Post on 08-Feb-2020
transcript
STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU
VITICULTURA ȘI VINIFICATIE BUJORU
Director proiectDr. ing. Florin-Dumitru BORA
14.2.2 Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativǎ a contaminanţilor pe lanţul viti-vinicol vizând minimizarea nivelului de pesticide şi metale grele ca principali poluanţi
Siguranța alimentară în
raport cu starea de
sănătate a
consumatorilor
constituie o preocupare
permanentă a oamenilor
de știință dar și a
specialiștilor din
domeniu.
Produsele alimentare cu
rol în dezvoltarea
organismului uman,
trebuie evaluate atât ca
sursă de nutrienți, plastici
și biostimultatori, cât și ca
sursă de vehiculare a
unor substanțe poluante,
cu impact mai mult sau
mai puțin grav asupra
mediului dar și asupra
organismului
uman/animal.
Lipsa de monitorizare
și control a metalelor
grele din soluri, aer, apă
poate pune în real
pericol mediul ambiant
și mai ales sănătatea
umană. Metalele
grele se întâlnesc în
mediul înconjurător în
mod natural sau din
surse artificiale, care
derivă în principal din
activitățile de minerit,
industria metalurgiei
neferoase, arderea
combustibililor solizi dar
și lichizi, circulația
rutieră prin gazele de
eșapament.
Între substanțele poluante sunt
metalele și metalele grele
împreună cu compușii lor, atunci
când concentrația depășește
limitele maxime admise, fiind
considerate poluante/toxice
pentru consumator.
ANALIZA STATISTICO-MATEMATICĂ
Interpretarea statistică a rezultatelor s-a făcut cu ajutorul testului Duncan (ARDELEAN, 1986), utilizând SPSS versiunea 20 (SPPS Inc.Chicago, IL, USA). La prelucrarea statistică a rezultatelor obținute s-a procedat în primul rând la calcularea următorilor parametriistatistici: media aritmetică, deviația standard, eroarea mediei, cu ajutorul pachetului statistic SPSS versiunea 20 (SPPS Inc. Chicago, IL,USA).Datele au fost interpretate cu analiza varianței (ANOVA), separarea mediilor s-a făcut cu ajutorul testului Duncan, la P ≤ 0,05.Interacțiunea dintre zonă și soiuri a fost evaluată prin selectarea P ≤ 0,0001, P ≤ 0,01 și P ≤ 0,05 pentru a stabili semnificația. Învederea stabilirii influențelor exercitate de factorii fizico-chimici ai solurilor (pH-ul, potențialul redox și conductivitatea electrică)asupra conținutului de metale în soluri, în coardă, frunze, mult și vin s-au efectuat corelații simple (SPSS versiunea 20), obținându-se înacest fel coeficienții de corelație Pearson.Graficile care redau compararea rezultatelor obținute cu rezultatele din literatura de specialitate au fost realizate cu ajutorulprogramului Microsoft Excel.Pentru aprecierea mobilității dar și traslocării metaleler în sistemul sol-plantă s-au determinat valorile factorului de concentrare și afactroului de translocare.Aprecierea gradului de contaminare/poluare a sistemului sol-plantă rezultatele obținute au fost comparate cu valorile de referințăprevăzute de Ordinul nr. 756/1997 al Ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în cazul solului, iar valorile obținute în cazulanalizei vinului au fost raportate la Legea Viei și Vinului dar și la reglementarile stipulate in O.I.V.
Interfața programului SPSS
Metale grele analizate
Cd Co Cu Ni Pb
Valori normale 1 mg/kg 15 mg/kg 20 mg/kg 20 mg/kg 20 mg/kg
Prag de alerta sesibil 3 mg/kg 30 mg/kg 100 mg/kg 75 mg/kg 50 mg/kg
mai puțin sensibil 5 mg/kg 100 mg/kg 250 mg/kg 200 mg/kg 250 mg/kg
Prag de
intervenție
sesibil 5 mg/kg 50 mg/kg 200 mg/kg 150 mg/kg 100 mg/kg
mai puțin sensibil 10 mg/kg 250 mg/kg 500 mg/kg 500 mg/kg 1,000 mg/kg
Partenerul Zona/
Podgoria
Tipul
de
sol
Adâncimea
(cm)
0-20 0,63±0,15 abα 10,44±0,92 abα 514,62±16,55 aα 9,73±1,67 abcdeα 8,39±0,78 bcdefαβ
20-40 0,64±0,15 abα 11,20±3,21 abα 471,15±52,28 bα 7,14±0,99 cdeβ 9,81±1,45 abcdα
SCDVV Bujoru (CP) Dealu 40-60 0,49±0,16 abcdeα 7,68±0,69 bα 347,45±28,16 cdβ 7,11±0,69 cdeβ 9,43±1,90 abcdeα
Bujorului 60-80 0,52±0,14 abcdα 7,48±2,58 bα 330,52±12,72 cdeβ 7,39±0,20 bcdeβ 6,63±0,43 efβ
80-100 0,19±0,07 efβ 11,18±3,25 abα 324,95±9,47 cdeβ 8,01±0,96 abcdeβ 7,79±0,79 bcdefαβ
0-20 0,73±0,05 aα 9,77±0,41 abα 434,62±22,69 bα 8,40±2,92 abcdeα 7,92±1,56 bcdefα
20-40 0,54±0,31 abcα 11,86±4,07 abα 324±48±19,99 cdeβ 6,48±2,07 eβ 8,47±1,15 bcdefα
SCDVV Murfatlar Murfatlar 40-60 0,66±0,14 abα 10,34±3,17 abα 317,45±12,18 deβ 8,11±1,15 abcdeα 7,76±1,71 bcdefα
(P1) 60-80 0,45±0,10 abcdefαβ 10,81±2,13 abα 230,52±12,72 fγ 8,05±0,96 abcdeα 6,97±1,00 defα
80-100 0,16±0,06 fβ 12,52±4,66 aα 221,61±6,31 fγ 8,35±0,78 abcdeα 8,46±0,96 bcdefα
0-20 0,69±0,07 aα 10,77±1,48 abα 447,96±30,51 bα 11,07±2,77 aα 7,59±0,78 bcdefα
20-40 0,48±0,25 abcdeαβ 12,53±3,04 aα 334,48±19,05 cdeβ 10,14±0,99 abcdα 7,47±0,92 cdefα
SCDVV Blaj (P2) Târnavelor 40-60 0,52±0,10 abcdα 9,68±2,27 abα 327,12±8,66 cdeβ 10,77±2,83 abcdα 6,76±0,62 efα
60-80 0,43±0,07 abcdefαβ 11,48±1,03 abα 238,85±5,54 fγ 9,72±0,73 abcdeα 6,30±0,17 fα
80-100 0,23±0,13 cdefβ 13,18±3,60 aα 229,95±8,59 eγ 11,01±1,75 aα 7,46±1,10 cdefα
0-20 0,53±0,23 abcdα 11,77±1,34 abαβ 362,66±11,73 cα 6,38±1,78 deβ 8,25±1,01 bcdefα
20-40 0,32±0,28 cdefα 11,86±2,09 abαβ 324,48±19,99 cdeβ 8,48±1,14 abcdeαβ 10,14±2,43 abcα
SCDVV Iași (P3) Iași 40-60 0,38±0,18 bcdefα 10,68±0,70 ab 317,12±12,68 deβ 6,77±0,87 eβ 7,76±1,71 bcdefα
60-80 0,51±0,20 abcdα 11,81±0,57 abαβ 338,85±5,54 cdβ 7,05±1,91 cdeβ 7,63±2,34 bcdefα
80-100 0,24±0,13 cdefα 14,18±2,18 aα 329,95±8,59 cdeβ 10,35±1,92 abcα 7,79±1,63 bcdefα
0-20 0,22±0,10 defαβ 10,77±1,66 abα 229,33±52,84 fβ 8,86±1,00 abcdeα 10,59±1,52 abα
20-40 0,14±0,04 fβ 11,53±1,71 abα 306,15±5,85 deα 10,14±2,63 abα 11,81±1,67 aα
Ștefănești-Argeș Ștefănești 40-60 0,30±0,22 cdefαβ 11,68±1,35 abα 296,12±10,25 fα 9,44±1,83 abcdeα 11,76±2,61 aα
(P4) Argeș 60-80 0,38±0,05 bcdefα 11,48±1,03 abα 325,52±20,78 cdeα 9,39±2,18 abcdeα 8,30±2,11 bcdefα
80-100 0,22±0,10 defαβ 13,52±1,09 aα 322,61±17,36 cdeα 11,01±1,60 aα 8,12±2,18 bcdefα
F (Factorul Fisher) 3,614 1,318 36,827 2,299 2,756
Sig. p ≤ 0,000 p = 0,202 p ≤ 0,000 p = 0,007 p = 0,001
Concentrația metalelor grele în solurile arelelor luate în studiu (mg/kg)
Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p ≤ 0,000) la același soi dar cultivat în zone diferite. Literele
romanereprezintă semnificația (p ≤ 0,000) între soiuri. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă.Semnificația zonei, soiului și interacțiunea acestor factori, a fost testată pentru p ≤ 0,005 (*), p ≤ 0,001 (**), și p ≤ 0,0001 (***).
Tabelul 1
Tabelul 2
Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p ≤ 0,000) la același soi dar cultivat în zone diferite. Literele
romanereprezintă semnificația (p ≤ 0,000) între soiuri. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă.Semnificația zonei, soiului și interacțiunea acestor factori, a fost testată pentru p ≤ 0,005 (*), p ≤ 0,001 (**), și p ≤ 0,0001 (***).
Metale grele analizate
Partenerul Zona/Podgoria Soiul Cd Co Cu Ni Pb
Sauvignon blanc 0,23±0,10 cγ 1,31±0,31 bα 75,84±8,01 bc β 7,35±0,92 aα 1,22±0,15 bcα
Fetească regală 0,26±0,12 bcβγ 1,66±0,36 bα 88,47±10,08 b β 2,75±1,29 efβ 1,48±0,20 abα
SCDVV Bujoru (CP) Dealu Bujorului Fetească neagră 0,47±0,17 abαβ 1,96±0,40 abα 114,91±13,27aα 3,49±1,07 defβ 1,70±0,63 abα
Merlot 0,55±0,06 aα 1,64±0,42 bα 111,65±10,96aα 6,73±1,84 abα 1,24±0,02 bcα
Sauvignon blanc 0,30±0,19 bc 2,31±0,98 ab 42,50±11,39 e 4,35±0,79 cde 1,88±0,59 ab
SCDVV Murfatlar (P1) Murfatlar Fetească regală 0,20±0,14 c 1,40±0,54 b 67,47±10,85 cd 2,75±0,65 ef 1,81±0,73 ab
Sauvignon blanc 0,19±0,08 c 1,98±0,43 ab 41,84±7,98 e 4,61±0,51 cd 1,55±0,45 ab
SCDVV Blaj (P2) Târnavelor Fetească regală 0,20±0,14 c 1,53±0,40 b 57,47±2,51 d 4,08±0,52 cdef 1,89±0,65 ab
Sauvignon blanc 0,21±0,10 c 1,45±0,50 b 31,84±7,98 e 2,27±0,25 f 2,55±1,50a
SCDVV Iași (P3) Iași Fetească regală 0,23±0,12 c 1,26±0,23 b 40,80±6,93 e 2,14±0,13 f 2,41±0,96 ab
Sauvignon blanc 0,24±0,12 bcβ 2,11±0,78abα 41,52±5,52 e β 4,35±0,91 cdeα 0,88±0,59 cα
Fetească regală 0,25±0,12 bcβ 1,93±1,36 abα 37,80±2,74 e β 3,41±0,13 defα 1,14±0,46 bcα
Ștefănești-Argeș (P4) Ștefănești-Argeș Fetească neagră 0,60±0,11 aα 2,91±0,24 aα 70,04±6,84 cd α 3,82±1,39 cdefα 1,03±0,55 cα
Merlot 0,63±0,13 aα 1,50±0,88 bα 70,47±1,07 cd α 5,39±1,14 bcα 0,91±0,56 cα
F 5,007 1,507 31,212 7,639 1,833
Sig. p ≤ 0,000 p = 0,175 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,087
Zona F 0,525 1,344 48,186 6,648 4,495
Sig. p = 0,718 p = 0,278 p ≤ 0,000 p = 0,001 p = 0,006
Soiul F 13,016 2,580 32,039 12,864 0,288
Sig. p ≤ 0,000 p = 0,073 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,834
Zona x Soiul F 0,382 0,901 1,629 4,219 0,152
Sig. p = 0,884 p = 0,508 p = 0,176 p = 0,004 p = 0,987
Concentrația metalelor grele în coarda soiurilor de viță de vie analizate (mg/kg)
Metale grele analizate
Partenerul Zona/Podgoria Soiul Cd Co Cu Ni Pb
Sauvignon blanc 0,25±0,07 abα 0,36±0,12 efγ 45,60±9,15 defα 10,44±0,80 bβ 2,55±0,40 abα
Fetească regală 0,27±0,03 abα 0,44±0,11 bcdefβγ 35,07±4,51 fβ 6,49±0,91 cdγ 2,55±0,40 abα
SCDVV Bujoru
(CP)
Dealu Bujorului Fetească neagră 0,29±0,08 abα 0,62±0,06 abα 40,18±0,93 ef αβ 7,22±0,63 cdγ 1,90±0,46 abα
Merlot 0,28±0,03 abα 0,51±0,04 abcdefαβ 40,72±1,90 efαβ 13,09±1,27 aα 1,91±0,23 abα
Sauvignon blanc 0,24±0,05 ab 0,52±0,04 abcde 64,36±5,87 bc 7,32±0,91 d 1,90±0,46 ab
SCDVV Murfatlar
(P1)
Murfatlar Fetească regală 0,30±0,05 a 0,44±0,10 bcdef 80,62±15,74 a 4,54±1,36 e 1,99±0,60 ab
Sauvignon blanc 0,32±0,03 a 0,66±0,11 a 67,63±9,15 b 8,07±0,83 c 2,83±0,28 a
SCDVV Blaj (P2) Târnavelor Fetească regală 0,23±0,08 ab 0,57±0,06 abcd 72,07±6,09 ab 7,77±1,55 cd 1,66±0,80 b
Sauvignon blanc 0,26±0,03 ab 0,42±0,09 cdef 51,66±4,45 de 4,20±0,32 e 2,67±0,18 a
SCDVV Iași (P3) Iași Fetească regală 0,20±0,03 bc 0,44±0,10 bcdef 52,06±0,48 de 4,59±0,33 e 2,27±0,12 ab
Sauvignon blanc 0,18±0,01 cαβ 0,32±0,09 fα 50,39±0,93 deαβ 7,51±0,82 cdα 2,21±0,69 abα
Fetească regală 0,32±0,11 aα 0,52±0,14 abcdeα 49,19±1,87 deβ 7,23±0,31 cdαβ 2,88±0,94 aα
Ștefănești-Argeș
(P4)
Ștefănești-Argeș Fetească neagră 0,32±0,04 aα 0,60±0,17 abcα 49,17±3,07 deβ 7,83±0,65 cdα 2,23±0,30 abα
Merlot 0,28±0,03 abαβ 0,40±0,13 defα 55,70±5,08 cdα 6,36±0,27 dβ 2,24±0,41 abα
F 2,168 3,083 12,420 21,275 0,429
Sig. p = 0,042 p = 0,006 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 1,696
Zona F 0,632 4,757 30,561 28,594 0,444
Sig. p = 0,644 p = 0,005 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 1,754
Soiul F 1,327 5,588 0,614 13,871 0,521
Sig. p = 0,285 p = 0,004 p = 0,611 p ≤ 0,000 p = 2,059
Zona x Soiul F 3,430 1,658 2,472 14,634 0,488
Sig. p = 0,012 p = 0,169 p = 0,048 p ≤ 0,000 p ≤ 1,929
Concentrația metalelor grele în frunza soiurilor de viță de vie analizate (mg/kg)
Tabelul 3
Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p ≤ 0,000) la același soi dar cultivat în zone diferite. Literele
romanereprezintă semnificația (p ≤ 0,000) între soiuri. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă.Semnificația zonei, soiului și interacțiunea acestor factori, a fost testată pentru p ≤ 0,005 (*), p ≤ 0,001 (**), și p ≤ 0,0001 (***).
Concentrația metalelor grele în vinul obținut din soiurilede viță de vie analizate (mg/kg)
Tabelul 4
Metale grele analizate
Cd Co Cu Ni Pb
Concentrația
maximă*
0,01 mg/l1 - 1 mg/l - 0,2 mg/l
Partenerul Zona/Podgoria Soiul
Sauvignon blanc 0,008±0,002 abα 0,004±0,003 fβ 0,84±0,07 abα 0,06±0,01 efgα 0,013±0,006 efgα
Fetească regală 0,005±0,003 abcαβ 0,009±0,003 efβ 0,78±0,10 abα 0,07±0,03 defgα 0,007±0,005 efα
SCDVV Bujoru
(CP)
Dealu Bujorului Fetească neagră 0,002±0,001 cβ 0,009±0,004 efβ 0,68±0,25 bα 0,04±0,01 gα 0,001±0,001 gα
Merlot 0,006±0,003 abcαβ 0,017±0,004 cdeα 0,74±0,17 abα 0,05±0,01 efgα 0,040±0,052 cdefα
Sauvignon blanc 0,006±0,003 abc 0,013±0,004 cde 0,71±0,22 ab 0,08±0,01 def 0,009±0,006 fg
SCDVV Murfatlar
(P1)
Murfatlar Fetească regală 0,005±0,004 abc 0,012±0,003 def 0,86±0,09 a 0,12±0,01 ab 0,025±0,006 defg
Sauvignon blanc 0,004±0,002 abc 0,015±0,004 cde 0,74±0,04 ab 0,07±0,02 def 0,050±0,014 bcd
SCDVV Blaj (P2) Târnavelor Fetească regală 0,004±0,002 bc 0,011±0,003 ef 0,94±0,03 ab 0,08±0,01 cde 0,045±0,026 bcde
Sauvignon blanc 0,005±0,003 abc 0,021±0,009 c 0,76±0,09 ab 0,09±0,02 bcd 0,061±0,020 abc
SCDVV Iași (P3) Iași Fetească regală 0,002±0,002 c 0,014±0,005 cde 0,78±0,14 ab 0,07±0,02 def 0,061±0,007 abc
Sauvignon blanc 0,006±0,003 abcαβ 0,036±0,006 bβ 0,83±0,06 abαβ 0,09±0,02 bcdβγ 0,090±0,008 aα
Fetească regală 0,003±0,001 cβ 0,020±0,004 cdγ 0,77±0,10 abβ 0,13±0,01 aα 0,076±0,016 abα
Ștefănești-Argeș
(P4)
Ștefănești-Argeș Fetească neagră 0,009±0,003 aα 0,047±0,005 aα 0,77±0,11 abβ 0,08±0,01 cdeγ 0,074±0,009 abcα
Merlot 0,006±0,003 abcαβ 0,043±0,004 abαβ 0,95±0,04 aα 0,11±0,02 abcαβ 0,075±0,010 abcα
F 2,062 26,524 1,179 8,514 7,829
Sig. p = 0,053 p ≤ 0,000 p = 0,343 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000
Zona F 1,043 56,493 0,691 18,338 22,655
Sig. p = 0,403 p ≤ 0,000 p = 0,604 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000
Soiul F 2,196 16,906 1,387 6,274 1,193
Sig. p = 0,111 p ≤ 0,000 p = 0,267 p = 0,002 p = 0,331
Zona x Soiul F 2,508 5,166 1,404 2,602 1,205
Sig. p = 0,045 p ≤ 0,000 p = 0,248 p = 0,039 p = 0,333
Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p ≤ 0,000) la același soi dar cultivat în zone diferite.
Literele romane reprezintă semnificația (p ≤ 0,000) între soiuri. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este
nesemnificativă. Semnificația zonei, soiului și interacțiunea acestor factori, a fost testată pentru p ≤ 0,005 (*), p ≤ 0,001 (**), și p ≤ 0,0001 (***).
1Rezultatele au fost exprimate în mg/l și nu în µg/l pentru a facilizate mai bine raportarea rezultatelor obținute la limita maximă adimisă la
legislația de la noi din țară.
* Hotărâre nr., 1134 din 10 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune
a pieţei vitivinicole, nr. 244/2002.
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
1.8
2
Azost
robin
Alf
a-C
iperm
etr
in
Folp
et
Ipro
valicarb
Meta
laxil
Mic
lobuta
nil
Penconazol
Pro
parg
it
Tri
adim
enol
Fenhexam
id
Flu
opic
olide
Spir
odic
lofe
n
Tri
floxis
trobin
Tebuconazol
Flu
dio
xonil
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Dealu Bujorului Murfatlar Târnavelor Iași Ștefănești-Argeș
Fig.1. Concentrația pesticidelor în solul podgoriilor luate în studiu (mg/kg)
În figura 2 se poate observa
distribuția pesticidelor pe adâncime
aprofilului de sol. O concluzie
generală cu privire la distribuția
pesticidelor în sol ar fi: cu cât
adâncimea profilului de sol crește
concentrația pesticidelor scade,
aceasta ne arată că tratamentele
fito-sanitare utilizate pentru
protecția viței de vie au efecte
remantente la suprafața solului, dar
cu cât timpul de la ultimul
tratamente este mai mare sau cu cât
adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade.
0
0.5
1
1.5
2
2.5
0-20 cm 20-40 cm 40-60 cm 60-80 cm 80-100 cm
1 2 3 4 5
Fig. 2. Distribuția pesticidelor pe adâncimea profilului de sol (mg/kg)
Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb Metalaxil
Miclobutanil Penconazol Propargit Triadimenol Fenhexamid
Fluopicolide Spirodiclofen Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil
Distribuția pesticidelor în solul
podgoriilor poate fi urmărită în figura 1.Se
poate observa că Folpetul, Iprovaliarbul,
Propargitul, Triadimenolul, Trifloxistrobinul,
Tebuconazolul dar și Fluodioxonilul au
înregistrat cele mai mari valori ale
concentrației la în cele cinci areale luate în
studiu, în timp ce Azostrobinul, Alfa-
Cipermetrinul, Metalaxilul, Miclobutanilul,
Penconazolul, Fenhexamidul, Fluopicolidele,
Spirodiclofenul și Tebuconazolul au
înregistat cele mai mici valori în arealele luate în studiu.
Concentrația pesticidelor în solul podgoriilor luate în studiu (mg/kg)
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
Dealu Bujorului Murfatlar Târnavelor Iași Ștefănești-Argeș
Fig. 3. Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu (mg/kg)
Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb
Metalaxil Miclobutanil Penconazol Propargit
Triadimenol Fenhexamid Fluopicolide Spirodiclofen
Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil
0
1
2
3
4
Sauvignon blanc Fetească regală Fetească neagră Merlot
1 2 3 4
Fig. 4. Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu (mg/kg)
Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb
Metalaxil Miclobutanil Penconazol Propargit
Triadimenol Fenhexamid Fluopicolide Spirodiclofen
Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil
Concentrația pesticidelor în
coarda viței de vie din cele cinci areale
luate în studiu poate fi urmărită în
figura 19. Se poate observa că între
soiurile analizate (soiuri de viță de vie
pentru vin alb și roșu) anumite pesticide
au avut concentrații mai ridicate la
soiurile pentru vin alb comparativ cu
soiurile de viță de vie pentru vin roșu
dar și invers, astfel că nu se poate
afirma pe baza prezentei cercetări daca
soiurile pentru vin alb sau roșu acumulează mai multe pesticide.
Concentrația pesticidelor în
coarda viței de vie în funcție de arealul
de cultură poate fi urmărită în figura 3.
Se poate observa că cele mai mari
concentrații au fost obținute în podgoria
Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș, Murfatlar, Târnavelor și podgoria Iași.
0
2
4
6
Dealu Bujorului Murfatlar Târnavelor Iași Ștefănești-Argeș
Fig. 5. Concentrația pesticidelor în frunza viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu (mg/kg)
1 Azostrobin 2 Alfa-Cipermetrin 3 Folpet 4 Iprovalicarb
5 Metalaxil 6 Miclobutanil 7 Penconazol 8 Propargit
9 Triadimenol 10 Fenhexamid 11 Fluopicolide 12 Spirodiclofen
13 Trifloxistrobin 14 Tebuconazol 15 Fludioxonil
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
Sauvignon blanc Fetească regală Fetească neagră Merlot
1 2 3 4
Fig. 6. Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu (mg/kg)
Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb Metalaxil
Miclobutanil Penconazol Propargit Triadimenol Fenhexamid
Fluopicolide Spirodiclofen Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil
Concentrația pesticidelor în
frunza viței de vie în funcție de arealul
de cultură poate fi urmărită în figura
5. Se poate observa că cele mai mari
concentrații au fost obținute în
podgoria Murfatlar, Dealu Bujorului,
Iași, Ștefănești-Argeș și podgoriaTârnavelor.
În figura 6 se poate
observa că soiurile de viță de vie
pentru vinuri roșii au înregistrat
concentrații mai mici
comparativ cu soiurile de viță de
vie pentru vinuri albe. Excepție
de la această regulă face soiul
Fetească neagră care a
înregistrat concentrații ridicatela Folpet.
0
50
100
150
200
250
300
Dealu Bujorului Murfatlar Târnavelor Iași Ștefănești-Argeș
Fig. 7. Concentrația pesticidelor în probele de vin din cele cinci podgorii luate în studiu (µg/l)
1 Azostrobin 2 Alfa-Cipermetrin 3 Folpet 4 Iprovalicarb
5 Metalaxil 6 Miclobutanil 7 Penconazol 8 Propargit
9 Triadimenol 10 Fenhexamid 11 Fluopicolide 12 Spirodiclofen
13 Trifloxistrobin 14 Tebuconazol
0.00
50.00
100.00
150.00
200.00
250.00
Sauvignon blanc Fetească regală Fetească neagră Merlot
1 2 3 4
Fig. 8. Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu µg/l
Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb
Metalaxil Miclobutanil Penconazol Propargit
Triadimenol Fenhexamid Fluopicolide Spirodiclofen
Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil
Concentrația pesticidelor
în probele de vin în funcție de
arealul de cultură poate fi
urmărită în figura 7. Se poate
observa că cele mai mari
concentrații au fost obținute în
podgoria Murfatlar, Târnave,
Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș și podgoria Iași.
În figura 8 se poate
observa că soiurile de viță de
vie pentru vinuri albe au
înregistrat concentrații mai
mari comparativ cu soiurile deviță de vie pentru vinuri roșii.
În scopul diseminări rezutatelor obținute în prezentul proiect de cercetare s-au publicat un ghid de bune practiciagricole având ca titlul „Ghid de bune practici agricole privind riscurile contaminanților și acțiuni de minimizare cantitativă aacestora” (Ed. COLORAMA 978-606-8778-61-7 (74 pg)) și o carte având ca titlul „Studii privind evaluarea și monitorizareacantitativă a metalelor grele și a pesticidelor ca principali contaminanți în sistemul sol-viță-de-vie-vin” (Ed. COLORAMA 978-606-8778-60-0 (826 pg)) .
CONCLUZII
Concentrația metalelor în solul podgoriilor. Privitor la distribuția cadmiului pe profilul de sol, se poate observa că cele mai mari concentrații au fost
înregistrate în straturile de la suprafața solului, iar cele mai mici concentrații au fost înregistrate pe
profilul de solul din adâncime, din această distribuție putem concluziona că, acest metal greu provine din
produsele fito-sanitare utilizate pentru protecția viței de vie din cauză că el se găsește în straturile de la
suprafața podgoriei, excepție de la această regulă este solul din pogoria Ștefănești-Argeș în care
concentrația cea mai mare de cadmiu a fost înregistrată la adâncimea 60-80 cm. Raportând concentrația
cadmiului la legislația națională în vigoare, se poate observă că el este în limite normale (1 mg/kg), și nu
se poate vorbi în cazul acestor podgorii ca fiind poluate cu cadmiu.
Distribuția cobaltului pe profilul de sol este una diferențiată și anume: pentru solul din podgoria (1) Dealu
Bujorului (SCDVV Bujoru) cele mai mari concentrații s-au înregistrat pe adâncimea profilului de sol de la
20-40 cm și 80-100 cm, la polul opus cu cele mai mici concentrații au fost înregistrate la jumătatea
profilului de sol analizat 40-60 și 60-80 cm, pe baza acestei distribuții putem afirma că roca mama care
intră în compoziția profilului de sol din podgoria Dealu Bujorului conține concentrații mai ridicate de
cobalt; (2) pentru solul din podgoria Murfatlar (SCDVV Murfatlar) cea mai mare concentrație au fost
înregistrată pe adâncimea profilului de sol 80-100 în timp ce concentrația cea mai mică a fost înregistrată
la suprafața solului 0-20 cm ceea ce arată că roca mama care intră în compoziția profilului de sol din
podgoria Murfatlar conține concentrați mari ridicate de cobalt; (3) pentru solul din podgoria Târnavelor
(SCDVV Blaj) cele mai mari concentrații au fost înregistrate pe adâncimea profilului de sol de la 80-100 cm
și 60-80 cm la fel ca și în cazul solului din podgoria Dealu Bujorului, Murfatlar și Târnava sol podgoriei are
în compoziția rocii mama concentrații mari ridicate de cobalt; pentru podgoriile Iași dar și Ștefănești-Argeș
concentrația acestui metal variază în același mod, cea mai mare concentrație au fost înregistrată pe
adâncimea profilului de sol de la 80-100 (podgoria Iași (SCDVV Iași)) și 80-100 cm (podgoria Ștefănești-
Argeș (SCDVV Ștefănești-Argeș)). Raportând concentrația cobaltului la legislația națională în vigoare, se
poate observă că el este în limite normale (15 mg/kg), și nu se poate vorbi în cazul acestor podgorii ca
fiind poluate cu cobalt.
Distribuția cuprului este una previzibilă, acest metal prezintă cele mai mari concentrații în orizontul superior
al solului, principalul motiv pentru concentrația ridicată de cupru este utilizarea produselor fito-sanitare pe
bază de cupru. În podgoria Ștefănești-Argeș concentrații mai ridicate ale cuprului au fost identificate pe
adâcimea profilului de sol, o posibilă explicație pentru acest fenomen ar fi posibiliatetea migrării cuprului pe
adâncimea profilului de sol, sub acțiunea unor factori ecopedologici. Concentrația mare de cupru din solul
podgoriilor provine în mod direct de la tratamentele fito-sanitare realizate de-a lungul timpului, el s-a
acumulat în sol, prin urmare valorile concentraților deteminate depășesc limitele normale ale acestui metal
în sol (20 mg/kg).
Privitor la distribuția nichelului pe profilul de sol, pe baza rezultatelor se poate afirma că acest metal greu se
poate afla în diferite concentrații indiferent de adâncimea profilului de sol, nefiind influențat de factorul
adâcimea. Raportând concentrația nichelului la legislația națională în vigoare, se poate observă că el este în
limite normale (20 mg/kg), și nu se poate vorbi în cazul acestor podgorii ca fiind poluate cu nichel.
În ceea ce privește distribuția plumbului, pe profilul de sol, pe baza rezultatelor se poate afirma că acest
metal greu se poate afla în diferite concentrații indiferent de adâncimea profilului de sol, nefiind influențat
de factorul adâcime. Raportând concentrația plumbului la legislația națională în vigoare, se poate observă că
el este în limite normale (20 mg/kg), și nu se poate vorbi în cazul acestor podgorii ca fiind poluate cu plumb.
În urma acestor determinării realizate pe diferite tipuri de soluri putem concluziona că metalele grele urmărite
(cadmiul, cobaltul, cupru, nichel și plumbul), au înregistrat concentrații normale, excepție făcând cuprul, care
are concentrații mari comparativ cu legislația în vigoare.
Concentrația metalelor grele în coarda viței de vie luată în studiu. Privitor la concentrația cadmiului în coarde, putem observa că soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii
luate în studiu (Fetească neagră și Merlot) din podgoria Dealu Bujorului și podgoria Ștefănești-Argeș au
acumulat mai mult cadmiu comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe (Sauvignon blanc și
Fetească regală) cultivate în aceleași areal.
Acumularea cobaltului este asemănătoare ca și în cazul cadmiul, soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii
(Fetească neagră și Merlot) din podgoria Dealu Bujorului și podgoria Ștefănești-Argeș au acumulat mai mult
cobalt comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe (Sauvignon blanc și Fetească regală) cultivate
în aceleași areal. Privitor la influența factorilor zonă și soi, dar și interacțiunea acestor factori, pe baza
analizei polifactorială putem concluziona că acumularea acestui metal greu nu a fost influențată nici de
zona (podgoria) de cultură, nici de soi. O posibilă explicație pentru acumularea acestui metal în coardă ar fi
procesul natural de hrănire a viței de vie, proces prin care odată cu macroelementele necesare vița de vie
aceasta acumulează și cobalt pe care îl depozitează în coardă.
În ceea ce privește acumularea cuprului în coarde soiurile de viță de vie cele mai mari concentrații au
fost înregistrate la soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii (Fetească neagră și Merlot) din podgoria
Dealu Bujorului și podgoria Ștefănești-Argeș comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe
(Sauvignon blanc și Fetească regală) cultivate în aceleași areal. Acumularea cuprului în coardele viței de
vie a fost influențată în primul rând de factorul zonă (F = 145.366; p ≤ 0,000), urmat de factorul soi (F =
73.706; p ≤ 0,000), în timp ce interacțiunea dintre cei doi factori (F = 4.241; p = 0,004) a avut nici o
influență distinct semnificativă asupra acumulării de cupru în coardă.
Comportarea acestor metale grele (cadmiu, cobalt și cupru) în coarda viței de vie este asemănătoare
pentru toate cele trei elemente, soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii au acumulat mai multe
comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe.
Privitor la acumularea nichelului în coarda viței de vie, cele mai mari concentrați al acestui metal au
fost înregistrate la soiurile de viță de vie pentru vin alb (Sauvignon blanc) din podgoria Dealu Bujorului,
dar și în soiurile de viță de vie pentru vin roșu (Merlot), în timp ce în podgoria Ștefănești-Argeș cele mai
mari concentrații au fost înregistrate la soiurile de viță de vie pentru vin roșu (Merlot). Aceste diferențe
pot să apară din condițiile ecopedologice diferite, lucrările în verde sau din utilizarea unor produse fito-
sanitare care au în componeța lor nichel.
Acumularea nichelului în coardele viței de vie a fost influențată în primul rând de factorul soi (F =
10.433; p ≤ 0,000) urmat de factorul zonă (F = 8.313; p ≤ 0,000), în timp ce interacțiunea dintre cei doi
factori (F = 5.764; p = 0.001) a avut o influență distinct semnificativ asupra acumulării de nichelului în
coardă.
Privitor la concentrația plumbului cele mai mari valori ale concentrației acestui element au fost
înregistrate la soiurile cultivate în Iași (Sauvignon blanc); (Fetească regală)), urmat de soiul Fetească
regală cultivat în podgoria Murfatlar și podgoria Târnavelor. Concentrația de plumb din coarda soiurile
din podgoria Dealu Bujorului Sauvignon blanc, Fetească regală, Feteasca neagră și Merlot sunt egale din
punct de vedere statistic. Cele mai mici concentrații a plumbului au fost înregistrate la soiurile cultivate
în podgoria Ștefănești-Argeș Feteasca neagră și Merlot. Pe baza analizelor statistice aplicate se poate
observa că între variantele analizate există diferențe foarte semnificative (F = 5.949; p ≤ 0,000).
Acumularea plumbului în coardele viței de vie a fost influențată de factorul zonă (F = 11.503; p ≤ 0,000)
în timp ce factorul soi (F = 1.857; p = 0.160) dar și interacțiunea dintre cei doi factori (F = 1.353; p =
0.268) nu au avut nici o influență asupra acumulării plumbului.
Concentrația metalelor grele în frunza viței de vie luată în studiu.
În ceea ce privește concentrația de cadmiu din frunza viței de vie, se poate observa că cea mai mare
concentrație a acestui metal a fost înregistrată la soiurile cultivate în podgoria Ștefănești-Argeș
(Fetească neagră și Merlot); urmate de soiurile Feteasca regala (podgoria Murfatlar)) și Sauvignon blanc
(podgoria Târnava)). Cele mai mici concentrații au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Dealu
Bujorului (Sauvignon blanc, Feteasca regală, Feteasca neagra și Merlot), urmate de soiul Sauvignon blanc
cultivat în podgoria Ștefănești-Argeș. În cazul concentrației de cadmiului din frunze cele mai mari valori
al acestui metal au fost atât soiurile de viță de vie pentru vin alb cât și soiurile de viță de vie pentru vin
roșu. Podgoria Murfatlar, Târnavelor dar și Ștefănești-Argeș au înregistrat concentrații mai ridicate iar
podgoria Iași și Dealu Bujorului sunt la polul opus cu cele mai mici concentrații.
Privitor la concentrația cobaltului cele mai mari valori ale concentrației acestui element au fost
înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Târnavelor (Sauvignon blanc); (Feteasca regala), urmat de
soiurile cultivate în podgoria Ștefănești-Argeș (Fetească regală); (Feteasca neagră) dar și în podgoria
Murfatlar (Sauvignon blanc) și podgoria Dealu Bujorului (Merlot). Cele mai mici concentrații a cobaltului
au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Iași (Sauvignon blanc) și la soiurile cultivate în
podgoria Ștefănești-Argeș (Sauvignon blanc). Pe baza rezultatelor obținute se poate concluziona că acest
metal greu este acumulat în vița de vie în concentrații aproximativ egale indiferent de soiul analizat sau
zona de cultură. În cazul cobaltului nu se poate face o diferențiere între soiurile de viță de vie pentru
vinuri albe sau roșii, ambele soiuri luate în testare au acumulat concentrații ridicate de cobalt.
Privitor la concentrația cuprului cele mai mari valori ale concentrației acestui element au fost
înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Murfatlar (Feteasca regală)) și podgoria Târnavelor
(Sauvignon blanc); (Feteasca regala). Și soiurile cultivate în podgoria Ștefănești-Argeș au înregistrat
concentrații mari de Cu (Sauvignon blanc); (Feteasca regală); (Feteasca neagră); (Merlot). Cele mai mici
concentrați de cupru au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Dealu Bujorului (Sauvignon
blanc); (Feteasca regala); (Feteasca neagră); (Merlot)). Concentrația de cupru din frunze nu face o
separere între soiurile de viță de vie penru vin alb sau pentru vin roșu, în ambele cazuri acest metal a
înregistrat concentrații ridicate ale acestui metal.
Privitor la concentrația nichelului, cele mai mari valori ale concentrației acestui element au fost
înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Dealu Bujorului (Sauvignon blanc), (Feteasca regală), (Feteasca
neagră), (Merlot)) dar și la soiurile cultivate în podgoria Ștefănești-Argeș (Sauvignon blanc), (Feteasca
regală), (Feteasca neagră), (Merlot). Cele mai mici concentrații a nichelului au fost înregistrate la soiurile
cultivate în podgoria Iași (Sauvignon blanc) dar și la soiul Fetească regală cultivat în podgoria Murfatlar.
Acumularea nichelului în frunza viței de vie a fost influențată în primul rând de factorul zonă (F = 22.640; p
≤ 0,000), urmat de interacțiunea dintre cei doi factori (zonă x soi) (F = 7.185; p ≤ 0,000) care are o
influență foarte semnificativă. În timp ce factorul soi (F = 5.561; p = 0,004) a avut o influență distinct
semnificativă asupra acestui caracter.
În ceea ce privește concentrația de plumbului din frunza viței de vie, se poate observa că cea mai mare
concentrație a acestui metal a fost înregistrată la soiul Feteasca regală cultivat în podgoria Dealu Bujorului
urmat de Sauvignon blanc cultivat în restul arealelor luate în studiu (podgoria Murfatlar podgoria Iași),
(Ștefănești-Argeș)). Între aceste variante nu există nici o diferență statistică. Cele mai mici concentrați au
fost înregistrate la soiul Sauvignon blanc cultivat în podgoria Târnavelor și același soi dar cultivat în
podgoria Iași. Din punct de vedere statistic între variante analizate nu este o diferență semnificativă (F =
0.725; p = 0.724).Pe baza rezultatelor obținute se poate concluziona că acest metal greu este acumulat în
vița de vie în concentrații aproximativ egale indiferent de soiul analizat sau zona de cultură.
Concentrația metalelor grele în vin.
Privitor la concentrația cadmiului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate observa că cea
mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Fetească neagră (Ștefănești-Argeș),
Sauvignon blanc (Dealu Bujorului) în timp ce soiul Merlot cultivat în podgoria Ștefănești-Argeș dar și cel
cultivat în podgoria Dealu Bujorului a înregistrat concentrații mai scăzute. Soiurile Fetească regală (Dealu
Bujorului), Sauvignon blanc (Murfatlar), Sauvignon blanc (Târnava), Sauvignon blanc (Iași) dar și Sauvignon
blanc (Ștefănești-Argeș) sunt egale din punct de vedere statistic. În timp ce soiurile Fetească regală
(Târnava), soiul Fetească regală (Iași) și același soi cultivat în podgoria Ștefănești-Argeș au înregistrat cele
mai mici concentrații. Acumularea acestui metal greu în prezentul studiu nu este influențată nici de arealul
de cultură nici de soiul cultivat, cadmiu este preluat de vița de vie în timpul procesului de nutriție, dar
concentrația în care este el preluat este una scăzută. Raportând concentrațiile cadmiului la legislația în
vigoare, se poate observa că, în cazul probele de vin analizate concentrația acestui metal greu este sub
limita maximă admisă de legele (0.01 mg/l).
În ceea ce privește concentrația cobaltului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate
observa că cea mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Fetească neagră
Ștefănești-Argeș), soiul Merlot dar și la soiul Sauvignon blanc din acelar areal de cultură. Cele mai mici
concentrații au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Murfatlar (Sauvignon blanc); (Feteasca
regală)), urmate de soiul Fetească neagră și Merlot din podgoria Dealu Bujorului. Din punct de vedere
statistic între variante analizate este o diferență foarte semnificativă (F = 14.402; p ≤ 0.000). Privitor la
înfluența factorilor asupra acumularii de cobaltului în vin, putem observa că, cea mai mare influență a
avut factorul zona (F = 29.757; p ≤ 0,000), urmat de factorul soi (F = 10.239; p ≤ 0.000) care au avut o
influență foarte semnificativă. Și interacțiunea celor doi factori (zona x soi) (F = 4.226; p = 0.004) au avut
o influență distinct semnificativă asupra acestui caracter. Acumularea cobaltului în prezentul studiu este
influențată de arealul de cultură dar și de soiul cultivat, o posibiliă explicație ar fi că el este preluat la fel
ca și în cazul cadmiului prin procesul de nutriție a viței de vie. Legislația din țara noastră nu prevede o
limită maximă admisă de cobalt în vin.
Cu privire la concentrația cuprului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate observa că
cea mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Feteasca regală (Târnava)
(Dealu Bujorului), iar același soi dar cultivat în arealul Murfatlar a înregistrat cea mai mică concentrație.
În timp ce soiurile Sauvignon blanc (Dealu Bujorului)), Fetească regală (Dealu Bujorului), Feteasca (Dealu
Bujorului), Sauvignon blanc (Murfatlar), Fetească neagră (Ștefănești-Argeș) sunt egale din punct de vedere
statistic. Din punct de vedere statistic între variante analizate este o diferență distinct semnificativă (F =
2.580; p = 0.017). În ceea ce privește înfluența factorilor asupra acumularii de cupru în vin, putem
observa că factorul zona (F = 4.910; p = 0.004) a avut o influență distinct semnificativă. În același timp
factorul soi (F = 2.864; p = 0.055) dar și interacțiunea acestor factori doi factori (zona x soi) (F = 2.348; p
= 0.058) nu au avut nici o influență semnificativă asupra caracter. Acumularea acestui metal greu în
prezentul studiu nu este influențată nici de arealul de cultură nici de soiul cultivat, cupru este preluat de
vița de vie în timpul procesului de nutriție, dar concentrația în care este el preluat este una scăzută și nu
pune în pericol sănătatea consumatorilor de vin. Raportând concentrațiile cuprului la legislația în vigoare,
se poate observa că, în cazul probele de vin analizate concentrația acestui metal greu este sub limita
maximă admisă de legele (1 mg/l).
În ceea ce privește concentrația nichelului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate
observa că cea mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Sauvignon blanc
(Iași), urmat de soiul Fetească regală cultivat în aceeași podgorie. Concentrații mari de nichel au fost
înregistrate și la vinul provenit din soiul Sauvignon blanc cultivat în podgoria Ștefănești-Argeș. Cele mai
mici concentrații au fost înregistrate la soiurile Merlot și Fetească neagră cultivate în podgoria Dealu
Bujorului. Din punct de vedere statistic între variante analizate este o diferență semnificativă (F = 2.580; p
= 0.017). Privitor la înfluența factorilor asupra acumularii de nichel în vin, putem observa că, cea mai mare
influență a avut factorul zona (F = 5.909; p = 0.001), care are o influență distinct semnificativă. În timp ce
factorul soi (F = 1.149; p ≤ 0.347) dar și interacțiunea celor doi factori (zona x soi) (F = 0.757; p = 0.610)
care nu au avut o influență asupra acestui caracter. Acumularea nichelului în prezentul studiu este
influențată de arealul de cultură dar și de soiul cultivat, o posibiliă explicație ar fi că el este preluat la fel
ca și în cazul cadmiului dar și a cobaltului prin procesul de nutriție a viței de vie. Legislația din țara
noastră nu prevede o limită maximă admisă de nichel în vin.
Cu privire la concentrația plumbului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate observa că
cea mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Sauvignon blanc (Ștefănești-
Argeș), urmat de soiurile Sauvignon blanc (Iași) Fetească regală (Iași) cultivate în podgoria Iași. Cele mai
mici concentrații de plumb în vin au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Dealu Bujorului
(Fetească regală și Fetească neagră, Merlot. Din punct de vedere statistic între variante analizate este o
diferență foarte semnificativă (F = 28.694; p ≤ 0.000). Privitor la înfluența factorilor asupra acumularii de
plumb în vin, putem observa că, cea mai mare influență a avut factorul zona (F = 89.849; p ≤ 0,000), care
are o influență foarte semnificativă. În timp ce factorul soi (F = 0.100; p = 0.960) dar și interacțiunea celor
doi factori (zona x soi) (F = 1.893; p = 0.117) nu au avut o influență asupra acestui caracter.
Acumularea acestui metal greu în prezentul studiu este influențată de arealul de cultură în timp ce soiul nu
a avut nici o influență asupra acumulării de plumb. Raportând concentrațiile plumbului la legislația în
vigoare, se poate observa că, în cazul probele de vin analizate concentrația acestui metal greu este sub
limita maximă admisă de legele (0.2 mg/l).
Descrierea fiecărui element a fost concepută avându-se în vedere ca rezultatele obținute să fie accesibile
și unor specialiști din alte domenii. Dată fiind vederea noutatea cercetării, rezutatele obținute pot servi ca
o bază de date utilă atât pentru comparații viitoare, cât și pentru elaborarea unor programe cu extindereîn teritoriu (la nivelul fiecărui centru viticol din țara noastră).
Concentrația pesticidelor în solul podgoriilor.Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Dealu Bujorului, urmat de podgoria Iași, Murfatlar, Târnavelor și Ștefănești-Argeș. Folpetul, Iprovaliarbul, Propargitul, Triadimenolul, Trifloxistrobinul, Tebuconazolul dar și Fluodioxonilul au înregistrat cele mai mari valori ale concentrației la în cele cinci areale luate în studiu, în timp ce Azostrobinul, Alfa-Cipermetrinul, Metalaxilul, Miclobutanilul, Penconazolul, Fenhexamidul, Fluopicolidele, Spirodiclofenul și Tebuconazolul au înregistat cele mai mici valori în arealele luate în studiu. Cele mai mari concentrații au fost înregistrate la suprafața profilului de sol (0-20 cm) la toate pesticide urmărite în acest studiu. O concluzie generală cu privire la distribuția pesticidelor în sol ar fi: cu cât adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade, aceasta ne arată că tratamentele fito-sanitare utilizate pentru protecția viței de vie au efecte remantente la suprafața solului, dar cu cât timpul de la ultimul tratamente este mai mare sau cu cât adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade.
Concentrația pestididelor în coarda viței de vie.Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș, Murfatlar, Târnavelor și podgoria Iași.Între soiurile analizate (soiuri de viță de vie pentru vin alb și roșu) anumite pesticide au avut concentrații mai ridicate la soiurile pentru vin alb comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vin roșu dar și invers, astfel că nu se poate afirma pe baza prezentei cercetări daca soiurile pentru vin alb sau roșu acumulează mai multe pesticide.
Concentrația pesticidelor în frunzele viței de vie.Cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Murfatlar, Dealu Bujorului, Iași, Ștefănești-Argeș și podgoria Târnavelor. Soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii au înregistrat concentrații mai mici comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe. Excepție de la această regulă face soiul Fetească neagră care a înregistrat cocentrații ridicate la Folpet.
Concentrația pestididelor în vin.Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Murfatlar, Târnave, Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș și podgoria Iași. Soiurile de viță de vie pentru vinuri albe au înregistrat concentrații mai mari comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii.