau ma rog, ultima banda) nu prea mai ai cum sa-ti sara pietoni sau sa fie obstacole dar esti mai expus depasirilor riscante a celor care vin din sens invers 3. Daca drumul are o banda pe sens esti expus a tuturor pericolelor de mai sus Daca esti pe banda 1 si intradevar n-ai loc sa treci printre unul care se baga pe banda dintro straduta laterala si cei care trec pe banda 2, ii dai claxoane pana se da un pic inapoi si apoi treci. Plecarea rapida de la semafor (cateva idei pentru a economisi timp): - la semafor e mai bine sa folosesti frana de serviciu si schimbatorul de viteze scos pe liber (eventual daca culoarea la semafor e pe cale sa se schimbe, in timp ce incetinesti si opresti duci mana la schimbator si imediat ce s-au oprit rotile, pui in viteza 1) - urmaresti si tu semaforul de la pietoni si cand se pune rosu la ei o bagi intr-a I-a ca sa fi pregatit cand se pune verde (asta daca esti primul la semafor ca daca esti mai in spate o sa ai timp sa o bagi in viteza) -cand se apropie ultima masina careia trebuie sa-i acorzi prioritate, incepi sa ridici din ambreiaj, iar cand a trecut, nu mai ai mult de ridicat, accelerezi si ai plecat. - ca sa pleci cu scartit de roti apesi ambreiajul pui a 1-a si in loc sa lasi usor ambreiajul si sa apesi usor acceleratia bagi mai tare in acceleratie Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu? Un sens giratoriu nu este altceva decat un drum cu prioritate care incepe in A si se termina tot in A, si in care din dreapta patrund drumuri secundare! Prioritate au cei care se afla deja in sensul giratoriu. Cel care urmeaza sa patrunda intr-un sens giratoriu trebuie doar sa le acorde prioritate celor care vin din stanga lui. Semnalizarea este obligatorie numai la schimbarea benzi sau la iesirea de pe acest drum. Daca pastrez banda in giratoriu voi semnaliza dreapta la iesire obligatoriu, restul sunt recomandari. NU se semnalizeaza obligatoriu deci intrarea in sensul giratoriu (la fel cum nu se semnalizeaza in curbe). S.g. este un drum cu sens unic, asadar nu se poate patrunde in el decat spre dreapta. De principiu NU este obligatorie semnalizarea stanga atata timp cat se urmeaza s.g., ci doar dreapta la iesirea din el! ns daca nu iesi pe prima strada la dreapta atunci trebuie sa te apropii de centrul sensului giratoriu, urmand sa revii pe banda 1 inainte de strada ta. Intrnd n intersecia cu sens giratoriu, cei care vireaz pe prima strad la dreapta semnalizeaz numai la dreapta iar cei care vor vira pe alt drum semnalizeaz la stnga, se duc spre partea dreapt a centrului interseciei i apoi semnalizeaz la dreapta orientndu-se spre drumul pe care l urmresc. Ideea e urmatoarea: intri cam in linie dreapta in sensul giratoriu si nu executi viraj, deci la intrare nu ar fi problema dac nu semnalizezi. Dar daca intri pe banda 1 a sensului giratoriu si apoi te duci pe 2 sau pe 3, semnalizezi stanga, firesc. (sau intri pe 2 dar te duci pe 3). Care ar fi aadar avantajele semnalizrii: Rostul semnalizarii stanga in timpul mersului prin sensul giratoriu ar fi sa arate celor din spate i eventual chiar celor din fa care vor s intre n giratoriu ca nu o iei pe urmatoarea iesire la dreapta din intersecie ci mai mergi, pentru ca ceilai sa nu aiba probleme cu tine. In sensul giratoriu cu trei benzi se acorda prioritate la schimbarea benzii: Unul circula pe banda a doua in giratoriu, celalalt circula pe banda intai in giratoriu. Cel de pe banda a doua face dreapta, cel de pe banda intai isi continua deplasarea in sensul giratoriu. Nu se pune problema de prioritate de dreapta... e ca si cum pe un drum drept, cel din stanga ta trage dreapta: corect e sa semnalizeze dreapta... sa astepte sa poate intra pe banda intai si apoi

23

sa faca dreapta. Intoarcerea la linia de tramvai simpla Va asigurati daca manevra este permisa...ATENTIE la indicatoare si marcaje. Incadrare corespunzatoare, banda 2 sau banda 3 dupa caz, semnalizarea intentiei de a schimba directia de mers deci semnal stanga. Asigurare in oglinda retrovizoare si inceperea franarii lente pana la oprirea auto. Nu intrati pe linia de tramvai. Asigurati-va in oglinda laterala stanga pentru a observa traficul (tramvai in circulatie sau bezmetici intrati in depasire pe linia de tramvai), si acordati-le prioritate. Observati si traficul din sensul opus (nu uitati sa acordati prioritatea de dreapta). Daca totul este ok puteti incepe manevra de intoarcere. Puteti selecta oricare intre benzile libere. Elegant ar fi sa ne incadram pe banda 3, iar pe urma sa selectam banda dorita pentru a circula in directia stabilita. Intoarcerea la linia de tramvai protejata Observarea indicatoarelor si a marcajelor. Se poate executa doar la intersectie si si se executa precum o intoarcere in intersectie. ATENTIE executati manevra imediat dupa trecerea de pietoni acordand prioritatile cuvenite. Intoarcerea la scuar Fie o executi din banda 3 imediat ce incepe scuarul, iar incadrarea o faci pe banda 1 daca e libera 2 sau 3 dupa caz, fie exista marcaje ce te indruma ca sa executi manevra catre sfarsitul scuarului (cum ar fi normal). Nu uita in cazul in care executi manevra de intoarcere la scuar sa te opresti sa te asiguri si sa acorzi prioritatile cuvenite. Urcarea coborirea pantelor De obicei se urca o panta cu a 2-a sau a 3-a...da daca e f inclinata cu 1-a. Cind cobori o panta abrupta aplici regula cu in aceeasi viteza ca la urcare, coborind in frana de motor. Cind cobori in treapta a II-a mai intai franezi pana pe la 10 km/h si apoi schimbi in treapta respectiva, ulterior din cand in cand mai pisti putin frana, fara sa apesi ambreiajul. Nu e nici o problema daca se mai ambaleaza motorul, isi revine daca actionezi usor frana. E de preferat sa nu schimbi viteza in rampa, dar daca o faci se face tot in functie de turatie, doar ca va fi o turatie mai mare decat pe plan orizontal. - in general pe rampa (ca si atunci cand masina este incarcata) trebuie sa ai o turatie mai ridicata, pentru a permite motorului sa dezvolte o putere suficienta ptr invingerea fortelor care se opun deplasarii. - daca stii sa "ataci" rampa si nu e excesiv de lunga/inclinata poti sa o urci si cu a-4-a: totul e sa ai demaraj la intrarea pe rampa.Mai exact trebuie sa ai turatie mare in zona de cuplu maxim la intrare - deci vezi ca urmeaza rampa si iti faci demaraj accelerand. Se pot astfel urca rampe ce-I drept nu foarte lungi astfel si cu a 5-a. - daca ai intrat cu o treapta nepotrivita si vezi ca scade turatia sub o anumit valoare sau simti ca nu mai trage dai treapta inferioara. Important este sa schimbi rapid, ca daca adormi schimband treapta inferioara masina pierde rapid din viteza si te trezesti ca-i subturata si in treapta inferioara si motorul tinde sa se opreasca/inaintezi cu viteza melcului. La retrogradare pe rampa apesi acceleratia putin inainte de cuplarea ambreiajului chiar destul de ferm. (cu exceptia cazului in care cu adevarat vrei frana de motor, cand evident nu vei mai apasa acceleratia la ridicarea ambreiajului, ba chiar vei apasa frana/functie de situatie/cat de mult

24

vrei sa reduci viteza) - schimbarea "in sus" se face la o turatie mai ridicata decat pe teren drept. La urcarea pantelor usurinta de pinde si de tipul constructiv: Cele mai bune cataratoare sunt masinile cu tractiunea pe toate cele 4 roti si motorul pe spate > cele cu motorul si tractiunea pe spate > motor pe fata + tractiune pe spate > motor + tractiunea pe fata (la care urcarea se poate face cel mai bine mergind cu spatele inainte. La cele cu tractiunea pe spate este exact invers, deoarece usurind greutatea repartizata pe spate datorita inclinarii masinii, aderenta scade si se poate produce patinare) La urcarea pantelor folosirea treptelor de viteza inferioare are avantajele urmatoare: - consum redus de benzina - uzura mai mica la motor evitind fortarea la turatii joase - zgomot mai mic, trepidatii reduse - posibilitatea de a face un demaraj mai puternic in caz de nevoie rezerva mare de putere disponibila Cum se urca o rampa alunecoasa: trebuie sa ai oarecare avant la baza rampei si sa eviti sa opresti in rampa ptr ca s-ar putea sa nu mai pornesti. Iarna, daca nu ai cauciucuri de iarna eventual tractiune 4x4 nu te aventurezi. Daca totusi poti sa urci nu brusca comenzile, nu accelera prea puternic si schimba in treapta inferioara. Sa zicem ca avem de urcat/coborat o rampa/panta pavata cu piatra cubica si plina de gropi si denivelari.Cum e mai bine sa se procedeze pentru a "menaja" cat mai mult masina? Incet de tot. Chiar si in vieza 1 daca e foarte prost drumul, numai sa ai grija sa nu o turezi prea tare, ca intr-a 1-a sare foarte usor turatia, iar daca e lunga rampa, poate sa se cam incalzeasca. Dar cred ca poti sa urci in a 2-a. La coborare strict pe frana de motor, e foarte important sa nu franezi in groapa. Urcarea/ coborirea bordurilor Cu viteza foarte mica, si nu se urca cu ambele roti din fata in acelasi timp, find mai bine sa vii sub un unghi si sa urci pe diagonala bordurile astfel ca rotile sa o faca pe rind. Iti trebuie putin avant, o viteza cam de 3-4 km/h este de-ajuns pentruca bordurile sa poata fi urcate cu ajutorul inertiei masinii. Vii in viteza dar faci mai mult rau masinii, sau turezi pe loc cu roata langa bordura,cu ambreiajul patinat (care cam dauneaza) ? Trebuie sa ai asadar initial macar 50 cm intre roata cu care vrei sa urci si bordura. Coborarea poti sa o faci la fel, pe diagonala, cu franarea ca la gropi, optional poti frana daca ai viteza f mica si in momentul in care coboara roata. Circulatia in coloana 1. In coloana nu mentineti masina in viteza si nu mentineti apasat ambreiajul. 2. Mentineti o distanta apreciabila fata de cel ce se afla in fata voastra. ( in caz de nevoie sa puteti vira si sa treceti in siguranta, fara alte manevre pe o alta banda, nu veti savura noxele celui din fata si evitati o supraincalzire a motorului) 3. Evitati a va pozitiona cu automobilul catre axul drumului ca sa vedeti ce se intampla in fata ( daca fiecarea ar fura cate 25 cm din banda ca sa vada ce e in fata ...atunci va dati seama ce se intampla). 4. Pastrati-va calmul.

25

5. In cazul in care cel dintr-o banda alaturata semnalizeaza intentia de a parasi banda (a schimba directia de mers), permiteti acest lucru chiar daca aveti prioritate. 6. Plecarea de pe loc trebuie facuta lin si fara bruscari ( evitati consumul de carburant uzura ambreiajului si oprirea in siguranta), trebuie doar sa tineti minte sa tineti ambreiajul pe loc cand masina incepe sa se miste si sa-i dati drumul dupa cateva secunde cand vedeti ca s-a pus in miscare. 7. Puteti rula si in treapta 1 de viteza cu ambreiajul ridicat si viteza redusa. Chestia asta merge fara acceleratie si chiar si in panta usoara, pe orice masina. Turatia motorului trebuie sa fie un pic mai mare decat cea de relanti. Ambreiajul il apasati si il mai ridicati mai mergeti iar apasati etc., asta nu e uzura foarte mare, dar sa mergeti incontinuu cu el apasat la jumate nu e bine deloc! 8. In cazul in care coloana este mare si se deplaseaza foarte greu si incet puteti opri motorul si introduce maneta schimbatorului in viteza 1 9. Nu uitati ...NU CLAXONATI !!! SI NU INJURATI !!! Folosirea luminilor Faza de drum se schimba cu cea de intilnire cind lumina tinde sa ajunga la portbagajul celui din fata ta. Anticiparea si conducerea preventiva Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier al conducatorului de vehicul si al pietonilor care asigura evitarea producerii unui accident, prin anticiparea situatiilor care pot genera accidente, prin evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor de drum si de adaptare a modului de deplasare la conditiile atmosferice , de vizibilitate, de drum si de trafic. Deasemeni implica alegerea celei mai bune solutii pentru iesirea cu minimum de consecinte dintr-un accident care nu a putut fi evitat in nici un fel. Dupa toate acestea trebuie sa tinem seama si de profilul psihologic al individului. nceptorul se deprinde s-i creeze situaii favorabile concentrrii ateniei, raportndu-se totodat la prevederile regulamentare. Cond preventiva urmareste 1. Caracteristici de comportament (trsturi de personalitate, tipuri de conductori auto, obiective urmrite la formarea conductorilor auto) 2. Adaptarea modului de deplasare in funcie de condiiile specifice 3. Identific situaiile periculoase d.p.d.v. al pierderii aderenei i vizibilitii 4. Contientizeaz existena factorilor de risc Elementele conducerii preventive cunotine teoretice i practice: normele de circulaie rutier/ conduit preventiv, tehnicile de conducere n siguran, efectele negative asupra conducerii generate de starea psihic prevederea: capacitatea conducatorului de a anticipa situaii care ar putea deveni periculoase - imediata (deduci in timpul conducerii); - indepartata (inainte de a pleca la durm) vigilena: capacitatea conducatorului de a observa si de a fi atent permanent la tot ce se intampla in jurul lui. - drum (stare, semnalizare, geometrie) - ceilali participani la trafic - autovehiculul pe care l conduce (aparatura de bord, zgomote) judecata: capacitatea conducatorului de a analiza situatiile din trafic si de a gasi cele

26

mai bune solutii la problemele care se ivesc pe parcurs. - prompta ; - rapida ; - selectiva ndemnarea: capacitatea conducatorului de a executa in mod corect, in siguranta si rapid manevrele autovehiculului Timpul de reacie In condiii normale este 1,5 secunde. La un conductor auto nceptor creste la peste 3 secunde Depinde de: starea psihica/ emoionala vrsta , starea de sntate consumul de alcool, medicamente, droguri oboseala, lipsa somnului complexitatea si numrul de stimuli < Tr este mai mare in cazul stimulilor neateptai < Tr este mai mare cu cat informaia este mai ampla si mai complexa Tehnica de rezolvare a problemelor de trafic cuprinde 5 etape: sesizarea = capacitatea de a privi, vedea, observa i culege informaii formarea ipotezei Se face n mod activ (se caut, se urmrete,se detecteaz informaii) sau pasiv (ateapt s vad ce se ntmpl) Metode de a sesiza de a detecta pericole: privete n faa vehiculului regula celor 15 secunde pstreaz imaginea global a situaiei menine ochii mobili pstreaz o soluie de rezerv se asigur c este vizibil identificarea = capacitatea de a nelege semnificaia informaiilor sesizate i legtura acestora cu propria persoan ca participant la trafic Dac este atent i corect, conductorul auto poate observa i identifica orice situaie din trafic. Tehnicile de identificare rapid a obiectelor i fenomenelor, precum i nelegerea raporturilor lor cauzale se capt prin educaie i experien. prevederea = anticiparea mental a evoluiei evenimentelor i elaborarea, pe aceast baz a variantelor comportamentale corespunztoare situaiei date Presupune cunotine teoretice i un registru amplu de soluii corespunztoare diverselor probleme decizia = procesul psihic care determin alegerea unei variante comportamentale ca soluie concret a problemei de trafic execuia = punerea n practic a soluiei decise acionarea comenzilor Situaii periculoase Variaii de aderen Scderea vizibilitii Oboseala Obinuina

27

Accidentul de circulaie (definiie, legturi de cauzalitate)..... (paragraf de completat) Cauzele principale ale accidentelor auto sunt in ordinea importantei urmatoarele: - imprudenta - lipsa de experienta - conditia fizica necorespunzatoare a conducatorului auto - drumuri sau puncte periculoase - starea tehnica deficienta a masinii - semnalizarea stradala insuficienta sau gresita. Frecventa maxima a accidentelor este in amurg. In primele 15-20 minute de mers se produc cele mai multe accidente. Securitatea pasiva a masinii devine mai slaba pe masura ce masina imbatrineste. Coliziunea frontala are cele mai grave consecinte, a se evita pe cat posibil patrunderea pe contrasens pentru ca se aduna vitezele celor doua masini. Obiective urmrite n adaptarea modului de deplasare (paragraf de completat n continuare) Dan1972's Golden Rules Cand ma urc la volan sunt calm si stapan pe mine. Las orgoliile puerile si conduc bine si sigur. Conduc numai pe ceea ce vad, nu pe presupuneri sau banuieli, . Privesc in toate oglinzile si in unghiurile moarte la fiecare plecare de pe loc. Merg cu viteza potrivita dupa vizibilitatea pe care o am. Viteza mea mi permite s vad toate semnele de circulatie, marcajele si semafoarele. Mereu pot opri in siguranta. Privesc mult in fata masinii si baleiez cu privirea mult dincolo de marginile laterale ale drumului. Stiu permanent ce se intampla in spatele si in lateralele masinii mele. Iau curbele cu viteza adecvata pentru a putea vedea orice obstacol apare si a putea opri in siguranta. Iau curbele corect, pe sensul meu de mers. Trec prin intersectii cu viteza redusa si privesc in dreapta si in stanga dupa orice obiect ce ar putea intersecta traiectoria mea. La virajele de pe stradutele inguste ma asigur la perfectie, elimin orice risc Cand merg cu spatele ma asigur la perfectie si merg incet. Dozez franarea, dupa necesitati. Intuitia imi da cele mai bune solutii mereu Imi propun s mi perfectionez mereu capacitatea de a anticipa traficul E greit s ai senzaia c permanent ai lucrurile sub control. Poi s fii tu supertare, tot se ntmpl s ai momente de scdere sau pierdere a aderenei. Iar dac vrei s sari capra nici un sistem nu poate s te mpiedice, ele nu snt fcute s corecteze erorile umane ci doar s amelioreze efectele lor. Principii: 1. Indicatoarele sunt niste bucati de tabla. Zebra e o vopsea data pe asfalt. Semafoarele sunt niste becuri colorate ca alea de pom. Sa ne gandim la acest lucru. Indicatoarele si semafoarele, in sine, nu-ti ofera nimic. Doar conventiile dintre oameni, privitoare la acestea, ne fac sa calatorim intr-o oarecare siguranta cand ne ghidam dupa conventiile respective, stranse in articole de lege. Conveniile ns nu sunt inviolabile iar sigurana noastr cere s anticipm pe ct posibil nclcarea lor de ctre celali.

28

2. Desi pare aproape indestructibila, masina e o tabla destul de ordinara, conceputa sa fie slaba, sa se deformeze la impact, sa absoarba socurile.Orice lovitura a masinii de un corp dur, chiar si la 20 de km pe ora inseamna daune importante. Deci bani aruncati, nervi, timp fara masina, carnet suspendat. 3. Masina are o tona cel putin. Un om are pana in 100 si ceva de kg. In fine, majoritatea. A atinge oasele si carnea unui om cu o tabla de o tona, chiar si cat numai ai pornit masina, inseamna poate chiar a-i lasa probleme de sanatate pe viata. Nu pleca de pe loc niciodata, nici in ambuteiaje cand te misti doar 2 metri, fara sa te uiti in oglinzi si in unghiurile moarte. 4. Ideea N-ARE CE SA VINA e paguboasa. Are ce sa vina de peste tot. Si cand esti pe sens unic poate sa vina cineva din sens opus care ori nu a vazut semnul ori nu e interesat de el, poate sa apara ceva de oriunde. Nu te uita de cateva ori si o sa te convingi. 5. Esti langa casa, te-ai relaxat. Gresit. Poti sa te relaxezi cat de cat numai dupa ce masina este incuiata si te-ai indepartat de ea. Multe probleme pot aparea in locurile pe care le cunosti la perfectie. Pe langa bloc, pe stradutele pe care ai copilarit, etc. Stii fiecare piatra, stii semnele pe de rost, stii toate unghiurile, poti merge cu ochii inchisi. Dar, surpriza: pentru unii locul e nou! Nici cand ai oprit masina nu te-ai relaxat, caci trebuie atentie, dupa cum stim, si la deschiderea portierei. Nu e bine sa o deschizi peste un scuterist sau sa-i dai cu ea in cap unui copil cand trece ma-sa pe langa tine cu el de manuta. Mai in gluma, mai in serios : Cand stii ca ti-a intrat in sange sa te asiguri si sa mergi preventiv? - Cand constati ca atunci cand mergi pe jos, prin aglomeratie sau locuri speciale, cum ar fi scari intortocheate, colturi, mergi ca si cum ai fi cu masina. La fiecare schimbare de directie arunci ochii intr-o parte si peste umar, cand faci "depasiri" te asiguri si mai bine, te uiti mult inainte sa vezi pe ce culoare sa o iei, te uiti unde trebuie sa ajungi cand ai de facut un "viraj", nu dai coltul ca orbetele ci usor, uitandu-te daca nu vine careva in fuga si sa dea peste tine, etc. nainte sa va urcati la volan - Actele ...uitati-va bine sa le aveti la voi. - De fiecare data cind se foloseste masina este bine sa aruncam o privire la cauciucuri. - Daca avem un drum de facut trebuie sa ne stabilim traseul , sa ne asiguram ca autovehiculul este in stare buna de functionare , ca este dotat cu tot ce ar avea nevoie , si nu in ultimul rand : sa ne odihnim foarte bine inainte de a pleca undeva , fie si pana in oras. - Este recomandabil la vreme de noapte sa nu pleci singur - Atentie la parasolare fiindca pot masca anumite indicatoare. Nu se recomanda agatarea de parbriz sau de geamul din spate de jucarii miscatoare sau fixe deoarece distrag atentia, impiedica vizibilitatea la depasire si dezobisnuiesc conducatorul auto de uitatul in oglinzile retrovizoare. - Se recomanda bavete de cauciuc inapoia rotilor pentru a reduce stropirea celor din spate - Nu se recomanda bagaje pe acoperis: scad stabiliatatea masinii ridicind centrul de greutate si cresc consumul de combustibil. - In portbagaj, bagajele cele mai grele se pun cit mai jos. Nu se pun toate greutatile si nici 2 persoane grele pe aceeasi parte a masinii. - Portiera este reper dimensional pentru distanta laterala de siguranta fata de alt autovehicul Ce face un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei masini pe care nu o cunoaste ? - Intri in masina, asezi scaunul in pozitia corecta astfel incat cand intinzi mana stanga si o

29

asezi pe partea superioara a volanului sa stea pe volan incheietura mainii. ncerci jocul volanului. Te uiti in toate oglinzile si le pozitionezi pentru tine. Te uiti la pedale si executi de cateva ori miscarea de ridicare a piciorului de pe acceleratie si mutarea pe frana. Dupa ce consideri ca ti-au intrat in obisnuita miscarile functie de distanta dintre pedalele respectivei masini, treci la etapa urmatoare. - Te uiti la schimbator, vezi daca te pricepi care sunt vitezele, daca nu, intrebi. Dupa ce ai aflat, tot cu masina fara motorul pornit, apesi ambreiajul si schimbi in toate vitezele de mai multe ori, ca si cand ai merge. Asta fiindca fiecare masina are chichitele ei si te poti trezi ca ai pornit si nu-ti intra intr-o viteza. Deci apesi ambreiajul si 1-2-3-4-5, 4-3-2-1- punctul mort. - Dupa ce ai vazut cum e cu vitezele, pornesti masina. Cu schimbtorul in punctul mort te joci putin cu acceleratia, de cateva ori, urci la 2000 de ture, lasi la 0 iar urci si tot asa, sa fii obisnuit cu acceleratia. - Apoi pornesti. Cum ai pornit, mergi o bucata scurta si dupa ce ai o oarecare viteza, sa zicem un 30km/h ciupesti frana sa vezi cum reactioneaza. Repeti de cateva ori aceasta miscare pana simti frana. - Si apoi drum bun! Plecarea corecta de pe loc: a) intorci capul in partea dreapta, cu coada ochiului acoperi unghiul mort b) urmatoarea oprire a privirii, din miscarea capului, este in oglinda din dreapta c) urmatoarea oprire a privirii este in oglinda din interior d) apoi oglinda din stanga e) apoi unghiul mort din stanga Deci, la fiecare plecare de pe loc se face aceasta rotatie a privirii. Dupa un timp, rotatia completa a privirii prin unghiurile moarte si oglinzi intra in reflex, nu mai necesita niciun efort. Si merita! Acest obicei ajuta mai ales in cazul mersului prin locurile foarte aglomerate unde e o adevarata nebunie si intr-o zi iti aceast deprindere i poate salva masina sau viata ori sanatatea unui pieton/motociclist/biciclist si pe tine te poate scapa de parnaie si probleme de constiinta. Atentie la cazurile speciale, cand sa zicem masina este intr-o curba, sa spunem la dreapta, poti fi pe trotuar, orientat cu botul masinii pe directia de mers si sa vrei sa iesi in strada, iar in spate se face o strada, sau o bretea care vine din dreapta. O simpla privire in unghiul mort din stanga nu asigura vizibilitatea necesara ca sa-i vedem pe cei care vin repede din spate. Intoarcem capul mult, ne uitam si prin luneta si ne asiguram ca am vazut cat trebuie. Pot aparea si alte cazuri, de aceea la volan se mai si gandeste functie de locul in care suntem. Reducerea "unghiului mort" Oglinzile trebuie reglate cat mai spre exterior pentru reducerea la maxim unghiului mort. Fiti foarte atenti cand schimbati banda,depasiti,etc la motociclisti aflati in unghiul mort! Pe aia nici nu trebuie sa-i acrosezi,e suficient sa le tai calea si sa-i dezechilibrezi si ajung in sant. Daca in oglinzi mai devreme ai vazut o masina si peste 20 de sec n-o mai vezi te mai asiguri o data ca poate e in unghiul mort. O chestiune esentiala, folosita in oras dar si pe autostrada: uitat in oglinda retrovizoare, in cele laterale si peste umar (treci pe banda din stanga te uiti peste umarul stang,, si vrei la dreapta, ibidem) In felul asta acoperi unghiul mort. Ptr reducerea unghiului mort nu stiu o solutie mai buna decat o asigurare temeinica , asa cum a mai zis cineva : sa dai si cu ochii peste umeri in functie de manevra pe care vrei sa o faci. Exista masini cu dotari Super- , extra-, etc.....care au senzori ce te avertizeaza de distante si

30

unele in functie de distantele dintre masina ta si alte obiecte/masini din jur. Insa ceea ce ne putem permite : o secunda , timp in care aruncam o privire peste umeri , este suficienta. Exista oglinzi panoramice care se pun peste sau in locul retrovizorului central dar utilizarea lor este obositoare pentru sofer. Variatiile de aderenta Localizare: - acolo unde drumul este mai tocit/ lustruit: viraje, intersectii, zone cu trafic intens, zone de frinare, etc - acolo unde drumul este acoperit cu praf: durmuri de tara, linga santiere, pe marginile mai putin umblate - acolo unde sunt raspinditi lubrefianti: statii de autobus, linga cai ferate sau statii de utilaje agricole, etc. - pe drumuri umede (ploaie, etc) Condiii: Pornirea de pe loc / demaraj: plecare cu treapta a II-a pt. a micora puterea n roi; Patinarea pe carosabil acoperit cu polei, mzg, ghea: nu se accelereaz Acvaplanarea Pierderea controlului direciei datorit vitezei mari pe carosabil ud ce conduce la ruperea aderenei datorit pierderii contactului dintre roat i sol. Evitarea se face prin reducerea vitezei i folosirea anvelopelor fr grad mare de uzur. Deasemeni se folosete frna de motor i se manevreaz uor direcia. Mersul debreiat - reduce aderenta rotilor Ocolirea unor obstacole neprevzute aprute brusc Atentie la - grupurile de persoane (inclusive cele de pe refugiile de tramvai): copii care tisnesc printre picioarele adultilor sau adulti care fac un pas inapoi ferindu-se de gesturile altora - turmele de cai din care pot tisni minji care sa taie soseaua - turmele mari in care daca intram ne putem distruge masina: mai bine asteptam 2-3 minute pina traverseaza soseaua nu e bine sa te bazezi numai pe semnalizare cind faci o manevra, invariabil trebuie sa te asiguri correct Soselele cu circulatie redusa prezinta risc mai mare pentru - copii - animale nepazite/ speriate/ neobisnuite cu autovehicolele - pasari domestice care traverseaza soseaua in zbor la sol sau in mers Ocolirea unor obstacole aprute brusc Manevrele brute conduc la dera


Recommended