DEZVOLTARE LOCALĂ - curburacarpatilor.ro · CUVÂNT ÎNAINTE Asociaţia de Dezvoltare Durabilă...

STRATEGIA DE

DEZVOLTARE LOCALĂ

A TERITORIULUI

,,CURBURA CARPAŢILOR’’

Versiunea 02

CUVÂNT ÎNAINTE

Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor a fost înfiinţată în anul 2010,

la iniţiativa mai multor UAT-uri – comune şi, respectiv, UAT-uri oraşe mici, din sud-estul

judeţului Braşov şi sud-vestul judeţului Covasna, având ca scop implementarea programului

LEADER pentru promovarea dezvoltării durabile a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, cu

implicarea actorilor privaţi şi publici, prin acţiuni care să permită valorificarea resurselor

naturale, umane şi culturale din cadrul acestuia.

În perioada 2012-2016, au avut loc mai multe modificări administrative la nivelul

Asociaţiei, în ceea ce priveşte componenţa Consiliului Director şi a membrilor

parteneriatului, datorate retragerilor unor membri şi adeziunii altor membri. O parte dintre

aceste modificări se regăsesc în actele Asociaţiei, sub forma încheierilor judecătoreşti, însă,

întrucât sunt necesare un Act Constitutiv şi Statut actualizate, care să includă toate

modificările, până la autentificarea acestora, actualii membri depun Strategia de

Dezvoltare a Teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ în calitate de Parteneriat privat-

public, constituit în baza Acordului de parteneriat (fără personalitate juridică).

În prezent, teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este alcătuit din 6 localităţi, dintre care

5 UAT-uri – comune din judeţul Braşov (comunele Budila, Prejmer, Tărlungeni, Teliu şi

Vama Buzăului) şi 1 UAT – oraş mic din judeţul Covasna (oraşul Întorsura Buzăului).

Actualul Parteneriat privat-public care a elaborat Strategia de Dezvoltare Locală a

teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ este alcătuit din 32 de membri, dintre care: 7 parteneri

publici (6 autorităţi publice locale şi 1 regie autonomă de drept privat şi utilitate publică)

şi 25 de parteneri privaţi (13 agenţieconomici şi 12 organizaţii nonguvernamentale).

Ţinând cont de prevederile Regulamentului UE nr. 1303 /2013, Parteneriatul privat-

public implementează o dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC)

a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, fapt pentru care a elaborat Strategia de Dezvoltare

Locală ţinând cont de necesităţile concrete şi potenţialul local, identificate în baza

analizelor diagnostic şi de nevoi întreprinse.

Finalitatea este ca, în urma procesului de evaluare şi selecţie, Strategia de

Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ să obţină o parte din fondurile

necesare implementării proiectelor de dezvoltare rurală şi să consolideze comunităţile

locale din punct de vedere economic şi social, precum şi aparatele administrative locale,

prin cooperarea pe termen lung a partenerilor publici şi privaţi, în cadrul Grupului de

Acţiune Locală autorizat.

Cu consideraţie,

Dorian LUNGU

Preşedinte

Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor

Cuprins

Denumire capitol Pagini

INTRODUCERE ............................................................................... 4-5

Capitolul I: Prezentarea teritoriului şi a populaţiei acoperite – analiza diagnostic 6-10

Capitolul II: Componenţa parteneriatului ............................................. 11-12

Capitolul III: Analiza SWOT ......................................................... 13-17

Capitolul IV: Obiective, priorităţi şi domenii de intervenţie ..................... 18-20

Capitolul V: Prezentarea măsurilor .................................................

Măsura M1/1C. Acţiuni de informare, demonstrative şi de formare

profesională ..............................................................................

Măsura M2/3A. Scheme de calitate .............................................

Măsura M3.1/6A. Înfiinţarea activităţilor non-agricole ..........................

Măsura M3.2/6A. Investiţii pentru dezvoltarea act

ivităţilor non-agricole .....

Măsura M3.3/6B. Investiţii pentru progresul satelor ..............................

Măsura M3.4/6B. Infrastuctură socială pentru integrarea grupurilor

defavorizate .........................................................................

21-50

21-25

26-30

31-35

36-40

41-45

46-50

Capitolul VI: Descrierea complementarităţii şi/sau contribuţiei la obiectivele

altor strategii relevante .............................................................

51-53

Capitolul VII: Descrierea planului de acţiune ...................................... 54-56

Capitolul VIII: Descrierea procesului de implicare a comunităţilor locale în

elaborarea strategiei ................................................................

57-58

Capitolul IX: Oragnizarea viitorului GAL – Descrierea mecanismelor de gestionare,

monitorizare, evaluare şi control a strategiei .......................

59-63

Capitolul X: Planul de finanţare al strategiei ...................................... 64

Capitolul XI: Procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor depuse în cadrul SDL

.......................................................................................

65-66

Capitolul XII: Descrierea mecanismelor de evitare a posibilelor conflicte de

interese conform legislaţiei naţionale ...............................................

67

ANEXE: ....................................................................................

Anexa 1 – Acord de parteneriat + HCL / alte documente justificative .............

Anexa 2 – Fişa de prezentare a teritoriului ..........................................

Anexa 3 – Componenţa parteneriatului ..............................................

Anexa 4 – Plan de finanţare ...............................................................

Anexa 5 – Hartă administrativă şi geografică a teritoriului ...........................

Anexa 6 – Documente justificative privind animarea ................................

Anexa 7 – Documente justificative ale membrilor parteneriatului ..................

Anexa 8 – Atribuţiile corespunzătoare fiecărei funcţii din cadrul echipei de

implementare a SDL .....................................................................

Anexă - Capturi de ecran (print-screen) de pe www.insee.ro .......................

68-841

68-87

88

89-92

93-95

96-97

98-175

176-700

701-725

726-881

http://www.insee.ro/


INTRODUCERE

LEADER este un instrument important pentru România, cu rolul de a spori

dezvoltarea socio-economică a mediului rural, de a promova incluziunea socială şi de a

reduce disparităţile şi dezechilibrele dintre urban şi rural, având la bază identificarea

nevoilor locale, determinate în urma unor studii şi a unor procese de consultare şi animare

a teritoriului rural vizat. În conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1303 / 2013,

dezvoltarea locală LEADER este plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC) şi

beneficiază de sprijinul FEADR.

Din punct de vedere fizic, cultural, social şi economic, un „teritoriu” poate fi

definit în contextul LEADER ca o zonă omogenă, cu continuitate geografică, care cuprinde

UAT-uri – comune şi UAT-uri – oraşe mici (cu o populaţie < 20.000 locuitori) şi care este

reprezentată de o grupare de comunități locale, care împărtășesc o identitate comună,

bazată pe un sentiment de apartenență la același mediu natural și cultural şi care îşi

stabilesc direcţii prioritare de dezvoltare comune, specifice întregului teritoriu.

Teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este un spaţiu eligibil LEADER, omogen şi cu

continuitate geografică, fiind alcătuit din comunele Budila, Prejmer, Tărlungeni, Teliu

şi Vama Buzăului din judeţul Braşov şi oraşul Întorsura Buzăului din judeţul Covasna.

Teritoriul este numit astfel deoarece se află în grupa sudică a Carpaţilor Orientali, aşa-

numiţii Carpaţi de Curbură, întrucât lanţul muntos care asigură legătura fizică a acestor

localităţi cu istorie comună, îşi schimbă traiectoria în această zonă.

Din punct de vedere istoric, se poate aprecia că acest teritoriu a fost conturat încă

de la începutul secolului XIII, odată cu stabilirea cavalerilor teutoni în această zonă, datorită

relaţiilor sociale şi comerciale existente între locuitorii acestuia. Aceste relaţii au creat,

de-a lungul timpului, o strânsă legătură între comunităţi, legătură care a evoluat de la

tradiţionalul târg organizat în Evul Mediu la Întorsura Buzăului, până la proiectele comune

iniţiate şi derulate în prezent.

Din punct de vedere fizico-geografic, fiind situat în zona de contact a Depresiunii

Braşovului cu Depresiunea Buzaielor şi cu Subcarpaţii de Curbură, teritoriul ,,Curbura

Carpaţilor’’ are un relief diversificat, alcătuit din zone montane, submontane şi

depresionare, oferind astfel nenumărate bogăţii naturale, privelişti deosebite cu vârfuri de

munţi, râuri, văi, cascade, pajişti şi biodiversitate vegetală şi animală. Patrimoniul natural

al acestui teritoriu este cu atât mai bogat, cu cât include: 3 situri Natura 2000, 2 arii

naturale protejate şi zone cu valoare naturală ridicată (HNV) pe teritoriul a 5 dintre cele 6

localităţi componente.

Patrimoniul arhitectural şi cultural reprezintă, de asemenea, o avuţie incontestabilă

a acestui teritoriu. Monumente precum Biserica Fortificată de la Prejmer, sau Castelele

grofilor de la Budila reprezintă adevărate repere istorice şi arhitecturale. Meşteşugurile bine

conservate, obiceiurile locale şi festivalurile inedite din această zonă se îmbină la fel de

armonios ca şi traiul de veacuri în bună pace al românilor cu maghiarii, saşii şi romii şi

constituie o adevărată atracţie turistică, atât pentru români, cât şi pentru străini.

Teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este alcătuit din 5 UAT-uri – comune (Budila,

Prejmer, Tărlungeni, Teliu şi Vama Buzăului) şi 1 UAT - oraş mic (Întorsura Buzăului).

Întorsura Buzăului este în principiu o localitate rurală, creată în mod artificial ca oraş,

înainte de 1989. În tot acest timp, majoritatea tradiţiilor, obiceiurile, activităţilor sociale

şi economice s-au desfăşurat după principiile unei comunităţi rurale autentice. Includerea

oraşului Întorsura Buzăului în teritoriu s-a făcut atât pentru a asigura continuitatea şi

coerenţa teritorială, permiţând extinderea teritoriului pe raza judeţului Covasna, cât şi

datorită potenţialului său economic şi financiar, reflectat în oportunitatea dezvoltării şi

susţinerii economiei rurale, cu ajutorul relaţiilor de tip urban-rural create între locuitori.

Din punct de vedere social şi economic, în teritoriu există 2 poli de dezvoltare:

comuna Prejmer, pe de-o parte, care poate dezvolta relaţii socio-economice cu comunele

învecinate, Budila, Tărlungeni şi Teliu şi oraşul Întorsura Buzăului, pe de altă parte, care

poate sprijini dezvoltarea socio-economică a comunei Vama Buzăului.

Pornind de la ideea că fiecare comunitate rurală se confruntă cu probleme şi nevoi

specifice, grupurile de acțiune locală (GAL), formate din reprezentanți ai intereselor socio-

economice locale ale sectoarelor public și privat, proiectează şi implementează strategii

de dezvoltare locală (SDL), menite să conducă la soluţionarea acestora şi să genereze

evoluția economică, socială și culturală a teritoriului vizat, precum şi îmbunătăţirea

abilităţilor organizatorice ale comunităților locale.

Parteneriatul privat-public ,,Curbura Carpaţilor’’, ca şi potenţial grup de

acţiune locală, are în actuala componenţă 32 de parteneri, dintre care 7 publici şi 25

privaţi, procentul public-privat fiind de 22%-78%. Acest parteneriat a elaborat Strategia

de Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ folosind metoda participativă,

respectiv, implicând toţi actorii cheie din teritoriu, precum şi un număr mare de cetăţeni,

toţi contribuind cu idei valoroase de dezvoltare durabilă a teritoriului şi recăpătându-şi

astfel sentimentul de apartenenţă la zona pe care o reprezintă.

Prin prezenta SDL elaborată, potenţialul GAL îşi propune să aducă cele mai bune

argumente care să demonstreze capacitatea sa de a implementa cu succes sub-măsura

LEADER 19.2 şi, concomitent cu aceasta, propria viziune de dezvoltare a teritoriului

,,Curbura Carpaților’’, respectiv: creşterea calităţii vieţii locuitorilor din teritoriu şi

sporirea atractivităţii acestuia, prin valorificarea potenţialului natural, arhitectural,

cultural, social şi economic al acestuia, ceea ce implică capacitatea locuitorilor de a

conlucra în scopuri comune, în comunităţi locale, pentru a-şi dezvolta propriul viitor,

respectând principiul dezvoltării durabile.

CAPITOLUL I: Prezentarea teritoriului şi a populaţiei acoperite –

analiza diagnostic

Teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este un teritoriu coerent, omogen, cu continuitate

geografică, fiind alcăuit din 5 UAT-uri – comune din judeţul Braşov, respectiv, comunele

Budila, Prejmer (sate: Prejmer, Lunca Câlnicului şi Stupinii Prejmerului), Tărlungeni

(sate: Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Cărpiniş), Teliu şi Vama Buzăului (sate: Vama

Buzăului, Acriş, Buzăiel şi Dălghiu)) şi 1 UAT - oraş mic din judeţul Covasna, cu o populaţie

mai mică de 20.000 locuitori, respectiv, oraşul Întorsura Buzăului (cu satele componente:

Floroaia Mare, Brădet şi Scrădoasa).

Aşa cum apare în Anexa 2 – Fişa de prezentare a teritoriului, conform datelor

obţinute la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor (RPL) 2011, teritoriul ,,Curbura

Carpaţilor’’ are o suprafaţă totală de 520.19 km2 şi o populaţie totală de 35.935 locuitori,

de unde rezultă o densitate de 69 de locuitori / km2. Locuitorii oraşului Întorsura Buzăului

reprezintă un procent de 21% din totalul populaţiei din teritoriu.

Conform documentelor suport anexate Ghidului Solicitantului pentru participarea la

selecţia SDL, UAT-urile din teritoriu cuprind următoarele tipuri de zone:

a) Zone Sărace, cu IDUL < 55: UAT comuna Budila, cu IDUL = 49,79;

b) Zone cu valoare naturală ridicată (HNV): acestea se regăsesc pe teritoriul a 5 dintre

cele 6 localităţi componente, respectiv, UAT comunele Budila, Teliu, Tărlungeni,

Vama Buzăului şi UAT oraşul întorsura Buzăului

c) Zone Natura 2000:

c.1. UAT comuna Prejmer are pe teritoriul său următoarele 2 situri Natura 2000:

• 2.50 km2, respectiv, 72.5% din situl ,,Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la

Prejmer’’ (cod ROSCI0170);

• 0.24 km2, respectiv, 1.5% din situl ,,Oltul Superior’’ (cod ROSCI0329);

c.2. UAT comuna Tărlungeni include o suprafaţă de 22.50 km2, respectiv 10.5%,

din situl ,,Ciucaş’’ (cod ROSCI0038);

c.3. UAT comuna Vama Buzăului include o suprafaţă de 48.93 km2 , respectiv

22.5%, din situl ,,Ciucaş’’ (cod ROSCI0038)

Se observă că teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ are în componenţă 2 UAT-uri care

cuprind atât zone cu valoare naturală ridicată, cât şi zone Natura 2000. Este vorba de

comunele Tărlungeni şi Vama Buzăului.

În plus faţă de aceste tipuri de zone, menţionăm că teritoriul vizat cuprinde 2 arii

naturale protejate, după cum urmează:

• Rezervaţia naturală ,,Locul fosilifer Purcăreni’’ de pe teritoriul UAT comuna

Tărlungeni;

• Rezervaţia naturală ,,Valea Zimbrilor’’ de pe teritoriul UAT comuna Vama Buzăului.

De asemenea, întrucât 5 dintre cele 6 UAT-uri componente sunt situate fie la

altitudini mai mari de 600 m, fie la altitudini medii între 400 şi 600 m şi care au o pantă

medie egală sau mai mare de 15% (comunele Budila, Tărlungeni, Teliu, Vama Buzăului şi

Întorsura Buzăului), concluzionăm că 83% din suprafaţa teritoriului este inclusă în Zona

Montană Defavorizată (conform Anexei 2 din Ordinul MADR nr. 355/2007).

Tabelul 1 prezintă distribuţia etnică a locuitorilor teritoriului ,,Curbura Carpaţilor,

conform RPL 2011, informaţii cerute în Ghid, punctul ,,d) UAT-uri care cuprind cel puţin

o minoritate etnică locală’’.

Tabelul 1. Distribuţia etnică a locuitorilor teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’

Nr. UAT

Popula-

ţie

totală

Români

Total

mino-

rităţi

Categorii minorităţi Info.

nedis-

ponibilă

Ma-

ghiari Romi

Ger-

mani

Altă

etnie

0 1 2 3 4 a b c d 5

(3+4+5) (a+b+c+d)

1 Budila 4197 3186 938 679 255 2 2 73

2 Prejmer 8472 7349 741 154 510 71 6 382

3 Tărlungeni 8320 3206 4697 2281 2403 9 4 417

4 Teliu 4198 2457 1557 820 735 2 0 184

5 Vama

Buzăului 3220 3051 109 2 107 0 0 60

6 Întorsura

Buzăului 7528 7219 47 33 11 2 1 262

TOTAL 35935 26468 8089 3969 4021 86 13 1378

Procente 100% 73.66% 22.51% 11.04% 11.19% 0.24% 0.04% 3.83%

* Date preluate de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011

Toate UAT-urile din teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ cuprind minorităţi etnice,

procentul acestora din populaţia totală fiind: Budila – 22.35%; Prejmer – 8.75%; Tărlungeni

– 56.45%; Teliu - 37.09%; Vama Buzăului – 3.39%; Întorsura Buzăului – 0.62%. Cea mai mare

prezenţă a minorităţilor etnice (peste 20%) este în UAT comunele Tărlungeni, Teliu şi Budila,

iar cea mai mică (sub 5%) în UAT comuna vama Buzăului şi UAT oraşul Întorsura Buzăului. La

nivel teritorial, minorităţile etnice reprezintă 22.51% din totalul populaţiei, cele mai

reprezentate categorii de minorităţi fiind: romii – 11.19%, urmaţi îndeaproape de maghiari

– 11.04%.

1) Din punct de vedere fizico-geografic şi al patrimoniului de mediu, principalele

caracteristici ale teritoriului ,,Curbura Carpaţilor sunt următoarele’’:

• Amplasare – poziţionat la ~ 17 km de reşedintele de judeţ, Braşov şi Sfântul Gheorghe;

• Drumuri: drumurile naţionale DN 10 Braşov-Buzău şi DN 11 Braşov-Bacău, care asigură

legătura dintre localităţile din Ardeal, Muntenia şi Moldova; drumurile judeţene DJ 130A

Tărlungeni–Vama Buzăului-Brădet, DJ 130B Teliu-Tărlungeni şi DJ 112D Tărlungeni-

Prejmer-Lunca Câlnicului;

• Staţii CFR: 8 (Budila - 1, Prejmer - 2, Teliu – 3, Întorsura Buzăului – 2);

• Tunelurile şi viaducte: în Teliu există 3 tuneluri (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100

m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime;

• Relief: munţi (Masivul Ciucaş, Piatra Laptelui, Tesla, Bârsei, Buzăului, Siriu,Tătarul

Mare, Tătarul Mic), dealuri subcarpatice (Dobromit, Ortoşu, Munceii Teliului),

depresiuni şi şes depresionar (D. Ţara Bârsei, D. Întorsura Buzăului);

• Climă: temperat-continentală, valoare medie de 6-7°C şi precipitaţii de 700 mm;

• Reţea hidrografică: ape freatice (Prejmer - ,,satul cu 1000 de izvoare’’), râuri (Olt,

Tărlung, Buzău), pârâuri (Zizin, Negru, Canalul Morii, Buzăel, Dălghiu, Teliu); cascade

(Vama Buzăului –,,Urlătoarele’, front liniar hidro-geologic care alimentează izvoarele)

• Soluri favorabile culturilor agricole de: cartofi, sfeclă, cereale, plante de nutreţ;

• Flora şi fauna: conifere, stejar, fag, fructe de pădure, ciuperci, faună cinegetică (cerbi,

căprioare, veveriţe, vulpi, lupi, urşi, mistreţi), peşti (păstrăv, mreană, lipan), reptile

(vipere, şopârla de munte), berze, păsări cântătoare şi păsări răpitoare; faună protejată

de corali şi crustacee (Loc fosilier Purcăreni - Tărlungeni); floră şi faună protejată

(Pădurea şi mlaştinile eutrofe Prejmer); zimbri care trăiesc în condiţii de semilibertate

(Valea Zimbrilor - Vama Buzăului);

• Resurse naturale: lemn, materiale construcţie (piatră, nisip, balast, argilă, calcar,

gresie, andezit), vânat, pescuit (la Prejmer, Tărlungeni, Vama Buzăului, Întorsura

Buzăului), ape minerale (Budila, Tărlungeni, Vama Buzăului).

Câteva dintre aceste caracteristici pot fi vizualizate în Anexa 5 - Hartă

administrativă şi geografică a teritoriului.

2) Din punct de vedere al analizei demografice, distribuţia populaţiei pe sexe şi

grupe de vârstă în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ este următoarea:

Tabelul 2. Distribuţia populaţiei teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ pe sexe şi grupe de

vârstă

Nr. UAT Distribuţie

pe sexe

Distribuţie pe vârstă Total

Sub 20 ani 20-59 ani Peste 60 ani

1 Budila Masculin 876 1088 205 2169 (51.68%)

Feminin 818 990 220 2028 (48.32%)

2 Prejmer Masculin 1096 2424 677 4197 (49.54%)

Feminin 960 2363 952 4275 (50.46%)

3 Tărlungeni Masculin 1302 2231 603 4136 (49.71%)

Feminin 1263 2107 814 4184 (50.29%)

4 Teliu Masculin 696 1138 274 2108 (50.21%)

Feminin 651 1077 362 2090 (48.79%)

5 Vama

Buzăului

Masculin 476 863 315 1654 (51.37%)

Feminin 426 744 396 1566 (48.63%)

6 Întorsura

Buzăului

Masculin 1045 2046 673 3764 (50%)

Feminin 966 1954 844 3764 (50%)

Total 10575 19025 6335 35935

Procente 29.43% 52.94% 17.63%

* Date preluate de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011

Din tabelul de mai sus, se observă o distribuţie echivalentă a populaţiei pe sexe. În

ceea ce priveşte vârsta populaţiei, este îngrijorător faptul că populaţia activă (20-59 ani)

reprezintă doar puţin peste jumătate (52.94%) din numărul total de locuitori. Populaţia

foarte tânără, sub 20 de ani reprezintă aporape o treime din totalul de locuitori (29.43%),

iar procentul populaţiei vârstnice este în creştere faţă de anii precedenţi. Asistăm aşadar

la aşa-numitul fenomen de ,,îmbătrânire a populaţiei’’.

Alte date pe baza cărora am elaborat analiza demografică a locuitorilor teritoriului

,,Curbura Carpaţilor’’, se regăsesc în Anexa - Capturi de ecran (print-screen) de pe

www.insee.ro, Partea A. Statistică socială:

• Distribuţia populaţiei: aproape jumătate din populaţie (47%) este concentrată în vestul

teritoriului, respectiv, în comunele Prejmer şi Tărlungeni. Oraşul Întorsura Buzăului

deţine 21% din numărul total de locuitori.

• Evoluţia numărului de locuitori: în perioada 2010-2016, populaţia teritoriului a

înregistrat o evoluţie medie de 5.62%, cele mai mari creşteri ale numărului de locuitori

fiind în comunele Tărlungeni (12.5%) şi Budila (10.63%);



• Mişcarea naturală a populaţiei: în perioada 2010-2013, rata natalităţii a scăzut de la

171.34‰ la 166.61‰, rata mortalităţii a scăzut de la 10‰ la 9.35‰, iar sporul natural a

înregistrat o scădere de la 161.34‰ la 157.26‰. De asemenea, în perioada 2010-2015,

a numărul stabilirilor de reşedinţă în localităţile din teritoriu a crescut cu 35.34%, în

timp ce numărul plecărilor din localităţile din teritoriu a scăzut cu 2.76%;

În aceeaşi Anexa - Capturi de ecran (print-screen) de pe www.insee.ro se regăsesc

datele pe baza cărora am elaborat analizele socio-educaţionale, de infrastuctură şi

economice ale teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’.

3) Din punct de vedere educaţional şi socio-profesional, situaţia în teritoriu este:

• Forţa de muncă: în perioada 2010-2015, procentul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii

decembrie, raportat la populaţia totală a scăzut de la 46.78% la aproape jumătate,

respectiv, 24.63%; în perioada 2010-2013, procentul salariaţilor raportat la populaţia

totală a crescut de la 9.08% la 12.17%. Totuşi, procentul şomerilor rămâne în continuare

foarte ridicat, în timp ce procentul salariaţilor este foarte scăzut;

• Populaţia şcolară:

o 7056 copii şi elevi înscrişi în unităţile de învăţământ în anul 2014, dintre care: 1236

în învăţământul preşcolar şi 5820 înscrişi în învăţământul preuniversitar (4399 în

primar şi gimnazial, inclusiv învăţământul special, 170 în învăţământul profesional,

1137 în învăţământul liceal şi 114 în învăţământul postliceal);

o 874 absolvenţi în anul 2013, dintre care: 346 ai invăţământului primar şi gimnazial

inclusiv învăţământul special, 37 ai învăţământului profesional, 417 ai

învăţământului liceal şi 74 ai învăţământului postliceal);

4) Infrastuctura de bază, educaţională şi medicală din teritoriu este următoarea:

• Utilităţi publice (2014):

o Lugimea reţelei de distribuţie a apei potabile: 251.1 km (cu 10.5% > ca în 2010)

o Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile: 13651 metri cubi pe zi;

o Lungimea conductelor de canalizare: 24.9 km (cu 91.54% > ca în 2010)

o Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor: 70.2 km (cu 59.91> ca în 2010)

o Gaze naturale distribuite: 3071 mii metri cubi anual.

• Infrastuctura educaţională (2014):

o Unităţi şcolare: 10 unităţi şcolare, dintre care: 7 de învăţământ primar şi gimnazial

(1 în Budila, 2 în Prejmer, 1 în Tărlungeni, 1 în Teliu şi 1 în Vama Buzăului) şi 3

de învăţământ liceal (1 în Prejmer şi 2 în Întorsura Buzăului);

o Săli: 217 săli de clasă, 13 ateliere şcolare pentru practică, 24 de laboratoare şcolare,

8 săli de gimnastică

o Dotări şi facilităţi: 482 de PC-uri, 5 terenuri de sport,

o Personalul didactic: 439 de cadre didactice în anul 2014, dintre care: 55 în

învăţământul preşcolar, 291 în învăţământul primar şi gimnazial şi 93 în învăţământul

liceal

• Infrastuctura medicală (2014):

o Unităţi sanitare: 1 ambulatoriu integrat spitalului din Întorsura Buzăului, 21 de

cabinete medicale de familie, 6 cabinete stomatologice, 2 cabinete medicale de

specialitate;

o Personal medico-sanitar: 34 de medici (inclusiv de familie şi stomatologi) şi 61 de

personal sanitar mediu

5) Din punct de vedere economic, situaţia teritoriului se prezintă în felul următor:

• Agricultură:



o Suprafaţa totală a fondului funciar (2014): 52019 ha;

o Principalele culturi (2003): 5021 ha cultivate (1623 ha grâu şi secară, 916 ha porumb

boabe, 112 ha sfeclă de zahăr, 2296 ha cartofi, 74 ha legume);

o Producţia agricolă vegetală (2003): 40274 tone (3344 t grâu şi secară, 2500 t porumb

boabe, 1790 t sfeclă de zahăr, 31960 t cartofi, 680 t legume);

o Producţia de fructe (2003): 1096 tone;

o Efectivele de animale (2003): 8343 bovine, 13550 porcine, 29532 ovine şi 96280

păsări;

o Producţia agricolă animală (2003): 2658 tone animale pentru consum, 138204

hectolitri de lapte de vacă şi bivoliţă, 43599 kg lână, 7744 mii bucăţi ouă;

• Locuinţe (2014): 12834 locuinţe (cu 10.82% mai multe ca în 2010 ), dintre care 134 de

proprietăţi publice şi 12700 de proprietăti private;

• Turism (2015):

o Structuri de primire tursitică cu funcţiuni de cazare: 17 unităţi (cu 112.5% mai

multe ca în 2010), dintre care: 1 hotel, 1 motel, 2 vile, 3 cabane, 1 pensiune şi 9

pensiuni agroturistice;

o Capacitate de cazare: 548 locuri;

o Tipuri de turism practicate: agroturism, turismul de afaceri (complexului hotelier

,,Grand Hotel Perla Ciucaşului’’ Tărlungeni), turismul de agrement şi odihnă

(religios, cultural), turism sportiv (drumeţii, alpinism, schi, echitaţie, pescuit);

o Atracţii pentru practicantii turismului sportiv: Păstrăvării: ,,Valea Morii’’ Budila,

,,Blapis’’ şi ,,La Cristea’’ Prejmer; Centrul de echitaţie Tărlungeni; Pârtii de schi:

Tărlungeni, Întorsura Buzăului; Trasee montane: Budila, Vama Buzăului;

• Patrimoniul arhitectural şi cultural al teritoriului:

o Monumente istorice: Castelele grofilor de la Budila (Mikes, Nemes, Beldi Pal şi Beldi

Laszlo) – mediavale, baroce, sec XVIII; Cetatea Ţărănească şi Biserica Evanghelică

Prejmer, sec XIII, incluse în patrimoniul UNESCO; Muzeul satului,,Căsuţa

aminirilor’’ Tărlungeni; Cetatea Crucii (Crucenburg), Tabla Buţii, Vama Buzăului,

sec XIII; Pichetul de grăniceri, Vama Buzăului; Mănăstirea ,,Schimbarea la Faţă’’,

Întorsura Buzăului; Biserci: 10 ortodoxe, 1 catolică, 2 reformată, majoritatea

datând din sec. XIX;

o Obiceiuri şi evenimente locale:

▪ Comune pentru tot teritoriul: Mărţişor (inclusiv Baba Dochia şi Mucenici);

Obiceiurile pascale; Obiceiurile de iarnă (colinde, pluguşor, sorcova, baluri:

Balul Zoritorilor Prejmer, Colind pentru suflet românesc din Teliu, Zoritul din

Vama Buzăului); Ziua recoltei (perioada septembrie-octombrie);

▪ Zilele comunelor: Budila (octombrie), Prejmer (29-30 iunie), Teliu

(septembrie), Tărlungeni (iulie);

▪ Specifice: Festivalul muzicii de fanfară Budila (mai);, Fasching - Caravana

Clătitelor Prejmer (februarie); Festivalul de muzică religioasă şi cultă Diletto

Musicale Prejmer (august); Zilele melcului Teliu (mai); Festivalul de artă

creştină Sinapsa Teliu (octombrie); Balul Dragobetelui Tărlungeni (24

februarie); Ziua internaţională a romilor Tărlungeni (8 aprilie); Sânzienele

Tărlungeni (24 iunie); Fii satului Vama Buzăului (aprilie); Gospodarul Vămăşan

Vama Buzăului (august); Festivalul folcloric Ciobănaşul Întorsura Buzăului

(septembrie); Festivalul Muzica tradiţională şi populară sunt ca acasă Întorsura

Buzăului; Tabăra de vară pe tematici culturale Întorsura Buzăului.

CAPITOLUL II: Componenţa parteneriatului

Parteneriatul privat-public ,,Curbura Caprpaţilor’’ care a elaborat prezenta

Strategie de Dezvoltare Locală pentru finanţare prin PNDR 2014-2020 este reprezentat de

Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor, prin reprezentantul legal al acesteia,

preşedintele Dorian LUNGU.

În cazul în care Strategia de Dezvoltare Locală pe care o propunem va fi selectată

pentru finanţare, Parteneriatul public-privat va actualiza Actul constitutiv şi Statutul

Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor, în conformitate cu prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, astfel încât aceste

acte să reflecte actuala componenţă şi modalitate de funcţionare a paretenriatului.

Actualul Parteneriat privat-public care a elaborat Strategia de Dezvoltare Locală a

teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ este alcătuit din 32 de membri, dintre care:

1. 7 parteneri publici, reprezentând 22% din totalul partenerilor, respectiv:

1.1. 6 autorităţi publice locale, reprezentanţi ai UAT-urilor care alcătuiesc teritoriul

,,Curbura Carpaţilor’’: UAT Comuna Budila, UAT Comuna Prejmer, UAT Comuna

Tărlungeni, UAT Comuna Teliu, UAT Comuna Vama Buzăului şi UAT Oraşul Întorsura

Buzăului;

1.2. 1 regie autonomă (R.A.) de drept privat şi utilitate publică

2. 25 parteneri privaţi, reprezentând 78% din totalul partenerilor, respectiv:

2.1. 13 reprezentanţi ai sectorului privat, agenţi economici (S.R.L);

2.2. 12 reprezentanţi ai societăţii civile, organizaţii nonguvernamentale (ONG).

După cum se observă, Parteneriatul nu cuprinde persoane fizice, iar reprezentanţii

mediului privat şi societăţii civile depăşesc mult procentul minim de 51%.

Parteneriatul privat public include 8 entităţi din mediul urban, reprezentând un

procent de 25% din totalul partenerilor. Dintre cele 8 enităţi din mediul urban:

• 6 entităţi au sediul în teritoriu, respectiv în oraşul Întorsura Buzăului: UAT oraşul

Întorsura Buzăului, S.C. ACTIV-DARM S.R.L., S.C. TOHI IMPEX S.R.L., S.C. MONTIVO

CONSTRUCT S.R.L., S.C. COLOMADE CONSTRUCT S.R.L. şi Asociaţia Întorsureană ;

• 2 entităţi provin din afara spaţiului eligibil LEADER, având sediul în municipiul Braşov:

Asociaţia de Tineret pentru Educaţie, Leadership, Informare şi Ecologie România –

AtelieR şi Asociaţia Vixia. Cele 2 asociaţii au demonstrat interesul şi implicarea în

dezvoltarea teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, după cum urmează:

o Asociaţia AtelieR face parte din membrii fondatori ai Asociaţiei de Dezvoltare

Durbailă Curbura Carpaţilor. Pe lângă faptul că este o asociaţie de tineret, Asociaţia

AtelieR are o vastă experienţă atât în implementarea proiectelor europene, cât şi în

lucrul cu comunităţile rurale şi grupurile dezavanatajate, inclusiv femeile şi

minorităţile etnice.

o Asociaţia Vixia a fost acceptată în cadrul Parteneriatului privat-public în anul 2014,

ca urmare a interesului acesteia în dezvoltarea teritoriului, prin implicarea activă a

cetăţenilor, respectiv, ca urmare a valorii adăugate pe care experienţa acestei

asociaţii o poate aduce la progresul socio-economic al teritoriului şi comunităţilor

locale care îl ocupă.

În conformitate cu criteriile de eligibilitate referitoare la Parteneriat din Ghidul

Solicitantului sub-măsura 19.2, menţionăm că procentele de minim 51% reprezentanţi ai

mediului privat şi ai societăţii civile şi maxim 25% reprezentanţi ai entităţilor din mediul

urban vor fi respectate şi la nivel decizional, respectiv în componenţa Consiliului Director

şi a Comitetului de Selecţie. Propunerea pentru componenţa Consiliului Director se

regăseşte pe ordinea de zi a Procesului verbal nr. 1 / 21.01.2016, la punctul 6, conform

căreia Consiliul Director va fi alcătuit din 5 membri, dintre care:

• 100% reprezentanţi ai mediului privat (pentru a respecta prevederile Legii nr. 161 din

2003 actualizată privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri);

• 20% reprezentanţi ai entităţilor din mediul urban;

• 40% reprezentanţi ai societăţii civile, 40% reprezentanţi ai sectorului de servicii şi 20%

reprezentanţi ai sectorului de construcţii.

Procesului verbal nr. 1 / 21.01.2016 este anexat acestei SDL, la Anexa 6 –

Documente justificative privind animarea.

Aceste reguli de eligibilitate vor fi respectate şi în ceea ce priveşte componenţa

Comitetului de Selecţie, care va fi detaliată la capitolul XI din prezenta SDL.

Acordul de parteneriat, împreună cu Hotărârile de Consiliu Local (HCL) ale

autorităţilor publice locale, se regăsesc în Anexa 1 la SDL Acordul de parteneriat + HCL /

alte documente justificative.

Restul documentelor care atestă aparteneţa partenerilor în cadrul parteneriatului se

regăsesc în Anexa 7 – Documente justificative ale membrilor parteneritului, respectiv:

• Autorităţile publice locale (APL): CI-urile reprezentanţilor legali ai UAT-urilor din

teritoriu;

• Regia autonomă (R.A.): Certificat de înregistrare, certificat constatator, act

constitutiv, act adiţional, împuternicirea reprezentantului legal, CI-ul

reprezentantului legal;

• Agenţii economici (SRL): Certificate de înregistrare, acte constitutive, acte

adiţionale (unde e cazul), CI-urile reprezentanţilor legali;

• Organizaţiile nonguvernamentale (O.N.G.): Acte Constitutive, Statute, Certificate

de înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, împuterniciri pentru reprezentanţii

legali (unde este cazul), CI-urile reprezentanţilor legali.

În conformitate cu informaţiile prezentate în Anexa 3 – Componenţa

parteneriatului, Parteneriatul privat-public cuprinde:

• 1 organizaţie, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’, care reprezintă

interesele unei minorităţi locale existente în teritoriu: Asociaţia pentru Dezvoltare

Comunitară şi Egalitate de Şanse – KHETANIPEN (Tărlungeni);

• 2 organizaţii, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’, care reprezintă

interesele tinerilor: Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară şi Egalitate de Şanse

– KHETANIPEN (Tărlungeni) şi Asociaţia social-culturală ,,Suflet Transilvan’’ (Teliu)

+ 1 organizaţie de tineret din afara spaţiului eligibil LEADER: Asociaţia de Tineret

pentru Educaţie, Leadership, Informare şi Ecologie, România – AtelieR;

• 1 organizaţie, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’, care reprezintă

interesele femeilor: ASOCIAŢIA ,,INIŢIATIVA FEMINA – 2006 PREJMER’’ (Prejmer);

• 4 organizaţii, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’, care reprezintă forme

asociative înfiinţate conform legislaţiei specifice în vigoare: Asociaţia

Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer (Prejmer), Asociaţia Transhumanţa

Vama Buzăului (Vama Buzăului), Asociaţia Întorsureană (Întorsura Buzăului) şi

Asociaţia ,,Micilor crescători de bovine, ovine şi caprine din Tărlungeni, jud.

Braşov’’ (AMCBOC – Tărlungeni) (Tărlungeni).

CAPITOLUL III: Analiza SWOT

Tabelul 3. Analiza SWOT a teritoriului

TERITORIUL

PUNCTE TARI:

- Existenţa zonelor cu valoare naturală

ridicată (HNV) pe teritoriul a 5 UAT-uri;

- Existenţa în teritoriu a 3 zone Natura

2000;

- Existenţa în teritoriu a 2 arii naturale

protejate;

- Existenţa a 2 drumuri naţionale, care

asigură legăturile cu Ardealul şi Moldova;

- Existenţă mijloacelor de transport

rutiere şi feroviare;

- Relief diversificat, cu grad redus de

poluare şi multe specii de floră şi faună;

- Reţeaua hidrografică este bogată, iar

debitul apelor mic, cu puţine inundaţii;

- Soluri favorabile culturilor agricole;

- Numeroase resurse naturale de lemn,

materiale de construcţie, vânat, pescuit

şi ape minerale;

- Existenţa staţiilor de colectare selectivă

a deşeurilor.

PUNCTE SLABE:

- 1 UAT din cadrul teritoriului este definit

ca zonă săracă, având IDUL < 55;

- 83% din suprafaţa teritoriului este

inclusă în Zona Montană Defavorizată;

- Lipsa de acces la drumuri naţionale şi la

reţeaua de căi ferate în unele localităţi;

- Climă aspră, cu valori mici de

temperatură;

OPORTUNITĂŢI:

- Atractivitate şi potenţial turistic datorită

peisajelor spectaculoase şi a zonelor

protejate;

- Valorificarea reliefului montan pentru

dezvoltarea sporturilor de iarnă,

drumeţiilor şi sporturilor extreme;

- Reţeaua hidrografică bogată favorizează

acvacultura şi pescuitul;

- Calitatea şi puritatea apei atrag investiţii

pentru îmbutelierea apelor minerale;

- Resursele naturale existente favorizează

dezvoltarea sectoarelor de construcţii şi

industrie prelucrătoare ;

- Diversitatea resurselor de mediu

existente favorizează dezvoltarea

sectorului de agricultură, silvicultură,

pescuit;

- Existenţa surselor de finanţare pentru

protecţia mediului, biodiversităţii şi a

patrimoniului natural.

AMENINŢĂRI:

- Risc de izolare a comunităţilor din Zona

Montană Defavorizată;

- Clima afectează culturile agricole;

- Degradarea patrimoniului natural şi a

zonelor protejate;

- Dispariţia speciilor protejate de floră şi

faună;

- Diminuarea şi riscul de epuizare a

resurselor naturale;

- Slaba prezenţă turistică din cauza

accesului dificil în unele zone (zonele

montane, zonele care nu au acces la

drumurile naţionale sau la reţeaua de

căi ferate) sau a nesemnalizării /

promovării corespunzătoare a acestora.

Tabelul 4. Analiza SWOT a populaţiei

POPULAŢIA

PUNCTE TARI:

- Existenţa unei distribuţii echivalente a

populaţiei în funcţie de gen;

- Populaţia activă, cu vârste între 20 şi 59

ani, reprezintă mai mult de jumătate din

totalul populaţiei;

- Tinerii, cu vârste sub 20 ani, reprezintă

aproape o treime din totalul populaţiei;

- Diversitate etnică, interculturalitate ->

existenţa minorităţilor etnice în toate

UAT-urile, acestea reprezentând aproape

un sfert din totalul populaţiei

(majoritatea romi şi maghiari);

- Creşterea numărului de locuitori din

teritoriu în ultimii 6 ani, reflectată

inclusiv în creşterea numărului

stabilirilor de reşedinţă şi scăderea

numărului de plecări din localităţile

componente;

- Spor natural pozitiv (rata natalităţii este

mai mare decât rata mortalităţii)

PUNCTE SLABE:

- Tendinţa de scădere, în ultimii ani, a

procentului de populaţie activă, cu

vârste între 20-59 ani;

- Tendinţa de creştere, în ultimii ani, a

procentului populaţiei vârstnice, cu

vârste peste 60 ani;

- Scăderea natalităţii şi a sporului

natural;

OPORTUNITĂŢI:

- Dezvoltarea unor proiecte interculturale

şi schimb de bune practici între diferitele

comunităţi etnice;

- Implicarea activă a populaţiei în diferite

procese de consultare publică pentru

dezvoltarea teritoriului, datorată, în

mare parte, iniţiativelor tinerilor din

teritoriu;

- Existenţa programelor şi a surselor de

finanţare destinate femeilor din mediul

rural, în vederea dezvoltării de

competenţe şi incluziunii socio-

profesionale a acestora, pentru

asigurarea egalităţii de şanse şi gen;


finanţare destinate tinerilor din mediul

rural, în vederea sprijinirii stabilirii

acestora în teritoriu şi diminuării

fenomenului de migrare;


finanţare dedicate acţiunilor pentru

AMENINŢĂRI:

- Crearea unui dezechilibru între

segmentul populaţiei active şi a celei

inactive, reflectat în diminuarea forţei

de muncă din teritroriu;

- Migrarea tinerilor în mediul urban /

oraşele mari sau chiar peste hotare;

- Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei;

- Scăderea natalităţii.

integrarea minorităţilor locale (în special

romă).

Tabelul 5. Analiza SWOT a situaţiei educaţionale şi socio-profesionale

SITUAŢIA EDUCAŢIONALĂ ŞI SOCIO-PROFESIONALĂ

PUNCTE TARI:

- Tendinţa de creştere a numărului de

elevi înscrişi în unităţile de învăţământ

din teritoriu, în perioada 2010-2014, la

toate nivelurile de educaţie;

- Tendinţa de creştere a procentului de

salariaţi, în perioada 2010-2013;

- Tendinţa de scădere a procentului de

şomeri din teritoriu, în perioada 2010-

2015;

PUNCTE SLABE:

- Tendinţa de scădere a numărului de

absolvenţi din teritoriu, în perioada

2010-2013;

- Procentul salariaţilor raportat la

populaţia totală din teritoriu este foarte

mic (12%);

- Procentul şomerilor înregistraţi la

AJOFM raportat la populaţia totală din

teritoriu este foarte ridicat (25%);

- Ponderea mare a populaţiei inactive şi a

celei implicate în agricultura de

subzistenţă.

OPORTUNITĂŢI:

- Existenţa programelor de tip ,,a doua

şansă’’;

- Existenţa programelor şi surselor de

finanţare pentru prevenirea şi

combaterea abandonului şcolar;


finanţate dedicate formării profesionale

continue în scopul calificării sau

reconversiei profesionale a populaţiei;


finanţate pentru consilierea şi orientarea

profesională a populaţiei, inclusiv

consultanţă acordată pentru iniţierea

unor activităţi independente;


finanţare dedicate creşterii ocupării în

mediul rural.

AMENINŢĂRI:

- Lipsa corelării pregătirii şcolare cu

cerinţele de pe piaţa muncii;

- Discriminarea educaţională şi socio-

profesională pe criterii de gen, etnie,

mediu şi familie de provenienţă;

- Pericolul sărăciei şi excluziunii socio-

profesionale;

- Migrarea forţei de muncă.

Tabelul 6. Analiza SWOT a infrastucturii de bază, socială, educaţională şi medicală

INFRASTUCTURA DE BAZĂ, SOCIALĂ, EDUCAŢIONALĂ ŞI MEDICALĂ

PUNCTE TARI:

- Tendinţa de dezvoltare a infrastucturii

de utilităţi publice în perioada 2010-

2014: reteaua de distribuţie a apei

potabile, conductele de canalizare şi

PUNCTE SLABE:

- Lipsa reţelei de canalizare în

majoritatea localităţilor;

- Lipsa alimentării cu gaze naturale în

unele localităţi;

- Infrastuctură rutieră slab dezvoltată;

conductele de distribuţie a gazelor

naturale;

- Creşterea cantităţii anuale de gaze

naturale distribuite;

- Existenţa unor centre sociale de zi

destinate copiilor;

- Existenţa mai multor tipuri de săli în

cadrul instituţiilor de învăţământ: săli de

clasă, ateliere, laboratoare, săli

gimnastică;

- Dotarea unităţilor de învăţământ cu

echipamente TIC;

- Existenţa personalului didactic calificat;

- Existenţa cabinetelor medicale de

familie;

- Starea precară a drumurilor;

- Lipsa serviciilor de transport în comun;

- Lipsa centrelor şi serviciilor de îngrijire

a persoanelor vârstnice;

- Lipsa centrelor şi serviciilor de sprijinire

a grupurilor defavorizate, inclusiv

minorităţile etnice;

- Lipsa serviciilor de îngrijire la domiciliu;

- Scăderea numărului de unităţi şcolare în

perioada 2010-2014;

- Lipsa unităţilor de învăţământ preşcolar;

- Lipsa unităţilor de învăţământ liceal în

majoritatea localităţilor;

- Terenuri de sport insuficiente, chiar

inexistente în anumite localităţi;

- Cabinete stomatologice insuficiente,

chiar inexistente în anumite localităţi;

- Lipsa cabinetelor medicale de

specialitate;

- Puncte farmaceutice insuficiente,

inexistente în majoritatea localităţilor;

- Lipsa ambulatoriilor şi a serviciilor

medicale de urgenţă;

- Lipsa tehnologiilor şi echipamentelor

medicale moderne în unităţile sanitare.

OPORTUNITĂŢI:

- Existenţa surselor de finanţare destinate

elaborării de planuri de dezvoltare a

localităţilor;


finanţare destinate dezvoltării

infrastucturii de bază;


finanţare destinate dezvoltării

infrastucturii sociale, educaţionale şi

medicale;


finanţare destinate serviciilor sociale şi

educaţionale oferite populaţiei;

- Posibilitatea dezvoltării unor centre de

formare profesională pentru calificarea

sau reconversia profesională a

populaţiei;

- Existenţa programelor guvernamentale

privind construirea de locuinţe pentru

medicii şi cadrele didactice care se

stabilesc în mediul rural;

AMENINŢĂRI:

- Capacitatea redusă a bugetelor

autorităţilor publice locale de susţinere

a proiectelor mari de infrastuctură;

- Lipsa investiţiilor private din cauza

infrastucturii de bază slab dezvoltată;

- Prezenţă turistică redusă din cauza

infrastucturii de bază slab dezvoltate;

- Creşterea abandonului şcolar, în special

în rândul populaţiei rome;

- Incapacitatea elevilor de a finaliza

învăţământul general obligatoriu şi de a

obţine un loc de muncă din cauza lipsei

liceelor din teritoriu, corelată cu

imposibilitatea financiară de navetă

zilnică la liceele din alte localităţi;

- Scăderea calităţii vieţii şi creşterea ratei

de incidenţă a îmbolnăvirilor şi

deceselor în rândul locuitorilor din

cauza lipsei serviciilor medicale de

urgenţă, de specialitate, a farmaciilor şi

a cabinetelor stomatologice;

- Încurajarea fenomenelor asociative,

inclusiv a parteneriatelor de tip public-

privat pentru accesarea fondurilor

destinate dezvoltării infrastucturii.

- Riscul de desfiinţare a ONG-urilor care

oferă servicii educaţionale şi sociale şi

din cauza lipsei de fonduri, venituri.

Tabelul 7. Analiza SWOT a situaţiei economice

SITUAŢIA ECONOMICĂ

PUNCTE TARI:

- Cultivarea produselor agricole pe

terenuri arabile fertile;

- Pondere mare a păşunilor şi fâneţelor

favorabile creşterii animalelor;

- Existenţa crescătorilor de peşti şi melci;

- Creşterea numărului de locuinţe în

perioada 2010-2014;

- Creşterea numărului de unităţi de cazare

în perioada 2010-2015;

- Existenţa numeroaselor vestigii,

monumente istorice, religioase şi

culturale, unele incluse în patrimoniul

UNESCO;

- Existenţa numeroaselor sărbători şi

festivaluri locale, cu păstrarea tradiţiilor

şi elementelor de etnografie locale;

- Infrastuctură existentă pentru susţinerea

structurilor de afaceri: Parcul Industrial

Prejmer.

PUNCTE SLABE:

- Lipsa de performanţă economică a

exploataţiilor agricole;

- Grad redus de asociere şi lipsa grupurilor

de producători;

- Insuficienta formare în sectoarele

agricol şi forestier;

- Lipsa schemelor de calitate pentru

produsele alimentare;

- Insuficiente structuri cu funcţiuni de

alimentaţie publică;

- Insufienta promovare turistică a zonei,

inclusiv sub aspectul patrimoniului

arhitectural şi cultural;

- Lipsa indicatoarelor şi a serviciilor de

informare turistică pentru obiectivele

zonei;

- Numărul redus de investiţii şi servicii în

domenii non-agricole;

- Lipsa locurilor de muncă în domenii non-

agricole;

- Posibilităţi reduse de formare

antreprenorială a potenţialilor

întreprinzători.

OPORTUNITĂŢI:

- Potenţial turistic deosebit pentru

practicarea agroturimului, turismului de

agrement şi odihnă şi turismului sportiv;


finanţare pentru restaurarea

aşezămintelor istorice şi culturale;

- Valorificarea tradiţiilor şi sărbătorilor

locale pentru dezvoltarea agroturimului;

- Existenţa surselor de finanţare care să

sprijine integrarea producătorilor primari

în lanţul agroalimentar;


înfiinţarea de structuri şi centre

turistice, în vederea diversificării ofertei

turistice;

AMENINŢĂRI:

- Piedici legislative în domeniul

comercializării produselor agricole;

- Degradarea patrimoniului arhitectural

din cauza lipsei de preocupare şi

fonduri;

- Diminuarea valorii istorice

/arhitecturale a monumentelor, din

cauza folosirii unor materiale

necorespunzătoare în momentul

restaurării lor;

- Interesul scăzut al autorităţilor centrale

în sprijinirea structurilor asociative;

- Scăderea numărului de turişti din

teritoriu în condiţiile în care oferta de

servicii nu se îmbunătăţeşte calitativ;


înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor

mici, precum şi crearea locurilor de

muncă în domenii non-agricole.

- Birocraţia excesivă pentru înfiinţarea de

noi întreprinderi;

- Dezinteresul manifestat de autorităţile

judeţene în sprijinirea investitorilor din

mediul rural;

- Lipsa politicilor de atragere a

investiţiilor private.

CAPITOLUL IV: Obiective, priorităţi şi domenii de intervenţie

În urma celor 3 întâlniri consultative ale partenerilor, a activităţilor de animare

desfăşurate în teritoriu, inclusiv analiza de nevoi a locuitorilor (descrierea acestora fiind

prezentată în capitolul VIII din prezenta SDL şi detalierea în Anexa 6 – Documente

justificative privind animarea), precum şi pe baza analizei diagnostic (prezentarea

teritoriului) şi a analizei SWOT (a teritoriului; a populaţiei; a situaţiei educaţionale şi socio-

profesionale; a infrastucturii de bază, socială, educaţională şi medicală şi a situaţiei

economice din teritoriu), au fost stabilite 6 măsuri relevante care asigură îndepllinirea

nevoilor identificate pentru teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’.

Cele 6 măsuri contribuie la îndeplinirea a 2 obiective, 3 priorităţi şi 4 domenii de

intervenţie aferente, ale Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală, în conformitate

cu art. 4 şi 5 din Regulamentul UE nr. 1305 / 2013, aşa cum este prezentat în tabelul de mai

jos, care redă schematic logica intervenţiei în programarea măsurilor:

Tabelul 8. Logica intervenţiei în programarea măsurilor

Obiective de

dezvoltare

rurală

(Reg. UE 1305

/ 2013, art 4)

Priorităţi de

dezvoltare

rurală

(Reg. UE 1305 /

2013, art 5)

Domenii de intervenţie

(Reg. UE 1305 / 2013,

art 5)

Măsuri Indicatori de

monitorizare

Obiectivul de

dezvoltare

rurală 1:

Favorizarea

competitivită

ţii agriculturii

P1. Încurajarea

transferului de

cunoştinţe şi a

inovării în

agricultură,

silvicultură şi în

zonele rurale

1C) Încurajarea

învățării pe tot

parcursul vieții și a

formării profesionale în

sectoarele agricol și

forestier

M1/1C. Acţiuni

de informare,

demonstrative

şi de formare

profesională

• Cheltuieli

publice totale

• Nr.de locuri de

muncă create

• Nr.total de

participanţi

instruiţi

Obiective

transversale:

Inovare

Mediu şi climă P3: Promovarea

organizării

lanțului

alimentar,

inclusiv

procesarea și

comercializarea

produselor

agricole, a

bunăstării

animalelor și a

gestionării

riscurilor în

agricultură

3A) Îmbunătățirea

competitivității

producătorilor primari

printr-o mai bună

integrare a acestora în

lanțul agroalimentar

prin intermediul

schemelor de calitate,

al creșterii valorii

adăugate a produselor

agricole, al promovării

pe piețele locale și în

cadrul circuitelor scurte

de aprovizionare, al

grupurilor și

organizațiilor de

producători și al

organizațiilor

interprofesionale

M2/3A. Scheme

de calitate

• Cheltuieli

publice totale

• Nr.de locuri de

muncă create

• Nr. de

exploataţii

agricole care

primesc sprijin

pentru

participarea la

sistemele de

calitate, la

piețele locale și

la circuitele de

aprovizionare

scurte, precum

și la grupuri/

organizații de

producători

Obiectivul de

dezvoltare

rurală 3:

Obţinerea

unei

dezvoltări

teritoriale

echilibrate a

economiilor şi

comunităţilor

rurale,

inclusiv

crearea şi

menţinerea de

locuri de

muncă

Obiective

transversale:

Inovare

Mediu şi climă

P6: Promovarea

incluziunii

sociale, a

reducerii

sărăciei și a

dezvoltării

economice în

zonele rurale

6A) Facilitarea

diversificării, a

înființării și a

dezvoltării de

întreprinderi mici,

precum și crearea de

locuri de muncă

M3.1/6A.

Înfiinţarea

activităţilor

non-agricole • Cheltuieli

publice totale

• Nr.de locuri de

muncă create

M3.2/6A. Investiţii pentru

dezvoltarea activităţilor non-agricole

6B) Încurajarea

dezvoltării locale în

zonele rurale

M3.3/6B.

Investiţii pentru

progresul

satelor

• Cheltuieli

publice totale

• Nr.de locuri de

muncă create

• Populaţie netă

care

beneficiază de

servicii /

infrastucturi

îmbunătăţite

M3.4/6B.

Infrastuctură

socială pentru

integrarea

grupurilor

defavorizate

Raţionamentul elaborării unor măsuri care să contribuie la obiectivele, priorităţile

de dezvoltare rurală şi domeniile de intervenţie menţionate, precum şi ierarhizarea acestora

(reflectată în Anexa 4 – Planul de finanţare) are la bază, pe lângă analiza diagnostic şi

SWOT a teritoriului, analiza de nevoi a locuitorilor, realizată prin intermediul unor

chestionare aplicate în cadrul întâlnirilor de animare. Atât chestionarele completate, cât

şi tabelele şi graficele de interpretare a acestora se regăsesc în Anexa 6 – Documente

justificative privind animarea. Tabelul şi figura 26 din Anexa 6 redau frecvenţele de

răspuns ale locuitorilor respondenţi referitoare la principalul domeniu de intervenţie

aferent priorităţilor de dezvoltare rurală (stabilite în Regulamentul UE 1305 / 2013) care

necesită, după părerea lor, cele mai urgente investiţii. Răspunsurile cea mai mare frecvenţă

au fost: P6 – DI 6A (34%), P6 – DI 6B (27,2%), P3 – DI 3A (14,8%) şi P1 – DI 1C (9,9%).

Pentru includerea şi ierarhizarea celor 6 măsuri în SDL am ţinut cont, de asemenea,

de nevoile locuitorilor exprimate atât oral, în cadrul întâlnirilor de animare (consemnate în

Minutele activităţilor de animare din Anexa 6), cât şi în scris, prin intermediul

chestionarelor completate. Deşi există anumite diferenţe de răspunsuri între subgrupuri, în

funcţie de domiciliul, genul, grupa de vârstă, categoria etnică, nivelul de educaţie ISCED,

statutul pe piaţa muncii şi situaţia economico-financiară a respondenţilor (diferenţe

evidenţiate în capitolul 3.al tabelelor şi graficelor de interpretare a chestionarelor din

Anexa 6), respondenţii au formulat cu precadere următoarele opinii (reflectate în tabelele

şi figurile 17 - 25 din Interpretarea chestionarelor, Anexa 6):

• Principala măsură pe care ar putea-o lua autorităţile pentru a vă îmbunătăţi situaţia

actuală: îmbunătăţirea reţelei de utilităţi şi servicii publice (28%) şi crearea locurilor de

muncă (25%), necesităţi care se încadrează în domeniile de intervenţie 6B) şi 6A);

• Principala problemă din domeniul educaţiei: oportunităţi reduse de formare

profesională (30%), evoluţia negativă a populaţiei şcolare (26%) şi lipsa programelor

speciale de învăţământ (25%);

• Principala problemă din domeniul sănătăţii: lipsa serviciilor medicale de urgenţă (42%),

cabinete medicale insuficiente (23%) şi lipsa serviciilor de îngrijire la domiciliu (19%);

• Principala problemă din domeniul serviciilor sociale: lipsa unităţilor de ajutor social

(28%), lipsa serviciilor pt vârstnici (24%) şi lipsa serviciilor de protecţie pt minori (17%);

• Principala problemă din domeniul infrastucturii şi serviciilor publice: starea precară a

drumurilor (38%), probleme legate de reţeaua de canalizare (33%) şi lipsa serviciilor de

transport public de călători (15%);

• Principala problemă din domeniul agriculturii: lipsa de performanţă economică a

exploataţiilor agricole (26%), lipsa organizaţiilor de producători (19%), lipsa accesului la

utilaje şi maşini agricole (19%), lipsa calificărilor în sectoarele agricole şi forestier (18%)

şi lipsa schemelor de calitate pentru produsele alimentare (14%);

• Principala problemă a mediului de afaceri şi societăţii civile: numărul scăzut al

investiţiilor private (28%), insuficienta implicare a comunităţii în dezvoltarea locală

(21%), lipsa locurilor de muncă în domenii non-agricole (20%) şi lipsa sprijinului pentru

iniţierea unor activităţi independente (19%);

• Principala problemă din domeniul turismului şi culturii: insuficenta promovare turistică

şi culturală (25%), lipsa serviciilor de agrement şi culturale (20%), structuri turistice

insuficiente (17%), lipsa investiţiilor în patrimoniul cultural (16%) şi lipsa unor servicii

turistice complete (16%).

Nevoile locuitorilor au fost corelate cu analiza diagnostic şi SWOT, în vederea

includerii în SDL a unor măsuri cât mai relevante în raport cu aceste necesităţi.

Măsurile contribuie la realizarea următoarelor obiective transversale:

• M1/1C, M2/3A, M3.1/6A, M3.2/6A, M3.3/6B şi M3.4/6B contribuie la realizarea

obiectivului transveral de INOVARE;

• Măsurile M1/1C, M2/3A, M3.2/6A, şi M3.3/6B contribuie la realizarea obiectivului

transveral de MEDIU ŞI CLIMĂ.

Strategia de Dezvoltare Locală propusă prevede:

• 1 măsură dedicată investiţiilor în infrastuctura socială: M3.4/6B. Apelurile de proiecte

aferente acestei măsuri vor fi lansate cu prioritate;

• 1 măsură dedicată acţiunilor pentru integrarea minorităţilor locale: M3.4/6B;

• 1 măsură dedicată aplicării schemelor de calitate: M2/3A;

• 1 măsură dedicată promovării formelor asociative: M2/3A.

Există o sinergie a măsurilor propuse, întrucât măsurile M3.1/6A, M3.2/6A,

M3.3/6B şi M3.4/6B contribuie la prioritatea P6.

În plus, există şi o complementaritate a măsurilor propuse, astfel:

• Măsurile M1/1C şi M2/3A sunt complementare;

• Măsurile M3.1/6A şi M3.2/6A sunt complementare.

CAPITOLUL V: Prezentarea măsurilor

MĂSURA M1/1C:

,,Acţiuni de informare, demonstrative şi de formare profesională’’

Denumirea

măsurii

Acţiuni de informare, demonstrative şi de formare

profesională

Codul măsurii M1/1C

Tipul măsurii

INVESTIŢII

SERVICII

SPRIJIN FORFETAR

1. Descrierea generală a măsurii

1.1. Justificare

1.1.1.

Necesitatea

măsurii

Măsura M1/1C contribuie la dezvoltarea competenţelor persoanelor

implicate în sectoarele agricole, agroalimentare şi forestiere, în vederea

creşterii performanţei economice şi îmbunătăţirii competitivităţii acestor

sectoare, pentru a răspunde exigenţelor pieţei şi a îndeplini standardele

europene. Acţiunile de informare, demonstrative şi formarea profesională

sunt necesare acestor persoane în vederea dezvoltării cunoştinţelor şi

abilităţilor referitoare la:

• Metodele moderne şi inovative de procesare şi marketing ale produselor

agricole, inclusiv în contextul lanţurilor scurte de aprovizionare;

• Practicile de mediu care aduc beneficii biodiversităţii, solului şi apei;

• Standardele UE referitoare la siguranţa alimentară, sănătatea

animalelor, normele de mediu;

• Beneficiile asocierii în cadrul grupurilor / organizaţiilor;

• O mai bună gestionare a riscurilor la care sunt supuse exploataţiile

agricole, prin adoptarea de tehnologii de producție adecvate.

1.1.2 .

Corelarea

măsurii cu

Măsura propusă vine în întâmpinarea următoarelor identificate în urma

analizei diagnostic, SWOT şi de nevoi din teritoriu:

analiza

diagnostic,

analiza SWOT

şi analiza de

nevoi

• Ponderea mare a populaţiei inactive şi a celei implicate în agricultura de

subzistenţă;

• Lipsa de performanţă economică a exploataţiilor agricole;

• Grad redus de asociere şi lipsa grupurilor de producători;

• Insuficienta formare în sectoarele agricol şi forestier;

• Lipsa schemelor de calitate pentru produsele alimentare;

• Insuficiente structuri cu funcţiuni de alimentaţie publică;

• Interesul scăzut al autorităţilor centrale în sprijinirea structurilor

asociative;

• Piedici legislative în comercializarea produselor agricole.

1.2. Contrib.

măsurii la ob.

de dezvoltare

rurală ale

Reg.1305/201

3, art. 4

Măsura contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective de dezvoltare

rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013, art.4:

• Obiectiv principal: (a) Favorizarea competitivităţii agriculturii;

• Obiectiv secundar: (c) Obţinerea unei dezvoltări teritoriale

echilibrate a economiilor şi comunităţilor rurale, inclusiv crearea şi

menţinerea de locuri de muncă

1.3.

Obiectivele

specifice

locale ale

măsurii

• OS.1:Dezvoltarea şi actualizarea competenţelor fermierilor şi micilor

procesatori în sectoarele agricole, agroalimentare şi forestiere, în

vederea practicării unui management tehnologic și economic eficient la

nivelul exploataţiilor, cu adoptarea de practici prietenoase cu mediul;

• OS.2:Facilitarea transferului de cunoştinţe ale fermierilor şi micilor

procesatori referitoare la procesarea şi comercializarea produselor

agricole, inclusiv în contextul lanţurilor agroalimentare;

• OS.3:Creşterea nivelului de conştientizare a producătorilor cu privire la

beneficiile asocierii în cadrul unor forme asociative / organizaţii /

grupuri de producători;

• OS.4:Dobândirea de competenţe de către fermieri şi micii procesatori

referitoare la modalităţi de gestionare şi prevenire a riscurilor la care

sunt supuse exploataţiile agricole;

• OS.5:Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi economico-

financiare ale fermierilor şi micilor procesatori în vederea implementării

unui management eficient al exploataţiilor şi in conformitate cu

standradele UE.

1.4.

Contribuţia

măsurii la

prioritatea/

priorităţile

(P) prevăzute

în Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5

Măsura contribuie la realizarea următoarelor priorităţi ale UE în materie de

dezvoltare rurală, conform Reg. (UE) 1305 /2013, art.5:

• Prioritate principală: P1. Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a

inovării în agricultură, silvicultură şi în zonele rurale

• Priorităţi secundare:

o P3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și

comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a

gestionării riscurilor în agricultură;

o P6. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării

economice în zonele rurale.

1.5.

Coresponden-

ţa măsurii cu

Măsura propusă corespunde Articolului 14. Transfer de cunoştinţe şi

acţiuni de informare din Titlul III. Sprijinul pentru dezvoltarea rurală al

Regulamentului (UE) nr. 1305 /2013.

articolele din

titlul III al

Reg. (UE)

1305/2013

1.6.

Contribuţia

măsurii la un

DI principal,

prevăzut în

Reg.1305/201

3, art. 5

Măsura contribuie în principal la domeniul de intervenţie DI 1C)

Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale

în sectoarele agricol și forestier.

1.7.

Contribuţia

măsurii la DI

secundare

Alte domenii de intervenţie definite în Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013,

art.5, la care măsura propusă aduce o contribuţie secundară, sunt:

• DI 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o

mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul

schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor

agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte

de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al

organizațiilor interprofesionale;

• DI 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de

întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă (indirect).

1.8.

Contribuţia

măsurii la

obiectivele

transversale

ale Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5

INOVARE

MEDIU ŞI CLIMĂ

Contribuţia măsurii la obiectivul de INOVARE este detaliată la 2.1.

Măsura contribuie la obiectivul transversal de MEDIU ŞI CLIMĂ întrucât

presupune înţelegerea şi asumarea de către fermieri a:

• importanţei protejării biodiversităţii;

• respectării standardelor UE referitoare la siguranţa alimentară,

sănătatea animalelor, normele de mediu.

1.9.

Complemen-

taritatea cu

alte măsuri

din SDL

Măsura M1/1C este complementară cu măsura M2/3A ,,Scheme de

calitate’’.

Beneficiarii indirecţi (grupul ţintă) ai măsurii M1/1C vor deţine

competenţele necsare în vederea depunerii proiectelor, în calitate de

beneficiari direcţi (solicitanţi) în cadrul măsurii M2/3A.

1.10. Sinergia

cu alte măsuri

din SDL

Nu este cazul, măsura M1/1C fiind singura măsură din SDL care contribuie

la prioritatea P1.

2. Valoarea adăugată a măsurii

2.1.

Caracterul

inovator al

măsurii

Un prim aspect inovativ reiese din complementaritatea acestei măsuri cu

măsura M2/3A.

Caracterul inovator al măsurii derivă şi din faptul că sprijinul acordat

permite:

• Facilitarea transferului de idei, produse sau tehnologii noi pentru

îmbunătăţirea sistemelor de producţie, procesare şi marketing;

• Contactul cu echipamente, utilaje moderne şi tehnologii inovatoare;

• Schimbul de bune practici şi tranferul de noi metode de acţiune.

2.2. Alte

elemente

care

generează

valoare

adăugată

Proiectele care vor fi finanţate în cadrul acestei măsuri vor aduce plus-

valoare teritoriului şi locuitorilor acestuia prin:

• Noile informaţii şi competenţe dobândite care vor contribui la

dezvoltarea abilităţilor în sectoarele agricol, agroalimentar, forestier;

• Practicarea unui management tehnologic și economic eficient şi

prietenos cu mediul la nivelul exploataţiilor;

• Facilitarea accesului fermierilor la informaţii actualizate prin

prezentarea modelelor practice prin care pot îmbunătăți calitatea

produselor, adăuga valoare produselor, dezvolta lanțurile scurte de

aprovizionare și organizaţiile de producători.

3. Trimiteri la alte acte legislative

• Reg. (UE) nr. 1303/2013; Reg. (UE) nr. 1305/2013; Reg. (UE) nr. 1306/2013 ; Reg. delegat

(UE) nr. 807/2014; Reg. de implementare (UE) nr. 808/2014;

• OUG nr. 49/2015; Legea Nr. 1/2011; OG nr 129/2000; Ordin 353/2003;

• Legea Nr. 215/2001; Legea 31/1990; OG 26/2000;

• Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015 şi alte reglementări din domeniul fiscal.

4. Beneficiari direcţi / indirecţi (grup ţintă)

4.1.

Beneficiari

direcţi

• Entități publice sau private care activează în domeniul formării

profesionale a adulților, în parteneriat cu ONG-uri /asociaţii

profesionale din sectorul agricol, agroalimentar, forestier

4.2.

Beneficiari

indirecţi

(finali)

• Fermieri, producători primari, mici procesatori;

• Alte persoane care activează în sectoarele agricol, agroalimentar,

intersate de îmbunătăţirea competenţelor sau forme asociative.

Beneficiarii indirecţi trebuie să aibă domiciliul / reşedinţa în teritoriul

,,Curbura Carpaţilor’’. Beneficiarii indirecţi ai acestei măsuri vor putea

accesa măsura M2/3A în calitate de solicitanţi.

5. Tip de sprijin:

RAMBURSAREA COSTURILOR ELIGIBLIE SUPORTATE ŞI PLĂTITE EFECTIV

6. Tipuri de acţiuni eligibile şi neeligibile

6.1. Activităţi

eligibile şi

neeligibile

Activităţi eligibile:

• Acţiuni de informare pe teme precum: dezvoltarea producției agricole,

procesarea şi comercializarea produselor agricole, beneficiile asocierii

producătorilor, integrarea producătorilor în lanţurile agroalimentare,

gestionarea şi prevenţia riscurilor exploataţiilor agricole, acţiuni de

protecţie a mediului şi conservarea biodiversităţii;

• Acţiuni demonstrative, mentorat şi ateliere de lucru pentru

îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor primari, utilizarea de noi

produse şi tehnologii, accesarea surselor de finanţare etc;

• Transfer de cunoştinţe şi schimburi de experienţă pe teme relevante în

vederea creşterii performanţei economice şi îmbunătăţirii

competitivităţii sectoarelor agricol, agroalimentar şi forestier, la

standarde europene (pot avea loc şi în afara teritoriului);

• Evaluarea nivelului de pregătire şi a nevoilor beneficiarilor finali pentru

proiectarea tematicilor de curs;

• Furnizarea cursurilor de formare profesională în domeniile agricol,

agroalimentar şi forestier, de scurtă durată, în funcţie de nivelul de

pregătire al beneficiarilor şi tematica cursurilor;

• Furnizarea programelor de formare profesională pentru dezvoltarea

unor competenţe cheie necesare implementării unui management

tehnologic și economic eficient.

Activităţi neeligibile:

• Cursuri de formare profesională care fac parte din programul de educație

sau sisteme de învăţământ secundar și superior;

• Cursurile de formare finanţate prin alte programe.

6.2.

Cheltuieli

eligibile şi

neeligibile

Toate cheltuielile trebuie să fie rezonabile, justificate şi să corespundă

principiilor unei bune gestionări financiare, în special din punct de vedere

al raportului preţ-calitate. De asemenea, pentru a fi eligibile, toate

cheltuielile aferente implementării proiectelor trebuie să fie efectuate pe

teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’. Excepţie fac anumite activităţi (ex.:

schimburi de experienţă, organizare evenimente), ale căror cheltuielile pot

fi eligibile și pentru acțiuni realizate în afara teritoriului, dacă beneficiul

sprijinului se adresează populaţiei din teritoriu.

Cheltuieli eligibile:

• Salarii, onorarii, cazare, masă şi transport pt. formatori / prestatori;

• Cazare, masă şi transport participanţi;

• Materiale didactice şi consumabile;

• Chetuieli pentru închirierea spaţiilor şi echipamentelor necesare.

Cheltuieli neeligibile:

• Costurile legate de cursuri de formare profesională care fac parte din

programul de educație sau sisteme de învătământ secundar și superior

• Costuri legate de cursuri finanţate prin alte programe;

• Costurile cu investiţiile

• Costurile menţionate la art. 69 (3) din Reg. (UE) 1303/2013.

7. Condiţii de eligibilitate

• Solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili;

• Solicitantul nu este în insolvență , faliment,lichidare sau incapacitate de plată;

• Solicitantul şi-a îndeplinit toate obligaţiile de plată către bugetul de stat;

• Solicitantul are prevăzut în obiectul de activitate activități de formare profesională;

• Solicitantul dispune de personal calificat, propriu sau cooptat;

• Solicitantul dovedește experiență anterioară relevantă în proiecte de formare.

8. Criterii de selecţie

Selecţia beneficiarilor se va face în baza unei proceduri transparente şi nediscriminatorie,

luând în considerare următoarele principii:

• Principiul nivelului calitativ și tehnic cu privire la curricula, calificare, experiența;

• Principiul relevanţei acţiunilor în raport cu necesităţile teritoriului identificate în SDL;

• Principiul eficienţei utilizării fondurilor;

• Principiul parteneriatelor, în special a celor public-private;

• Principiul inovării şi utilizării TIC;

• Principiul asigurării egalităţii de şanse (includerea grupurilor vulnerabile: femei, tineri,

persoane vârstnice, persoane inactive, implicate în agricultura de subzistenţă)

• Principiul protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice.

9. Sume (aplicabile) şi rata sprijinului

Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor

eligibile. Cuantumul sprijinului este cuprins între 15.000 şi 30.000 Euro

10. Indicatori de monitorizare

10.1.

Indicatori

specifici DI

• Cheltuieli publice totale: 29.996,28 Euro

• Nr.de locuri de muncă create: 0

• Nr.total de participanţi instruiţi: 150

10.2.

Indicatori

suplimentari

• Nr. minim de acţiuni de informare realizate: 8

• Nr. de acţiuni demonstrative, mentorat şi ateliere de lucru realizate: 4;

• Nr. de programe de formare profesională derulate: 8;

• Ponderea participanţilor instruiţi şi/sau participanţi la acţiunile

demonstrative care depun proiecte, în calitate de solicitanţi pe măsura

M2/3A: 20%.

MĂSURA M2/3A:

,,Scheme de calitate’’

Denumirea

măsurii Scheme de calitate

Codul măsurii M2/3A

Tipul măsurii

INVESTIŢII

SERVICII

SPRIJIN FORFETAR


1.1. Justificare

1.1.1.

Necesitatea

măsurii

Normele legislative şi standardele europene impuse în domeniul procesării

şi comercializării produselor agricole şi agroalimentare pot reprezenta o

ameninţare la adresa produselor locale tradiţionale, atât în sensul pierderii

specificului local al acestora, cât şi în sensul dispariţiei lor de pe piată din

cauza costurilor crescute care le fac să fie necompetitive pe piaţă.

Măsura M2/3A creează suportul necesar fermierilor şi formelor asociative /

organizaţiilor / grupurilor de producători în vederea certificării fermelor,

exploataţiilor agricole şi produselor agricole şi agroalimentare locale,

primare sau procesate, prin aderarea la scheme de calitate naţionale sau

europene.

De asemenea, măsura stimulează înfiinţarea formelor asociative,

organizaţiilor şi grupurilor de producători, în vederea:

• Integrării acestora în lanţurile agroalimentare;

• Realizării unor strategii comune de marketing pentru promovarea

produselor locale;

• Protejării produselor agricole şi agroalimentare, la nivel naţional sau

european şi creşterea valorii adăugate a acestora, prin aderarea la

scheme de calitate.

Sprijinul oferit prin această măsură contribuie pozitiv şi la dezvoltarea

turismului şi a mediului de afaceri local.

1.1.2 .

Corelarea

măsurii cu

analiza

diagnostic,

analiza SWOT

şi analiza de

nevoi



• Ponderea mare a populaţiei implicate în agricultura de subzistenţă;

• Lipsa de performanţă economică a exploataţiilor agricole;

• Grad redus de asociere şi lipsa grupurilor de producători;

• Lipsa schemelor de calitate pentru produsele alimentare;

• Interesul scăzut al autorităţilor centrale în sprijinirea structurilor

asociative;

• Piedici legislative în comercializarea produselor agricole.

1.2. Contrib.

măsurii la ob.

de dezvoltare

rurală ale

Reg.1305/201

3, art. 4

Măsura contribuie la îndeplinirea următorului obiectiv de dezvoltare

rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013, art.4: (a) Favorizarea

competitivităţii agriculturii.

1.3.

Obiectivele

specifice

locale ale

măsurii

• OS.1: Protejarea produselor agricole şi agroalimentare, la nivel naţional

sau european, certificarea şi creşterea valorii adăugate a acestora, prin

aderarea la scheme de calitate;

• OS.2:Încurajarea înfiinţării de forme asociative în vederea realizării de

lanţuri scurte agroalimentare şi de strategii comune de marketing,

pentru promovarea produselor agricole şi agroalimentare locale;

• OS.3:Crearea de branduri şi pieţe locale, în sprijinul dezvoltării

turismului şi a mediului de afaceri local.

1.4.

Contribuţia

măsurii la

prioritatea/

priorităţile

(P) prevăzute

în Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5

Măsura contribuie la realizarea următoarei priorităţi a UE în materie de

dezvoltare rurală, conform Reg. (UE) 1305 /2013, art.5: P3. Promovarea

organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea

produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în

agricultură.

1.5.

Coresponden-

ţa măsurii cu

articolele din

titlul III al

Reg. (UE)

1305/2013

Măsura propusă corespunde Articolului 16. Scheme de calitate pentru

produse agricole şi alimentare din Titlul III. Sprijinul pentru dezvoltarea

rurală al Regulamentului (UE) nr. 1305 /2013.

1.6.

Contribuţia

măsurii la un

DI principal,

prevăzut în

Măsura contribuie la domeniul de intervenţie DI 3A) Îmbunătățirea

competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a

acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de

calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al

promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de

Reg.1305/201

3, art. 5

aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al

organizațiilor interprofesionale.

1.7.

Contribuţia

măsurii la DI

secundare

Nu este cazul

1.8.

Contribuţia

măsurii la

obiectivele

transversale

ale Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5

INOVARE

MEDIU ŞI CLIMĂ

Contribuţia măsurii la obiectivul de INOVARE este detaliată la 2.1.


certificarea produselor agricole şi agroalimentare prin aderarea la

schemele de calitate presupune practicarea agriculturii într-o manieră

sustenabilă, cu respectarea principiilor de protecție a mediului şi

combatere a schimbărilor climatice.

1.9.

Complemen-

taritatea cu

alte măsuri

din SDL

Măsura M2/3A este complementară cu măsura M1/1C ,,Acţiuni de

informare, demonstrative şi formare profesională’’.

Beneficiarii direcţi (solicitanţi) ai sprijinului oferit prin măsura M2/3A vor

beneficia (ca grup ţintă) de acţiuni de informare/formare

profesională/mentorat în cadrul măsurii M1/1C.

1.10. Sinergia

cu alte măsuri

din SDL

Nu este cazul, măsura M2/3A fiind singura măsură din SDL care contribuie

la prioritatea P3.


2.1.

Caracterul

inovator al

măsurii


măsura M1/1C.

Caracterul inovator al măsurii derivă şi din faptul că sprijinul acordat prin

intermediul schemelor de calitate favorizează:

• Menţinerea identităţii şi specificului local al produselor tradiţionale

locale;

• Producţia unei game diversificate de produse tradiţionale locale de

calitate, cu impact pozitiv asupra economiei locale;

• Înfiinţarea de forme asociative / oragnizaţii de producători în vederea

realizării de lanţuri scurte agroalimentare şi de strategii comune de

marketing, pentru promovarea produselor tradiţionale locale;

• Crearea de branduri şi pieţe locale, în sprijinul dezvoltării turismului şi

a mediului de afaceri local.

2.2. Alte

elemente

care

generează

valoare

adăugată



• Consolidarea identităţii agricole şi gastronomice a teritoriului;

• Creşterea numărului de ferme / exploataţii certificate;

• Creşterea numărului de produse agricole şi agroalimentare certificate;

• Creşterea numărului de branduri locale;

• Creşterea numărului de forme asociative din teritoriu;

• Creşterea accesului producătorilor la lanţurile agroalimentare.


• Reg. (UE) nr. 1305/2013; Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015;

• Reg (UE) 1151/2012; Reg. (CE) 834/2007; Reg. (CE) 110/2008; Reg. (CEE) 1601/91; Reg.

(UE) 1308/2013; Reg. (UE) 1144/2014; Reg. (UE) 2015/1829; Reg. (UE) 2015/1831;

• ORDINUL 724/2013 privind atestarea produselor tradiționale.


4.1.

Beneficiari

direcţi

• Fermieri şi organizaţii / grupuri de fermieri, constituite în forme

asociative cu personalitate juridică, inclusiv beneficiarii indirecţi (grupul

ţintă) ai măsurii M1/1C.

4.2.

Beneficiari

indirecţi

(finali)

• Operatori din domeniul turismului şi alimentaţiei publice din teritoriu;

• Comunităţile locale;

• Turiştii şi agenţii economici din raza pieţelor locale;

• UAT-urile beneficiare ale brandurilor locale.

5. Tip de sprijin:

RAMBURSAREA COSTURILOR ELIGIBLIE SUPORTATE ŞI PLĂTITE EFECTIV

În limita a 3000 euro / exploataţie sau schemă / an, pentru maxim 5 ani.

În conformitate cu art. 16, alin. (1), (3) şi (4) şi Anexa II din Reg. (UE) nr. 1305 din 2013,

se acordă un stimulent financiar anual de maxim 3000 Euro / exploataţie sau schemă pe o

perioadă de maxim 5 ani, pentru costurile fixe, respectiv: costurile de aderare la

schemele de calitate, cotizaţiile anuală, costurile aferente verificărilor periodice.


6.1. Activităţi

eligibile şi

neeligibile

Activităţi eligibile: (cf. art. 16, alin (1) şi (2) din Reg. (UE) 1305/2013)

• Participarea pentru prima dată la schemele de calitate, instituite în

cadrul următoarelor regulamente şi dispoziţii:

o Reg (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și

alimentare;

o Reg. (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și

etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Reg. (CEE)

nr. 2092/91;

o Reg. (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția

indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a

Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului;

o Reg. (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului de stabilire a normelor generale

privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a

băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate

din produse vitivinicole;

o Partea II titlul II capitolul I secțiunea 2 din Regulamentul (UE) nr.

1308/2013 al Consiliului în ceea ce privește vinul.

• Participarea la schemele de calitate, inclusiv schemele de certificare a

exploatațiilor agricole, pentru produse agricole și alimentare sau pentru

bumbac, recunoscute de statul român;

• Participarea la scheme voluntare de certificare a produselor agricole

recunoscute de statul român ca aplicând orientările UE privind cele mai

bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor

agricole și alimentare;

• Organizarea de activități de informare și promovare puse în aplicare de

grupuri/ organizaţii de producători pe piața internă, privind produse

care fac obiectul unei scheme de calitate care beneficiază de sprijin.


• Promovarea mărcilor comerciale;

• Organizarea de activităţi de informare şi promovare asociate altor

produse decât cele care fac obiectul schemelor de calitate sprijinite.

6.2.

Cheltuieli

eligibile şi

neeligibile



al raportului preţ-calitate. Toate cheltuielile aferente implementării

proiectelor trebuie să fie efectuate pe teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’.

Excepţie fac cheltuielile aferente acţiunilor de informare şi promovare a

produselor care fac obiectul schemelor de calitate (ex. participări la

târguri, expoziţii), care pot fi realizate şi în afara teritoriului.


a) Costurile fixe, în valoare de 3000 Euro/exploataţie/an, timp de maxim

5 ani:

• Cheltuieli de aderare la scheme de calitate;

• Taxe de certificare;

• Cotizaţii / contribuţii anuale pentru participarea la scheme de calitate;

• Cheltuielile aferente controalelor periodice de certificare;

b) Costuri de informare şi promovare a produselor care fac obiectul

schemelor de calitate sprijinite:

• Organizarea de târguri / expoziţii;

• Participarea la târguri şi expoziţii;

• Informarea consumatorilor/promovarea produselor certificate.


• Costurile de promovare a altor produse, care nu fac obiectul schemelor

de calitate sprijinite;

• Costurile cu investiţiile;



• Solicitantul este persoană juridică, cu sediul în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’;


• Solicitantul nu este în insolvență , faliment,lichidare sau incapacitate de plată;

• Solicitantul şi-a îndeplinit toate obligaţiile de plată către bugetul de stat.




• Principiul nivelului calitativ al cererii de finanţare / planului de afaceri;



• Principiul sustenabilităţii schemelor de calitate (implementare minim 3 ani)

• Principiul parteneriatelor şi promovării formelor asociative;


• Principiul asigurării egalităţii de şanse;



Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este sub forma unui stimulent financiar

anual în valoare de 3000 Euro/exploataţie sau schemă de calitate/an, pe o perioadă de

maxim 5 ani, pentru costurile fixe. Rata sprijninului pentru costurile fixe ste de 100%.

Costurile activităţilor de informare şi promovare a produselor care fac obiectul

schemelor de calitate beneficiază de o rată de sprijin de 70%.

Cuantumul sprijinului este cuprins între 10.000 şi 18.000 Euro


10.1.

Indicatori

specifici DI



• Nr. de exploatații agricole care primesc sprijin pentru participarea la

sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare

scurte, precum și la grupuri /organizații de producători: 10

10.2.

Indicatori

suplimentari

• Nr. produselor locale certificate: 10

• Nr. de forme asociative noi înfiinţate: 5;

• Nr. de acţiuni de informare şi promovare a produselor certificate

organizate, inclusiv târguri / expoziţii: 10.

MĂSURA M3.1/6A:

,, Înfiinţarea activităţilor non-agricole’’

Denumirea

măsurii Înfiinţarea activităţilor non-agricole

Codul măsurii M3.1/6A

Tipul măsurii

INVESTIŢII

SERVICII

SPRIJIN FORFETAR


1.1. Justificare

1.1.1.

Necesitatea

măsurii

Implementarea acestei măsuri este necesară în vederea dezvoltării

mediului de afaceri şi a economiei rurale, prin susţinerea financiară

acordată atât în vederea înfiinţării de noi întreprinderi non-agricole, cât şi

dezvoltării, modernizării sau diversificării activităţii întreprinderilor

existente, în domenii non-agricole.

Măsura M3.1/6A contribuie la:

• Diversificarea economiei rurale şi a serviciilor oferite populaţiei;

• Creşterea oportunităţilor de ocupare a populaţiei rurale în domenii non-

agricole;

• Creşterea nivelului de trai şi a veniturilor populaţiei rurale, în vederea

combaterii sărăciei şi excluziunii socio-profesionale.

Sprijinul oferit prin această măsură contribuie pozitiv şi la dezvoltarea

turismului, a serviciilor pentru populaţia rurală, precum şi la menţinerea

şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale.

1.1.2 .

Corelarea

măsurii cu

analiza



• Existenţa zonelor sărace (IDUL < 55) în teritoriu;

• Procentul foarte mic de salariaţilor raportat la populaţia totală (12%);

diagnostic,

analiza SWOT

şi analiza de

nevoi

• Procentul şomerilor înregistraţi la AJOFM raportat la populaţia totală din



subzistenţă;

• Pericolul sărăciei şi excluziunii socio-profesionale;

• Migrarea forţei de muncă;

• Lipsa serviciilor medicale de urgenţă şi a celor de îngrijire la domiciliu;

• Structuri turistice insuficiente;

• Birocraţia excesivă pentru înfiinţarea de noi întreprinderi;

• Dezinteresul manifestat de autorităţile judeţene în sprijinirea

investitorilor din mediul rural;

• Lipsa politicilor de atragere a investiţiilor private.

1.2. Contrib.

măsurii la ob.

de dezvoltare

rurală ale

Reg.1305/201

3, art. 4


rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305 /2013, art.4: (c) Obţinerea unei

dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor şi comunităţilor rurale,

inclusiv crearea şi menţinerea de locuri de muncă.

1.3.

Obiectivele

specifice

locale ale

măsurii

• OS.1: Creşterea numărului de micro-întreprinderi şi întreprinderi mici

din teritoriu, care activează în sectoare non-agricole;

• OS.2: Crearea de noi locuri de muncă, în domenii non-agricole, în

teritoriu;

• OS.3: Diversificarea economiei rurale şi a serviciilor oferite populaţiei

teritoriului;

• OS.4:Încurajarea menţinerii şi dezvoltării activităţilor meşteşugăreşti

tradiţionale.

1.4.

Contribuţia

măsurii la

prioritatea/

priorităţile

(P) prevăzute

în Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5



incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele

rurale.

1.5.

Coresponden-

ţa măsurii cu

articolele din

titlul III al

Reg. (UE)

1305/2013

Măsura propusă corespunde Articolului 19. Dezvoltarea exploataţiilor şi

a întreprinderilor, alineatul (1), litera (a), punctul (ii), din Titlul III.

Sprijinul pentru dezvoltarea rurală al Regulamentului (UE) nr. 1305 /2013.

1.6.

Contribuţia

măsurii la un

DI principal,

Măsura contribuie la domeniul de intervenţie DI 6A) Facilitarea

diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici,

precum și crearea de locuri de muncă.

prevăzut în

Reg.1305/201

3, art. 5

1.7.

Contribuţia

măsurii la DI

secundare

Nu este cazul

1.8.

Contribuţia

măsurii la

obiectivele

transversale

ale Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5

INOVARE

Contribuţia măsurii la obiectivul de INOVARE este detaliată la punctul 2.1.

1.9.

Complemen-

taritatea cu

alte măsuri

din SDL

Măsura M3.1/6A este complementară cu măsura M3.2/6A ,,Investiţii

pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole’’.

Beneficiarii (solicitanţii) sprijinului oferit prin măsura M3.1/6A, după

înfiinţarea activităţilor non-agricole vor putea să îşi dezvolte aceste

activităţi, beneficiind şi de sprijinul oferit pentru investiţii non-agricole în

cadrul măsurii M3.2/6A.

1.10. Sinergia

cu alte măsuri

din SDL

Măsura M3.1/6A contribuie împreună cu măsurile M3.2/6A, M3.3/6B, şi

M3.4/6B la prioritatea P6.


2.1.

Caracterul

inovator al

măsurii


măsura M3.2/A şi sinergia acesteia cu măsurile M3.2/A, M3.3/B, M3.4/B.


încurajează:

• Diversificarea serviciilor oferite populaţiei rurale, prin înfiinţarea

activităţilor non-agricole;

• Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale;

• Dezvoltarea turismului local, prin prestarea de servicii turistice;

• Reducerea gradului de dependenţă a populaţiei faţă de sectorul agricol

şi, respectiv, obţinerea de venituri alternative.

2.2. Alte

elemente

care

generează

valoare

adăugată



• Creşterea numărului de întreprinderi şi întreprinderi mici care activează

în sectoare non-agricole;

• Creşterea numărului de locuri de muncă în sectoarele non-agricole;

• Creşterea şi diversificarea ofertei de servcii oferite populaţiei rurale.


• Reg. (UE) nr. 1303 / 2013; Reg. (UE) nr. 1305/2013; Reg. (CE) nr. 1407/2013;

• Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015; Ordinul 65/2013; Legea 31/1990; Legea 346/2004;

OUG 6/2011; OG 44/2008; Strategia Naţională de Competitivitate.


4.1.

Beneficiari

direcţi

• Fermieri sau membrii unei gospodării agricole care îşi diversifică

activitatea agricolă prin înfiinţarea unei activităţi non-agricole pentru

prima dată (autorizaţi cu statut minim de PFA);

• Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici existente, care îşi propun

activităţi non-agricole pe care nu le-au mai efectuat până la data

aplicării pentru sprijin;

• Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici noi, înfiinţate în anul depunerii

aplicaţiei de finanţare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali

consecutivi, care nu au desfăşurat activităţi până în momentul depunerii

acesteia (start-ups).

4.2.

Beneficiari

indirecţi

(finali)

• Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

• Comunităţile locale care beneficiază de noi servicii;

• Turiştii care beneficiază de noile servicii turistice.

5. Tip de sprijin:

SUMĂ FORFETARĂ

Sumă fixă, în valoare de 30.000 euro, indiferent de tipul investiţiei.

Sprijinul acordat va respecta Reg. (CE) nr. 1407/2013 cu privire la sprijinul de minimis,

respectiv, nu va depăşi 200.000 euro/beneficiar pe 3 ani fiscali.


6.1. Activităţi

eligibile şi

neeligibile


Înfiinţarea de noi activităţi non-agricole, în teritoriu, pe baza unui Plan de

Afaceri care trebuie să includă cel puţin următoarele:

• Prezentarea situaţiei economice iniţiale a solicitantului (datele

solicitantului, aria de cuprindere a activității, forma juridică a

solicitantului, abilități profesionale, istoricul întreprinderii, facilități de

producție, dotarea);

• Prezentarea etapelor şi obiectivelor propuse pentru dezvoltarea noilor

activităţi ale solicitantului (planificarea îndeplinirii acestora, riscurile

de implementare, standarde și norme europene legate de protecția

muncii și de mediu);

• Prezentarea detaliată a acțiunilor şi resurselor aferente (materiale,

umane şi financiare) necesare pentru dezvoltarea activităţilor

beneficiarului, cum ar fi investiţiile, formarea sau consilierea, care să

contribuie la dezvoltarea activităţilor întreprinderii, inclusiv crearea sau

dezvoltarea de noi abilităţi/competenţe ale angajaţilor.

Beneficiarul poate solicita modificarea Planului de Afaceri de două ori în

perioada de implementare a acestuia, în baza unei justificări

fundamentate, care să nu conducă la modificarea obiectivelor, criteriilor

de eligibilitate și selecție.


• Activităţile agricole.

6.2.

Cheltuieli

eligibile şi

neeligibile




proiectelor trebuie să fie efectuate în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’.


• Toate cheltuielile propuse în Planul de Afaceri, inclusiv capitalul de lucru

şi capitalizarea întreprinderii şi activităţile relevante pentru

implementarea corectă a Planului de Afaceri aprobat, pot fi eligibile,

indiferent de natura acestora.


• Cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje şi echipamente agricole;




• Solicitantul nu este în insolvență, faliment,lichidare sau incapacitate de plată;


• Solicitantul nu este înregistrat în Registrul debitorilor AFIR, nu are contracte de finanţare

cu AFIR încheiate din propria iniţiativă şi nu se află în litigii cu AFIR;

• Solicitantul trebuie să aibă capital 100% privat;

• Solicitantul trebuie să aibă sediul şi să îşi desfăşoare activitatea în teritoriu;

• Solicitanţii fermieri sau membri ai unei gospodării agricole trebuie să fie autorizaţi cu

statut minim de PFA;

• Solicitanţii fermieri sau membri ai unei gospodării agricole îşi demonstrează activitatea

agricolă prin înregistrarea obligatorie, de către solicitant, în Registrul Unic de Identificare

– APIA sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA sau Registrul agricol (la Primarie) cu

minimum 12 luni consecutive înaintea depunerii Cererii de finanţare;

• Solicitanţii micro-întreprinderi trebuie să aibă maxim 9 salariaţi;

• Solicitanţii întreprinderi mici trebuie să aibă 10-49 salariaţi;

• Solicitantul trebuie să prezinte un Plan de Afaceri pt. desfăşurarea activităţilor non-

agricole;

• Sediul social şi punctul de lucru în care se va desfăşura activitatea non-agricolă trebuie

să fie situate în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’;

• Implementarea Planului de Afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult 9 luni de la

data deciziei de acordare a sprijinului;

• Solicitantul trebuie să creeze minim 2 noi locuri de muncă şi să le menţină pe toată durata

implementării.






• Principiul sustenabilităţii planurilor de afaceri (menţinere minim 3 ani);

• Principiul diversificării activității agricole a fermierilor/membrilor gospodăriei agricole

către activități non-agricole;

• Principiul prioritizării sectoarelor cu potențial de creștere;

• Principiul prioritizării activităților agroturistice desfășurate în zonele cu potențial

turistic ridicat/ destinații ecoturistice/ zonele cu arii naturale protejate;

• Principiul stimulării unui nivel ridicat de calitate al Planului de Afaceri, care va fi stabilit

în funcție de producția comercializată sau activitățile prestate;

• Principiul prioritizării numărului crescut de locuri de muncă nou create;





Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este sub forma unei sume forfetare în

valoare fixă de 30.000 Euro/proiect.

Rata sprijinului este de 100% şi se acordă în două tranşe, astfel:

• 70% din cunatumul sprijinului după semnarea Contractului de Finanţare;

• 30% din cunatumul sprijinului se va acorda cu condiția respectării Planului de Afaceri,

fără a depăși 5 ani de la încheierea Contractului de Finanțare.


10.1.

Indicatori

specifici DI

• Cheltuieli publice totale: 270.000 Euro


10.2.

Indicatori

suplimentari

• Nr. activităţi non-agricole înfiinţate: 6

• Ponderea beneficiarilor sprijiniţi care depun proiecte pe măsura M3.2/A:

33%.

MĂSURA M3.2/6A:

,, Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole’’

Denumirea

măsurii Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole

Codul măsurii M3.2/6A

Tipul măsurii

INVESTIŢII

SERVICII

SPRIJIN FORFETAR


1.1. Justificare

1.1.1.

Necesitatea

măsurii

Scopul sprijinului acordat prin această măsură este de a stimula economia

rurală şi mediul de afaceri din teritoriu, atât prin creşterea numărului de

activităţi non-agricole desfăşurate în aceste zone, cât şi prin dezvoltarea

activităţilor non-agricole existente.

Astfel, măsura M3.2/6A contribuie la:

• Crearea de locuri de muncă în teritoriu în domenii non-agricole;

• Crearea de alternative ocupaţionale şi creşterea veniturilor populaţiei

rurale pentru reducerea disparităţilor dintre mediul rural şi urban;

• Diversificarea economiei rurale prin practicarea de activităţi non-

agricole, acordându-se prioritate sectoarelor cu potenţial ridicat de

dezvoltare, în conformitate cu Strategia Naţională de Competitivitate.

1.1.2 .

Corelarea

măsurii cu

analiza

diagnostic,

analiza SWOT



• Existenţa zonelor sărace (IDUL < 55) în teritoriu;

• Procentul foarte mic de salariaţilor raportat la populaţia totală (12%);

• Procentul şomerilor înregistraţi la AJOFM raportat la populaţia totală din


şi analiza de

nevoi


subzistenţă;


• Migrarea forţei de muncă şi în special a tinerilor în mediul urban;

• Lipsa centrelor şi serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice;

• Lipsa centrelor şi serviciilor de sprijinire a grupurilor defavorizate,

inclusiv minorităţile etnice;

• Cabinete stomatologice şi puncte farmaceutice insuficiente;

• Lipsa cabinetelor medicale de specialitate şi ambulatoriilor;

• Lipsa serviciilor medicale de urgenţă şi a celor de îngrijire la domiciliu;

• Lipsa tehnologiilor şi echipamentelor medicale moderne în unităţile

sanitare;

• Creşterea ratei de incidenţă a îmbolnăvirilor şi deceselor în rândul

locuitorilor din cauza serviciilor medicale precare;

• Structuri turistice insuficiente;

• Scăderea numărului de turişti din teritoriu în condiţiile în care oferta de

servicii nu se îmbunătăţeşte calitativ;

• Lipsa locurilor de muncă în domenii non-agricole;

• Lipsa politicilor de atragere a investiţiilor private.

1.2. Contrib.

măsurii la ob.

de dezvoltare

rurală ale

Reg.1305/201

3, art. 4





1.3.

Obiectivele

specifice

locale ale

măsurii

• OS.1: Creşterea numărului de activităţi non-agricole desfăşurate în

teritoriu pentru dezvoltarea mediului de afaceri;

• OS.2: Dezvoltarea activităţilor non-agricole existente în teritoriu pentru

reducerea disparităţilor dintre mediul rural şi urban;

• OS.3: Diversificarea activităţilor economice ale fermierilor sau

membrilor gospodăriilor agricole prin practicarea de activități

neagricole, în vederea creșterii veniturilor și creării de alternative

ocupaționale

• OS.4: Crearea de noi locuri de muncă, în domenii non-agricole, în

teritoriu şi menţinerea celor existente.

1.4.

Contribuţia

măsurii la

prioritatea/

priorităţile

(P) prevăzute

în Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5




rurale.

1.5.

Coresponden-

ţa măsurii cu

articolele din

titlul III al

Reg. (UE)

1305/2013

Măsura propusă corespunde Articolului 19. Dezvoltarea exploataţiilor şi

a întreprinderilor, alineatul (1), litera (b), din Titlul III. Sprijinul pentru

dezvoltarea rurală al Regulamentului (UE) nr. 1305 /2013.

1.6.

Contribuţia

măsurii la un

DI principal,

prevăzut în

Reg.1305/201

3, art. 5

Măsura contribuie la domeniul de intervenţie DI 6A) Facilitarea

diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici,

precum și crearea de locuri de muncă.

1.7.

Contribuţia

măsurii la DI

secundare

Nu este cazul

1.8.

Contribuţia

măsurii la

obiectivele

transversale

ale Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5

INOVARE

MEDIU ŞI CLIMĂ



presupune realizarea unor investiţii precedate de o evaluare a impactului

preconizat asupra mediului, precum şi respectarea cerinţelor de mediu

specifice investiţiilor turistice realizate în perimetrul ariilor naturale

protejate.

1.9.

Complemen-

taritatea cu

alte măsuri

din SDL

Măsura M3.2/6A este complementară cu măsura M3.1/6A ,,Înfiinţarea

activităţilor non-agricole’’.

O parte din beneficiarii (solicitanţii) sprijinului oferit prin măsura M3.2/6A

care îşi dezvoltă activităţile non-agricole existente au beneficiat anterior

şi de sprijinul oferit pentru înfiinţarea acestor activităţi, prin măsura

M3.1/6A.

1.10. Sinergia

cu alte măsuri

din SDL

Măsura M3.2/6A contribuie împreună cu măsurile M3.1/6A, M3.3/6B, şi



2.1.

Caracterul

inovator al

măsurii


măsura M3.1/A şi sinergia acesteia cu măsurile M3.1/A, M3.3/B, M3.4/B.


încurajează:

• Producerea şi comercializarea produselor non-agricole;

• Creşterea calităţii activităţilor tradiţionale non-agricole;

• Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor oferite populaţiei rurale

(medicale, sociale, reparaţii, consultanţă, TIC, administrative etc);

• Dezvoltarea infrastucturii turistice.

2.2. Alte

elemente

care

generează

valoare

adăugată



• Creşterea numărului de întreprinderi şi întreprinderi mici care activează

în sectoare non-agricole;

• Creşterea numărului de locuri de muncă în sectoarele non-agricole;

• Creşterea şi diversificarea ofertei de servcii oferite populaţiei rurale.



• Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015; Ordinul 65/2013; Legea 31/1990; Legea 346/2004;

OUG 6/2011; OG 44/2008; O 65/2013; Strategia Naţională de Competitivitate.


4.1.

Beneficiari

direcţi

• Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici non-agricole existente sau nou-

înfiinţate (start-ups);

• Fermieri sau membrii unei gospodării agricole (autorizaţi cu statut minim

de PFA) care îşi diversifică activitatea agricolă prin dezvoltare unei

activităţi non-agricole .

4.2.

Beneficiari

indirecţi

(finali)

• Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

• Angajaţii structurilor care se dezvoltă prin intermediul investiţiilor;

• Comunităţile locale care beneficiază de noi servicii sau servicii

îmbunătăţite datorate ;

• Turiştii care beneficiază de noile structuri înfiinţate.

5. Tip de sprijin:

RAMBURSAREA COSTURILOR ELIGIBILE SUPORTATE ŞI PLĂTITE EFECTIV


6.1. Activităţi

eligibile şi

neeligibile


• Investiţii pentru producerea şi comercializarea produselor non-agricole

(fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, marochinărie, produselor

chimice, farmaceutice, prelucrarea produselor lemnoase);

• Industrie metalurgică, fabricare de construcții metalice, mașini, utilaje

și echipamente (produse electrice, electronice);

• Investiţii pentru activităţi meşteşugăreşti non-agricole (artizanat,

olărit, brodat, prelucrarea fierului, lânii, pieii, lemnului);

• Investiţii legate de furnizarea de servicii (medicale, sociale, sanitar-

veterinare; reparaţii maşini, unelte, obiecte casnice; consultanţă,

contabilitate, audit; TIC; tehnice, administrative);

• Investiţii pentru infrastuctura turistică (unităţi agro-turistice, activităţi

de agrement);

• Investiţii pentru producţia de combustibil din biomasă.


• Prestarea de servicii agricole;

• Procesarea şi comercializarea produselor din Anexa I din Tratat;

• Producţia de electricitate din biomasă ca şi activitate economică.

6.2.

Cheltuieli



eligibile şi

neeligibile




Cheltuielile aferente investiţiilor propuse, respectiv:

• Construcţia, extinderea, modernizarea şi dotarea clădirilor;

• Achiziţionarea de utilaje, instalaţii şi echipamente noi;

• Achiziţionarea de software, brevete, mărci, drepturi de autor


• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente agricole;

• Procesarea şi comercializarea produselor prevăzute în Anexa I din Tratat;

• Achiziţionarea de bunuri şi echipamente ,,second hand’’;

• Achiziţionarea mijloacelor de transport pt uz personal / transport pers;

• Costurile menţionate la art. 69 (3) din Reg. (UE) 1303/2013;

• Cheltuieli specifice de înființare și funcționare a întreprinderilor

(obținerea avizelor de funcționare, taxe de autorizare, salarii angajați,

costuri administrative)







• Solicitantul trebuie să aibă capital 100% privat;


• Solicitanţii fermieri sau membri ai unei gospodării agricole sunt înregistraţi, cu minimum

12 luni consecutive înaintea de solicitarea sprijinului, în Registrul Unic de Identificare–

APIA/Registrul exploatațiilor – ANSVSA / Registrul agricol (la Primarie);

• Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanţarea investiţiei;

• Solicitantul trebuie să prezinte o documentaţie tehnico-economică pe baza căreia să

demonstreze viabilitatea economică a investiţiei;

• Investiţia trebuie să fie situată în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’;

• Investiţia va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului și dacă

aceasta poate avea efecte negative asupra mediului;

• Solicitantul nou-înfiinţat trebuie să creeze minim 1 loc nou locuri de muncă şi să îl

menţină pe toată durata implementării;

• Solicitantul microîntreprindere / întreprindere mică existentă trebuie să menţină toate

locurile de muncă existente la data aplicării, pe toată durata de implementare.






• Principiul sustenabilităţii planurilor de afaceri (menţinere minim 3 ani);

• Principiul diversificării activității agricole a fermelor către activități non-agricole;

• Principiul prioritizării sectoarelor cu potențial de creștere;

• Principiul prioritizării activităților agroturistice desfășurate în zonele cu potențial

turistic ridicat/ destinații ecoturistice/ zonele cu arii naturale protejate;

• Principiul derulării activităţilor anterioare pentru demonstrarea unui bun management;

• Principiul prioritizării numărului crescut de locuri de muncă nou create;






eligibile. Rata de sprijin se majorează la 90% pentru solicitanţii care desfăşoară activităţi

de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare sau agroturism sau pentru fermierii care

îşi diversifică activitatea agricolă. Nu există rate intermediare.

Cuantumul sprijinului este cuprins între 20.000 şi 40.000 Euro.


10.1.

Indicatori

specifici DI



10.2.

Indicatori

suplimentari

• Nr. total investiţii pentru dezvoltarea activităţilor nonagricole: 6

• Nr. de investiţii pentru producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare,

agroturism sau pentru fermierii care îşi diversifică activitatea agricolă: 2

MĂSURA M3.3/6B:

,, Investiţii pentru progresul satelor’’

Denumirea

măsurii Investiţii pentru progresul satelor

Codul măsurii M3.3/6B

Tipul măsurii

INVESTIŢII

SERVICII

SPRIJIN FORFETAR


1.1. Justificare

1.1.1.

Necesitatea

măsurii

Dezvoltarea socio-economică durabilă a teritoriului este strâns legată de

dezvoltarea şi modernizarea infrastucturii la scară mică şi, implicit, a

serviciilor locale de bază oferite populaţiei rurale.

Scopul sprijinului acordat prin această măsură este de a îmbunătăţi

condiţiile de trai pentru populaţia teritoriului şi de a reduce fenomenul de

depopulare din teritoriu, prin reducerea decalajelor urban-rural.

Măsura M3.3/6B contribuie la:

• Dezvoltarea infrastucturii de bază la scară mică şi a serviciilor oferite,

reflectate în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rurale;

• Dezvoltarea mediului de afaceri, prin creşterea numărului de investitori

şi a turismului local, ca urmare a infrastucturii de bază îmbunătăţite;

• Conservarea moştenirii rurale şi a tradiţiilor locale;

• Crearea de noi locuri de muncă în teritoriu.

1.1.2 .

Corelarea

măsurii cu

analiza

diagnostic,

analiza SWOT

şi analiza de

nevoi



• Infrastuctură rutieră slab dezvoltată şi starea precară a drumurilor;

• Lipsa reţelei de canalizare în majoritatea localităţilor;

• Tendinţa de scădere a numărului de şcoli şi absolvenţi din teritoriu;

• Lipsa unităţilor de învăţământ preşcolar şi învăţământ liceal;

• Procentul foarte mic de salariaţilor (12%) şi foarte mare al şomerilor

înregistraţi la AJOFM (25%), raportat la populaţia totală;

• Lipsa corelării pregătirii şcolare cu cerinţele de pe piaţa muncii;

• Migrarea forţei de muncă şi în special a tinerilor în mediul urban;

• Insufienta promovare turistică a zonei, inclusiv sub aspectul

patrimoniului arhitectural şi cultural;

• Prezenţă turistică redusă din cauza accesului dificil în unele zone şi a

infrastucturii de bază slab dezvoltate;

• Capacitatea redusă a bugetelor autorităţilor publice locale pentru

proiecte de infrastuctură;

• Lipsa investiţiilor private din cauza infrastucturii slab dezvoltate;

• Riscul de desfiinţare a ONG-urilor care oferă servicii educaţionale din

cauza lipsei de fonduri, venituri.

1.2. Contrib.

măsurii la ob.

de dezvoltare

rurală ale

Reg.1305/201

3, art. 4





1.3.

Obiectivele

specifice

locale ale

măsurii

• OS.1: Creşterea numărului de locuitori din teritoriu care beneficiază de

infrastuctură de bază îmbunătăţită;

• OS.2: Creşterea numărului de turişti şi investitori, ca urmare a

infrastucturii îmbunătăţite, inclusiv turistică şi de agrement publică;

• OS.3: Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor oferite populaţiei

rurale, ca urmare a infrastucturii de bază îmbunătăţite;

• OS.4: Conservarea patrimoniului cultural şi natural al teritoriului;

• OS.5: Crearea de noi locuri de muncă.

1.4.

Contribuţia

măsurii la

prioritatea/

priorităţile

(P) prevăzute

în Reg. (UE)

1305/2013




rurale.

1.5.

Coresponden-

ţa măsurii cu

art. din titlul

Măsura propusă corespunde Articolului 20. Servicii de bază şi reînnoirea

satelor în zonele rurale, alineatul (1), literele (a), (b), (d), (e) şi (f), din

Titlul III. Sprijinul pentru dezvoltarea rurală al Regulamentului (UE) nr.

1305 /2013.

III al Reg.

1305/2013

1.6.

Contribuţia

măsurii la un

DI principal cf

Reg.1305/201

3, art. 5

Măsura contribuie la domeniul de intervenţie DI 6B) Încurajarea

dezvoltării locale în zonele rurale.

1.7.

Contribuţia

măsurii la DI

secundare

Nu este cazul.

1.8.

Contribuţia

măsurii la

obiectivele

transversale

ale Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5

INOVARE

MEDIU ŞI CLIMĂ



investiţiile realizate presupun o asumare a angajamentelor de mediu şi a

provocărilor privind schimbările climatice. Investiţiile în infrastuctura de

apă/apă uzată contribuie la: îmbunătățirea calității apei potabile,

reducerea pierderilor de apă din sisteme învechite şi a poluării cauzate de

încărcătura organică din gospodăriile rurale. Elaborarea şi actualizarea

planurilor de dezvoltare a localităţilor si de protecţie a zonelor Natura 2000

implică respectarea principiilor de protecție a mediului şi combatere a

schimbărilor climatice.

1.9.

Complemen-

taritatea cu

alte măsuri

Nu este cazul.

1.10. Sinergia

cu alte măsuri

Măsura M3.3/6B contribuie împreună cu măsurile M3.1/6A, M3.2/6A, şi



2.1.

Caracterul

inovator al

măsurii

Un prim aspect inovativ reiese din sinergia acestei măsuri cu măsurile

M3.1/A, M3.2/A, M3.4/B.Caracterul inovator al măsurii derivă şi din faptul

că sprijinul acordat investiţiilor în infrastuctura şi serviciile locale

încurajează:

• Creşterea numărului de investitori şi dezvoltarea mediului de afaceri;

• Creşterea numărului de turişti cu impact pozitiv în economia rurală;

• Îmbunătăţirea pregătirii educaţionale a tinerei generaţii;

• Îmbunătăţirea incluziunii sociale, îndeosebi a grupurilor defavorizate;

• Creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi reducerea fenomenului de

depopulare.

2.2. Alte

elemente

care

generează

• Creşterea numărului de locuitori din teritoriu care beneficiază de

infrastuctură de bază îmbunătăţită;

• Creşterea şi diversificarea ofertei de servicii educaţionale, de agrement

şi culturale oferite populaţiei rurale;

• Creşterea numărului de turişti şi investitori din teritoriu;

valoare

adăugată

• Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia rurală;

• Sporirea atractivităţii teritoriului.


• Reg. (UE) nr. 1303 / 2013; Reg. (UE) nr. 1305/2013; Reg. (UE) nr. 1407/2013; Reg. (UE)

nr. 480/2014; Legea nr. 215/2001;

• OG 43/1997; Legea nr.1/2011; HG nr. 866/2008; Legea nr. 263/2007; Legea nr. 422/2001;

HG 28/2008; OUG 34/2006; Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015.


4.1.

Beneficiari

direcţi

• Comunele şi asociaţiile acestora, conform legislaţiei în vigoare;

• Unități de învățământ publice/private;

• Unităţile de cult recunoscute de lege. .

4.2.

Beneficiari

indirecţi

(finali)

• Populaţia rurală, care beneficiază de infrastuctură de bază şi servicii

locale îmbunătăţite;

• Elevii/tinerii, beneficiari ai investiţiilor în infrastucturi educaţionale;

• Turiştii care vizitează teritoriul;

• Investitorii/mediul de afaceri local şi societatea civilă din teritoriu.

5. Tip de sprijin:



6.1. Activităţi

eligibile şi

neeligibile


• Investiţii în infrastuctură rutieră de interes local şi infrastuctură de

apă/apă uzată (construcţia/extinderea/modernizarea);

• Investiţii în infrastuctură educaţională (înfiinţarea/modernizarea şi

dotarea diferitelor tipuri de unităţi de învăţământ publice/private);

• Investiții în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement, informare turistică și culturale și a infrastructurii aferente;

• ;

• Investiţii asociate patrimoniului cultural local (restaurarea şi dotarea

monumentelor din patrimoniu, aşezămintelor monahale; modernizarea

şi dotarea căminelor culturale);

• Elaborarea/actualizarea planurilor de dezvoltare a localităţilor şi/sau

ale planurilorde protecţie a zonelor Natura 2000 şi HNV (eligibilă doar

dacă precede/ulterior se realizează una dintre investiţiile menţionate).


• Investițiile în infrastructura de apă/apă uzată din aglomerările umane

sub 2.000 l.e. sau peste 10.000 l.e

• Investițiile în infrastructura de apă/apă uzată pentru localitățile care

intră sub incidența proiectelor finanțate prin POS Mediu sau POIM;

• Investiţiile pentru grădinițe, creşe şi structuri de tip ,,after‐school” din

incinta şcolilor din teritoriu;

• Elaborarea/actualizarea planurilor de dezvoltare a localităţilor/a

zonelor Natura 2000 şi HNV, necorelată cu investiţiile eligibile.

6.2.

Cheltuieli


• Construcţia, extinderea, modernizarea reţelelor de apă/apă uzată şi de

drumuri de interes local;

eligibile şi

neeligibile

• Înfiinţarea / modernizarea şi dotarea infrastructurii educaționale

publice/private; Achiziţionarea de bunuri şi echipamente noi;

• Onorariile pt. arhitecți, ingineri și consultanți şi pentru consiliere privind

durabilitatea economică și de mediu şi studii de fezabilitate;

• Taxele pentru eliberarea certificatelor şi obţinerea avizelor;

• Cheltuielile de elaborare /actualizare a planurilor de dezvoltare;

• Achiziționarea/dezvoltarea de software, brevete, licențe, mărci.


• Contribuţia în natură;

• Costuri privind închirierea de mașini, utilaje, instalații și echipamente



• Costuri operaţionale de întreţinere şi chirie;








• Solicitantul va asigura mentenanţa investiţiei minim 5 ani de la data ultimei plăţi;

• Solicitantul trebuie să prezinte o un Studiu de fezabilitate/Documentaţie de avizare

pentru lucrări/Memoriu tehnic pentru a demonstra viabilitatea economică a investiţiei;

• Investiţia trebuie să fie situată în teritoriul ,,Curbura Carpaţilor’’ şi să fie în corelare cu

o strategie de dezvoltare naţională/regională/ judeţeană/locală aprobată;

• Investiţiile în infrastuctura rutieră de interes local vizează drumurile comunale, vicinale

şi străzile din interiorul localităţilor;

• Investiţiile în infrastuctura de apă/apă uzată: eligibile în localități care fac parte din

aglomerări umane între 2.000 ‐ 10.000 l.e; să dețină avizul Operatorului Regional;

• Investiția în sistemul de alimentare cu apă trebuie să se realizeze în mod obligatoriu

împreună cu rețeaua de apă uzată, dacă aceasta nu există.


Pentru toate tipurile de investiţii:

• Principiul relevanţei acţiunilor şi eficienţei utilizării fondurilor;

• Principiul gradului de acoperire a populaţiei deservite;

• Principiul inovării şi TIC;

• Principiul asigurării egalităţii de şanse şi combaterii schimbărilor cliamtice;

• Principiul protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice;

Pentru investiţiile în drumuri:

• Principiul conectivităţii cu principalele căi rutiere;

• Principiul accesibilizării zonelor turistice, agenţilor economici, altor investiţii;

Pentru investiţiile în infrastuctura de apă/apă uzată:

• Prioritizarea investiţiilor care vin în completarea celor finanţate prin POS Mediu/POIM;

Pentru investiţiile asociate patrimoniului cultural şi infrastucturii de agrement şi turistice:

• Prioritizarea proiectelor din localităţile cu potenţial de dezvoltare turistic.


Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de până la 100% din totalul

cheltuielilor eligibile pentru proiectele negeneratoare de venit sau de până la 80% pentru

proiectele generatoare de venit.



10.1.

Indicatori

specifici DI



• Populaţie netă care beneficiază de infrastucturi îmbunătăţite: 1000

10.2.

Indicatori

suplimentari

• Nr. total investiţii în infrastuctura de bază (inclusiv educaţională): 6

• Nr.planuri de dezvoltare a localităţilor/protecţie a zonelor Natura 2000

elaborate sau actualizate: 2

MĂSURA M3.4/6B:

,,Infrastuctură socială pentru integrarea grupurilor defavorizate’’

Denumirea

măsurii Infrastuctură socială pentru integrarea grupurilor defavorizate

Codul măsurii M3.4/6B

Tipul măsurii

INVESTIŢII

SERVICII

SPRIJIN FORFETAR


1.1. Justificare

1.1.1.

Necesitatea

măsurii

Scopul sprijinului acordat prin această măsură este de a facilita incluziunea

socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorităţilor rome, cu

respectarea principiilor de asigurare a egalităţii de şanse şi evitare a

segregării.

Măsura M3.4/6B contribuie la:

• Dezvoltarea infrastucturii sociale din teritoriu în sprijinul incluziunii

sociale a grupurilor defavorizate (inclusiv a comunităţilor rome), care

vor beneficia de servicii sociale adiţionale;

• Dezvoltarea unor centre sociale multifuncţionale pentru îmbunătăţirea

situaţiei sociale a grupurilor defavorizate din teritoriu (inclusiv a

comunităţilor rome);

• Reducerea sărăciei şi excluziunii sociale din teritoriu.

Această măsură sprijină realizarea unor investiţii în infrastuctura socială

(de tip centre multifuncţionale), urmând ca serviciile sociale să fie

asigurate fie din surse proprii, fie prin accesarea Programului Operaţional

Capital Uman 2014-2020, obiectivul specific 5.2. Prin urmare, această

măsură va fi lansată cu prioritate.

Operaţionalizarea infrastucturii sociale va consta în furnizarea unei palete

diversificate de servicii sociale, care să acopere nevoile a cât mai multe

categorii de grupuri defavorizate (copii, victime ale violenţei, minorităţi

etnice, familii aflate în dificultate, persoane cu handicap etc)

Operaţionalizarea va intra în sarcina furnizorilor de servicii sociale,

acreditaţi conform legii.

1.1.2 .

Corelarea

măsurii cu

analiza

diagnostic,

analiza SWOT

şi analiza de

nevoi



• 1 UAT din cadrul teritoriului este definit ca zonă săracă, având IDUL <

55;

• Risc de izolare a comunităţilor din Zona Montană Defavorizată (83% din

teritoriu);

• Integrarea minorităţilor etnice, care reprezintă 22,5% din populaţie;

• Discriminarea educaţională şi socio-profesională pe criterii de gen,

etnie, mediu şi familie de provenienţă;


• Lipsa centrelor şi serviciilor de sprijinire a grupurilor defavorizate,

inclusiv minorităţile etnice;

• Creşterea abandonului şcolar, în special în rândul populaţiei rome;

• Riscul de desfiinţare a ONG-urilor care oferă servicii sociale şi din cauza

lipsei de fonduri, venituri.

1.2. Contrib.

măsurii la ob.

de dezvoltare

rurală ale

Reg.1305/201

3, art. 4





1.3.

Obiectivele

specifice

locale ale

măsurii

• OS.1: Îmbunătăţirea calităţii infrastucturii serviciilor sociale din

teritoriu, în conformitate cu standardele europene, prin înfiinţarea

centrelor sociale multifuncţionale care vor furniza servicii sociale

acreditate grupurilor vulnerabile (inclusiv comunităţilor rome);

• OS.2: Creşterea numărului de centre sociale multifuncţionale din

teritoriu;

• OS.3: Asigurarea unor oportunităţi sporite de incluziune socială pentru

grupurile defavorizate, aflate în risc de vulnerabilitate socială, inclusiv

a minorităţilor rome în cadrul centrelor sociale multifuncţionale

înfiinţate.

1.4.

Contribuţia

măsurii la

prioritatea/




rurale.

priorităţile

(P) prevăzute

în Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5

1.5.

Coresponden-

ţa măsurii cu

articolele din

titlul III al

Reg. (UE)

1305/2013

Măsura propusă corespunde Articolului 20. Servicii de bază şi reînnoirea

satelor în zonele rurale, alineatul (1), literele (a), (b), (d), (e) şi (f), din

Titlul III. Sprijinul pentru dezvoltarea rurală al Regulamentului (UE) nr.

1305 /2013.

1.6.

Contribuţia

măsurii la un

DI principal,

prevăzut în

Reg.1305/201

3, art. 5

Măsura contribuie în principal la domeniul de intervenţie DI 6B)

Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

1.7.

Contribuţia

măsurii la DI

secundare

Nu este cazul.

1.8.

Contribuţia

măsurii la

obiectivele

transversale

ale Reg. (UE)

1305/2013,

art. 5

INOVARE


1.9.

Complemen-

taritatea cu

alte măsuri

din SDL

Nu este cazul.

1.10. Sinergia

cu alte măsuri

din SDL

Măsura M3.4/6B contribuie împreună cu măsurile M3.1/6A, M3.2/6A, şi



2.1.

Caracterul

inovator al

măsurii

Un prim aspect inovativ reiese din sinergia acestei măsuri cu măsurile

M3.1/A, M3.2/A şi M3.3/B.

Un al doilea aspect inovativ reiese din implementarea unei abordări

integrate în ceea ce priveşte infrastuctura socială, prin includerea într-

un demers unitar a oportunităţilor furnizate prin PNDR şi POCU.


încurajează:

• Creşterea calităţii vieţii şi îmbunătăţirea incluziunii sociale a grupurilor

defavorizate;

• Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite grupurilor

defavorizate.

2.2. Alte

elemente

care

generează

valoare

adăugată



• Dezvoltarea portofoliului de servicii sociale furnizate în teritoriu;

• Creşterea nivelului de integrare / incluziune socială a grupurilor

defavorizate, inclusiv a minorităţilor rome;

• Reducerea fenomenelor de abandon şcolar, delincvenţă juvenilă şi

excluziune socială care afectează îndeosebi populaţia de etnie romă.



• Legea nr. 571/2003; Legea 227/2015 şi alte reglementări din domeniul fiscal;

• Legea nr. 215/2001; Legea 31/1990; Legea 346/2004; OG 26/2000;

• Legea nr.1/2011; OUG 75/2005; Legea 87/2006; HG 21/2007; Ordinul nr. 5349/2011

• Legea 197/2012; HG 118/2014; Ordinul 424/2014; Legea 272/2004; Legea 448/2006; OG

68/2003; HG 539/2005; Legea 448/2006; HG 1113/2014;

• Ordinul 424/2014; Ordinul 2126/2014; Ordinul 31/2015; Ordinul 67/2015; Ordinul

1343/2015; HG 18/2015; HG 383/2015; Legea 292/2011; Legea 219/2015


4.1.

Beneficiari

direcţi

• Entităţi publice sau private acreditate ca furnizori de servicii sociale.

4.2.

Beneficiari

indirecţi

(finali)

• Persoanele aparţinând grupurilor defavorizate din teritoriu, în special

minorităţilor rome;

• Comunitatea locală în ansamblul ei.

5. Tip de sprijin:



6.1. Activităţi

eligibile şi

neeligibile


• Investiţii privind înfiinţarea dezvoltarea infrastucturii sociale de tipul

centrelor multifuncţionale în teritoriu;

• Investiţii privind amenajarea/modernizarea/extinderea infrastucturii

sociale existente în teritoriu;

• Investiţii privind dotarea centrelor sociale multifuncţionale pentru

furnizarea serviciilor sociale destinate grupurilor defavorizate.


• Investiţii privind înfiinţarea/dezvoltarea/modernizarea/extinderea

infrastucturilor de tip rezidenţial

6.2.

Cheltuieli

eligibile şi

neeligibile






• Înfiinţarea/modernizarea/extinderea şi dotarea infrastucturilor sociale;

• Achiziţionarea de bunuri şi echipamente noi;

• Onorariile pt. arhitecți, ingineri și consultanți şi pentru consiliere privind

durabilitatea economică și de mediu şi studii de fezabilitate;

• Taxele pentru eliberarea certificatelor şi obţinerea avizelor.


• Cheltuielile aferente infrastucturilor de tip rezidenţial;

• Contribuţia în natură;

• Costuri privind închirierea de mașini, utilaje, instalații și echipamente











• Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanţarea investiţiei;

• Solicitantul trebuie să se angajeze să asigure întreținerea/mentenanța investiţiei pe o

perioadă de minim 5 ani de la ultima plată;

• Investiția trebuie să se încadreze în tipurile de sprijin prevăzute prin măsură;

• Investiția să se realizeze în teritoriul Curbura Carpaţilor;

• Investiția trebuie să demonstreze impactul privind integrarea grupurilor defavorizate şi

în special a minorităților rome aflate în situații de excluziune socială

• Investiția trebuie să dezvolte servicii sociale recunoscute de legislația în vigoare.






• Principiul sustenabilităţii investiţiei;

• Principiul abordării integrate;

• Principiul gradului de acoperire a populaţiei deservite;

• Principiul derulării activităţilor anterioare pentru demonstrarea unui bun management;

• Principiul prioritizării numărului crescut de beneficiari finali de etnie romă;


• Principiul asigurării egalităţii de şanse şi evitării segregării;




eligibile pentru proiectele negeneratoare de venit sau de 80% pentru proiectele generatoare

de venit.



10.1.

Indicatori

specifici DI



• Populaţie netă care beneficiază de servicii îmbunătăţite: 200

10.2.

Indicatori

suplimentari

Nu este cazul.

CAPITOLUL VI: Descrierea complementarităţii şi/sau contribuţiei la

obiectivele altor strategii relevante (naţionale, sectoriale, regionale,

judeţene)

Complementaritatea SDL cu Regulamentul (UE) nr. 1305 / 20131

Strategia de Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ derivă în mod

direct din Regulamentul (UE) nr. 1305 / 2013, măsurile acesteia contribuind la îndeplinirea:

• Obiectivelor de dezvoltare rurală (a) şi (c), în conformitate cu art. 4 din regulament;

• Priorităţilor de dezvoltare rurală P1, P3 şi P6, cu domeniile de intervenţie aferente 1C,

3A, 6A şi 6B, în conformitate cu art. 5 din regulament.

Contribuţia măsurilor SDL la aceste obiective şi priorităţi ale UE în materie de

dezvoltare rurală, cu domeniile de intervenţie aferente, conform art. 4 şi 5 din regulament

este detaliată în cap. IV. Obiective, priorităţi şi domenii de intervenţie.

Complementaritatea SDL cu PNDR 2014-20202

Conform Cadrului Instituţional 2014-2020, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

(PNDR 2014-2020) este unul din cele 10 programe naţionale de finantare3, prin care

1 Reg. (UE) nr. 1305/2013: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/r-nr.1305-

2013-ro.pdf 2 PNDR 2014-2020: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2016/PNDR-2014-2020-versiunea-aprobata-

09-februarie-2016.pdf 3 PO Capital Uman, PO Competitivitate, PO Infrastuctură Mare, PO Regional, PO Capacitate Administrativă , PO Ajutorarea Persoane Defavorizate, PNDR, POPAM, PO Asistenţă Tehnică, Cooperare Transfrontalieră

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/r-nr.1305-2013-ro.pdf




http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2016/PNDR-2014-2020-versiunea-aprobata-09-februarie-2016.pdf




Uniunea Europeană şi Guvernul României, prin intermediul Fondului European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală, acordă fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea socio-economică a

spaţiului rural din România. Prin măsurile propuse, Strategia de Dezvoltare Locală a

teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, contribuie la îndeplinirea a 2 dintre cele 3 obiective

strategice ale PNDR, după cum urmează:

Obiective PNDR 2014-2020 Măsuri SDL CURBURA CARPAŢILOR

OS.1. Restructurarea şi creşterea

viabilităţii exploataţiilor agricole

M1/1C. Acţiuni de informare, demonstrative şi

de formare profesională;

M2/3A. Scheme de calitate

OS.3. Diversificarea activităţilor

economice, crearea de locuri de

muncă, îmbunătățirea infrastructurii

şi serviciilor pentru îmbunătățirea

calităţii vieţii în zonele rurale

M3.1/6A. Înfiinţarea activităţilor non-agricole;

M3.2/6A. Investiţii pentru dezvoltarea

activităţilor non-agricole;

M3.3/6B. Investiţii pentru progresul satelor,

M3.4/6B. Infrastuctură socială pentru integrarea

grupurilor defavorizate.

Complementaritatea SDL cu PO Capital Uman 2014-20204

Axă prioritară (AP) Obiective specifice Măsuri SDL

AP4. Incluziune

socială şi combaterea

sărăciei:

• Reducerea numărului de persoane aflate în

risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate (inlcusiv rome);

M3.4/6B.

• Reducerea numărului de persoane aparţinând

grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia

de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii

sociale/ medicale/ socio-profesionale/

formare profesională etc. adecvate nevoilor

specifice în vederea integrării socio-

profesionale

AP5. Dezvoltare locală

plasată sub

responsabilitatea

comunității (DLRC):

• Reducerea numărului de persoane aflate în

risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate din zona rurală și

orașe cu o populație de până la 20.000

locuitori prin implementarea de măsuri/

operațiuni integrate în contextul mecanismului

de DLRC.

Toate

măsurile:

M1/1C, M2/3A,

M3.1/6A,

M3.2/6A,

M3.3/6B şi

M3.4/6B

AP6. Educaţie şi

competenţe:

• Sprijinirea participării la învăţământul ante-

preșcolar și preșcolar în special a copiilor

aparținând minorității roma și a celor din

mediul rural;

• Activități menite să reducă riscul de părăsire

timpurie a şcolii pentru elevii aparținând

grupurilor vulnerabile (înspecial din

comunităţile rome şi mediul rural).

M3.3/6B şi

M3.4/6B

4 POCU 2014-2020: http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/POCU.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/POCU.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/POCU.pdf

Complementaritatea SDL cu Cadrul naţional strategic pentru dezvoltarea durabilă a

sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural românesc (CSNR)5

Obiective CSNR Măsuri SDL

Asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al

spaţiului rural prin investiţii publice, public-private sau private în

lucrări de infrastructură de protecţie şi echipare a teritoriului

M3.2/6A şi

M3.3/6B

Dezvoltarea teritorială echilibrată a economiei rurale agricole,

extinderea IMM-urilor rurale şi creşterea gradului de ocupare prin

susţinerea cu preponderenţă a populaţiei rurale active.

M3.1/6A şi M3.2/6A

Restrângerea zonelor rurale defavorizate şi a sărăciei rurale

severe. M3.3/6B şi M3.4/6B

Complementaritatea SDL cu Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-20206

Prin măsurile propuse, SDL Curbura Carpaţilor se corelează cu 3 dintre cele 6 domenii

strategice de dezvoltare din cadrul Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020:

Domeniu strategic Priorităţi Măsuri SDL

4. Dezvoltarea

zonelor rurale,

sprijinirea

agriculturii și

silviculturii

• P4.1. Eficientizarea activităților agricole prin

modernizarea exploatațiilor agricole, dezvoltarea

serviciilor și logisticii agricole și susținerea

activităților de prelucrare a produselor agricole;

M1/1C,

M2/3A

• P4.3. Creșterea atractivității economice și

diversificarea activităților economice în localitățile

rurale din Regiunea Centru

M3.1/6A,

M3.2/6B

• P4.4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-

edilitare a localităților rurale din Regiunea Centru M3.3/6B

• P4.5. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-

recreative și susținerea dezvoltării comunitare

M3.3/6B,

M3.4/6B

5. Creșterea

atractivității

turistice regionale,

sprijinirea

activităților

culturale și

recreative

• P5.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii

de primire și agrement în scopul îmbunătățirii și

diversificării serviciilor turistice oferite

M3.1/6A,

M3.2/6B,

M3.3/6B

• P5.3. Promovarea destinațiilor turistice din

Regiunea Centru

M3.2/6B,

M3.3/6B

• P5.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale,

recreative și sprijinirea activităților culturale

M2/3A,

M3.3/6B

6. Dezvoltarea

resurselor umane ,

creșterea incluziunii

sociale

• P6.3. Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea

creșterii incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile

și a comunităților defavorizate;

M3.4/6B

Complementaritatea SDL cu strategiile de dezvoltare judeţene din Braşov şi Covasna

Prin intermediul măsurilor propuse, SDL Curbura Carpaţilor contribuie la îndeplinirea

obiectivelor strategice din cadrul strategiilor de dezvoltare judeţene ale judeţelor Braşov şi

Covasna, astfel:

5 http://www.acad.ro/forumuri/doc2013/d0701-02StrategieCadrulNationalRural.pdf 6 http://www.adrcentru.ro/Document_Files/4.%20Strategia%20Regiunii%20Centru%202014-2020_rttoxo.pdf

http://www.acad.ro/forumuri/doc2013/d0701-02StrategieCadrulNationalRural.pdf

http://www.adrcentru.ro/Document_Files/4.%20Strategia%20Regiunii%20Centru%202014-2020_rttoxo.pdf

http://www.adrcentru.ro/Document_Files/4.%20Strategia%20Regiunii%20Centru%202014-2020_rttoxo.pdf

Denumire strategie Direcţii de dezvoltare / obiective

strategice Măsuri SDL

Strategia de

Dezvoltare a

judeţului Braşov

Orizonturi 2013-

2020-20307

• D1. Dezvoltarea infrastucturii judeţului şi

a localităţilor; M3.3/6B

• D2. Dezvoltarea turismului M2/3A, M3.1/6A,

M3.2/6A, M3.3/6B.

• D3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei

judeţene

M2/3A, M3.1/6A,

M3.2/6B, M3.3/6B.

• D7. Dezvoltarea rurală Toate măsurile

Strategia de

Dezvoltare a

judeţului Covasna

2015-20208

• OS.1. Îmbunătățirea accesibilității județului şi a infrastructurii tehnico-edilitare, educaţionale, de sănătate şi sociale

M3.3/6B şi M3.4/6B

• OS.2. Dezvoltarea economiei județului şi

creşterea competitivităţii acesteia

M2/3A, M3.1/6A,

M3.2/6B, M3.3/6B

• OS.3. Dezvoltarea sustenabilă a spaţiului

rural Toate măsurile

• OS.4. Dezvoltarea durabilă a turismului M2/3A, M3.1/6A,

M3.2/6A, M3.3/6B

CAPITOLUL VII: Descrierea planului de acţiune

Principalele tipuri de activităţi care vor fi desfăşurate de viitorul GAL în vederea

implementării eficiente a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a teritoriului ,,Curbura

Carpaţilor’’ 2014-2020 sunt:

➢ A1. Activităţi legate de funcţionarea GAL: organizare administrativă, instruire

personal, funcţionare, asigurare vizibilitate, colaborare cu organizaţii similare;

➢ A2. Activităţi de animare: realizare materiale informative, promovare apeluri,

animarea teritoriului şi instruire lideri locali, informare;

➢ A3. Activităţi dedicate implementării măsurilor din SDL: lansare apeluri selecţie,

evaluare şi selecţie cereri de finanţare, monitorizare şi asistenţă în implementarea

măsurilor, verificare cerei plată beneficiari

➢ A4. Activităţi de monitorizare şi evaluare a SDL: monitorizare, evaluare impact.

a) În ceea ce priveşte termenele de realizare a activităţilor, pentru implementarea

SDL Curbura Carpaţilor 2014-2020, estimăm o perioadă de funcţionare a viitorului GAL de

15 semestre, respectiv din semestrul II 2016 până în semestrul II 2023, aşa cum este

prezentat în Tabelul. 9. Calendarul estimativ de activităţi.

Desfăşurarea activităţilor mai sus menţionate va ţine cont de următoarele principii:

• Activităţile legate de funcţionarea GAL (A1) şi de monitorizare şi evaluare a SDL (A4)

se vor desfăşura pe toată durata de funcţionare, respectiv, 2016-2023;

• Activităţile de animare a teritoriului, instruire a liderilor locali şi promovare a

apelurilor de selecţie se vor derula până în anul 2019, urmând ca activităţile de

informare să se desfăşoare pe perioada 2019-2023;

7 http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf 8http://www.covasna.info.ro/_f/transparenta_decizionala/2015/06_potsa/Strategie_Covasna_final_11_iunie_modificat.pdf

http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

http://www.covasna.info.ro/_f/transparenta_decizionala/2015/06_potsa/Strategie_Covasna_final_11_iunie_modificat.pdf




• Activităţile de lansare a apelurilor de selecţie şi de evaluare a acestora se vor derula

până în anul 2019 inclusiv, urmând ca desfăşurarea proiectelor, monitorizarea

implementării şi verificarea cererilor de plată aferente acestora să se deruleze până

la finalul perioadei de funcţionare, respectiv anul 2023;

• Vor fi organizate periodic sesiuni de instruire, promovare şi animare a teritoriului,

atât în vederea clarificării aspectelor legate de apelurile de selecţie şi depunerea

proiectelor, cât şi în vederea consolidării capacităţii actorilor locali de a dezvolta şi

implementa proiecte, inclusiv competenţe de managementul proiectelor;

• Măsura 3.4/6B dedicată infrastucturii sociale va fi lansată prima (2016);

• Măsurile pregătitoare, ale căror beneficiari pot accesa ulterior şi alte măsuri, M1/1C

şi M3.1/6A vor fi lansate cu prioritate;

• Evaluarea proiectelor depuse va fi transparentă, se va face în cel mai scurt timp

posibil, cu anunţarea publică a proiectelor slectate;

• Beneficiarii proiectelor vor beneficia de asistenţă, pe tot parcursul implementării

acestora;

• Cererile de plată depuse de beneficiari vor fi verificate cât mai repede posibil;

• Implementarea SDL va fi monitorizată în permanenţă, iar la finalul fiecărui an de

funcţionare, va fi elaborat un raport de evaluare a impactului SDL.

Tabelul 9. Calendarul estimativ de activităţi

Semestru / an

Activităţi II

2016

I

2017

II

2017

I

2018

II

2018

I

2019

II

2019

I

2020

II

2020

I

2021

II

2021

I

2022

II

2022

I

2023

II

2023

A1.

Funcţio-

narea GAL

Organizare administrativă

Instruire personal

Funcţionare

Asigurare vizibilitate

Colaborare cu organizaţii

A2.

Informare,

promovare

animare

Animarea teritoriului,

instruire lideri locali

Promovare apeluri

Sesiuni de Informare

A3.

Implemen-

tarea

măsurilor

din SDL

Apel selecţie M1/1C

Apel selecţie M2/3A

Apel selecţie M3.1/6A

Apel selecţie M3.2/6A

Apel selecţie M3.3/6B

Apel selecţie M3.4/6B

Evaluare şi selecţie cereri

de finanţare

Monitorizare şi asistenţă în

implementarea măsurilor

Verificare cerei plată

beneficiari

A4.

Monitori-

zare şi

evaluare

Monitorizare

implementare SDL

Evaluare impact SDL

b) Majoritatea activităţilor de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală a

teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ vor fi realizate cu personal propriu, respectiv:

• A1. Activitătile legate de funcţionarea GAL

• A3. Activităţile dedicate dedicate implementării măsurilor din SDL

• A4. Activităţile de monitorizare şi evaluare SDL.

În ceea ce priveşte A2. Activitătile de animare:

• Elaborarea conţinutului pentru materialele informative va fi făcută de personalul

propriu şi se vor subcontracta serviciile de tipărire a acestora;

• Activităţile de promovare, animare a teritoriului şi informare vor fi organizate şi

realizate de personalul propriu, fiind subcontractate doar serviciile de asigurare a

logisticii necesare susţinerii acestor activităti, acolo unde este necesar;

• Serviciile de instruire vor fi subcontractate organizaţiilor specializate în formarea

profesioonală a adulţilor, în conformitate cu prevederile legale.

c) În ceea ce priveşte resursele financiare şi materialele necesare funcţionării în

perioada 2016-2023, vor fi utilizate următoarele:

• Procentul de 20% din buget destinat cheltuielilor de funcţionare şi animare va fi

utilizat pentru acoperirea costurilor salariale (inclusiv contribuţiile aferente) echipei

de implementare, precum şi pentru o parte a costurilor de funcţionare şi animare

(sesiuni / evenimente de informare, promovare şi animare a teritoriului);

• O altă parte a cheltuielilor de funcţionare şi animare, precum şi alte cheltuielile

neprevăzute care pot apărea pe durata implementării vor fi acoperite din cotizaţiile

membrilor GAL;

• Membrii GAL Curbura Carpaţilor vor pune la dispoziţia echipei de implementare, în

mod gratuit, o serie de facilităţi, precum: sediu mobilat şi conectat la reţelele de

utilităţi şi comunicaţii, acces la calculatoare, imprimante, scannere, articole de

birotică şi papetărie, consumabile, acces la mijloace de trasport.

CAPITOLUL VIII: Descrierea procesului de implicare a comunităţilor

locale în elaborarea strategiei

În cadrul procesului de implicare a comunităţilor locale în elaborarea Strategiei de

Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor, au fost realizate 3 tipuri de activităţi:

a) A1. Întâlniri consultative ale partenerilor

b) A2. Întâlniri de animare a teritoriului

c) A3. Analiza de nevoi a locuitorilor.

a) Au fost realizate 3 întâlniri consultative ale partenerilor, după cum urmează:

a.1. Întâlnirea consultativă nr. 1 s-a desfăşurat în data de 21.01.2016, la Primăria

Oraşului Întorsura Buzăului. La această întâlnire au participat reprezentanţii a 28 dintre

cei 32 de membri ai Parteneriatului, reprezentând 88% din numărul total de membri. Dintre

subiectele discutate în cadrul întâlnirii, de interes pentru elaborarea SDL au fost

următoarele puncte de discuţie:

• Siteza versiunii consultative a Ghidului Solicitantului pentru participarea la selecţia

Strategiilor de Dezvoltare Locală (submăsura 19.2);

• Modificări necesare pentru respectarea criteriilor de eligibilitate referitoare la

Parteneriat;

• Planificarea procesului de implicare a comunităţilor locale în elaborarea strategiei

• Solicitarea datelor statistice şi a indicatorilor de context pentru fiecare UAT membră

a Parteneriatului.

a.2. Întâlnirea consultativă nr. 2 s-a desfăşurat în data de 29.01.2016 la Primăria

Comunei Vama Buzăului. La această întâlnire au participat reprezentanţii tuturor celor 32

de membri ai Parteneriatului (100%). Dintre subiectele discutate în cadrul întâlnirii, de

interes pentru elaborarea SDL au fost următoarele puncte de discuţie:

• Prezentarea datelor statistice şi analiza SWOT în funcţie de acestea;

• Chestionarul de analiză a nevoilor;

• Pliantul de informare ;

• Alocarea financiară a Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului Curbura

Carpaţilor;

• Analiza criteriilor de selecţie a Strategiilor de Dezvoltare Locală şi proiectarea

punctajului.

a.3. Întâlnirea consultativă nr. 3 s-a desfăşurat în data de 31.03.2016, la Primăria

comunei Prejmer. La această întâlnire au participat reprezentanţii tuturor celor 32 de

membri ai Parteneriatului (100%). Dintre subiectele discutate în cadrul întâlnirii, de interes

pentru elaborarea SDL au fost următoarele puncte de discuţie:

• Siteza şi rezultatele acţiunilor de implicare a comunităţilor locale în elaborarea

strategiei (animarea, analiza de nevoi, consultarea)

• Proiectarea măsurilor din cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală

• Componenţa echipei de implementare a SDL

• Definitivarea planului de finanţare a SDL

• Semnarea Acordului de Parteneriat

Convocatoarele şi Procesele-verbale ale celor 3 întâlniri consultative ale partenerilor

se regăsesc în Anexa 6 – Documente justificative privind animarea.

b) Au desfăşurate în total 6 întâlniri de animare a teritoriului, câte una în fiecare

localitate componentă, după cum urmează:

b.1. Întâlnirea de animare nr. 1 s-a desfăşurat în data de 05.02.2016, la Casa de

Cultură din Întorsura Buzăului. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au

fost distribuite în total 400 de pliante de informare şi, în urma acesteia, au fost completate

17 chestionare de analiză a nevoilor de către locuitorii oraşului.

b.2. Întâlnirea de animare nr. 2 s-a desfăşurat în data de 12.02.2016, la Căminul

Cultural din Vama Buzăului. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au fost

distribuite în total 250 de pliante de informare şi, în urma acesteia, au fost completate 58

chestionare de analiză a nevoilor de către locuitorii comunei.


Cultural din Teliu. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au fost



b.4. Întâlnirea de animare nr. 4 s-a desfăşurat în data de 26.02.2016, la Centrul

Cultural şi de Agrement ,,Cetate’’ din Prejmer. La întâlnire au participat aproximativ 200

de persoane, au fost distribuite 450 de pliante de informare şi, în urma acesteia, au fost

completate 140 chestionare de analiză a nevoilor de către locuitorii comunei.


Cultural din Tărlungeni. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au fost




Cultural din Budila. La întâlnire au participat aproximativ 100 de persoane, au fost



Minutele celor 6 întâlniri de animare, împreună cu pliantul de informare

,,Dezvoltarea Locală LEADER a teritoriului Curbura carpaţilor 2014-2020’’ se regăsesc în

Anexa 6 – Documente justificative privind animarea.

c) Analiza de nevoi a locuitorilor teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ s-a desfăşurat

pe baza unui chestionar, care a fost distribuit în format fizic şi on-line, prin intermediul

reţelelor de socializare. Chestionarul elaborat cuprinde următoarele aspecte:

• Partea introductivă: scopul chestionarului şi instructajul de completare;

• Date personale: domiciliu, gen, vârstă, nivel de instruire, statut pe piaţa muncii,

domeniu de activitate, apartenenţa la un grup vulnerabil, numărul locuitorilor din

gospodărie, principala sursă de venit şi situaţia economico-financiară

• 3 întrebări referitoare la:

o I. Principala măsură pe care ar putea-o lua autorităţile pentru îmbunătăţirea

situaţiei actuale;

o II. Principala prioritate de investiţie pentru: educaţie, sănătate, servicii sociale,

infrastuctură şi servicii publice, agricultură, mediu de afaceri şi societate civilă,

turism şi cultură;

o III. domeniul de investiţii care necesită cele mai urgente măsuri de investiţii.

Au fost completate 221 de chestionare fizice şi 103 on-line. Modelul chestionarului

elaborat, cele 324 de chestionarele completate, modalitatea de codare a datelor, baza de

date cu răspunsurile, precum şi tabelele şi graficele de analiză şi interpretare a acestora se

regăsesc în Anexa 6 – Documente justificative privind animarea.

CAPITOLUL IX: Organizarea viitorului GAL – Descrierea mecanismelor

de gestionare, monitorizare, evaluare şi control a strategiei

Structura administrativă a viitorului GAL Curbura Carpaţilor va include:

➢ La nivel decizional:

• Organele de conducere ale Asociaţiei, respectiv Adunarea Generală şi Consiliul

Director;

• Comitetul de Selecţie a Proiectelor, alcătuit 7 membri şi 7 supleanţi;

➢ La nivel executiv:

• Echipa de implementare a SDL, alcătuită din 5 persoane, angajate cu CIM cu

fracţiune de normă;

• Comitetul de Soluţionare a Contestaţiilor, alcătuit din 2 membri din cadrul echipei

de implementare a SDL, cu atribuţii în acest sens, menţionate în fişa postului.

Toate aceste structuri vor fi implicate, la nivel executiv sau decizional, în

implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’,

respectiv, a activităţilor aferente, astfel:

➢ A1. Activităţi legate de funcţionarea GAL: oragnele de conducere ale Asociaţiei

(Adunarea Generală şi Consiliul Director);

➢ A2. Activităţi de animare: Echipa de implementare a SDL;

➢ A3. Activităţi dedicate implementării măsurilor din SDL: Echipa de implementare a

SDL, Comitetul de Selecţie a proiectelor, Comitetul de Soluţionare a Contestaţiilor;

➢ A4. Activităţi de monitorizare şi evaluare a SDL: Organele de conducere ale Asociaţiei

şi echipa de implementare a SDL.

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare este elaborat în conformitate cu art.

34 al Regulamentului (UE) nr. 1303 / 2013 şi prevede următoarele sarcini:

a) Consolidarea capacității actorilor locali de a dezvolta și implementa operațiunile,

inclusiv promovarea capacităților lor de management al proiectelor;

Această sarcină va fi realizată în cadrul activităţilor de animare (A2) care presupun

desfăşurarea unui număr cât mai mare de întâlniri între GAL şi comunităţile locale şi

organizarea evenimentelor şi sesiunilor de informare, promovare a apelurilor de selecţie şi

instruire a liderilor locali, care se vor desfăşura pe toată durata de funcţionare a GAL.

b) Conceperea unei proceduri de selecție nediscriminatorii și transparente și a unor

criterii obiective în ceea ce privește selectarea operațiunilor, care să evite

conflictele de interese, care garantează că cel puțin 50 % din voturile privind

deciziile de selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorități

publice și permite selecția prin procedură scrisă;

Această sarcină va fi realizată în cadrul activităţilor dedicate implementării

măsurilor din SDL (A3), prin elaborarea de ghiduri ale solicitantului şi pachete cu documente

de finanţare pentru fiecare măsură în parte, ce vor fi făcute publice, supuse dezbaterilor şi

promovate înainte de lansarea propriu-zisă a apelurilor de selecţie pentru măsurile

respective.

Comitetul de Selecţie a Proiectelor va fi alcătuit din 7 membri titulari, fiecare cu

câte un membru supleant, reprezentanţi ai partenerilor, cu respectarea următoarelor

principii:

• Reprezentanţii partenerilor privaţi (SRL şi ONG) vor reprezenta minim 51% din totalul

membrilor;

• Reprezentanţii entităţilor din mediul urban vor reprezenta maxim 25% din totalul

membrilor;

• Niciun singur grup de interese (autorităţi publice locale, agenţi economici care

activează în acelaşi sector sau societatea civilă) nu va deţine mai mult de 49% din

drepturile de vot;

• Dacă unul dintre proiectele depuse pentru selecţie aparţine organizaţiei pe care o

reprezintă un membru al Comitetului de Selecţie, membrul în cauză nu va participa

la întâlnirea respectivă şi nu va avea drept de vot.

c) Asigurarea, cu ocazia selecționării operațiunilor, a coerenței cu strategia de

dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, prin acordarea de

prioritate operațiunilor în funcție de contribuția adusă la atingerea obiectivelor și

țintelor strategiei;

Selecţia proiectelor pentru finanţare se va face în baza respectării criteriilor de

eligibilitate, în ordinea punctajului obţinut la criteriile de selecţie. Întrucât criteriile de

eligibilitate şi selecţie sunt redate în fişele măsurilor, proiectele selectate pentru finanţare

în baza acestora vor contribui la îndeplinirea obiectivelor şi priorităţilor SDL Curbura

Carpaţilor.

d) Pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri permanente de

depunere de proiecte, inclusiv definirea criteriilor de selecție;


măsurilor din SDL (A3), prin publicarea în cadrul documentelor de finanţare (ghidurile

solicitantului, modele, anexe) a criteriilor de eligibilitate şi selecţie şi a punctajului aferent

acestora. În urma procesului de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare, listele

proiectelor selectate pentru finanţare, a celor aflate pe lista de rezervă şi a celor respinse,

împreună cu punctajele obţinute, vor fi făcute publice.

În cadrul activităţilor de animare (A2) vor fi promovate apelurile de selecţie a

proiectelor şi prezentate documentele aferente acestora, inclusiv a criteriilor de

eligibilitate şi selecţie, înaintea lansării propriu-zise a acestora.

e) Primirea și evaluarea cererilor de contribuții;


măsurilor din SDL (A3). Primirea cererilor de finanţare se va face până la termenul

menţionat în apelurile de selecţie, iar evaluarea acestora se va face rapid, obiectiv şi

trasparent, în baza criteriilor publicate anterior în documentele de finanţare. Verificarea

cererilor de plată se va face concomitent cu monitorizarea implementării proiectelor în

teritoriu şi cu acordarea asistenţei în vederea implementării şi/sau intocmirii documentaţiei

de rambursare, pentru a asigura calitatea dosarelor ce urmează să fie trasnmise către AFIR

pentru rambursare.

f) Selectarea operațiunilor și stabilirea cuantumului contribuției și, după caz,

prezentarea propunerilor către organismul responsabil pentru verificarea finală a

eligibilității înainte de aprobare;


măsurilor din SDL (A3). Proiectele care vor îndeplini condiţiile de conformitate şi

eligibilitate, vor fi ordonate în funcţie de punctajul obţinut în baza criteriilor de selecţie şi

supuse aprobării Comitetului de Selecţie a Proiectelor. După validarea acestora de către

Comitet şi stabilirea/ajustarea cuantumului contribuţiei, acolo unde este cazul, vor fi

transmise către OJFIR în vederea verificării eligibilităţii finale înainte de aprobare.

g) Monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub

responsabilitatea comunității și a operațiunilor sprijinite și efectuarea de activități

specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă.

Această sarcină va fi realizată în cadrul activitătilor de monitorizare şi evaluare a

SDL (A4), pe toată durata de funcţionare a GAL. Monitorizarea implementării va viza cele 3

tipuri de activităţi:

➢ A1. Activităţi legate de funcţionarea GAL – se vor monitoriza în permanenţă:

• Respectarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie care au stat la baza selecţiei SDL şi

autorizării Grupului de Acţiune Locală Curubura Carpaţilor;

• Activitatea membrilor GAL;

• Metodele şi instrumentele utilizate pentru asigurarea vizibilităţii GAL;

• Respectarea calendarului estimativ de activităţi;

• Respectarea planului de finanţare în ceea ce priveşte cheltuielile de animare şi

funcţionare a GAL raportate la sumele plătite beneficiarilor;

• Achiziţiile de produse, servicii şi lucrări derulate de GAL, în vederea funcţionării şi

animării teritoriului;

• Existenţa documentelor justificative pentru toate tipurile de activităţi derulate, în

vederea depunerii cererilor de plată pentru decontarea cheltuielilor aferente

acestora;

➢ A2. Activităţi de animare – se vor monitoriza:

• Gradul de informare a populaţiei referitor la: activitatea GAL, implementarea SDL şi

la apelurile de selecţie;

• Competenţele liderilor locali referitoare la accesarea măsurilor şi implementarea

proiectelor;

• Necesităţile populaţiei în materie de dezvoltare a teritoriului;

• Necesităţile beneficiarilor în materie de accesare a măsurilor şi implementare a

proiectelor;

• Eficienţa comunicării dintre GAL şi comunitatea locală;

➢ A3. Activităţi dedicate implementării măsurilor din SDL – se vor monitoriza:

• Vizibilitatea şi transparenta procedurilor şi documentelor de lansare a apelurilor de

selecţie, evaluare a proiectelor şi verificare a cererilor de plată;

• Implementarea proiectelor finanţate, prin intermediul rapoartelor de implementare

şi a documentelor justificative transmise de beneficiari, dar şi prin intermediul

vizitelor în teritoriu (în cadrul cărora se va oferi inclusiv asistenţă pentru

implementare şi elaborarea documentaţiei justificative);

• Durata de implementare a proiectelor pentru încadrarea acestora în teremenele

propuse;

• Respectarea planului de finanţare în ceea ce priveşte sumele încasate de beneficiari

şi alocările disponibile pentru finanţarea altor proiecte;

• Achiziţiile de produse, servicii şi lucrări derulate de beneficiari în vederea

implementării proiectelor.

Ca urmare a datelor colectate şi a concluziilor rezultate din activităţile de

monitorizare, se va realiza evaluarea implementării SDL, la finalul fiecărui an de

funcţionare a GAL. Concluziile evaluărilor anuale vor fi concretizate în rapoarte de evaluare,

elaborate începând cu finalul anului 2017, până la finalul anului 2023. Acestea vor include

instrumentele şi concluziile monitorizării pentru toate cele 3 tipuri de activităţi (A1, A2 şi

A3).

În afara acestor evaluări anuale, va exista şi o evaluare intermediară majoră

(estimată pentru anul 2019), în cadrul căreia va fi verificată îndeplinirea indicatorilor de

performanţă asumaţi de GAL şi impuşi de Autoritatea de management. La finalul perioadei

de funcţionare a GAL, se va face evaluarea finală, de verificare a îndeplinirii tuturor

obiectivelor şi indicatorilor şi de analiză a impactului implementării strategiei în teritoriul

,,Curbura Carpaţilor’’.

Toate aceste acţiuni de monitorizare şi evaluare a SDL vor fi concretizate într-un

Plan de Evaluare, care va fi elaborat la începutul perioadei de funcţionare şi respectat pe

tot parcursul acesteia. Toţi membrii echipei de implementare a SDL vor avea sarcini în

activităţile de monitorizare şi evaluare a SDL (A4).

Pentru implementarea SDL se va constitui o echipă formată din 5 persoane,

anagajate cu contracte individuale de muncă de minim 4 ore/zi (cu respectarea prevederilor

Codului Muncii şi a legislaţiei de reglementare a conflictelor de interese), după cum

urmează:

➢ 1 Manager General – responsabil de activităţile: A1, A2, A3 şi A4. Ca şi sarcini specifice

din cadrul A3, va fi responsabil de:

• Pregătirea şi publicarea apelurilor de selecţie şi a documentelor aferente acestora;

• Soluţionarea contestaţiilor;

• Monitorizarea proiectelor finanţate;

• Verificarea cererilor de plată ale beneficiarilor.

➢ 1 Referent de specialitate financiar-contabilitate – responsabil de A1,A3 şi A4. Ca şi

sarcini specifice din cadrul A3, va fi responsabil de:

• Verificarea şi evaluarea proiectelor din punct de vedere financiar;

• Monitorizarea planului de finanţare în ceea ce priveşte sumele încasate de

beneficiari şi alocările disponibile pentru finanţarea altor proiecte;

• Achiziţiile de produse, servicii şi lucrări derulate de beneficiari în vederea

implementării proiectelor;

• Verificarea cererilor de plată ale beneficiarilor.

➢ 1 Ofiţer conformitate – responsabil de A3 şi A4. Ca şi sarcini specifice din cadrul A3, va

fi responsabil de:

• Soluţionarea contestaţiilor;

• Monitorizarea proiectelor în teritoriu, sub aspectul implementării şi achiziţiilor

existente pentru care se solicită rambursarea cheltuielilor;

➢ 1 Evaluator proiecte – responsabil de A3 şi A4. Ca şi sarcini specifice din cadrul A3, va

fi responsabil de:

• Pregătirea şi publicarea apelurilor de selecţie şi a documentelor aferente acestora;

• Verificarea, evaluarea şi selecţia proiectelor;

• Monitorizarea implementării proiectelor sub aspectul raportărilor şi documentelor

justificative transmise de beneficiari.

➢ 1 Facilitator de dezvoltare comunitară – responsabil de A2, A3 şi A4. În afara sarcinilor

specifice de informare, animare şi promovare din cadrul A2, va avea următoarele sarcini

în cadrul A3:

• Implicare în pregătirea şi publicarea apelurilor de selecţie şi a documentelor

aferente acestora;

• Implicare în verificarea şi evaluarea proiectelor.

În ceea ce priveşte procedurile de verificare şi selecţie a cererilor de finanţare, se

va respecta principiul conform căruia membrii echipei implicaţi în evaluarea proiectelor şi

membrii Comitetului de Soluţionare a Contestaţiilor vor fi diferiţi pentru fiecare apel de

selecţie în parte.

Toate sarcinile şi atribuţiile membrilor echipei sunt detaliate în Anexa 8 –

Atribuţiile corespunzătoare fiecărei funcţii din cadrul echipei de implementare a SDL.

În funcţie de gradul de încărcare a echipei, norma membrilor va putea fi majorată

până la maxim 8 ore/zi, iar în perioada de funcţionare 2021-2023, când este estimată o

scădere a volumului de muncă, se vor putea diminua normele (cu condiţia respectării a

minim 4 ore/zi) sau se va putea renunţa la o parte din membrii echipei.

În situaţia în care vor interveni aspecte pentru care membrii echipei nu vor deţine

competenţele necesare, vor fi contractaţi situaţional experţi externi cu expertiză pentru

aspectele / domeniile respective.

CAPITOLUL X: Planul de finanţare al strategiei

În conformitate cu algoritmul de calcul de repartizare a bugetului pentru

componenta A proporţional cu suprafaţa şi populaţia aferentă teritoriului (50% populaţie şi

50% teritoriu), alocarea financiară pentru Componenta A a Strategiei de Dezvoltare Locală

a teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’ este de:

(985,37 Euro/ km2 x 520 km2 ) + (19,84 Euro / locuitor x 35935 locuitori) = 1225530 Euro.

Din această sumă, 245030 Euro au fost fost alocaţi cheltuielilor de funcţionare

GAL şi animare a teritoriului, reprezentând 19,99% din alocarea totală componenta A.

Alocarea financiară pentru componenta B va fi aferentă nivelului de calitate obţinut

în urma procesului de evaluare şi selecţie a SDL-urilor, respectiv de 2 sau de 3 unităţi de

bonusare şi se va acorda ulterior acestui proces de selecţie a SDL-urilor.

În conformitate cu analiza diagnostic, analiza SWOT, analiza de nevoi a locuitorilor

teritoriului ,,Curbura Carpaţilor’’, dar şi cu indicatorii de monitorizare stabiliţi, priorităţile

de dezvoltare şi măsurile de finanţare aferente acestora, au fost ierarhizate astfel:

➢ P1. Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, silvicultură şi în

zonele rurale – 9,79% din alocarea totală componenta A, respectiv, 120000 Euro,

alocată unei măsuri: M1/1C. Acţiuni de informare, demonstrative şi de formare

profesională (valoare: 120000 Euro);

➢ P3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea

produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură –

14,69% din alocarea totală componenta A, respectiv, 180000 Euro, alocată unei

măsuri: M2/3A. Scheme de calitate (valoare: 180000 Euro);;

➢ P6. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în

zonele rurale – 55,53% din alocarea totală componenta A, respectiv, 680500 Euro,

distribuită pe următoarele 4 măsuri:

• M3.1/6A. Înfiinţarea activităţilor non-agricole (180000 Euro);

• M3.2/6A. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole (180000 Euro);

• M3.3/6B. Investiţii pentru progresul satelor (225000 Euro);

• M3.4/6B. Infrastuctură socială pentru integrarea grupurilor defavorizate (95500

Euro).

Alte detalii referitoare la intensitatea sprijinuluipentru fiecare măsură în parte se

regăsesc în Anexa 4 – Plan de finanţare.

CAPITOLUL XI: Procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor depuse

în cadrul SDL

Începând cu lansarea apelurilor de selecţie, procedura de evaluare şi selecţie a

proiectelor depuse în cadrul SDL se va derula după cum urmează:

• 1. Primirea, înregistrarea cererilor de finanţare şi verificarea conformităţii acestora

Solicitanţii depun la sediul GAL Curbura Carpaţilor cererile de finanţare, în formatul

şi numărul de exemplare prevăzute în Ghidul Solicitantului, însoţite de o scrisoare de

înaintare, în 2 exemplare. Secretariatul GAL Curbura Carpaţilor înregistrează proiectele în

Registrul de intrări/ieşiri şi returnează Solitianţilor câte 1 exemplar al scrisorii de înaintare,

cu numărul de înregistrare al proiectului.

După înregistrare, expertul GAL verifică conformitatea dosarelor de finanţare, aşa

cum este menţionată în Ghidul Solicitantului şi le declară CONFORME sau NECONFORME.

• 2. Verificarea eligibilităţii cererilor de finanţare

Cererile de finanţare declarate conforme intră în etapa de verificare a eligibilităţii.

Se verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate specifice fiecărei măsuri în parte, criterii

menţionate şi în Ghidul Solicitantului. În urma acestei etape, cererea de finanţare poate fi

declarată ELIGIBILĂ sau NEELIGIBILĂ.

• 3. Acordarea punctajului în baza criteriilor de selecţie

Pentru cererile de finanţare declarate ELIGIBILE se va trece la calcularea

punctajului, în conformitate cu criteriile de selecţie şi grila de punctare a acestora din

Ghidul Solicitantului.

Verificarea conformităţii, eligibilităţii şi a acriteriilor de selecţie se întocmesc pe

nişte formulare standard, elaborate odată cu Ghidul Solicitantului şi restul documentelor de

finanţare.

Atât verificarea conformităţii şi a eligibilităţii, cât şi calcularea punctajului în baza

criteriilor de selecţie se va face de către 2 experţi distincţi, pentru minimizarea

subiectivismului interpretării informaţiilor. În cazul în care se constată diferențe între cei

doi experți evaluatori, acestea se mediază de către șeful ierarhic superior, acesta fiind cel

care va decide soluţia finală.

• 4. Comunicarea rezultatelor

După calcularea punctajelor pentru fiecare cerere de finanţare eligibilă,

ierarhizează cererile de finanţare în ordinea punctajelor obţinute şi se publică listele

provizorii ale proiectelor selectate şi respinse şi se înştiinţează solicitanţii. După

comunicarea rezultatelor, aceştia au la dispoziţie 5 zile pentru depunerea contestaţiilor.

• 5. Primirea şi soluţionarea contestaţiilor

Contestaţiile se depun la secretariatul GAL, în termenul prevăzut în scrisorile de

înştiinţare şi se înregistrează. 2 experţi din cadrul echipei de implementare SDL (alţii decât

cei care au fost implicaţi în evaluarea şi selecţia cererilor de finantare) verifică validitatea

contestaţiilor, după care le supun atenţiei Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor, care va

decide cu privire la soluţionarea favorabilă sau nefavorabilă a acestora. Soluţiile se

comunică în scris solicitanţilor. Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor, este compusă din 5

membri titulari şi 5 supleanţi, după cum urmează:

Tabelul 10. Tabelul cu componenţa Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor (CSC)

Partener Funcţia în CSC Tip/Observaţii

PARTENERI PUBLICI: 30%

UAT Comuna Teliu Membru titular

UAT Comuna Budila Membru supleant

OCOLUL SILVIC CIUCAŞ R.A. Membru supleant

PARTENERI PRIVAŢI: 30%

S.C. EVGO CONSTRUCT S.R.L. Membru titular

S.C. ZANION TRADE S.R.L. Membru titular

S.C. COLOMADE CONSTRUCT S.R.L. Membru supleant

SOCIETATE CIVILĂ: 40%

Asociaţia ,,Micilor crescători de bovine, ovine şi

caprine din Tărlungeni, jud. Braşov’’ Membru titular

Asociaţia Întorsureană Membru titular

Asociaţia ,,Club Sportiv Prejmer’’ Membru supleant

Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară şi

Egalitate de Şanse – KHETANIPEN Membru supleant

• 6. Selecţia proiectelor

După soluţionarea contestaţiilor, experţii evaluatori propun spre aprobare

Comitetului de Selecţie a proiectelor listele cu proiectele: neeligibile, eligibile propuse

pentru finanţare şi eligibile care nu pot fi finanţate. Comitetul de Selecţie se întruneşte şi

supune la vot aceste liste, deciziile adoptându-se cu majoritatea simplă a membrilor

prezenţi.Rezultatele finale ale apelului de selecţie se publică și se comunică fiecărui

solicitant. Comitetul de Selecţie, este compus din 7 membri titulari şi 7 supleanţi, după cum

urmează:

Tabelul 11. Tabelul cu componenţa Comitetului de Selecţie (CS)

Partener Funcţia în CS Tip/Observaţii

PARTENERI PUBLICI: 28,58%

UAT Oraşul Întorsura Buzăului Membru titular

UAT Comuna Prejmer Membru titular

UAT Comuna Tărlungeni Membru titular

UAT Comuna Vama Buzăului Membru supleant

PARTENERI PRIVAŢI: 35,71%

S.C. DĂLGHIAŞ DEVELOPMENT S.R.L. Membru titular

S.C. EBEN ERDE S.R.L. Membru titular

S.C. TURSO HOLZ S.R.L. Membru supleant

S.C. ACTIV-DARMI S.R.L. Membru supleant

S.C. TIATRANS S.R.L. Membru supleant

SOCIETATE CIVILĂ: 35,71%

Asociaţia Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Membru titular

Asociaţia social-culturală ,,Suflet Transilvan’’ Membru titular

ASOCIAŢIA COMPLEXUL DIDACTIC FERMA

ANIMALELOR ŢARA BÂRSEI PREJMER Membru supleant

ASOCIAŢIA ,,INIŢIATIVA FEMINA – 2006 PREJMER’’ Membru supleant

Asociaţia Transhumanţa Vama Buzăului Membru supleant

CAPITOLUL XII: Descrierea mecanismelor de evitare a posibilelor

conflicte de interese conform legislaţiei naţionale

Mecanismele de evitare a posibilelor conflicte de interese vor respecta Regulile în

materia conflictului de interese menţionate în Ordonanţa de urgenţă nr. 66/2011 privind

prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea

fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, art. 10-16.

Conform legislaţiei naţionale în vigoare, conflictul de interes poate fi definit ca acea

situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect al responsabilului

contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi

imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a

îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei deţinute.

În acest sens, în vederea evitării posibilelor conflicte de ineterse, toate persoanele

implicate la nivelul GAL în evaluarea şi selecţia proiectelor, respectiv, atât membrii echipei

de implementare SDL, implicaţi în evaluarea proiectelor sau în soluţionarea contestaţiilor,

cât şi membrii Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor sau ai Comitetului de Selecţie a

Proiectelor, vor completa o Declaraţie privind evitarea conflictului de interese, în care

să se facă referire la prevederile art. 10 şi 11 din OG 66/2011, Secţiunea II – Reguli în

materia conflictului de interes.

În conţinutul Declaraţiei pe propria răspundere se vor menţiona cel putin

următoarele aspecte:

• Numele şi prenumele declarantului;

• Funcţia deţinută la nivel GAL Curbura Carpaţilor;

• Rolul în cadrul procesului de evaluare / Comitetului de selecţie / Comisiei de

Soluţionare a Contestaţiilor;

• Luarea la cunoştinţă a prevederilor privind conflictul de interes, aşa cum este acesta

prevăzut la art. 10 şi 11 din OG 66/2011, Secţiunea II – Reguli în materia conflictului

de interes,

• Asumarea faptului că în situaţia în care se constată că această declaraţie nu este

conformă cu realitatea, persoana semnatară este pasibilă de încălcarea prevederilor

legislaţiei penale privind falsul în declaraţii.

În cazul în care se constată o situație de conflict de interese, persoană în cauză va

fi înlocuită în timp util, astfel încât să fie asigurată obiectivitatea procesului de evaluare și

selecție.

În cazul în care se constată existența / suspiciunea existenței unei situații de conflict

de interese care a generat efecte, la nivelul GAL va fi constituită o Comisie de analiză a

conflictului de interese (numită de Comitetul Director al asociației) care va analiza situația

creată și va propune măsuri corective care pot merge până la propunerea anulării

rezultatelor unei sesiuni de primire proiecte. În situația în care un proiect rezultat dintr-o

astfel de situație se află deja în implementare, vor fi sesizate organele judiciare și AFIR.

Date post:	07-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

DEZVOLTARE LOCALĂ - curburacarpatilor.ro · CUVÂNT ÎNAINTE Asociaţia de Dezvoltare Durabilă...

Documents