STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU
VITICULTURA ȘI VINIFICATIE BUJORU
Coordonator proiect:SCDVV BUJORU
Director de proiect:Dr. biol. Aurel CIUBUCĂ
Responsabil stiintificDr. ing. Florin-Dumitru
BORA
PROIECT ADER 14.2.2FAZA 1/2015
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării RuraleCodul ADER și denumirea proiectului:
14.2.2 Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativǎ a contaminanţilor pelanţul viti-vinicol vizând minimizarea nivelului de pesticide şi metale grele caprincipali poluanţi
Denumire contractor: Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie, Bujoru -SCDVV Bujoru
Adresa de contact (telefon, e-mail, adresa poştală, CUI, cont):
cu sediul în oraş Tg. Bujor, str. Eremia Grigorescu, nr. 65,cod poştal 805200, judeţul Galati, CUI RO14794971, cont exclusiv pentru planul sectorial la Trezoreria Tg. Bujor ,înregistrată sub numărul la registrul Comerţului, cont nr. RO05TREZ3085009XXX000413, tel/fax. 023634064/ 0236340642, e-mail [email protected] ,
Director general/director (nume, prenume, telefon fix și mobil, e-mail):
Dr. ing. Donici Alina, Tel. 0236340640/0752136350, E-mail [email protected]
Director economic (nume, prenume, telefon fix și mobil, e-mail):
Ec Tudose Catalin, tel. 023634064/0741267713, e-mail [email protected],
Director de proiect (nume, prenume, telefon fix și mobil, e-mail):
Dr. biol. Ciubuca AurelTel. 0236340640 /0747310832, e-mail [email protected]
Anul începerii proiectului: 2015 Anul finalizării proiectului : 2018 Durata (nr. luni): 38
CONSORTIU: SCDVV Bujoru
SCDVV MurfatlarSCDVV BlajSCDVV Iasi
INCDBH Ștefănești-Argeș
OBIECTIVUL FAZEI 1/2015.
Evaluarea ecoclimatică și ecopedologică a arealelor studiate și obținerea unei baze de date prinvind produsele fito-sanitare utilizate
ACTIVITĂŢI PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI FAZEI:
Activitatea 1.1 Studiu privind evaluarea cantitativă aprincipalilor poluanți contaminanți din diferete areale viticole
Datele ecoclimatice și ecopedologice în contextul monitorizării nivelului de pesticide și metale grele în lanțul sol-vin
Condițiile ecoclimaticeGama produselor de protecţie fitosanitarǎ cunoaşte o exacerbare a diversificǎrii şi a producţiei
pe piaţǎ în vederea asigurǎrii unui profit maxim asemenea produselor farmaceutice de profil uman.Practic, intereseazǎ profitul financiar şi mai puţin efectele lor în lanţul alimentar şi asupraconsumatorilor în speţǎ. O alimentaţie sǎnǎtoasǎ este un deziderat major al omenirii, dar esteaproape imposibil de realizat în condiţiile creşterii populaţiei globului. Mai plauzibilǎ şi mai realizabilǎeste scǎderea poluanţilor pânǎ la un nivel minimal care sǎ nu inducǎ boli incurabile.Poluarea reprezintă una dintre căile cele mai importnate de deteriorare a capitalului natural. Dintretoate catergoriile de poluanți, cei stabili chimic și care au toxicitate mare ridică cele mai mari problememanageriale. Pesticidele, metalele dar și metalele grele fac parte din această categorie.
În acest context, se pune problema evaluării riscului asociat utilizării terenurilorcontaminate pentru culturi agricole. Evaluarea riscului nesesită caracterizarea distribuției spațio-temporale a pesticidelor și metalele grele, dar și a expunerii populației umane și a populațiilor dinstructura capitalului natural la acești contaminanții.
Factorii care pot influența dinamica procesului de mobilitate a pesticidelor și a metalelorgrele de la nivelul solului până în vin sunt: factori interni (metabolismul plantelor, relația dintre sistemulradicular - rizosferă, și inhibitori metabolici) dar și factori de mediu (lumina, temperatura, oxigenul,umiditatea, reacția solului, dar și concentrația ionilor din soluția solului).
Factorii climatici în contestul poluării cu pesticide și metale grele joacă un rol foarteimportant, iar în cazul unei cercetări care implică determinarea cantitativă a acestor principalii poluanțieste esențial a se înțelege cum condițiile ecoclimatice și ecopedologicie favorizarea acumulareaacestor poluanți dar și modul în care acești factori pot (sau nu) favoriza fenomenele de translocarea apesticidelor și a metalelor grele din sol până în produsul finit. Astfel cunoașterea foarte bine aarealelor luate în studiu este un prim pas în identificarea și principalilor poluanții pentru produsele vini-viticole din România.
Elemente climatice studiate(Media multi-anuală)
SCDVV Bujoru
SCDVV Murfatlar
SCDVV Blaj
SCDVV Iași
INCDBH Ștefănești-
ArgeșBilant termic global, ∑tºg 3532 5220 3366 3168 3686Bilant termic activ, ∑tºa 3473 4749 3249 3048 4123Bilant termic util, ∑tºu 1757 2488 1410 1386 2364Temperatura medie din luna iulie, °C 24,1 26,1 24,5 21,0 22,0Temperatura medie din luna august,°C 23,1 22,9 22,4 20,3 23,3Temperatura medie din luna septembrie,°C 17,5 16,9 17,7 15,6 18,4Temperatura medie anuală, ºC 11,5 12,7 10,6 9,8 12,4Temperatura medie în perioada de vegetatie, ºC 19,4 18,1 17,2 17,5 20,1Temperatura minimă absolută, ºC -25,5 -26,9 -24,0 -27,2 -26,2Temperatura maxima absolută, ºC 41,5 42,6 38,0 42,3 39,4Număr de zile cu temperaturimai mari de 30°C
38,4 42,2 23,1 37,6 39,6
Σ insolatiei reale anuale, (ore) 1761,1 1989,5 1928,9 2044,4 1892,5Σinsolatiei reale din perioada de vegetatie, (ore)
1315,8 1478,6 1304.3 1448,2 1566,3
Σprecipitatiilor anuale, (mm) 455,9 561,4 611,8 579,6 463,8Σprecipitatiilor din perioadade vegetatie, (mm)
296 263 435,9 398 375
Durata perioadei de vegetatie, (nr zile) 179 185 187 169 194Coeficientul hidrototermic, (CH) 0,85 0,9 1,5 1,3 1,4Indicele heliotermic real, (IHr) 2,31 4,1 1,7 2,0 3,1Indicele bioclimatic viticol, (Ibcv) 8,58 10.7 5,1 7,1 9,6Indicele aptitudinii oenoclimatice (IAOe) 4742,8 5488,5 4361,8 4106,1 4974,0
Sinteza principalelor elemente climatice din perioada analizatăcomparativ cu mediile multianuale
Din datele prezentate observăm că vița de vie dinspune de acești factori importanți în toate arelele studiate.
Condițiile ecoclimaticePentru a se obține o imagine de ansambu a condițiilor ecopedologice, s-au desfășurat studii pentru a se
putea stabili cu exactitate tipul de sol din areal luat în studiu, dar și prezentarea acestora din puct de vedere alalcătuirii granulometrice, al proprietățiilor hidroizice, a caracteristicilor chimice și agrochimice.
Tipul de sol preponderent din zonele luate în studiu
Tipul cel mai reprezentativ de sol pentru podgoria Dealul Bujorului este: Cernoziom, înpodgoriaei Murfatlar este Cernoziomul calcarice, în centrul Viticol Iași tipul de sol sunt cernoziomurilecambice şi argice. Solurile podgoriei Târnave sunt prezentate printr-o gamă relativ mare de tipuri şisubtipuri. Ca tipuri de sol se întâlnesc: eutricambosolul (solul brun eu-mezobazic), preluvosolul (solulbrun argiloiluvial), aluviosolul (coluvisolul), regosolul (regosolul carbonatic), faeoziom (solclinohidromorf sau negru de fâneaţă), entiantrosolul (solurile antropice), rezultate în urma lucrărilorde amenajare a terenurilor în pantă prin terasare, care deţin o pondere însemnată, cernoziomuricambice (pe suprafeţe foarte mici).
Pe teritoriul deţinut de INCDBH Stefănești se întâlnesc o multitudine de soluri, atât în așezarenaturală cât și cu profile deranjate, antropizate prin lucrări de amenajare și uniformizare a versanților,distribuite cel mai adesea, datorită reliefului frământat, în complexe de soluri. După Sistemul Românde Taxonomie a Solurilor (SRTS), elaborat în anul 2003 de Institutul de Cercetări pentruPedologie și Agrochimie București, clasificare care este în concordanță cu cerințele cuprinse înWorld Reference Base for Soil Resources (Dekers J.A. și colab., 1998), clasificare care grupeazăsolurile pe baza procesului genetic caracteristic și a orizonturilor diagnostice, pe teritoriul INCDBHȘtefănești se întâlnesc următoarele clase și tipuri de soluri: clasa Protisoluri (soluri neevoluate) cu tipurile: Regosol și Aluvisol; clasa Umbrisoluri cu tipul Eutricambisol (fost Brun eumezobazic); clasa Luvisoluri (argiluvisoluri) cu tipurile: Preluvisol tipic (fost brun argiloiluvial), Luvosol tipic
(fost brun luvic tipic), Luvosol albic (fost Luvisol albic), Planosol; clasa Antrisoluri (trunchiate și desfundate) cu tipul: Antrosol.
În parcelele luate în studiu solul este tip Regosol eutric, calcaric în asociaţie (în complex) cu celde tip Eutricambosol. Eutricambisolurile prezintă o textură variabilă de la lut la argilă și un conținut înargilă sub 0,002 mm cuprins între 14-47%. Regosolurile au o textură ce variază de la nisip lutos laargilă prăfoasă și argilă.
Studiul teoretic de ansamblu cu privire la utilizarea produselor fitosanitare care au în componența lor pesticide și metale grele și care ar putea avea efecte negative asupra creșterii și fructificării
viței-de-vie. Prezentarea în detaliu (pe fenofaze) a produselor fitosanitare care au afost utilizate în ultimii 10 ani
Protecţia plantelor constituie, în prezent, unul din domeniile cele mai importante ale agriculturii, datorită limităiriidrastice a producţiei agricole de către agenţii fitopatogeni, dăunători şi buruieni. Combaterea chimică reprezintă şi astăziprincipalul mijloc pe care practica agricolă îl are la dispoziţie pentru a micşora aceste pierderi. Organizaţia Naţiunilor Unitepentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.) estimează că pierderile anuale curente produse de boli şi dăunători se ridică lapeste 300 miliarde de dolari pe tot globul.
Evoluţia cercetărilor pentru pesticide a parcurs două etape principale, în prima etapă, din punct de vedere alselectivităţii, s-a pus accentul pe planta de cultură, animale domestice, vânat şi om. În cea de-a doua etapă s-a impus înplus o selectivitate mai mare faţă de organismele utile (entomofagi) iar în prezent cerinţele de selectivitate se extind pentrumulte alte organisme: peşti, păsări, alge, albine, râme, inclusiv pentru unele microorganisme cum ar fi bacteriile fixatoare deazot (OECD - Guideline for testing of chemicals - 1992).
Literatura de specialitate consemnează în prezent peste 600 de substanţe active cu efect pesticid pe baza cărora seobţin peste 100.000 de produse comerciale cu o producţie anuală de aproximativ 2 milioane tone (Zakharenko şi Melnikov,1996).
In vederea obţinerii unor pesticide ecologice acceptate, se cheltuiesc, pe produs, 15-30 miliarde dolari SUA, în 8 - 10ani de cercetare şi selectare a unei singure substanţe, din 10 - 15 mii de produşi chimici, care să îndeplinească cerinţeledeosebit de severe de eficacitate biologică şi de protejare a naturii.
Eforturile uriaşe care se fac pentru introducerea de noi molecule active şi noi produşi, în condiţiile în care presiuneacontra utilizării pesticidelor devine din ce în ce mai mare, se justifică prin efectele deosebit de mari pe care le provoacă.Protecţia chimică a plantelor cultivate a contribuit în ultimele 2-3 decenii la creşterea producţiei cu peste 20% la grâu, 25 -30% la cartofi şi legume, 40 - 60% la sfeclă, 60 - 90% la pomii fructiferi şi vită de vie.
Ar fi ideal să ne imaginăm că există un pesticid "model" care, adus printr-un tratament într-un ecosistem, să acţionezeexclusiv asupra organismelor ţintă, după care să dispară din mediu, fără nici o altă implicaţie secundară. Există numeroaseîncercări de a ne apropia de un asemenea model, dar efectele secundare nu pot fi evitate şi ele se referă la: toxicitatearidicată, remanenţa prelungită a reziduurilor, distrugerea parţială a faunei şi florei solului, poluarea apelor freatice şi desuprafaţă etc.
Fig. 1 Cerinţele necesare pentru selectarea produselor fitosanitare
În viticultură utilizarea eficientă a metodelor de fitoprotecţie implicăselectarea metodei optime şi reducerea la minimum a utilizării produselorpentru protecţia plantelor. Aplicarea acestora trebuie să se facă respectândcerinţele de bază în selectarea produselor fito-farmaceutice în conformtate cuprincipiile de bunei practici agricole şi a menţinerii terenului în bune condiţiipentru agricultură şi mediu (fig. 1).
Substanța SCDVVBujoru
SCDVVMurfatlar
SCDVVBlaj
SCDVVIași
INCDBH Ștefănești-
ArgeșOmite x x
Karathane LC x x xAntracol x x x
Kumulus S x x xZeama bordeleza (BouilleBordelaise) x x x x
Electis/Mancozeb si Zoxamide x x xAntracol 70% x x x
Champ 77WG(hidroxid cupru+50% cupru metalic)
x x
Dithane x xFalcon460 EC tebuconazol 167 g/l +
triadimenol 43 g/l + spiroxamina 250 g/lx x x
Mikal Flash/Fosetil 500 x x x X xThiovit jet x x X x
Folpan x XNissorun x x
Topsin x x xFunguran OH 50WP50% Cu metalic x x
Verita/Fosetil x xCalypso 480 SC x x x
Pe baza datelor prezentate s-au ales o serie de produse fito-sanitare care s-au utilizatîn toate arealele luate în acest studiu.
Lista privind produsele fito-sanitare utilizate de toți parteneri
Topas 100 EC/Penconazol x x x x xDithane x x
Decis 25 WG deltametrin 250 gr/kg x x x xVerita/Fosetil x x
Chorus x xCurzate Manox (cimoxalin 5% + MANCOZEB
18% + 25 % Cu)x x x
Ridomil Plus Gold x x x xTriumf 40 WG x x
Folicur Solo 250 EW x xSysthane Forte (SL) miclobutanil 240 g/l x x
Fastac 10 EC x xChorus 50Wg x x x
Sulfavit 80 PU sulf 80% x xProfiler 71WGFastac 10EC x x
Talstar x xBlue Shield 50VG
Cupru metalic sub forma de hidroxid de Cu 50%
x x
Lista privind produsele fito-sanitare utilizate de toți parteneri
Foarte importat este că viitoarele determinări de pesticide și de metale grelese vor face plecând de la aceste produse fito-sanitare.
Substanța SCDVVBujoru
SCDVVMurfatlar
SCDVVBlaj
SCDVVIași
INCDBH Ștefănești-
Argeș
CONCLUZII
Rezultatele obținute în urma derulării activității specifice fazei I / 2015 din cadrul proiectului ADER 14.2.2, conduc la următoarele concluzii:
Din punct de vedere al condițiilor ecoclimatice perioada analizată (2010-2015) s-a caracterizat prin veri normale din punct de vedere climatic, cu media temperaturilor medii zilnice au atins valori care permit creșterea și fructificarea viței de vie în zonele studiate, de asemenea pe baza datelor climate se mai poate afirma că în toate areale se pretează cultivarea soiurilor de viță de vie pentru obținerea de vinuri albe, roze și roși de calitate superioară.Diversitatea tipurilor de sol (alcătuirii granulometrice, al proprietăţilor hidrofizice, caracteristicilor chimice şi agrochimice, la cele mai reprezentative soluri sunt cele din clasa cernisolurilor respectiv cernoziom și faeoziom cu subtipurile cernoziom cambic şi argic) a regimului precipitatiilor pe diferite areale viticole v-a evidentia o diversitate minerala a zonelor luate in studiu vizand macro–, microelementele dar si metalele grele, generate de acestea dar si de factorul antropic.Diagnoza pesticidelor utilizate in ultimii 10 ani in podgoriile luate in studiu releva unele sinonimii in privinta utilizarii lor dar si unele particularitati in utilizarea anumitor produse, fapt ce ne obliga la studierea remanenței lor in aceste areale vticole.Din sinteza informaţiilor privind utilizarea produselor fito-sanitare, în agricultură, în general şi în viticultură în mod special, reiese tendinţa pe plan naţional şi internaţional de retragerea a multor produse de pe piaţă cum ar fi: insecticidele organoclorurate (DDT, Lindan, bromura de metil şi erbicidul Atrazin), scoaterea pesticidelor cu impact negativ asupra creșterii și fructificării viței de vie. În viticultură utilizarea eficientă a metodelor de fitoprotecţie implică selectarea metodei optime şi reducerea la minimum a utilizării produselor pentru protecţia viței de vie.
