Post on 07-Sep-2019
transcript
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE LOCALĂ
A TERITORIULUI
,,CURBURA CARPAŢILOR’’
Versiunea 02
CUVÂNT ÎNAINTE
Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor a fost înfiinţată în anul 2010,
la iniţiativa mai multor UAT-uri – comune şi, respectiv, UAT-uri oraşe mici, din sud-estul
judeţului Braşov şi sud-vestul judeţului Covasna, având ca scop implementarea programului
LEADER pentru promovarea dezvoltării durabile a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, cu
implicarea actorilor privaţi şi publici, prin acţiuni care să permită valorificarea resurselor
naturale, umane şi culturale din cadrul acestuia.
În perioada 2012-2016, au avut loc mai multe modificări administrative la nivelul
Asociaţiei, în ceea ce priveşte componenţa Consiliului Director şi a membrilor
parteneriatului, datorate retragerilor unor membri şi adeziunii altor membri. O parte dintre
aceste modificări se regăsesc în actele Asociaţiei, sub forma încheierilor judecătoreşti, însă,
întrucât sunt necesare un Act Constitutiv şi Statut actualizate, care să includă toate
modificările, până la autentificarea acestora, actualii membri depun Strategia de
Dezvoltare a Teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ în calitate de Parteneriat privat-
public, constituit în baza Acordului de parteneriat (fără personalitate juridică).
În prezent, teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este alcătuit din 6 localităţi, dintre care
5 UAT-uri – comune din judeţul Braşov (comunele Budila, Prejmer, Tărlungeni, Teliu şi
Vama Buzăului) şi 1 UAT – oraş mic din judeţul Covasna (oraşul Întorsura Buzăului).
Actualul Parteneriat privat-public care a elaborat Strategia de Dezvoltare Locală a
teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ este alcătuit din 32 de membri, dintre care: 7 parteneri
publici (6 autorităţi publice locale şi 1 regie autonomă de drept privat şi utilitate publică)
şi 25 de parteneri privaţi (13 agenţieconomici şi 12 organizaţii nonguvernamentale).
Ţinând cont de prevederile Regulamentului UE nr. 1303 /2013, Parteneriatul privat-
public implementează o dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC)
a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, fapt pentru care a elaborat Strategia de Dezvoltare
Locală ţinând cont de necesităţile concrete şi potenţialul local, identificate în baza
analizelor diagnostic şi de nevoi întreprinse.
Finalitatea este ca, în urma procesului de evaluare şi selecţie, Strategia de
Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ să obţină o parte din fondurile
necesare implementării proiectelor de dezvoltare rurală şi să consolideze comunităţile
locale din punct de vedere economic şi social, precum şi aparatele administrative locale,
prin cooperarea pe termen lung a partenerilor publici şi privaţi, în cadrul Grupului de
Acţiune Locală autorizat.
Cu consideraţie,
Dorian LUNGU
Preşedinte
Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor
Cuprins
Denumire capitol Pagini
INTRODUCERE ............................................................................... 4-5
Capitolul I: Prezentarea teritoriului şi a populaţiei acoperite – analiza diagnostic 6-10
Capitolul II: Componenţa parteneriatului ............................................. 11-12
Capitolul III: Analiza SWOT ......................................................... 13-17
Capitolul IV: Obiective, priorităţi şi domenii de intervenţie ..................... 18-20
Capitolul V: Prezentarea măsurilor .................................................
Măsura M1/1C. Acţiuni de informare, demonstrative şi de formare
profesională ..............................................................................
Măsura M2/3A. Scheme de calitate .............................................
Măsura M3.1/6A. Înfiinţarea activităţilor non-agricole ..........................
Măsura M3.2/6A. Investiţii pentru dezvoltarea act
ivităţilor non-agricole .....
Măsura M3.3/6B. Investiţii pentru progresul satelor ..............................
Măsura M3.4/6B. Infrastuctură socială pentru integrarea grupurilor
defavorizate .........................................................................
21-50
21-25
26-30
31-35
36-40
41-45
46-50
Capitolul VI: Descrierea complementarităţii şi/sau contribuţiei la obiectivele
altor strategii relevante .............................................................
51-53
Capitolul VII: Descrierea planului de acţiune ...................................... 54-56
Capitolul VIII: Descrierea procesului de implicare a comunităţilor locale în
elaborarea strategiei ................................................................
57-58
Capitolul IX: Oragnizarea viitorului GAL – Descrierea mecanismelor de gestionare,
monitorizare, evaluare şi control a strategiei .......................
59-63
Capitolul X: Planul de finanţare al strategiei ...................................... 64
Capitolul XI: Procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor depuse în cadrul SDL
.......................................................................................
65-66
Capitolul XII: Descrierea mecanismelor de evitare a posibilelor conflicte de
interese conform legislaţiei naţionale ...............................................
67
ANEXE: ....................................................................................
Anexa 1 – Acord de parteneriat + HCL / alte documente justificative .............
Anexa 2 – Fişa de prezentare a teritoriului ..........................................
Anexa 3 – Componenţa parteneriatului ..............................................
Anexa 4 – Plan de finanţare ...............................................................
Anexa 5 – Hartă administrativă şi geografică a teritoriului ...........................
Anexa 6 – Documente justificative privind animarea ................................
Anexa 7 – Documente justificative ale membrilor parteneriatului ..................
Anexa 8 – Atribuţiile corespunzătoare fiecărei funcţii din cadrul echipei de
implementare a SDL .....................................................................
Anexă - Capturi de ecran (print-screen) de pe www.insee.ro .......................
68-841
68-87
88
89-92
93-95
96-97
98-175
176-700
701-725
726-881
INTRODUCERE
LEADER este un instrument important pentru România, cu rolul de a spori
dezvoltarea socio-economică a mediului rural, de a promova incluziunea socială şi de a
reduce disparităţile şi dezechilibrele dintre urban şi rural, având la bază identificarea
nevoilor locale, determinate în urma unor studii şi a unor procese de consultare şi animare
a teritoriului rural vizat. În conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1303 / 2013,
dezvoltarea locală LEADER este plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC) şi
beneficiază de sprijinul FEADR.
Din punct de vedere fizic, cultural, social şi economic, un „teritoriu” poate fi
definit în contextul LEADER ca o zonă omogenă, cu continuitate geografică, care cuprinde
UAT-uri – comune şi UAT-uri – oraşe mici (cu o populaţie < 20.000 locuitori) şi care este
reprezentată de o grupare de comunități locale, care împărtășesc o identitate comună,
bazată pe un sentiment de apartenență la același mediu natural și cultural şi care îşi
stabilesc direcţii prioritare de dezvoltare comune, specifice întregului teritoriu.
Teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este un spaţiu eligibil LEADER, omogen şi cu
continuitate geografică, fiind alcătuit din comunele Budila, Prejmer, Tărlungeni, Teliu
şi Vama Buzăului din judeţul Braşov şi oraşul Întorsura Buzăului din judeţul Covasna.
Teritoriul este numit astfel deoarece se află în grupa sudică a Carpaţilor Orientali, aşa-
numiţii Carpaţi de Curbură, întrucât lanţul muntos care asigură legătura fizică a acestor
localităţi cu istorie comună, îşi schimbă traiectoria în această zonă.
Din punct de vedere istoric, se poate aprecia că acest teritoriu a fost conturat încă
de la începutul secolului XIII, odată cu stabilirea cavalerilor teutoni în această zonă, datorită
relaţiilor sociale şi comerciale existente între locuitorii acestuia. Aceste relaţii au creat,
de-a lungul timpului, o strânsă legătură între comunităţi, legătură care a evoluat de la
tradiţionalul târg organizat în Evul Mediu la Întorsura Buzăului, până la proiectele comune
iniţiate şi derulate în prezent.
Din punct de vedere fizico-geografic, fiind situat în zona de contact a Depresiunii
Braşovului cu Depresiunea Buzaielor şi cu Subcarpaţii de Curbură, teritoriul ,,Curbura
Carpaţilor’’ are un relief diversificat, alcătuit din zone montane, submontane şi
depresionare, oferind astfel nenumărate bogăţii naturale, privelişti deosebite cu vârfuri de
munţi, râuri, văi, cascade, pajişti şi biodiversitate vegetală şi animală. Patrimoniul natural
al acestui teritoriu este cu atât mai bogat, cu cât include: 3 situri Natura 2000, 2 arii
naturale protejate şi zone cu valoare naturală ridicată (HNV) pe teritoriul a 5 dintre cele 6
localităţi componente.
Patrimoniul arhitectural şi cultural reprezintă, de asemenea, o avuţie incontestabilă
a acestui teritoriu. Monumente precum Biserica Fortificată de la Prejmer, sau Castelele
grofilor de la Budila reprezintă adevărate repere istorice şi arhitecturale. Meşteşugurile bine
conservate, obiceiurile locale şi festivalurile inedite din această zonă se îmbină la fel de
armonios ca şi traiul de veacuri în bună pace al românilor cu maghiarii, saşii şi romii şi
constituie o adevărată atracţie turistică, atât pentru români, cât şi pentru străini.
Teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este alcătuit din 5 UAT-uri – comune (Budila,
Prejmer, Tărlungeni, Teliu şi Vama Buzăului) şi 1 UAT - oraş mic (Întorsura Buzăului).
Întorsura Buzăului este în principiu o localitate rurală, creată în mod artificial ca oraş,
înainte de 1989. În tot acest timp, majoritatea tradiţiilor, obiceiurile, activităţilor sociale
şi economice s-au desfăşurat după principiile unei comunităţi rurale autentice. Includerea
oraşului Întorsura Buzăului în teritoriu s-a făcut atât pentru a asigura continuitatea şi
coerenţa teritorială, permiţând extinderea teritoriului pe raza judeţului Covasna, cât şi
datorită potenţialului său economic şi financiar, reflectat în oportunitatea dezvoltării şi
susţinerii economiei rurale, cu ajutorul relaţiilor de tip urban-rural create între locuitori.
Din punct de vedere social şi economic, în teritoriu există 2 poli de dezvoltare:
comuna Prejmer, pe de-o parte, care poate dezvolta relaţii socio-economice cu comunele
învecinate, Budila, Tărlungeni şi Teliu şi oraşul Întorsura Buzăului, pe de altă parte, care
poate sprijini dezvoltarea socio-economică a comunei Vama Buzăului.
Pornind de la ideea că fiecare comunitate rurală se confruntă cu probleme şi nevoi
specifice, grupurile de acțiune locală (GAL), formate din reprezentanți ai intereselor socio-
economice locale ale sectoarelor public și privat, proiectează şi implementează strategii
de dezvoltare locală (SDL), menite să conducă la soluţionarea acestora şi să genereze
evoluția economică, socială și culturală a teritoriului vizat, precum şi îmbunătăţirea
abilităţilor organizatorice ale comunităților locale.
Parteneriatul privat-public ,,Curbura Carpaţilor’’, ca şi potenţial grup de
acţiune locală, are în actuala componenţă 32 de parteneri, dintre care 7 publici şi 25
privaţi, procentul public-privat fiind de 22%-78%. Acest parteneriat a elaborat Strategia
de Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ folosind metoda participativă,
respectiv, implicând toţi actorii cheie din teritoriu, precum şi un număr mare de cetăţeni,
toţi contribuind cu idei valoroase de dezvoltare durabilă a teritoriului şi recăpătându-şi
astfel sentimentul de apartenenţă la zona pe care o reprezintă.
Prin prezenta SDL elaborată, potenţialul GAL îşi propune să aducă cele mai bune
argumente care să demonstreze capacitatea sa de a implementa cu succes sub-măsura
LEADER 19.2 şi, concomitent cu aceasta, propria viziune de dezvoltare a teritoriului
,,Curbura Carpaților’’, respectiv: creşterea calităţii vieţii locuitorilor din teritoriu şi
sporirea atractivităţii acestuia, prin valorificarea potenţialului natural, arhitectural,
cultural, social şi economic al acestuia, ceea ce implică capacitatea locuitorilor de a
conlucra în scopuri comune, în comunităţi locale, pentru a-şi dezvolta propriul viitor,
respectând principiul dezvoltării durabile.
CAPITOLUL I: Prezentarea teritoriului şi a populaţiei acoperite –
analiza diagnostic
Teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este un teritoriu coerent, omogen, cu continuitate
geografică, fiind alcăuit din 5 UAT-uri – comune din judeţul Braşov, respectiv, comunele
Budila, Prejmer (sate: Prejmer, Lunca Câlnicului şi Stupinii Prejmerului), Tărlungeni
(sate: Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Cărpiniş), Teliu şi Vama Buzăului (sate: Vama
Buzăului, Acriş, Buzăiel şi Dălghiu)) şi 1 UAT - oraş mic din judeţul Covasna, cu o populaţie
mai mică de 20.000 locuitori, respectiv, oraşul Întorsura Buzăului (cu satele componente:
Floroaia Mare, Brădet şi Scrădoasa).
Aşa cum apare în Anexa 2 – Fişa de prezentare a teritoriului, conform datelor
obţinute la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor (RPL) 2011, teritoriul ,,Curbura
Carpaţilor’’ are o suprafaţă totală de 520.19 km2 şi o populaţie totală de 35.935 locuitori,
de unde rezultă o densitate de 69 de locuitori / km2. Locuitorii oraşului Întorsura Buzăului
reprezintă un procent de 21% din totalul populaţiei din teritoriu.
Conform documentelor suport anexate Ghidului Solicitantului pentru participarea la
selecţia SDL, UAT-urile din teritoriu cuprind următoarele tipuri de zone:
a) Zone Sărace, cu IDUL < 55: UAT comuna Budila, cu IDUL = 49,79;
b) Zone cu valoare naturală ridicată (HNV): acestea se regăsesc pe teritoriul a 5 dintre
cele 6 localităţi componente, respectiv, UAT comunele Budila, Teliu, Tărlungeni,
Vama Buzăului şi UAT oraşul întorsura Buzăului
c) Zone Natura 2000:
c.1. UAT comuna Prejmer are pe teritoriul său următoarele 2 situri Natura 2000:
• 2.50 km2, respectiv, 72.5% din situl ,,Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la
Prejmer’’ (cod ROSCI0170);
• 0.24 km2, respectiv, 1.5% din situl ,,Oltul Superior’’ (cod ROSCI0329);
c.2. UAT comuna Tărlungeni include o suprafaţă de 22.50 km2, respectiv 10.5%,
din situl ,,Ciucaş’’ (cod ROSCI0038);
c.3. UAT comuna Vama Buzăului include o suprafaţă de 48.93 km2 , respectiv
22.5%, din situl ,,Ciucaş’’ (cod ROSCI0038)
Se observă că teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ are în componenţă 2 UAT-uri care
cuprind atât zone cu valoare naturală ridicată, cât şi zone Natura 2000. Este vorba de
comunele Tărlungeni şi Vama Buzăului.
În plus faţă de aceste tipuri de zone, menţionăm că teritoriul vizat cuprinde 2 arii
naturale protejate, după cum urmează:
• Rezervaţia naturală ,,Locul fosilifer Purcăreni’’ de pe teritoriul UAT comuna
Tărlungeni;
• Rezervaţia naturală ,,Valea Zimbrilor’’ de pe teritoriul UAT comuna Vama Buzăului.
De asemenea, întrucât 5 dintre cele 6 UAT-uri componente sunt situate fie la
altitudini mai mari de 600 m, fie la altitudini medii între 400 şi 600 m şi care au o pantă
medie egală sau mai mare de 15% (comunele Budila, Tărlungeni, Teliu, Vama Buzăului şi
Întorsura Buzăului), concluzionăm că 83% din suprafaţa teritoriului este inclusă în Zona
Montană Defavorizată (conform Anexei 2 din Ordinul MADR nr. 355/2007).
Tabelul 1 prezintă distribuţia etnică a locuitorilor teritoriului ,,Curbura Carpaţilor,
conform RPL 2011, informaţii cerute în Ghid, punctul ,,d) UAT-uri care cuprind cel puţin
o minoritate etnică locală’’.
Tabelul 1. Distribuţia etnică a locuitorilor teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’
Nr. UAT
Popula-
ţie
totală
Români
Total
mino-
rităţi
Categorii minorităţi Info.
nedis-
ponibilă
Ma-
ghiari Romi
Ger-
mani
Altă
etnie
0 1 2 3 4 a b c d 5
(3+4+5) (a+b+c+d)
1 Budila 4197 3186 938 679 255 2 2 73
2 Prejmer 8472 7349 741 154 510 71 6 382
3 Tărlungeni 8320 3206 4697 2281 2403 9 4 417
4 Teliu 4198 2457 1557 820 735 2 0 184
5 Vama
Buzăului 3220 3051 109 2 107 0 0 60
6 Întorsura
Buzăului 7528 7219 47 33 11 2 1 262
TOTAL 35935 26468 8089 3969 4021 86 13 1378
Procente 100% 73.66% 22.51% 11.04% 11.19% 0.24% 0.04% 3.83%
* Date preluate de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011
Toate UAT-urile din teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ cuprind minorităţi etnice,
procentul acestora din populaţia totală fiind: Budila – 22.35%; Prejmer – 8.75%; Tărlungeni
– 56.45%; Teliu - 37.09%; Vama Buzăului – 3.39%; Întorsura Buzăului – 0.62%. Cea mai mare
prezenţă a minorităţilor etnice (peste 20%) este în UAT comunele Tărlungeni, Teliu şi Budila,
iar cea mai mică (sub 5%) în UAT comuna vama Buzăului şi UAT oraşul Întorsura Buzăului. La
nivel teritorial, minorităţile etnice reprezintă 22.51% din totalul populaţiei, cele mai
reprezentate categorii de minorităţi fiind: romii – 11.19%, urmaţi îndeaproape de maghiari
– 11.04%.
1) Din punct de vedere fizico-geografic şi al patrimoniului de mediu, principalele
caracteristici ale teritoriului ,,Curbura Carpaţilor sunt următoarele’’:
• Amplasare – poziţionat la ~ 17 km de reşedintele de judeţ, Braşov şi Sfântul Gheorghe;
• Drumuri: drumurile naţionale DN 10 Braşov-Buzău şi DN 11 Braşov-Bacău, care asigură
legătura dintre localităţile din Ardeal, Muntenia şi Moldova; drumurile judeţene DJ 130A
Tărlungeni–Vama Buzăului-Brădet, DJ 130B Teliu-Tărlungeni şi DJ 112D Tărlungeni-
Prejmer-Lunca Câlnicului;
• Staţii CFR: 8 (Budila - 1, Prejmer - 2, Teliu – 3, Întorsura Buzăului – 2);
• Tunelurile şi viaducte: în Teliu există 3 tuneluri (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100
m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime;
• Relief: munţi (Masivul Ciucaş, Piatra Laptelui, Tesla, Bârsei, Buzăului, Siriu,Tătarul
Mare, Tătarul Mic), dealuri subcarpatice (Dobromit, Ortoşu, Munceii Teliului),
depresiuni şi şes depresionar (D. Ţara Bârsei, D. Întorsura Buzăului);
• Climă: temperat-continentală, valoare medie de 6-7°C şi precipitaţii de 700 mm;
• Reţea hidrografică: ape freatice (Prejmer - ,,satul cu 1000 de izvoare’’), râuri (Olt,
Tărlung, Buzău), pârâuri (Zizin, Negru, Canalul Morii, Buzăel, Dălghiu, Teliu); cascade
(Vama Buzăului –,,Urlătoarele’, front liniar hidro-geologic care alimentează izvoarele)
• Soluri favorabile culturilor agricole de: cartofi, sfeclă, cereale, plante de nutreţ;
• Flora şi fauna: conifere, stejar, fag, fructe de pădure, ciuperci, faună cinegetică (cerbi,
căprioare, veveriţe, vulpi, lupi, urşi, mistreţi), peşti (păstrăv, mreană, lipan), reptile
(vipere, şopârla de munte), berze, păsări cântătoare şi păsări răpitoare; faună protejată
de corali şi crustacee (Loc fosilier Purcăreni - Tărlungeni); floră şi faună protejată
(Pădurea şi mlaştinile eutrofe Prejmer); zimbri care trăiesc în condiţii de semilibertate
(Valea Zimbrilor - Vama Buzăului);
• Resurse naturale: lemn, materiale construcţie (piatră, nisip, balast, argilă, calcar,
gresie, andezit), vânat, pescuit (la Prejmer, Tărlungeni, Vama Buzăului, Întorsura
Buzăului), ape minerale (Budila, Tărlungeni, Vama Buzăului).
Câteva dintre aceste caracteristici pot fi vizualizate în Anexa 5 - Hartă
administrativă şi geografică a teritoriului.
2) Din punct de vedere al analizei demografice, distribuţia populaţiei pe sexe şi
grupe de vârstă în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este următoarea:
Tabelul 2. Distribuţia populaţiei teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ pe sexe şi grupe de
vârstă
Nr. UAT Distribuţie
pe sexe
Distribuţie pe vârstă Total
Sub 20 ani 20-59 ani Peste 60 ani
1 Budila Masculin 876 1088 205 2169 (51.68%)
Feminin 818 990 220 2028 (48.32%)
2 Prejmer Masculin 1096 2424 677 4197 (49.54%)
Feminin 960 2363 952 4275 (50.46%)
3 Tărlungeni Masculin 1302 2231 603 4136 (49.71%)
Feminin 1263 2107 814 4184 (50.29%)
4 Teliu Masculin 696 1138 274 2108 (50.21%)
Feminin 651 1077 362 2090 (48.79%)
5 Vama
Buzăului
Masculin 476 863 315 1654 (51.37%)
Feminin 426 744 396 1566 (48.63%)
6 Întorsura
Buzăului
Masculin 1045 2046 673 3764 (50%)
Feminin 966 1954 844 3764 (50%)
Total 10575 19025 6335 35935
Procente 29.43% 52.94% 17.63%
* Date preluate de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011
Din tabelul de mai sus, se observă o distribuţie echivalentă a populaţiei pe sexe. În
ceea ce priveşte vârsta populaţiei, este îngrijorător faptul că populaţia activă (20-59 ani)
reprezintă doar puţin peste jumătate (52.94%) din numărul total de locuitori. Populaţia
foarte tânără, sub 20 de ani reprezintă aporape o treime din totalul de locuitori (29.43%),
iar procentul populaţiei vârstnice este în creştere faţă de anii precedenţi. Asistăm aşadar
la aşa-numitul fenomen de ,,îmbătrânire a populaţiei’’.
Alte date pe baza cărora am elaborat analiza demografică a locuitorilor teritoriului
,,Curbura Carpaţilor’’, se regăsesc în Anexa - Capturi de ecran (print-screen) de pe
www.insee.ro, Partea A. Statistică socială:
• Distribuţia populaţiei: aproape jumătate din populaţie (47%) este concentrată în vestul
teritoriului, respectiv, în comunele Prejmer şi Tărlungeni. Oraşul Întorsura Buzăului
deţine 21% din numărul total de locuitori.
• Evoluţia numărului de locuitori: în perioada 2010-2016, populaţia teritoriului a
înregistrat o evoluţie medie de 5.62%, cele mai mari creşteri ale numărului de locuitori
fiind în comunele Tărlungeni (12.5%) şi Budila (10.63%);
• Mişcarea naturală a populaţiei: în perioada 2010-2013, rata natalităţii a scăzut de la
171.34‰ la 166.61‰, rata mortalităţii a scăzut de la 10‰ la 9.35‰, iar sporul natural a
înregistrat o scădere de la 161.34‰ la 157.26‰. De asemenea, în perioada 2010-2015,
a numărul stabilirilor de reşedinţă în localităţile din teritoriu a crescut cu 35.34%, în
timp ce numărul plecărilor din localităţile din teritoriu a scăzut cu 2.76%;
În aceeaşi Anexa - Capturi de ecran (print-screen) de pe www.insee.ro se regăsesc
datele pe baza cărora am elaborat analizele socio-educaţionale, de infrastuctură şi
economice ale teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’.
3) Din punct de vedere educaţional şi socio-profesional, situaţia în teritoriu este:
• Forţa de muncă: în perioada 2010-2015, procentul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii
decembrie, raportat la populaţia totală a scăzut de la 46.78% la aproape jumătate,
respectiv, 24.63%; în perioada 2010-2013, procentul salariaţilor raportat la populaţia
totală a crescut de la 9.08% la 12.17%. Totuşi, procentul şomerilor rămâne în continuare
foarte ridicat, în timp ce procentul salariaţilor este foarte scăzut;
• Populaţia şcolară:
o 7056 copii şi elevi înscrişi în unităţile de învăţământ în anul 2014, dintre care: 1236
în învăţământul preşcolar şi 5820 înscrişi în învăţământul preuniversitar (4399 în
primar şi gimnazial, inclusiv învăţământul special, 170 în învăţământul profesional,
1137 în învăţământul liceal şi 114 în învăţământul postliceal);
o 874 absolvenţi în anul 2013, dintre care: 346 ai invăţământului primar şi gimnazial
inclusiv învăţământul special, 37 ai învăţământului profesional, 417 ai
învăţământului liceal şi 74 ai învăţământului postliceal);
4) Infrastuctura de bază, educaţională şi medicală din teritoriu este următoarea:
• Utilităţi publice (2014):
o Lugimea reţelei de distribuţie a apei potabile: 251.1 km (cu 10.5% > ca în 2010)
o Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile: 13651 metri cubi pe zi;
o Lungimea conductelor de canalizare: 24.9 km (cu 91.54% > ca în 2010)
o Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor: 70.2 km (cu 59.91> ca în 2010)
o Gaze naturale distribuite: 3071 mii metri cubi anual.
• Infrastuctura educaţională (2014):
o Unităţi şcolare: 10 unităţi şcolare, dintre care: 7 de învăţământ primar şi gimnazial
(1 în Budila, 2 în Prejmer, 1 în Tărlungeni, 1 în Teliu şi 1 în Vama Buzăului) şi 3
de învăţământ liceal (1 în Prejmer şi 2 în Întorsura Buzăului);
o Săli: 217 săli de clasă, 13 ateliere şcolare pentru practică, 24 de laboratoare şcolare,
8 săli de gimnastică
o Dotări şi facilităţi: 482 de PC-uri, 5 terenuri de sport,
o Personalul didactic: 439 de cadre didactice în anul 2014, dintre care: 55 în
învăţământul preşcolar, 291 în învăţământul primar şi gimnazial şi 93 în învăţământul
liceal
• Infrastuctura medicală (2014):
o Unităţi sanitare: 1 ambulatoriu integrat spitalului din Întorsura Buzăului, 21 de
cabinete medicale de familie, 6 cabinete stomatologice, 2 cabinete medicale de
specialitate;
o Personal medico-sanitar: 34 de medici (inclusiv de familie şi stomatologi) şi 61 de
personal sanitar mediu
5) Din punct de vedere economic, situaţia teritoriului se prezintă în felul următor:
• Agricultură:
o Suprafaţa totală a fondului funciar (2014): 52019 ha;
o Principalele culturi (2003): 5021 ha cultivate (1623 ha grâu şi secară, 916 ha porumb
boabe, 112 ha sfeclă de zahăr, 2296 ha cartofi, 74 ha legume);
o Producţia agricolă vegetală (2003): 40274 tone (3344 t grâu şi secară, 2500 t porumb
boabe, 1790 t sfeclă de zahăr, 31960 t cartofi, 680 t legume);
o Producţia de fructe (2003): 1096 tone;
o Efectivele de animale (2003): 8343 bovine, 13550 porcine, 29532 ovine şi 96280
păsări;
o Producţia agricolă animală (2003): 2658 tone animale pentru consum, 138204
hectolitri de lapte de vacă şi bivoliţă, 43599 kg lână, 7744 mii bucăţi ouă;
• Locuinţe (2014): 12834 locuinţe (cu 10.82% mai multe ca în 2010 ), dintre care 134 de
proprietăţi publice şi 12700 de proprietăti private;
• Turism (2015):
o Structuri de primire tursitică cu funcţiuni de cazare: 17 unităţi (cu 112.5% mai
multe ca în 2010), dintre care: 1 hotel, 1 motel, 2 vile, 3 cabane, 1 pensiune şi 9
pensiuni agroturistice;
o Capacitate de cazare: 548 locuri;
o Tipuri de turism practicate: agroturism, turismul de afaceri (complexului hotelier
,,Grand Hotel Perla Ciucaşului’’ Tărlungeni), turismul de agrement şi odihnă
(religios, cultural), turism sportiv (drumeţii, alpinism, schi, echitaţie, pescuit);
o Atracţii pentru practicantii turismului sportiv: Păstrăvării: ,,Valea Morii’’ Budila,
,,Blapis’’ şi ,,La Cristea’’ Prejmer; Centrul de echitaţie Tărlungeni; Pârtii de schi:
Tărlungeni, Întorsura Buzăului; Trasee montane: Budila, Vama Buzăului;
• Patrimoniul arhitectural şi cultural al teritoriului:
o Monumente istorice: Castelele grofilor de la Budila (Mikes, Nemes, Beldi Pal şi Beldi
Laszlo) – mediavale, baroce, sec XVIII; Cetatea Ţărănească şi Biserica Evanghelică
Prejmer, sec XIII, incluse în patrimoniul UNESCO; Muzeul satului,,Căsuţa
aminirilor’’ Tărlungeni; Cetatea Crucii (Crucenburg), Tabla Buţii, Vama Buzăului,
sec XIII; Pichetul de grăniceri, Vama Buzăului; Mănăstirea ,,Schimbarea la Faţă’’,
Întorsura Buzăului; Biserci: 10 ortodoxe, 1 catolică, 2 reformată, majoritatea
datând din sec. XIX;
o Obiceiuri şi evenimente locale:
▪ Comune pentru tot teritoriul: Mărţişor (inclusiv Baba Dochia şi Mucenici);
Obiceiurile pascale; Obiceiurile de iarnă (colinde, pluguşor, sorcova, baluri:
Balul Zoritorilor Prejmer, Colind pentru suflet românesc din Teliu, Zoritul din
Vama Buzăului); Ziua recoltei (perioada septembrie-octombrie);
▪ Zilele comunelor: Budila (octombrie), Prejmer (29-30 iunie), Teliu
(septembrie), Tărlungeni (iulie);
▪ Specifice: Festivalul muzicii de fanfară Budila (mai);, Fasching - Caravana
Clătitelor Prejmer (februarie); Festivalul de muzică religioasă şi cultă Diletto
Musicale Prejmer (august); Zilele melcului Teliu (mai); Festivalul de artă
creştină Sinapsa Teliu (octombrie); Balul Dragobetelui Tărlungeni (24
februarie); Ziua internaţională a romilor Tărlungeni (8 aprilie); Sânzienele
Tărlungeni (24 iunie); Fii satului Vama Buzăului (aprilie); Gospodarul Vămăşan
Vama Buzăului (august); Festivalul folcloric Ciobănaşul Întorsura Buzăului
(septembrie); Festivalul Muzica tradiţională şi populară sunt ca acasă Întorsura
Buzăului; Tabăra de vară pe tematici culturale Întorsura Buzăului.
CAPITOLUL II: Componenţa parteneriatului
Parteneriatul privat-public ,,Curbura Caprpaţilor’’ care a elaborat prezenta
Strategie de Dezvoltare Locală pentru finanţare prin PNDR 2014-2020 este reprezentat de
Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor, prin reprezentantul legal al acesteia,
preşedintele Dorian LUNGU.
În cazul în care Strategia de Dezvoltare Locală pe care o propunem va fi selectată
pentru finanţare, Parteneriatul public-privat va actualiza Actul constitutiv şi Statutul
Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor, în conformitate cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, astfel încât aceste
acte să reflecte actuala componenţă şi modalitate de funcţionare a paretenriatului.
Actualul Parteneriat privat-public care a elaborat Strategia de Dezvoltare Locală a
teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ este alcătuit din 32 de membri, dintre care:
1. 7 parteneri publici, reprezentând 22% din totalul partenerilor, respectiv:
1.1. 6 autorităţi publice locale, reprezentanţi ai UAT-urilor care alcătuiesc teritoriul
,,Curbura Carpaţilor’’: UAT Comuna Budila, UAT Comuna Prejmer, UAT Comuna
Tărlungeni, UAT Comuna Teliu, UAT Comuna Vama Buzăului şi UAT Oraşul Întorsura
Buzăului;
1.2. 1 regie autonomă (R.A.) de drept privat şi utilitate publică
2. 25 parteneri privaţi, reprezentând 78% din totalul partenerilor, respectiv:
2.1. 13 reprezentanţi ai sectorului privat, agenţi economici (S.R.L);
2.2. 12 reprezentanţi ai societăţii civile, organizaţii nonguvernamentale (ONG).
După cum se observă, Parteneriatul nu cuprinde persoane fizice, iar reprezentanţii
mediului privat şi societăţii civile depăşesc mult procentul minim de 51%.
Parteneriatul privat public include 8 entităţi din mediul urban, reprezentând un
procent de 25% din totalul partenerilor. Dintre cele 8 enităţi din mediul urban:
• 6 entităţi au sediul în teritoriu, respectiv în oraşul Întorsura Buzăului: UAT oraşul
Întorsura Buzăului, S.C. ACTIV-DARM S.R.L., S.C. TOHI IMPEX S.R.L., S.C. MONTIVO
CONSTRUCT S.R.L., S.C. COLOMADE CONSTRUCT S.R.L. şi Asociaţia Întorsureană ;
• 2 entităţi provin din afara spaţiului eligibil LEADER, având sediul în municipiul Braşov:
Asociaţia de Tineret pentru Educaţie, Leadership, Informare şi Ecologie România –
AtelieR şi Asociaţia Vixia. Cele 2 asociaţii au demonstrat interesul şi implicarea în
dezvoltarea teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, după cum urmează:
o Asociaţia AtelieR face parte din membrii fondatori ai Asociaţiei de Dezvoltare
Durbailă Curbura Carpaţilor. Pe lângă faptul că este o asociaţie de tineret, Asociaţia
AtelieR are o vastă experienţă atât în implementarea proiectelor europene, cât şi în
lucrul cu comunităţile rurale şi grupurile dezavanatajate, inclusiv femeile şi
minorităţile etnice.
o Asociaţia Vixia a fost acceptată în cadrul Parteneriatului privat-public în anul 2014,
ca urmare a interesului acesteia în dezvoltarea teritoriului, prin implicarea activă a
cetăţenilor, respectiv, ca urmare a valorii adăugate pe care experienţa acestei
asociaţii o poate aduce la progresul socio-economic al teritoriului şi comunităţilor
locale care îl ocupă.
În conformitate cu criteriile de eligibilitate referitoare la Parteneriat din Ghidul
Solicitantului sub-măsura 19.2, menţionăm că procentele de minim 51% reprezentanţi ai
mediului privat şi ai societăţii civile şi maxim 25% reprezentanţi ai entităţilor din mediul
urban vor fi respectate şi la nivel decizional, respectiv în componenţa Consiliului Director
şi a Comitetului de Selecţie. Propunerea pentru componenţa Consiliului Director se
regăseşte pe ordinea de zi a Procesului verbal nr. 1 / 21.01.2016, la punctul 6, conform
căreia Consiliul Director va fi alcătuit din 5 membri, dintre care:
• 100% reprezentanţi ai mediului privat (pentru a respecta prevederile Legii nr. 161 din
2003 actualizată privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri);
• 20% reprezentanţi ai entităţilor din mediul urban;
• 40% reprezentanţi ai societăţii civile, 40% reprezentanţi ai sectorului de servicii şi 20%
reprezentanţi ai sectorului de construcţii.
Procesului verbal nr. 1 / 21.01.2016 este anexat acestei SDL, la Anexa 6 –
Documente justificative privind animarea.
Aceste reguli de eligibilitate vor fi respectate şi în ceea ce priveşte componenţa
Comitetului de Selecţie, care va fi detaliată la capitolul XI din prezenta SDL.
Acordul de parteneriat, împreună cu Hotărârile de Consiliu Local (HCL) ale
autorităţilor publice locale, se regăsesc în Anexa 1 la SDL Acordul de parteneriat + HCL /
alte documente justificative.
Restul documentelor care atestă aparteneţa partenerilor în cadrul parteneriatului se
regăsesc în Anexa 7 – Documente justificative ale membrilor parteneritului, respectiv:
• Autorităţile publice locale (APL): CI-urile reprezentanţilor legali ai UAT-urilor din
teritoriu;
• Regia autonomă (R.A.): Certificat de înregistrare, certificat constatator, act
constitutiv, act adiţional, împuternicirea reprezentantului legal, CI-ul
reprezentantului legal;
• Agenţii economici (SRL): Certificate de înregistrare, acte constitutive, acte
adiţionale (unde e cazul), CI-urile reprezentanţilor legali;
• Organizaţiile nonguvernamentale (O.N.G.): Acte Constitutive, Statute, Certificate
de înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, împuterniciri pentru reprezentanţii
legali (unde este cazul), CI-urile reprezentanţilor legali.
În conformitate cu informaţiile prezentate în Anexa 3 – Componenţa
parteneriatului, Parteneriatul privat-public cuprinde:
• 1 organizaţie, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’, care reprezintă
interesele unei minorităţi locale existente în teritoriu: Asociaţia pentru Dezvoltare
Comunitară şi Egalitate de Şanse – KHETANIPEN (Tărlungeni);
• 2 organizaţii, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’, care reprezintă
interesele tinerilor: Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară şi Egalitate de Şanse
– KHETANIPEN (Tărlungeni) şi Asociaţia social-culturală ,,Suflet Transilvan’’ (Teliu)
+ 1 organizaţie de tineret din afara spaţiului eligibil LEADER: Asociaţia de Tineret
pentru Educaţie, Leadership, Informare şi Ecologie, România – AtelieR;
• 1 organizaţie, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’, care reprezintă
interesele femeilor: ASOCIAŢIA ,,INIŢIATIVA FEMINA – 2006 PREJMER’’ (Prejmer);
• 4 organizaţii, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’, care reprezintă forme
asociative înfiinţate conform legislaţiei specifice în vigoare: Asociaţia
Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer (Prejmer), Asociaţia Transhumanţa
Vama Buzăului (Vama Buzăului), Asociaţia Întorsureană (Întorsura Buzăului) şi
Asociaţia ,,Micilor crescători de bovine, ovine şi caprine din Tărlungeni, jud.
Braşov’’ (AMCBOC – Tărlungeni) (Tărlungeni).
CAPITOLUL III: Analiza SWOT
Tabelul 3. Analiza SWOT a teritoriului
TERITORIUL
PUNCTE TARI:
- Existenţa zonelor cu valoare naturală
ridicată (HNV) pe teritoriul a 5 UAT-uri;
- Existenţa în teritoriu a 3 zone Natura
2000;
- Existenţa în teritoriu a 2 arii naturale
protejate;
- Existenţa a 2 drumuri naţionale, care
asigură legăturile cu Ardealul şi Moldova;
- Existenţă mijloacelor de transport
rutiere şi feroviare;
- Relief diversificat, cu grad redus de
poluare şi multe specii de floră şi faună;
- Reţeaua hidrografică este bogată, iar
debitul apelor mic, cu puţine inundaţii;
- Soluri favorabile culturilor agricole;
- Numeroase resurse naturale de lemn,
materiale de construcţie, vânat, pescuit
şi ape minerale;
- Existenţa staţiilor de colectare selectivă
a deşeurilor.
PUNCTE SLABE:
- 1 UAT din cadrul teritoriului este definit
ca zonă săracă, având IDUL < 55;
- 83% din suprafaţa teritoriului este
inclusă în Zona Montană Defavorizată;
- Lipsa de acces la drumuri naţionale şi la
reţeaua de căi ferate în unele localităţi;
- Climă aspră, cu valori mici de
temperatură;
OPORTUNITĂŢI:
- Atractivitate şi potenţial turistic datorită
peisajelor spectaculoase şi a zonelor
protejate;
- Valorificarea reliefului montan pentru
dezvoltarea sporturilor de iarnă,
drumeţiilor şi sporturilor extreme;
- Reţeaua hidrografică bogată favorizează
acvacultura şi pescuitul;
- Calitatea şi puritatea apei atrag investiţii
pentru îmbutelierea apelor minerale;
- Resursele naturale existente favorizează
dezvoltarea sectoarelor de construcţii şi
industrie prelucrătoare ;
- Diversitatea resurselor de mediu
existente favorizează dezvoltarea
sectorului de agricultură, silvicultură,
pescuit;
- Existenţa surselor de finanţare pentru
protecţia mediului, biodiversităţii şi a
patrimoniului natural.
AMENINŢĂRI:
- Risc de izolare a comunităţilor din Zona
Montană Defavorizată;
- Clima afectează culturile agricole;
- Degradarea patrimoniului natural şi a
zonelor protejate;
- Dispariţia speciilor protejate de floră şi
faună;
- Diminuarea şi riscul de epuizare a
resurselor naturale;
- Slaba prezenţă turistică din cauza
accesului dificil în unele zone (zonele
montane, zonele care nu au acces la
drumurile naţionale sau la reţeaua de
căi ferate) sau a nesemnalizării /
promovării corespunzătoare a acestora.
Tabelul 4. Analiza SWOT a populaţiei
POPULAŢIA
PUNCTE TARI:
- Existenţa unei distribuţii echivalente a
populaţiei în funcţie de gen;
- Populaţia activă, cu vârste între 20 şi 59
ani, reprezintă mai mult de jumătate din
totalul populaţiei;
- Tinerii, cu vârste sub 20 ani, reprezintă
aproape o treime din totalul populaţiei;
- Diversitate etnică, interculturalitate ->
existenţa minorităţilor etnice în toate
UAT-urile, acestea reprezentând aproape
un sfert din totalul populaţiei
(majoritatea romi şi maghiari);
- Creşterea numărului de locuitori din
teritoriu în ultimii 6 ani, reflectată
inclusiv în creşterea numărului
stabilirilor de reşedinţă şi scăderea
numărului de plecări din localităţile
componente;
- Spor natural pozitiv (rata natalităţii este
mai mare decât rata mortalităţii)
PUNCTE SLABE:
- Tendinţa de scădere, în ultimii ani, a
procentului de populaţie activă, cu
vârste între 20-59 ani;
- Tendinţa de creştere, în ultimii ani, a
procentului populaţiei vârstnice, cu
vârste peste 60 ani;
- Scăderea natalităţii şi a sporului
natural;
OPORTUNITĂŢI:
- Dezvoltarea unor proiecte interculturale
şi schimb de bune practici între diferitele
comunităţi etnice;
- Implicarea activă a populaţiei în diferite
procese de consultare publică pentru
dezvoltarea teritoriului, datorată, în
mare parte, iniţiativelor tinerilor din
teritoriu;
- Existenţa programelor şi a surselor de
finanţare destinate femeilor din mediul
rural, în vederea dezvoltării de
competenţe şi incluziunii socio-
profesionale a acestora, pentru
asigurarea egalităţii de şanse şi gen;
- Existenţa programelor şi a surselor de
finanţare destinate tinerilor din mediul
rural, în vederea sprijinirii stabilirii
acestora în teritoriu şi diminuării
fenomenului de migrare;
- Existenţa programelor şi a surselor de
finanţare dedicate acţiunilor pentru
AMENINŢĂRI:
- Crearea unui dezechilibru între
segmentul populaţiei active şi a celei
inactive, reflectat în diminuarea forţei
de muncă din teritroriu;
- Migrarea tinerilor în mediul urban /
oraşele mari sau chiar peste hotare;
- Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei;
- Scăderea natalităţii.
integrarea minorităţilor locale (în special
romă).
Tabelul 5. Analiza SWOT a situaţiei educaţionale şi socio-profesionale
SITUAŢIA EDUCAŢIONALĂ ŞI SOCIO-PROFESIONALĂ
PUNCTE TARI:
- Tendinţa de creştere a numărului de
elevi înscrişi în unităţile de învăţământ
din teritoriu, în perioada 2010-2014, la
toate nivelurile de educaţie;
- Tendinţa de creştere a procentului de
salariaţi, în perioada 2010-2013;
- Tendinţa de scădere a procentului de
şomeri din teritoriu, în perioada 2010-
2015;
PUNCTE SLABE:
- Tendinţa de scădere a numărului de
absolvenţi din teritoriu, în perioada
2010-2013;
- Procentul salariaţilor raportat la
populaţia totală din teritoriu este foarte
mic (12%);
- Procentul şomerilor înregistraţi la
AJOFM raportat la populaţia totală din
teritoriu este foarte ridicat (25%);
- Ponderea mare a populaţiei inactive şi a
celei implicate în agricultura de
subzistenţă.
OPORTUNITĂŢI:
- Existenţa programelor de tip ,,a doua
şansă’’;
- Existenţa programelor şi surselor de
finanţare pentru prevenirea şi
combaterea abandonului şcolar;
- Existenţa programelor şi surselor de
finanţate dedicate formării profesionale
continue în scopul calificării sau
reconversiei profesionale a populaţiei;
- Existenţa programelor şi surselor de
finanţate pentru consilierea şi orientarea
profesională a populaţiei, inclusiv
consultanţă acordată pentru iniţierea
unor activităţi independente;
- Existenţa programelor şi surselor de
finanţare dedicate creşterii ocupării în
mediul rural.
AMENINŢĂRI:
- Lipsa corelării pregătirii şcolare cu
cerinţele de pe piaţa muncii;
- Discriminarea educaţională şi socio-
profesională pe criterii de gen, etnie,
mediu şi familie de provenienţă;
- Pericolul sărăciei şi excluziunii socio-
profesionale;
- Migrarea forţei de muncă.
Tabelul 6. Analiza SWOT a infrastucturii de bază, socială, educaţională şi medicală
INFRASTUCTURA DE BAZĂ, SOCIALĂ, EDUCAŢIONALĂ ŞI MEDICALĂ
PUNCTE TARI:
- Tendinţa de dezvoltare a infrastucturii
de utilităţi publice în perioada 2010-
2014: reteaua de distribuţie a apei
potabile, conductele de canalizare şi
PUNCTE SLABE:
- Lipsa reţelei de canalizare în
majoritatea localităţilor;
- Lipsa alimentării cu gaze naturale în
unele localităţi;
- Infrastuctură rutieră slab dezvoltată;
conductele de distribuţie a gazelor
naturale;
- Creşterea cantităţii anuale de gaze
naturale distribuite;
- Existenţa unor centre sociale de zi
destinate copiilor;
- Existenţa mai multor tipuri de săli în
cadrul instituţiilor de învăţământ: săli de
clasă, ateliere, laboratoare, săli
gimnastică;
- Dotarea unităţilor de învăţământ cu
echipamente TIC;
- Existenţa personalului didactic calificat;
- Existenţa cabinetelor medicale de
familie;
- Starea precară a drumurilor;
- Lipsa serviciilor de transport în comun;
- Lipsa centrelor şi serviciilor de îngrijire
a persoanelor vârstnice;
- Lipsa centrelor şi serviciilor de sprijinire
a grupurilor defavorizate, inclusiv
minorităţile etnice;
- Lipsa serviciilor de îngrijire la domiciliu;
- Scăderea numărului de unităţi şcolare în
perioada 2010-2014;
- Lipsa unităţilor de învăţământ preşcolar;
- Lipsa unităţilor de învăţământ liceal în
majoritatea localităţilor;
- Terenuri de sport insuficiente, chiar
inexistente în anumite localităţi;
- Cabinete stomatologice insuficiente,
chiar inexistente în anumite localităţi;
- Lipsa cabinetelor medicale de
specialitate;
- Puncte farmaceutice insuficiente,
inexistente în majoritatea localităţilor;
- Lipsa ambulatoriilor şi a serviciilor
medicale de urgenţă;
- Lipsa tehnologiilor şi echipamentelor
medicale moderne în unităţile sanitare.
OPORTUNITĂŢI:
- Existenţa surselor de finanţare destinate
elaborării de planuri de dezvoltare a
localităţilor;
- Existenţa programelor şi surselor de
finanţare destinate dezvoltării
infrastucturii de bază;
- Existenţa programelor şi surselor de
finanţare destinate dezvoltării
infrastucturii sociale, educaţionale şi
medicale;
- Existenţa programelor şi surselor de
finanţare destinate serviciilor sociale şi
educaţionale oferite populaţiei;
- Posibilitatea dezvoltării unor centre de
formare profesională pentru calificarea
sau reconversia profesională a
populaţiei;
- Existenţa programelor guvernamentale
privind construirea de locuinţe pentru
medicii şi cadrele didactice care se
stabilesc în mediul rural;
AMENINŢĂRI:
- Capacitatea redusă a bugetelor
autorităţilor publice locale de susţinere
a proiectelor mari de infrastuctură;
- Lipsa investiţiilor private din cauza
infrastucturii de bază slab dezvoltată;
- Prezenţă turistică redusă din cauza
infrastucturii de bază slab dezvoltate;
- Creşterea abandonului şcolar, în special
în rândul populaţiei rome;
- Incapacitatea elevilor de a finaliza
învăţământul general obligatoriu şi de a
obţine un loc de muncă din cauza lipsei
liceelor din teritoriu, corelată cu
imposibilitatea financiară de navetă
zilnică la liceele din alte localităţi;
- Scăderea calităţii vieţii şi creşterea ratei
de incidenţă a îmbolnăvirilor şi
deceselor în rândul locuitorilor din
cauza lipsei serviciilor medicale de
urgenţă, de specialitate, a farmaciilor şi
a cabinetelor stomatologice;
- Încurajarea fenomenelor asociative,
inclusiv a parteneriatelor de tip public-
privat pentru accesarea fondurilor
destinate dezvoltării infrastucturii.
- Riscul de desfiinţare a ONG-urilor care
oferă servicii educaţionale şi sociale şi
din cauza lipsei de fonduri, venituri.
Tabelul 7. Analiza SWOT a situaţiei economice
SITUAŢIA ECONOMICĂ
PUNCTE TARI:
- Cultivarea produselor agricole pe
terenuri arabile fertile;
- Pondere mare a păşunilor şi fâneţelor
favorabile creşterii animalelor;
- Existenţa crescătorilor de peşti şi melci;
- Creşterea numărului de locuinţe în
perioada 2010-2014;
- Creşterea numărului de unităţi de cazare
în perioada 2010-2015;
- Existenţa numeroaselor vestigii,
monumente istorice, religioase şi
culturale, unele incluse în patrimoniul
UNESCO;
- Existenţa numeroaselor sărbători şi
festivaluri locale, cu păstrarea tradiţiilor
şi elementelor de etnografie locale;
- Infrastuctură existentă pentru susţinerea
structurilor de afaceri: Parcul Industrial
Prejmer.
PUNCTE SLABE:
- Lipsa de performanţă economică a
exploataţiilor agricole;
- Grad redus de asociere şi lipsa grupurilor
de producători;
- Insuficienta formare în sectoarele
agricol şi forestier;
- Lipsa schemelor de calitate pentru
produsele alimentare;
- Insuficiente structuri cu funcţiuni de
alimentaţie publică;
- Insufienta promovare turistică a zonei,
inclusiv sub aspectul patrimoniului
arhitectural şi cultural;
- Lipsa indicatoarelor şi a serviciilor de
informare turistică pentru obiectivele
zonei;
- Numărul redus de investiţii şi servicii în
domenii non-agricole;
- Lipsa locurilor de muncă în domenii non-
agricole;
- Posibilităţi reduse de formare
antreprenorială a potenţialilor
întreprinzători.
OPORTUNITĂŢI:
- Potenţial turistic deosebit pentru
practicarea agroturimului, turismului de
agrement şi odihnă şi turismului sportiv;
- Existenţa programelor şi surselor de
finanţare pentru restaurarea
aşezămintelor istorice şi culturale;
- Valorificarea tradiţiilor şi sărbătorilor
locale pentru dezvoltarea agroturimului;
- Existenţa surselor de finanţare care să
sprijine integrarea producătorilor primari
în lanţul agroalimentar;
- Existenţa surselor de finanţare pentru
înfiinţarea de structuri şi centre
turistice, în vederea diversificării ofertei
turistice;
AMENINŢĂRI:
- Piedici legislative în domeniul
comercializării produselor agricole;
- Degradarea patrimoniului arhitectural
din cauza lipsei de preocupare şi
fonduri;
- Diminuarea valorii istorice
/arhitecturale a monumentelor, din
cauza folosirii unor materiale
necorespunzătoare în momentul
restaurării lor;
- Interesul scăzut al autorităţilor centrale
în sprijinirea structurilor asociative;
- Scăderea numărului de turişti din
teritoriu în condiţiile în care oferta de
servicii nu se îmbunătăţeşte calitativ;
- Existenţa surselor de finanţare pentru
înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor
mici, precum şi crearea locurilor de
muncă în domenii non-agricole.
- Birocraţia excesivă pentru înfiinţarea de
noi întreprinderi;
- Dezinteresul manifestat de autorităţile
judeţene în sprijinirea investitorilor din
mediul rural;
- Lipsa politicilor de atragere a
investiţiilor private.
CAPITOLUL IV: Obiective, priorităţi şi domenii de intervenţie
În urma celor 3 întâlniri consultative ale partenerilor, a activităţilor de animare
desfăşurate în teritoriu, inclusiv analiza de nevoi a locuitorilor (descrierea acestora fiind
prezentată în capitolul VIII din prezenta SDL şi detalierea în Anexa 6 – Documente
justificative privind animarea), precum şi pe baza analizei diagnostic (prezentarea
teritoriului) şi a analizei SWOT (a teritoriului; a populaţiei; a situaţiei educaţionale şi socio-
profesionale; a infrastucturii de bază, socială, educaţională şi medicală şi a situaţiei
economice din teritoriu), au fost stabilite 6 măsuri relevante care asigură îndepllinirea
nevoilor identificate pentru teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’.
Cele 6 măsuri contribuie la îndeplinirea a 2 obiective, 3 priorităţi şi 4 domenii de
intervenţie aferente, ale Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală, în conformitate
cu art. 4 şi 5 din Regulamentul UE nr. 1305 / 2013, aşa cum este prezentat în tabelul de mai
jos, care redă schematic logica intervenţiei în programarea măsurilor:
Tabelul 8. Logica intervenţiei în programarea măsurilor
Obiective de
dezvoltare
rurală
(Reg. UE 1305
/ 2013, art 4)
Priorităţi de
dezvoltare
rurală
(Reg. UE 1305 /
2013, art 5)
Domenii de intervenţie
(Reg. UE 1305 / 2013,
art 5)
Măsuri Indicatori de
monitorizare
Obiectivul de
dezvoltare
rurală 1:
Favorizarea
competitivită
ţii agriculturii
P1. Încurajarea
transferului de
cunoştinţe şi a
inovării în
agricultură,
silvicultură şi în
zonele rurale
1C) Încurajarea
învățării pe tot
parcursul vieții și a
formării profesionale în
sectoarele agricol și
forestier
M1/1C. Acţiuni
de informare,
demonstrative
şi de formare
profesională
• Cheltuieli
publice totale
• Nr.de locuri de
muncă create
• Nr.total de
participanţi
instruiţi
Obiective
transversale:
Inovare
Mediu şi climă P3: Promovarea
organizării
lanțului
alimentar,
inclusiv
procesarea și
comercializarea
produselor
agricole, a
bunăstării
animalelor și a
gestionării
riscurilor în
agricultură
3A) Îmbunătățirea
competitivității
producătorilor primari
printr-o mai bună
integrare a acestora în
lanțul agroalimentar
prin intermediul
schemelor de calitate,
al creșterii valorii
adăugate a produselor
agricole, al promovării
pe piețele locale și în
cadrul circuitelor scurte
de aprovizionare, al
grupurilor și
organizațiilor de
producători și al
organizațiilor
interprofesionale
M2/3A. Scheme
de calitate
• Cheltuieli
publice totale
• Nr.de locuri de
muncă create
• Nr. de
exploataţii
agricole care
primesc sprijin
pentru
participarea la
sistemele de
calitate, la
piețele locale și
la circuitele de
aprovizionare
scurte, precum
și la grupuri/
organizații de
producători
Obiectivul de
dezvoltare
rurală 3:
Obţinerea
unei
dezvoltări
teritoriale
echilibrate a
economiilor şi
comunităţilor
rurale,
inclusiv
crearea şi
menţinerea de
locuri de
muncă
Obiective
transversale:
Inovare
Mediu şi climă
P6: Promovarea
incluziunii
sociale, a
reducerii
sărăciei și a
dezvoltării
economice în
zonele rurale
6A) Facilitarea
diversificării, a
înființării și a
dezvoltării de
întreprinderi mici,
precum și crearea de
locuri de muncă
M3.1/6A.
Înfiinţarea
activităţilor
non-agricole • Cheltuieli
publice totale
• Nr.de locuri de
muncă create
M3.2/6A. Investiţii pentru
dezvoltarea activităţilor non-agricole
6B) Încurajarea
dezvoltării locale în
zonele rurale
M3.3/6B.
Investiţii pentru
progresul
satelor
• Cheltuieli
publice totale
• Nr.de locuri de
muncă create
• Populaţie netă
care
beneficiază de
servicii /
infrastucturi
îmbunătăţite
M3.4/6B.
Infrastuctură
socială pentru
integrarea
grupurilor
defavorizate
Raţionamentul elaborării unor măsuri care să contribuie la obiectivele, priorităţile
de dezvoltare rurală şi domeniile de intervenţie menţionate, precum şi ierarhizarea acestora
(reflectată în Anexa 4 – Planul de finanţare) are la bază, pe lângă analiza diagnostic şi
SWOT a teritoriului, analiza de nevoi a locuitorilor, realizată prin intermediul unor
chestionare aplicate în cadrul întâlnirilor de animare. Atât chestionarele completate, cât
şi tabelele şi graficele de interpretare a acestora se regăsesc în Anexa 6 – Documente
justificative privind animarea. Tabelul şi figura 26 din Anexa 6 redau frecvenţele de
răspuns ale locuitorilor respondenţi referitoare la principalul domeniu de intervenţie
aferent priorităţilor de dezvoltare rurală (stabilite în Regulamentul UE 1305 / 2013) care
necesită, după părerea lor, cele mai urgente investiţii. Răspunsurile cea mai mare frecvenţă
au fost: P6 – DI 6A (34%), P6 – DI 6B (27,2%), P3 – DI 3A (14,8%) şi P1 – DI 1C (9,9%).
Pentru includerea şi ierarhizarea celor 6 măsuri în SDL am ţinut cont, de asemenea,
de nevoile locuitorilor exprimate atât oral, în cadrul întâlnirilor de animare (consemnate în
Minutele activităţilor de animare din Anexa 6), cât şi în scris, prin intermediul
chestionarelor completate. Deşi există anumite diferenţe de răspunsuri între subgrupuri, în
funcţie de domiciliul, genul, grupa de vârstă, categoria etnică, nivelul de educaţie ISCED,
statutul pe piaţa muncii şi situaţia economico-financiară a respondenţilor (diferenţe
evidenţiate în capitolul 3.al tabelelor şi graficelor de interpretare a chestionarelor din
Anexa 6), respondenţii au formulat cu precadere următoarele opinii (reflectate în tabelele
şi figurile 17 - 25 din Interpretarea chestionarelor, Anexa 6):
• Principala măsură pe care ar putea-o lua autorităţile pentru a vă îmbunătăţi situaţia
actuală: îmbunătăţirea reţelei de utilităţi şi servicii publice (28%) şi crearea locurilor de
muncă (25%), necesităţi care se încadrează în domeniile de intervenţie 6B) şi 6A);
• Principala problemă din domeniul educaţiei: oportunităţi reduse de formare
profesională (30%), evoluţia negativă a populaţiei şcolare (26%) şi lipsa programelor
speciale de învăţământ (25%);
• Principala problemă din domeniul sănătăţii: lipsa serviciilor medicale de urgenţă (42%),
cabinete medicale insuficiente (23%) şi lipsa serviciilor de îngrijire la domiciliu (19%);
• Principala problemă din domeniul serviciilor sociale: lipsa unităţilor de ajutor social
(28%), lipsa serviciilor pt vârstnici (24%) şi lipsa serviciilor de protecţie pt minori (17%);
• Principala problemă din domeniul infrastucturii şi serviciilor publice: starea precară a
drumurilor (38%), probleme legate de reţeaua de canalizare (33%) şi lipsa serviciilor de
transport public de călători (15%);
• Principala problemă din domeniul agriculturii: lipsa de performanţă economică a
exploataţiilor agricole (26%), lipsa organizaţiilor de producători (19%), lipsa accesului la
utilaje şi maşini agricole (19%), lipsa calificărilor în sectoarele agricole şi forestier (18%)
şi lipsa schemelor de calitate pentru produsele alimentare (14%);
• Principala problemă a mediului de afaceri şi societăţii civile: numărul scăzut al
investiţiilor private (28%), insuficienta implicare a comunităţii în dezvoltarea locală
(21%), lipsa locurilor de muncă în domenii non-agricole (20%) şi lipsa sprijinului pentru
iniţierea unor activităţi independente (19%);
• Principala problemă din domeniul turismului şi culturii: insuficenta promovare turistică
şi culturală (25%), lipsa serviciilor de agrement şi culturale (20%), structuri turistice
insuficiente (17%), lipsa investiţiilor în patrimoniul cultural (16%) şi lipsa unor servicii
turistice complete (16%).
Nevoile locuitorilor au fost corelate cu analiza diagnostic şi SWOT, în vederea
includerii în SDL a unor măsuri cât mai relevante în raport cu aceste necesităţi.
Măsurile contribuie la realizarea următoarelor obiective transversale:
• M1/1C, M2/3A, M3.1/6A, M3.2/6A, M3.3/6B şi M3.4/6B contribuie la realizarea
obiectivului transveral de INOVARE;
• Măsurile M1/1C, M2/3A, M3.2/6A, şi M3.3/6B contribuie la realizarea obiectivului
transveral de MEDIU ŞI CLIMĂ.
Strategia de Dezvoltare Locală propusă prevede:
• 1 măsură dedicată investiţiilor în infrastuctura socială: M3.4/6B. Apelurile de proiecte
aferente acestei măsuri vor fi lansate cu prioritate;
• 1 măsură dedicată acţiunilor pentru integrarea minorităţilor locale: M3.4/6B;
• 1 măsură dedicată aplicării schemelor de calitate: M2/3A;
• 1 măsură dedicată promovării formelor asociative: M2/3A.
Există o sinergie a măsurilor propuse, întrucât măsurile M3.1/6A, M3.2/6A,
M3.3/6B şi M3.4/6B contribuie la prioritatea P6.
În plus, există şi o complementaritate a măsurilor propuse, astfel:
• Măsurile M1/1C şi M2/3A sunt complementare;
• Măsurile M3.1/6A şi M3.2/6A sunt complementare.
CAPITOLUL V: Prezentarea măsurilor
MĂSURA M1/1C:
,,Acţiuni de informare, demonstrative şi de formare profesională’’
Denumirea
măsurii
Acţiuni de informare, demonstrative şi de formare
profesională
Codul măsurii M1/1C
Tipul măsurii
INVESTIŢII
SERVICII
SPRIJIN FORFETAR
1. Descrierea generală a măsurii
1.1. Justificare
1.1.1.
Necesitatea
măsurii
Măsura M1/1C contribuie la dezvoltarea competenţelor persoanelor
implicate în sectoarele agricole, agroalimentare şi forestiere, în vederea
creşterii performanţei economice şi îmbunătăţirii competitivităţii acestor
sectoare, pentru a răspunde exigenţelor pieţei şi a îndeplini standardele
europene. Acţiunile de informare, demonstrative şi formarea profesională
sunt necesare acestor persoane în vederea dezvoltării cunoştinţelor şi
abilităţilor referitoare la:
• Metodele moderne şi inovative de procesare şi marketing ale produselor
agricole, inclusiv în contextul lanţurilor scurte de aprovizionare;
• Practicile de mediu care aduc beneficii biodiversităţii, solului şi apei;
• Standardele UE referitoare la siguranţa alimentară, sănătatea
animalelor, normele de mediu;
• Beneficiile asocierii în cadrul grupurilor / organizaţiilor;
• O mai bună gestionare a riscurilor la care sunt supuse exploataţiile
agricole, prin adoptarea de tehnologii de producție adecvate.
1.1.2 .
Corelarea
măsurii cu
Măsura propusă vine în întâmpinarea următoarelor identificate în urma
analizei diagnostic, SWOT şi de nevoi din teritoriu:
analiza
diagnostic,
analiza SWOT
şi analiza de
nevoi
• Ponderea mare a populaţiei inactive şi a celei implicate în agricultura de
subzistenţă;
• Lipsa de performanţă economică a exploataţiilor agricole;
• Grad redus de asociere şi lipsa grupurilor de producători;
• Insuficienta formare în sectoarele agricol şi forestier;
• Lipsa schemelor de calitate pentru produsele alimentare;
• Insuficiente structuri cu funcţiuni de alimentaţie publică;
• Interesul scăzut al autorităţilor centrale în sprijinirea structurilor
asociative;
• Piedici legislative în comercializarea produselor agricole.
1.2. Contrib.
măsurii la ob.
de dezvoltare
rurală ale
Reg.1305/201
3, art. 4
Măsura contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective de dezvoltare
rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013, art.4:
• Obiectiv principal: (a) Favorizarea competitivităţii agriculturii;
• Obiectiv secundar: (c) Obţinerea unei dezvoltări teritoriale
echilibrate a economiilor şi comunităţilor rurale, inclusiv crearea şi
menţinerea de locuri de muncă
1.3.
Obiectivele
specifice
locale ale
măsurii
• OS.1:Dezvoltarea şi actualizarea competenţelor fermierilor şi micilor
procesatori în sectoarele agricole, agroalimentare şi forestiere, în
vederea practicării unui management tehnologic și economic eficient la
nivelul exploataţiilor, cu adoptarea de practici prietenoase cu mediul;
• OS.2:Facilitarea transferului de cunoştinţe ale fermierilor şi micilor
procesatori referitoare la procesarea şi comercializarea produselor
agricole, inclusiv în contextul lanţurilor agroalimentare;
• OS.3:Creşterea nivelului de conştientizare a producătorilor cu privire la
beneficiile asocierii în cadrul unor forme asociative / organizaţii /
grupuri de producători;
• OS.4:Dobândirea de competenţe de către fermieri şi micii procesatori
referitoare la modalităţi de gestionare şi prevenire a riscurilor la care
sunt supuse exploataţiile agricole;
• OS.5:Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi economico-
financiare ale fermierilor şi micilor procesatori în vederea implementării
unui management eficient al exploataţiilor şi in conformitate cu
standradele UE.
1.4.
Contribuţia
măsurii la
prioritatea/
priorităţile
(P) prevăzute
în Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
Măsura contribuie la realizarea următoarelor priorităţi ale UE în materie de
dezvoltare rurală, conform Reg. (UE) 1305 /2013, art.5:
• Prioritate principală: P1. Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a
inovării în agricultură, silvicultură şi în zonele rurale
• Priorităţi secundare:
o P3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și
comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a
gestionării riscurilor în agricultură;
o P6. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării
economice în zonele rurale.
1.5.
Coresponden-
ţa măsurii cu
Măsura propusă corespunde Articolului 14. Transfer de cunoştinţe şi
acţiuni de informare din Titlul III. Sprijinul pentru dezvoltarea rurală al
Regulamentului (UE) nr. 1305 /2013.
articolele din
titlul III al
Reg. (UE)
1305/2013
1.6.
Contribuţia
măsurii la un
DI principal,
prevăzut în
Reg.1305/201
3, art. 5
Măsura contribuie în principal la domeniul de intervenţie DI 1C)
Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale
în sectoarele agricol și forestier.
1.7.
Contribuţia
măsurii la DI
secundare
Alte domenii de intervenţie definite în Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013,
art.5, la care măsura propusă aduce o contribuţie secundară, sunt:
• DI 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o
mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul
schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor
agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte
de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al
organizațiilor interprofesionale;
• DI 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de
întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă (indirect).
1.8.
Contribuţia
măsurii la
obiectivele
transversale
ale Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
INOVARE
MEDIU ŞI CLIMĂ
Contribuţia măsurii la obiectivul de INOVARE este detaliată la 2.1.
Măsura contribuie la obiectivul transversal de MEDIU ŞI CLIMĂ întrucât
presupune înţelegerea şi asumarea de către fermieri a:
• importanţei protejării biodiversităţii;
• respectării standardelor UE referitoare la siguranţa alimentară,
sănătatea animalelor, normele de mediu.
1.9.
Complemen-
taritatea cu
alte măsuri
din SDL
Măsura M1/1C este complementară cu măsura M2/3A ,,Scheme de
calitate’’.
Beneficiarii indirecţi (grupul ţintă) ai măsurii M1/1C vor deţine
competenţele necsare în vederea depunerii proiectelor, în calitate de
beneficiari direcţi (solicitanţi) în cadrul măsurii M2/3A.
1.10. Sinergia
cu alte măsuri
din SDL
Nu este cazul, măsura M1/1C fiind singura măsură din SDL care contribuie
la prioritatea P1.
2. Valoarea adăugată a măsurii
2.1.
Caracterul
inovator al
măsurii
Un prim aspect inovativ reiese din complementaritatea acestei măsuri cu
măsura M2/3A.
Caracterul inovator al măsurii derivă şi din faptul că sprijinul acordat
permite:
• Facilitarea transferului de idei, produse sau tehnologii noi pentru
îmbunătăţirea sistemelor de producţie, procesare şi marketing;
• Contactul cu echipamente, utilaje moderne şi tehnologii inovatoare;
• Schimbul de bune practici şi tranferul de noi metode de acţiune.
2.2. Alte
elemente
care
generează
valoare
adăugată
Proiectele care vor fi finanţate în cadrul acestei măsuri vor aduce plus-
valoare teritoriului şi locuitorilor acestuia prin:
• Noile informaţii şi competenţe dobândite care vor contribui la
dezvoltarea abilităţilor în sectoarele agricol, agroalimentar, forestier;
• Practicarea unui management tehnologic și economic eficient şi
prietenos cu mediul la nivelul exploataţiilor;
• Facilitarea accesului fermierilor la informaţii actualizate prin
prezentarea modelelor practice prin care pot îmbunătăți calitatea
produselor, adăuga valoare produselor, dezvolta lanțurile scurte de
aprovizionare și organizaţiile de producători.
3. Trimiteri la alte acte legislative
• Reg. (UE) nr. 1303/2013; Reg. (UE) nr. 1305/2013; Reg. (UE) nr. 1306/2013 ; Reg. delegat
(UE) nr. 807/2014; Reg. de implementare (UE) nr. 808/2014;
• OUG nr. 49/2015; Legea Nr. 1/2011; OG nr 129/2000; Ordin 353/2003;
• Legea Nr. 215/2001; Legea 31/1990; OG 26/2000;
• Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015 şi alte reglementări din domeniul fiscal.
4. Beneficiari direcţi / indirecţi (grup ţintă)
4.1.
Beneficiari
direcţi
• Entități publice sau private care activează în domeniul formării
profesionale a adulților, în parteneriat cu ONG-uri /asociaţii
profesionale din sectorul agricol, agroalimentar, forestier
4.2.
Beneficiari
indirecţi
(finali)
• Fermieri, producători primari, mici procesatori;
• Alte persoane care activează în sectoarele agricol, agroalimentar,
intersate de îmbunătăţirea competenţelor sau forme asociative.
Beneficiarii indirecţi trebuie să aibă domiciliul / reşedinţa în teritoriul
,,Curbura Carpaţilor’’. Beneficiarii indirecţi ai acestei măsuri vor putea
accesa măsura M2/3A în calitate de solicitanţi.
5. Tip de sprijin:
RAMBURSAREA COSTURILOR ELIGIBLIE SUPORTATE ŞI PLĂTITE EFECTIV
6. Tipuri de acţiuni eligibile şi neeligibile
6.1. Activităţi
eligibile şi
neeligibile
Activităţi eligibile:
• Acţiuni de informare pe teme precum: dezvoltarea producției agricole,
procesarea şi comercializarea produselor agricole, beneficiile asocierii
producătorilor, integrarea producătorilor în lanţurile agroalimentare,
gestionarea şi prevenţia riscurilor exploataţiilor agricole, acţiuni de
protecţie a mediului şi conservarea biodiversităţii;
• Acţiuni demonstrative, mentorat şi ateliere de lucru pentru
îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor primari, utilizarea de noi
produse şi tehnologii, accesarea surselor de finanţare etc;
• Transfer de cunoştinţe şi schimburi de experienţă pe teme relevante în
vederea creşterii performanţei economice şi îmbunătăţirii
competitivităţii sectoarelor agricol, agroalimentar şi forestier, la
standarde europene (pot avea loc şi în afara teritoriului);
• Evaluarea nivelului de pregătire şi a nevoilor beneficiarilor finali pentru
proiectarea tematicilor de curs;
• Furnizarea cursurilor de formare profesională în domeniile agricol,
agroalimentar şi forestier, de scurtă durată, în funcţie de nivelul de
pregătire al beneficiarilor şi tematica cursurilor;
• Furnizarea programelor de formare profesională pentru dezvoltarea
unor competenţe cheie necesare implementării unui management
tehnologic și economic eficient.
Activităţi neeligibile:
• Cursuri de formare profesională care fac parte din programul de educație
sau sisteme de învăţământ secundar și superior;
• Cursurile de formare finanţate prin alte programe.
6.2.
Cheltuieli
eligibile şi
neeligibile
Toate cheltuielile trebuie să fie rezonabile, justificate şi să corespundă
principiilor unei bune gestionări financiare, în special din punct de vedere
al raportului preţ-calitate. De asemenea, pentru a fi eligibile, toate
cheltuielile aferente implementării proiectelor trebuie să fie efectuate pe
teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’. Excepţie fac anumite activităţi (ex.:
schimburi de experienţă, organizare evenimente), ale căror cheltuielile pot
fi eligibile și pentru acțiuni realizate în afara teritoriului, dacă beneficiul
sprijinului se adresează populaţiei din teritoriu.
Cheltuieli eligibile:
• Salarii, onorarii, cazare, masă şi transport pt. formatori / prestatori;
• Cazare, masă şi transport participanţi;
• Materiale didactice şi consumabile;
• Chetuieli pentru închirierea spaţiilor şi echipamentelor necesare.
Cheltuieli neeligibile:
• Costurile legate de cursuri de formare profesională care fac parte din
programul de educație sau sisteme de învătământ secundar și superior
• Costuri legate de cursuri finanţate prin alte programe;
• Costurile cu investiţiile
• Costurile menţionate la art. 69 (3) din Reg. (UE) 1303/2013.
7. Condiţii de eligibilitate
• Solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili;
• Solicitantul nu este în insolvență , faliment,lichidare sau incapacitate de plată;
• Solicitantul şi-a îndeplinit toate obligaţiile de plată către bugetul de stat;
• Solicitantul are prevăzut în obiectul de activitate activități de formare profesională;
• Solicitantul dispune de personal calificat, propriu sau cooptat;
• Solicitantul dovedește experiență anterioară relevantă în proiecte de formare.
8. Criterii de selecţie
Selecţia beneficiarilor se va face în baza unei proceduri transparente şi nediscriminatorie,
luând în considerare următoarele principii:
• Principiul nivelului calitativ și tehnic cu privire la curricula, calificare, experiența;
• Principiul relevanţei acţiunilor în raport cu necesităţile teritoriului identificate în SDL;
• Principiul eficienţei utilizării fondurilor;
• Principiul parteneriatelor, în special a celor public-private;
• Principiul inovării şi utilizării TIC;
• Principiul asigurării egalităţii de şanse (includerea grupurilor vulnerabile: femei, tineri,
persoane vârstnice, persoane inactive, implicate în agricultura de subzistenţă)
• Principiul protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice.
9. Sume (aplicabile) şi rata sprijinului
Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor
eligibile. Cuantumul sprijinului este cuprins între 15.000 şi 30.000 Euro
10. Indicatori de monitorizare
10.1.
Indicatori
specifici DI
• Cheltuieli publice totale: 29.996,28 Euro
• Nr.de locuri de muncă create: 0
• Nr.total de participanţi instruiţi: 150
10.2.
Indicatori
suplimentari
• Nr. minim de acţiuni de informare realizate: 8
• Nr. de acţiuni demonstrative, mentorat şi ateliere de lucru realizate: 4;
• Nr. de programe de formare profesională derulate: 8;
• Ponderea participanţilor instruiţi şi/sau participanţi la acţiunile
demonstrative care depun proiecte, în calitate de solicitanţi pe măsura
M2/3A: 20%.
MĂSURA M2/3A:
,,Scheme de calitate’’
Denumirea
măsurii Scheme de calitate
Codul măsurii M2/3A
Tipul măsurii
INVESTIŢII
SERVICII
SPRIJIN FORFETAR
1. Descrierea generală a măsurii
1.1. Justificare
1.1.1.
Necesitatea
măsurii
Normele legislative şi standardele europene impuse în domeniul procesării
şi comercializării produselor agricole şi agroalimentare pot reprezenta o
ameninţare la adresa produselor locale tradiţionale, atât în sensul pierderii
specificului local al acestora, cât şi în sensul dispariţiei lor de pe piată din
cauza costurilor crescute care le fac să fie necompetitive pe piaţă.
Măsura M2/3A creează suportul necesar fermierilor şi formelor asociative /
organizaţiilor / grupurilor de producători în vederea certificării fermelor,
exploataţiilor agricole şi produselor agricole şi agroalimentare locale,
primare sau procesate, prin aderarea la scheme de calitate naţionale sau
europene.
De asemenea, măsura stimulează înfiinţarea formelor asociative,
organizaţiilor şi grupurilor de producători, în vederea:
• Integrării acestora în lanţurile agroalimentare;
• Realizării unor strategii comune de marketing pentru promovarea
produselor locale;
• Protejării produselor agricole şi agroalimentare, la nivel naţional sau
european şi creşterea valorii adăugate a acestora, prin aderarea la
scheme de calitate.
Sprijinul oferit prin această măsură contribuie pozitiv şi la dezvoltarea
turismului şi a mediului de afaceri local.
1.1.2 .
Corelarea
măsurii cu
analiza
diagnostic,
analiza SWOT
şi analiza de
nevoi
Măsura propusă vine în întâmpinarea următoarelor identificate în urma
analizei diagnostic, SWOT şi de nevoi din teritoriu:
• Ponderea mare a populaţiei implicate în agricultura de subzistenţă;
• Lipsa de performanţă economică a exploataţiilor agricole;
• Grad redus de asociere şi lipsa grupurilor de producători;
• Lipsa schemelor de calitate pentru produsele alimentare;
• Interesul scăzut al autorităţilor centrale în sprijinirea structurilor
asociative;
• Piedici legislative în comercializarea produselor agricole.
1.2. Contrib.
măsurii la ob.
de dezvoltare
rurală ale
Reg.1305/201
3, art. 4
Măsura contribuie la îndeplinirea următorului obiectiv de dezvoltare
rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013, art.4: (a) Favorizarea
competitivităţii agriculturii.
1.3.
Obiectivele
specifice
locale ale
măsurii
• OS.1: Protejarea produselor agricole şi agroalimentare, la nivel naţional
sau european, certificarea şi creşterea valorii adăugate a acestora, prin
aderarea la scheme de calitate;
• OS.2:Încurajarea înfiinţării de forme asociative în vederea realizării de
lanţuri scurte agroalimentare şi de strategii comune de marketing,
pentru promovarea produselor agricole şi agroalimentare locale;
• OS.3:Crearea de branduri şi pieţe locale, în sprijinul dezvoltării
turismului şi a mediului de afaceri local.
1.4.
Contribuţia
măsurii la
prioritatea/
priorităţile
(P) prevăzute
în Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
Măsura contribuie la realizarea următoarei priorităţi a UE în materie de
dezvoltare rurală, conform Reg. (UE) 1305 /2013, art.5: P3. Promovarea
organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea
produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în
agricultură.
1.5.
Coresponden-
ţa măsurii cu
articolele din
titlul III al
Reg. (UE)
1305/2013
Măsura propusă corespunde Articolului 16. Scheme de calitate pentru
produse agricole şi alimentare din Titlul III. Sprijinul pentru dezvoltarea
rurală al Regulamentului (UE) nr. 1305 /2013.
1.6.
Contribuţia
măsurii la un
DI principal,
prevăzut în
Măsura contribuie la domeniul de intervenţie DI 3A) Îmbunătățirea
competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a
acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de
calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al
promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de
Reg.1305/201
3, art. 5
aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al
organizațiilor interprofesionale.
1.7.
Contribuţia
măsurii la DI
secundare
Nu este cazul
1.8.
Contribuţia
măsurii la
obiectivele
transversale
ale Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
INOVARE
MEDIU ŞI CLIMĂ
Contribuţia măsurii la obiectivul de INOVARE este detaliată la 2.1.
Măsura contribuie la obiectivul transversal de MEDIU ŞI CLIMĂ întrucât
certificarea produselor agricole şi agroalimentare prin aderarea la
schemele de calitate presupune practicarea agriculturii într-o manieră
sustenabilă, cu respectarea principiilor de protecție a mediului şi
combatere a schimbărilor climatice.
1.9.
Complemen-
taritatea cu
alte măsuri
din SDL
Măsura M2/3A este complementară cu măsura M1/1C ,,Acţiuni de
informare, demonstrative şi formare profesională’’.
Beneficiarii direcţi (solicitanţi) ai sprijinului oferit prin măsura M2/3A vor
beneficia (ca grup ţintă) de acţiuni de informare/formare
profesională/mentorat în cadrul măsurii M1/1C.
1.10. Sinergia
cu alte măsuri
din SDL
Nu este cazul, măsura M2/3A fiind singura măsură din SDL care contribuie
la prioritatea P3.
2. Valoarea adăugată a măsurii
2.1.
Caracterul
inovator al
măsurii
Un prim aspect inovativ reiese din complementaritatea acestei măsuri cu
măsura M1/1C.
Caracterul inovator al măsurii derivă şi din faptul că sprijinul acordat prin
intermediul schemelor de calitate favorizează:
• Menţinerea identităţii şi specificului local al produselor tradiţionale
locale;
• Producţia unei game diversificate de produse tradiţionale locale de
calitate, cu impact pozitiv asupra economiei locale;
• Înfiinţarea de forme asociative / oragnizaţii de producători în vederea
realizării de lanţuri scurte agroalimentare şi de strategii comune de
marketing, pentru promovarea produselor tradiţionale locale;
• Crearea de branduri şi pieţe locale, în sprijinul dezvoltării turismului şi
a mediului de afaceri local.
2.2. Alte
elemente
care
generează
valoare
adăugată
Proiectele care vor fi finanţate în cadrul acestei măsuri vor aduce plus-
valoare teritoriului şi locuitorilor acestuia prin:
• Consolidarea identităţii agricole şi gastronomice a teritoriului;
• Creşterea numărului de ferme / exploataţii certificate;
• Creşterea numărului de produse agricole şi agroalimentare certificate;
• Creşterea numărului de branduri locale;
• Creşterea numărului de forme asociative din teritoriu;
• Creşterea accesului producătorilor la lanţurile agroalimentare.
3. Trimiteri la alte acte legislative
• Reg. (UE) nr. 1305/2013; Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015;
• Reg (UE) 1151/2012; Reg. (CE) 834/2007; Reg. (CE) 110/2008; Reg. (CEE) 1601/91; Reg.
(UE) 1308/2013; Reg. (UE) 1144/2014; Reg. (UE) 2015/1829; Reg. (UE) 2015/1831;
• ORDINUL 724/2013 privind atestarea produselor tradiționale.
4. Beneficiari direcţi / indirecţi (grup ţintă)
4.1.
Beneficiari
direcţi
• Fermieri şi organizaţii / grupuri de fermieri, constituite în forme
asociative cu personalitate juridică, inclusiv beneficiarii indirecţi (grupul
ţintă) ai măsurii M1/1C.
4.2.
Beneficiari
indirecţi
(finali)
• Operatori din domeniul turismului şi alimentaţiei publice din teritoriu;
• Comunităţile locale;
• Turiştii şi agenţii economici din raza pieţelor locale;
• UAT-urile beneficiare ale brandurilor locale.
5. Tip de sprijin:
RAMBURSAREA COSTURILOR ELIGIBLIE SUPORTATE ŞI PLĂTITE EFECTIV
În limita a 3000 euro / exploataţie sau schemă / an, pentru maxim 5 ani.
În conformitate cu art. 16, alin. (1), (3) şi (4) şi Anexa II din Reg. (UE) nr. 1305 din 2013,
se acordă un stimulent financiar anual de maxim 3000 Euro / exploataţie sau schemă pe o
perioadă de maxim 5 ani, pentru costurile fixe, respectiv: costurile de aderare la
schemele de calitate, cotizaţiile anuală, costurile aferente verificărilor periodice.
6. Tipuri de acţiuni eligibile şi neeligibile
6.1. Activităţi
eligibile şi
neeligibile
Activităţi eligibile: (cf. art. 16, alin (1) şi (2) din Reg. (UE) 1305/2013)
• Participarea pentru prima dată la schemele de calitate, instituite în
cadrul următoarelor regulamente şi dispoziţii:
o Reg (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și
alimentare;
o Reg. (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și
etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Reg. (CEE)
nr. 2092/91;
o Reg. (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului
privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția
indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului;
o Reg. (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului de stabilire a normelor generale
privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a
băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate
din produse vitivinicole;
o Partea II titlul II capitolul I secțiunea 2 din Regulamentul (UE) nr.
1308/2013 al Consiliului în ceea ce privește vinul.
• Participarea la schemele de calitate, inclusiv schemele de certificare a
exploatațiilor agricole, pentru produse agricole și alimentare sau pentru
bumbac, recunoscute de statul român;
• Participarea la scheme voluntare de certificare a produselor agricole
recunoscute de statul român ca aplicând orientările UE privind cele mai
bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor
agricole și alimentare;
• Organizarea de activități de informare și promovare puse în aplicare de
grupuri/ organizaţii de producători pe piața internă, privind produse
care fac obiectul unei scheme de calitate care beneficiază de sprijin.
Activităţi neeligibile:
• Promovarea mărcilor comerciale;
• Organizarea de activităţi de informare şi promovare asociate altor
produse decât cele care fac obiectul schemelor de calitate sprijinite.
6.2.
Cheltuieli
eligibile şi
neeligibile
Toate cheltuielile trebuie să fie rezonabile, justificate şi să corespundă
principiilor unei bune gestionări financiare, în special din punct de vedere
al raportului preţ-calitate. Toate cheltuielile aferente implementării
proiectelor trebuie să fie efectuate pe teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’.
Excepţie fac cheltuielile aferente acţiunilor de informare şi promovare a
produselor care fac obiectul schemelor de calitate (ex. participări la
târguri, expoziţii), care pot fi realizate şi în afara teritoriului.
Cheltuieli eligibile:
a) Costurile fixe, în valoare de 3000 Euro/exploataţie/an, timp de maxim
5 ani:
• Cheltuieli de aderare la scheme de calitate;
• Taxe de certificare;
• Cotizaţii / contribuţii anuale pentru participarea la scheme de calitate;
• Cheltuielile aferente controalelor periodice de certificare;
b) Costuri de informare şi promovare a produselor care fac obiectul
schemelor de calitate sprijinite:
• Organizarea de târguri / expoziţii;
• Participarea la târguri şi expoziţii;
• Informarea consumatorilor/promovarea produselor certificate.
Cheltuieli neeligibile:
• Costurile de promovare a altor produse, care nu fac obiectul schemelor
de calitate sprijinite;
• Costurile cu investiţiile;
• Costurile menţionate la art. 69 (3) din Reg. (UE) 1303/2013.
7. Condiţii de eligibilitate
• Solicitantul este persoană juridică, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’;
• Solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili;
• Solicitantul nu este în insolvență , faliment,lichidare sau incapacitate de plată;
• Solicitantul şi-a îndeplinit toate obligaţiile de plată către bugetul de stat.
8. Criterii de selecţie
Selecţia beneficiarilor se va face în baza unei proceduri transparente şi nediscriminatorie,
luând în considerare următoarele principii:
• Principiul nivelului calitativ al cererii de finanţare / planului de afaceri;
• Principiul relevanţei acţiunilor în raport cu necesităţile teritoriului identificate în SDL;
• Principiul eficienţei utilizării fondurilor;
• Principiul sustenabilităţii schemelor de calitate (implementare minim 3 ani)
• Principiul parteneriatelor şi promovării formelor asociative;
• Principiul inovării şi utilizării TIC;
• Principiul asigurării egalităţii de şanse;
• Principiul protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice.
9. Sume (aplicabile) şi rata sprijinului
Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este sub forma unui stimulent financiar
anual în valoare de 3000 Euro/exploataţie sau schemă de calitate/an, pe o perioadă de
maxim 5 ani, pentru costurile fixe. Rata sprijninului pentru costurile fixe ste de 100%.
Costurile activităţilor de informare şi promovare a produselor care fac obiectul
schemelor de calitate beneficiază de o rată de sprijin de 70%.
Cuantumul sprijinului este cuprins între 10.000 şi 18.000 Euro
10. Indicatori de monitorizare
10.1.
Indicatori
specifici DI
• Cheltuieli publice totale: 196.895,98 Euro
• Nr.de locuri de muncă create: 5
• Nr. de exploatații agricole care primesc sprijin pentru participarea la
sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare
scurte, precum și la grupuri /organizații de producători: 10
10.2.
Indicatori
suplimentari
• Nr. produselor locale certificate: 10
• Nr. de forme asociative noi înfiinţate: 5;
• Nr. de acţiuni de informare şi promovare a produselor certificate
organizate, inclusiv târguri / expoziţii: 10.
MĂSURA M3.1/6A:
,, Înfiinţarea activităţilor non-agricole’’
Denumirea
măsurii Înfiinţarea activităţilor non-agricole
Codul măsurii M3.1/6A
Tipul măsurii
INVESTIŢII
SERVICII
SPRIJIN FORFETAR
1. Descrierea generală a măsurii
1.1. Justificare
1.1.1.
Necesitatea
măsurii
Implementarea acestei măsuri este necesară în vederea dezvoltării
mediului de afaceri şi a economiei rurale, prin susţinerea financiară
acordată atât în vederea înfiinţării de noi întreprinderi non-agricole, cât şi
dezvoltării, modernizării sau diversificării activităţii întreprinderilor
existente, în domenii non-agricole.
Măsura M3.1/6A contribuie la:
• Diversificarea economiei rurale şi a serviciilor oferite populaţiei;
• Creşterea oportunităţilor de ocupare a populaţiei rurale în domenii non-
agricole;
• Creşterea nivelului de trai şi a veniturilor populaţiei rurale, în vederea
combaterii sărăciei şi excluziunii socio-profesionale.
Sprijinul oferit prin această măsură contribuie pozitiv şi la dezvoltarea
turismului, a serviciilor pentru populaţia rurală, precum şi la menţinerea
şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale.
1.1.2 .
Corelarea
măsurii cu
analiza
Măsura propusă vine în întâmpinarea următoarelor identificate în urma
analizei diagnostic, SWOT şi de nevoi din teritoriu:
• Existenţa zonelor sărace (IDUL < 55) în teritoriu;
• Procentul foarte mic de salariaţilor raportat la populaţia totală (12%);
diagnostic,
analiza SWOT
şi analiza de
nevoi
• Procentul şomerilor înregistraţi la AJOFM raportat la populaţia totală din
teritoriu este foarte ridicat (25%);
• Ponderea mare a populaţiei inactive şi a celei implicate în agricultura de
subzistenţă;
• Pericolul sărăciei şi excluziunii socio-profesionale;
• Migrarea forţei de muncă;
• Lipsa serviciilor medicale de urgenţă şi a celor de îngrijire la domiciliu;
• Structuri turistice insuficiente;
• Birocraţia excesivă pentru înfiinţarea de noi întreprinderi;
• Dezinteresul manifestat de autorităţile judeţene în sprijinirea
investitorilor din mediul rural;
• Lipsa politicilor de atragere a investiţiilor private.
1.2. Contrib.
măsurii la ob.
de dezvoltare
rurală ale
Reg.1305/201
3, art. 4
Măsura contribuie la îndeplinirea următorului obiectiv de dezvoltare
rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013, art.4: (c) Obţinerea unei
dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor şi comunităţilor rurale,
inclusiv crearea şi menţinerea de locuri de muncă.
1.3.
Obiectivele
specifice
locale ale
măsurii
• OS.1: Creşterea numărului de micro-întreprinderi şi întreprinderi mici
din teritoriu, care activează în sectoare non-agricole;
• OS.2: Crearea de noi locuri de muncă, în domenii non-agricole, în
teritoriu;
• OS.3: Diversificarea economiei rurale şi a serviciilor oferite populaţiei
teritoriului;
• OS.4:Încurajarea menţinerii şi dezvoltării activităţilor meşteşugăreşti
tradiţionale.
1.4.
Contribuţia
măsurii la
prioritatea/
priorităţile
(P) prevăzute
în Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
Măsura contribuie la realizarea următoarei priorităţi a UE în materie de
dezvoltare rurală, conform Reg. (UE) 1305 /2013, art.5: P6. Promovarea
incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele
rurale.
1.5.
Coresponden-
ţa măsurii cu
articolele din
titlul III al
Reg. (UE)
1305/2013
Măsura propusă corespunde Articolului 19. Dezvoltarea exploataţiilor şi
a întreprinderilor, alineatul (1), litera (a), punctul (ii), din Titlul III.
Sprijinul pentru dezvoltarea rurală al Regulamentului (UE) nr. 1305 /2013.
1.6.
Contribuţia
măsurii la un
DI principal,
Măsura contribuie la domeniul de intervenţie DI 6A) Facilitarea
diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici,
precum și crearea de locuri de muncă.
prevăzut în
Reg.1305/201
3, art. 5
1.7.
Contribuţia
măsurii la DI
secundare
Nu este cazul
1.8.
Contribuţia
măsurii la
obiectivele
transversale
ale Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
INOVARE
Contribuţia măsurii la obiectivul de INOVARE este detaliată la punctul 2.1.
1.9.
Complemen-
taritatea cu
alte măsuri
din SDL
Măsura M3.1/6A este complementară cu măsura M3.2/6A ,,Investiţii
pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole’’.
Beneficiarii (solicitanţii) sprijinului oferit prin măsura M3.1/6A, după
înfiinţarea activităţilor non-agricole vor putea să îşi dezvolte aceste
activităţi, beneficiind şi de sprijinul oferit pentru investiţii non-agricole în
cadrul măsurii M3.2/6A.
1.10. Sinergia
cu alte măsuri
din SDL
Măsura M3.1/6A contribuie împreună cu măsurile M3.2/6A, M3.3/6B, şi
M3.4/6B la prioritatea P6.
2. Valoarea adăugată a măsurii
2.1.
Caracterul
inovator al
măsurii
Un prim aspect inovativ reiese din complementaritatea acestei măsuri cu
măsura M3.2/A şi sinergia acesteia cu măsurile M3.2/A, M3.3/B, M3.4/B.
Caracterul inovator al măsurii derivă şi din faptul că sprijinul acordat
încurajează:
• Diversificarea serviciilor oferite populaţiei rurale, prin înfiinţarea
activităţilor non-agricole;
• Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale;
• Dezvoltarea turismului local, prin prestarea de servicii turistice;
• Reducerea gradului de dependenţă a populaţiei faţă de sectorul agricol
şi, respectiv, obţinerea de venituri alternative.
2.2. Alte
elemente
care
generează
valoare
adăugată
Proiectele care vor fi finanţate în cadrul acestei măsuri vor aduce plus-
valoare teritoriului şi locuitorilor acestuia prin:
• Creşterea numărului de întreprinderi şi întreprinderi mici care activează
în sectoare non-agricole;
• Creşterea numărului de locuri de muncă în sectoarele non-agricole;
• Creşterea şi diversificarea ofertei de servcii oferite populaţiei rurale.
3. Trimiteri la alte acte legislative
• Reg. (UE) nr. 1303 / 2013; Reg. (UE) nr. 1305/2013; Reg. (CE) nr. 1407/2013;
• Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015; Ordinul 65/2013; Legea 31/1990; Legea 346/2004;
OUG 6/2011; OG 44/2008; Strategia Naţională de Competitivitate.
4. Beneficiari direcţi / indirecţi (grup ţintă)
4.1.
Beneficiari
direcţi
• Fermieri sau membrii unei gospodării agricole care îşi diversifică
activitatea agricolă prin înfiinţarea unei activităţi non-agricole pentru
prima dată (autorizaţi cu statut minim de PFA);
• Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici existente, care îşi propun
activităţi non-agricole pe care nu le-au mai efectuat până la data
aplicării pentru sprijin;
• Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici noi, înfiinţate în anul depunerii
aplicaţiei de finanţare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali
consecutivi, care nu au desfăşurat activităţi până în momentul depunerii
acesteia (start-ups).
4.2.
Beneficiari
indirecţi
(finali)
• Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;
• Comunităţile locale care beneficiază de noi servicii;
• Turiştii care beneficiază de noile servicii turistice.
5. Tip de sprijin:
SUMĂ FORFETARĂ
Sumă fixă, în valoare de 30.000 euro, indiferent de tipul investiţiei.
Sprijinul acordat va respecta Reg. (CE) nr. 1407/2013 cu privire la sprijinul de minimis,
respectiv, nu va depăşi 200.000 euro/beneficiar pe 3 ani fiscali.
6. Tipuri de acţiuni eligibile şi neeligibile
6.1. Activităţi
eligibile şi
neeligibile
Activităţi eligibile:
Înfiinţarea de noi activităţi non-agricole, în teritoriu, pe baza unui Plan de
Afaceri care trebuie să includă cel puţin următoarele:
• Prezentarea situaţiei economice iniţiale a solicitantului (datele
solicitantului, aria de cuprindere a activității, forma juridică a
solicitantului, abilități profesionale, istoricul întreprinderii, facilități de
producție, dotarea);
• Prezentarea etapelor şi obiectivelor propuse pentru dezvoltarea noilor
activităţi ale solicitantului (planificarea îndeplinirii acestora, riscurile
de implementare, standarde și norme europene legate de protecția
muncii și de mediu);
• Prezentarea detaliată a acțiunilor şi resurselor aferente (materiale,
umane şi financiare) necesare pentru dezvoltarea activităţilor
beneficiarului, cum ar fi investiţiile, formarea sau consilierea, care să
contribuie la dezvoltarea activităţilor întreprinderii, inclusiv crearea sau
dezvoltarea de noi abilităţi/competenţe ale angajaţilor.
Beneficiarul poate solicita modificarea Planului de Afaceri de două ori în
perioada de implementare a acestuia, în baza unei justificări
fundamentate, care să nu conducă la modificarea obiectivelor, criteriilor
de eligibilitate și selecție.
Activităţi neeligibile:
• Activităţile agricole.
6.2.
Cheltuieli
eligibile şi
neeligibile
Toate cheltuielile trebuie să fie rezonabile, justificate şi să corespundă
principiilor unei bune gestionări financiare, în special din punct de vedere
al raportului preţ-calitate. Toate cheltuielile aferente implementării
proiectelor trebuie să fie efectuate în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’.
Cheltuieli eligibile:
• Toate cheltuielile propuse în Planul de Afaceri, inclusiv capitalul de lucru
şi capitalizarea întreprinderii şi activităţile relevante pentru
implementarea corectă a Planului de Afaceri aprobat, pot fi eligibile,
indiferent de natura acestora.
Cheltuieli neeligibile:
• Cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje şi echipamente agricole;
• Costurile menţionate la art. 69 (3) din Reg. (UE) 1303/2013.
7. Condiţii de eligibilitate
• Solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili;
• Solicitantul nu este în insolvență, faliment,lichidare sau incapacitate de plată;
• Solicitantul şi-a îndeplinit toate obligaţiile de plată către bugetul de stat;
• Solicitantul nu este înregistrat în Registrul debitorilor AFIR, nu are contracte de finanţare
cu AFIR încheiate din propria iniţiativă şi nu se află în litigii cu AFIR;
• Solicitantul trebuie să aibă capital 100% privat;
• Solicitantul trebuie să aibă sediul şi să îşi desfăşoare activitatea în teritoriu;
• Solicitanţii fermieri sau membri ai unei gospodării agricole trebuie să fie autorizaţi cu
statut minim de PFA;
• Solicitanţii fermieri sau membri ai unei gospodării agricole îşi demonstrează activitatea
agricolă prin înregistrarea obligatorie, de către solicitant, în Registrul Unic de Identificare
– APIA sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA sau Registrul agricol (la Primarie) cu
minimum 12 luni consecutive înaintea depunerii Cererii de finanţare;
• Solicitanţii micro-întreprinderi trebuie să aibă maxim 9 salariaţi;
• Solicitanţii întreprinderi mici trebuie să aibă 10-49 salariaţi;
• Solicitantul trebuie să prezinte un Plan de Afaceri pt. desfăşurarea activităţilor non-
agricole;
• Sediul social şi punctul de lucru în care se va desfăşura activitatea non-agricolă trebuie
să fie situate în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’;
• Implementarea Planului de Afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult 9 luni de la
data deciziei de acordare a sprijinului;
• Solicitantul trebuie să creeze minim 2 noi locuri de muncă şi să le menţină pe toată durata
implementării.
8. Criterii de selecţie
Selecţia beneficiarilor se va face în baza unei proceduri transparente şi nediscriminatorie,
luând în considerare următoarele principii:
• Principiul relevanţei acţiunilor în raport cu necesităţile teritoriului identificate în SDL;
• Principiul eficienţei utilizării fondurilor;
• Principiul sustenabilităţii planurilor de afaceri (menţinere minim 3 ani);
• Principiul diversificării activității agricole a fermierilor/membrilor gospodăriei agricole
către activități non-agricole;
• Principiul prioritizării sectoarelor cu potențial de creștere;
• Principiul prioritizării activităților agroturistice desfășurate în zonele cu potențial
turistic ridicat/ destinații ecoturistice/ zonele cu arii naturale protejate;
• Principiul stimulării unui nivel ridicat de calitate al Planului de Afaceri, care va fi stabilit
în funcție de producția comercializată sau activitățile prestate;
• Principiul prioritizării numărului crescut de locuri de muncă nou create;
• Principiul inovării şi utilizării TIC;
• Principiul asigurării egalităţii de şanse;
• Principiul protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice.
9. Sume (aplicabile) şi rata sprijinului
Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este sub forma unei sume forfetare în
valoare fixă de 30.000 Euro/proiect.
Rata sprijinului este de 100% şi se acordă în două tranşe, astfel:
• 70% din cunatumul sprijinului după semnarea Contractului de Finanţare;
• 30% din cunatumul sprijinului se va acorda cu condiția respectării Planului de Afaceri,
fără a depăși 5 ani de la încheierea Contractului de Finanțare.
10. Indicatori de monitorizare
10.1.
Indicatori
specifici DI
• Cheltuieli publice totale: 270.000 Euro
• Nr.de locuri de muncă create: 12
10.2.
Indicatori
suplimentari
• Nr. activităţi non-agricole înfiinţate: 6
• Ponderea beneficiarilor sprijiniţi care depun proiecte pe măsura M3.2/A:
33%.
MĂSURA M3.2/6A:
,, Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole’’
Denumirea
măsurii Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole
Codul măsurii M3.2/6A
Tipul măsurii
INVESTIŢII
SERVICII
SPRIJIN FORFETAR
1. Descrierea generală a măsurii
1.1. Justificare
1.1.1.
Necesitatea
măsurii
Scopul sprijinului acordat prin această măsură este de a stimula economia
rurală şi mediul de afaceri din teritoriu, atât prin creşterea numărului de
activităţi non-agricole desfăşurate în aceste zone, cât şi prin dezvoltarea
activităţilor non-agricole existente.
Astfel, măsura M3.2/6A contribuie la:
• Crearea de locuri de muncă în teritoriu în domenii non-agricole;
• Crearea de alternative ocupaţionale şi creşterea veniturilor populaţiei
rurale pentru reducerea disparităţilor dintre mediul rural şi urban;
• Diversificarea economiei rurale prin practicarea de activităţi non-
agricole, acordându-se prioritate sectoarelor cu potenţial ridicat de
dezvoltare, în conformitate cu Strategia Naţională de Competitivitate.
1.1.2 .
Corelarea
măsurii cu
analiza
diagnostic,
analiza SWOT
Măsura propusă vine în întâmpinarea următoarelor identificate în urma
analizei diagnostic, SWOT şi de nevoi din teritoriu:
• Existenţa zonelor sărace (IDUL < 55) în teritoriu;
• Procentul foarte mic de salariaţilor raportat la populaţia totală (12%);
• Procentul şomerilor înregistraţi la AJOFM raportat la populaţia totală din
teritoriu este foarte ridicat (25%);
şi analiza de
nevoi
• Ponderea mare a populaţiei inactive şi a celei implicate în agricultura de
subzistenţă;
• Pericolul sărăciei şi excluziunii socio-profesionale;
• Migrarea forţei de muncă şi în special a tinerilor în mediul urban;
• Lipsa centrelor şi serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice;
• Lipsa centrelor şi serviciilor de sprijinire a grupurilor defavorizate,
inclusiv minorităţile etnice;
• Cabinete stomatologice şi puncte farmaceutice insuficiente;
• Lipsa cabinetelor medicale de specialitate şi ambulatoriilor;
• Lipsa serviciilor medicale de urgenţă şi a celor de îngrijire la domiciliu;
• Lipsa tehnologiilor şi echipamentelor medicale moderne în unităţile
sanitare;
• Creşterea ratei de incidenţă a îmbolnăvirilor şi deceselor în rândul
locuitorilor din cauza serviciilor medicale precare;
• Structuri turistice insuficiente;
• Scăderea numărului de turişti din teritoriu în condiţiile în care oferta de
servicii nu se îmbunătăţeşte calitativ;
• Lipsa locurilor de muncă în domenii non-agricole;
• Lipsa politicilor de atragere a investiţiilor private.
1.2. Contrib.
măsurii la ob.
de dezvoltare
rurală ale
Reg.1305/201
3, art. 4
Măsura contribuie la îndeplinirea următorului obiectiv de dezvoltare
rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013, art.4: (c) Obţinerea unei
dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor şi comunităţilor rurale,
inclusiv crearea şi menţinerea de locuri de muncă.
1.3.
Obiectivele
specifice
locale ale
măsurii
• OS.1: Creşterea numărului de activităţi non-agricole desfăşurate în
teritoriu pentru dezvoltarea mediului de afaceri;
• OS.2: Dezvoltarea activităţilor non-agricole existente în teritoriu pentru
reducerea disparităţilor dintre mediul rural şi urban;
• OS.3: Diversificarea activităţilor economice ale fermierilor sau
membrilor gospodăriilor agricole prin practicarea de activități
neagricole, în vederea creșterii veniturilor și creării de alternative
ocupaționale
• OS.4: Crearea de noi locuri de muncă, în domenii non-agricole, în
teritoriu şi menţinerea celor existente.
1.4.
Contribuţia
măsurii la
prioritatea/
priorităţile
(P) prevăzute
în Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
Măsura contribuie la realizarea următoarei priorităţi a UE în materie de
dezvoltare rurală, conform Reg. (UE) 1305 /2013, art.5: P6. Promovarea
incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele
rurale.
1.5.
Coresponden-
ţa măsurii cu
articolele din
titlul III al
Reg. (UE)
1305/2013
Măsura propusă corespunde Articolului 19. Dezvoltarea exploataţiilor şi
a întreprinderilor, alineatul (1), litera (b), din Titlul III. Sprijinul pentru
dezvoltarea rurală al Regulamentului (UE) nr. 1305 /2013.
1.6.
Contribuţia
măsurii la un
DI principal,
prevăzut în
Reg.1305/201
3, art. 5
Măsura contribuie la domeniul de intervenţie DI 6A) Facilitarea
diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici,
precum și crearea de locuri de muncă.
1.7.
Contribuţia
măsurii la DI
secundare
Nu este cazul
1.8.
Contribuţia
măsurii la
obiectivele
transversale
ale Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
INOVARE
MEDIU ŞI CLIMĂ
Contribuţia măsurii la obiectivul de INOVARE este detaliată la punctul 2.1.
Măsura contribuie la obiectivul transversal de MEDIU ŞI CLIMĂ întrucât
presupune realizarea unor investiţii precedate de o evaluare a impactului
preconizat asupra mediului, precum şi respectarea cerinţelor de mediu
specifice investiţiilor turistice realizate în perimetrul ariilor naturale
protejate.
1.9.
Complemen-
taritatea cu
alte măsuri
din SDL
Măsura M3.2/6A este complementară cu măsura M3.1/6A ,,Înfiinţarea
activităţilor non-agricole’’.
O parte din beneficiarii (solicitanţii) sprijinului oferit prin măsura M3.2/6A
care îşi dezvoltă activităţile non-agricole existente au beneficiat anterior
şi de sprijinul oferit pentru înfiinţarea acestor activităţi, prin măsura
M3.1/6A.
1.10. Sinergia
cu alte măsuri
din SDL
Măsura M3.2/6A contribuie împreună cu măsurile M3.1/6A, M3.3/6B, şi
M3.4/6B la prioritatea P6.
2. Valoarea adăugată a măsurii
2.1.
Caracterul
inovator al
măsurii
Un prim aspect inovativ reiese din complementaritatea acestei măsuri cu
măsura M3.1/A şi sinergia acesteia cu măsurile M3.1/A, M3.3/B, M3.4/B.
Caracterul inovator al măsurii derivă şi din faptul că sprijinul acordat
încurajează:
• Producerea şi comercializarea produselor non-agricole;
• Creşterea calităţii activităţilor tradiţionale non-agricole;
• Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor oferite populaţiei rurale
(medicale, sociale, reparaţii, consultanţă, TIC, administrative etc);
• Dezvoltarea infrastucturii turistice.
2.2. Alte
elemente
care
generează
valoare
adăugată
Proiectele care vor fi finanţate în cadrul acestei măsuri vor aduce plus-
valoare teritoriului şi locuitorilor acestuia prin:
• Creşterea numărului de întreprinderi şi întreprinderi mici care activează
în sectoare non-agricole;
• Creşterea numărului de locuri de muncă în sectoarele non-agricole;
• Creşterea şi diversificarea ofertei de servcii oferite populaţiei rurale.
3. Trimiteri la alte acte legislative
• Reg. (UE) nr. 1303 / 2013; Reg. (UE) nr. 1305/2013; Reg. (CE) nr. 1407/2013;
• Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015; Ordinul 65/2013; Legea 31/1990; Legea 346/2004;
OUG 6/2011; OG 44/2008; O 65/2013; Strategia Naţională de Competitivitate.
4. Beneficiari direcţi / indirecţi (grup ţintă)
4.1.
Beneficiari
direcţi
• Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici non-agricole existente sau nou-
înfiinţate (start-ups);
• Fermieri sau membrii unei gospodării agricole (autorizaţi cu statut minim
de PFA) care îşi diversifică activitatea agricolă prin dezvoltare unei
activităţi non-agricole .
4.2.
Beneficiari
indirecţi
(finali)
• Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;
• Angajaţii structurilor care se dezvoltă prin intermediul investiţiilor;
• Comunităţile locale care beneficiază de noi servicii sau servicii
îmbunătăţite datorate ;
• Turiştii care beneficiază de noile structuri înfiinţate.
5. Tip de sprijin:
RAMBURSAREA COSTURILOR ELIGIBILE SUPORTATE ŞI PLĂTITE EFECTIV
6. Tipuri de acţiuni eligibile şi neeligibile
6.1. Activităţi
eligibile şi
neeligibile
Activităţi eligibile:
• Investiţii pentru producerea şi comercializarea produselor non-agricole
(fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, marochinărie, produselor
chimice, farmaceutice, prelucrarea produselor lemnoase);
• Industrie metalurgică, fabricare de construcții metalice, mașini, utilaje
și echipamente (produse electrice, electronice);
• Investiţii pentru activităţi meşteşugăreşti non-agricole (artizanat,
olărit, brodat, prelucrarea fierului, lânii, pieii, lemnului);
• Investiţii legate de furnizarea de servicii (medicale, sociale, sanitar-
veterinare; reparaţii maşini, unelte, obiecte casnice; consultanţă,
contabilitate, audit; TIC; tehnice, administrative);
• Investiţii pentru infrastuctura turistică (unităţi agro-turistice, activităţi
de agrement);
• Investiţii pentru producţia de combustibil din biomasă.
Activităţi neeligibile:
• Prestarea de servicii agricole;
• Procesarea şi comercializarea produselor din Anexa I din Tratat;
• Producţia de electricitate din biomasă ca şi activitate economică.
6.2.
Cheltuieli
Toate cheltuielile trebuie să fie rezonabile, justificate şi să corespundă
principiilor unei bune gestionări financiare, în special din punct de vedere
eligibile şi
neeligibile
al raportului preţ-calitate. Toate cheltuielile aferente implementării
proiectelor trebuie să fie efectuate în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’.
Cheltuieli eligibile:
Cheltuielile aferente investiţiilor propuse, respectiv:
• Construcţia, extinderea, modernizarea şi dotarea clădirilor;
• Achiziţionarea de utilaje, instalaţii şi echipamente noi;
• Achiziţionarea de software, brevete, mărci, drepturi de autor
Cheltuieli neeligibile:
• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente agricole;
• Procesarea şi comercializarea produselor prevăzute în Anexa I din Tratat;
• Achiziţionarea de bunuri şi echipamente ,,second hand’’;
• Achiziţionarea mijloacelor de transport pt uz personal / transport pers;
• Costurile menţionate la art. 69 (3) din Reg. (UE) 1303/2013;
• Cheltuieli specifice de înființare și funcționare a întreprinderilor
(obținerea avizelor de funcționare, taxe de autorizare, salarii angajați,
costuri administrative)
7. Condiţii de eligibilitate
• Solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili;
• Solicitantul nu este în insolvență, faliment,lichidare sau incapacitate de plată;
• Solicitantul şi-a îndeplinit toate obligaţiile de plată către bugetul de stat;
• Solicitantul nu este înregistrat în Registrul debitorilor AFIR, nu are contracte de finanţare
cu AFIR încheiate din propria iniţiativă şi nu se află în litigii cu AFIR;
• Solicitantul trebuie să aibă capital 100% privat;
• Solicitantul trebuie să aibă sediul şi să îşi desfăşoare activitatea în teritoriu;
• Solicitanţii fermieri sau membri ai unei gospodării agricole sunt înregistraţi, cu minimum
12 luni consecutive înaintea de solicitarea sprijinului, în Registrul Unic de Identificare–
APIA/Registrul exploatațiilor – ANSVSA / Registrul agricol (la Primarie);
• Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanţarea investiţiei;
• Solicitantul trebuie să prezinte o documentaţie tehnico-economică pe baza căreia să
demonstreze viabilitatea economică a investiţiei;
• Investiţia trebuie să fie situată în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’;
• Investiţia va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului și dacă
aceasta poate avea efecte negative asupra mediului;
• Solicitantul nou-înfiinţat trebuie să creeze minim 1 loc nou locuri de muncă şi să îl
menţină pe toată durata implementării;
• Solicitantul microîntreprindere / întreprindere mică existentă trebuie să menţină toate
locurile de muncă existente la data aplicării, pe toată durata de implementare.
8. Criterii de selecţie
Selecţia beneficiarilor se va face în baza unei proceduri transparente şi nediscriminatorie,
luând în considerare următoarele principii:
• Principiul relevanţei acţiunilor în raport cu necesităţile teritoriului identificate în SDL;
• Principiul eficienţei utilizării fondurilor;
• Principiul sustenabilităţii planurilor de afaceri (menţinere minim 3 ani);
• Principiul diversificării activității agricole a fermelor către activități non-agricole;
• Principiul prioritizării sectoarelor cu potențial de creștere;
• Principiul prioritizării activităților agroturistice desfășurate în zonele cu potențial
turistic ridicat/ destinații ecoturistice/ zonele cu arii naturale protejate;
• Principiul derulării activităţilor anterioare pentru demonstrarea unui bun management;
• Principiul prioritizării numărului crescut de locuri de muncă nou create;
• Principiul inovării şi utilizării TIC;
• Principiul asigurării egalităţii de şanse;
• Principiul protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice.
9. Sume (aplicabile) şi rata sprijinului
Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 70% din totalul cheltuielilor
eligibile. Rata de sprijin se majorează la 90% pentru solicitanţii care desfăşoară activităţi
de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare sau agroturism sau pentru fermierii care
îşi diversifică activitatea agricolă. Nu există rate intermediare.
Cuantumul sprijinului este cuprins între 20.000 şi 40.000 Euro.
10. Indicatori de monitorizare
10.1.
Indicatori
specifici DI
• Cheltuieli publice totale: 279.825,94 Euro
• Nr.de locuri de muncă create: 6
10.2.
Indicatori
suplimentari
• Nr. total investiţii pentru dezvoltarea activităţilor nonagricole: 6
• Nr. de investiţii pentru producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare,
agroturism sau pentru fermierii care îşi diversifică activitatea agricolă: 2
MĂSURA M3.3/6B:
,, Investiţii pentru progresul satelor’’
Denumirea
măsurii Investiţii pentru progresul satelor
Codul măsurii M3.3/6B
Tipul măsurii
INVESTIŢII
SERVICII
SPRIJIN FORFETAR
1. Descrierea generală a măsurii
1.1. Justificare
1.1.1.
Necesitatea
măsurii
Dezvoltarea socio-economică durabilă a teritoriului este strâns legată de
dezvoltarea şi modernizarea infrastucturii la scară mică şi, implicit, a
serviciilor locale de bază oferite populaţiei rurale.
Scopul sprijinului acordat prin această măsură este de a îmbunătăţi
condiţiile de trai pentru populaţia teritoriului şi de a reduce fenomenul de
depopulare din teritoriu, prin reducerea decalajelor urban-rural.
Măsura M3.3/6B contribuie la:
• Dezvoltarea infrastucturii de bază la scară mică şi a serviciilor oferite,
reflectate în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rurale;
• Dezvoltarea mediului de afaceri, prin creşterea numărului de investitori
şi a turismului local, ca urmare a infrastucturii de bază îmbunătăţite;
• Conservarea moştenirii rurale şi a tradiţiilor locale;
• Crearea de noi locuri de muncă în teritoriu.
1.1.2 .
Corelarea
măsurii cu
analiza
diagnostic,
analiza SWOT
şi analiza de
nevoi
Măsura propusă vine în întâmpinarea următoarelor identificate în urma
analizei diagnostic, SWOT şi de nevoi din teritoriu:
• Infrastuctură rutieră slab dezvoltată şi starea precară a drumurilor;
• Lipsa reţelei de canalizare în majoritatea localităţilor;
• Tendinţa de scădere a numărului de şcoli şi absolvenţi din teritoriu;
• Lipsa unităţilor de învăţământ preşcolar şi învăţământ liceal;
• Procentul foarte mic de salariaţilor (12%) şi foarte mare al şomerilor
înregistraţi la AJOFM (25%), raportat la populaţia totală;
• Lipsa corelării pregătirii şcolare cu cerinţele de pe piaţa muncii;
• Migrarea forţei de muncă şi în special a tinerilor în mediul urban;
• Insufienta promovare turistică a zonei, inclusiv sub aspectul
patrimoniului arhitectural şi cultural;
• Prezenţă turistică redusă din cauza accesului dificil în unele zone şi a
infrastucturii de bază slab dezvoltate;
• Capacitatea redusă a bugetelor autorităţilor publice locale pentru
proiecte de infrastuctură;
• Lipsa investiţiilor private din cauza infrastucturii slab dezvoltate;
• Riscul de desfiinţare a ONG-urilor care oferă servicii educaţionale din
cauza lipsei de fonduri, venituri.
1.2. Contrib.
măsurii la ob.
de dezvoltare
rurală ale
Reg.1305/201
3, art. 4
Măsura contribuie la îndeplinirea următorului obiectiv de dezvoltare
rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013, art.4: (c) Obţinerea unei
dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor şi comunităţilor rurale,
inclusiv crearea şi menţinerea de locuri de muncă.
1.3.
Obiectivele
specifice
locale ale
măsurii
• OS.1: Creşterea numărului de locuitori din teritoriu care beneficiază de
infrastuctură de bază îmbunătăţită;
• OS.2: Creşterea numărului de turişti şi investitori, ca urmare a
infrastucturii îmbunătăţite, inclusiv turistică şi de agrement publică;
• OS.3: Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor oferite populaţiei
rurale, ca urmare a infrastucturii de bază îmbunătăţite;
• OS.4: Conservarea patrimoniului cultural şi natural al teritoriului;
• OS.5: Crearea de noi locuri de muncă.
1.4.
Contribuţia
măsurii la
prioritatea/
priorităţile
(P) prevăzute
în Reg. (UE)
1305/2013
Măsura contribuie la realizarea următoarei priorităţi a UE în materie de
dezvoltare rurală, conform Reg. (UE) 1305 /2013, art.5: P6. Promovarea
incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele
rurale.
1.5.
Coresponden-
ţa măsurii cu
art. din titlul
Măsura propusă corespunde Articolului 20. Servicii de bază şi reînnoirea
satelor în zonele rurale, alineatul (1), literele (a), (b), (d), (e) şi (f), din
Titlul III. Sprijinul pentru dezvoltarea rurală al Regulamentului (UE) nr.
1305 /2013.
III al Reg.
1305/2013
1.6.
Contribuţia
măsurii la un
DI principal cf
Reg.1305/201
3, art. 5
Măsura contribuie la domeniul de intervenţie DI 6B) Încurajarea
dezvoltării locale în zonele rurale.
1.7.
Contribuţia
măsurii la DI
secundare
Nu este cazul.
1.8.
Contribuţia
măsurii la
obiectivele
transversale
ale Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
INOVARE
MEDIU ŞI CLIMĂ
Contribuţia măsurii la obiectivul de INOVARE este detaliată la punctul 2.1.
Măsura contribuie la obiectivul transversal de MEDIU ŞI CLIMĂ întrucât
investiţiile realizate presupun o asumare a angajamentelor de mediu şi a
provocărilor privind schimbările climatice. Investiţiile în infrastuctura de
apă/apă uzată contribuie la: îmbunătățirea calității apei potabile,
reducerea pierderilor de apă din sisteme învechite şi a poluării cauzate de
încărcătura organică din gospodăriile rurale. Elaborarea şi actualizarea
planurilor de dezvoltare a localităţilor si de protecţie a zonelor Natura 2000
implică respectarea principiilor de protecție a mediului şi combatere a
schimbărilor climatice.
1.9.
Complemen-
taritatea cu
alte măsuri
Nu este cazul.
1.10. Sinergia
cu alte măsuri
Măsura M3.3/6B contribuie împreună cu măsurile M3.1/6A, M3.2/6A, şi
M3.4/6B la prioritatea P6.
2. Valoarea adăugată a măsurii
2.1.
Caracterul
inovator al
măsurii
Un prim aspect inovativ reiese din sinergia acestei măsuri cu măsurile
M3.1/A, M3.2/A, M3.4/B.Caracterul inovator al măsurii derivă şi din faptul
că sprijinul acordat investiţiilor în infrastuctura şi serviciile locale
încurajează:
• Creşterea numărului de investitori şi dezvoltarea mediului de afaceri;
• Creşterea numărului de turişti cu impact pozitiv în economia rurală;
• Îmbunătăţirea pregătirii educaţionale a tinerei generaţii;
• Îmbunătăţirea incluziunii sociale, îndeosebi a grupurilor defavorizate;
• Creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi reducerea fenomenului de
depopulare.
2.2. Alte
elemente
care
generează
• Creşterea numărului de locuitori din teritoriu care beneficiază de
infrastuctură de bază îmbunătăţită;
• Creşterea şi diversificarea ofertei de servicii educaţionale, de agrement
şi culturale oferite populaţiei rurale;
• Creşterea numărului de turişti şi investitori din teritoriu;
valoare
adăugată
• Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia rurală;
• Sporirea atractivităţii teritoriului.
3. Trimiteri la alte acte legislative
• Reg. (UE) nr. 1303 / 2013; Reg. (UE) nr. 1305/2013; Reg. (UE) nr. 1407/2013; Reg. (UE)
nr. 480/2014; Legea nr. 215/2001;
• OG 43/1997; Legea nr.1/2011; HG nr. 866/2008; Legea nr. 263/2007; Legea nr. 422/2001;
HG 28/2008; OUG 34/2006; Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015.
4. Beneficiari direcţi / indirecţi (grup ţintă)
4.1.
Beneficiari
direcţi
• Comunele şi asociaţiile acestora, conform legislaţiei în vigoare;
• Unități de învățământ publice/private;
• Unităţile de cult recunoscute de lege. .
4.2.
Beneficiari
indirecţi
(finali)
• Populaţia rurală, care beneficiază de infrastuctură de bază şi servicii
locale îmbunătăţite;
• Elevii/tinerii, beneficiari ai investiţiilor în infrastucturi educaţionale;
• Turiştii care vizitează teritoriul;
• Investitorii/mediul de afaceri local şi societatea civilă din teritoriu.
5. Tip de sprijin:
RAMBURSAREA COSTURILOR ELIGIBILE SUPORTATE ŞI PLĂTITE EFECTIV
6. Tipuri de acţiuni eligibile şi neeligibile
6.1. Activităţi
eligibile şi
neeligibile
Activităţi eligibile:
• Investiţii în infrastuctură rutieră de interes local şi infrastuctură de
apă/apă uzată (construcţia/extinderea/modernizarea);
• Investiţii în infrastuctură educaţională (înfiinţarea/modernizarea şi
dotarea diferitelor tipuri de unităţi de învăţământ publice/private);
• Investiții în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement, informare turistică și culturale și a infrastructurii aferente;
• ;
• Investiţii asociate patrimoniului cultural local (restaurarea şi dotarea
monumentelor din patrimoniu, aşezămintelor monahale; modernizarea
şi dotarea căminelor culturale);
• Elaborarea/actualizarea planurilor de dezvoltare a localităţilor şi/sau
ale planurilorde protecţie a zonelor Natura 2000 şi HNV (eligibilă doar
dacă precede/ulterior se realizează una dintre investiţiile menţionate).
Activităţi neeligibile:
• Investițiile în infrastructura de apă/apă uzată din aglomerările umane
sub 2.000 l.e. sau peste 10.000 l.e
• Investițiile în infrastructura de apă/apă uzată pentru localitățile care
intră sub incidența proiectelor finanțate prin POS Mediu sau POIM;
• Investiţiile pentru grădinițe, creşe şi structuri de tip ,,after‐school” din
incinta şcolilor din teritoriu;
• Elaborarea/actualizarea planurilor de dezvoltare a localităţilor/a
zonelor Natura 2000 şi HNV, necorelată cu investiţiile eligibile.
6.2.
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile:
• Construcţia, extinderea, modernizarea reţelelor de apă/apă uzată şi de
drumuri de interes local;
eligibile şi
neeligibile
• Înfiinţarea / modernizarea şi dotarea infrastructurii educaționale
publice/private; Achiziţionarea de bunuri şi echipamente noi;
• Onorariile pt. arhitecți, ingineri și consultanți şi pentru consiliere privind
durabilitatea economică și de mediu şi studii de fezabilitate;
• Taxele pentru eliberarea certificatelor şi obţinerea avizelor;
• Cheltuielile de elaborare /actualizare a planurilor de dezvoltare;
• Achiziționarea/dezvoltarea de software, brevete, licențe, mărci.
Cheltuieli neeligibile:
• Contribuţia în natură;
• Costuri privind închirierea de mașini, utilaje, instalații și echipamente
• Achiziţionarea de bunuri şi echipamente ,,second hand’’;
• Achiziţionarea mijloacelor de transport pt uz personal / transport pers;
• Costuri operaţionale de întreţinere şi chirie;
• Costurile menţionate la art. 69 (3) din Reg. (UE) 1303/2013.
7. Condiţii de eligibilitate
• Solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili;
• Solicitantul nu este în insolvență, faliment,lichidare sau incapacitate de plată;
• Solicitantul nu este înregistrat în Registrul debitorilor AFIR, nu are contracte de finanţare
cu AFIR încheiate din propria iniţiativă şi nu se află în litigii cu AFIR;
• Solicitantul trebuie să aibă sediul şi să îşi desfăşoare activitatea în teritoriu;
• Solicitantul va asigura mentenanţa investiţiei minim 5 ani de la data ultimei plăţi;
• Solicitantul trebuie să prezinte o un Studiu de fezabilitate/Documentaţie de avizare
pentru lucrări/Memoriu tehnic pentru a demonstra viabilitatea economică a investiţiei;
• Investiţia trebuie să fie situată în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ şi să fie în corelare cu
o strategie de dezvoltare naţională/regională/ judeţeană/locală aprobată;
• Investiţiile în infrastuctura rutieră de interes local vizează drumurile comunale, vicinale
şi străzile din interiorul localităţilor;
• Investiţiile în infrastuctura de apă/apă uzată: eligibile în localități care fac parte din
aglomerări umane între 2.000 ‐ 10.000 l.e; să dețină avizul Operatorului Regional;
• Investiția în sistemul de alimentare cu apă trebuie să se realizeze în mod obligatoriu
împreună cu rețeaua de apă uzată, dacă aceasta nu există.
8. Criterii de selecţie
Pentru toate tipurile de investiţii:
• Principiul relevanţei acţiunilor şi eficienţei utilizării fondurilor;
• Principiul gradului de acoperire a populaţiei deservite;
• Principiul inovării şi TIC;
• Principiul asigurării egalităţii de şanse şi combaterii schimbărilor cliamtice;
• Principiul protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice;
Pentru investiţiile în drumuri:
• Principiul conectivităţii cu principalele căi rutiere;
• Principiul accesibilizării zonelor turistice, agenţilor economici, altor investiţii;
Pentru investiţiile în infrastuctura de apă/apă uzată:
• Prioritizarea investiţiilor care vin în completarea celor finanţate prin POS Mediu/POIM;
Pentru investiţiile asociate patrimoniului cultural şi infrastucturii de agrement şi turistice:
• Prioritizarea proiectelor din localităţile cu potenţial de dezvoltare turistic.
9. Sume (aplicabile) şi rata sprijinului
Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de până la 100% din totalul
cheltuielilor eligibile pentru proiectele negeneratoare de venit sau de până la 80% pentru
proiectele generatoare de venit.
Cuantumul sprijinului este cuprins între 25.000 şi 50.000 Euro.
10. Indicatori de monitorizare
10.1.
Indicatori
specifici DI
• Cheltuieli publice totale: 640.548 Euro
• Nr.de locuri de muncă create: 0
• Populaţie netă care beneficiază de infrastucturi îmbunătăţite: 1000
10.2.
Indicatori
suplimentari
• Nr. total investiţii în infrastuctura de bază (inclusiv educaţională): 6
• Nr.planuri de dezvoltare a localităţilor/protecţie a zonelor Natura 2000
elaborate sau actualizate: 2
MĂSURA M3.4/6B:
,,Infrastuctură socială pentru integrarea grupurilor defavorizate’’
Denumirea
măsurii Infrastuctură socială pentru integrarea grupurilor defavorizate
Codul măsurii M3.4/6B
Tipul măsurii
INVESTIŢII
SERVICII
SPRIJIN FORFETAR
1. Descrierea generală a măsurii
1.1. Justificare
1.1.1.
Necesitatea
măsurii
Scopul sprijinului acordat prin această măsură este de a facilita incluziunea
socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorităţilor rome, cu
respectarea principiilor de asigurare a egalităţii de şanse şi evitare a
segregării.
Măsura M3.4/6B contribuie la:
• Dezvoltarea infrastucturii sociale din teritoriu în sprijinul incluziunii
sociale a grupurilor defavorizate (inclusiv a comunităţilor rome), care
vor beneficia de servicii sociale adiţionale;
• Dezvoltarea unor centre sociale multifuncţionale pentru îmbunătăţirea
situaţiei sociale a grupurilor defavorizate din teritoriu (inclusiv a
comunităţilor rome);
• Reducerea sărăciei şi excluziunii sociale din teritoriu.
Această măsură sprijină realizarea unor investiţii în infrastuctura socială
(de tip centre multifuncţionale), urmând ca serviciile sociale să fie
asigurate fie din surse proprii, fie prin accesarea Programului Operaţional
Capital Uman 2014-2020, obiectivul specific 5.2. Prin urmare, această
măsură va fi lansată cu prioritate.
Operaţionalizarea infrastucturii sociale va consta în furnizarea unei palete
diversificate de servicii sociale, care să acopere nevoile a cât mai multe
categorii de grupuri defavorizate (copii, victime ale violenţei, minorităţi
etnice, familii aflate în dificultate, persoane cu handicap etc)
Operaţionalizarea va intra în sarcina furnizorilor de servicii sociale,
acreditaţi conform legii.
1.1.2 .
Corelarea
măsurii cu
analiza
diagnostic,
analiza SWOT
şi analiza de
nevoi
Măsura propusă vine în întâmpinarea următoarelor identificate în urma
analizei diagnostic, SWOT şi de nevoi din teritoriu:
• 1 UAT din cadrul teritoriului este definit ca zonă săracă, având IDUL <
55;
• Risc de izolare a comunităţilor din Zona Montană Defavorizată (83% din
teritoriu);
• Integrarea minorităţilor etnice, care reprezintă 22,5% din populaţie;
• Discriminarea educaţională şi socio-profesională pe criterii de gen,
etnie, mediu şi familie de provenienţă;
• Pericolul sărăciei şi excluziunii socio-profesionale;
• Lipsa centrelor şi serviciilor de sprijinire a grupurilor defavorizate,
inclusiv minorităţile etnice;
• Creşterea abandonului şcolar, în special în rândul populaţiei rome;
• Riscul de desfiinţare a ONG-urilor care oferă servicii sociale şi din cauza
lipsei de fonduri, venituri.
1.2. Contrib.
măsurii la ob.
de dezvoltare
rurală ale
Reg.1305/201
3, art. 4
Măsura contribuie la îndeplinirea următorului obiectiv de dezvoltare
rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013, art.4: (c) Obţinerea unei
dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor şi comunităţilor rurale,
inclusiv crearea şi menţinerea de locuri de muncă.
1.3.
Obiectivele
specifice
locale ale
măsurii
• OS.1: Îmbunătăţirea calităţii infrastucturii serviciilor sociale din
teritoriu, în conformitate cu standardele europene, prin înfiinţarea
centrelor sociale multifuncţionale care vor furniza servicii sociale
acreditate grupurilor vulnerabile (inclusiv comunităţilor rome);
• OS.2: Creşterea numărului de centre sociale multifuncţionale din
teritoriu;
• OS.3: Asigurarea unor oportunităţi sporite de incluziune socială pentru
grupurile defavorizate, aflate în risc de vulnerabilitate socială, inclusiv
a minorităţilor rome în cadrul centrelor sociale multifuncţionale
înfiinţate.
1.4.
Contribuţia
măsurii la
prioritatea/
Măsura contribuie la realizarea următoarei priorităţi a UE în materie de
dezvoltare rurală, conform Reg. (UE) 1305 /2013, art.5: P6. Promovarea
incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele
rurale.
priorităţile
(P) prevăzute
în Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
1.5.
Coresponden-
ţa măsurii cu
articolele din
titlul III al
Reg. (UE)
1305/2013
Măsura propusă corespunde Articolului 20. Servicii de bază şi reînnoirea
satelor în zonele rurale, alineatul (1), literele (a), (b), (d), (e) şi (f), din
Titlul III. Sprijinul pentru dezvoltarea rurală al Regulamentului (UE) nr.
1305 /2013.
1.6.
Contribuţia
măsurii la un
DI principal,
prevăzut în
Reg.1305/201
3, art. 5
Măsura contribuie în principal la domeniul de intervenţie DI 6B)
Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.
1.7.
Contribuţia
măsurii la DI
secundare
Nu este cazul.
1.8.
Contribuţia
măsurii la
obiectivele
transversale
ale Reg. (UE)
1305/2013,
art. 5
INOVARE
Contribuţia măsurii la obiectivul de INOVARE este detaliată la punctul 2.1.
1.9.
Complemen-
taritatea cu
alte măsuri
din SDL
Nu este cazul.
1.10. Sinergia
cu alte măsuri
din SDL
Măsura M3.4/6B contribuie împreună cu măsurile M3.1/6A, M3.2/6A, şi
M3.3/6B la prioritatea P6.
2. Valoarea adăugată a măsurii
2.1.
Caracterul
inovator al
măsurii
Un prim aspect inovativ reiese din sinergia acestei măsuri cu măsurile
M3.1/A, M3.2/A şi M3.3/B.
Un al doilea aspect inovativ reiese din implementarea unei abordări
integrate în ceea ce priveşte infrastuctura socială, prin includerea într-
un demers unitar a oportunităţilor furnizate prin PNDR şi POCU.
Caracterul inovator al măsurii derivă şi din faptul că sprijinul acordat
încurajează:
• Creşterea calităţii vieţii şi îmbunătăţirea incluziunii sociale a grupurilor
defavorizate;
• Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite grupurilor
defavorizate.
2.2. Alte
elemente
care
generează
valoare
adăugată
Proiectele care vor fi finanţate în cadrul acestei măsuri vor aduce plus-
valoare teritoriului şi locuitorilor acestuia prin:
• Dezvoltarea portofoliului de servicii sociale furnizate în teritoriu;
• Creşterea nivelului de integrare / incluziune socială a grupurilor
defavorizate, inclusiv a minorităţilor rome;
• Reducerea fenomenelor de abandon şcolar, delincvenţă juvenilă şi
excluziune socială care afectează îndeosebi populaţia de etnie romă.
3. Trimiteri la alte acte legislative
• Reg. (UE) nr. 1303 / 2013; Reg. (UE) nr. 1305/2013; Reg. (CE) nr. 1407/2013;
• Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015 şi alte reglementări din domeniul fiscal;
• Legea nr. 215/2001; Legea 31/1990; Legea 346/2004; OG 26/2000;
• Legea nr.1/2011; OUG 75/2005; Legea 87/2006; HG 21/2007; Ordinul nr. 5349/2011
• Legea 197/2012; HG 118/2014; Ordinul 424/2014; Legea 272/2004; Legea 448/2006; OG
68/2003; HG 539/2005; Legea 448/2006; HG 1113/2014;
• Ordinul 424/2014; Ordinul 2126/2014; Ordinul 31/2015; Ordinul 67/2015; Ordinul
1343/2015; HG 18/2015; HG 383/2015; Legea 292/2011; Legea 219/2015
4. Beneficiari direcţi / indirecţi (grup ţintă)
4.1.
Beneficiari
direcţi
• Entităţi publice sau private acreditate ca furnizori de servicii sociale.
4.2.
Beneficiari
indirecţi
(finali)
• Persoanele aparţinând grupurilor defavorizate din teritoriu, în special
minorităţilor rome;
• Comunitatea locală în ansamblul ei.
5. Tip de sprijin:
RAMBURSAREA COSTURILOR ELIGIBILE SUPORTATE ŞI PLĂTITE EFECTIV
6. Tipuri de acţiuni eligibile şi neeligibile
6.1. Activităţi
eligibile şi
neeligibile
Activităţi eligibile:
• Investiţii privind înfiinţarea dezvoltarea infrastucturii sociale de tipul
centrelor multifuncţionale în teritoriu;
• Investiţii privind amenajarea/modernizarea/extinderea infrastucturii
sociale existente în teritoriu;
• Investiţii privind dotarea centrelor sociale multifuncţionale pentru
furnizarea serviciilor sociale destinate grupurilor defavorizate.
Activităţi neeligibile:
• Investiţii privind înfiinţarea/dezvoltarea/modernizarea/extinderea
infrastucturilor de tip rezidenţial
6.2.
Cheltuieli
eligibile şi
neeligibile
Toate cheltuielile trebuie să fie rezonabile, justificate şi să corespundă
principiilor unei bune gestionări financiare, în special din punct de vedere
al raportului preţ-calitate. Toate cheltuielile aferente implementării
proiectelor trebuie să fie efectuate în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’.
Cheltuieli eligibile:
• Înfiinţarea/modernizarea/extinderea şi dotarea infrastucturilor sociale;
• Achiziţionarea de bunuri şi echipamente noi;
• Onorariile pt. arhitecți, ingineri și consultanți şi pentru consiliere privind
durabilitatea economică și de mediu şi studii de fezabilitate;
• Taxele pentru eliberarea certificatelor şi obţinerea avizelor.
Cheltuieli neeligibile:
• Cheltuielile aferente infrastucturilor de tip rezidenţial;
• Contribuţia în natură;
• Costuri privind închirierea de mașini, utilaje, instalații și echipamente
• Achiziţionarea de bunuri şi echipamente ,,second hand’’;
• Achiziţionarea mijloacelor de transport pt uz personal / transport pers;
• Costurile menţionate la art. 69 (3) din Reg. (UE) 1303/2013.
7. Condiţii de eligibilitate
• Solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili;
• Solicitantul nu este în insolvență, faliment,lichidare sau incapacitate de plată;
• Solicitantul şi-a îndeplinit toate obligaţiile de plată către bugetul de stat;
• Solicitantul nu este înregistrat în Registrul debitorilor AFIR, nu are contracte de finanţare
cu AFIR încheiate din propria iniţiativă şi nu se află în litigii cu AFIR;
• Solicitantul trebuie să aibă sediul şi să îşi desfăşoare activitatea în teritoriu;
• Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanţarea investiţiei;
• Solicitantul trebuie să se angajeze să asigure întreținerea/mentenanța investiţiei pe o
perioadă de minim 5 ani de la ultima plată;
• Investiția trebuie să se încadreze în tipurile de sprijin prevăzute prin măsură;
• Investiția să se realizeze în teritoriul Curbura Carpaţilor;
• Investiția trebuie să demonstreze impactul privind integrarea grupurilor defavorizate şi
în special a minorităților rome aflate în situații de excluziune socială
• Investiția trebuie să dezvolte servicii sociale recunoscute de legislația în vigoare.
8. Criterii de selecţie
Selecţia beneficiarilor se va face în baza unei proceduri transparente şi nediscriminatorie,
luând în considerare următoarele principii:
• Principiul relevanţei acţiunilor în raport cu necesităţile teritoriului identificate în SDL;
• Principiul eficienţei utilizării fondurilor;
• Principiul sustenabilităţii investiţiei;
• Principiul abordării integrate;
• Principiul gradului de acoperire a populaţiei deservite;
• Principiul derulării activităţilor anterioare pentru demonstrarea unui bun management;
• Principiul prioritizării numărului crescut de beneficiari finali de etnie romă;
• Principiul inovării şi utilizării TIC;
• Principiul asigurării egalităţii de şanse şi evitării segregării;
• Principiul protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice.
9. Sume (aplicabile) şi rata sprijinului
Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor
eligibile pentru proiectele negeneratoare de venit sau de 80% pentru proiectele generatoare
de venit.
Cuantumul sprijinului este cuprins între 20.000 şi 40.000 Euro.
10. Indicatori de monitorizare
10.1.
Indicatori
specifici DI
• Cheltuieli publice totale: 106.942 Euro
• Nr.de locuri de muncă create: 0
• Populaţie netă care beneficiază de servicii îmbunătăţite: 200
10.2.
Indicatori
suplimentari
Nu este cazul.
CAPITOLUL VI: Descrierea complementarităţii şi/sau contribuţiei la
obiectivele altor strategii relevante (naţionale, sectoriale, regionale,
judeţene)
Complementaritatea SDL cu Regulamentul (UE) nr. 1305 / 20131
Strategia de Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ derivă în mod
direct din Regulamentul (UE) nr. 1305 / 2013, măsurile acesteia contribuind la îndeplinirea:
• Obiectivelor de dezvoltare rurală (a) şi (c), în conformitate cu art. 4 din regulament;
• Priorităţilor de dezvoltare rurală P1, P3 şi P6, cu domeniile de intervenţie aferente 1C,
3A, 6A şi 6B, în conformitate cu art. 5 din regulament.
Contribuţia măsurilor SDL la aceste obiective şi priorităţi ale UE în materie de
dezvoltare rurală, cu domeniile de intervenţie aferente, conform art. 4 şi 5 din regulament
este detaliată în cap. IV. Obiective, priorităţi şi domenii de intervenţie.
Complementaritatea SDL cu PNDR 2014-20202
Conform Cadrului Instituţional 2014-2020, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
(PNDR 2014-2020) este unul din cele 10 programe naţionale de finantare3, prin care
1 Reg. (UE) nr. 1305/2013: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/r-nr.1305-
2013-ro.pdf 2 PNDR 2014-2020: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2016/PNDR-2014-2020-versiunea-aprobata-
09-februarie-2016.pdf 3 PO Capital Uman, PO Competitivitate, PO Infrastuctură Mare, PO Regional, PO Capacitate Administrativă , PO Ajutorarea Persoane Defavorizate, PNDR, POPAM, PO Asistenţă Tehnică, Cooperare Transfrontalieră
Uniunea Europeană şi Guvernul României, prin intermediul Fondului European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală, acordă fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea socio-economică a
spaţiului rural din România. Prin măsurile propuse, Strategia de Dezvoltare Locală a
teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, contribuie la îndeplinirea a 2 dintre cele 3 obiective
strategice ale PNDR, după cum urmează:
Obiective PNDR 2014-2020 Măsuri SDL CURBURA CARPAŢILOR
OS.1. Restructurarea şi creşterea
viabilităţii exploataţiilor agricole
M1/1C. Acţiuni de informare, demonstrative şi
de formare profesională;
M2/3A. Scheme de calitate
OS.3. Diversificarea activităţilor
economice, crearea de locuri de
muncă, îmbunătățirea infrastructurii
şi serviciilor pentru îmbunătățirea
calităţii vieţii în zonele rurale
M3.1/6A. Înfiinţarea activităţilor non-agricole;
M3.2/6A. Investiţii pentru dezvoltarea
activităţilor non-agricole;
M3.3/6B. Investiţii pentru progresul satelor,
M3.4/6B. Infrastuctură socială pentru integrarea
grupurilor defavorizate.
Complementaritatea SDL cu PO Capital Uman 2014-20204
Axă prioritară (AP) Obiective specifice Măsuri SDL
AP4. Incluziune
socială şi combaterea
sărăciei:
• Reducerea numărului de persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială din
comunitățile marginalizate (inlcusiv rome);
M3.4/6B.
• Reducerea numărului de persoane aparţinând
grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia
de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii
sociale/ medicale/ socio-profesionale/
formare profesională etc. adecvate nevoilor
specifice în vederea integrării socio-
profesionale
AP5. Dezvoltare locală
plasată sub
responsabilitatea
comunității (DLRC):
• Reducerea numărului de persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială din
comunitățile marginalizate din zona rurală și
orașe cu o populație de până la 20.000
locuitori prin implementarea de măsuri/
operațiuni integrate în contextul mecanismului
de DLRC.
Toate
măsurile:
M1/1C, M2/3A,
M3.1/6A,
M3.2/6A,
M3.3/6B şi
M3.4/6B
AP6. Educaţie şi
competenţe:
• Sprijinirea participării la învăţământul ante-
preșcolar și preșcolar în special a copiilor
aparținând minorității roma și a celor din
mediul rural;
• Activități menite să reducă riscul de părăsire
timpurie a şcolii pentru elevii aparținând
grupurilor vulnerabile (înspecial din
comunităţile rome şi mediul rural).
M3.3/6B şi
M3.4/6B
4 POCU 2014-2020: http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/POCU.pdf
Complementaritatea SDL cu Cadrul naţional strategic pentru dezvoltarea durabilă a
sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural românesc (CSNR)5
Obiective CSNR Măsuri SDL
Asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al
spaţiului rural prin investiţii publice, public-private sau private în
lucrări de infrastructură de protecţie şi echipare a teritoriului
M3.2/6A şi
M3.3/6B
Dezvoltarea teritorială echilibrată a economiei rurale agricole,
extinderea IMM-urilor rurale şi creşterea gradului de ocupare prin
susţinerea cu preponderenţă a populaţiei rurale active.
M3.1/6A şi M3.2/6A
Restrângerea zonelor rurale defavorizate şi a sărăciei rurale
severe. M3.3/6B şi M3.4/6B
Complementaritatea SDL cu Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-20206
Prin măsurile propuse, SDL Curbura Carpaţilor se corelează cu 3 dintre cele 6 domenii
strategice de dezvoltare din cadrul Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020:
Domeniu strategic Priorităţi Măsuri SDL
4. Dezvoltarea
zonelor rurale,
sprijinirea
agriculturii și
silviculturii
• P4.1. Eficientizarea activităților agricole prin
modernizarea exploatațiilor agricole, dezvoltarea
serviciilor și logisticii agricole și susținerea
activităților de prelucrare a produselor agricole;
M1/1C,
M2/3A
• P4.3. Creșterea atractivității economice și
diversificarea activităților economice în localitățile
rurale din Regiunea Centru
M3.1/6A,
M3.2/6B
• P4.4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-
edilitare a localităților rurale din Regiunea Centru M3.3/6B
• P4.5. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-
recreative și susținerea dezvoltării comunitare
M3.3/6B,
M3.4/6B
5. Creșterea
atractivității
turistice regionale,
sprijinirea
activităților
culturale și
recreative
• P5.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii
de primire și agrement în scopul îmbunătățirii și
diversificării serviciilor turistice oferite
M3.1/6A,
M3.2/6B,
M3.3/6B
• P5.3. Promovarea destinațiilor turistice din
Regiunea Centru
M3.2/6B,
M3.3/6B
• P5.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale,
recreative și sprijinirea activităților culturale
M2/3A,
M3.3/6B
6. Dezvoltarea
resurselor umane ,
creșterea incluziunii
sociale
• P6.3. Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea
creșterii incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile
și a comunităților defavorizate;
M3.4/6B
Complementaritatea SDL cu strategiile de dezvoltare judeţene din Braşov şi Covasna
Prin intermediul măsurilor propuse, SDL Curbura Carpaţilor contribuie la îndeplinirea
obiectivelor strategice din cadrul strategiilor de dezvoltare judeţene ale judeţelor Braşov şi
Covasna, astfel:
5 http://www.acad.ro/forumuri/doc2013/d0701-02StrategieCadrulNationalRural.pdf 6 http://www.adrcentru.ro/Document_Files/4.%20Strategia%20Regiunii%20Centru%202014-2020_rttoxo.pdf
Denumire strategie Direcţii de dezvoltare / obiective
strategice Măsuri SDL
Strategia de
Dezvoltare a
judeţului Braşov
Orizonturi 2013-
2020-20307
• D1. Dezvoltarea infrastucturii judeţului şi
a localităţilor; M3.3/6B
• D2. Dezvoltarea turismului M2/3A, M3.1/6A,
M3.2/6A, M3.3/6B.
• D3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei
judeţene
M2/3A, M3.1/6A,
M3.2/6B, M3.3/6B.
• D7. Dezvoltarea rurală Toate măsurile
Strategia de
Dezvoltare a
judeţului Covasna
2015-20208
• OS.1. Îmbunătățirea accesibilității județului şi a infrastructurii tehnico-edilitare, educaţionale, de sănătate şi sociale
M3.3/6B şi M3.4/6B
• OS.2. Dezvoltarea economiei județului şi
creşterea competitivităţii acesteia
M2/3A, M3.1/6A,
M3.2/6B, M3.3/6B
• OS.3. Dezvoltarea sustenabilă a spaţiului
rural Toate măsurile
• OS.4. Dezvoltarea durabilă a turismului M2/3A, M3.1/6A,
M3.2/6A, M3.3/6B
CAPITOLUL VII: Descrierea planului de acţiune
Principalele tipuri de activităţi care vor fi desfăşurate de viitorul GAL în vederea
implementării eficiente a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a teritoriului ,,Curbura
Carpaţilor’’ 2014-2020 sunt:
➢ A1. Activităţi legate de funcţionarea GAL: organizare administrativă, instruire
personal, funcţionare, asigurare vizibilitate, colaborare cu organizaţii similare;
➢ A2. Activităţi de animare: realizare materiale informative, promovare apeluri,
animarea teritoriului şi instruire lideri locali, informare;
➢ A3. Activităţi dedicate implementării măsurilor din SDL: lansare apeluri selecţie,
evaluare şi selecţie cereri de finanţare, monitorizare şi asistenţă în implementarea
măsurilor, verificare cerei plată beneficiari
➢ A4. Activităţi de monitorizare şi evaluare a SDL: monitorizare, evaluare impact.
a) În ceea ce priveşte termenele de realizare a activităţilor, pentru implementarea
SDL Curbura Carpaţilor 2014-2020, estimăm o perioadă de funcţionare a viitorului GAL de
15 semestre, respectiv din semestrul II 2016 până în semestrul II 2023, aşa cum este
prezentat în Tabelul. 9. Calendarul estimativ de activităţi.
Desfăşurarea activităţilor mai sus menţionate va ţine cont de următoarele principii:
• Activităţile legate de funcţionarea GAL (A1) şi de monitorizare şi evaluare a SDL (A4)
se vor desfăşura pe toată durata de funcţionare, respectiv, 2016-2023;
• Activităţile de animare a teritoriului, instruire a liderilor locali şi promovare a
apelurilor de selecţie se vor derula până în anul 2019, urmând ca activităţile de
informare să se desfăşoare pe perioada 2019-2023;
7 http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf 8http://www.covasna.info.ro/_f/transparenta_decizionala/2015/06_potsa/Strategie_Covasna_final_11_iunie_modificat.pdf
• Activităţile de lansare a apelurilor de selecţie şi de evaluare a acestora se vor derula
până în anul 2019 inclusiv, urmând ca desfăşurarea proiectelor, monitorizarea
implementării şi verificarea cererilor de plată aferente acestora să se deruleze până
la finalul perioadei de funcţionare, respectiv anul 2023;
• Vor fi organizate periodic sesiuni de instruire, promovare şi animare a teritoriului,
atât în vederea clarificării aspectelor legate de apelurile de selecţie şi depunerea
proiectelor, cât şi în vederea consolidării capacităţii actorilor locali de a dezvolta şi
implementa proiecte, inclusiv competenţe de managementul proiectelor;
• Măsura 3.4/6B dedicată infrastucturii sociale va fi lansată prima (2016);
• Măsurile pregătitoare, ale căror beneficiari pot accesa ulterior şi alte măsuri, M1/1C
şi M3.1/6A vor fi lansate cu prioritate;
• Evaluarea proiectelor depuse va fi transparentă, se va face în cel mai scurt timp
posibil, cu anunţarea publică a proiectelor slectate;
• Beneficiarii proiectelor vor beneficia de asistenţă, pe tot parcursul implementării
acestora;
• Cererile de plată depuse de beneficiari vor fi verificate cât mai repede posibil;
• Implementarea SDL va fi monitorizată în permanenţă, iar la finalul fiecărui an de
funcţionare, va fi elaborat un raport de evaluare a impactului SDL.
Tabelul 9. Calendarul estimativ de activităţi
Semestru / an
Activităţi II
2016
I
2017
II
2017
I
2018
II
2018
I
2019
II
2019
I
2020
II
2020
I
2021
II
2021
I
2022
II
2022
I
2023
II
2023
A1.
Funcţio-
narea GAL
Organizare administrativă
Instruire personal
Funcţionare
Asigurare vizibilitate
Colaborare cu organizaţii
A2.
Informare,
promovare
animare
Animarea teritoriului,
instruire lideri locali
Promovare apeluri
Sesiuni de Informare
A3.
Implemen-
tarea
măsurilor
din SDL
Apel selecţie M1/1C
Apel selecţie M2/3A
Apel selecţie M3.1/6A
Apel selecţie M3.2/6A
Apel selecţie M3.3/6B
Apel selecţie M3.4/6B
Evaluare şi selecţie cereri
de finanţare
Monitorizare şi asistenţă în
implementarea măsurilor
Verificare cerei plată
beneficiari
A4.
Monitori-
zare şi
evaluare
Monitorizare
implementare SDL
Evaluare impact SDL
b) Majoritatea activităţilor de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală a
teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ vor fi realizate cu personal propriu, respectiv:
• A1. Activitătile legate de funcţionarea GAL
• A3. Activităţile dedicate dedicate implementării măsurilor din SDL
• A4. Activităţile de monitorizare şi evaluare SDL.
În ceea ce priveşte A2. Activitătile de animare:
• Elaborarea conţinutului pentru materialele informative va fi făcută de personalul
propriu şi se vor subcontracta serviciile de tipărire a acestora;
• Activităţile de promovare, animare a teritoriului şi informare vor fi organizate şi
realizate de personalul propriu, fiind subcontractate doar serviciile de asigurare a
logisticii necesare susţinerii acestor activităti, acolo unde este necesar;
• Serviciile de instruire vor fi subcontractate organizaţiilor specializate în formarea
profesioonală a adulţilor, în conformitate cu prevederile legale.
c) În ceea ce priveşte resursele financiare şi materialele necesare funcţionării în
perioada 2016-2023, vor fi utilizate următoarele:
• Procentul de 20% din buget destinat cheltuielilor de funcţionare şi animare va fi
utilizat pentru acoperirea costurilor salariale (inclusiv contribuţiile aferente) echipei
de implementare, precum şi pentru o parte a costurilor de funcţionare şi animare
(sesiuni / evenimente de informare, promovare şi animare a teritoriului);
• O altă parte a cheltuielilor de funcţionare şi animare, precum şi alte cheltuielile
neprevăzute care pot apărea pe durata implementării vor fi acoperite din cotizaţiile
membrilor GAL;
• Membrii GAL Curbura Carpaţilor vor pune la dispoziţia echipei de implementare, în
mod gratuit, o serie de facilităţi, precum: sediu mobilat şi conectat la reţelele de
utilităţi şi comunicaţii, acces la calculatoare, imprimante, scannere, articole de
birotică şi papetărie, consumabile, acces la mijloace de trasport.
CAPITOLUL VIII: Descrierea procesului de implicare a comunităţilor
locale în elaborarea strategiei
În cadrul procesului de implicare a comunităţilor locale în elaborarea Strategiei de
Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor, au fost realizate 3 tipuri de activităţi:
a) A1. Întâlniri consultative ale partenerilor
b) A2. Întâlniri de animare a teritoriului
c) A3. Analiza de nevoi a locuitorilor.
a) Au fost realizate 3 întâlniri consultative ale partenerilor, după cum urmează:
a.1. Întâlnirea consultativă nr. 1 s-a desfăşurat în data de 21.01.2016, la Primăria
Oraşului Întorsura Buzăului. La această întâlnire au participat reprezentanţii a 28 dintre
cei 32 de membri ai Parteneriatului, reprezentând 88% din numărul total de membri. Dintre
subiectele discutate în cadrul întâlnirii, de interes pentru elaborarea SDL au fost
următoarele puncte de discuţie:
• Siteza versiunii consultative a Ghidului Solicitantului pentru participarea la selecţia
Strategiilor de Dezvoltare Locală (submăsura 19.2);
• Modificări necesare pentru respectarea criteriilor de eligibilitate referitoare la
Parteneriat;
• Planificarea procesului de implicare a comunităţilor locale în elaborarea strategiei
• Solicitarea datelor statistice şi a indicatorilor de context pentru fiecare UAT membră
a Parteneriatului.
a.2. Întâlnirea consultativă nr. 2 s-a desfăşurat în data de 29.01.2016 la Primăria
Comunei Vama Buzăului. La această întâlnire au participat reprezentanţii tuturor celor 32
de membri ai Parteneriatului (100%). Dintre subiectele discutate în cadrul întâlnirii, de
interes pentru elaborarea SDL au fost următoarele puncte de discuţie:
• Prezentarea datelor statistice şi analiza SWOT în funcţie de acestea;
• Chestionarul de analiză a nevoilor;
• Pliantul de informare ;
• Alocarea financiară a Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului Curbura
Carpaţilor;
• Analiza criteriilor de selecţie a Strategiilor de Dezvoltare Locală şi proiectarea
punctajului.
a.3. Întâlnirea consultativă nr. 3 s-a desfăşurat în data de 31.03.2016, la Primăria
comunei Prejmer. La această întâlnire au participat reprezentanţii tuturor celor 32 de
membri ai Parteneriatului (100%). Dintre subiectele discutate în cadrul întâlnirii, de interes
pentru elaborarea SDL au fost următoarele puncte de discuţie:
• Siteza şi rezultatele acţiunilor de implicare a comunităţilor locale în elaborarea
strategiei (animarea, analiza de nevoi, consultarea)
• Proiectarea măsurilor din cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală
• Componenţa echipei de implementare a SDL
• Definitivarea planului de finanţare a SDL
• Semnarea Acordului de Parteneriat
Convocatoarele şi Procesele-verbale ale celor 3 întâlniri consultative ale partenerilor
se regăsesc în Anexa 6 – Documente justificative privind animarea.
b) Au desfăşurate în total 6 întâlniri de animare a teritoriului, câte una în fiecare
localitate componentă, după cum urmează:
b.1. Întâlnirea de animare nr. 1 s-a desfăşurat în data de 05.02.2016, la Casa de
Cultură din Întorsura Buzăului. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au
fost distribuite în total 400 de pliante de informare şi, în urma acesteia, au fost completate
17 chestionare de analiză a nevoilor de către locuitorii oraşului.
b.2. Întâlnirea de animare nr. 2 s-a desfăşurat în data de 12.02.2016, la Căminul
Cultural din Vama Buzăului. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au fost
distribuite în total 250 de pliante de informare şi, în urma acesteia, au fost completate 58
chestionare de analiză a nevoilor de către locuitorii comunei.
b.3. Întâlnirea de animare nr. 3 s-a desfăşurat în data de 19.02.2016, la Căminul
Cultural din Teliu. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au fost
distribuite în total 250 de pliante de informare şi, în urma acesteia, au fost completate 65
chestionare de analiză a nevoilor de către locuitorii comunei.
b.4. Întâlnirea de animare nr. 4 s-a desfăşurat în data de 26.02.2016, la Centrul
Cultural şi de Agrement ,,Cetate’’ din Prejmer. La întâlnire au participat aproximativ 200
de persoane, au fost distribuite 450 de pliante de informare şi, în urma acesteia, au fost
completate 140 chestionare de analiză a nevoilor de către locuitorii comunei.
b.5. Întâlnirea de animare nr. 5 s-a desfăşurat în data de 04.03.2016, la Căminul
Cultural din Tărlungeni. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au fost
distribuite în total 400 de pliante de informare şi, în urma acesteia, au fost completate 26
chestionare de analiză a nevoilor de către locuitorii comunei.
b.6. Întâlnirea de animare nr. 6 s-a desfăşurat în data de 11.03.2016, la Căminul
Cultural din Budila. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au fost
distribuite în total 250 de pliante de informare şi, în urma acesteia, au fost completate 18
chestionare de analiză a nevoilor de către locuitorii comunei.
Minutele celor 6 întâlniri de animare, împreună cu pliantul de informare
,,Dezvoltarea Locală LEADER a teritoriului Curbura carpaţilor 2014-2020’’ se regăsesc în
Anexa 6 – Documente justificative privind animarea.
c) Analiza de nevoi a locuitorilor teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ s-a desfăşurat
pe baza unui chestionar, care a fost distribuit în format fizic şi on-line, prin intermediul
reţelelor de socializare. Chestionarul elaborat cuprinde următoarele aspecte:
• Partea introductivă: scopul chestionarului şi instructajul de completare;
• Date personale: domiciliu, gen, vârstă, nivel de instruire, statut pe piaţa muncii,
domeniu de activitate, apartenenţa la un grup vulnerabil, numărul locuitorilor din
gospodărie, principala sursă de venit şi situaţia economico-financiară
• 3 întrebări referitoare la:
o I. Principala măsură pe care ar putea-o lua autorităţile pentru îmbunătăţirea
situaţiei actuale;
o II. Principala prioritate de investiţie pentru: educaţie, sănătate, servicii sociale,
infrastuctură şi servicii publice, agricultură, mediu de afaceri şi societate civilă,
turism şi cultură;
o III. domeniul de investiţii care necesită cele mai urgente măsuri de investiţii.
Au fost completate 221 de chestionare fizice şi 103 on-line. Modelul chestionarului
elaborat, cele 324 de chestionarele completate, modalitatea de codare a datelor, baza de
date cu răspunsurile, precum şi tabelele şi graficele de analiză şi interpretare a acestora se
regăsesc în Anexa 6 – Documente justificative privind animarea.
CAPITOLUL IX: Organizarea viitorului GAL – Descrierea mecanismelor
de gestionare, monitorizare, evaluare şi control a strategiei
Structura administrativă a viitorului GAL Curbura Carpaţilor va include:
➢ La nivel decizional:
• Organele de conducere ale Asociaţiei, respectiv Adunarea Generală şi Consiliul
Director;
• Comitetul de Selecţie a Proiectelor, alcătuit 7 membri şi 7 supleanţi;
➢ La nivel executiv:
• Echipa de implementare a SDL, alcătuită din 5 persoane, angajate cu CIM cu
fracţiune de normă;
• Comitetul de Soluţionare a Contestaţiilor, alcătuit din 2 membri din cadrul echipei
de implementare a SDL, cu atribuţii în acest sens, menţionate în fişa postului.
Toate aceste structuri vor fi implicate, la nivel executiv sau decizional, în
implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’,
respectiv, a activităţilor aferente, astfel:
➢ A1. Activităţi legate de funcţionarea GAL: oragnele de conducere ale Asociaţiei
(Adunarea Generală şi Consiliul Director);
➢ A2. Activităţi de animare: Echipa de implementare a SDL;
➢ A3. Activităţi dedicate implementării măsurilor din SDL: Echipa de implementare a
SDL, Comitetul de Selecţie a proiectelor, Comitetul de Soluţionare a Contestaţiilor;
➢ A4. Activităţi de monitorizare şi evaluare a SDL: Organele de conducere ale Asociaţiei
şi echipa de implementare a SDL.
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare este elaborat în conformitate cu art.
34 al Regulamentului (UE) nr. 1303 / 2013 şi prevede următoarele sarcini:
a) Consolidarea capacității actorilor locali de a dezvolta și implementa operațiunile,
inclusiv promovarea capacităților lor de management al proiectelor;
Această sarcină va fi realizată în cadrul activităţilor de animare (A2) care presupun
desfăşurarea unui număr cât mai mare de întâlniri între GAL şi comunităţile locale şi
organizarea evenimentelor şi sesiunilor de informare, promovare a apelurilor de selecţie şi
instruire a liderilor locali, care se vor desfăşura pe toată durata de funcţionare a GAL.
b) Conceperea unei proceduri de selecție nediscriminatorii și transparente și a unor
criterii obiective în ceea ce privește selectarea operațiunilor, care să evite
conflictele de interese, care garantează că cel puțin 50 % din voturile privind
deciziile de selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorități
publice și permite selecția prin procedură scrisă;
Această sarcină va fi realizată în cadrul activităţilor dedicate implementării
măsurilor din SDL (A3), prin elaborarea de ghiduri ale solicitantului şi pachete cu documente
de finanţare pentru fiecare măsură în parte, ce vor fi făcute publice, supuse dezbaterilor şi
promovate înainte de lansarea propriu-zisă a apelurilor de selecţie pentru măsurile
respective.
Comitetul de Selecţie a Proiectelor va fi alcătuit din 7 membri titulari, fiecare cu
câte un membru supleant, reprezentanţi ai partenerilor, cu respectarea următoarelor
principii:
• Reprezentanţii partenerilor privaţi (SRL şi ONG) vor reprezenta minim 51% din totalul
membrilor;
• Reprezentanţii entităţilor din mediul urban vor reprezenta maxim 25% din totalul
membrilor;
• Niciun singur grup de interese (autorităţi publice locale, agenţi economici care
activează în acelaşi sector sau societatea civilă) nu va deţine mai mult de 49% din
drepturile de vot;
• Dacă unul dintre proiectele depuse pentru selecţie aparţine organizaţiei pe care o
reprezintă un membru al Comitetului de Selecţie, membrul în cauză nu va participa
la întâlnirea respectivă şi nu va avea drept de vot.
c) Asigurarea, cu ocazia selecționării operațiunilor, a coerenței cu strategia de
dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, prin acordarea de
prioritate operațiunilor în funcție de contribuția adusă la atingerea obiectivelor și
țintelor strategiei;
Selecţia proiectelor pentru finanţare se va face în baza respectării criteriilor de
eligibilitate, în ordinea punctajului obţinut la criteriile de selecţie. Întrucât criteriile de
eligibilitate şi selecţie sunt redate în fişele măsurilor, proiectele selectate pentru finanţare
în baza acestora vor contribui la îndeplinirea obiectivelor şi priorităţilor SDL Curbura
Carpaţilor.
d) Pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri permanente de
depunere de proiecte, inclusiv definirea criteriilor de selecție;
Această sarcină va fi realizată în cadrul activităţilor dedicate implementării
măsurilor din SDL (A3), prin publicarea în cadrul documentelor de finanţare (ghidurile
solicitantului, modele, anexe) a criteriilor de eligibilitate şi selecţie şi a punctajului aferent
acestora. În urma procesului de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare, listele
proiectelor selectate pentru finanţare, a celor aflate pe lista de rezervă şi a celor respinse,
împreună cu punctajele obţinute, vor fi făcute publice.
În cadrul activităţilor de animare (A2) vor fi promovate apelurile de selecţie a
proiectelor şi prezentate documentele aferente acestora, inclusiv a criteriilor de
eligibilitate şi selecţie, înaintea lansării propriu-zise a acestora.
e) Primirea și evaluarea cererilor de contribuții;
Această sarcină va fi realizată în cadrul activităţilor dedicate implementării
măsurilor din SDL (A3). Primirea cererilor de finanţare se va face până la termenul
menţionat în apelurile de selecţie, iar evaluarea acestora se va face rapid, obiectiv şi
trasparent, în baza criteriilor publicate anterior în documentele de finanţare. Verificarea
cererilor de plată se va face concomitent cu monitorizarea implementării proiectelor în
teritoriu şi cu acordarea asistenţei în vederea implementării şi/sau intocmirii documentaţiei
de rambursare, pentru a asigura calitatea dosarelor ce urmează să fie trasnmise către AFIR
pentru rambursare.
f) Selectarea operațiunilor și stabilirea cuantumului contribuției și, după caz,
prezentarea propunerilor către organismul responsabil pentru verificarea finală a
eligibilității înainte de aprobare;
Această sarcină va fi realizată în cadrul activităţilor dedicate implementării
măsurilor din SDL (A3). Proiectele care vor îndeplini condiţiile de conformitate şi
eligibilitate, vor fi ordonate în funcţie de punctajul obţinut în baza criteriilor de selecţie şi
supuse aprobării Comitetului de Selecţie a Proiectelor. După validarea acestora de către
Comitet şi stabilirea/ajustarea cuantumului contribuţiei, acolo unde este cazul, vor fi
transmise către OJFIR în vederea verificării eligibilităţii finale înainte de aprobare.
g) Monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub
responsabilitatea comunității și a operațiunilor sprijinite și efectuarea de activități
specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă.
Această sarcină va fi realizată în cadrul activitătilor de monitorizare şi evaluare a
SDL (A4), pe toată durata de funcţionare a GAL. Monitorizarea implementării va viza cele 3
tipuri de activităţi:
➢ A1. Activităţi legate de funcţionarea GAL – se vor monitoriza în permanenţă:
• Respectarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie care au stat la baza selecţiei SDL şi
autorizării Grupului de Acţiune Locală Curubura Carpaţilor;
• Activitatea membrilor GAL;
• Metodele şi instrumentele utilizate pentru asigurarea vizibilităţii GAL;
• Respectarea calendarului estimativ de activităţi;
• Respectarea planului de finanţare în ceea ce priveşte cheltuielile de animare şi
funcţionare a GAL raportate la sumele plătite beneficiarilor;
• Achiziţiile de produse, servicii şi lucrări derulate de GAL, în vederea funcţionării şi
animării teritoriului;
• Existenţa documentelor justificative pentru toate tipurile de activităţi derulate, în
vederea depunerii cererilor de plată pentru decontarea cheltuielilor aferente
acestora;
➢ A2. Activităţi de animare – se vor monitoriza:
• Gradul de informare a populaţiei referitor la: activitatea GAL, implementarea SDL şi
la apelurile de selecţie;
• Competenţele liderilor locali referitoare la accesarea măsurilor şi implementarea
proiectelor;
• Necesităţile populaţiei în materie de dezvoltare a teritoriului;
• Necesităţile beneficiarilor în materie de accesare a măsurilor şi implementare a
proiectelor;
• Eficienţa comunicării dintre GAL şi comunitatea locală;
➢ A3. Activităţi dedicate implementării măsurilor din SDL – se vor monitoriza:
• Vizibilitatea şi transparenta procedurilor şi documentelor de lansare a apelurilor de
selecţie, evaluare a proiectelor şi verificare a cererilor de plată;
• Implementarea proiectelor finanţate, prin intermediul rapoartelor de implementare
şi a documentelor justificative transmise de beneficiari, dar şi prin intermediul
vizitelor în teritoriu (în cadrul cărora se va oferi inclusiv asistenţă pentru
implementare şi elaborarea documentaţiei justificative);
• Durata de implementare a proiectelor pentru încadrarea acestora în teremenele
propuse;
• Respectarea planului de finanţare în ceea ce priveşte sumele încasate de beneficiari
şi alocările disponibile pentru finanţarea altor proiecte;
• Achiziţiile de produse, servicii şi lucrări derulate de beneficiari în vederea
implementării proiectelor.
Ca urmare a datelor colectate şi a concluziilor rezultate din activităţile de
monitorizare, se va realiza evaluarea implementării SDL, la finalul fiecărui an de
funcţionare a GAL. Concluziile evaluărilor anuale vor fi concretizate în rapoarte de evaluare,
elaborate începând cu finalul anului 2017, până la finalul anului 2023. Acestea vor include
instrumentele şi concluziile monitorizării pentru toate cele 3 tipuri de activităţi (A1, A2 şi
A3).
În afara acestor evaluări anuale, va exista şi o evaluare intermediară majoră
(estimată pentru anul 2019), în cadrul căreia va fi verificată îndeplinirea indicatorilor de
performanţă asumaţi de GAL şi impuşi de Autoritatea de management. La finalul perioadei
de funcţionare a GAL, se va face evaluarea finală, de verificare a îndeplinirii tuturor
obiectivelor şi indicatorilor şi de analiză a impactului implementării strategiei în teritoriul
,,Curbura Carpaţilor’’.
Toate aceste acţiuni de monitorizare şi evaluare a SDL vor fi concretizate într-un
Plan de Evaluare, care va fi elaborat la începutul perioadei de funcţionare şi respectat pe
tot parcursul acesteia. Toţi membrii echipei de implementare a SDL vor avea sarcini în
activităţile de monitorizare şi evaluare a SDL (A4).
Pentru implementarea SDL se va constitui o echipă formată din 5 persoane,
anagajate cu contracte individuale de muncă de minim 4 ore/zi (cu respectarea prevederilor
Codului Muncii şi a legislaţiei de reglementare a conflictelor de interese), după cum
urmează:
➢ 1 Manager General – responsabil de activităţile: A1, A2, A3 şi A4. Ca şi sarcini specifice
din cadrul A3, va fi responsabil de:
• Pregătirea şi publicarea apelurilor de selecţie şi a documentelor aferente acestora;
• Soluţionarea contestaţiilor;
• Monitorizarea proiectelor finanţate;
• Verificarea cererilor de plată ale beneficiarilor.
➢ 1 Referent de specialitate financiar-contabilitate – responsabil de A1,A3 şi A4. Ca şi
sarcini specifice din cadrul A3, va fi responsabil de:
• Verificarea şi evaluarea proiectelor din punct de vedere financiar;
• Monitorizarea planului de finanţare în ceea ce priveşte sumele încasate de
beneficiari şi alocările disponibile pentru finanţarea altor proiecte;
• Achiziţiile de produse, servicii şi lucrări derulate de beneficiari în vederea
implementării proiectelor;
• Verificarea cererilor de plată ale beneficiarilor.
➢ 1 Ofiţer conformitate – responsabil de A3 şi A4. Ca şi sarcini specifice din cadrul A3, va
fi responsabil de:
• Soluţionarea contestaţiilor;
• Monitorizarea proiectelor în teritoriu, sub aspectul implementării şi achiziţiilor
existente pentru care se solicită rambursarea cheltuielilor;
➢ 1 Evaluator proiecte – responsabil de A3 şi A4. Ca şi sarcini specifice din cadrul A3, va
fi responsabil de:
• Pregătirea şi publicarea apelurilor de selecţie şi a documentelor aferente acestora;
• Verificarea, evaluarea şi selecţia proiectelor;
• Monitorizarea implementării proiectelor sub aspectul raportărilor şi documentelor
justificative transmise de beneficiari.
➢ 1 Facilitator de dezvoltare comunitară – responsabil de A2, A3 şi A4. În afara sarcinilor
specifice de informare, animare şi promovare din cadrul A2, va avea următoarele sarcini
în cadrul A3:
• Implicare în pregătirea şi publicarea apelurilor de selecţie şi a documentelor
aferente acestora;
• Implicare în verificarea şi evaluarea proiectelor.
În ceea ce priveşte procedurile de verificare şi selecţie a cererilor de finanţare, se
va respecta principiul conform căruia membrii echipei implicaţi în evaluarea proiectelor şi
membrii Comitetului de Soluţionare a Contestaţiilor vor fi diferiţi pentru fiecare apel de
selecţie în parte.
Toate sarcinile şi atribuţiile membrilor echipei sunt detaliate în Anexa 8 –
Atribuţiile corespunzătoare fiecărei funcţii din cadrul echipei de implementare a SDL.
În funcţie de gradul de încărcare a echipei, norma membrilor va putea fi majorată
până la maxim 8 ore/zi, iar în perioada de funcţionare 2021-2023, când este estimată o
scădere a volumului de muncă, se vor putea diminua normele (cu condiţia respectării a
minim 4 ore/zi) sau se va putea renunţa la o parte din membrii echipei.
În situaţia în care vor interveni aspecte pentru care membrii echipei nu vor deţine
competenţele necesare, vor fi contractaţi situaţional experţi externi cu expertiză pentru
aspectele / domeniile respective.
CAPITOLUL X: Planul de finanţare al strategiei
În conformitate cu algoritmul de calcul de repartizare a bugetului pentru
componenta A proporţional cu suprafaţa şi populaţia aferentă teritoriului (50% populaţie şi
50% teritoriu), alocarea financiară pentru Componenta A a Strategiei de Dezvoltare Locală
a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ este de:
(985,37 Euro/ km2 x 520 km2 ) + (19,84 Euro / locuitor x 35935 locuitori) = 1225530 Euro.
Din această sumă, 245030 Euro au fost fost alocaţi cheltuielilor de funcţionare
GAL şi animare a teritoriului, reprezentând 19,99% din alocarea totală componenta A.
Alocarea financiară pentru componenta B va fi aferentă nivelului de calitate obţinut
în urma procesului de evaluare şi selecţie a SDL-urilor, respectiv de 2 sau de 3 unităţi de
bonusare şi se va acorda ulterior acestui proces de selecţie a SDL-urilor.
În conformitate cu analiza diagnostic, analiza SWOT, analiza de nevoi a locuitorilor
teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, dar şi cu indicatorii de monitorizare stabiliţi, priorităţile
de dezvoltare şi măsurile de finanţare aferente acestora, au fost ierarhizate astfel:
➢ P1. Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, silvicultură şi în
zonele rurale – 9,79% din alocarea totală componenta A, respectiv, 120000 Euro,
alocată unei măsuri: M1/1C. Acţiuni de informare, demonstrative şi de formare
profesională (valoare: 120000 Euro);
➢ P3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea
produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură –
14,69% din alocarea totală componenta A, respectiv, 180000 Euro, alocată unei
măsuri: M2/3A. Scheme de calitate (valoare: 180000 Euro);;
➢ P6. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în
zonele rurale – 55,53% din alocarea totală componenta A, respectiv, 680500 Euro,
distribuită pe următoarele 4 măsuri:
• M3.1/6A. Înfiinţarea activităţilor non-agricole (180000 Euro);
• M3.2/6A. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole (180000 Euro);
• M3.3/6B. Investiţii pentru progresul satelor (225000 Euro);
• M3.4/6B. Infrastuctură socială pentru integrarea grupurilor defavorizate (95500
Euro).
Alte detalii referitoare la intensitatea sprijinuluipentru fiecare măsură în parte se
regăsesc în Anexa 4 – Plan de finanţare.
CAPITOLUL XI: Procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor depuse
în cadrul SDL
Începând cu lansarea apelurilor de selecţie, procedura de evaluare şi selecţie a
proiectelor depuse în cadrul SDL se va derula după cum urmează:
• 1. Primirea, înregistrarea cererilor de finanţare şi verificarea conformităţii acestora
Solicitanţii depun la sediul GAL Curbura Carpaţilor cererile de finanţare, în formatul
şi numărul de exemplare prevăzute în Ghidul Solicitantului, însoţite de o scrisoare de
înaintare, în 2 exemplare. Secretariatul GAL Curbura Carpaţilor înregistrează proiectele în
Registrul de intrări/ieşiri şi returnează Solitianţilor câte 1 exemplar al scrisorii de înaintare,
cu numărul de înregistrare al proiectului.
După înregistrare, expertul GAL verifică conformitatea dosarelor de finanţare, aşa
cum este menţionată în Ghidul Solicitantului şi le declară CONFORME sau NECONFORME.
• 2. Verificarea eligibilităţii cererilor de finanţare
Cererile de finanţare declarate conforme intră în etapa de verificare a eligibilităţii.
Se verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate specifice fiecărei măsuri în parte, criterii
menţionate şi în Ghidul Solicitantului. În urma acestei etape, cererea de finanţare poate fi
declarată ELIGIBILĂ sau NEELIGIBILĂ.
• 3. Acordarea punctajului în baza criteriilor de selecţie
Pentru cererile de finanţare declarate ELIGIBILE se va trece la calcularea
punctajului, în conformitate cu criteriile de selecţie şi grila de punctare a acestora din
Ghidul Solicitantului.
Verificarea conformităţii, eligibilităţii şi a acriteriilor de selecţie se întocmesc pe
nişte formulare standard, elaborate odată cu Ghidul Solicitantului şi restul documentelor de
finanţare.
Atât verificarea conformităţii şi a eligibilităţii, cât şi calcularea punctajului în baza
criteriilor de selecţie se va face de către 2 experţi distincţi, pentru minimizarea
subiectivismului interpretării informaţiilor. În cazul în care se constată diferențe între cei
doi experți evaluatori, acestea se mediază de către șeful ierarhic superior, acesta fiind cel
care va decide soluţia finală.
• 4. Comunicarea rezultatelor
După calcularea punctajelor pentru fiecare cerere de finanţare eligibilă,
ierarhizează cererile de finanţare în ordinea punctajelor obţinute şi se publică listele
provizorii ale proiectelor selectate şi respinse şi se înştiinţează solicitanţii. După
comunicarea rezultatelor, aceştia au la dispoziţie 5 zile pentru depunerea contestaţiilor.
• 5. Primirea şi soluţionarea contestaţiilor
Contestaţiile se depun la secretariatul GAL, în termenul prevăzut în scrisorile de
înştiinţare şi se înregistrează. 2 experţi din cadrul echipei de implementare SDL (alţii decât
cei care au fost implicaţi în evaluarea şi selecţia cererilor de finantare) verifică validitatea
contestaţiilor, după care le supun atenţiei Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor, care va
decide cu privire la soluţionarea favorabilă sau nefavorabilă a acestora. Soluţiile se
comunică în scris solicitanţilor. Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor, este compusă din 5
membri titulari şi 5 supleanţi, după cum urmează:
Tabelul 10. Tabelul cu componenţa Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor (CSC)
Partener Funcţia în CSC Tip/Observaţii
PARTENERI PUBLICI: 30%
UAT Comuna Teliu Membru titular
UAT Comuna Budila Membru supleant
OCOLUL SILVIC CIUCAŞ R.A. Membru supleant
PARTENERI PRIVAŢI: 30%
S.C. EVGO CONSTRUCT S.R.L. Membru titular
S.C. ZANION TRADE S.R.L. Membru titular
S.C. COLOMADE CONSTRUCT S.R.L. Membru supleant
SOCIETATE CIVILĂ: 40%
Asociaţia ,,Micilor crescători de bovine, ovine şi
caprine din Tărlungeni, jud. Braşov’’ Membru titular
Asociaţia Întorsureană Membru titular
Asociaţia ,,Club Sportiv Prejmer’’ Membru supleant
Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară şi
Egalitate de Şanse – KHETANIPEN Membru supleant
• 6. Selecţia proiectelor
După soluţionarea contestaţiilor, experţii evaluatori propun spre aprobare
Comitetului de Selecţie a proiectelor listele cu proiectele: neeligibile, eligibile propuse
pentru finanţare şi eligibile care nu pot fi finanţate. Comitetul de Selecţie se întruneşte şi
supune la vot aceste liste, deciziile adoptându-se cu majoritatea simplă a membrilor
prezenţi.Rezultatele finale ale apelului de selecţie se publică și se comunică fiecărui
solicitant. Comitetul de Selecţie, este compus din 7 membri titulari şi 7 supleanţi, după cum
urmează:
Tabelul 11. Tabelul cu componenţa Comitetului de Selecţie (CS)
Partener Funcţia în CS Tip/Observaţii
PARTENERI PUBLICI: 28,58%
UAT Oraşul Întorsura Buzăului Membru titular
UAT Comuna Prejmer Membru titular
UAT Comuna Tărlungeni Membru titular
UAT Comuna Vama Buzăului Membru supleant
PARTENERI PRIVAŢI: 35,71%
S.C. DĂLGHIAŞ DEVELOPMENT S.R.L. Membru titular
S.C. EBEN ERDE S.R.L. Membru titular
S.C. TURSO HOLZ S.R.L. Membru supleant
S.C. ACTIV-DARMI S.R.L. Membru supleant
S.C. TIATRANS S.R.L. Membru supleant
SOCIETATE CIVILĂ: 35,71%
Asociaţia Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Membru titular
Asociaţia social-culturală ,,Suflet Transilvan’’ Membru titular
ASOCIAŢIA COMPLEXUL DIDACTIC FERMA
ANIMALELOR ŢARA BÂRSEI PREJMER Membru supleant
ASOCIAŢIA ,,INIŢIATIVA FEMINA – 2006 PREJMER’’ Membru supleant
Asociaţia Transhumanţa Vama Buzăului Membru supleant
CAPITOLUL XII: Descrierea mecanismelor de evitare a posibilelor
conflicte de interese conform legislaţiei naţionale
Mecanismele de evitare a posibilelor conflicte de interese vor respecta Regulile în
materia conflictului de interese menţionate în Ordonanţa de urgenţă nr. 66/2011 privind
prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea
fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, art. 10-16.
Conform legislaţiei naţionale în vigoare, conflictul de interes poate fi definit ca acea
situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect al responsabilului
contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi
imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a
îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei deţinute.
În acest sens, în vederea evitării posibilelor conflicte de ineterse, toate persoanele
implicate la nivelul GAL în evaluarea şi selecţia proiectelor, respectiv, atât membrii echipei
de implementare SDL, implicaţi în evaluarea proiectelor sau în soluţionarea contestaţiilor,
cât şi membrii Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor sau ai Comitetului de Selecţie a
Proiectelor, vor completa o Declaraţie privind evitarea conflictului de interese, în care
să se facă referire la prevederile art. 10 şi 11 din OG 66/2011, Secţiunea II – Reguli în
materia conflictului de interes.
În conţinutul Declaraţiei pe propria răspundere se vor menţiona cel putin
următoarele aspecte:
• Numele şi prenumele declarantului;
• Funcţia deţinută la nivel GAL Curbura Carpaţilor;
• Rolul în cadrul procesului de evaluare / Comitetului de selecţie / Comisiei de
Soluţionare a Contestaţiilor;
• Luarea la cunoştinţă a prevederilor privind conflictul de interes, aşa cum este acesta
prevăzut la art. 10 şi 11 din OG 66/2011, Secţiunea II – Reguli în materia conflictului
de interes,
• Asumarea faptului că în situaţia în care se constată că această declaraţie nu este
conformă cu realitatea, persoana semnatară este pasibilă de încălcarea prevederilor
legislaţiei penale privind falsul în declaraţii.
În cazul în care se constată o situație de conflict de interese, persoană în cauză va
fi înlocuită în timp util, astfel încât să fie asigurată obiectivitatea procesului de evaluare și
selecție.
În cazul în care se constată existența / suspiciunea existenței unei situații de conflict
de interese care a generat efecte, la nivelul GAL va fi constituită o Comisie de analiză a
conflictului de interese (numită de Comitetul Director al asociației) care va analiza situația
creată și va propune măsuri corective care pot merge până la propunerea anulării
rezultatelor unei sesiuni de primire proiecte. În situația în care un proiect rezultat dintr-o
astfel de situație se află deja în implementare, vor fi sesizate organele judiciare și AFIR.