DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA ȘI VINIFICATIE BUJORU - … · Graficile care redau compararea...

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU

VITICULTURA ȘI VINIFICATIE BUJORU

Director proiectDr. ing. Florin-Dumitru BORA

14.2.2 Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativǎ a contaminanţilor pe lanţul viti-vinicol vizând minimizarea nivelului de pesticide şi metale grele ca principali poluanţi

Siguranța alimentară în

raport cu starea de

sănătate a

consumatorilor

constituie o preocupare

permanentă a oamenilor

de știință dar și a

specialiștilor din

domeniu.

Produsele alimentare cu

rol în dezvoltarea

organismului uman,

trebuie evaluate atât ca

sursă de nutrienți, plastici

și biostimultatori, cât și ca

sursă de vehiculare a

unor substanțe poluante,

cu impact mai mult sau

mai puțin grav asupra

mediului dar și asupra

organismului

uman/animal.

Lipsa de monitorizare

și control a metalelor

grele din soluri, aer, apă

poate pune în real

pericol mediul ambiant

și mai ales sănătatea

umană. Metalele

grele se întâlnesc în

mediul înconjurător în

mod natural sau din

surse artificiale, care

derivă în principal din

activitățile de minerit,

industria metalurgiei

neferoase, arderea

combustibililor solizi dar

și lichizi, circulația

rutieră prin gazele de

eșapament.

Între substanțele poluante sunt

metalele și metalele grele

împreună cu compușii lor, atunci

când concentrația depășește

limitele maxime admise, fiind

considerate poluante/toxice

pentru consumator.

ANALIZA STATISTICO-MATEMATICĂ

Interpretarea statistică a rezultatelor s-a făcut cu ajutorul testului Duncan (ARDELEAN, 1986), utilizând SPSS versiunea 20 (SPPS Inc.Chicago, IL, USA). La prelucrarea statistică a rezultatelor obținute s-a procedat în primul rând la calcularea următorilor parametriistatistici: media aritmetică, deviația standard, eroarea mediei, cu ajutorul pachetului statistic SPSS versiunea 20 (SPPS Inc. Chicago, IL,USA).Datele au fost interpretate cu analiza varianței (ANOVA), separarea mediilor s-a făcut cu ajutorul testului Duncan, la P ≤ 0,05.Interacțiunea dintre zonă și soiuri a fost evaluată prin selectarea P ≤ 0,0001, P ≤ 0,01 și P ≤ 0,05 pentru a stabili semnificația. Învederea stabilirii influențelor exercitate de factorii fizico-chimici ai solurilor (pH-ul, potențialul redox și conductivitatea electrică)asupra conținutului de metale în soluri, în coardă, frunze, mult și vin s-au efectuat corelații simple (SPSS versiunea 20), obținându-se înacest fel coeficienții de corelație Pearson.Graficile care redau compararea rezultatelor obținute cu rezultatele din literatura de specialitate au fost realizate cu ajutorulprogramului Microsoft Excel.Pentru aprecierea mobilității dar și traslocării metaleler în sistemul sol-plantă s-au determinat valorile factorului de concentrare și afactroului de translocare.Aprecierea gradului de contaminare/poluare a sistemului sol-plantă rezultatele obținute au fost comparate cu valorile de referințăprevăzute de Ordinul nr. 756/1997 al Ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în cazul solului, iar valorile obținute în cazulanalizei vinului au fost raportate la Legea Viei și Vinului dar și la reglementarile stipulate in O.I.V.

Interfața programului SPSS

Metale grele analizate

Cd Co Cu Ni Pb

Valori normale 1 mg/kg 15 mg/kg 20 mg/kg 20 mg/kg 20 mg/kg

Prag de alerta sesibil 3 mg/kg 30 mg/kg 100 mg/kg 75 mg/kg 50 mg/kg

mai puțin sensibil 5 mg/kg 100 mg/kg 250 mg/kg 200 mg/kg 250 mg/kg

Prag de

intervenție

sesibil 5 mg/kg 50 mg/kg 200 mg/kg 150 mg/kg 100 mg/kg

mai puțin sensibil 10 mg/kg 250 mg/kg 500 mg/kg 500 mg/kg 1,000 mg/kg

Partenerul Zona/

Podgoria

Tipul

de

sol

Adâncimea

(cm)

0-20 0,63±0,15 abα 10,44±0,92 abα 514,62±16,55 aα 9,73±1,67 abcdeα 8,39±0,78 bcdefαβ

20-40 0,64±0,15 abα 11,20±3,21 abα 471,15±52,28 bα 7,14±0,99 cdeβ 9,81±1,45 abcdα

SCDVV Bujoru (CP) Dealu 40-60 0,49±0,16 abcdeα 7,68±0,69 bα 347,45±28,16 cdβ 7,11±0,69 cdeβ 9,43±1,90 abcdeα

Bujorului 60-80 0,52±0,14 abcdα 7,48±2,58 bα 330,52±12,72 cdeβ 7,39±0,20 bcdeβ 6,63±0,43 efβ

80-100 0,19±0,07 efβ 11,18±3,25 abα 324,95±9,47 cdeβ 8,01±0,96 abcdeβ 7,79±0,79 bcdefαβ

0-20 0,73±0,05 aα 9,77±0,41 abα 434,62±22,69 bα 8,40±2,92 abcdeα 7,92±1,56 bcdefα

20-40 0,54±0,31 abcα 11,86±4,07 abα 324±48±19,99 cdeβ 6,48±2,07 eβ 8,47±1,15 bcdefα

SCDVV Murfatlar Murfatlar 40-60 0,66±0,14 abα 10,34±3,17 abα 317,45±12,18 deβ 8,11±1,15 abcdeα 7,76±1,71 bcdefα

(P1) 60-80 0,45±0,10 abcdefαβ 10,81±2,13 abα 230,52±12,72 fγ 8,05±0,96 abcdeα 6,97±1,00 defα

80-100 0,16±0,06 fβ 12,52±4,66 aα 221,61±6,31 fγ 8,35±0,78 abcdeα 8,46±0,96 bcdefα

0-20 0,69±0,07 aα 10,77±1,48 abα 447,96±30,51 bα 11,07±2,77 aα 7,59±0,78 bcdefα

20-40 0,48±0,25 abcdeαβ 12,53±3,04 aα 334,48±19,05 cdeβ 10,14±0,99 abcdα 7,47±0,92 cdefα

SCDVV Blaj (P2) Târnavelor 40-60 0,52±0,10 abcdα 9,68±2,27 abα 327,12±8,66 cdeβ 10,77±2,83 abcdα 6,76±0,62 efα

60-80 0,43±0,07 abcdefαβ 11,48±1,03 abα 238,85±5,54 fγ 9,72±0,73 abcdeα 6,30±0,17 fα

80-100 0,23±0,13 cdefβ 13,18±3,60 aα 229,95±8,59 eγ 11,01±1,75 aα 7,46±1,10 cdefα

0-20 0,53±0,23 abcdα 11,77±1,34 abαβ 362,66±11,73 cα 6,38±1,78 deβ 8,25±1,01 bcdefα

20-40 0,32±0,28 cdefα 11,86±2,09 abαβ 324,48±19,99 cdeβ 8,48±1,14 abcdeαβ 10,14±2,43 abcα

SCDVV Iași (P3) Iași 40-60 0,38±0,18 bcdefα 10,68±0,70 ab 317,12±12,68 deβ 6,77±0,87 eβ 7,76±1,71 bcdefα

60-80 0,51±0,20 abcdα 11,81±0,57 abαβ 338,85±5,54 cdβ 7,05±1,91 cdeβ 7,63±2,34 bcdefα

80-100 0,24±0,13 cdefα 14,18±2,18 aα 329,95±8,59 cdeβ 10,35±1,92 abcα 7,79±1,63 bcdefα

0-20 0,22±0,10 defαβ 10,77±1,66 abα 229,33±52,84 fβ 8,86±1,00 abcdeα 10,59±1,52 abα

20-40 0,14±0,04 fβ 11,53±1,71 abα 306,15±5,85 deα 10,14±2,63 abα 11,81±1,67 aα

Ștefănești-Argeș Ștefănești 40-60 0,30±0,22 cdefαβ 11,68±1,35 abα 296,12±10,25 fα 9,44±1,83 abcdeα 11,76±2,61 aα

(P4) Argeș 60-80 0,38±0,05 bcdefα 11,48±1,03 abα 325,52±20,78 cdeα 9,39±2,18 abcdeα 8,30±2,11 bcdefα

80-100 0,22±0,10 defαβ 13,52±1,09 aα 322,61±17,36 cdeα 11,01±1,60 aα 8,12±2,18 bcdefα

F (Factorul Fisher) 3,614 1,318 36,827 2,299 2,756

Sig. p ≤ 0,000 p = 0,202 p ≤ 0,000 p = 0,007 p = 0,001

Concentrația metalelor grele în solurile arelelor luate în studiu (mg/kg)

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p ≤ 0,000) la același soi dar cultivat în zone diferite. Literele

romanereprezintă semnificația (p ≤ 0,000) între soiuri. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă.Semnificația zonei, soiului și interacțiunea acestor factori, a fost testată pentru p ≤ 0,005 (*), p ≤ 0,001 (**), și p ≤ 0,0001 (***).

Tabelul 1

Tabelul 2




Partenerul Zona/Podgoria Soiul Cd Co Cu Ni Pb

Sauvignon blanc 0,23±0,10 cγ 1,31±0,31 bα 75,84±8,01 bc β 7,35±0,92 aα 1,22±0,15 bcα

Fetească regală 0,26±0,12 bcβγ 1,66±0,36 bα 88,47±10,08 b β 2,75±1,29 efβ 1,48±0,20 abα

SCDVV Bujoru (CP) Dealu Bujorului Fetească neagră 0,47±0,17 abαβ 1,96±0,40 abα 114,91±13,27aα 3,49±1,07 defβ 1,70±0,63 abα

Merlot 0,55±0,06 aα 1,64±0,42 bα 111,65±10,96aα 6,73±1,84 abα 1,24±0,02 bcα

Sauvignon blanc 0,30±0,19 bc 2,31±0,98 ab 42,50±11,39 e 4,35±0,79 cde 1,88±0,59 ab

SCDVV Murfatlar (P1) Murfatlar Fetească regală 0,20±0,14 c 1,40±0,54 b 67,47±10,85 cd 2,75±0,65 ef 1,81±0,73 ab

Sauvignon blanc 0,19±0,08 c 1,98±0,43 ab 41,84±7,98 e 4,61±0,51 cd 1,55±0,45 ab

SCDVV Blaj (P2) Târnavelor Fetească regală 0,20±0,14 c 1,53±0,40 b 57,47±2,51 d 4,08±0,52 cdef 1,89±0,65 ab

Sauvignon blanc 0,21±0,10 c 1,45±0,50 b 31,84±7,98 e 2,27±0,25 f 2,55±1,50a

SCDVV Iași (P3) Iași Fetească regală 0,23±0,12 c 1,26±0,23 b 40,80±6,93 e 2,14±0,13 f 2,41±0,96 ab

Sauvignon blanc 0,24±0,12 bcβ 2,11±0,78abα 41,52±5,52 e β 4,35±0,91 cdeα 0,88±0,59 cα

Fetească regală 0,25±0,12 bcβ 1,93±1,36 abα 37,80±2,74 e β 3,41±0,13 defα 1,14±0,46 bcα

Ștefănești-Argeș (P4) Ștefănești-Argeș Fetească neagră 0,60±0,11 aα 2,91±0,24 aα 70,04±6,84 cd α 3,82±1,39 cdefα 1,03±0,55 cα

Merlot 0,63±0,13 aα 1,50±0,88 bα 70,47±1,07 cd α 5,39±1,14 bcα 0,91±0,56 cα

F 5,007 1,507 31,212 7,639 1,833

Sig. p ≤ 0,000 p = 0,175 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,087

Zona F 0,525 1,344 48,186 6,648 4,495

Sig. p = 0,718 p = 0,278 p ≤ 0,000 p = 0,001 p = 0,006

Soiul F 13,016 2,580 32,039 12,864 0,288

Sig. p ≤ 0,000 p = 0,073 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,834

Zona x Soiul F 0,382 0,901 1,629 4,219 0,152

Sig. p = 0,884 p = 0,508 p = 0,176 p = 0,004 p = 0,987

Concentrația metalelor grele în coarda soiurilor de viță de vie analizate (mg/kg)


Partenerul Zona/Podgoria Soiul Cd Co Cu Ni Pb

Sauvignon blanc 0,25±0,07 abα 0,36±0,12 efγ 45,60±9,15 defα 10,44±0,80 bβ 2,55±0,40 abα

Fetească regală 0,27±0,03 abα 0,44±0,11 bcdefβγ 35,07±4,51 fβ 6,49±0,91 cdγ 2,55±0,40 abα

SCDVV Bujoru

(CP)

Dealu Bujorului Fetească neagră 0,29±0,08 abα 0,62±0,06 abα 40,18±0,93 ef αβ 7,22±0,63 cdγ 1,90±0,46 abα

Merlot 0,28±0,03 abα 0,51±0,04 abcdefαβ 40,72±1,90 efαβ 13,09±1,27 aα 1,91±0,23 abα

Sauvignon blanc 0,24±0,05 ab 0,52±0,04 abcde 64,36±5,87 bc 7,32±0,91 d 1,90±0,46 ab

SCDVV Murfatlar

(P1)

Murfatlar Fetească regală 0,30±0,05 a 0,44±0,10 bcdef 80,62±15,74 a 4,54±1,36 e 1,99±0,60 ab

Sauvignon blanc 0,32±0,03 a 0,66±0,11 a 67,63±9,15 b 8,07±0,83 c 2,83±0,28 a

SCDVV Blaj (P2) Târnavelor Fetească regală 0,23±0,08 ab 0,57±0,06 abcd 72,07±6,09 ab 7,77±1,55 cd 1,66±0,80 b

Sauvignon blanc 0,26±0,03 ab 0,42±0,09 cdef 51,66±4,45 de 4,20±0,32 e 2,67±0,18 a

SCDVV Iași (P3) Iași Fetească regală 0,20±0,03 bc 0,44±0,10 bcdef 52,06±0,48 de 4,59±0,33 e 2,27±0,12 ab

Sauvignon blanc 0,18±0,01 cαβ 0,32±0,09 fα 50,39±0,93 deαβ 7,51±0,82 cdα 2,21±0,69 abα

Fetească regală 0,32±0,11 aα 0,52±0,14 abcdeα 49,19±1,87 deβ 7,23±0,31 cdαβ 2,88±0,94 aα

Ștefănești-Argeș

(P4)

Ștefănești-Argeș Fetească neagră 0,32±0,04 aα 0,60±0,17 abcα 49,17±3,07 deβ 7,83±0,65 cdα 2,23±0,30 abα

Merlot 0,28±0,03 abαβ 0,40±0,13 defα 55,70±5,08 cdα 6,36±0,27 dβ 2,24±0,41 abα

F 2,168 3,083 12,420 21,275 0,429

Sig. p = 0,042 p = 0,006 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 1,696

Zona F 0,632 4,757 30,561 28,594 0,444

Sig. p = 0,644 p = 0,005 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 1,754

Soiul F 1,327 5,588 0,614 13,871 0,521

Sig. p = 0,285 p = 0,004 p = 0,611 p ≤ 0,000 p = 2,059

Zona x Soiul F 3,430 1,658 2,472 14,634 0,488

Sig. p = 0,012 p = 0,169 p = 0,048 p ≤ 0,000 p ≤ 1,929

Concentrația metalelor grele în frunza soiurilor de viță de vie analizate (mg/kg)

Tabelul 3



Concentrația metalelor grele în vinul obținut din soiurilede viță de vie analizate (mg/kg)

Tabelul 4


Cd Co Cu Ni Pb

Concentrația

maximă*

0,01 mg/l1 - 1 mg/l - 0,2 mg/l

Partenerul Zona/Podgoria Soiul

Sauvignon blanc 0,008±0,002 abα 0,004±0,003 fβ 0,84±0,07 abα 0,06±0,01 efgα 0,013±0,006 efgα

Fetească regală 0,005±0,003 abcαβ 0,009±0,003 efβ 0,78±0,10 abα 0,07±0,03 defgα 0,007±0,005 efα

SCDVV Bujoru

(CP)

Dealu Bujorului Fetească neagră 0,002±0,001 cβ 0,009±0,004 efβ 0,68±0,25 bα 0,04±0,01 gα 0,001±0,001 gα

Merlot 0,006±0,003 abcαβ 0,017±0,004 cdeα 0,74±0,17 abα 0,05±0,01 efgα 0,040±0,052 cdefα

Sauvignon blanc 0,006±0,003 abc 0,013±0,004 cde 0,71±0,22 ab 0,08±0,01 def 0,009±0,006 fg

SCDVV Murfatlar

(P1)

Murfatlar Fetească regală 0,005±0,004 abc 0,012±0,003 def 0,86±0,09 a 0,12±0,01 ab 0,025±0,006 defg

Sauvignon blanc 0,004±0,002 abc 0,015±0,004 cde 0,74±0,04 ab 0,07±0,02 def 0,050±0,014 bcd

SCDVV Blaj (P2) Târnavelor Fetească regală 0,004±0,002 bc 0,011±0,003 ef 0,94±0,03 ab 0,08±0,01 cde 0,045±0,026 bcde

Sauvignon blanc 0,005±0,003 abc 0,021±0,009 c 0,76±0,09 ab 0,09±0,02 bcd 0,061±0,020 abc

SCDVV Iași (P3) Iași Fetească regală 0,002±0,002 c 0,014±0,005 cde 0,78±0,14 ab 0,07±0,02 def 0,061±0,007 abc

Sauvignon blanc 0,006±0,003 abcαβ 0,036±0,006 bβ 0,83±0,06 abαβ 0,09±0,02 bcdβγ 0,090±0,008 aα

Fetească regală 0,003±0,001 cβ 0,020±0,004 cdγ 0,77±0,10 abβ 0,13±0,01 aα 0,076±0,016 abα

Ștefănești-Argeș

(P4)

Ștefănești-Argeș Fetească neagră 0,009±0,003 aα 0,047±0,005 aα 0,77±0,11 abβ 0,08±0,01 cdeγ 0,074±0,009 abcα

Merlot 0,006±0,003 abcαβ 0,043±0,004 abαβ 0,95±0,04 aα 0,11±0,02 abcαβ 0,075±0,010 abcα

F 2,062 26,524 1,179 8,514 7,829

Sig. p = 0,053 p ≤ 0,000 p = 0,343 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000

Zona F 1,043 56,493 0,691 18,338 22,655

Sig. p = 0,403 p ≤ 0,000 p = 0,604 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000

Soiul F 2,196 16,906 1,387 6,274 1,193

Sig. p = 0,111 p ≤ 0,000 p = 0,267 p = 0,002 p = 0,331

Zona x Soiul F 2,508 5,166 1,404 2,602 1,205

Sig. p = 0,045 p ≤ 0,000 p = 0,248 p = 0,039 p = 0,333

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p ≤ 0,000) la același soi dar cultivat în zone diferite.

Literele romane reprezintă semnificația (p ≤ 0,000) între soiuri. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este

nesemnificativă. Semnificația zonei, soiului și interacțiunea acestor factori, a fost testată pentru p ≤ 0,005 (*), p ≤ 0,001 (**), și p ≤ 0,0001 (***).

1Rezultatele au fost exprimate în mg/l și nu în µg/l pentru a facilizate mai bine raportarea rezultatelor obținute la limita maximă adimisă la

legislația de la noi din țară.

* Hotărâre nr., 1134 din 10 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune

a pieţei vitivinicole, nr. 244/2002.

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

2

Azost

robin

Alf

a-C

iperm

etr

in

Folp

et

Ipro

valicarb

Meta

laxil

Mic

lobuta

nil

Penconazol

Pro

parg

it

Tri

adim

enol

Fenhexam

id

Flu

opic

olide

Spir

odic

lofe

n

Tri

floxis

trobin

Tebuconazol

Flu

dio

xonil

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Dealu Bujorului Murfatlar Târnavelor Iași Ștefănești-Argeș

Fig.1. Concentrația pesticidelor în solul podgoriilor luate în studiu (mg/kg)

În figura 2 se poate observa

distribuția pesticidelor pe adâncime

aprofilului de sol. O concluzie

generală cu privire la distribuția

pesticidelor în sol ar fi: cu cât

adâncimea profilului de sol crește

concentrația pesticidelor scade,

aceasta ne arată că tratamentele

fito-sanitare utilizate pentru

protecția viței de vie au efecte

remantente la suprafața solului, dar

cu cât timpul de la ultimul

tratamente este mai mare sau cu cât

adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

0-20 cm 20-40 cm 40-60 cm 60-80 cm 80-100 cm

1 2 3 4 5

Fig. 2. Distribuția pesticidelor pe adâncimea profilului de sol (mg/kg)

Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb Metalaxil

Miclobutanil Penconazol Propargit Triadimenol Fenhexamid

Fluopicolide Spirodiclofen Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil

Distribuția pesticidelor în solul

podgoriilor poate fi urmărită în figura 1.Se

poate observa că Folpetul, Iprovaliarbul,

Propargitul, Triadimenolul, Trifloxistrobinul,

Tebuconazolul dar și Fluodioxonilul au

înregistrat cele mai mari valori ale

concentrației la în cele cinci areale luate în

studiu, în timp ce Azostrobinul, Alfa-

Cipermetrinul, Metalaxilul, Miclobutanilul,

Penconazolul, Fenhexamidul, Fluopicolidele,

Spirodiclofenul și Tebuconazolul au

înregistat cele mai mici valori în arealele luate în studiu.

Concentrația pesticidelor în solul podgoriilor luate în studiu (mg/kg)

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5


Fig. 3. Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu (mg/kg)

Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb

Metalaxil Miclobutanil Penconazol Propargit

Triadimenol Fenhexamid Fluopicolide Spirodiclofen

Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil

0

1

2

3

4

Sauvignon blanc Fetească regală Fetească neagră Merlot

1 2 3 4






Concentrația pesticidelor în

coarda viței de vie din cele cinci areale

luate în studiu poate fi urmărită în

figura 19. Se poate observa că între

soiurile analizate (soiuri de viță de vie

pentru vin alb și roșu) anumite pesticide

au avut concentrații mai ridicate la

soiurile pentru vin alb comparativ cu

soiurile de viță de vie pentru vin roșu

dar și invers, astfel că nu se poate

afirma pe baza prezentei cercetări daca

soiurile pentru vin alb sau roșu acumulează mai multe pesticide.


coarda viței de vie în funcție de arealul

de cultură poate fi urmărită în figura 3.

Se poate observa că cele mai mari

concentrații au fost obținute în podgoria

Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș, Murfatlar, Târnavelor și podgoria Iași.

0

2

4

6


Fig. 5. Concentrația pesticidelor în frunza viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu (mg/kg)

1 Azostrobin 2 Alfa-Cipermetrin 3 Folpet 4 Iprovalicarb

5 Metalaxil 6 Miclobutanil 7 Penconazol 8 Propargit

9 Triadimenol 10 Fenhexamid 11 Fluopicolide 12 Spirodiclofen

13 Trifloxistrobin 14 Tebuconazol 15 Fludioxonil

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5


1 2 3 4


Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb Metalaxil

Miclobutanil Penconazol Propargit Triadimenol Fenhexamid

Fluopicolide Spirodiclofen Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil


frunza viței de vie în funcție de arealul

de cultură poate fi urmărită în figura

5. Se poate observa că cele mai mari

concentrații au fost obținute în

podgoria Murfatlar, Dealu Bujorului,

Iași, Ștefănești-Argeș și podgoriaTârnavelor.

În figura 6 se poate

observa că soiurile de viță de vie

pentru vinuri roșii au înregistrat

concentrații mai mici

comparativ cu soiurile de viță de

vie pentru vinuri albe. Excepție

de la această regulă face soiul

Fetească neagră care a

înregistrat concentrații ridicatela Folpet.

0

50

100

150

200

250

300


Fig. 7. Concentrația pesticidelor în probele de vin din cele cinci podgorii luate în studiu (µg/l)

1 Azostrobin 2 Alfa-Cipermetrin 3 Folpet 4 Iprovalicarb

5 Metalaxil 6 Miclobutanil 7 Penconazol 8 Propargit

9 Triadimenol 10 Fenhexamid 11 Fluopicolide 12 Spirodiclofen

13 Trifloxistrobin 14 Tebuconazol

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00


1 2 3 4

Fig. 8. Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu µg/l





Concentrația pesticidelor

în probele de vin în funcție de

arealul de cultură poate fi

urmărită în figura 7. Se poate

observa că cele mai mari

concentrații au fost obținute în

podgoria Murfatlar, Târnave,

Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș și podgoria Iași.

În figura 8 se poate

observa că soiurile de viță de

vie pentru vinuri albe au

înregistrat concentrații mai

mari comparativ cu soiurile deviță de vie pentru vinuri roșii.

În scopul diseminări rezutatelor obținute în prezentul proiect de cercetare s-au publicat un ghid de bune practiciagricole având ca titlul „Ghid de bune practici agricole privind riscurile contaminanților și acțiuni de minimizare cantitativă aacestora” (Ed. COLORAMA 978-606-8778-61-7 (74 pg)) și o carte având ca titlul „Studii privind evaluarea și monitorizareacantitativă a metalelor grele și a pesticidelor ca principali contaminanți în sistemul sol-viță-de-vie-vin” (Ed. COLORAMA 978-606-8778-60-0 (826 pg)) .

CONCLUZII

Concentrația metalelor în solul podgoriilor. Privitor la distribuția cadmiului pe profilul de sol, se poate observa că cele mai mari concentrații au fost

înregistrate în straturile de la suprafața solului, iar cele mai mici concentrații au fost înregistrate pe

profilul de solul din adâncime, din această distribuție putem concluziona că, acest metal greu provine din

produsele fito-sanitare utilizate pentru protecția viței de vie din cauză că el se găsește în straturile de la

suprafața podgoriei, excepție de la această regulă este solul din pogoria Ștefănești-Argeș în care

concentrația cea mai mare de cadmiu a fost înregistrată la adâncimea 60-80 cm. Raportând concentrația

cadmiului la legislația națională în vigoare, se poate observă că el este în limite normale (1 mg/kg), și nu

se poate vorbi în cazul acestor podgorii ca fiind poluate cu cadmiu.

Distribuția cobaltului pe profilul de sol este una diferențiată și anume: pentru solul din podgoria (1) Dealu

Bujorului (SCDVV Bujoru) cele mai mari concentrații s-au înregistrat pe adâncimea profilului de sol de la

20-40 cm și 80-100 cm, la polul opus cu cele mai mici concentrații au fost înregistrate la jumătatea

profilului de sol analizat 40-60 și 60-80 cm, pe baza acestei distribuții putem afirma că roca mama care

intră în compoziția profilului de sol din podgoria Dealu Bujorului conține concentrații mai ridicate de

cobalt; (2) pentru solul din podgoria Murfatlar (SCDVV Murfatlar) cea mai mare concentrație au fost

înregistrată pe adâncimea profilului de sol 80-100 în timp ce concentrația cea mai mică a fost înregistrată

la suprafața solului 0-20 cm ceea ce arată că roca mama care intră în compoziția profilului de sol din

podgoria Murfatlar conține concentrați mari ridicate de cobalt; (3) pentru solul din podgoria Târnavelor

(SCDVV Blaj) cele mai mari concentrații au fost înregistrate pe adâncimea profilului de sol de la 80-100 cm

și 60-80 cm la fel ca și în cazul solului din podgoria Dealu Bujorului, Murfatlar și Târnava sol podgoriei are

în compoziția rocii mama concentrații mari ridicate de cobalt; pentru podgoriile Iași dar și Ștefănești-Argeș

concentrația acestui metal variază în același mod, cea mai mare concentrație au fost înregistrată pe

adâncimea profilului de sol de la 80-100 (podgoria Iași (SCDVV Iași)) și 80-100 cm (podgoria Ștefănești-

Argeș (SCDVV Ștefănești-Argeș)). Raportând concentrația cobaltului la legislația națională în vigoare, se

poate observă că el este în limite normale (15 mg/kg), și nu se poate vorbi în cazul acestor podgorii ca

fiind poluate cu cobalt.

Distribuția cuprului este una previzibilă, acest metal prezintă cele mai mari concentrații în orizontul superior

al solului, principalul motiv pentru concentrația ridicată de cupru este utilizarea produselor fito-sanitare pe

bază de cupru. În podgoria Ștefănești-Argeș concentrații mai ridicate ale cuprului au fost identificate pe

adâcimea profilului de sol, o posibilă explicație pentru acest fenomen ar fi posibiliatetea migrării cuprului pe

adâncimea profilului de sol, sub acțiunea unor factori ecopedologici. Concentrația mare de cupru din solul

podgoriilor provine în mod direct de la tratamentele fito-sanitare realizate de-a lungul timpului, el s-a

acumulat în sol, prin urmare valorile concentraților deteminate depășesc limitele normale ale acestui metal

în sol (20 mg/kg).

Privitor la distribuția nichelului pe profilul de sol, pe baza rezultatelor se poate afirma că acest metal greu se

poate afla în diferite concentrații indiferent de adâncimea profilului de sol, nefiind influențat de factorul

adâcimea. Raportând concentrația nichelului la legislația națională în vigoare, se poate observă că el este în

limite normale (20 mg/kg), și nu se poate vorbi în cazul acestor podgorii ca fiind poluate cu nichel.

În ceea ce privește distribuția plumbului, pe profilul de sol, pe baza rezultatelor se poate afirma că acest

metal greu se poate afla în diferite concentrații indiferent de adâncimea profilului de sol, nefiind influențat

de factorul adâcime. Raportând concentrația plumbului la legislația națională în vigoare, se poate observă că

el este în limite normale (20 mg/kg), și nu se poate vorbi în cazul acestor podgorii ca fiind poluate cu plumb.

În urma acestor determinării realizate pe diferite tipuri de soluri putem concluziona că metalele grele urmărite

(cadmiul, cobaltul, cupru, nichel și plumbul), au înregistrat concentrații normale, excepție făcând cuprul, care

are concentrații mari comparativ cu legislația în vigoare.

Concentrația metalelor grele în coarda viței de vie luată în studiu. Privitor la concentrația cadmiului în coarde, putem observa că soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii

luate în studiu (Fetească neagră și Merlot) din podgoria Dealu Bujorului și podgoria Ștefănești-Argeș au

acumulat mai mult cadmiu comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe (Sauvignon blanc și

Fetească regală) cultivate în aceleași areal.

Acumularea cobaltului este asemănătoare ca și în cazul cadmiul, soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii

(Fetească neagră și Merlot) din podgoria Dealu Bujorului și podgoria Ștefănești-Argeș au acumulat mai mult

cobalt comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe (Sauvignon blanc și Fetească regală) cultivate

în aceleași areal. Privitor la influența factorilor zonă și soi, dar și interacțiunea acestor factori, pe baza

analizei polifactorială putem concluziona că acumularea acestui metal greu nu a fost influențată nici de

zona (podgoria) de cultură, nici de soi. O posibilă explicație pentru acumularea acestui metal în coardă ar fi

procesul natural de hrănire a viței de vie, proces prin care odată cu macroelementele necesare vița de vie

aceasta acumulează și cobalt pe care îl depozitează în coardă.

În ceea ce privește acumularea cuprului în coarde soiurile de viță de vie cele mai mari concentrații au

fost înregistrate la soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii (Fetească neagră și Merlot) din podgoria

Dealu Bujorului și podgoria Ștefănești-Argeș comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe

(Sauvignon blanc și Fetească regală) cultivate în aceleași areal. Acumularea cuprului în coardele viței de

vie a fost influențată în primul rând de factorul zonă (F = 145.366; p ≤ 0,000), urmat de factorul soi (F =

73.706; p ≤ 0,000), în timp ce interacțiunea dintre cei doi factori (F = 4.241; p = 0,004) a avut nici o

influență distinct semnificativă asupra acumulării de cupru în coardă.

Comportarea acestor metale grele (cadmiu, cobalt și cupru) în coarda viței de vie este asemănătoare

pentru toate cele trei elemente, soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii au acumulat mai multe

comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe.

Privitor la acumularea nichelului în coarda viței de vie, cele mai mari concentrați al acestui metal au

fost înregistrate la soiurile de viță de vie pentru vin alb (Sauvignon blanc) din podgoria Dealu Bujorului,

dar și în soiurile de viță de vie pentru vin roșu (Merlot), în timp ce în podgoria Ștefănești-Argeș cele mai

mari concentrații au fost înregistrate la soiurile de viță de vie pentru vin roșu (Merlot). Aceste diferențe

pot să apară din condițiile ecopedologice diferite, lucrările în verde sau din utilizarea unor produse fito-

sanitare care au în componeța lor nichel.

Acumularea nichelului în coardele viței de vie a fost influențată în primul rând de factorul soi (F =

10.433; p ≤ 0,000) urmat de factorul zonă (F = 8.313; p ≤ 0,000), în timp ce interacțiunea dintre cei doi

factori (F = 5.764; p = 0.001) a avut o influență distinct semnificativ asupra acumulării de nichelului în

coardă.

Privitor la concentrația plumbului cele mai mari valori ale concentrației acestui element au fost

înregistrate la soiurile cultivate în Iași (Sauvignon blanc); (Fetească regală)), urmat de soiul Fetească

regală cultivat în podgoria Murfatlar și podgoria Târnavelor. Concentrația de plumb din coarda soiurile

din podgoria Dealu Bujorului Sauvignon blanc, Fetească regală, Feteasca neagră și Merlot sunt egale din

punct de vedere statistic. Cele mai mici concentrații a plumbului au fost înregistrate la soiurile cultivate

în podgoria Ștefănești-Argeș Feteasca neagră și Merlot. Pe baza analizelor statistice aplicate se poate

observa că între variantele analizate există diferențe foarte semnificative (F = 5.949; p ≤ 0,000).

Acumularea plumbului în coardele viței de vie a fost influențată de factorul zonă (F = 11.503; p ≤ 0,000)

în timp ce factorul soi (F = 1.857; p = 0.160) dar și interacțiunea dintre cei doi factori (F = 1.353; p =

0.268) nu au avut nici o influență asupra acumulării plumbului.

Concentrația metalelor grele în frunza viței de vie luată în studiu.

În ceea ce privește concentrația de cadmiu din frunza viței de vie, se poate observa că cea mai mare

concentrație a acestui metal a fost înregistrată la soiurile cultivate în podgoria Ștefănești-Argeș

(Fetească neagră și Merlot); urmate de soiurile Feteasca regala (podgoria Murfatlar)) și Sauvignon blanc

(podgoria Târnava)). Cele mai mici concentrații au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Dealu

Bujorului (Sauvignon blanc, Feteasca regală, Feteasca neagra și Merlot), urmate de soiul Sauvignon blanc

cultivat în podgoria Ștefănești-Argeș. În cazul concentrației de cadmiului din frunze cele mai mari valori

al acestui metal au fost atât soiurile de viță de vie pentru vin alb cât și soiurile de viță de vie pentru vin

roșu. Podgoria Murfatlar, Târnavelor dar și Ștefănești-Argeș au înregistrat concentrații mai ridicate iar

podgoria Iași și Dealu Bujorului sunt la polul opus cu cele mai mici concentrații.

Privitor la concentrația cobaltului cele mai mari valori ale concentrației acestui element au fost

înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Târnavelor (Sauvignon blanc); (Feteasca regala), urmat de

soiurile cultivate în podgoria Ștefănești-Argeș (Fetească regală); (Feteasca neagră) dar și în podgoria

Murfatlar (Sauvignon blanc) și podgoria Dealu Bujorului (Merlot). Cele mai mici concentrații a cobaltului

au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Iași (Sauvignon blanc) și la soiurile cultivate în

podgoria Ștefănești-Argeș (Sauvignon blanc). Pe baza rezultatelor obținute se poate concluziona că acest

metal greu este acumulat în vița de vie în concentrații aproximativ egale indiferent de soiul analizat sau

zona de cultură. În cazul cobaltului nu se poate face o diferențiere între soiurile de viță de vie pentru

vinuri albe sau roșii, ambele soiuri luate în testare au acumulat concentrații ridicate de cobalt.

Privitor la concentrația cuprului cele mai mari valori ale concentrației acestui element au fost

înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Murfatlar (Feteasca regală)) și podgoria Târnavelor

(Sauvignon blanc); (Feteasca regala). Și soiurile cultivate în podgoria Ștefănești-Argeș au înregistrat

concentrații mari de Cu (Sauvignon blanc); (Feteasca regală); (Feteasca neagră); (Merlot). Cele mai mici

concentrați de cupru au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Dealu Bujorului (Sauvignon

blanc); (Feteasca regala); (Feteasca neagră); (Merlot)). Concentrația de cupru din frunze nu face o

separere între soiurile de viță de vie penru vin alb sau pentru vin roșu, în ambele cazuri acest metal a

înregistrat concentrații ridicate ale acestui metal.

Privitor la concentrația nichelului, cele mai mari valori ale concentrației acestui element au fost

înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Dealu Bujorului (Sauvignon blanc), (Feteasca regală), (Feteasca

neagră), (Merlot)) dar și la soiurile cultivate în podgoria Ștefănești-Argeș (Sauvignon blanc), (Feteasca

regală), (Feteasca neagră), (Merlot). Cele mai mici concentrații a nichelului au fost înregistrate la soiurile

cultivate în podgoria Iași (Sauvignon blanc) dar și la soiul Fetească regală cultivat în podgoria Murfatlar.

Acumularea nichelului în frunza viței de vie a fost influențată în primul rând de factorul zonă (F = 22.640; p

≤ 0,000), urmat de interacțiunea dintre cei doi factori (zonă x soi) (F = 7.185; p ≤ 0,000) care are o

influență foarte semnificativă. În timp ce factorul soi (F = 5.561; p = 0,004) a avut o influență distinct

semnificativă asupra acestui caracter.

În ceea ce privește concentrația de plumbului din frunza viței de vie, se poate observa că cea mai mare

concentrație a acestui metal a fost înregistrată la soiul Feteasca regală cultivat în podgoria Dealu Bujorului

urmat de Sauvignon blanc cultivat în restul arealelor luate în studiu (podgoria Murfatlar podgoria Iași),

(Ștefănești-Argeș)). Între aceste variante nu există nici o diferență statistică. Cele mai mici concentrați au

fost înregistrate la soiul Sauvignon blanc cultivat în podgoria Târnavelor și același soi dar cultivat în

podgoria Iași. Din punct de vedere statistic între variante analizate nu este o diferență semnificativă (F =

0.725; p = 0.724).Pe baza rezultatelor obținute se poate concluziona că acest metal greu este acumulat în

vița de vie în concentrații aproximativ egale indiferent de soiul analizat sau zona de cultură.

Concentrația metalelor grele în vin.

Privitor la concentrația cadmiului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate observa că cea

mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Fetească neagră (Ștefănești-Argeș),

Sauvignon blanc (Dealu Bujorului) în timp ce soiul Merlot cultivat în podgoria Ștefănești-Argeș dar și cel

cultivat în podgoria Dealu Bujorului a înregistrat concentrații mai scăzute. Soiurile Fetească regală (Dealu

Bujorului), Sauvignon blanc (Murfatlar), Sauvignon blanc (Târnava), Sauvignon blanc (Iași) dar și Sauvignon

blanc (Ștefănești-Argeș) sunt egale din punct de vedere statistic. În timp ce soiurile Fetească regală

(Târnava), soiul Fetească regală (Iași) și același soi cultivat în podgoria Ștefănești-Argeș au înregistrat cele

mai mici concentrații. Acumularea acestui metal greu în prezentul studiu nu este influențată nici de arealul

de cultură nici de soiul cultivat, cadmiu este preluat de vița de vie în timpul procesului de nutriție, dar

concentrația în care este el preluat este una scăzută. Raportând concentrațiile cadmiului la legislația în

vigoare, se poate observa că, în cazul probele de vin analizate concentrația acestui metal greu este sub

limita maximă admisă de legele (0.01 mg/l).

În ceea ce privește concentrația cobaltului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate

observa că cea mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Fetească neagră

Ștefănești-Argeș), soiul Merlot dar și la soiul Sauvignon blanc din acelar areal de cultură. Cele mai mici

concentrații au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Murfatlar (Sauvignon blanc); (Feteasca

regală)), urmate de soiul Fetească neagră și Merlot din podgoria Dealu Bujorului. Din punct de vedere

statistic între variante analizate este o diferență foarte semnificativă (F = 14.402; p ≤ 0.000). Privitor la

înfluența factorilor asupra acumularii de cobaltului în vin, putem observa că, cea mai mare influență a

avut factorul zona (F = 29.757; p ≤ 0,000), urmat de factorul soi (F = 10.239; p ≤ 0.000) care au avut o

influență foarte semnificativă. Și interacțiunea celor doi factori (zona x soi) (F = 4.226; p = 0.004) au avut

o influență distinct semnificativă asupra acestui caracter. Acumularea cobaltului în prezentul studiu este

influențată de arealul de cultură dar și de soiul cultivat, o posibiliă explicație ar fi că el este preluat la fel

ca și în cazul cadmiului prin procesul de nutriție a viței de vie. Legislația din țara noastră nu prevede o

limită maximă admisă de cobalt în vin.

Cu privire la concentrația cuprului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate observa că

cea mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Feteasca regală (Târnava)

(Dealu Bujorului), iar același soi dar cultivat în arealul Murfatlar a înregistrat cea mai mică concentrație.

În timp ce soiurile Sauvignon blanc (Dealu Bujorului)), Fetească regală (Dealu Bujorului), Feteasca (Dealu

Bujorului), Sauvignon blanc (Murfatlar), Fetească neagră (Ștefănești-Argeș) sunt egale din punct de vedere

statistic. Din punct de vedere statistic între variante analizate este o diferență distinct semnificativă (F =

2.580; p = 0.017). În ceea ce privește înfluența factorilor asupra acumularii de cupru în vin, putem

observa că factorul zona (F = 4.910; p = 0.004) a avut o influență distinct semnificativă. În același timp

factorul soi (F = 2.864; p = 0.055) dar și interacțiunea acestor factori doi factori (zona x soi) (F = 2.348; p

= 0.058) nu au avut nici o influență semnificativă asupra caracter. Acumularea acestui metal greu în

prezentul studiu nu este influențată nici de arealul de cultură nici de soiul cultivat, cupru este preluat de

vița de vie în timpul procesului de nutriție, dar concentrația în care este el preluat este una scăzută și nu

pune în pericol sănătatea consumatorilor de vin. Raportând concentrațiile cuprului la legislația în vigoare,

se poate observa că, în cazul probele de vin analizate concentrația acestui metal greu este sub limita

maximă admisă de legele (1 mg/l).

În ceea ce privește concentrația nichelului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate

observa că cea mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Sauvignon blanc

(Iași), urmat de soiul Fetească regală cultivat în aceeași podgorie. Concentrații mari de nichel au fost

înregistrate și la vinul provenit din soiul Sauvignon blanc cultivat în podgoria Ștefănești-Argeș. Cele mai

mici concentrații au fost înregistrate la soiurile Merlot și Fetească neagră cultivate în podgoria Dealu

Bujorului. Din punct de vedere statistic între variante analizate este o diferență semnificativă (F = 2.580; p

= 0.017). Privitor la înfluența factorilor asupra acumularii de nichel în vin, putem observa că, cea mai mare

influență a avut factorul zona (F = 5.909; p = 0.001), care are o influență distinct semnificativă. În timp ce

factorul soi (F = 1.149; p ≤ 0.347) dar și interacțiunea celor doi factori (zona x soi) (F = 0.757; p = 0.610)

care nu au avut o influență asupra acestui caracter. Acumularea nichelului în prezentul studiu este

influențată de arealul de cultură dar și de soiul cultivat, o posibiliă explicație ar fi că el este preluat la fel

ca și în cazul cadmiului dar și a cobaltului prin procesul de nutriție a viței de vie. Legislația din țara

noastră nu prevede o limită maximă admisă de nichel în vin.

Cu privire la concentrația plumbului în probele de vin analizate, pe baza rezultatelor se poate observa că

cea mai mare concentrația a acestui metal greu a fost înregistrată la soiul Sauvignon blanc (Ștefănești-

Argeș), urmat de soiurile Sauvignon blanc (Iași) Fetească regală (Iași) cultivate în podgoria Iași. Cele mai

mici concentrații de plumb în vin au fost înregistrate la soiurile cultivate în podgoria Dealu Bujorului

(Fetească regală și Fetească neagră, Merlot. Din punct de vedere statistic între variante analizate este o

diferență foarte semnificativă (F = 28.694; p ≤ 0.000). Privitor la înfluența factorilor asupra acumularii de

plumb în vin, putem observa că, cea mai mare influență a avut factorul zona (F = 89.849; p ≤ 0,000), care

are o influență foarte semnificativă. În timp ce factorul soi (F = 0.100; p = 0.960) dar și interacțiunea celor

doi factori (zona x soi) (F = 1.893; p = 0.117) nu au avut o influență asupra acestui caracter.

Acumularea acestui metal greu în prezentul studiu este influențată de arealul de cultură în timp ce soiul nu

a avut nici o influență asupra acumulării de plumb. Raportând concentrațiile plumbului la legislația în

vigoare, se poate observa că, în cazul probele de vin analizate concentrația acestui metal greu este sub

limita maximă admisă de legele (0.2 mg/l).

Descrierea fiecărui element a fost concepută avându-se în vedere ca rezultatele obținute să fie accesibile

și unor specialiști din alte domenii. Dată fiind vederea noutatea cercetării, rezutatele obținute pot servi ca

o bază de date utilă atât pentru comparații viitoare, cât și pentru elaborarea unor programe cu extindereîn teritoriu (la nivelul fiecărui centru viticol din țara noastră).

Concentrația pesticidelor în solul podgoriilor.Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Dealu Bujorului, urmat de podgoria Iași, Murfatlar, Târnavelor și Ștefănești-Argeș. Folpetul, Iprovaliarbul, Propargitul, Triadimenolul, Trifloxistrobinul, Tebuconazolul dar și Fluodioxonilul au înregistrat cele mai mari valori ale concentrației la în cele cinci areale luate în studiu, în timp ce Azostrobinul, Alfa-Cipermetrinul, Metalaxilul, Miclobutanilul, Penconazolul, Fenhexamidul, Fluopicolidele, Spirodiclofenul și Tebuconazolul au înregistat cele mai mici valori în arealele luate în studiu. Cele mai mari concentrații au fost înregistrate la suprafața profilului de sol (0-20 cm) la toate pesticide urmărite în acest studiu. O concluzie generală cu privire la distribuția pesticidelor în sol ar fi: cu cât adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade, aceasta ne arată că tratamentele fito-sanitare utilizate pentru protecția viței de vie au efecte remantente la suprafața solului, dar cu cât timpul de la ultimul tratamente este mai mare sau cu cât adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade.

Concentrația pestididelor în coarda viței de vie.Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș, Murfatlar, Târnavelor și podgoria Iași.Între soiurile analizate (soiuri de viță de vie pentru vin alb și roșu) anumite pesticide au avut concentrații mai ridicate la soiurile pentru vin alb comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vin roșu dar și invers, astfel că nu se poate afirma pe baza prezentei cercetări daca soiurile pentru vin alb sau roșu acumulează mai multe pesticide.

Concentrația pesticidelor în frunzele viței de vie.Cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Murfatlar, Dealu Bujorului, Iași, Ștefănești-Argeș și podgoria Târnavelor. Soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii au înregistrat concentrații mai mici comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe. Excepție de la această regulă face soiul Fetească neagră care a înregistrat cocentrații ridicate la Folpet.

Concentrația pestididelor în vin.Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Murfatlar, Târnave, Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș și podgoria Iași. Soiurile de viță de vie pentru vinuri albe au înregistrat concentrații mai mari comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii.

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA ȘI VINIFICATIE BUJORU - … · Graficile care redau compararea...

Documents